Diferentele de preturi si pietele protejate Autorul prezinta un studiu vizand legatura dintre descoperirile afirmative ale antidumping-ului si existenta

unor piete protejate. Studiul consta in compararea preturilor pentru diferite produse, a ratelor tarifelor pentru produsele respective intre SUA si piata interna corespunzatoare. S-a dovedit ca doar in 3 din cele 8 investigatii, rata tarifelor pe piata autohtona era cu mai mult de 10% mai mare decat cea din SUA, reiesind faptul ca nu exista nicio dovada clara pentru a considera ca piata autohtona este mai protejata decat cea americana. Mai mult decat atat, se poate afirma ca nu exista nicio corelatie intre gradul de protectie al pietelor autohtone si marjele de dumping gasite. Chiar daca un producator strain se bucura de mai multa protectie pe piata interna decat companiile americane in propria tara, nu se poate spune ca pentru acestea exista un avantaj competitiv neloial si artificial. Pe de o parte, producatorul strain poate practica preturi mai ridicate pe piata autohtona insa el poate suporta si costuri mai ridicate, ceea ce inseamna ca nu va obtine profituri mai mari decat competitorii americani; pe de alta parte, presupunand ca o companie ar avea profituri anormal de mari, acestea nu ar reprezenta un avantaj seminificativ daca piata interna este mai mica decat cea americana. Brink Lindsey aduce ca exemplu cazul companiei ISSI din Taiwan. Piata de SRAM din Taiwan nu a fost protejata in mod deschis, rata tarifelor la momentul studiului fiind de doar 1%. Presupunand totusi ca alte bariere protejau piata din Taiwan investigatia antidumping a aratat ca ISSI nu obtinea un profit enorm, aceasta avand o rata a profiturilor din vanzarile peste costuri de doar 7,61%, redusa fata de rata medie a profitului obtinut din vanzarile de produse electrice si electronice din SUA care a fost in 1987 de 10,85%. Autorul precizeaza cateva posibile cauze ale diferentelor de preturi care nu au legatura cu interventia guvernamentala sau cu pietele protejate: 1. Diferentele de preturi pe plan international pot aparea in functie de pozitia firmei pe diferite piete. Astfel, o firma specializata pe bunuri de consum poate avea o reputatie aleasa si poate fi recunoscuta ca brand pe piata interna, acestea permitandu-i sa practice un preti mai ridicat fata de cel practicat in strainatate, unde numele este aproape necunoscut. Ca urmare, o firma este fortata sa practice preturi mai scazute in cazul exporturilor. 2. Structura si conditiile pietei diferite de la o tara la alta pot fi responsabile de aparitia fenomenului; pe plan intern, concentrarea pietei poate fi mai ridicata decat in strainatate, iar presiunea preturilor mai putin severa. 3. Variatiile intensitatii competitivitatii dintre clientii unei firme pot fi capabile de a produce diferente de preturi. Putem exemplifica aceasta ipoteza prin exemplul unei firme producatoare straine care isi vinde produsele atat unor firme mici de pi piata interna, detinute de o familie, dar si unor importante lanturi de magazine din SUA. Este evident ca pozitia de negociator a producatorului va fi mai putin ferma in fata unor companii precum Wal-Mart sau Home Depot si drept consecinta preturile acordate pentru firmele din SUA vor fi semnificativ mari reduse dacat pentru clientii interni. 4. Strategiile de marketing pot crea diferente intre tari: de exemplu, intr-o tara, o firma poate adopta strategia vanzarii unui volum limitat la preturi ridicate catre clienti preferentiali, iar in alta tara aceeasi firma poate opta pentru vanzarea unor volume ridicate la preturi

reduse. Rezulta o diferenta de preturi, dar piata protejata nu poate fi adusa in discutie in aceasta situatie.

Concluzii
Legea antidumping este aparata, fiind considerata drept remediu pentru distorsiunile pietei cauzate de interventia guvernului.In practica insa,metodele antidumping au esuat,nefiind capabile sa distinga intre practicile comerciale normale si cele ce reflecta interventia guvernului. Dumping sub forma diferentelor de preturi O determinare corecta a dumping-ului ar trebui sa includa urmatoare aspecte: 1. Masurarea clara a diferentelor de preturi O comparatie a preturilor ar trebui sa reflecte o diferenta considerabila intre preturile bunurilor unui producator strain pe piata din SUA si preturile de pe piata autohtona; In compararea acestor preturi,ar trebui sa se ia in considerare vanzarile reprezentative din SUA care s-au realizat in conditii asemanatoare cu cele de pe piata interna. 2. Politicile guvernamentale care izoleaza pietele interne ale producatorilor straini in afara competitiei Aceste politici pot include tarife ridicate, bariere netarifare la import, suportul guvernului; Industria americana trebuie sa arate ca nivelul protectionismului a fost mai mare pe piata straina fata de cea americana. 3. Profiturile ridicate obtinute de producatorul strain din vanzarile interne Existenta unor piete interne protejate nu-i garanteaza producatorului strain un avantaj competitiv; de fapt, costurile sale pot creste datorita unor restrictii competitive similare; Trebuie stabilit ca rata profitului pentru producatorul strain este mai inalta decat rata medie a profiturilor industriei americane. 4. O piata autohtona relativ mare Chiar daca un producator strain se bucura de profit mare pe o piata interna protejata, nu inseamna ca beneficiaza de un avantaj incorect daca acea piata este mai mica decat cea pe care se exporta; Inainte de a afirma ca s-a descoperit dumping, ar trebui mai intai sa se verifice daca marimea pietei autohtone a producatorului strain este cel putin egala cu marimea pietei americane.

Dumping sub forma preturilor sub costurile productiei Pentru a realiza o determinare corecta a dumping-ului prin vanzari sub costuri, trebuie luate in considerare urmatoarele aspecte: 1. Vanzarile sub costuri- acute sau cronice Departamentul Comertului ar trebui sa verifice daca un producator strain foloseste o metoda neobisnuita de a vinde sub costuri.Prin modalitate neobisnuita putem intelege vanzari sub costul variabil mediu pe perioade de cel putin un an si vanzari sub costurile totale unitare pe perioade lungi,de minim 3 ani. 2. Lipsa unor explicatii comerciale pentru pierderile suferite Producatorilor straini ar trebui sa li se ofere sansa de a dovedi ca pierderile acute sau cronice au justificari comerciale pertinente. Explicatiile pot include: existenta unor bunuri produse simultan, produse ce impart cheltuielile de intretinere, produse complementare 3. Politicile guvernului ce blocheaza desfasurarea consecintelor poerderilor suferite in cazul unor piete normale Astfel de politici includ: bariere protectioniste la import, subventii explicite sau implicite, masuri structurale care impiedica raspunsurile pietei fata de pierderile suferite.