3 PRODUSE BANCARE PENTRU FINANTARE 3.1 CREDITUL BANCAR 3.1.

1 Conceptul de credit Creditele reprezinta creante detinute de banca asupra clientelei, creante ce au aparut din necesitatea satisfacerii nevoilor de finantare ale persoanelor fizice si intreprinderilor. Originea cuvantului credit este latina. Credere, tradus prin a crede, inseamna mai repede a avea incredere in faptul ca in viitor se vor respecta toti termenii contractului de credit stabiliti in prezent de comun acord. Imprumutatul are incredere in faptul ca suma obtinuta va fi astfel utilizata incat sa-i dea posibilitatea rambursarii si platii unei dobanzi, iar imprumutatorul are incredre in faptul ca va recupera suma avansata la termenul stabilit si va obtine un castig conform intelegerii incheiate. In legea bancara nr. 58/1998, creditul este definit ca orice angajament de punere la dispozitie sau acordare a unei sume de bani ori prelungirea scadentei unei datorii, in schimbul obligatiei sau a altor cheltuieli legate de aceasta suma sau orice angajament de achizitionare a unui titlu care incorporeaza o creanta ori a altui drept la incasarea unei sume de bani. Rezulta ca, in relatiile de credit apar doi parteneri, creditor si debitor, care, de regula, sunt bancile in pozitie de creditor si agentii economici, populatia sau statul de debitori In economiile moderne creditul joaca un rol foarte important. El faciliteaza schimburile, stimuleaza productia, sustine cresterea economica si joaca un rol important in creatia monetara. Dezvoltand putin ideea gasim urmatoarele aspecte pozitive induse de credit in economie: creditul faciliteaza schimburile acesta a reprezentat primul rol jucat de credit, care a stat si la baza aparitiei bancilor. Recurgerea la credit, materializata intr-o anticipare de venituri, permite obtinerea unui surplus de putere de cumparare cu influenta directa asupra volumului marfurilor tranzactionate.
creditul stimuleaza productia dezvoltarea activitatii productive depinde de masura in care capacitatile de productie pot fi modernizate, inlocuite sau 25

extinse. Creditul permite intreprinderilor sa achizitioneze capacitati de productie in stransa legatura cu cantitatea si calitatea productiei de realizat. Pe de alta parte el ofera cumparatorilor resurse financiare, stimuland consumul. Astfel, creaza cerere pentru oproductia oferita. Efectele creditului asupra productiei nu se manifesta doar la agentul economic beneficiar, ci se extind indirect si la

alte intreprinderi. creditul joaca un rol in creatia monetara in conditiile in care o banca acorda un credit, ea creaza fluxuri monetare. Sunt astfel folosite resurse din depozite pentru acordarea de credite, fara ca deponentii sa fie privati de utilizarea depozitelor. Prin creditare, bancile comerciale creaza moneda in economie. 3.1.2 Trasaturi caracteristice ale creditului Perioada de creditare Perioada de creditare reprezinta intervalul de timp de la incheierea acordului de imprumut pana la rambursarea totala a acestuia. Exista o mare diversitate in ceea ce priveste perioada creditarii. In cazul plasamentelor bancare in operatiuni cu clientela, creditarea se realizeaza pe scadente care merg de la cateva zile, la credite de trezorerie sau operatiuni de creditare a creantelor comerciale, si ajunge la zeci de ani, la creditele ipotecare sau de dezvoltare. Pe ansamblul operatiunilor de creditare exista scadente si mai mici, respectiv si mai mari pentru operatiuni pe piata interbancara sau piata ipotecara. Perioada de gratie Perioada de gratie reprezinta o facilitate, acordata de catre banca, pentru anumite situatii (ex. construirea de locuinte, realizarea de investitii) pe o perioada bine determinata si presupune plata in aceasta perioada numai a sumelor reprezentand dobanda datorata bancii pentru creditul acordat. Aceasta perioada se acorda la solicitarea clientului. Este important de retinut ca aceasta perioada nu prelungeste termenul de rambursare stabilit in contract. Perioada de gratie este motivata de faptul ca un investitor are nevoie de un interval de timp pentru realizarea
26

investitiei dupa care incepe sa obtina venituri din care sa ramburseze ratele din cdedit. Pentru banca, aceasta perioada reprezinta niste venituri amanate si este interesata in a reduce aceast interval de timp pentru a nu imobiliza fondurile o perioada indelungata. De regula, la creditele de dezvoltare perioada de gratie este de 1-3 ani in functie de natura investitiei (la echipamente perioade mai scurte, la constructii perioade mai lungi). Perioada de tragere Perioada de tragere reprezinta intervalul de timp in care imprumutatul poate sa efectueze trageri din credit. Perioada de tragere incepe de la intrarea in vigoare a acordului de credit, adica imprumutatul a indeplinit conditiile de acces la credit (constituiri de garantii, asigurari), pana la un anumit moment cand se prevede realizarea obiectivului propus pentru creditare. Metode de rambursare Rambursarea creditelor se poate face prin trei modalitati: a) Rambursare in rate egale - presupune ca marimea ratei sa fie

constanta pe toata perioada de derulare a creditului. Pe masura rambursarii, dobanda platita va fi din ce in ce mai mica. b) Rambursare prin anuitati constante face ca suma platita bancii (rata + dobanda) sa nu se modifice pe toata perioada de rambursare. Anuitatea se poate stabili cu ajutorul relatiei:
Anuitate = K 1 (1 + d ) d
n

; unde:

K creditul; d rata anuala a dobanzii; n numarul de ani. c) Rambursare totala la scadenta sau in fine cand creditul se ramburseaza la final iar dobanda se plateste periodic. In practica, creditele pe termen scurt se ramburseaza o singura data la scadenta, iar creditele pe termen mijlociu si lung se ramburseaza in rate
27

egale sau anuitati dupa preferinta imprumutatului. Pentru creditele care se ramburseaza in rate, banca intocmeste un plan de rambursare (numit si scadentar), care se anexeaza la contractul de credit, in care se prevad datele la care vor avea loc platile si sumele pentru fiecare rata. Dobanda Dobanda incasata de banca depinde in mod direct de marimea capitalului dat cu imprumut, de nivelul ratei dobanzii si de perioada creditarii. Ea poate sa fie simpla, la operatiuni pe termen scurt, cand se ia in calcul un numar de zile sau compusa, in cazul celorlalte operatiuni. Bancile utilizeaza in operatiunele desfasurate doua tipuri de rate ale dobanzii: fixe si variabile. O rata declarata fixa nu isi modifica nivelul pe durata de viata a elementului bilantier la care se aplica. O rata declarata variabila se modifica in aceasta perioada in functie de evolutia unui element de referinta. Acesta este de regula un indice sau o rata a dobanzii definitorie pentru piata sau pentru anumite categorii de operatiuni. Exista si un mixaj intre cele doua tipuri de rate, ce imbraca intervale de timp, intr-o maniera regulata. De asemenea, cu privire la rata dobanzii intalnim urmatoarele variante: se aplica o rata proportionala aceasta nu tine cont de capitalizare. Spunem ca avem o rata a dobanzii proportionala atunci cand, dorind sa obtinem o rata lunara sau trimestriala, trebuie sa impartim rata anuala la 12, respectiv la 4. se aplica o rata actuariala aceasta tine cont de capitalizare pe o anumita perioada. Spunem ca avem o rata a dobanzii actuariale atunci cand, de exemplu, rata lunara este radacina de ordin 12 din rata anuala. De exemplu, in cazul unei rate a dobanzii anuale de 22% obtinem pentru trimestru urmatoarele rate: rata proportionala: rata actuariala:
22% : 4 = 5,5%
22 4 1001 + = 5,52% 100
1

forma ratei

revizuibile. Aceasta este fixa, putandu-se insa modifica numai la anumite

28

Dobanda perceputa de banca la creditele acordate se mai numeste si dobanda activa intrucat creditele reprezinta un activ bilantier iar cea bonificata la depozitele bancare dobanda pasiva de la pozitia de pasiv bilantier al deopozitelor . Comisioane Comisioanele sunt destinate in mod normal remunerarii bancii pentru prestarea unui serviciu, spre deosebire de dobanzi, care trebuie sa remunereze capitalul efectiv imprumutat. Totusi, sub denumirea de comision intalnim doua categorii: comisioane propriu-zise, ce corespund remunerarii unui serviciu prestat; comisioane asimilate dobanzilor, al caror mod de calcul este identic cu cel al dobanzilor. In practica bancara comisioanele intalnite le putem incadra intr-una dintre urmatoarele categorii: comision de angajament remunereaza serviciul prestat de banca pentru intocmirea si analiza dosarului de credit care se plateste o singura data la prima tragere din credit. comision de neutilizare este destinat sa remunereze banca pentru partea de credit pe care ea a pus-o la dispozitia clientului fara ca acesta sa o utilizeze. El compenseaza partial lipsa unei dobanzi pentru soldul neutilizat al creditului si se plateste anual. comision de administrare (gestiune) perceput de banca pentru gestionarea creditului, el poate fi incasat o singura data la eliberarea sumelor imprumutate sau periodic la soldul contului, situatie in care se poate asimila unei dobanzi. cheltuieli anexe in aceasta categorie intra o serie de cheltuieli legate de diverse asigurari, de garantii sau de acte notariale. Costul creditului (DAE dobnda anual efectiv) Cheltuielile cu dobanda, comisioane si spezele bancare (comisioane pentru activitati nebancare dar legate de activitatea de creditare, ca de exemplu evaluarea bunurilor aduse in garantie, taxele notariale) constituie
29

costul creditului care se exprima intr-o rata anuala. Intrucat unele din aceste cheltuieli se achita dupa efectuarea acestora iar altele pe parcursul perioadei de creditare se foloseste modelul anuitatii care permite cunoasterea unui cost mediu anual al creditului. Uneori nu exista suficienta transparenta din parte bancilor si se afiseaza numai dobanzile fara a se mentiona si comisioanele care pot reprezenta 1 3 puncte procentuale, deci acestea au o total al creditului. Baca centrala intervine uneori si obliga bancile sa afiseze costul mediu anual al creditului pentru informarea corecta a celor interesati in obtinere unui credit. 3.1.3 Tipuri de credite Putem clasifica creditele acordate dupa mai multe criterii: 1 dup perioada de creditare pe termen scurt (pana la 1 an) credite pe termen mediu (1 5 ani) credite pe termen lung (peste 5 ani) 2 dup activitatea finanat credite de producie credite de consum credite pentru dezvoltare 3 dup destinatie credite comerciale credite bancare credite ipotecare credite obligatare 4 dup modalitatea de rambursare credite rambursabile intr-o transa (in fine) credite rambursabile prin rate fixe credite rambursabile prin anuitati constante 5 dup tipul clientilor beneficiari credite acordate persoanelor fizice
30

influenta semnificativa asupra costului

 credite acordate persoanelor juridice 6 dupa forma de acordare avansul in cont curent imprumut acordat cesiune de creante (scontare, factoring) creditul bazat pe angajamentul de garantie 7 dupa serviciul datoriei credite performante (standard) credite in observatie credite substandard credite incerte credite cu risc major (pierdere) 3.2 PRINCIPALELE TIPURI DE CREDITE 3.2.1 Creditul comercial Creditul comercial reprezinta o amanare la plata pe baza unor instrumente de plata (cambie, bilet la ordin) sau a unei amnri acordate de furnizori sau de comercianti cumparatorilor. devenit o practica larg raspandita, Creditul comercial a bunurile si serviciile fiind livrate cu

plata la o luna sau mai mult. Creditul comercial a devenit astfel o sursa atrasa, gratuita care la nivelul unei econmii reprezinta 10%-20% din resuresele totale de finantare. Creditul comercial se deosebeste de cel bancar prin faptul ca producatorul sau comerciantul imprumuta banii sai in timp ce banca imprumuta banii deponentilor sau cei imprumutati pentru completarea resurselor. 3.2.2 Creditul bancar Creditul bancar reprezinta principala forma de credit din economie. Acesta se bazeaza pe depozitele bancare, imprumuturi de pe piata monetara in special de la alte banci, imprumuturi de pe piata financiara si fondurile proprii ale bancilor. Creditul bancar este in cea mai mare parte un credit pe termen scurt pentru ca si resursele sunt preponderente pe
31

termen scurt si provin de pe piata monetara. Creditul pe termen mijlociu si lung are ca sursa principala imprumutirile de pe piata financiara. Creditul se adreseaza activitatii corporatiste - intreprinderi mijlocii si mari si activitatii de retail intreprinderi mici si populatia. Creditul bancar dpinde in primul rand de calitatea clientelei, adica de abilitatea acesteia de a desfasura o activitate rentabila si de a avea capacitatea financiara de a rambursa creditele avansate. Bancile avanseaza creditele numai pe baza de garantii reale sau cesiuni de creante asupra veniturilor viitoare ale beneficiarilor si a sumelor din conturile bancare ale acestora si garantii personale. Creditele se acorda pentru destinatia stabilita prin contract , iar utilizarea creditului pentru alta destinatie da dreptul bancii sa intrerupa crditarea si sa treaca la rambursarea anticipata a sumelor avansate. Contractul de credite si contractele de garantii constituie titlu executoriu, ceea ce inseamna ca banca se poate indrepta asupra debitorului fara alte demersuri juridice. In continuare, sunt detaliate creditele bancare contextul general al tipologiei intalnita la banci. A Credite pe termen scurt Creditul global de exploatare Creditul global de exploatare reprezint principalul tip de credit folosit de agenii economici pentru activitatea economic pe care o desfoar. Acest tip de credit a fost denumit n mai multe feluri, cel puin dup anul 1990 i pn n prezent, n funcie de anumite orientri ale autoritii monetare. n anul 1990, se folosea noiunea de credit de producie, care reflecta ct se poate de bine destinaia creditului, adic de finanare a activitii de producere a bunurilor materiale i de prestare a serviciilor. ntruct termenul era mai vechi, prin 1995 a fost nlocuit cu noiunea de credit global de exploatare care avea acelai coninut economic dar era considerat mai adecvat economiei de pia n curs de formare. Din anul 2000 s-a preferat noiunea de credit revolving, un tip de credit folosit n occident, care permitea rennoirea creditului utilizat pn la nivelul iniial aprobat, asftel c firma avea la dispoziie, permanent, acelai volum de credit pn la scadena final. Esena creditului nu s-a
32

in

schimbat, ci numai forma de acordare i rambursare, abandonndu-se sistemul clasic n favoarea unei forme moderne de creditare care permitea ca volumul creditului s evolueze dup fluctuaia fluxului de lichiditi al companiei, cu acordri i rambursri multiple pe parcursul perioadei de creditare, dar n limita nivelului aprobat. Noiunea de credit revolving a fost larg acceptat de comunitatea bancar, pentruc reflecta destul de bine caracteristica creditului, care da posibilitatea folosirii unui volum de credite mai mare dect cel aprobat, numai c trebuia s fie i rambursat atunci cnd se creiau disponibiliti pentru a se ncadra n limita aprobat. Aceast form de creditare a reprezentat un pas inainte n domeniul creditrii cu avantaje n primul rnd pentru agenii economici, dar i pentru banc, ntruct prin derularea uuin volum mai mare de credite, n limitele prudeniale stabilite, beneficia i de un volum mai mare de dobnzi i comisiooane pentru operaiunile de pli. Prin anul 2000 i aceast noiune a fost nlocuit cu termenul de linie de credit care a fost considerat mai adecvat pentru activitatea de creditare i care reprezenta, de fapt, un credit revolving. Mecanismul de creditare era contul curent, care prin funcionare, debitare-creditare, reflecta fie creditul exitent (soldul debitor), fie disponibilitile bneti (soldul creditor). Din anul 2007, banca central a introdus noiunea de plafon de credit, cu acelai coninut i mecanism de funionare reprezentativ. ca i linia de credit, dar cu o denumire mai puin n continuare, vom folosi noiunea de credit global de

exploatare care reflect mai bine esena acestui tip de credit. Ceditul global de exploatare se poate acorda fie pentru creditarea de ansamblu a activitii curente de aprovizionare, producie, desfacere, fie a unor subactiviti, proiecte, contracte, care prin natura lor se desfoar i se evideniaz distinct. Creditul se acord pe o perioada de pana la 12 luni si se poate rennoi, la cererea clientului, pe baza unei analize similare cu cea de la deschiderea liniei. Creditul se poate majora sau diminua pe parcursul anului, daca activitatea clientului este mai buna sau mai slaba fata de parametrii luati in considerare la aprobarea acestuia. Pot beneficia de credite globale de exploatare agenii economici care nregistreaz performane financiare corespunztoare (categoria A sau B) i au un serviciu bun al datoriei. Se pot acorda linii i agenilor din
33

categoriile de performan C sau D numai pentru export, cnd ponderea acesteia n cifra de afaceri este semnificativ i are caracter de permanen. Creditul pe obiect Creditul pe obiect se refer la creditarea unor comenzi, a stocurilor de produse finite destinate vnzrii, inclusiv producia neterminat, pe parcusul perioadei de creditare. Acest tip de creditare este specific ntreprinderilor industriale i de construcii, firmelor comerciale care achiziioneaz care lucreaz pe baz de stocuri de mrfuri pentru contracte ncheiate naintea nceperii procesului de producie sau a desfacere. Pentru banc, acest tip de credit este mai atractiv dect cel global de exploatre, ntruct produsele au desfacerea asigurat i prin aceasta se asigur rambursarea creditului. Credite pentru finantarea stocurilor sezoniere In aceasta categorie se cuprind: (a) creditele pentru cheltuieli si stocuri temporare de materii prime, materiale care depasesc necesarul ca urmare a unor factori conjunturali (primire de la furnizori in avans, aprovizionari in loturi optime, intreruperea productiei, greutati in expedierea produselor la intern sau export); si (b) creditele pentru cheltuieli si stocuri sezoniere de materii prime si produse (produse agricole vegetale si animale, agroalimentare, alte stocuri cu o perioada mai mare de un trimestru dar fara a depasi 12 luni; aceste stocuri sunt specifice intreprinderilor cu activitate sezoniera din agricultura si industria alimantara. Credite de trezorerie Creditele de trezorerie cunoscute si sub numele de credite pentru nevoi temporare se acorda pentru acoperirea deficitului de lichiditate ca urmare a unor disfunctionalitati in incasarea marfurilor/serviciilor, satisfacerea unor cerinte temporare de finantare, inclusiv folosirea unor oportunitati oferite de piata. Creditele de trezorerie se acorda pe o perioada de maximum 30 zile.
34

Tot de aceiasi natura sunt si creditele pentru facilitati de cont, precum si creditele pentru descoperit de cont (overdraft) care se acorda pana la 30 zile pentru acoperirea decalajului in cash flow in urma unor situatii neprevazute. Creditul de scont Creditul de scont se acorda pe baza unor instrumente de plata precum cambia si biletul la ordin, denumite si efecte de comert care pot constitui garantii acordate bancii pana la incasarea acestor efecte sau se gireaza in favoarea bancii care va recupera valoarea nominala a acestora in calitate de beneficiar. In mod similar se poate proceda si cu cecul care fie se remite la incasare de banca fie se gireaza in favoarea bancii. Cambia, biletul la ordin si cecul constituie titluri de credit care dau acces la moneda la vedere sau la scadenta. Nu pot beneficia de asemenea credite agentii economici care figureaza in evidenta Centralei de plati cu incidente in ultimele 6 luni sau cu suspendarea dreptului de a le folosi pe timp de un an. Creditul de scont este mai riscant dect alte tipuri de credite, ntruct insrumentele de plat primite drept garanie nu asigur decontarea acestora i exist riscul de neplat de ctre debitor, facilitat de perioada dintre emitere i ncasare, uneori destul de mare, ca n cazul cecurilor postdatate. Elocvente sunt situaiile ntlnite n sistemul nostru bancar, n care creditele acordate pe baza unor cecuri posdatate, refuzate la plat din lips de disponibiliti, au determinat pierderi pentru bncile care le-au acordat, urmnd s ncerce reuperarea prin sistemul juridic. Factoringul Factoringul este operatiunea desfasurata pe baza contractula, prin care factorul (banca) preia creante de la clientul sau numit aderent prin plata facturilor sale rezultate in urma unor operatiuni de comert, in schimbul unui comision. De fapt, exista un comision de finantare, care sa remunereze punerea sumei in avans la dispozitia clientului si un comision de gestiune ce remunereaza banca pentru efortul depus in recuperarea
35

creantelor. Spre deosebire de scontare, in cazul factoringului nu intalnim cambii. In functie de momentul finantarii clientului, exista doua tipuri de factoring: factoring clasic (engl. old line factoring), cand factorul plateste facturile in momentul preluarii acestora. factoring la scadenta (eng. maturity factoring ), cand factorul plateste creantele adererntului in momentul exigibilitatii acestora. In acest al doilea caz, factorul nu mai incaseaza comisionul de finantare, ci este remunerat doar pentru decontarea operatiunii. De o mare importanta in finantarea exporturilor sunt serviciile de evaluare a riscurilor de insolvabilitate si a riscului valutar. Asigurarea impotriva riscului de insolvabilitate se realizeaza, implicit, prin subrogarea factorului in pozitia aderentului, astfel incat importatorul se va elibera valabil prin efectuarea platii catre factor. Pentru riscul valutar se adauga, de regula, o marja la costul operatiunii. Costul acestor servicii este de 0,5-3% din valoarea facturii pentru administrarea registrului contabil si sprijin in gestiune, iar plata in avans a facturilor va presupune o dobanda care va fi cu 1,5-3% deasupra celei bancare. Utilizarea factorului prezinta o serie de avantaje: da posibilitatea utilizarii cambiei sau a acreditivului pentru efectuarea platii; inlatura neintelegerile ce pot interveni din cauza utilizarii unei limbi straine si pe cele generate de necunoasterea legilor si a uzantelor tarii importatorului. Factoringul clasic asigura aderentului disponibilitatile financiare in avans fata de scadenta creditelor acordate importatorilor, dandu-i posibilitatea de a da curs unor noi comenzi, si il pune la adapost de riscul insolvabilitatii debitorilor sai. In plus, ofera posibilitatea acordarii unor facilitati de plata, deci este pentru exportator un mijloc de promovare a exporturilor. Creditul de consum Creditul de consum reprezinta creditul acordat persoanelor fizice pentru procurarea de bunuri si servicii din reteaua comerciala. In general, acesta este un credit pe termen scurt si
36

mediu. Initial a aparut din posibilitatea oferita de comerciant de a cumpara bunuri, alimentare de cele mai multe ori, si de a le plati la salariu. Creditul de consum prezinta avantaje pentru ambele parti. Cumparatorul are posibilitatea sa obtina marfurile de care are nevoie fara sa dispuna de suma necesara achizitionarii lor, iar comerciantul sau producatorul reusesc sa-si promoveze la consum produsele. Creditul de consum a existat la inceput sub forma creditului comercial in care riscul de neplata apartinea vanzatorului, iar cu timpul s-a transformat in credit bancar. Exista o varietate destul de larga de credite de consum care se modifica dupa oferta de bunuri tot mai diversificata si preferintele consumatorilor in stransa dependenta de veniturile acestora, adica de nivelul de trai. Tipurile cele mai solicitate de credite de consum sunt urmatoarele: creditul nenominalizat, creditul punte, cardul de credit, creditul pentru descoperit de cont (overdraft), creditul auto, creditul pentru bunuri de folosinta indelungata, creditul imobiliar si creditul ipotecar. Creditul de consum (cu excepia celui imobiliar i ipotecar) are o limit minim i alta maxim (cca. 500-20.000 RON), care variaz de la banc la banc, o perioad de pn la patru cinci ani i o dobnd variabil la care se adaug comisioanele. Creditul poate fi obinut n lei sau o valut extern. Mrimea creditului este dat de valoarea bunului care se achiziioneaz i veniturile realizate de persoana (familia- comprumutat) care se mprumut. Garania o constituie cesiunea veniturilor din salarii i ale giraniilor, dac este cazul. Creditul de consum are i o component social, deoarece finaneaz satisfacerea cerinelor de consum ale populaiei, n continu cretere, printr-o rambursare amnat, devenind motorul activitii de retail. Cu ct o societate este mai avansat, cu att ponderea creditului de consum este mai mare n totalul creditelor neguvernametale. Exist ns i o limit a extinderii creditului de consum determinat de gradul maxim de ndatorare a populaiei n raport cu veniturile realizate, care variaz de la ar la ar, fiind cuprins ntre 50% i 70% n funcie de politica monetar a rii. Creditul nenominalizat Creditul nenominalizat (cunoscut si sub numele de credit pentru nevoi personale) este forma cea mai utilizata a creditului de consum, intrucat nu are o anumita destinatie, fiind folosit pentru acoperirea cerintelor curente ale imprumutatului si ale familiei acestuia. De regula, acesta este un credit pe termen scurt care se garanteaza cu veniturile personale si eventual cu giranti. Dobanda este cea calculata la creditele pe termen scurt.
37

Pe piata au aparut credite nenominalizate si pentru bunurile de folosinta indelungata, dar care au regimul creditelor pe termen mijlociu si lung. Credite prin cardul de credit Creditul prin cardul de credit este un credit clasic, pe termen scurt, care se acorda potrivit normelor bancii. Acesta este un credit tip revolving, adica o linie de credit de o anumita valoare (numita si plafon de credit) din care in timpul lunii se pot face plati din credit in limita plafonului, cu reinnoire lunara a acestuia. Posesorul cardului are obligatia sa ramburseze lunar 1/3 din soldul creditului de la finele lunii si sa acopere dobanda si comisioanele aferente, apoi se reinnoiste plafonul de credit. Riscul de neplat este mai mare la cardul de credit dect la celelalte credite pe termen scurt, din care cauz i dobnda este mai ridicat. Cu toate acestea, creditul prin card s-a generalizat i a devenit forma preferat de plat pentru bunurile de consum. Credite prin cardul de debit (ovedraft) Creditul overdraft pentru persoane fizice este specific cardului de debit si reprezinta o linie de credit legata de functionarea acestui card. In principiu, platile se pot face din cardul de debit numai in limita sumei existente in contul de card. La cardul de salarii, banca ofera o facilitate de credit in sensul ca, in lipsa disponibilului in cardul de debit, se asigura efectuarea de plati din linia de credit, intr-o anumita proportie din salariu, urmand ca suma sa fie returnata din primul salariu care se incaseaza, impreuna cu dobanda si comisioanele aferente. Garantia este oferita de angajator, care se obliga sa faca poprire pe salariu, in cazul nerambursarii creditului overdraft. B Credite pe termen mijlociu si lung Creditul pentru dezvoltare
38

pentru descoperit de cont

Creditele pentru dezvoltare sunt credite pe termen lung care se acorda pentru investitii noi in capacitati de productie si echipamente, lucrari de infrastructura, amenajari hidrotehnice, constrctii urbane si altele care creaza baza materiala pentru dzvoltarea economica. Investitiile sunt de valori mari care se realizeaza in mai multi ani si au un efect economic pe o perioada indelungata. Investitiile se realizeaza pe baza unor documentatii tehnico economice care contin, deosebit de partea tehnica si o fundamentare a eficientei economice. Creditele se aproba pe baza acestor documentatii, aprobate de conducerea beneficiarilor si expertizate de aparatul tehnic si economic al bancilor, iar in cazul in care acestea nu dispun de specialisti se apeleaza la consultanta de specialitate. Analiza bancara este focalizata asupra eficientei economice a investitiei din care sa rezulte posibilitatea de rambursare a creditelor si sa se realizeze o cresterea a rentabilitatii beneficiarului. Creditele se acorda in completarea fondurilor proprii ale investitorului dar reprezinta sursa principala de finantare (cca. 60%-70%). Perioada de creditare este de cca. 15 25 de ani in functie de natura si eficienta investitiei. Pentru investitii de valori mari se practica sistemul de sindicalizare a creditelor, adica se formeaza un grup de banci care participa cu o anumita cota la finantare in vederea dispersarii riscului de creditare. Finantarea se asigura printr-o singura banca care reprezinta grupul banca agent si monitorizeaza creditul pana la rambursarea integrala. Garantia o constitue investitia, iar daca se considera necesar datorita perioadei lungi a creditului se solicita contragarantii bancare sau ale statului. Credite ipotecare Creditele ipotecare sunt tot credite pe termen lung acordate pentru cumprarea de locuine (case, apartamente sau terenuri) care au la baza ipoteca asupra investitiei, reglementat prin Legea creditului ipoteccar nr. 190/1999. n Romnia, creditul ipotecar a luat amploare din anul 2003 i a crescut rapid datorit deficitului mare de locuine i a posibilitilor de finanare aprute. Creditul se acorda in proportie de cca. 70% din valoarea investitiei, iar imobilul ramane ipotecat in favoarea institutiei de credit
39

pana la rambursarea integrala a acestuia. Mrimeaa creditului depinde de veniturile mprumutailor si de vrsta acestora, astfel ca suma s poat fi rambursat integral n perioada activ de via. Perioada de creditare este de pn la 20-30 ani, dar n funcie de politica monetar aceste limite pot fi depite. Pentru finantarea acestor investitii sunt banci ipotecare care angajaza credite pe termen lung de pe piata de capital sau organizeaza cofinantari cu societati financiare, fonduri de investitii, dar rolul de agent il joaca banca ipotecara. Riscul este ca debitorul s-i piard capacitatea de plat ntr-o perioad aa de lung i banca s se ocupe de valorificarea imobilului n funcie de condiiile pietei. Cel mai mare risc este tocmai dificultatea prevederii evoluiei economiei pe termene lungi, un exemplu elocvent fiind criza creditelor subprime din SUA care a determinat mari pierderi societilor financiare, unele ajungnd n stare de faliment. Dup evenimentele din 11 septembrie 2001, guvernul a ncurajat reducerea dobnzilor care au ajuns de la 7% la 1% pentru a ncuraja construciile i a stimula creterea economic, ceea ce a determinat o avalan de credite ipotecare. Problema a aprut cnd dobnda a crescut punnd pe muli debitori n situaia de a nu-i mai putea plti ratele, ceea ce a determinat deteriorarea portofoliului de credite ipotecare (unul din patru credite riscante devenit neperformant). Incapacitatea de plat a condus la prbuirea cererii de locuine i n consecin a preurilor, asfel c bncile nu au reuit s valorifice locuinele preluate de la debitori i au nregistrat pierderi estimate de specialitii americani la cca. 400 mild. dolari, unele ajungnd n prag de faliment. Aceast criz a nceput s se manifeste i n alte tri, ca de exemplu n Anglia. Credite imobiliare Creditele pentru investitii imobiliare se acorda pentru cumpararea de proprietati imobiliare sau terenuri pentru constructii care se garanteaza cu imobilul respectiv terenul cumparat sau cu alte proprietati de imobile sau terenuri. Acestea sunt credite pe termen mijlociu sau lung care se bazeaza pe actele de vanzare-cumparare si pe capacitatea de rambursare a investitorului. Creditele imobiliare se folosesc si pentru constructia de imobile cu garantia imobilului construit dupa darea acestuia in functiune.
40

Pana la finalizarea imobilului se folosesc alte tipuri de garantii, intrucat un imobil neterminat si nepus in functiune nu reprezinta un obiectiv care poate fi luat n garanie. Credite de leasing Creditele de leasing se acorda pe termen mijlociu unor societati financiare de leasing pentru cumpararea de bunuri mobile sau imobile, care apoi se valorifica prin leasing sub forma de inchiriere cu optiunea ca la finele perioadei de inchiriere de a cumpara bunul la un pret dinainte stabilit sau de al restitui societatii. Creditul se acorda in proportie de pana la 85% din valoare bunurilor achizitionate pe baza de garantii reale (imobiliare) si a bunurilor care se cumpara din credit si garantii suplimentare sub forma de cesiune de creante a sumelor din cont, din despagubiri de la societatile de asigurare. Desi leasingul este o activitate mai noua credite bancare. Credite nominalizate (autoturisme si alte bunuri) Creditul se acorda penntru procuarea de autoturisme noi de la dealeri autorizati sau masini second hand de la comercianti second hand sau de la persoane particulare. Particularitatea o constituie faptul ca cumparatorul trebuie sa contribuie cu cel putin 25% fonduri proprii si creditul reprezinta 75% din valoarea bunului. Bunul trebuie sa fie asigurat de cumparator iar polita de asigurare se cesioneaza bancii. Credite pentru alte bunuri (aparatura electronica si electrocasnica, tehnica de calcul, componente IT, mobilier) se acorda in aceleasi conditii ca pentru autoturisme. Credite penru forfetare Forfetarea este o operatiune de transmitere catre o banca sau o institutie financiara specializata a creantelor provenite din operatiunile de comert exterior efectuate pe credit. Banca plateste imediat aceste creante, urmand ca ea sa recupereze contravaloarea acestora, la scadenta, de la debitorul importator. Operatiunea este asemanatoare scontarii, insa exista cateva elemente tehnice care implica deosebiri. In primul rand forfetarea,
41

s-a extins destul de repede pe baza finantarii din

spre deosebire

de scontare nu da bancii drept de recurs asupra

vanzatorului creantei in cazul unor incidente de plata datorate debitorului. In al doilea rand, termenul operatiunii face diferenta.
Forfetarea se aplica nu numai creantelor pe termen scurt, de pana la un an, ci si celor provenite din exporturile pe credit cu scadenta medie, de la 1 an la 7 ani. Remarcam insa faptul ca in Romania operatiunile sunt derulate mai degraba pe limita inferioara a intervalului. Titlurile folosite in forfetare pot fi cambiile, biletele la ordin, acreditivele. Avantajele forfetarii sunt crearea de lichiditati, respectiv imbunatatirea cashflow-ului prin incasarea imediata a valorii rezultate din vanzarea efectelor de comert, eliminarea riscului de neplata la scadenta efectelor de comert - acest risc fiind preluat de banca si promovarea produselor la vanzare in baza unei finantari asigurate. Costul forfetarii are la baza o rata fixa de dobanda, la care se adauga un comision stabilit diferentiat in functie de bonitatea debitorului, de masura in care cambia este sau nu avalizata, de riscul estimat al operatiunii, de modalitatea forfetarii de plata. Scontul astfel determinat diminueaza valoarea nominala platita exportatorului. Tinand cont de riscul preluat de banca, in cazul forfetarii inregistram costuri mai ridicate comparativ cu operatiunea de scontare.

_________________

42