ACCIDENTE TEHNICE CU CONSECINE POLUATOARE ASUPRA APELOR SI SOLURILOR Transportul produselor petroliere a ajuns sa fie un real factor de luat

n calcul n ceea ce priveste poluarea,mai ales cea pe termen lung. Frecventa evenimentelor cu consecinte poluatoare a crescut vizibil,odata cu cresterea necesitatii produselor petroliere. Fie ca sunt datorate neglijentei,neatentiei,superficialitatii cu care sunt tratate conditiile ce trebuiesc ndeplinite n cazul transportului produselor petroliere,conditiilor meteo sau altor factori, aceste accidente tehnice au consecinte grave,mai ales n ceea ce priveste poluarea pe termen lung.Este afectat att echilibrul mediului nconjurator dar si sanatatea omului. Transportul produselor petroliere se face att pe cai navigabile,auto,ct si prin intermediul CFR sau prin conducte(la suprafata sau la adncime).Alegerea unei anumite cai de transport trebuie sa ia n calcul mai multi factori cum ar fi:distanta ce trebuie parcursa,produsul petrolier n cauza,costurile de transport,modul cel mai sigur de transport etc. Totusi accidentele tehnice n transportul produselor petroliere sunt destul de frecvente,acestea fiind: accidente ale cisternelor auto; accidente ale cisternelor CFR;

spargeri de conducte si infiltrarea produsului petrolier n sol;

Un dezastru ecologic bine cunoscut este cel al petrolierului Exxon Valdez.Acesta a fost un petrolier care la 24 martie 1989 a naufragiat n Alaska,ducnd la varsarea unui volum mare de petrol n apa afectnd n mod grav mediul nconjurator. n urma acestui accident Compania de vapoare Exxon si-a schimbat denumirea n `Sea River `iar petolierul Exxon Valdez n Sea River Mediteranean transportnd acum petrol prin Oceanul Atlantic. Petrolierul nu mai are voie sa treaca prin Prince William Sound locul unde a naufragiat. Accidentul a avut loc la scurt timp dupa plecare sa de la terminalul tevii de petrol Trans Alaska la 9:12 PM 23 martie 1989.

n ocean s-a revarsat cam 256.000 barili sau echivalentul a 125 bazine olimpice de not. Petrolierul transporta cam 1.264.155 barili de petrol. n comparatie cu alte revarsari ExxonValdez a produs unul din cele mai grave accidente din S.U.A.,situndu-se n lume pe locul 50 n materie de petrol revarsat pentru ca n materie de distrugeri provocate mediului nconjurator este pe primul loc. Timpul scurgerii, izolatul, distanta pe care s-a raspndit, abundenta animalelor salbatice au dus la un dezastru. n urma scurgerii 1300 mile au fost foarte contaminate cu un strat gros de petrol, si moderat(impact foarte evident), 1100 mile au fost usor si foarte usor contaminate. Prin comparatie exista cam 9000 de mile de trm n regiunea scurgerii. Acoperamntul scurgerii atinge cam 470 mile de la reciful Bligh pna la un mic sat Chignig din Peninsula Alaska dupa cum se vede si de pe harta urmatoare: Cea mai complicata operatiune a fost curatirea. A fost nevoie de 4 veri. Nu toate plajele au fost curatate imediat. La curatire au participat 10000 oameni, 1000 de vase si de 100 de avione, helicoptere. Totusi valurile din timpul ierni au avut un rol mai mare n curatire decat cei 10000 de oameni. S-a aplicat principiul `Poluatorul plateste`,Exxon sustinand ca a cheltuit cam 2.1 miliarde $. FIGURA3.6-ntinderea poluant peliculei de

S-au folosit mai multe tehnici de curatire: 1.Apa calda: a fost foarte populara pna s-a descoperit ca acesta ucide microorganismele care erau arse. 2.Apa rece: tratamentul cu aceasta avea nevoie de multi oameni pentru a tine furtunurile. 3.Curatire mecanica: a fost efectuata pe unele plaje cu ajutorul utilajelor grele. Multe plaje au folosit microorganisme care se hranesc cu hidrocarburi. Tehnica cunoscuta ca bioremediere a dat rezultate acolo unde stratul de petrol era subtire. S-au folosit si solventi si agenti chimicali.

Nici astazi nu se stie cte animale au murit dar se aproximeaza n jurul a 35000 pasari, 1000 pescarusi. Se considera ca multe ramasite au disparut n stratul de petrol.Se estimeaza n jurul a 250000 pasari de mare, 300 foci, 250 vulturi, 22 orci, 1 miliard de icre somon, hering. Astazi continua sa fie afectate animalele. Sunt mai multe moduri n care animalele pot muri: petrolul intra n pene si mor de hipotermie, nghit petrolul ca urmare a curatirii penelor cu ciocul, nu se mai pot mperech FIGURA3.8-Efecte ale carastofei ecologice Oamenii au ajutat animalele prin curatirea lor(au folosit detergentul de vase n multe cazuri) FIGURA 3.9-Efecte asupra faunei marine n urma acestei catastrofe, au fost adoptate o serie de masuri pentru prevenirea lor de a actiona mai rapid n cazul unei revarsari: si

1. Garda de coasta S.U.A. monitorizeaza prin satelit petrolierele care intra n Valdez Narrows trec pe lnga i-la Bligh si ies din Prince William Sound prin intrarea Hinchinbrook. n 1989 Garda de Coasta monitoriza petrolierele care treceau prin Valdez Narrows si Valdez Arm. 2. Fiecare petrolier care trece prin Prince William Sound trebuie sa aiba un plan de actiune n caz de urgenta. 3. Acum petrolierele au utilaje care absorb petrolul din apa si-l pot depozita n el avand 7 barje cu o capacitate de 818000 barili. 4. n momentul de fata cei care se ocupa cu curatenia au la ndemna aparate de dispersare a materialelor de absortie direct pe helicoptere, avioane, vase. 5. 2 vase de escorta trebuie sa fie lnga fiecare petrolier, acordndu-le asistenta n caz de urgenta. In cazul Exxon Valdez era doar un singur vas de escorta. 6. Congresul american a hotart ca fiecare petrolier sa prezinte 2 straturi de otel n loc de unul pna n 2015 n caz ca primul strat este rupt. Congresul a mai aprobat nfiintarea Administratiei de Consultanta a Cetatenilor din Prince William Sound care are rolul de a veghea asupra terminalului tevii de petrol Trans Alaska precum si verificarea petrolierelor ce trec pe acolo.