Sunteți pe pagina 1din 9

Indicii ososi Rubens Duval apreciaza atat corticala cat si structura de fond la nivelul crestei edentate si pot orienta

asupra valorii sunstratului osos al suprafetei de sprijin: 0- aspect radiografic normal, corticala ingrosata si continua la nivelul muchiei crestei, apta sa suporte presiuni, trabeculatie ingrosata, bine conturata si orientata paralel cu creasta 1- trabeculatie subtire, continua de la o lamina dura la alta 2- trabeculatie subtire, dar intrerupta, orientata paralel cu creasta 3- trabeculatie intrerupta, orientata haotic Indici de arcada se apreciaza in raporet de tipul arcadelor temporare, mixte sau definite in corelatie cu forma, simetria si dezvoltatea Prezenta spatierii sau inghesuirii dentare, asociate sau nu cu modificarile de forma si simetrie se noteaza diferit: - pt arcada temporara: 0- exista spatiere (normal) 1- exista inghesuire (anormal) - pt arcada mixta: 0- exista spatiere 1- exista inghesuire - pt arcada definitiva: 0- normal 1- spatiere 2- inghesuire Suportul dento-parodontal prezinta indici clinico-biologici specifici dentari si parodontali care se cuantifica in raport de examinarea clinica si paraclinica specifica, urmarindu-se aspectele: - nr dintilor prezenti pe arcada -topografia -distributia pe arcada -morfologia coronara si radiculara -implantarea

-suportul dento-parodontal Nr dintilor pe arcada este cotat ca indice pozitiv cand dintii sunt prezenti in nr cat mai mare si negativ cand este redus. Distributia dintilor pe arcada, prin prezenta grupata sau nu, se constituie intr-un indice pozitiv sau negativ luand in consideratie si valorile date de Leriche si Duchange, pt indicii de competenta biomecanici. Dupa Ante si Watt valoarea biomecanica este specific determinata si inraport de implantaresi suprafata radiculara, valorile fiind inscrise in tabele. Integritatea coronara normala se apreciaza ca indice pozitiv cand este prezenta, orice modificare fiind inclusa in valorile negative ale indicilor dentari (abraziunea, leziunile odontale, fisurile, fracturile, tratamentele, fluoroza, opacitatile). Abraziunea se noteaza prin valorile indicilor cuprinse intre 0 si 3 astfel : 0 uzura fiziologica- atritia 1- abrazie la nivelul smaltului cu evidentierea insulelor de dentina 2- abrazia smaltului cu pastrarea unui inel periocluzal si abrazia dentinei 3- abrazie dentinara avansata cu riscul deschiderii camerei pulpare Indicii utilizati pt fracturile coronare sunt: gradul I- la nivelul smaltului gradul II la nivelul smaltului si la nivelul dentinei gradul III- cu interesarea camerei pulpare Modificarile de nr, sediu, volul si pozitie ale dintilor se pot cuantifica cu valori de la 1 la 9 in cadrul dizarmoniilor dentare izolate , dupa clasificarea (BMD) astfel: 1- dinti supranumerari 2-anodontia 3- hipoplazia si hipocalcifierile dentare 4- macrodontia 5-microdontia 6-ectopia/entopia 7-transpozitia/heterotopia

8- incluzia 9-anomalia nu se poate preciza Modificarile de integritate , respectiv de structura se noteaza si in raport de prezenta fluorozei, opacitatilor de la nivelul smaltului. Fluoroza se noteaza dupa criterile OMS astfel : 0-normala 1-posibila 2-foarte usoara 3-usoara 4-moderata 5-severa Opacitatile si modificarile de integritate si structura ale smaltului dupa OMS se noteaza cu valorile: 0-absente 1-opacitati 2-hipoplazii 3-tetraciclina 4-mutilari/fracturi 5-abrazie 6-mai mult de una din conditiile de mai sus Indicii parodontali se apreciaza diferit in functie de numeroasele clasificari ale autorilor. Pentru depistarea bolii parodontale se utilizeaza indicele CPITN (OMS) care analizeaza semnele clinice pt dintii celor 3 cadrane maxilare si mandibulare astfel: 17/16, 11,26/27 47/46,41, 36/37 Se asigura notarea cu valorile de scor dupa cum urmeaza: 0-sanatos 1-sangerare 2-tartru 3-pungi parodontale 4-6 mm 4-pungi parodontale de 6 mm si peste

Absenta dintelui se noteaza cu X. Indicii gingivali Ramfjord sunt: 0-inel pericervical sanatos 1-papila inflamata 2-inel periodontal inflamat 3-inflamatie, secretie si pungi parodontale Valoarea 3 a indicelui indica necesitatea aprecierii parodontometrice cu notarea valorilor pungilor: 1-pt pungi parodontale de 2-4 mm 2- pt pungi parodontale 4-6 mm 3- pt pungi parodontale de peste 6 mm Gradul de sangerare ce exprima inflamatia poate fi stabilit dupa indicele Muhlemann astfel : 0-absenta sangerarii 1-sangerare la periaj 2-sangerare la examenul cu sonda 3- sangerare spontana Indicele PBI exprima sangerarea papilara la palparea cu sonda si are valorile: 1- pt sangerarea puntiforma 2- pt sangerarea liniara 3- pt sangerarea in picatura stabila 4- pt sangerarea in picatura ce se scurge Indicii parodontali de retractie gingivala: Indicii cassulo si Matzaro apreciaza recesiunea parodontala ce dezgoleste pe anumite profunzimi spatiile interradiculare ale dintilor din zona laterala dupa cum urmeaza: 0-parodontiu de aspect normal, cu spatiu interradicular nedezgolit 1-spatiu interradicular dezgolit, ce permite patrunderea sondei pe o profunzime de 1.5mm 2- spatiu interradicular dezgolit, ce permite patrunderea sondei pe o profunzime mai mare de 1.5 mm

3-spatiu ce permite trecerea vestibulo-orala a sondei. Indicii de retractie gingivala se noteaza astfel: 0-normal- limita marginii gingivaleeste la coletul anatomic al dintelui 1-retractie la 1/3 din inaltimea radacinii 2- retractie la 2/3 din inaltimea radacinii 3- retractie peste 2/3 din inaltimea radacinii Indicele de mobilitate dentara: 0-mobilitate fiziologica 1-mobilitate VO sau MD 2-mobilitate VO si MD 3-mobilitate VO si MD si verticala Indicele de parodontopatie avansata se noteaza cu : 1-cand exista mobilitate 2-cand exista pungi parodontale de peste 3 mm 3-cand exista supuratii 4-cand exista retractie gingivala Indicele de rezorbtie osoasa alveolara parodontala se stabileste pe radiografii si poate avea valorile: 1-os alveolar normal, limbus alveolar intact in raport cu nivelul coletului anatomic, sau cel mul la 1 mm sub acesta 2-rezorbtie alveolara ce intereseaza 1/3 din lungimea totala a radacinii 3- rezorbtie alveolara ce intereseaza 2/3 din lungimea totala a radacinii 4- rezorbtie alveolara ce intereseaza peste 2/3 din lungimea totala a radacinii Suportul muco-osos vizeaza indicii clinico-biologici pt mucoasa orala si osul maxilar/mandibular. Indicii clinico-biologici ai mucoasei orale Indici de rezilienta ce au valorile standard la nivelul mucoasei boltii palatine astfel: 0-pe rafeul median

1-pe muchia crestei si pe versantii vestibulari si orali in 2/3 dinspre muchie 2-in 1/3 bazala a crestei 3-zona rugilor palatine 4- zonele de alunecare Scroder Indicii de sanatate ai mucoasei orale: 0-fibromucoasa sanatoasa 1-usoara inflamatie 2-ingrosare, edem, inceput de mobilitate orizontala 3-mucoasa papilomatoasa, intens congestionata Suportul osos al boltii palatine si crestelor edentate se apreciaza clinic si radiologic dupa: -conformatia boltii palatine (forma, simetrie, adancime) -prezenta exostozelor- in special a torusului maxilar care se apreciaza prin indicii Landa care au valorile de : 1- pt torus in 1/3 posterioara, mic, putin reliefat 2- pt torus in 2/3 posterioare 3- pt torus in 2/3 anterioare 4- pt torus in 1/3 anterioara 5- pt torus in 1/3 medie -Indicii de atrofie maxilara (Schroder) si mandibulara (Koller-Russov): Maxilar: -clasa I- creasta inalta,rotunjita,bolta adanca, tuberozitati proeminente si distanta mare intre sinus si creasta -clasa II- creasta diminuata, bolta medie spre plana, tuberozitati sterse, perete sinusal redus apropiat de creasta -clasa III- atrofie marcata a crestei, cu tuberozitati absente, bolta plana si sinus apropiat de muchia crestei. Mandibula: -clasa I- creasta inalta, rotunjita cu tuberculi piriformi proeminenti -clasa II- creasta proeminenta frontal si atrofiata in zona laterala

-clasa III- creasta proeminenta lateral cu tuberculi piriformi proeminenti si atrofiata frontal -calsa IV- rezorbtie marcata a crestei du desfiintarea ei Indicii de creasta edentata Atwood: I-arcada integra II-plaga postextractionala recenta III- creasta inalta rotunjita IV-creasta inalta ascutita V-creasta rezorbita VI- creasta concava Indicii Lejoyeux coreleaza starea suportului dento-parodontal cu cea a suportului muco-osos (pozitivi sau negativi), din combinarea lor rezultand clasele A-D astfel: Subclasa A B C D Suport dento-parodontal + + Suport muco-osos + + -

In ansamblul lor indicii dento-parodontali sunt pozitivi at cand: -absenta dintilor de pe arcada este redusa -distributia dintilor prezenti este grupata favorabil (spatiul protetic potential este delimitat mezial si distal de dinti) -implantarea este normala -morfologia este integra -retentivitatile anatomice sunt normale, indicele coronar e favorabil -uzura est in limite fiziologice (atritie) -suportul parodontal este sanatos. Indicii dento-parodontali sunt negativi at cand: -nr dintilor prezenti este redus -spatiile protetice potentiale sunt limitate numai distal de dinti (terminale)

-punctele de contact sunt absente -implanteare este deficitara (malpozitii peste 35 grade) -morfologia coronara este afectata de carii, abrazie, distrofii -indicele coronar este redus -parodontiul este afectat cu indici de inflamatie , recesiune, mobilitate,retractie gingivala si rezorbtie osoasa Substratul muco-osos prezinta indici pozitivi cand: -crestele edentate sunt favorabile (inalte, rotunjite,orizontale) cu grad redus de rezorbtie osoasa, indici Rubens-Duval favorabili, bolta palatina medie sau plana, absenta torusului, zone biostatice favorabile, indici de mucoasa favorabili, versantul lingual al crestei favorabil, limba in pozitie intermediara cu aspect si volum normal. Indici clinico-biologici negativi ai suportului muco-osos sunt reprezentati de L -creste edentate ascutite, joase,rezorbite,ascendente sau descendente -versantii vestibulari si orali au inclinare nefavorabila, sunt retentivi -bolta palatina este ogivala sau adanca cu prezenta torusului -zonele biostatice sunt atrofiate -indicii de mobilitate orizontala sunt prezenti, indicii Rubens-Duval au valori crescute -planseul este herniat -limba si valul palatin au pozitie nefavorabila Indicii de igiena se apreciaza clinic in raport de prezenta tartrului,depozitelor moi si placii bacteriene. Indicele de placa mai utilizat este indicele de colorare Quinley Hein ce apreciaza depunerea placii pe suprafetele vestibulare la 3 dinti de la maxilar :16,21,24 si suprafetele orale la 3 dinti de la mandibula : 36,41,44, Sumarea valorilor obtinute se imparte la nr de dinti examinati si reprezinta indicele de placa. Notarea valorilor dupa suprafata de dinte colorata se face cu: 0-lipsa placii 1-insule separate de placa la colet 2-banda fina la colet, continua de 1 mm 3- banda intre 1 mm si 2/3 din suprafata cervicala

4- banda intre 1/3 si 2/3 din suprafata dintelui 5- placa depusa in mai mult de 2/3 din suprafata dintelui Prezenta tartrului apreciata vizual si prin explorare cu sonda permite calcularea indicelui de tartru (IT) pe aceleasi suprafete dentare: 0- absenta tartrului 1- tartru prezent in 1/3 coletului supragingival 2-tartru prezent intre 1/3 si 2/3 la colet si insule prezente subgringival 3- tartru prezent pe o suprafata mai mare de 2/3 Sumarea valorii indicelui de placa si a indicelui de tartru reprezinta indicele de igiena orala (OHI). Starea de igiena se apreciaza ca : buna, mediocra, slaba.