Sunteți pe pagina 1din 6

A fost odat ca niciodat etc. A fost odat un mprat, i el avea trei feciori.

Cnd le-a venit i lor vremea de nsurtoare, le-a zis mpratul: Dragii mei copii, v-ai fcut mari; mergei de v cutai ursitele, ca s intrai i voi n rndul oamenilor. Vorbele tale, tat, sunt pentru noi ca o icoan la care ne nchinm, rspunser copiii i, dup ce i srutar mna, se gtir, care mai de care, s plece mai curnd. Fiul cel mare se mbrc cu hainele ce le avea el mai bune, lu oaste cu dnsul i bnet de ajuns. Mergnd spre rsrit, ajunse la curtea unui mprat care avea o fat, singur la prini. O pei de la tatl ei, mpratul, i nvoiala se i fcu. Asemenea i cel mijlociu, dup ce se dichisi i el cum tiu mai bine, plec i el nspre apus. Ajunse i el la curtea unui alt mprat, carele asemenea avea o fat. Fcur vorba, i iute, iute, se logodi i el cu dnsa. Pe fiul cel mai mic, ns, nu-l trgea inima a pleca n peit. Dar n-avu ce-i face capului, cci tat-su l trimitea ntruna s caute a se cptui i el. Lu i dnsul nite haine, numai s nu zic nescine c nu s-a gtit, i de cheltuial ce pe ap nu curge, i plec i el, tii, cam n dorul lelii. Dar unde s se duc? Nici el, iac, nu tia. Mica i el picioarele a lene, unul dup altul naintea lui, numai s zic c umbl, apuc pe o crare ce ntlni n cale, i merse pe ea, fr s-i dea seama unde se duce. Cnd, ce s vezi d-ta? Poteca pe care apucase, l scoase drept la un eleteu mare. n cale vzu o nuia lung de alun pe care o lu, aa de florile mrului, fr s tie ce are s fac cu dnsa. Ajungnd pe marginea eleteului, se aez i el acolo jos, i, privind cu nedomirire, ia aa numai ca s zic i el c face ceva, blcea cu nuiaua prin ap, i fcea haz cum sare stropii de ap, cnd o lovea. Apoi ncepu a cugeta. El vedea c fiecare strop de ap, cnd pic napoi la matc, se face cte un armean (cerc) mpregiurul lui, i de ce merge se mrete, pn ce intr iari n snul matcei de unde a ieit, fr mai pe urm s se cunoasc nici locul unde a picat stropul, nici ntinderea armeanului din giurul lui, ci totul rmnea ca mai-nainte, adic faa apei lucie ca o oglind. El era dus cu gndurile. Se uita i nu mai vedea, tot da cu nuiaua n ap, i nu tia ce fcea. Nu mai simea dac este, ori nu mai este. Cnd, iat c o broasc estoas ieise pe luciul apei, i se uita gale la dnsul. Unde lovea el cu nuiaua, i unde se deschidea talazurile care nconjura vrful nuielei, acolo, t! i dnsa, i ochii de la dnsul nu i-i mai lua.

Se uita la dnsul parc s-l soarb cu privirea. Dar el nu vedea, nu auzea. Atta era de dus cu minile. n cele din urm, cum, cum, bg de seam c o broasc estoas se ine dup vrful nuielei lui. Se uit i el la dnsa, i parc i zicea inima ceva, dar nu pricepu nimic. Cnd se trezi bine din cugetrile lui, vzu c soarele d n asfinit. Se scul binior, fr s-i pese de ceva, i se duse acas. A doua zi iari aa fcu, fr s-i plesneasc prin cap ceva, i fr s-i mai aduc aminte c plecase n peit. A treia zi, cum se scul, plec iari la marginea eleteului. Pasmite l trgea aa la ursita lui. i cum sta el acolo i se juca cu nuiaua n ap, iar broasca estoas i tot srea pe dinainte i se uita la dnsul cu dor, i aduse aminte, la urma urmelor, c el era plecat n peit, i c fraii lui erau a se ntoarce a doua zi cu logodnicele lor. Tocmai cnd voi s se scoale i s plece spre a merge s-i ncerce i el norocul, iat c broasca mai ni o dat, iar el i arunc ochii la dnsa mai cu bgare de seam. Se uit drept n ochii broatei, i simi un nu tiu ce, colea la inimioar, pare c l sgetase ceva. ezu iari jos. Ar fi voit s plece, dar parc l pironise cineva locului. Mai voi el s fac ceva cumva, aa ca s se deprteze, dar n deert. Picioarele nu se mai micar, ca i cnd ar fi fost butucite. Se mir de ast lncezeal. i, mai aruncndu-i cuttura la broasc, vzu ochii ei, pare c strlucea de un foc ce simea c l atinge. Atunci i lu inima n dini i strig: Asta s fie logodnica mea. i foarte mulumesc, dragul meu iubit, i rspunse atunci broasca. Cuvntul tu a sfrmat toate farmecele ce m ineau nlnuit. Tu eti ursitul inimii mele. Pe tine te voi urma pn voi avea via n mine. Se sperie oarecum, fiul de mprat, cnd auzi pe broasc vorbind. Ar fi rupt-o d-a fuga, dar graiul ei era dulce i viersul cu lipici ce avea l fcu s-i rmie tlpile lipite de locul unde sta. Broasca se dete de trei ori peste cap i se fcu o zn gingae, i plpnd, i frumoas; cum nu se mai afla sub soare. i venea flcului, de drag, s o soarb ntr-o lingur de ap. Dar se opri, i nu fcu nici o micare, ca s nu supere ori s ndrtniceasc pe zna a veni dup el, cci simi c, de aci nainte, fr dnsa nu va putea tri.

Se puser la vorb, i nici ei nu tiau ce vorbesc. Aci ncepeau una, aci lsau alta, pn ce se pomenir c amurgise. i fiindc a doua zi era s vie fraii cu logodnicele lor, spuse znei c se duce s ntiineze i el pe ttne-su c a s-i aduc i el logodnica. Broasca intr iari n eleteu, iar dnsul plec la curtea mprteasc. Mergea el, dar parc-l tot oprea cineva n cale. I se prea c-l trage cineva de la spate de haine. El se tot ntorcea de se uita napoi. Nu vedea nimic, ns el i tot ntorcea capul i se uita. Noroc c i se scurtase calea i ajunse acas, cci, de inea drumul mai lung, te mir de nu rmnea cu gtul strmb, de atta uitat napoi. Dac ajunse i gsi pe toi ai lor adunai la tatl su, ncepu s le povesteasc iretenia celor ce i se ntmplase. Cnd ajunse s le spuie c a zis broatei: "Tu s fii logodnica mea", toi se umflar de rs deodat i ncepu a-l cam lua peste picior cu vorbe n doi peri i cu glume nesrate. Vru el s le spuie cine a fost broasca, dar nu-i deter rgaz, cci i luau vorba din gur, i-l cam dedeau n trbceal cu graiuri care mai de care pclitoare. Daca vzu, tcu din gur i nghii ruinea ce-i fcur fraii naintea tatlui su. Se gndi el: "Acum o mie de vorbe un ban nu face. Las, i zise el, s vedem c cine rde mai la urm, rde mai cu folos". A doua zi fiecare flcu zbur la logodnica sa. Iar mpratul puse de mpodobi palatul i cetatea ct se putu mai frumos, ca s-i priimeasc nurorile. Oamenii umblau cete, cete prin cetate, ca n zi de srbtoare, ostaii se gtir ca de alai, pn i copiii se veseleau de veselia mpratului. Venir unul dup altul feciorii cei mai mari ai mpratului cu logodnicele lor. Ce e drept, i ele erau frumoase, hainele pare c le erau turnate pe dnsele. Fiecare i adusese zestre nsemnat: robi, cai, crue ferecate; i le priimise mpratul cum se cuvine mprailor i fiilor de mprai. Ei, daca se adunar la un loc, aduser vorba iari despre broasca fratelui lor celui mai mic, i ncepur mpreun cu logodnicele lor a gri despre dnsul cam n dodii. i inur de ru tatl lor, cci de, orice s-ar zice, fiu i era i l mic, i l durea la inim cnd l luau n rs, dar toate fur n deert, cci, dei nu mai vorbea de ru aievea n faa mpratului, pe din dos, ns, i bteau mendrele, cum voiau, i dedeau coate de rdeau, i chiar se vorbir, amndoi fraii cu logodnicele lor, s fac pe fratele lor mai mic de rs i ocar, cnd va veni cu broasca estoas naintea mpratului. Fiul cel mic al mpratului daca se duse i el s-i aduc logodnica, broasca cea estoas iei din eleteu la dnsul, se dete de trei ori peste cap i se fcu om ca toi oamenii. Vorbir ce vorbir, apoi fiul mpratului i zise s se gteasc s mearg. Atunci ea i rspunse:

Dragul meu logodnic, trebuie s tii c i eu sunt fat de mprat, i nc fat de mprat mare, i avut, i puternic. Dar blestematele de farmece ne-a acoperit palaturile cu apa aceasta murdar, mpria ne-a fost rpit-o dumanii, i pe mine m-a fcut precum m-ai vzut. Vorbele ei mieroase, viersul ei plcut, de pare c te ungea la inim, nu altceva, zpcise oarecum pe bietul fecior de mprat, dar, iindu-i firea i nepierzndu-i cumptul, el i mai zise: Las astea acum. Odat dac te-am ales, tu eti a mea, floncneasc lumea ce va vrea. Gtete-te, i zic, i aidem, c ne ateapt tatl, cu fraii i cu cumnatele mele. La noi este obiceiul, adog zna, ca nainte de a merge la cununie, s ne mbiem. Ne vom mbia la palaturile tatlui meu, rspunse el. De ce s mai facem p-acolo tevatur? S ne mbiem aci. i fcnd un semn cu mna, apa eleteului se trase ntr-o parte i ntr-alta, i n locul lui se vzur nite palaturi, strlucitoare de podoabe, nct la soare te puteai uita, dar la dnsele ba. Aurul cu care erau poleii stlpii i ciubucele de pe lng streain licrea dei lua ochii. Zna lu de mn pe fiul mpratului i intr n palat. Vezi c el rmsese cu ochii bleojdii, ca unul ce nici dnsul, dei era fecior de mprat, nu mai vzuse asemenea scumpeturi. i fiind gata bile i apa ncropit numai ca laptele cnd l mulge de la oaie, intrar fiecare n cte o baie i se mbiar. Fiul mpratului nu cuteza s calce pardoseala bii i pe velinele cele de mare pre ce erau aternute prin palat, de mil sa nu le strice frumuseea. Baia era pardosit cu tot felul de marmur lustruit i adus din meteug aa, nct nchipuia fel de fel de flori, de psri i cte nagode toate. Apa ciuruia din eve aurite i o lua cu nstrape i cu cue de aur. tergarele erau de mtase i n estur cu fir de cel mai bun i cu mrgritare. Dup ce ieir din baie i se mbrcar, trecur prin grdin, unde mirosul florilor i mbta. Zna porunci i trase la scar o cru ferecat n aur, cu patru telegari de mncau foc. Crua era mpodobit cu pietre nestemate de sclipeau n faa soarelui ca cine tie ce lucru mare. Ei se urcar. Cum se puse el lng dnsa, un luceafr se aez pe fruntea ei, i aa strlucea de orbea pe cei ce se uitau asupra dnilor.

Amndoi erau mbrcai cu nite haine scumpe i foarte frumoase. Caii pornir. Dar zburau de parc n-atingeau pmntul, iar nu c mergeau. ntr-o clip ajunser la mpratul, tatl biatului, carele l atepta i se ciudea de atta ntrziere. Cnd i vzur, toi neleser c aceasta era femeie de pe alte trmuri, i luda pe fiul de mprat pentru o aa nimerit i neateptat alegere. Fraii cei mai mari o mlcir, vznd atta frumusee i atta bogie. Mai mare strlucire i gingie ca aceasta nu se mai vzuse sub soare i pe la dnii pn atunci. ncepur a-i da coate, a-i veni n cunotin i a se ci de rsul ce fcuser de fratele lor. mpratul nu mai putu de bucurie, cnd vzu c fiul su cel mai mic i aduce n cas minunea minunilor. Zna se purt cu mare buncuviin, i vorbi astfel nct robi toate inimile. Oaspeii nu-i mai luau ochii de la dnsa i urechile lor nu mai ascultau alte vorbe, dect vorbele ei, c mult erau cu lipici. Fiii cei mari ai mpratului povuir pe logodnicele lor ca s fac i ele tot ce va vedea pe zna c face, i la cununie i la mas. mpratul i mplini pofta inimei lui. El dorise, vezi, s-i cunune toi copiii ntr-o zi, i aa i fcu. Era vesel mpratul pentru aceasta, ct un lucru mare. Dup ce se cununar fiii mpratului cu logodnicele ce-i aleseser fiecare, se prinser n hor i jucar, ca la nunta unui mprat. Ceilali jucau, nu jucau, dar zna cnd juca, prea c n-atinge pmntul. Lumea privea i i se umplea inima de mndrie, cci fiul cel mic al mpratului lor adusese o aa zn s o domneasc. Oamenii se luau la prinsoare c nici n cer nu se gsea o mai mare frumusee ca ceea ce aveau ei dinaintea ochilor lor. ntre acestea veni seara, i se puse o mas d-alea mprtetile. mprejurul mesei mprteti, o mulime de alte mese erau puse pentru boierime, pentru negustorime i pentru prostime. Se puser la mas. Nurorile cele mari ale mpratului ineau ochii int la zna s vaz ce face ea ca s fac i ele, dup povaa soilor lor. Zna, din fiecare fel de bucate ce se aducea la mas, lua cte niele i bga n sn. Asemenea fcur i cumnatele ei. Mncar i se veselir ct le ceru inima. Cnd se scular de la mas, zna se duse la mpratul socru, i srut mna, i mulumi, i, scond din sn, de unde bgase bucatele, un mnunchi de flori bine-mirositoare, i-l dete ca semn de iubire fiasc. Odat se umplu locul de un miros aa de frumos i strein, cum nu mai mirosise oamenii locului aceluia. Atunci toi ntr-o glsuire strigar: "S ne triasc doamna i mprteasa

noastr", iar ea, fr a se mndri, se trase din naintea mpratului cu totul smerit i se aez lng soiorul ei. n calea ei, ncepu a curge de printre ncreiturile hainei sale mrgritare, de umplu locul; iar mesenii, cu buni, cu proti, se plecar i le adunar. Ducndu-se i nurorile cele mai mari ale mpratului s-i mulumeasc, i srutar i ele mna. Cnd voir ns a scoate i ele din sn ce puseser n timpul mesei, bgar de seam c hainele lor sunt murdare i terfelite de bucate, nct nu mai semna a haine puse pe om, ci a alte dihanii, i se fcu un rs de mila lor n toat nunta, nct plecar umilite n cmrile lor ca s se schimbe, fiindc nu mai era chip a mai sta aa nglate la nunt. Atunci mulimea, cu mic, cu mare, i mpratul mpreun cu dnsa, strigar ntr-un grai, c aceti soi s-i domneasc de aci nainte. mpratul se cobor din scaun, i se urc fiul cel mic cu soia sa. Aceast mprteas cu rostul ei cel blajin, cu purtarea cea cumptat, se fcu de o iubir pn i cumnatele ei. Iar fiul mpratului, cu agerimea minii lui, cu nelepciunea cea fireasc i cu poveele mprtesei, soia lui, domni n pace, n linite i n veselie toat viaa lui. Eram i eu p-acolo. i fiindc am dobndit i eu un os de ros, mi-am pus n gnd s v povestesc, boieri d-voastr, lucruri care, de s-ar crede, m-ar da de minciun; i nclecai p-o ea etc.

S-ar putea să vă placă și

  • Domnul Goe
    Domnul Goe
    Document4 pagini
    Domnul Goe
    Adryyy12345
    Încă nu există evaluări
  • Caracterizarea Lui Prâslea
    Caracterizarea Lui Prâslea
    Document1 pagină
    Caracterizarea Lui Prâslea
    Adryyy12345
    Încă nu există evaluări
  • Cuvintelee
    Cuvintelee
    Document1 pagină
    Cuvintelee
    Adryyy12345
    Încă nu există evaluări
  • Vizita Text
    Vizita Text
    Document3 pagini
    Vizita Text
    minerva22
    Încă nu există evaluări
  • Aleodor Imparat
    Aleodor Imparat
    Document6 pagini
    Aleodor Imparat
    Adryyy12345
    Încă nu există evaluări
  • Domnul Goe
    Domnul Goe
    Document4 pagini
    Domnul Goe
    Adryyy12345
    Încă nu există evaluări
  • Aleodor Imparat
    Aleodor Imparat
    Document6 pagini
    Aleodor Imparat
    Adryyy12345
    Încă nu există evaluări
  • Fat Frumos Din Lacrima
    Fat Frumos Din Lacrima
    Document13 pagini
    Fat Frumos Din Lacrima
    Adryyy12345
    Încă nu există evaluări
  • Tinerete
    Tinerete
    Document6 pagini
    Tinerete
    Cidli Nemes
    Încă nu există evaluări
  • LUCEAFARUL
    LUCEAFARUL
    Document12 pagini
    LUCEAFARUL
    Adryyy12345
    Încă nu există evaluări
  • Aleodor Imparat
    Aleodor Imparat
    Document6 pagini
    Aleodor Imparat
    Adryyy12345
    Încă nu există evaluări
  • Broasca Cea Fermecată
    Broasca Cea Fermecată
    Document6 pagini
    Broasca Cea Fermecată
    Adryyy12345
    Încă nu există evaluări
  • LUCEAFARUL
    LUCEAFARUL
    Document12 pagini
    LUCEAFARUL
    Adryyy12345
    Încă nu există evaluări
  • Tinerete
    Tinerete
    Document6 pagini
    Tinerete
    Cidli Nemes
    Încă nu există evaluări
  • Un Băiat Citit
    Un Băiat Citit
    Document2 pagini
    Un Băiat Citit
    Adryyy12345
    Încă nu există evaluări
  • Vizita Text
    Vizita Text
    Document3 pagini
    Vizita Text
    minerva22
    Încă nu există evaluări
  • Vizita Text
    Vizita Text
    Document3 pagini
    Vizita Text
    minerva22
    Încă nu există evaluări