GRUPA I Categoria I Elaborarea situatiilor financiare anuale

1.(11.) Care dintre modalitile de mai jos nu poate fi folosit de societatea A (furnizor) pentru ncasarea uneicreane de la societatea B (cumprtor): a. Primirea unei cambii acceptate trasa de A asupra lui B; b. Incasarea de ctre A a creanei n contul de la banc prin virament bancar: c. Vnzarea de ctre A lui B a unor titluri de plasament; d. Primirea unei cambii andosate de ctre B n beneficial lui A. Raspuns : c. Vnzarea de ctre A lui B a unor titluri de plasament

2.(20).O societate comerciala achizitioneaza un mijloc fix in urmatoarele conditii :valoarea avansului acordat 2.000 lei ; pret de cumparare al mijlocului fix 14.000 lei ; cheltuieli de transport 1.000 lei , TVA 24 %. Sa se inregistreze avansul acordat , achizitia si plata furnizorului . Raspuns : a) inregistrarea avansului acordat furnizorului de imobilizari pentru achizitia mijlocului fix: % = 5121 2.480 lei 232 4426 2.000 lei 480 lei

b)inregistrarea achizitiei mijlocului fix si a cheltuielilor cu transportul acestuia pe baza facturii : % = 213 4426 404 18.600 lei 15.000 lei 3.600 lei

c)se deconteaza fatura anterioara , retinandu-se avansul acordat si se storneaza TVA aferenta avansului : 404 = % 5121 232 4426 18.600 lei 16.120 lei 2.000 lei 480 lei

3.(31). Se constituie o societate comerciala in urmatoarele conditii : capital subscris 40.000 actiuni *1.000 lei valoare nominala ; capitalul este varsat la constituire ; aportul este constituit din numerar 20.000.000 lei , mijloace de transport 10.000.000 lei si materii prime 10.000.000 lei .Cheltuielile ocazionate de constituire sunt de 1.000.000 lei, platibile in numerar de catre asociati . Sa se efectueze toate operatiile contabile aferente acestei situatii . Raspuns: a) subscrierea celor 40 000 actiuni 1 000 lei = 40 000 000 lei se nregistreaza pe baza Borderoului actiunilor prin articolul contabil: 456 = 1011 40 000 000 lei

b) eliberarea capitalului social subscris prin depunerea n numerar direct n contul de la banca,a mijloacelor de transport si a materiilor prime : % 5121 2133 301 si : 1011 = 1012 40 000 000 lei = 456 40 000 000 lei 20 000 000 lei 10 000 000 lei 10 000 000 lei

c)Creditarea societatii de catre asociati ,pentru cheltuielile ocazionate de constituire in valoare de1.000.000 lei , platibile in numerar: 5311 = 455 201 = 5311 1.000.000 lei 1.000.000 lei

4.(39). ntreprinderea Alfa schimba un teren situat n Timisoara cu un alt teren al societatii Beta situat n Bucuresti. Valoarea justa a terenului cedat de Alfa este de 120.000 lei, costul de achizitie fiind de 100.000 lei. Valoarea justa a terenului primit este de 150.000 lei.. Schimbul se face cu o sulta de 30.000, TVA 24%. Schimbul presupune schimb de facturi. Care este incidenta aplicarii OMFP 3055/2009? Raspuns : n Ordinul 3055/2009, 45 (3), se precizeaz: "n cazul schimbului de active, ncontabilitate se evideniaz distinct operaiunea de vnzare/scoatere din eviden i cea decumprare/intrare n eviden, pe baza documentelor justificative, cu nregistrarea tuturor veniturilor si cheltuielilor aferente operaiunilor." 3

a)vinzarea terenului din Timioara: 461 = % 7583 4427 156.000 lei 125.806 lei 30.194 lei

b).descarcarea gestiunii la societatea Alfa 6583 = 2111 100.000 lei c)cumpararea terenului din Bucureti: % = 404 211 4426 186.000 lei 150.000 lei (120.000+30.000) 36.000 lei

d)regularizarea creanei i a datoriei i plata sultei (compensarea): 404 = % 461 5121 186.000 lei 156.000 lei 30.000 lei

5. (61.) O societatea achiziioneaz pe 22 decembrie N-1 un utilaj n valoare de 30.000 lei. Activul are o durat de via de 4 ani i o valoare rezidual nul. Societatea utilizeaz metoda amortizrii liniare pentru determinarea rezultatului contabil i metoda amortizrii accelerate pentru determinarea rezultatului fiscal. Presupunem c societatea Alfa obine un rezultat contabil de 20.000 lei pentru fiecare din urmtorii 4 ani. Cum se nregistreaz n contabilitate impozitele curente i amnate urmare a utilizrii de metode diferite de amortizare din punct de vedere contabil i fiscal? Raspuns: Situaia n contabilitate pe parcursul celor 4 ani este urmtoarea: An 31.12.N 31.12.N+1 31.12.N+2 Valoare contabil 30.000 30.000 30.000 Amortizar e contabil 7.500 7.500 7.500 Amortizare fiscal 15.000 5.000 5.000 Valoarea contabil 22.500 15.000 7.500. Baza de impozitare 15.000 10.000 5.000 4

31.12.N+3

30.000

7.500

5.000

n anul N se va nregistra amortizarea contabil de 7.500 lei i nu amortizarea accelerat din punct de vedere fiscal de 15.000 lei. Rezultatul fiscal va fi astfel influenat de amortizarea fiscal i nu de amortizarea contabil. Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + Amortizarea contabil Amortizarea fiscal Calculul rezultatului fiscal pe parcursul celor 4 ani: An 1 N N+1 N+2 N+3 31.12.N nregistrarea impozitului pe profit curent 2.000 lei Cheltuieli cu impozitul pe profit curent Calculul impozitelor amnate: Valoarea contabil a activului = 22.500 lei Baza de impozitare a activului = 15.000 lei Valoarea contabil a activului > baza de impozitare a activului => o diferen temporar impozabil = 7.500 lei care genereaz o datorie privind impozitul amnat de 1.200 lei (16%*7.500). n anul N, societatea va plti impozit pe profit n sum de 2.000 lei = 16%* 12.500 lei (rezultatul impozabil) Dac amortizarea nu ar fi fost accelerat n scopuri fiscale atunci societatea ar fi trebuit s plteasc un impozit de 3.200 lei (16%* 20.000 lei). Societatea pltete n anul N mai puin impozit pe profit cu 1.200 lei (3.200 2.000). Aceast sum se va recupera n anii urmtori, cnd societatea va trebui s efectueze pli mai mari privind impozitul pe profit cu 1.200 lei, dect ar fi fost normal din punct de vedere contabil, dac tranzacia sau evenimentul respectiv nu ar fi avut consecine fiscale. nregistrarea constituirii datoriilor privind impozitul amnat 5 = Datorii privind impozitul pe profit curent 2.000 lei Rezultatul contabil 2 20.000 20.000 20.000 20.000 Amortizarea contabil 3 7.500 7.500 7.500 7.500 Amortizarea fiscal 4 15.000 5.000 5.000 5.000 Rezultatul impozabil 5=2+3-4 12.500 22.500 22.500 22.500 Impozitul pe profit 6 = 5 * 16% 2.000 3.600 3.600 3.600

1.200 lei

Cheltuieli cu impozitul pe profit amnat

Datorii privind impozitul pe profit amnat

1.200 lei

In bilan: - datorii privind impozitul amnat = 1.200 lei - cheltuielile cu impozitul pe profit = 3.200 lei (2.000 + 1.200) Prin urmare, societatea pltete un impozit pe profit de 2.000 lei calculat pe baza regulilor fiscale, dar cheltuielile cu impozitul pe profit sunt de 3.200 lei i reprezint, de fapt, rata de impozitare de 16% aplicat la rezultatul contabil de 20.000 lei (16%*20.000). Rezultatul net = Rezultatul contabil Cheltuielile cu impozitul pe profit = 20.000 3.200 = 16.800 lei. Rezultatul net de 16.800 lei este un rezultat determinat pe baza regulilor contabile i nu a fost influenat de regulile fiscale care au vizat accelerarea amortizrii utilajului 31 decembrie N+1 nregistrarea impozitului pe profit curent 3.600 lei Cheltuieli cu impozitul pe profit curent Calculul impozitelor amnate: Valoarea contabil a activului = 15.000 lei Baza de impozitare a activului = 10.000 lei Valoarea contabil a activului este mai mare dect baza de impozitare a activului avnd drept consecin o diferen temporar impozabil de 5.000 lei care genereaz o datorie privind impozitul amnat de 800 lei (16%*5.000). -datorii privind impozitul pe profit amnat, aferente anului N+1 = -datorii privind impozitul pe profit amnat, aferente anului N Reluare datorie privind impozitul amnat nregistrarea relurii datoriilor privind impozitul amnat 400 lei Datorii privind impozitul pe profit amnat = Venituri din impozitul pe profit amnat 400 lei = 800 lei 400 lei = 1.200 lei = Datorii privind impozitul pe profit curent 3.600 lei

n urma acestor nregistrri, la nivelul bilanului apar datorii privind impozitul amnat de 800 lei, iar la nivelul contului de profit i pierdere o cheltuial cu impozitul pe profit de 3.200 lei (3.600 400).

31.12.N+2 nregistrarea impozitului pe profit curent 3.600 lei Cheltuieli cu impozitul pe profit curent Calculul impozitelor amnate: Valoarea contabil a activului = 7.500 lei Baza de impozitare a activului = 5.000 lei Valoarea contabil a activului este mai mare dect baza de impozitare a activului avnd drept consecin o diferen temporar impozabil de 2.500 lei care genereaz o datorie privind impozitul amnat de 400 lei (16%*2.500). -datorii privind impozitul pe profit amnat, aferente anului N+2 = 400 lei -datorii privind impozitul pe profit amnat, aferente anului N+1= Reluare datorie privind impozitul amnat nregistrarea relurii datoriilor privind impozitul amnat 400 lei Datorii privind impozitul pe profit amnat = Venituri din impozitul pe profit amnat 400 lei 800 lei = 400 lei = Datorii privind impozitul pe profit curent 3.600 lei

n urma acestor nregistrri, la nivelul bilanului apar datorii privind impozitul amnat de 400 lei, iar la nivelul contului de profit i pierdere apare o cheltuial cu impozitul pe profit de 3.200 lei (3.600 400). 31.12.N+3 nregistrarea impozitului pe profit curent 3.600 lei Cheltuieli cu impozitul pe profit curent Calculul impozitelor amnate: Valoarea contabil a activului = 0 lei Baza de impozitare a activului = 0 lei Valoarea contabil a activului este egal cu baza de impozitare a activului i prin urmare nu exist diferene temporare. -datorii privind impozitul pe profit amnat, aferente anului N+3 = 0 lei 7 = Datorii privind impozitul pe profit curent 3.600 lei

-datorii privind impozitul pe profit amnat, aferente anului N+2 = 400 lei Reluare datorie privind impozitul amnat nregistrarea relurii datoriilor privind impozitul amnat 400 lei Datorii privind impozitul pe profit amnat = Venituri din impozitul pe profit amnat 400 lei = 400 lei

La nivelul bilanului nu mai exist datorii privind impozitul amnat deoarece s-a recuperat toat valoarea activului, iar la nivelul contului de profit i pierdere exist o cheltuial cu impozitul pe profit de 3.200 lei (3.600 400).

GRUPA II Categoria XI Tinerea contabilitatii unei entitati

1. (173.) Un furnizor livreaza marfuri la pret de vanzare de 500.000 u.m.n. si pret de inregistrare 400.000 u.m.n., impreuna cu ambalajele aferente care circula in sistem de decontare, in valoare de 25.000 u.m.n., TVA 24 %. Ulterior, pot intervene 2 cazuri: 8

A) se restituie ambalajele; B) nu se restituie ambalajele. Sa se efectueze inregistrarile contabile atat in contabilitatea furnizorului cat si a clientului. Raspuns: A) Se restituie ambalajele : a) Inregistrari in contabilitatea furnizorului : - livrarea marfurilor pe baza de factura : 4111 = % 707 620.000 lei 500.000 lei

4427 120.000 lei - inregistrarea ambalajelor restituibile pe baza de aviz de expeditie : 4111 = 419 25.000 lei

-concomitent se inregistreaza iesirea ambalajelor restituibile : 358 = 381 25.000 lei

- restituirea ambalajelor de catre client : 419 = 4111 25.000 lei

-concomitent se inregistreaza intrarea in gestiune a ambalajelor restituite : 381 = 358 25.000 lei

-se inregistreaza iesirea din gestiune a marfurilor vandute: % 607 378 = 371 496.000 lei 400.000 lei 96.000 lei

b) inregistrari in contabilitatea clientului : -receptia marfurilor achizitionate : % 371 4426 = 401 620.000 lei 500.000 lei 120.000 lei 9

-inregistrarea primirii ambalajelor restituibile : 409 = 401 25.000 lei

-concomitent ambalajele se inregistreaza extracontabil : Debit 8033 ,, Valori materiale primite in pastrare sau in custodie - 25.000 lei -restituirea ambalajelor catre furnizor : 401 = 409 25.000 lei

Credit 8033 ,, Valori materiale primite in pastrare sau in custodie - 25.000 lei B ) Nu se restituie ambalajele : a) Inregistrari in contabilitatea furnizorului : - livrarea marfurilor pe baza de factura : 4111 = % 707 4427 620.000 lei 500.000 lei 120.000 lei

-facturarea catre client a ambalajelor si tva aferenta ambalajelor vandute : 4111 = % 708 4427 31.000 lei 25.000 lei 6.000 lei

-scoaterea din gestiune a ambalajelor nerestituite , vandute clientului : 608 = 381 25.000 lei

b)inregistrari in contabilitatea clientului : -receptia marfurilor achizitionate : % 371 4426 = 401 620.000 lei 500.000 lei 120.000 lei

-inregistrarea ambalajelor retinute de client pe baza facturii furnizorului : % = 401 31.000 lei 10

381 4426

25.000 lei 6.000 lei

2.(197). In luna X a exercitiului N , societatea A primeste materii prime de la furnizor fara factura evaluate la pretul de 1.000 lei, TVA 24 %. In luna Y se primeste factura :pret de cumparare 1.200 lei , TVA 24%. Care sunt inregistrarile contabile? Raspuns: a)achizitia marfurilor fara factura : % = 408 301 4428 1.240 lei 1.000 lei 240lei

b)primirea facturii : 408 = 401 1.240 lei 240 lei 240 lei 200 lei 40 lei 4426 = 4428 % 301 4426 = 401

3.(188.) O societate comerciala este subventionata, pentru o investitie cu caracter social , de la bugetul statului , in baza unui contract de 3.000 u.m.. Suma primita este folosita integral pentruachizitia unui utilaj in anul current de 5.000 u.m ,tva 24 %. Sa se inregistreze primirea subventiei , achizitia utilajului si amortizarea lui in primul an de functionare, stiind ca durata de functionare este de 5 ani , amortizabil liniar. Raspuns: In contabilitatea societatii se nregistreaza urmatoarele: - dreptul de a primi subventia: 445 = 131 512 = 445 3.000 u.m. 3.000 u.m. - ncasarea subventiei:

- achiziia utilajului: % 213 = 404 6.200 u.m. 5.000 u.m. 11

4426

1.200 u.m.

- plata datoriei fata de furnizori: 404 = 512 6.200 u.m.

- amortizarea utilajului la sfrsitul primului an: 681 = 2813 1.000 u.m.

- virarea unei parti din subventie la venituri: 131 = 758 600 u.m.

4.(201). Efectuati inregistrarile contabile aferente situatiei de mai jos: Capitalul social este de 2.000.000 Rezultat brut profit: 1.000.000 Cota impozit pe profit: 16%. Profitul se repartizeaza astfel: - la rezerve legale; - 1% la rezerve statutare; - 10.000 la alte rezerve. Restul se reporteaza n exercitiul urmator, fiind utilizat pentru distribuirea dividendelor. Raspuns: Calculam rezerva legala: - 1.000.000*5% = 50.000 - 2.000.000*20% = 400.000 Se alege suma cea mai mica: 50.000. Se calculeaza impozitul pe profit :1.000.000-50.000(rez.legale) x16% = 152.000 lei Profit net = 848.000 lei Se calculeaza rezervele statutare: 848.000 x1% = 8.480 lei Ramas din profit: 848.000 - (50.000 + 8.480 + 10.000) = 779.520 lei La 31.12.N :-Inregistrarea impozitului pe profit : 691 = 441 152.000 lei

-Inchidera contului de cheltuieli : 12

121 = 691

152.000 lei

-nregistrarea repartizarii profitului: 129 = % 1061 1063 1068 68.480 lei 50.000 lei 8.480 lei 10.000 lei

La inceputul ex. N+1: -nregistrarea reportarii profitului: 129 = 117 779.520 lei

-nregistrarea acordarii dividendelor: 117 = 457 779.520 lei

- In urma repartizarii definitive a profitului , conturile 121 si 129 se inchid astfel : 121 = 129 848.000 lei

5.(209). In cursul exercitiului N o intreprindere a angajat un proces juridic impotriva unui client in valoare de 10.234 lei, TVA 24% inclus .Ea estimeaza ca pentru a face fata acestui process trebuie constituit un provizion, probabilitatea de pierdere a procesului 75%.Care sunt inregistrarile in contabilitate? Raspuns: -Constituirea unui provizion pentru litigii in valoare de 6140 lei (10234-10234x25/125) x75%==6140 lei 6812 = 1511 6140

GRUPA II Categoria II Auditul statutar al situatiilor financiare

1.(1.) Care sunt elementele fundamentale ale conceptului de audit statutar? Raspuns : 13

Prin audit statutar se ntelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati n vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete, a pozitiei si situatiei financiare precum si a rezultatelor (performantelor) obtinute de acesta. Auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaza n totalitatea lor situatiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activitati si operatii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispozitii legale (legea contabilitatii, legea societatilor comerciale, legea pietelor de capital etc.).Elementele de baza ale conceptului de audit statutar sunt: - profesionistul competent si independent care trebuie sa fie profesionist contabil, ce poate fi o persoana fizica sau juridica; - examinarea este exclusiv profesionala; - obiectul examinarii efectuata de profesionistul contabil l constituie situatiile financiare ale entitatii, n totalitatea lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare, n functie de referentialul contabil aplicabil; - scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate, responsabile si independente; - obiectul opiniei: imaginea fidela, clara si completa a pozitiei financiare (patrimoniului), a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute de entitatea auditata; - criteriul de calitate n functie de care se face examinarea si se exprima opinia l constituie standardele (normele) nationale sau internationale.

2.(8) Explicati conceptul de imagine fidela prin prisma regularitatii si sinceritatii contabilitatii. Raspuns: Notiunea de imagine fidela n audit nu este clar definita; de o maniera generala, nsa, imaginea fidela este un concept care nu poate fi disociat de regularitatea si sinceritatea contabilitatii. Regularitatea presupune conformitatea la regulile si procedurile contabile, deci la principiile contabile general admise; reglementarile contabile romanesti prevad, de altfel, ca pentru a da o imagine fidela a patrimoniului, situatiei financiare si rezultatelor obtinute trebuie respectate regulile privind evaluarea patrimoniului si celelalte norme si principii contabile, cum sunt: - principiul prudentei ; prudenta presupune o apreciere rezonabila a faptelor n scopul evitarii riscului de a transfera in viitor incertitudini prezente susceptibile de a greva patrimoniul si rezultatele financiare ale ntreprinderii. Potrivit acestui principiu, nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor, tinand cont de

14

deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului curent sau anterior; - principiul permanentei metodelor - care conduce la continuitatea aplicarii regulilor si normelor privind evaluarea, nregistrarea n contabilitate si prezentarea elementelor, patrimoniale si a rezultatelor, asigurand comparabilitatea n timp a informatiilor contabile; - principiul continuitatii activitatii - potrivit caruia se presupune ca unitatea patrimoniala si continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil, fara a intra in stare de lichidare sau dereducere sensibila a activitatii; - principiul independentei exercitiului - care presupune delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii unitatii patrimoniale pe masura angajarii acestora si trecerii lor larezultatul exercitiului la care se refera; - principiul intangibilitatii bilantului de deschidere a unui exercitiu care trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent; - principiul necompensarii - potrivit caruia elementele de activ si de pasiv trebuie sa fie evaluate si inregistrate in contabilitate separat, nefiind admisa compensarea ntre posturile de activ si cele de pasiv ale bilantului, precum si ntre veniturile si cheltuielile din contul de rezultate. Sinceritatea presupune aplicarea cu buna credinta a regulilor si procedurilor contabile, in functie de cunoasterea pe care responsabilii conturilor trebuie sa o aiba despre realitatea si importanta operatiilor, evenimentelor si situatiilor din ntreprindere.

3.(17).Definiti termenul de prag de semnificatie. Raspuns : n general, prin prag de semnificatie se ntelege nivelul, marimea unei sume peste care auditorul considera ca o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea sisinceritatea situatiilor financiare, ct si imaginea fidela a rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului intreprinderii. Altfel spus, pragul de semnificatie reprezinta ceea ce n contabilitatea anglo-saxona poarta denumirea de materialitate, adica nivelul de eroare sub care ntelegerea si interpretarea situatiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. De exemplu, diferenta dintre un profit net de 499 mii lei si unul de 500 mii lei nu pare sa influenteze evaluarea unei societati comerciale, n timp ce doua cifre alternative de 250 mii lei si 500 mii lei par sa fie substantial diferite si probabil vor duce la o evaluare destul de diferita a societatii. La nceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificatie este necesar pentru a determina domeniile si sistemele semnificative. n cursul misiunii, pragurile de semnificatie determinate pentru controlul 15

fiecarei sectiuni din situatiile financiare permite orientarea programelor de munca spre riscurile existente, prin stabilirea mai corecta a esantioanelor de control; aceasta evita angajarea n lucrari care nu vor servi la fundamentarea opiniei asupra situatiilor financiare. Aceste praguri sunt, n general, inferioare pragului global pentru a tine cont de cumulul posibil al erorilor constatate. La sfrsitul misiunii, pragul global permite auditorului sa aprecieze daca erorile constatate trebuie sa fie corijate sau sa faca obiectul unei mentiuni n raport, daca intreprinderea refuza sa le corijeze. Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnificatie permite: - orientarea mai buna si planificarea misiunii; - evitarea lucrarilor inutile; - justificarea deciziilor referitoare la opinia emisa. Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utilizate diferite elemente de referinta:capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc.Definirea pragului de semnificatie permite auditorului nca de la nceputul activitatii (misiunii) sale sa aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile sa contina erori sau inexactitati semnificative, iar la sfrsitul misiunii sa aprecieze daca anomaliile pe care le-a descoperit trebuie sa fie corectate n cadrul exercitiului, n scopul de a putea emite o opinie fara rezerve. 4.(52). Simulati o misiune de examen limitat asupra conturilor de trezorerie Raspuns : Standardul International pentru Misiunile de Examen Limitat ( Revizuire ) ISRE 2400 stabileste procedurile si principiile fundamentale precum si modul lor de aplicare in cazul unei misiuni de de examen limitat al situatiilor financiare; standardul poate fi aplicat si in cazul misiunilor de examen limitat al informatiilor financiare, contabile sau de alta natura. Obiectivul unei misiuni de examen limitat este sa permita unui practician sa concluzioneze - pe baza de proceduri care nu pun n lucru toate diligentele necesare pentru un audit - ca nu a fost descoperit nici un fapt semnificativ care sa-1 faca sa creada ca situatiile financiare nu au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unui referential contabil identificat (asigurare negativa). O misiune de examen limitat furnizeaza un nivel de asigurare moderat ca informatiile examinate nu contin anomalii semnificative; asigurarea este n acelasi timp negativa. Intr-un examen limitat practicianul recurge la propriul sau rationament profesional pentru a determinanatura, calendarul si ntinderea procedurilor de examen limitat. Raportul de examen limitat al situatiilor financiare descrie ntinderea misiunii, permitndu-i lectorului sa nteleaga natura lucrarilor realizate. El trebuie sa precizeze de asemenea ca nicio opinie de audit nu este exprimata.Principalele elemente care se regasesc ntr-un raport de examen limitat sunt: 16

- titlul - destinatarul; - un paragraf de prezentare sau introducere care cuprinde: - identificarea situatiilor financiare supuse examenului limitat; - responsabilitatile practicianului si ale conducerii ntreprinderii; - paragraful ntinderii examenului limitat, cuprinznd: - trimiterea la Standardul International pentru Misiuni de Examen Limitat nr. 2400 referitor la examenele limitate (sau la norme nationale); - mentiunea ca examenul este limitat la ntretineri cu clientul si la proceduri analitice; - mentiunea ca niciun audit nu a fost realizat, ca procedurile puse n lucru furnizeaza un nivel deasigurare mai putin ridicat dect n cazul auditului si ca nicio opinie de audit nu este exprimata; - exprimarea unei asigurari negative; - data raportului; - adresa practicianului si semnatura. Auditorul se asigura ca intreprinderea intocmeste periodic o situatie comparativa a soldurilor fiecarui cont de trezorerie din contabilitate si din extrasele de cont bancare; el controleaza aceste situatii comparative cel putin o data pe an. 10 lucrari de efectuat la examinarea conturilor de trezorerie. - De procurat extrasele bancare si de intrebat personalul clientului despre orice extras, vechi sau neobisnuit ; - De determinat daca conturile de trezorerie constituie obiectul unor restrictii speciale ; - De informat daca au fost garantate, cedate sau scontate creanta ; - De procurat balanta clienti si de verificat daca totalul corespunde cu soldul contului din balanta generala ; - De cerut si analizat explicatiile despre variatiile importante ale soldului contului client cu cel al exercitiilor precedente sau despre nivelul asteptat ; - De informat despre transferurile interbancare in timpul perioadei anterioare si posterioare datei de inchidere ; - De informat despre procedurile aplicate pentru a se asigura o buna cenzura intre exercitii pentru vanzari si returul vanzarilor ; - De informat despre principiile contabile utilizate la inregistrarea vanzarilor si de determinat daca ele fac obiectul unor remize sau ristorno ; - De informat despre metode de identificare a conturilor care depasesc scadenta de plata si de evaluare a provizioanelor pentru creantele incerte, de determinat daca aceasta este adecvata si corecta ; 17

- De cercetat daca exista conturi de marfuri expediate si nefacturate sau in consignatie si daca acesta este cazul, daca au fost efectuate ajustari pentru a regulariza aceste tranzactii si de inclus marfurile corespunzatoare in stocuri .Auditorul se asigura ca intreprinderea intocmeste periodic o situatie comparativa a soldurilor fiecarui cont de trezorerie din contabilitate si din extrasele de cont bancare; el controleaza aceste situatii comparative cel putin o data pe an. G. Trezoreria 6 domenii de control 31 proceduri (diligente) de audit Trezoreria este unul din posturile strategice ale oricarei ntreprinderi, deoarece ea conditioneaza capacitatea de finantare a activitatilor si nevoilor ntreprinderii. Se acorda, deci, importanta deosebita analizei conturilor de trezorerie si ntelegerii evolutiei sale de la un exercitiu la altul. Auditul realizndu-se la o data de nchidere anume, analiza soldurilor de trezorerie ale exercitiului sunt studiate prin revizuirea rezultatului financiar si prin elaborarea rezultatului financiar si prin elaborarea tabloului de fluxuri de trezorerie. Controlul situatiei trezoreriei la data nchiderii O biectiv si rol - verificarea faptului ca soldurile conturilor de trezorerie, care figureaza n bilant, sunt justificate; o anomalie n soldurile conturilor de trezorerie poate nsemna iregularitati n procedurile interne (deturnari de fonduri, etc.) si poate pune n cauza situatia maselor bilantiere. Deexemplu, o supraevaluare a conturilor de trezorerie se poate traduce printr-o subevaluare a NFR de exploatare. Controale de efectuat: - Stabiliti un tablou comparativ al evolutiei de la o nchidere la alta a soldurilor conturilor bancare nscrise n balanta generala, separati soldurile pozitive de cele negative si verificati daca la prezenterea n bilant s-a respectat principiul necompensarii soldurilor; - Confruntati soldurile cu extrasele de cont bancare de la data nchiderii si cu cele de la deschidere, stabiliti diferentele si explicatiile acestora: n cazul operatiilor care figureaza n contabilitate, dar nu apar n extrasele de cont, identificati platile vechi si daca nu exista venituri nenregistrate si concluzionati cu privire la impactul ajustarilor facute, aplicnd principiul prudentei; - Circularizati la banci si confruntati soldurile primite cu cele din extensie si din contabilitate; - Controlati conversia la data nchiderii soldurilor n devize. Auditul casieriei 18

Casa este, n generel, o zona de risc putin semnificativa, ntruct, de regula, prin lege, se stabilesc plafoane ale soldului de casa. n unele cazuri, nsa, n comert de exemplu, fluxurile sunt foarte importante si procedurile trebuie adaptate n consecinta. - Analizati procedurile interne de supraveghere si control ale casei; atentie la respectarea principiilor de separare a functiilor; - Confruntati soldurile contabile cu jurnalul de casa sau orice alt document stabilit de ntreprindere pentru inventarierea miscarilor nscrise n jurnalul de casa; - Asigurati-va ca ntreprinderea controleaza periodic casa prin inventar fizic; separarea functiilor ntre persoana care face sau valideaza inventarul fizic si cea care are sarcina curenta de supraveghere acasei. - Studiati natura tranzactiilor prin casa; - Daca soldurile sunt mari si estimati ca procedurile interne sunt insuficiente, procedati la verificarea fizica a soldului de casa la data auditului; - Studiati, n timp, soldurile casei si asigurati-va ca nu sunt solduri creditoare; - Pentru casa n devize, asigurati-va de corectitudinea aplicarii conversiei la data nchiderii. Analiza NFR de exploatare - Analizati NFR de exploatare, tinnd seama de volumul de activitate al ntreprinderii; daca activitatea ntreprinderii genereaza un NFR pozitiv, analizati modalitatile de finantare ale acestuia; - Analizati daca la nchidere nu exista descoperiri de conturi bancare; - Apreciati daca ntreprinderea a procedat la cesiuni de creante. Angajamente n afara bilantului - Luati cunostinta de ansamblul cautiunilor si garantiilor date si primite de societate, princircularizarea cu institutiile de credit; verificati daca aceste angajamente n afara bilantului figureaza n anexele la situatiile financiare; - Pentru angajamentele acordate de societate, determinati nivelul riscului de activare a acestor angajamente; daca acesta antreneaza cheltuieli suplimentare pentru societate, daca nu este cazul constituirii unui provizion pentru acestea. Valori mobiliare de plasament Obiectivul principal este de a stabili ca veniturile si cheltuielile legate de plasamente de trezorerie sunt corect tratate si nregistrate n conturile auditate, tinnd cont de natura acestor plasamente. - Faceti un recapitulativ al plasamentelor existente la data nchiderii, preciznd pentru fiecare cantitatile detinute, valorile unitare si valoarea totala; izolati plasamentele n obligatiuni, al caror tratament contabil difera; 19

- Verificati concordanta dintre valorile figurnd n aceasta situatie analitica si soldurile conturilor din bilant; confruntati apoi cu raspunsurile primite la circularizari; asigurati-va ca societatea este proprietara valorilor mobiliare nscrise n bilant ; - Faceti o situatie recapitulativa a miscarilor: intrari corespunzatoare achizitiilor, iesiri corespunzatoare vnzarilor; - Apreciati metoda de evaluare a valorilor mobiliare cedate, retinute de ntreprindere si validati conformitatea la regulile fiscale; numai metoda FIFO este admisa sau CMUP (costul mediu unitar ponderat); asigurati-va de respectarea principiului permanentei metodelor; daca au avut loc schimbari de metode, masurati impactul asupra rezultatului si verificati ca s-au facut mentiuni anexe; prin sondaj, Verificati respectarea metodei de mentiuni evaluare a iesirilor de valori mobiliare n plasament; -Controlati daca: - Metoda CMUP este aplicata, valoarea unitara a plasamentelor la nchiderea exercitiului trebuie sa corespunda costului mediu unitar ponderat al ultimelor intrari; faceti aceasta pe categorii de titluri; - Metoda FIFO este aplicata, valoarea unitara a plasamentelor la nchidere trebuie sa corespunda costului unitar al ultimelor intrari; faceti aceasta pe categorii de titluri. - Pentru fiecare categorie de valori mobiliare, verificati ca valoarea neta contabila n bilant la nchidere este conforma cursului real de nchidere comunicat de institutiile financiare; evaluati, pentru fiecare categorie, plus valoarea sau minus valoarea latenta; daca este plus valoare latenta,verificati ca aceasta sa nu fie prinsa n bilantul de nchidere (prudenta); n toate cazurile verificati ca analiza s-a realizat facnd distinctia ntre fiecare categorie de valori si ca nu s-au facut compensari ntre plus valoare si minus valoare latenta; - Pentru fiecare categorie de obligatiuni figurnd n bilant, comparati valoarea lor contabila cu cotatia acestora si apreciati rezultatul latent; analiza se face separat pe categorii de obligatiuni si nu se fac compensari; - Analizati tratamentul contabil al dobnzilor neajunse la scadenta; n principiu, un venit financiar se contabilizeaza n contrapartida cu un cont de activ (508); corelativ, verificati daca cupoanele, neajunse la scadenta la nchidere, au facut obiectul unei nregistrari n contrapartida; - Evaluati ansamblul veniturilor financiare contabilizate n timpul exercitiului si justificati-le facnd trimitere la controalele precedente; explicati evolutia veniturilor financiare de la un exercitiu la altul si concluzionati cu privire la respectarea principiului separatiei exercitiilor. Nivelul si evolutia trezoreriei - Completati tabloul de flux de trezorerie (anexat) si analizati evolutia de la un exercitiu la altul;

20

- Daca activitatea a degajat excedente de trezorerie disponibila importante, apreciati modul de utilizare a lor: investitii, scaderea ndatorarii, remuneratii, actionari, etc.; - Daca activitatea a degajat nevoi de finantare suplimentare, analizati originea: insuficienta rezultatelor, definit n partea superioara a bilantului, NFR de exploatare n deteriorare, etc.; apreciati schema de finanzare folosita de ntreprindere; - Fluxurile de trezorerie plurianuale dovedesc o situatie financiara sanatoasa si tinuta sub control? Capacitatea de autofinantare de exploatare, plurianuala N N-1 N-2 N-3 Rezultat net contabil +Datorii la amortizari si provizioane -Reluari de amortizari si provizioane -Rezultat asupra cesiunilor de activ -Cota parte de subventii virate la rezultate (cont 771) =Capacitatea de autofinantare neta +Cheltuieli financiare efectuate (dobnzi, etc.) -Venituri financiare ncasate (venituri, etc.) +Cheltuieli exceptionale platite -Venituri exceptionale ncasate (altele dect cele asupra iesirilor de active) =Capacitatea de autofinantare de exploatare -Variatia pozitiva de NFR +Variatia negativa de NFR = I. Flux de trezorerie de exploatare -Achizitii de imobilizari (valori brute) +Iesirile de imobilizari (valori de iesire) -Cresterea bruta a cheltuielilor de repartizat -Variatia pozitiva a NFR n afara exploatarii +Variatia negativa a NFR n afara exploatarii =II. Flux de trezorerie privind activitatea de investitii +mprumuturi realizate n exercitiu (valori brute) +Subventii de investitii notificate n timpul exercitiului +Cresteri de capital +Cresterea altor pasive pe termen lung -Rambursari de mprumuturi -Cheltuieli financiare platite -Diminuari de capital -Distribuiri de dividende 21

-Variatia pozitiva a NFR a exercitiului -Variatia negativa a NFR a exercitiului =III. Flux de trezorerie aferent activitatii de finanaare = Variatia neta a trezoreriei n exercitiu(I+II+III) +Trezoreria la deschiderea exercitiului =Trezoreria la nchiderea exercitiului EXEMPLU: CONTURI DE DISPONIBILITATI SI ALTE CONTURI DE TREZORERIE La data de 31 decembrie N, situaTia conturilor de trezorerie ale S.C. X S.A. se prezintAastfel: Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 EXPLICATII Debit Conturi la banci in lei Conturi la banci in devize Credite bancare pe t.s. Casa in lei Alte valori Avansuri de trezorerie TOTAL 16.940 13.697 4.940 12.442 4.197 51.766 31.12 N-1 Credit 2.566.390 2.253.137 4.819.517 Debit 11.230 95 3.212 12.291 5.643 36.471 lei 31.12.N Credit 567.322 1.021.906 1.589.328

La 31.12.N S.C. X S.A. avea n derulare: - facilitate de credit (overdraft) de 3.000.000 lei conform Contractului nr. 12311/15.12.N-5 si a actului aditional nr. 10111/29.07.N de la BANCA Y . Pentru garantarea creditului s-auconstituit n favoarea bancii urmatoarele garantii: - ipoteca rang prioritar asupra imobilului teren cu constructia C1- silozuri celule malt amplasate pe aceasta, parcela CC de 2.6736 mp mpreuna cu constructia C1 - corp principal germinare si C2 corp principal nmuiere si corp principal uscare si C3 corp principal casa masinii si corp legatura amplasate pe aceasta, precum si parcela de drum de 544 mp. - gaj de rangul doi asupra echipamentelor si utilajelor aferente Sectiei Malt - gaj de rangul trei asupra disponibilitatilor din conturile curente deschise de banca - garantie reala mobiliara de prim rang de prioritate asupra disponibilitatilor viitoare din contul de garantare deschis la banca.

22

- facilitate de credit (overdraft) de 2.600.000 lei conform Contractului nr. 866222/23.05.N-1de la BANKA Y , modificat prin Act aditional nr. 122/22.05.N si nr. 123/19.06.N. Pentru garantarea creditului s-au constituit n favoarea bancii urmatoarele garantii: - ipoteca asupra parcela curti constructii n suprafata de 5959 mp mpreuna cu constructia C1 Pavilion administrativ - ipoteca asupra parcela curti constructii n suprafata de 5167 mp mpreuna cu constructia C1 Atelier apa - ipoteca asupra parcela curti constructii n suprafata de 7000 mp mpreuna cu constructia C1 Cladire industriala auxiliara - gaj asupra stocurilor de materie prima malt - garantie mobiliara asupra a patru mijloace de transport - scrisoare de garantie n valoare de 260.000 lei pentru garantarea antrepozitului fiscal cutermen de valabilitate pna la 31.12.N+1. Pentru garantarea obligatiilor de plata fata de banca, S.C. X S.A. a constituit ipoteca de rangul I pe imobilul Sectia Malt cu terenul aferent. Din verificarile efectuate, auditorul financiar constata concordanta ntre soldurile comunicate de catre banca prin extrasele de cont, respectiv soldul Registrului de casa si soldurile conturilor aferente preluate n balantele de verificare contabile. Societatea are confirmari si de la Institutiile financiare pentru soldurile conturilor dedisponibilittai ale S.C. X S.A. la 31.12.N .

GRUPA II Categoria IV Evaluarea intreprinderilor

1. (156.) Se dau urmatoarele informatii: imobilizari corporale 29.000; fond de comert 1.000; stocuri 20.000; creante 50.000; disponibilitati 5.000; capitaluri proprii 50.000; diferente din reevaluare 25.000; obligatii nefinanciare 25.000; imprumuturi bancare 5.000; rata de remunerare a valorii substantiale brute este de 15%; capacitatea beneficiara exprimata prin profitul previzional net 1.000/an; rata de actualizare este de 12%. Se cere sa evaluati intreprinderea calculand o renta a goodwillului redusa la 5 ani. Raspuns: GW = ANC + (CB ANC* i) 23

(1+t)n ANC = ACTIVE - DATORII = ( 29.000 + 20.000 + 50.000 + 5.000) (25.000 + 5.000) = 74.000 CB = capacitatea beneficiara a intreprinderii exprimata in profit net = 1.000 i = rata neutra de plasament = 15 % t = rata de actualizare = 12 % GW1 = 74.000 + (1.000 - 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 - 9.017,86 (1+ 0,12) GW1 = 64.982,14 GW2 = 74.000 + (1.000 -74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 - 8.051,66 (1+ 0,12) 2 GW2 = 65.948,34 GW3 = 74.000 + (1.000 -74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 -7.188,98 (1+0,12)3 GW3 = 66.811,02 GW4 = 74.000 + (1.000 - 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 - 6.418,73 (1 + 0,12)4 GW4 = 67.581,26 GW5 = 74.000 + (1.000 - 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 - 5.731,01 (1+ 0,12)5 GW5= 68.268,99 2(197). Sa se determine activul net contabil corectat pe baza urmatoarelor informatii: - capital social: 10.000 u.m.; - rezerve: 3.000; - rezultat reportat: 5.000; - cheltuieli de constituire: 2.000; - cheltuieli de cercetare: 10.000, din care 4.000 destinate crearii unui produs pentru inlocuirea altuiacare va iesi de pe piata anul urmator; - cheltuieli in avans pentru abonamente la reviste de specialitate: 1.000. Raspuns: 24 (1,12)5 (1,12)4 (1,12)3 (1,12)2 (1,12)

ANCC = ANC Corectii active Corectii datorii ANCC = Capitaluri proprii Corectii active v Corectii datorii ANCC = CAPITAL PROPRIU-CHELTUIELI CONSIDERATE NON VALORI

Capitaluri proprii Capital social 10.000 Rezerve 3.000 Rezultat reportat 5.000 - Cheltuieli considerate nonvalori Cheltuieli de constituire 2.000 Cheltuieli de cercetare 4.000 Cheltuieli navans1.000 ANCC = 11.000

18.000

7.000

3.(208). Care sunt premisele aplicarii metodei rentei goodwill-ului? Raspuns: Premisele aplicarii metodei rentei goodwill -ului sunt: - Limitarea evaluarii unei intreprinderi la o simpla inventariere a activelor si drepturilor de creanta pe care le poseda este insuficienta; - Valoarea unei intreprinderi este in raport si cu aptitudinea managerilor de a genera rentabilitateaca urmare a unei bune gestiuni a resurselor materiale si umane si a activelor necorporale (brevete,marci, licente), inclusiv a unor elemente necorporale care nu pot fi inregistrate in patrimoniulintreprinderii (numele comercial, clientela etc.). Goodwill-ul este pasarela de trecere de la abordarea patrimoniala a intreprinderii la abordarea propectiva.

GRUPA II - Categoria V Fuziuni si divizari de intreprinderi

1.(182).Societatea A detine 60% din capitalul societtii B pe care o controleaz exclusiv. La rndul su societatea B detine urmtoarele investitii: - 70% din capitalul social al filialei C, 50% din actiunile societtii D pe care o controleaz n comun cu un alt actionar, - 30% din actiunile societtii E asupra creia exercit o influent semnificativ. Identificati prtile legate ale societtii A. Raspuns: Sunt parti legate ale societatii A: - societatea B - filiala sa; 25

- societatea C - pe care o controleaza indirect; - societatea D - pe care, indirect, o controleaza n comun; - societatea E - asupra careia exercita indirect o influenta semnificativa Partile legate lui A sunt doar B, C si D, pentru ca doar pe acestea le controleaza. n E a pierdut controlul, pentru ca desi o controleaza pe B prin procent de 60%, B nu mai are control asupra lui E. A 60 % I

70% C

50%

30%

SOCIETATEA PROCENTAJ A De control De interes In B 60 % 60% In C 70% 60% x 70% = 42% In D 50% 60% x 50% = 30% In E 30% 60% x 30% = 18% 2.(196). Pe 30 iunie N, societatea M achizitioneaz 80% din actiunile societtii F. Cu ocaziaachizitiei s-a identificat un plus de valoare la o cldire de 10.000 u.m. care a generat o datorie deimpozit amnat de 1.600 u.m. Dup data achizitiei societatea F a obtinut un rezultat de 40.000 u.m.n anul N, societatea M a obtinut un rezultat de 70.000 u.m. Durata de viat util rmas a cldiriieste de 20 de ani (metoda liniar de amortizare). Rezultatul consolidat al grupului format dinsociettile M si F este de: (a) 32.000 u.m.; (b) 31.832 u.m.; (c) 101.832 u.m.; (d) 100.000 u.m.; (e) 110.000 u.m. Raspuns corect : c Rezolvare : 26

- Se retrateaza activul net al societatii F pentru plusurile de valoare si impozitul amanat aferent acestora : 212 = 105 105 = 441 10.000 u.m. 1.600 u.m.

-Rezultatul societatii F este ajustat cu amortizarea aferenta plusului de valoare identificat pentru constructii ( 10.000/20 x =250 ) si diminuarea impozitului amanat . a) la nivelul bilantului : 121 = 2813 250 u.m. 40 u.m.

4412 = 121

b) la nivelul contului de profit si pierdere : 6811 = 121 121 = 791 250 u.m. 40 u.m.

-Partajul rez. Soc. F:-Rez .consolidat = 80% x (40.000 - 250 +40 ) = 31.832 u.m. -Interese minoritare= 20% x (40.000 250 +40) =7.958 u.m .- la nivelul contului de profit si pierdere: % = Rezultatul F 39.790 u.m. 31.832 u.m. 7.958u.m. Rez.consolidat Interese minoritare

- virarea rezultatului societatii M la rezultatul consolidat la nivelul contului de profit si pierdere: Rez.consolidat = Rezultat M 70.000 u.m.

Rezultat consolidat = 70.000 u.m. +31.832u.m. = 101.832u.m.

27

GRUPA II - Categoria X Organizarea auditului si controlului intern al intreprinderii

1.(15) Activitatea de vanzare , la nivelul unei entitati, presupune: a) Implementarea strategiilor de marketing; b) Atingerea sau depasirea vanzarilor intr-o maniera eficienta; c) Predarea in timp util a comenzilor de la clienti departamentului care se ocupa cu prelucrarea lor. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de controlintern care pot diminua aparitia riscurilor respective. Raspuns:

28

Vnzarea, ca activitate cu continut problematic complex prin intermediul tehnicilor si modalitatilor specifice, are drept scop fructificarea cu maximum de eficienta a rezultatelor productiei, trecerea acesteia n consumul final n cel mai scurt timp posibil, contribuind astfel lavalorificarea ntregului potential tehnico-productiv de care dispune firma n permanenta misiune dea oferi cumparatorului marfa de calitate, la termenele si n conditiile solicitate si nu n ultimul rand asigura un castig real cel putin pe masura eforturilor. Vnzarea produselor se poate face: -pe baza de contract comercial ncheiat anticipat la cererea clientului ; -pe baza de comanda anticipata ferma, urmata sau nu de onorarea imediata a acesteia ; -la cerere neprogramata, dar previzibila, din magazinele si depozitele proprii sau ale retelei comerciale publice. Calea prin care se vnd produsele este n functie de natura produselor, sfera de utilitate, caracteristicile si potentialul de cumparare ale clientilor, caile de distributie utilizate, modalitatile practicate de producator-furnizor pentru desfacerea produselor sale. Indiferent de calea prin care se asigura vnzarea produselor, un rol definitoriu n extinderea vnzarilor n economia de piata revine actiunii de promovare, a celei de informare a viitorilor utilizatori despre caracteristicile produselor, a conditiilor de executie si de desfacere etc. Livrarile catre diferiti clienti se pot face fie din stocurile de produse finite, fie din productia curenta. ntreprinderea producatoare trebuie sa-si programeze un raport corespunzator ntre volumul productiei de fabricat n timp si nivelul stocurilor de produse finite care urmeaza a fi asigurat pentru realizarea unei desfaceri continue si evitarea rupturilor de stoc. Identificarea riscurilor: - de a vinde bunuri clientilor ndoielnici ; -de a vinde bunuri pentru preturi care nu sunt autorizate si a acorda reduceri care nu sunt nconcordanta cu procedurile societatii; - de a trimite bunuri care nu sunt conforme cu comanda ; - de a trimite bunuri neconforme din punct din punct de vedere cantitativ si calitativ al comenzii ; -de a realiza vnzari fara a pune la zi situatia stocurilor; -de a accepta comenzi fara a avea stocuri disponibile; -de a face livrari de bunuri care nu sunt recunoscute de catre clienti din punct de vedere calitativ,cantitativ si al comenzii; -de a avea clienti ndoielnici fara a nregistra un provizion; -plati efectuate care nu sunt nregistrate . Proceduri de control intern care pot diminua riscurile enumerate: -verificarea clientul prin cerere de referinte . Client din partea bancii sau a colaboratorilor cunoscuti, verificarea permanenta a soldului clientilor si stabilirea unui sold maxim ; 29

-verificarea notei de comanda (daca are nr.de inregistrare si este facuta de persoana autorizata), a preturilor si a reducerilor (daca sunt acordate de persoana autorizata) ; -bunurile trimise trebuie sa aiba comenzi semnate de persoane autorizate ; -examinarea bunurilor din punct de vedere cantitativ, calitativ si al comenzii; -completarea fisei de magazie ; -verificarea nivelului stocurilor prin asigurarea unui stoc minim stabilit; -verificarea semnaturii de primire de catre client a facturii sau a documentul care atesta livrarea(avizul de insotire a marfii) ; -verificarea scadentarului soldurilor clienti si urmarirea recuperarii debitelor restante de la clientii indoielnici; -verificarea inregistrarii platilor, respectiv a facturilor emise ,organizarea structurala si procesuala asistemului vanzarilor firmei. Organizarea structurala si procesuala a activitatii de vanzari se concretizeaza practic intr-o structura organizatorica reprezentand ansamblul aranjamentelor functionale (compartimente, functii, posturi, nivele ierarhice, relatii), astfel conceputa in scopul indeplinirii cu minima cheltuialade catre firma a sarcinilor de vanzari pentru: produse finite, colectii, subansamble, piese de schimb, bunuri de consum, resurse secundare (stocuri neutilizabile, materiale recuperate din procesele primare si dezmembrari), ambalaje, care sa asigure cerintele consumului pentru piata interna si/sauexterna. Sistemul organizatoric-functional specific activitatii de vanzare este caracterizat de existenta a doua componente indispensabile: a) componenta de management (de conducere); b) componenta procesuala ( de executie); a) In ceea ce privestecomponenta de management activitatea de vanzari comporta o multitudine devariante organizatorice, respectiv: 1.organizarea sistemului de vanzari ; 2.organizarea pe centre teritoriale a activitatii cercetare piata- comercializare service post vanzare; 3.organizarea vanzarilor de marfuri pe zone geografice externe. a1) structura organizatorica astfel fundamentata si practicata de firma in domeniul vanzarilor estenecesar sa asigure:coordonarea operativa, performanta si integrala a sistemului; controlul operativ curent, in paralel cu asigurarea conditiilor indeplinirii sarcinilor, obiectivelor si competentelor pe toata structura procesuala a sistemului organizatoric; fundamentarea in conditii de performanta,oportunitate si eficienta a planurilor si programelor de vanzare, service si valorificare inclusiv a resurselor secundare devenite neutilizabile; fundamentarea strategiilor de vanzare a produselor pediverse piete pe 30

baza prezentei concurentilor, a costurilor totale promotionale, a factorilor sezonieri, precum si a traditiilor pietelor locale si zonale etc. a2) aceasta varianta organizatorica are in vedere ca pe baza unei structuri optim determinate saefectueze in exclusivitate operatiunile de:-cercetare piata, studii vanzari,analiza vocii clientului;comercializare efectiva de produse finite si piese de schimb;-operatiuni de depozit;-operatiuni de service pentru produse aflate in termen de garantie si post garantie;-operatiuni de incasari si recuperari creante. a3) reprezinta in principiu o forma derivata a2), cu mentiunea asupra particularitatilor faptului caoperatiunile se produc in afara granitelor tarii, in conditiile unui sistem organizat pe centre zonale,cu activitati si personal functie de volumul tranzactiilor precum si cerintelor conditiilor specifice inceea ce priveste activitatea de service. b)Componentele procesuale ale sistemului organizatoric inglobeaza activitati, atributii, sarcini si responsabilitati grupate si specializate pe compartimente functionale pentru indeplinirea cerintelor operatiilor specifice in domeniile: -marketing, strategii vanzari, vocea clientului; -negocieri, incheiere contracte, evidenta; -fundamentare plan-programe vanzari, urmarire realizare, derulare; -fundamentare preturi-cheltuieli, analiza eficienta; -transport-asigurari, expeditii marfuri;-facturare marfuri, operare-evidenta vanzari, incasari, urmarire recuperare creante; -depozite pregatire pentru vanzare-livrari produse finite-piese de schimb, distributie; -derulare programe vanzari; -coordonare centre comercializare-service; -colectare-valorificare ambalaje-resurse secundare. Un sistem organizatoric caracterizat de eficacitate si eficienta in vanzari se fundamenteazastiintific pe ratiuni de operativitate si cost controlat din toate punctele de vedere. Totodata, un sistem organizatoric in domeniul vanzarii elaborat stiintific presupune sa garanteze in orice momentdesfasurarea in cele mai bune conditii a cerintelor de operativitate si eficienta in relatiile cu productia si piata.

31

GRUPA III Categoria III Expertize contabile

1.(4). Ce ntelegeti prin calitatea expertizelor contabile? Raspuns : Principiul calitatii expertizelor contabile exprima faptul ca expertul contabil trebuie sa efectueze expertizele contabile pentru care a fost solicitat si pe care le-a acceptat cu constiinciozitate, devotament, corectitudine si impartialitate. Expertizele contabile trebuie sa fie utile celor care le-au solicitat. Expertizele contabile constituie mijloace de proba stiintifica. n elaborarea lor expertul contabil trebuie sa foloseasca metode specifice stiintei contabilitatii. Concluziile expertului contabil trebuie sa fie fundamentate numai pe documente care atesta evenimente si tranzactii ce fac sau trebuie sa faca obiectul recunoasterilor, evaluarilor, clasificarilor si prezentarilor contabile. n expertizele 32

contabile judiciare, expertul contabil este un tert n proces care, prin calitatea lui procesuala, contribuie la stabilirea adevarului de catre organele n drept. Raportul de expertiza contabila judiciara are caracter de proba stiintifica care trebuie sa prezinte un nalt grad al indicelui contributiv la solutionarea cauzei n care a fost dispus. Nedocumentarea si nefundamentarea stiintifica a rapoartelor de expertiza contabila judiciara poate fi si este adesea sanctionata, de catre organele n drept care le-au dispus, cu nlocuirea expertului contabil si dispunerea unei noi expertize contabile. Daca n aceeasi cauza s-a dispus o noua expertiza contabila care ajunge la concluzii diferite fata de prima, datorita utilizarii altor criterii si metode de investigatie, organul n drept care le-a dispus are disponibilitatea de a se opri la aceea pe care o considera mai fundamentata sub aspect stiintific, respectiv, de mai buna calitate. Nici expertizele contabile extrajudiciare nu trebuie sa faca rabat calitatii. Independenta si competenta profesionala a expertului contabil trebuie sa asigure o documentare si fundamentare stiintifica si expertizelor contabile extrajudiciare. 2.(7). Ce contine dosarul expertului contabil privind documentarea expertizei contabile? Raspuns: Continutul dosarului expertului contabil privind documentarea expertizei contabile cuprinde dupacaz: - Incheierea de sedinta (in cauze civile), Ordonanta organului de urmarire si cercetare penala (in cauzele penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare. Raportul de expertiza contabila - exemplarul expertului contabil care justifica indeplinirea misiunii . Eventuale corespondente , raspunsuri la intrebari suplimentare sau suplimente de expertiza contabila solicitate de organele in drept , care au dispus efectuarea expertizei contabile . Eventuale note personale ale expertului contabil redactate in timpul efectuarii expertizei contabile, necesare fie redactarii raportului de expertiza contabila , fie urmaririi bugetului de timp si decontariilucrarilor de expertiza cu beneficiarii acestora.

3.(21).Ce fapte pot atrage raspunderea disciplinara a expertilor contabili? Raspuns: Expertii contabili raspund, n exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ, civil si penal, dupa caz, potrivit legii. Raspunderea disciplinara a expertilor contabili. Raspunderea disciplinara este generata de fapte savrsite cu vinovatie n ceea ce priveste nerespectarea normelor generale de baza si specifice aplicabile tuturor misiunilor profesionistilor contabili, nerespectarea regulilor de etica, conduita discreditabila sau dezonoranta. 33

Sanctiunile disciplinare care se aplica expertilor contabili si contabililor autorizati, n raport cugravitatea abaterilor savrsite, sunt urmatoarele: a) mustrare; b) avertisment scris; c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioada de timp de la 3 luni la un an; d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat. Punerea n miscare a actiunii disciplinare si aplicarea sanctiunilor disciplinare este n sarcinaComisiilor de disciplina de pe lnga Consiliile filialelor si a Comisiei Superioare de disciplina, n conformitate cu reglementarile din Regulamentul de organizare si functionare a comisiilor dedisciplina de pe lnga consiliile filialelor si Consiliul Superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romnia. Abaterile n functie de care se aplica sanctiunile disciplinare se stabilesc prin Regulamentulde organizare si functionare al CECCAR. Acesta prevede ca fapta savrsita de un membru al Corpului, indiferent de functia detinuta n structurile alese si functionale, prin care se ncalca dispozitiile legii, ale Regulamentului de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romnia, ale Codului etic national al profesionistilor contabili, hotarrile organelor de conducere ale Corpului, constituie abatere disciplinara. Sunt considerate abateri disciplinare urmatoarele fapte: a) comportament necuviincios fata de membrii Corpului, reprezentantii Ministerului Economieisi Finantelor sau fata de alti participanti la reuniunile de lucru ale organelor de conducere si controlale Corpului; b) absenta nemotivata de la ntrunirea adunarii generale a filialei sau de la Conferinta nationala; c) nerespectarea dispozitiilor Codului etic national al profesionistilor contabili si a normelor Corpului referitoare la publicitate; d) absenta nejustificata de la actiunile de pregatire si dezvoltare profesionala reglementate prinnormele emise de Corp; e) prestarea de servicii profesionale fara viza anuala de exercitare a profesiei sau fara contractscris ncheiat cu clientul sau pe baza unui contract n care nu a fost nscrisa calitatea profesionala acelui care l ncheie: expert contabil sau contabil autorizat; f) nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului profesional; g) nedeclararea sau declararea partiala a veniturilor, n scopul sustragerii de la plata cotizatiei prevazute n prezentul regulament sau a impozitelor;

34

h) fapta membrului Corpului de a nu depune n termenele stabilite, la filiala de care apartine,declaratiile anuale; pentru persoanele juridice raspunderea incumba presedintelui consiliului deadministratie sau administratorului unic, dupa caz; i) ncalcarea dispozitiilor cu privire la incompatibilitati sau conflicte de interese; j) refuzul de a pune la dispozitia organelor de control si auditorilor de calitate ai Corpuluidocumentele privind activitatea profesionala; k) nedepunerea declaratiilor sau declaratiilor neconforme cu realitatea, n relatiile cu Corpul saucu tertii; l) nscrierea n rapoartele de expertiza contabila sau n alte lucrari efectuate pentru terti deaprecieri la adresa altor membri ai Corpului, fara consimtamntul acestora sau fara sa fi fostconsultati; m) nerespectarea normelor si standardelor profesionale emise de Corp cu ocazia efectuariilucrarilor pentru terti; n) nendeplinirea obligatiilor prevazute n Regulamentul privind auditul calitatii serviciilor profesionale; o) orice alte ncalcari ale normelor si hotarrilor luate de organele de conducere ale Corpului. Stabilirea si aplicarea sanctiunilor disciplinare se coroboreaza cu gravitatea ncalcarii si cuconsecintele acesteia. Exemplificam cteva dintre faptele savrsite n legatura cu expertizele contabile si care pot atrage raspunderea disciplinara a expertilor contabili: e1) Efectuarea de expertize contabile extrajudiciare fara contract scris de prestari servicii sau pe baza unui contract n care nu a fost nscrisa calitatea profesionala de expert contabil. e2) Nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului profesional. e3) Nerespectarea Normei profesionale a CECCAR nr. 35 Norma si comentariile misiunilor privindexpertizele contabile. e4) efectuarea de expertize contabile judiciare si/sau extrajudiciare fara viza anuala pentru exercitarea profesiei , legal acordata. e5) ncalcarea, cu intentie, prin actiune sau omisiune, a normelor de lucru privind exercitarea profesiei, elaborate de organismul profesional, daca fapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu moral sau material.

35

GRUPA III Categoria VII Studii de fezabilitate

1.(13.) Potrivit legislatiei autohtone, care sunt principalele parti ale unui studiu de fezabilitate, piese scrise? Raspuns: Partile scrise sunt reprezentate de: - date generale despre investitie - date tehnice despre investitie ; - durata de realizare a investitiei si etape principale ; - costul estimativ al investitiei ; - analiza economico-financiara ; - finantarea investitiei ; - estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei ; 36

- avize si acorduri emise de organele in drept, potrivit legislatiei in vigoare, necesare realizarii constructiei in cauza.

GRUPA III Categoria VIII Analiza diagnostic a intreprinderii

1.(7). Analizati pozitia financiara a unei ntreprinderi din domeniul consultantei financiar - contabile care prezinta urmatoarea situatie financiara: Indicator Imobilizari Stocuri Creante Disponibilitati Capitaluri proprii Datorii mai mari de un an Datorii de exploatare Datorii bancare pe termen foarte scurt 31.12.N 2.000 1.000 20.000 300 20.000 2.000 1.300 0

37

Raspuns: BILANT Active imobilizate =2.000 Active curente = stocuri + creante + disponibilitati == 1.000 + 20.000 + 300 = 21.300 TOTAL ACTIVE = 23.300 Capital si rezerve = 20.000 Datorii pe ternem lung = 2.000 Datorii pe ternem scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f. scurt= 1.300 + 0 = 1.300 TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 23.300 a) Situatia neta =Activ - Datorii totale = 23.300 - (2.000 +1.300)=20.000 Situatia neta SN este pozitiva, ceea ce evidentiaza o situatie financiara, la nivelul intreprinderii, reflectand o gestiune economica sanatoasa, fiind consecinta reinvestirii unei parti din pro fitul net si a altor elemente de acumulare baneasca; aceasta inseamna ca valoarea firmei creste. b)Fondul de rulment = Pasive pe termen lung - Active pe termen lung (imobilizari) = (20.000 + 2.000) - 2.000 = 20.000 Sau: Fondul de rulment = Active circulante - Datorii pe termen scurt = (1.000 + 20.000 + 300) - 1.300 = 20.000 Fondul de rulment FR este pozitiv ceea ce inseamna ca activele sunt suficiente pentru a acoperi rambursarea datoriilor pe termen scurt, reprezentand o stare de echilibru la nivelul firmei si o situatie favorabila din punct de vedere al solvabilitatii intreprinderii. c) Fondul de rulment propriu = Capitaluri proprii - Active pe termen lung (imobilizari) = 20.000 - 2.000 = 18.000

38

Fondul de rulment imprumutat = Fondul de rulment - Fondul de rulment propriu = 20.000 - 18.000 = 2.000 d) Nevoia de fond de rulment = Active circulante (mai putin activele de trezorerie) Pasive circulante (mai putin pasivele de trezorerie) = (1.000 + 20.000) - 1.000 = 20.000 e) Trezoreria neta = Fondul de rulment - Nevoia de fond de rulment = 20.000 - 20.000= 0 NFRG = Resurse pe termen lung - Active pe termen lung NFRG = (20.000 + 2.000) - 2.000 = 20.000 NFRexpl = Active din exploatare - Pasive din exploatare NFRexpl = ( 1.000 +20.000 + 300) - 1.300 = 20.000 TN = Disponibilitati - Credite de trezorerie TN = 300 - 0 = 300 Exemple de calcul si analiza a principalilor indicatori economico-financiari : 1. Indicatori de lichiditate: a) Indicatorul lichiditatii curente = Active curente / Datorii curente = 21.300 / 1.300 = 16,38 Active curente = Stocuri + Creante + Disponibilitati = 1.000 + 20.000 + 300 = 21.300 Datorii curente = Dat. din expl.+ Dat. bancare t.s. = 1.300 + 0 =1.300 b) Indicatorul lichiditatii imediate = Active curente - Stocuri / Datorii curente (indicatorul test acid ) = (21.300 -1.000) / 1.300 =15,62 2. Indicatori de risc: a) Indicatorul gradului de indatorare = Capital imprumutat/ Capital propriu x 100 = 2.000 / 20.000 x 100 = 10 % 39

Capital imprumutat/Capital Propriu x 100 Capital imprumutat = credite peste un an = 2.000 Capital propriu = 20.000 si: Capital imrumutat/ Capital angajat x 100 Capital imprumutat = 2.000 Capital angajat = capital imprumutat + capital propriu = 2.000 + 20.000 = 22.000

402.000/22.000 x 100 = 9,09 % b) Indicatorul privind acoperirea dobanzilor - determina de cate ori entitatea poate achita cheltuielile cu dobanda. "Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat pozitia entitatii este considerata mai riscanta." formula de calcul = Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit / Cheltuieli cu dobanda Rata solvabilitatii = Imprumuturi pe termen lung / Capital propriu = 2.000/ 20.000 =0,1 3. Indicatori de activitate (indicatori de gestiune) - furnizeaza informatii cu privire la : - viteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de trezorerie; - capacitatea societatii de a controla capitalul circulant si activitatile comerciale de baza; - viteza de rotatie a stocurilor (rulajul stocurilor ) - aproximeaza de cate ori stocul a fost rulat de-a lungul exercitiului financiar. Costul vanzarilor = Nr. de ori Stoc mediu sau Numar de zile de stocare - indica numarul de zile in care bunurile sunt stocate in unitate 40

= Stoc mediu Costul vnzarilor

x 365

- viteza de rotatie a debitelor - clienti calculeaza eficacitatea entitatii in colectare a creantelor sale; acest indicator exprima numarul de zile pana la data la care debitorii isi achita datoriile catre entitate . Sold mediu clienti x 365 Cifra de afaceri O valoare in crestere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului acordat clientilor si, in consecinta, creante mai greu de incasat (clienti rau platnici). - viteza de rotatie a creditelor - furnizor aproximeaza numarul de zile de creditare pe care entitatea il obtine de la furnizorii sai. In mod ideal ar trebui sa includa doar creditorii comerciali. Sold mediu clienti Achizitii de bunuri (fara servicii) unde pentru aproximarea achizitiilor se poate utiliza costul vanzarilor sau cifra de afacari. - viteza de rotatie a imobilzarilor corporale evalueaza eficacitatea managementului activelor imobilizate prin exprimarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumita cantitate de imobilizari corporale . Cifra de afaceri Imobilizari corporale -viteza de rotatie a activelor totale : = Cifra de afaceri Total active 4. Indicatori de profitabilitate - exprima eficienta entitatii in realizarea de profit din resursele disponibile . a) Rentabilitatea capitalului angajat - reprezinta profitul pe care il obtine entitatea din banii investiti in afacere: x 365,

41

= Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit x 100 Capital an gajat unde capitalul angajat se refera la banii investiti in entitate atat de catre actionari, cat si de creditorii pe termen lung, si include capitalul propriu si datoriile pe termen lung sau active totale minus datorii curente. b) Marja bruta din vanzari = Profitul brut din vanzari X 100 Cifra de afaceri O scadere a procentului poate scoate in evidenta faptul ca entitatea nu este capabila sa isi controleze costurile de productie sau sa obtina pretul de vanzare optim. ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE A INTREPRINDERII A .ANALIZA STRUCTURII ACTIVULUI a) Rata activelor imobilizate = active imobilizate x 100 / total activ Rata activelor imobilizate = 2.000 x 100 / 23.300 = 8,58 Active imobilizate = imob. Necorporale + imob. Corporale + imob. Fin. Total active = active imobilizate + active circulante (stocuri + creante + investitii pe termen scurt + disponibilitati) Rata imobilizarilor necorporale = imob. Necorporale x 100 / total activ Rata imobilizarilor corporale = imob. Corporale x 100 / total activ Rata imobilizarilor financiare = imob. Financiare x 100 / total activ b) Rata activelor circulante = active circulante x 100 / total activ = (1.000 + 20.000 + 300) x 100 / 23.300 = 91,42 Active circulante = Stocuri + creante + investitii pe termen scurt + disponibilitati Rata stocurilor = stocuri x 100 / total activ = 1.000 x 100 / 23.300 = 0,43 42

Rata creantelor comerciale = clienti si conturi asimilate/total activ x 100 = 20.000 x 100 / 23.300 = 8,58 Rata disponibilitatilor = disponibilitati si active asimilate x 100 / total activ =300 x100 / 23.300=1,29 B)ANALIZA STRUCTURII SURSELOR DE FINANTARE a) Rata stabilitatii financiare = capitalul permanentx100/total pasiv = (20.000 + 2.000) x 100 / 23.300 = 94,43 capital propriu = capital + prime de capital + rezerve de reevaluare + rezerve + / -rezultatul reportat + /-rezultatul exercitiului capital permanent = capital propriu + provizioane pentru riscuri si cheltuieli + datorii pe termen lung b) Rata autonomiei globale = capital propriu x 100 / total pasiv = 20.000 x 100 / 23.300 = 85,84 c) Rata datoriilor pe termen scurt = datorii pe termen scurt x 100 / total pasiv =1.300 x100 / 23.300 = 0,56 d) Rata datoriilor totale = datorii totale x100 / total pasiv =(2.000 + 1.300) x 100 / 23.300 = 14,16 ANALIZA ACTIVULUI NET : Activul net reprezinta interesul rezidual al proprietarilor in activele intreprinderii dupa deducerea tuturor datoriilor sale, fiind similar avutiei acestora ca urmare a alocarii si implicarii capitalurilor in activitatea sa. Valoarea patrimoniala a intreprinderii coincide cu activul net contabil. a) Metoda Sintetica Ant =At-D = 23.300-3.300 = 20.000 Ant = activ net At = active totale D = datorii totale b) Metoda Aditiva Ant = Ks+Rz+Rr+Re-Rrep = 20.000 + 0 + 0 + 0 0 = 20.000 Ks = capital social Rz = rezerve Rr = rezltatul reportat Re = rezultatul exercitiului 43

Rrep= repartizarile efectuate de rezultatul ex in cursul exercitiului respectiv

GRUPA IV Categoria VI Administrarea si lichidarea intreprinderii

1.(4). Situatia elementelor de activ si pasiv la societatea X conform bilatului ntocmit pe baza datelor din contabilitate, date care au fost puse de acord cu rezultatele inventarierii, se prezinta astfel: Cladiri 20.000.000 lei Amortizarea cladirilor 12.000.000 lei Materii prime 2.000.000 lei Ajustari pentru deprecierea materiilor prime 400.000 lei Clienti 2.500.000 lei Clienti incerti 500.000 lei Ajustari pentru deprecierea creantelor clienti 200.000 lei Conturi la banci 600.000 lei Furnizori de imobilizari 6.000.000 lei Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 1.000.000 lei Capital subscris varsat 5.000.000 lei Rezerve 1.000.000 lei Operatiunile de lichidare efectuate de lichidator se prezinta dupa cum urmeaza: a) Cladirile au fost vndute cu 9.000.000 lei; 44

b) Materiile prime au fost vndute cu 1.440.000 lei; c) Clientii incerti sunt n suma de 500.000 lei, din care se ncaseaza 240.000 lei, iar pentru ncasarea nainte de termen a clientilor certi s-au acordat sconturi n suma de 50.000 lei; d) Pentru plata nainte de termen a datoriilor catre furnizori, acestia au acordat sconturi n suma de200.000 lei; e) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societatii sunt n suma de 520.000 lei; Sa se ntocmeasca bilantul nainte de efectuarea partajului. Raspuns: a) Valorificarea imobilizarilor corporale: Vanzarea cladirilor 461 = % 7583 4427 11.160.000 9.000.000 2.160.000

Incasarea contravalorii cladirilor vandute 5121 = 461 11.160.000

Scaderea din evidenta a cladirilor vandute % = 212 281 6583 20.000.000. 12.000.000 8.000.000

b) Valorificarea stocurilor: Vanzarea materiilor prime 4111 = % 707 4427 1.785.600 1.440.000 345.600

Trecerea la marfuri a materiilor prime si scaderea din gestiune a marfurilor vandute 371 = 301 607 = 371 Anularea provizionului 391 = 7814 400.000 45 2.000.000 2.000.000

Incasarea contravalorii materiilor prime vandute 5121 = 4111 1.785.600

c) Incasarea creantelor Incasarea partiala de la clientii incerti 5121 = 4118 6588 = 4118 491 = 7814 5121 = 4111 667 = 4111 d) Plata datoriilor Plata furnizorilor de imobilizari 404 = 5121 Scont primit 404 = 767 Cheltuieli efectuate 628 = 5121 Anularea provizioanelor 151 = 7812 %= 121 707 767 7812 7814 7583 121= % 607 1.000.000 12.040.000 1.440.000 200.000 1.000.000 400.000 9.000.000 10.830.000 2.000.000 46 g) inchiderea conturilor de venituri 520.000 f)Anularea provizioanelor pt riscuri si cheltuieli 200.000 e) Cheltuieli de lichidare 5.800.000 240.000 260.000 200.000 2.450.000 50.000 Trecerea pe cheltuieli a clientilor incerti neincasati Anularea provizioanelor Incasarea clientilor certi Acordarea sconturilor

h) inchiderea conturilor de cheltuieli

628 654 6583 667 g) Regularizare TVA TVA de plata Plata TVA dizolvare / lichidare

520.000 260.000 8.000.000 50.000

4427 = 4423 4423 = 5121

2.505.600 2.505.600

Calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit si a impozitului pe dividende in urma actiuniide h) Impozitul pe profit pt profitul din lichidare Impozitul pe profit datorat (1.410.000 *16%=225.600) Inchiderea contului 691 Virarea impozitului pe profit Bilantul inainte de efectuarea partajului: Elemente De Activ Conturi la banci 7.184.400 Elemente De Pasiv cap.social 5.000.000 Rezerve legale 1.000.000 total cap proprii 6.000.000 profit din lichidare 1.184.400 Total Pasiv 7.184.400 121 = 691 441 = 5121 225.600 225.600 691 = 441 225.600

Total Activ 7.184.400

2.(14). In ce ordine vor fi platite creantele in cazul falimentului? Raspuns: Creantele vor fi platite, in cazul falimentului, in urmatoarea ordine: 1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusivcheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 si ale art.98 alin. (3), sub rezerva celor prevazute la art. 102 alin. (4); 2. creantele izvorate din raportul de munca; 47

3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii decredit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatiidebitorului dupa deschiderea procedurii; 4. creantele bugetare; 5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii deintretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta; 6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si afamiliei sale, daca acesta este persoana fizica; 7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate dinlivrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii; 8. alte creante chirografare; 9. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta: a) credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupacaz, de catre un membru al grupului de interes economic; b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit. Sumele de distribuit intre creditori in acelasi rang de prioritate vor fi acordate proportional cu suma alocata pentru fiecare creanta, prin tabelul mentionat de lege.

48

GRUPA V Categoria IX Consultanta fiscala acordata contribuabililor

1.(Problema 1). O entitate de distributie a energiei electrice a livrat unei persoane fizice intr-o luna calendaristica , energie electrica , iar factura fiscala contine urmatoarele informatii : consum 90Kwh, pret unitar fara TVA 0,3840 , accize aferente consumului necomercial 0,2 lei. Sa se determine TVA mentionata in factura fiscala . Raspuns : Anexa nr. 1 pozitia 18.2- Acciza pentru energia electrica utilizata in scop necomercial (1 euro/Mwh) TVA aferenta energie consumata,livrate unei persoane fizice TVA = 90Kwh * 0,3840lei/Kwh*24%=8,2944lei Acciza aferenta consumului necomercial=0,2 lei TVA aferenta accizei=0,2lei*24%=0,048 lei TOTAL TVA = 8,2944+0,048=8,3424 2. (Problema 3). In cadrulSNGN ROMGAZ SA SUC MEDIAS sunt trei sectii care produc condensat de gaz natural:Roman, Filitelnic si Danes. La sfarsitul fiecarei perioade contabile, sefii celor 3 sectii trimit Serviciului Contabilitate al Sucursalei Medias situatia condensului captat in acea luna. Sectia de Productie Gaze Roman este singura sectie care a vandut condens in luna martie 2012. Pe baza celor 2 avize de insotire a marfii constatam ca au fost efectuate doua vanzari, astfel:35.500 l cu o densitate de 0.741 si, respectiv, 35.500 l cu o densitate de 0.740. Sa se determine impozitul pe titei suportat de catre entitate. 49

Raspuns : Art 215,alin .(2) Cod Fiscal Impozit= (35.5To/0,741)+(35.5To/0,740)*4euro/To*4,2655lei/euro(curs 1 oct 2011) Impozit=(47.908 To+47,973 To)*17,062lei/To Impozit = 95,881*17,062=1.635,92 lei

3. (Problema 6). Hotelul Palace a realizat ntr-o perioada de pe urma activitatii de cazare un venit de 700 mil. lei. n pretul de cazare este inclus si costul micului dejun, acesta reprezentnd 12,5%. Sa se calculeze TVA aferenta venitului obtinut. Raspuns: Potrivit pct. 23 alin(6) din HG nr 44/2004, cu modificarile si completarile ulterioare: Cota redusa de 9% prevazuta la art 140, alin(2), lit f din Codul Fiscal se aplica in cadrul sectorului hotelier sau a sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping. In situatia in care costul micului dejun este inclus in pretul de cazare,cota redusa se aplica asupra pretului de cazare, fara a se defalca separat micul dejun. TVA aferenta venitului obtinut=700.000.000 lei*9%=63.000.000 lei

50