Cerebelul

Cerebellar Cortex

Nuclei profunzi: Dentat

Interpositus

Fastigial

Spinocerebel Spinocerebel (Vermis + Intermed. Hem) Controlul membrelor si trunchiului Cerebrocerebell (emisfere laterale) Planificarea miscarii+ Vestibulo-cerebel (Lob Floculo-nodular) Controlul miscarilor oculare si cefalice Echilibru IVth vent
Vermis Intermediate hem.

Cerebrocerebel: port laterala a emisf

Vermis Portiune Interm a emisf Emisfere posrtiune Lat

Lob Floculo-nodular

Cerebel functii motorii

Implementate prin caile laterale si mediale, in special tractul corticospinal Incorporeaza programele motorii prin intermediul ariilor motorii frontale Parte din elaborarea strategiilor motorii prin cortexul prefrontal

Semne de afectare

Hipometrie si Intarzierea raspuns

Ataxia

Tulb de coordonare adiadococinezie

Tulburarea cognitiv afectiva cerebeloasa

Lezioni ale cortexului cerebelos posterior cortex si vermisului Afectarea functiilor executive
Planificare, fluenta verbala, gandire abstracta

Dificultati privind functiile spatiale

Organizare vizuo-spatiala, memorie visuala

Tulburari de personalitate
Stergerea afectivitatii, comportamente inaadecvate

Tulburari de vorbire
Agramatism

 Leziunile cerebeloase duc la

Tulburari de coordonare fara deficit motor Lipseste abilitatea de a anticipa erorile Lipsa abilitatii de corectare eficienta a erorilor

Invatarea unui act motor

Necesita integritatea sensibilitatii Este implementtata prin intermediul cailor decendente piramidale si extrapiramidale

Tulburari cognitive si emotionale

Conexiuni anatomice cu cortexul prefrontal si cingulat (via talamus)

Clar functie predominant motorie; implicat in optimizare, invatare

Posibile functii in comportamentul emotional si cognitiv

Talamusul

Talamusul

Sindroame talamice

Sindroame talamice
Simptomatologie senzitiva hipoestezie si hiperpatie controlateral Simptomatologie motorie hemipareza tranzitorie (afectarea tractului piramidal la trecerea prin capsula interna), akinezie, tulburari de mers Tremor intentional, miscari atetozice Tulburari autonome: hiperhidroza controlaterala, atrofii, edem al mainii, sindrom Claude Bernard Horner Tulburari cognitive in afectarea bilaterala

Sindroame talamice
Sindroame vasculare
Artere talamogeniculate (sd. Dejerine Roussy), talamoperforante (sd talamic anterolateral unilateral, cu tremor de repaus sau intentional, miscari coreoatetozice, posibil mana talamica, durere talamica), ramuri retromamilare (stari confuzionale, dementa talamica)

Hemoragii talamice Neoformatii talamice

Nervii cranieni

Paraliziile de n oculomotori
Oculomotor comun III Trohlear IV Abducens VI

Nervul oculomotor comun III

Nervul oculomotor comun III

Componenta motorie somatica: controlul musculaturii extrinseci a globului ocular: Ridicatorul pleoapei superioare, Drept intern, Drept superior si inferior, Oblic inferior.

Nervul oculomotor comun III

Componenta motorie viscerala implicata in controlul musculaturii pupilare (reflex fotomotor si de acomodare) Inerveaza muschii constrictori ai pupilei si muschii ciliari.

Traseu intracranian
Paraseste trunchiul cerebral pe fata anterioara fiind in strins contact cu stanca temporala. Are un traseu de-a lungul sinusului cavernos superior de nervul trohlear si abducens; patrunde in orbita prin partea superioara a fisurii orbitale.

Clinic
Ptoza palpebrala Strabism divergent Limitarea miscarii globului ocular Diplopie Modificari pupilare: midriaza

Trohlear IV

Trohlear IV
Inerveaza muschiul oblic superior. Determina rotatia interna si partial abductia globului ocular.

Clinic
Rotatia externa a globului ocular. Diplopie verticala. Dificultate in mentinerea privirii in jos si in interior (frecvent raportata ca dificultate la coboritul scarilor).

Trohlear IV

Nervul abducens VI

Nervul abducens VI
Inerveaza muschiul drept extern al globului ocular.

Strabism convergent.
Diplopie in privirea laterala.

Nervul trigemen

Nervul trigemen

 Fibrele senzitive au originea in ganglionul Gasser. Se distribuie sub forma a trei brate:
Oftalmica Maxilara Mandibulara.

 Componenta senzitiva asigura inervatia fetei, mucoasa jugala, limba (termoalgezic), dintii, pielea scalpului si meningele in 2/3 anterioare. Componenta motorie asigura inervatia muschilor masticatori, milohioidieni si burta anterioara a digastricului.

Nevralgia de trigemen
Durere (intensa, cu debut brusc, cel mai frecvent unilateral) in teritoriul de distributie al uneia sau mai multor ramuri ale nervului trigemen (IASP)

Nevralgia esentiala de trigemen

Ticul dureros al fetei Durere paroxistica, unilaterala, severa, recurenta care intereseaza de obicei un ram, rareori mai multe ramuri ale trigemenului. Debut brusc; intre crize asimptomatic. Durata scurta, repetate de mai multe ori pe zi. Zona trigger care declanseaza durerea la stimuli mecanici, termici, etc.

Nevralgia esentiala de trigemen

Mecanismul inca necunoscut poate fi datorat prezentei unor sinapse anormale (efapse), ce determina un scurt circuit electric, posibil secundar demielinizarii, sau unor modificari la nivelul vasa nervorum. Tratament: antiepileptice.
Interventii chirurgicale

Nevralgia secundara de trigemen

Meningioame, tumori primare sau metastatice care intereseaza baza craniului, leziuni ale sinususului cavernos, schwanoame te nerv trigemen, etc. Prezenta de paroxisme dureroase pe un fond dureros continuu. Modificari ale examenului clinic cu diminuarea reflexului de clipire.

Ramul motor al nervului trigemen

Temporalis muscle

Pterygoid muscles Lateral (external) Tensor tympani Tensor palatine Medial (internal)

Anterior belly Of digastric Mylohyoid

Masseter muscle

 Muschii masticatori:
Pterigoidian intern si extern Temporal Maseter Mylohyoidian Burta anterioara a digastricului Tensor al valului palatin Tensor al timpanului

Reflexul mandibular Examinare

Verificarea parezei, paraliziei musculaturii masticatorii. Absenta sau exagerarea reflexului maseterin Devierea mandibulei de partea leziunii Afectarea unilaterala are un efect moderat asupra fortei in timp ce afectarea bilaterala induce efecte severe

Paralizia de trigemen
Frecvent unilaterala. Hipotonie si atrofie in teritoriul muschilor maseteri si temporali. La inchiderea gurii mandibula deviaza de partea afectata.

Nervul facial

Nervul facial

1. Motor 2. Senzitiv 3. parasimpatic

Paralizia faciala periferica

Semne statice:
Paralizia musculaturii la nivelul hemifaciesului Comisura bucala mai coborata Sant nazo-genian mai sters Ochiul pare mai mare (Semnul Negro)

Semne dinamice:
Accentuarea asimetriei faciale Imposibilitatea ocluziei palpebrale Dificultati in pronuntarea consoanelor labiale (m, b, p) Absenta contractiei pielosului gatului.

Paralizia faciala periferica

Afectarea la nivelul conductului auditiv intern se asociaza cu hipoacuzie si vertij (afectare n VIII). Leziunea la nivelul ganglionului geniculat: dureri in teritoriul senzitiv (zona RamsayHunt). Hiperacuzie prin afectarea muschiului stapedius. Afectarea gustului in 2/3 anterior al limbii ( n coarda timpanului).

 Sindromul Ramsay-Hunt
In cazul implicarii ganglionului geniculat Paralizie faciala periferica, durere la nivelul conductului auditiv extern si fetei, vezicule la nivelul conductului auditiv extern

Etiologia paraliziei faciale periferice

Traumatisme Inflamatorie Tumoral Metabolic Vasculite Idiopatic (paralizia Bell)

Complicatiile paraliziei faciale

Sindromul lacrimilor de crocodil Hemispasmul facial

Tratament
Corticoterapie Masaj facial Fizioterapie In anumite conditii poate necesita interventii chirurgicale:
Decompresii neurorafie