Justitia si Afacerile Interne (JHA)

De la Cooperare Interguvernamentala la Comunitarizare

PROF. UNIV. DR. MARIUS PROFIROIU

1

Continutul Prezentarii

Istoric Pasii de la Cooperare Interguvernamentala la Comunitarizare Partiala Metodele Pilonului 3 Actorii Evolutia actuala Schimbari ale Constitutiei
2

Istoric: Tendinte Generale si Caracteristici

Conducere Predominant Interguvernamentala Un rol relativ mic al institutiilor UE Transparenta slaba Instrumente juridice cu obligativitate minima Ratificare lenta si implementare difuza Post-Maastricht moment decisiv Post-Amsterdam o conducere hibrida elemente comunitare
3

Istoric Primii pasi

Cooperare in cercuri concentrice: Bilaterala (zona de trecere UK-Irlanda) Regionala (Benelux, Uniunea Nordica a Pasapoartelor) Globala (Interpol, OECD, UN) Comunitatea Europeana Tratatul de la Roma nu prevede nimic, doar libera miscare a fortei de munca Din anii 70, schimbarea status quo-ului:

Aparitia amenintarilor trans-frontaliere Interdependenta trans-frontaliera si probleme de jurisdictie Primele exemple de cooperare interguvernamentala: Cadrul Trevi mecanism de cooperare interguvernamentala constituit de statele membre in anii 70 in contextul cooperarii politice europene, concentrata asupra terorismului international
4

Acordul de la Schengen

Iunie 1985 semnarea Conventiei de la Schengen (Franta, Germania, Benelux) Iunie 1990 semnarea Conventiei de implementare a Acordului de la Schengen Tratatul de la Amsterdam incorporarea in Tratat a conventiilor Schengen si a acquis-ului
5

Primii pasi Actul Unic European

Cooperare Interguvernamentala pe domenii precum imigrarea, azilul, cooperarea in politici si in justitie a fost inclusa intr-un Obiectiv: crearea pietei interne, inclusiv a miscarii libere a persoanelor Totusi: Politicile referitoare la probleme transfrontaliere sunt in continuare excluse din procesul de decizie suprastatal Rezultat: O retea complicata de forumuri consultative constituite ad-hoc.
6

Negocierile de la Maastricht

Trei tendinte:

Integrarea in pilonul comunitar (Belgia, Germania, Olanda, Italia, Spania) Cooperare Independenta Interguvernamentala (U.K., Danemarca) Ambivalenta: Actiuni comune si protectia suveranitatii (Franta)

Al doilea pas in evolutia procesului - Prevederi asupra JHA au fost incorporate in Titlul VI, TEU
7

Tratatul de la Maastricht

Titlul VI numeste cele noua domenii de interes comun: (nu defineste obligativitatea)

1.
2. 3. 4.

5.
6. 7. 8. 9.

Azilul Trecerea granitelor externe Imigrarea Combaterea consumului de droguri Combaterea fraudei Cooperarea juridica in probleme de drept civil Cooperarea juridica in probleme de criminalitate Cooperarea in domeniul vamilor Cooperarea in domeniul politiei
8

Maastricht Un model combinat

Introducerea in Tratat a diferitelor prevederi JHA JHA intr-un al treilea pilon separat: Titlul VI TUE JHA in Tratatul CU

Art.7a => stabilirea Pietei Unice Art.100c => elaborarea unei liste de tari terte care necesita viza Art.129 => actiune impotriva consumului de droguri

Negocierile de la Amsterdam

Optiunile statelor membre:

Strategie maximala (Franta, Germania): transferul catre Pilonul 1 Strategie minimala (U.K., Danemarca): mentinerea status quo-ului Solutii combinate (fara transfer dar reformarea radicala a pilonului 3)

Separarea institutiilor UE:

Consiliul: minimala Comisia si Parlamentul European: maximala

10

Tratatul de la Amsterdam Structura

Comunitarizare totala: Cooperare Vamala: art.135, Titlul X TEC Protectia intereselor financiare ale Comunitatii (lupta impotriva fraudei): art.280 TEC Se aplica procesul obisnuit comunitar de luare a deciziei Comunitarizare partiala (Titlul IV TEC) Domenii ale Pilonului 3 legate direct de miscarea libera a persoanelor: vize si controlul de frontiera, azil, imigrare si cooperare juridica in probleme de drept civil. Fara Comunitarizare: Restul de continut al Pilonului 3 este integrat intr-un Titlu VI care se numeste acum Cooperare in politie si juridica in probleme de criminalitate.
11

Metodele de lucru ale Pilonului 3

Model combinat cu elemente interguvernamentale si suprastatale Trasaturi interguvernamentale Consiliul este factor dominant Comisia este partener junior, nu are drept exclusiv de initiativa Prevederile Pilonului 3 nu sunt incluse in Legea Comunitara CEJ nu are jurisdictie (exceptie:contraventiile) PE este deseori evitat si slab informat Procedura de decizie predominanta: unanimitatea Elemente comunitare Comisia are dreptul de initiativa Clauza Passerelle in art.K9 permite comunitarizarea unor domenii precum: azil, imigrare si granite externe
12

Actori Interguvernamentali (I) Ierarhia Pilonului 3

Consiliul Europei Consiliul de Justitie si Afaceri Interne CoReper CATS (Comitetul pentru Articolul 36) Cooperare in Politie si Vama Parti implicate

13

Actori Interguvernamentali (II)

Presedintia UE

Mandate:

Reprezentare externa Stabilirea agendei Agenda dominanta a afacerilor interne

14

Actori Interguvernamentali (III)

Consiliul JHA Intalniri: 3 sau 4 sesiuni formale pe an + 1 sesiune informala per presedintie Partile implicate in Consiliul JHA

COREPER Comitetul pentru Articolul 36 (Comitet special de coordonare pentru Pilonul 3) (ex-Comitetul K.4 stabilit de Titlul VI al Tratatului de la Maastricht)
15

Actori Interguvernamentali (IV)

Dupa Tratatul de la Amsterdam, rolul Comitetului pentru articolul 36: contribuie la pregatirea discutiilor Consiliului privind cooperarea pe politici si pe probleme de criminalitate asigura coordonarea intre Europol, Eurojust si Forta de Actiune Operationala a Sefilor Politiei din UE (PCOTF)
16

Metode de Lucru ale Pilonului 3 Post-Amsterdam

Post Amsterdam: Parlamentul European intarit de noul sau rol formal de consultare in toate problemele obligatorii prin lege in ambii piloni + co-decizia poate fi introdusa in probleme de JHA in Pilonul 1 dupa perioada de tranzitie (2004) cu un vot unanim. Din 1998 rapoartele juridice complete ale Comitetului pentru Libertatile si Drepturile Cetatenilor, JHA al Parlamentului joaca rolul unui organism de scrutin. Curtea Europeana de Justitie Pilonul 1 sub jurisdictia CEJ + posibilitatea revizuirii judiciare in Pilonul 3.
17

Consiliul European de la Tampere, octombrie 1999 (I)

Obiectiv: Formuleaza concluzii operationale ale Tratatului de la Amsterdam

Cinci ani pentru stabilirea Zonei de Libertate, Securitate si Justitie (AFSJ)

Lista reperelor pentru realizarea AFSJ si masurile de management al migratiei, de recunoastere mutuala a deciziilor juridice, de imbunatatire a accesului la justitie in UE, de cooperare impotriva criminalitatii, de combatere a rasismului, a xenofobiei si discriminarii

Constituirea unui grup de lucru pentru elaborarea Cartei UE a Drepturilor Fundamentale.

18

Consiliul European de la Tampere, octombrie 1999 (II)

Rezultatele Comisiei Europene EUROJUST Echipe comune de investigare Forta de Interventie a Sefilor Politiei Consolidarea Europol-ului Rezultatele programului de la Tampere au fost prezentate de Comisie pe 2 iunie 2004 si au fost apreciate pozitiv http://europa.eu.int/comm/justice_home/doc_centre/i ntro/docs/bilan_tampere_en.pdf
19

JHA dupa 11 septembrie 2001

Principalele evenimente si reactii politice

Sesiunea extraordinara a Consiliului de Justitie si Afaceri Interne, 20 septembrie 2001 Intalnirea extraordinara a Consiliului Europei, 21 septembrie 2001 Rezolutia Parlamentului European asupra intalnirii extraordinare a Consiliului Europei Intalnire informala a Consiliului Europei la Ghent: 19 octombrie 2001 Insista asupra necesitatii unui proces rapid in patru domenii: Mandatul de arestare UE Cooperarea intre agentiile de combatere a terorismului Implementarea instrumentelor de combatere a finantarii terorismului Adoptarea imediata a propunerilor Comisiei cu privire la securitatea traficului aerian.
20

JHA dupa 11 martie 2004

Dezvoltari Actuale si Viitoare (I)

4 noiembrie 2004 Consiliul Europei Programul de la Haga 2005 Comisia Plan de Actiune cu propuneri concrete si un calendar de adoptare si implementare 2006 Consiliul Europei analiza progresului in implementarea Programului de la HAGA
21

Dezvoltari Actuale si Viitoare (II)

Viitorul instrumentelor de finantare pentru tari din Europa Centrala si de Est, Phare Programul Phare pentru 2000-2006 are un buget de peste 10 mld Euro In noile state membre, implementarea proiectelor Phare pentru justitie si afaceri interne va continua si dupa integrare pana in 2006 Facilitati Schengen in valoare de peste 900 mil Euro pentru 2004-2006 au fost stabilite pentru a ajuta 7 dintre noile state membre sa finanteze initiative la noile granite externe ale Uniunii, cu scopul de a implementa acquis-ul Schengen si de a imbunatati controlul frontierelor externe Asistenta Phare pentru Romania si Bulgaria va continua sa creasca in anii viitori
22

Schimbari in Constitutie (I)

Abolirea Pilonului 3 si extinderea metodei comunitare la toate aspectele acestui domeniu Prevederile actuale se regasesc intr-un singur capitol (partea III, titlul III, capitolul IV). Definirea zonei de libertate, securitate si justitie (AFSJ) se regaseste in articolele I-42 si III-257 ale Constitutiei.
23

Schimbari in Constitutie (II)

Comitetul de Securitate Interna, (succesor al Comitetului 36 (articolul III-261) se concentreaza exclusiv pe promovarea si intarirea cooperarii operationale dintre autoritatile responsabile de politie si securitate interna Curtea Europeana de Justitie este abilitata sa evalueze alinierea statelor membre in domeniul JHA (exista totusi exceptii)
24

Schimbari in Constitutie (III)

Schimbari legate de Eurojust

Activitatile Eurojust trebuie sa respecte Carta Drepturilor Fundamentale si fac obiectul evaluarii de catre CEJ
Posibilitatea de a constitui Biroul Procurorului Public European in Eurojust (articolul III-274 din Constitutie)
25

Sinteza

Schimbarile din Constitutia Europeana duc la o Comunitarizare completa a politicii JHA? UE devine o fortareata a Europei? Cum va actiona UE pentru o Europa largita?
26