Maramuresul TRADITIILOR CULTURALE

Pricop Eduard Dragos Mk, anul III, grupa 533

Maramuresul
Maramuresul este considerat de multi sufletul satului tipic romanesc. Cu asezarile sale pitoresti, dealuri inverzite si campii pline de flori salbatice, Maramuresul concentreaza tot ceea ce inseamna viata la tara. Vizitatorii acestor meleaguri au ocazia unica de a se intoarce in timp, de a fi martori ai unor vremuri si ai unei vieti mai simple. Maramuresul este o destinatie unica, situata in inima Europei, care a pastrat cu mare grija cultura, traditiile si stilul de viata al taranului din vremuri trecute. Regiunea tine locul unui testament al traditionalului, al unei ere romantice a simplitatii si a valorilor morale despre care in zilele noastre doar citim sau auzim de la bunicii nostri. Putine obiceiuri s-au schimbat de-a lungul secolelor ce au trecut. Familiile raman in aceleasi sate ca si stramosii lor. Mestesugurile si traditiile sunt transmise din generatie in generatie. Imbracamintea tesuta manual este inca purtata cu mandrie. Biserica este in continuare sufletul satului. Vecinii se cunosc unii pe altii si se ajuta intre ei. Viata in Maramures este invaluita in mister. Vizitatorii lui strabat pasurile montane, coboara in vaile insufletite, unde traditiile rurale se dezvaluie in fata lor ca un muzeu ce a prins viata, un peisaj ce este pe placul si celui mai capricios calator. Maramuresul se bucura de un peisaj unic. Munti inalti, dealuri inverzite, rauri mai largi sau mai inguste, lacuri, paduri, pasuni, toate alcatuiesc una din cele mai frumoase regiuni ale Romaniei. Situat in nordul tarii, Judetul Maramures se intinde pe o suprafata de 6304 km patrati invecinandu-se cu Ucraina si cu judetele Suceava, Bistrita-Nasaud, Cluj, Salaj si Satu Mare. Aproape 50% din regiune este muntoasa, aici gasinduse cel mai inalt varf muntos din Carpatii Orientali: Pietrosu (2303m). Patru lanturi muntoase distincte separa Moldova (a nu se confunda cu Republica Moldova, tara de peste Prut) de Transilvania. De la NV la Est, Muntii Gutai, Tibles si Rodna separa Maramuresul istoric de restul regiunii, iar muntii Maramuresului formeaza o legatura naturala si politica cu Ucraina in NE. Maramuresul abunda in atractii culturale naturale si artizanale. De la bisericile de lemn si muzee la pietele satelor si la viata de zi cu zi a satenilor avem, senzatia ca am intrat intr-un timp care s-a oprit in loc. Maramuresul este taramul sarbatorilor crestine. Aici, timpul nu este masurat in luni, zile si ore, ci in vremea semanatului, a Postului Mare si a Sfintelor Pasti, a cositului si a Sarbatorii Sfintei Marii, a recoltei si a pregatirilor pentru Craciun. Atunci cand isi termina munca, maramuresenii sarbatoresc cu toata insufletirea. Isi pleaca smeriti capul pentru rugaciune, dar se si bucura de joc, de horit si de locurile in care s-au nascut. Pentru a simti ritmul acestei regiuni trebuie sa o vizitati in timpul sarbatorilor, cand pamantul,obiceiurile si oamenii se unesc intr-un dans care contureaza Maramuresul...

Biserici de lemn
Istoria Maramuresului este transmis prin graiul lemnului bisericilor. De-a lungul secolelor, conductorii strini ai Maramuresului nu le-au permis oamenilor locului s construiasc biserici din piatr sau din materiale care s fac acea construcie s dinuie peste ani; stenii nu s-au lsat intimidai i au ridicat minunate biserici de lemn pentru a putea fi aproape de Dumnezeu.

Brsana
Biserica de lemn din Brsana, cu hramul Intrarea in Biseric a Maicii Domnului, a fost construit in anul 1720 pe locul numit Podurile Mnstirii i mai tarziu, n 1806, mutat pe dealul Jbr, unde se afl i acum. n 1999, a fost inclus pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Legenda spune c mai demult, pe dealul Jbr era un cimitir de ciumai. Oamenii secerai de molim au fost inmormantai in grab, far servicii religioase. Stenii au mutat bisericua de lemn pe Jbr, avnd convingerea c victimele ciumei ii pot dormi somnul de veci doar dac li se face o slujb religioas. Chiar i in ziua de azi, muli din locuitorii Brsanei cred c o dat cu biserica, s-au mutat pe sub pmnt i mortii de la Podurile Mnstirii, pentru a-i continua odihna la umbra bisericii.

Plopi
Biserica de la Plopi, monument UNESCO, poart hramul Sfinilor Arhangheli Mihail i Gavril, hram ce se srbtorete n fiecare an la data de 8 nioembrie. Situat pe Valea Cavnicului, Plopiul a fost prima dat atestat documentar in 1583, ca localitate aparintoare Cetii Chioarului. Buni lemnari, locuitorii Plopiului au nceput in anul 1798 edificarea unei noi biserici menite s nlocuiasc vechiul lca de cult. La 12 nioembrie 1811, construcia noii biserici s-a finalizat. Datele care atest sfinirea bisericii sunt extrase dintr-un document gasit n piciorul prestolului. De asemenea, s-au descoperit i cele 49 de monede, depuse cte una de fiecare familie din sat care a participat la ctitorirea bisericii. In ciuda dimensiunilor relativ modeste ale bisericii: 17m lungime, 7m lime i 47m inlime, biserica din Plopi se remarc prin proporiile sale bine echilibrate, lucru ce o face s se nscrie n categoria construciilor religioase bine nchegate. Inscripia de pe spatele icoanei de prestol atest faptul c biserica a fost pictat de tefan Zugravul.

Mestesuguri traditionale
La adpostul vilor umbroase i al munilor, s-a ntrupat din minile vrednice ale maramureenilor arta de a furi lucrurile necesare traiului zilnic. Fie obiecte de uz casnic, fie podoabe, fie unelte de lucru, toate au sigiliul Maramureului i al simbolurilor ancestrale. De la cana i blidul de lut, de la cerga de pe pat i pn la camea de srbtoare, de la lingura de

lemn pn la monumentala poart, toate aceste obiecte sunt o exprimare a frumosului i a spiritualitatii din sufletul moroanului.

Cimitirul Vesel Spna

Comuna Spna, situata la doar 4 km distan de grania cu Ucraina este faimoasa n toat lumea pentru orginalul Cimitir Vesel" pe care l gazduieste. Un altfel de cimitir, cu cruci pictate in culori vii peste care domnete un albastru special, care de mult timp poart numele locurilor: Albastru de Spna. Meterul Stan Ioan Patra, creatorul acestui cimitir, a cioplit prima cruce n 1935. Dup moartea lui, n 1977, meteugul i-a fost motenit si continuat pn n zilele noastre de ucenicul lui, Dumitru Pop. Fiecare cruce este diferit de cealalt: imaginile cioplite n lemn infieaz n mod naiv una din caracteristicile vieii celui ngropat acolo iar epitafurile sunt scurte poezioare lipsite de obinuitele cliee i pline de tlc, scrise la persoana I, ca o spovad a rposatului nsui.

Cum ajungi
Orice vizit a Maramureului ar trebui s nceap cu municipiul de reedin, Baia Mare, ntruct este locaia din jude cea mai accesibil, din punctul de vedere al cilor de transport. Transport aerian Turitii care vin din Bucureti i vor s aleag cea mai rapid conexiune trebuie s tie c Baia Mare deine un aeroport, situat la doar 8 km distan de ora. Transportul cu autocarul Exist mai multe companii care asigur transportul cu autocarul sau cu minibuze intre diferite orae ale rii i Baia Mare.

Transportul cu trenul Transportul feroviar este asigurat in Romania de C.F.R. iar un program complet al sosirilor si plecarilor se poate gasi pe http://www.cfr.ro