P. 1
Rezumat Pe Capitole Ultima Noapte de Dragoste Intaia Noapte de Razboi

Rezumat Pe Capitole Ultima Noapte de Dragoste Intaia Noapte de Razboi

4.0

|Views: 54,018|Likes:
Published by Elena Oana
Rezumat pe capitole
Rezumat pe capitole

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Elena Oana on May 16, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/04/2015

pdf

text

original

ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, INTAIA NOAPTE DE RAZBOI

CAMIL PETRESCU REZUMAT PE CAPITOLE

Structura compozitionala a romanului „Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi1*, de Camil Petrescu, ar putea fi caracterizata prin mai multe trasaturi: Romanul este alcatuit din doua carti corespunzatoare celor doua jumatati ale titlului: Cartea I este „Istoria geloziei lui Stefan Qheorghldiu" (Calinescu), iar metafora din titlu ar putea sugera {Itacirile personajului prin „noaptea" incertitudinilor sale, legate de iubirea pentru sotia sa Ela. Cartea a II-a constituie „un jurnal de campanie" (Calinescu) in care este evocat spectacolul apocaliptic al razboiului in fond tot o „noapte" sfarsita adesea in moarte. Liantul dintre cele doua carti este Stefan Gheorghidiu -tanarul ars de febra ideilor, „ inteligent si neprihanit" (cum il caracteriza G. Calinescu). Autorul incearca astfel sa raspunda la intrebarea: Cum priveste dragostea si cum traieste drama razboiului cautatorul de absolut? Romanul „Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi", de Camil Petrescu, este„o proza superioara" (Calinescu), in care iubirea, razboiul, predestinarea, moartea si absolutul, constituie motivele literare ale unei lungi confesiuni lucide facute de tanarul intelectual Stefan Gheorghidiu. Romanul este scris la persoana I. naratorul fiind si personaj. In capitolul I {„La Piatra Craiului, in munte"), este conturat cadrul geografic, social si psihologic in care se afla personajul protagonist. „in primavara anului 1916, ca sublocotenent proaspat, intaia data concentrat, luasem parte, cu un regiment de infanterie din Capitala, la fortificarea vaii Prahovei, intre Busteni si Predeal." Zona fiind importanta in perspectiva intrarii Romaniei in primul razboi mondial, Parlamentul, partidele politice si presa vorbeau cu respect despre aceasta „fortificare". in realitate, „transeele" erau „niste santulete ca pentru scurgere de apa", iar „gropile de lup" erau atat de prost facute, incat „zece porci tiganesti cu boturi puternice, ar fi ramat, intr-o jumatate de zi, toate intariturile de pe Valea Prahovei". Aceasta este prima revelatie asupra razboiului demitizat. careia ii vor urma altele, in Cartea a Ii-a. Mutat, ulterior, la Piatra Craiului, Gheorghidiu participa la instructia rizibila (comparata cu jocurile copiilor) si la alte activitati de tabara. Desi acestea erau suportabile, iar camarazii erau „oameni cumsecade care isi credeau la necaz", pentru Gheorghidiu, aceasta concetrare era „o lunga deznadejde". Sensibilizat de dureroasele incertitudini ale iubirii pentru sotia sa Ela, tanarul traieste intr-o continua tensiune psihica: „De multe ori, seara, la popota, era destul un singur cuvant ca sa trezeasca ras-i coliri si sa intarate dureri amortite". Pe acest fond sufletesc, are loc, intr-o seara, o discutie la popota ofiterilor, pe marginea unei stiri din ziar: un barbat din lumea buna si-a ucis sotia necredincioasa si a fost achitat. Opiniile diferite ale celor prezenti dau nastere la niste comentarii pe care tanarul le considerafacile. Totusi, isi amana interventia, incercand sa castige bunavointa capitanului Dimiu (de la care solicitase o permisie ca sa plece la Campulung, pentru a se intalni cu Ela). Refuzat din nou, Gheorghidiu are o izbucnire nervoasa care-1 obliga sa paraseasca incaperea. Abia afara i se destainuie unui camarad, intr-un lung monolog despre iubire, din care strabate o imensa suferinta. Cauzele acestei dureroase zbateri sunt dezvaluite, prin retrospectiva, in urmatoarele patru capitole care constituie „ un veritabil roman in roman " (N. Manolescu).

.) Era o suferinta de neinchipuit. din intamplare. ci senzatia ca sufletele lor „pluteau deasupra cuvintelor" ca si cand n-ar fi facut parte din aceasta lume. fara sa spuna. tanarul fiind magulit de admiratia pe care i-o aratau colegii pentru ca era „atat de patimas iubit de una dintre cele mai frumoase studente". romanul iubirii din capitolele II-V incheindu-se cu fraza: „Dar ultima scrisoare ma chema «negresit» la Campulung. coborand astfel din mitul iubirii transcendente. " Inceputa prin anii 1912-1913. pentru ca. din care ii ramane destul chiar si dupa procesul pe care mama sa si rudele i-1 intenteaza. lipsindu-i priceperea de a face avere (pe care o aveau fratii sai . traind un acut sentiment de inferioritate: „Am inteles ca in sufletul ei se petreceau comparatii care nu-mi erau favorabile si ca suferea. Gheorghidiu sufera pentru fiecare gest al sotiei sale. Gheorghidiu o aduce pe Ela la Campulung. dar idealist. Din viata noua a familiei. Dupa ce se casatoresc. Acum." Prin contrast. cu petreceri. pe toata lumea „ca sa izbuteasca sa-l aiba in masina noastra pe G. In 1916. in eventualitatea mortii lui pe front.") prezinta viata mondena a tinerei familii. inca de la plecare.Tache si Nae Gheorghidiu). cel care cautase iubirea absoluta are revelatia dureroasa a golului care il inconjura. peste doar trei saptamani. pentru a-si masca sentimentele. provoaca gelozia si tristetea tanarului. inca o data. faptul ca Ela dispare impreuna cu G. Capitolul al IV-lea {„Asta-i rochia albastra") prezinta impacarea dintre cei doi soti. care murise sarac. Intamplarea da nastere unei stari de incordata suspiciune intre soti. verisoara lui Stefan) se integreaza perfect in cercurile lumii bogate. intelectual de valoare. de sarbatoarea Sfintilor Constantin si Elena. tanarul are o alta revelatie: cea a adevaratului caracter al Elei. pentru sambata sau cel mai tarziu duminica". printr-o marturisire: „Eram insurat de doi ani si jumatate cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma inseala (. dansatorul abia cunoscut cu doua saptamani inainte". In timpul acesteia. Stefan Gheorghidiu aduce acasa o femeie „usoara". sa aiba existenta asigurata. in Universitatea bucuresteana. schimband vorbe lipsite de importanta.. Intr-o dupa-amiaza de vara. Stefan se dovedeste a fi un inadaptat. (Gregoriade). reliefand un pragmatism necunoscut pana atunci. povestitorul revine la discutia de la popota. familia afla ca ii lasase lui Stefan o avere. rudele vorbesc despre tatal lui Stefan.personaj balzacian zgarcit si foarte bogat. concentrat fiind la Piatra Craiului. Ela a deranjat. Nae Gheorghidiu. in afaceri.. de doua ori. se retine o intamplare. sotul ei decade din rolul de „zeu". Frumoasa este nu discutia in sine. care riposteaza taios.Capitolul al H-lea („Diagonalele unui testament") incepe in mod abrupt. In mod paradoxal. pentru a-i fi aproape. intreaga familie este invitata la unchiul Tache .. Initiat de unchiul sau. Acesta gaseste aici o alta Ela. in terna realitate. Ela (initiata de o anume Anisoara. cei doi traiesc in conditii materiale modeste. consolidata prin episoadele de viata care i-au urmat: atunci cand. in fata unui chiosc de ziare si se plimba indelung. accentuata de o luciditate taioasa. Stefan si Ela se intalnesc. Capitolul al III-lea („E tot filozofie. Capitolul al Vl-lea {„Ultima noapte de dragoste") incheie Cartea I si rezuma cele doua zile ale permisiei lui Gheorghidiu la Campulung. pana cand o intamplare le schimba viata. a carui moarte apropiata deschidea perspectiva mostenirii. De Sfantul Dumitru. vizite si dans „preocupari" care-i aduc suferinta tanarului ars de febra ideilor. . preferinta comuna a celor doi pentru un anume vals. Mirat si apoi consternat de patrunderea acestui intrus in intimitatea lor. care incepe sa coboare de pe soclul pe care barbatul i-1 inaltase. iubirea lui Stefan Gheorghidiu pentru Ela se naste din orgoliu. Pe masura ce Ela aspira spre luxul lumii bogate. din cauza asta. spre consternarea tuturor. in timpul mesei.. Ela ii acorda o atentie exagerata unui anume G.. Ela il paraseste. semnificativa pentru „noaptea" incertitudinilor in care intra tanarul indragostit: excursia „in banda" la Odobesti. cu gesturi pe care nu i le cunostea si care isi arata intreaga micime sufleteasca: ii cere s-o treaca in testament.Opiniile rudelor il lezeaza pe Stefan. intr-o noapte. cand unchiul Tache moare. Acum. vag avocat si ins gaunos. care se hranea din propria ei substanta. care-i va deveni foarte apropiat mai tarziu. atentia pe care femeia i-o acorda acestuia la masa.

aduc razboiul in limitele omenescului. barbatul lasandu-i Elei „Tot trecutul" (epilogul „Comunicat apocrif"). fapt care-i acutizeaza framantarile. corpul se incordeaza in asteptarea altei explozii. iar instinctul de aparare este mai puternic decat suferinta aproapelui („iar cel de la picioarele mele are capul plin de sange"). in care o mana nemiloasa impinge oamenii in abisul Iadului. in afara campului de lupta. Meritul autorului consta in surprinderea omenescului din fiecare luptator: zgomotul exploziilor se rasfrange. Frica i-a intors pe oameni in preistorie („Animalic. indem-nandu-si oamenii sleiti sa inainteze.. Stefan Gheorghidiu priveste cu alti ochi viata lui tre. niciodata". Tabloul razboiului este reconstituit ca spectacol inspaimantator. iar gestul instinctiv de aparare este parca de la inceputul lumii. Acest fragment (cum sunt multe altele in acest volum) ar putea explica si viziunea lipsita de eroism asupra razboiului. spaima si apropierea mortii. Ranit si spitalizat." Capitolul al V-lea {„Fata cu obraz verde. Imaginea auditiva a primelor focuri de arma il impresioneaza profund pe tanarul Gheorghidiu:„E originara ca intaiul om pe pamant si nu o voi uita pana la sfarsitul vietii. ordinele contradictorii produc haos. noaptea. Capitolul al VI-lea („Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu") sintetizeaza Cartea a doua. comenzile trec din gura in gura. aruncandu-1 peste oameni. Tragismul scenei se concentreaza in ultima propozitie: „Nu mai e nimic omenesc in noi". cu sugestii apocaliptice: exploziile sunt asurzitoare. Pe buna dreptate. in suflet. intrucat Romania intrase in razboi. doua surori Manciulea (acuzate de spionaj) conduc batalionul prin vadul Oltului si sunt decorate (capitolul III „intamplari la apa Oltului"). Acum. provocand o spaima ancestrala. Hotarat sa-i pandeasca pe cei doi si sa-i ucida.cuta: „De sotia mea. Intrucat satenii reclamasera jafurile unor tigani. iesind in oras. personajul ignora pericolul. ca o prevestire a intoarcerii in tarana primordiala. ca de o intamplare din copilarie. Gheorghidiu este trimis in cercetare. tanarul va veni apoi acasa. Calinescu afirma ca paginile Cartii a Ii-a constituie „ tot ce s-a scris mai subtil. la Vulcan") muta actiunea in satul cu acelasi nume. el devine un Izbavit prin participarea la aceasta perpetua jertfa. iar inaintarea este inceata ca a unui urias miriapod. de amantul ei. Portretul fetei care apare in titlul capitolului este cel mai frumos din tot romanul. Dimensiunile acestei tragedii colective il salveaza pe Stefan Gheorghidiu. de la inaltimea Magurii Branului sau aflat in bataia gloantelor. proprie lui Camil Petrescu. mai frumos despre razboi in literatura noastra". G. Scrisoarea anonima care il instiinta ca Ela il inseala aproape ca nu mai conteaza. amplificat. mai ales. invalmaseala care precede atacul. intamplarile apar stranii. Luptele se aseamana intre ele si se dau. oamenii se strang unii langa altii"). . Inca de acum. mi-aduc aminte cu adevarat. Cei doi se despart. rasturnate: soldatii care pleaca in patrulare dispar ca intr-o alta lume. In peisajul sublunar. Convins ca va muri. imaginea trupurilor contorsionate aminteste de frescele din biserici.Pe urma. convingerea lui fiind formata. Stefan Gheorghidiu il intalneste pe G. Protestele tiganimii sau imaginea copiilor desculti si cu burtile goale sunt zugravite cu mana sigura de scriitor realist. tanarul este salvat de un superior care-1 duce la regiment. Cartea a II-a a romanului incepe cu capitolul „intaia noapte de razboi" in care este zugravit primul asalt al armatei romane asupra granitei cu Austro-Ungaria. iar obuzele scurma pamantul. de tot zbuciumul de atunci.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->