Rezumat Pe Capitole Ultima Noapte de Dragoste Intaia Noapte de Razboi

ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, INTAIA NOAPTE DE RAZBOI

CAMIL PETRESCU REZUMAT PE CAPITOLE

Structura compozitionala a romanului „Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi1*, de Camil Petrescu, ar putea fi caracterizata prin mai multe trasaturi: Romanul este alcatuit din doua carti corespunzatoare celor doua jumatati ale titlului: Cartea I este „Istoria geloziei lui Stefan Qheorghldiu" (Calinescu), iar metafora din titlu ar putea sugera {Itacirile personajului prin „noaptea" incertitudinilor sale, legate de iubirea pentru sotia sa Ela. Cartea a II-a constituie „un jurnal de campanie" (Calinescu) in care este evocat spectacolul apocaliptic al razboiului in fond tot o „noapte" sfarsita adesea in moarte. Liantul dintre cele doua carti este Stefan Gheorghidiu -tanarul ars de febra ideilor, „ inteligent si neprihanit" (cum il caracteriza G. Calinescu). Autorul incearca astfel sa raspunda la intrebarea: Cum priveste dragostea si cum traieste drama razboiului cautatorul de absolut? Romanul „Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi", de Camil Petrescu, este„o proza superioara" (Calinescu), in care iubirea, razboiul, predestinarea, moartea si absolutul, constituie motivele literare ale unei lungi confesiuni lucide facute de tanarul intelectual Stefan Gheorghidiu. Romanul este scris la persoana I. naratorul fiind si personaj. In capitolul I {„La Piatra Craiului, in munte"), este conturat cadrul geografic, social si psihologic in care se afla personajul protagonist. „in primavara anului 1916, ca sublocotenent proaspat, intaia data concentrat, luasem parte, cu un regiment de infanterie din Capitala, la fortificarea vaii Prahovei, intre Busteni si Predeal." Zona fiind importanta in perspectiva intrarii Romaniei in primul razboi mondial, Parlamentul, partidele politice si presa vorbeau cu respect despre aceasta „fortificare". in realitate, „transeele" erau „niste santulete ca pentru scurgere de apa", iar „gropile de lup" erau atat de prost facute, incat „zece porci tiganesti cu boturi puternice, ar fi ramat, intr-o jumatate de zi, toate intariturile de pe Valea Prahovei". Aceasta este prima revelatie asupra razboiului demitizat. careia ii vor urma altele, in Cartea a Ii-a. Mutat, ulterior, la Piatra Craiului, Gheorghidiu participa la instructia rizibila (comparata cu jocurile copiilor) si la alte activitati de tabara. Desi acestea erau suportabile, iar camarazii erau „oameni cumsecade care isi credeau la necaz", pentru Gheorghidiu, aceasta concetrare era „o lunga deznadejde". Sensibilizat de dureroasele incertitudini ale iubirii pentru sotia sa Ela, tanarul traieste intr-o continua tensiune psihica: „De multe ori, seara, la popota, era destul un singur cuvant ca sa trezeasca ras-i coliri si sa intarate dureri amortite". Pe acest fond sufletesc, are loc, intr-o seara, o discutie la popota ofiterilor, pe marginea unei stiri din ziar: un barbat din lumea buna si-a ucis sotia necredincioasa si a fost achitat. Opiniile diferite ale celor prezenti dau nastere la niste comentarii pe care tanarul le considerafacile. Totusi, isi amana interventia, incercand sa castige bunavointa capitanului Dimiu (de la care solicitase o permisie ca sa plece la Campulung, pentru a se intalni cu Ela). Refuzat din nou, Gheorghidiu are o izbucnire nervoasa care-1 obliga sa paraseasca incaperea. Abia afara i se destainuie unui camarad, intr-un lung monolog despre iubire, din care strabate o imensa suferinta. Cauzele acestei dureroase zbateri sunt dezvaluite, prin retrospectiva, in urmatoarele patru capitole care constituie „ un veritabil roman in roman " (N. Manolescu).

Capitolul al III-lea („E tot filozofie. cel care cautase iubirea absoluta are revelatia dureroasa a golului care il inconjura. in terna realitate.. se retine o intamplare. pe toata lumea „ca sa izbuteasca sa-l aiba in masina noastra pe G. pentru a-si masca sentimentele..Opiniile rudelor il lezeaza pe Stefan. printr-o marturisire: „Eram insurat de doi ani si jumatate cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma inseala (. lipsindu-i priceperea de a face avere (pe care o aveau fratii sai . iubirea lui Stefan Gheorghidiu pentru Ela se naste din orgoliu. Gheorghidiu o aduce pe Ela la Campulung. cu petreceri. faptul ca Ela dispare impreuna cu G. verisoara lui Stefan) se integreaza perfect in cercurile lumii bogate. Acesta gaseste aici o alta Ela. care murise sarac. provoaca gelozia si tristetea tanarului. vag avocat si ins gaunos. semnificativa pentru „noaptea" incertitudinilor in care intra tanarul indragostit: excursia „in banda" la Odobesti. in Universitatea bucuresteana. preferinta comuna a celor doi pentru un anume vals. din care ii ramane destul chiar si dupa procesul pe care mama sa si rudele i-1 intenteaza. Frumoasa este nu discutia in sine. In mod paradoxal. Nae Gheorghidiu. Intamplarea da nastere unei stari de incordata suspiciune intre soti. inca o data. De Sfantul Dumitru.Tache si Nae Gheorghidiu).. accentuata de o luciditate taioasa. Dupa ce se casatoresc. schimband vorbe lipsite de importanta. romanul iubirii din capitolele II-V incheindu-se cu fraza: „Dar ultima scrisoare ma chema «negresit» la Campulung. cei doi traiesc in conditii materiale modeste. Ela (initiata de o anume Anisoara. Capitolul al Vl-lea {„Ultima noapte de dragoste") incheie Cartea I si rezuma cele doua zile ale permisiei lui Gheorghidiu la Campulung. inca de la plecare. pentru sambata sau cel mai tarziu duminica". sotul ei decade din rolul de „zeu". Initiat de unchiul sau. care se hranea din propria ei substanta. vizite si dans „preocupari" care-i aduc suferinta tanarului ars de febra ideilor. care-i va deveni foarte apropiat mai tarziu. in eventualitatea mortii lui pe front. Gheorghidiu sufera pentru fiecare gest al sotiei sale. sa aiba existenta asigurata. din cauza asta. care riposteaza taios. intr-o noapte." Prin contrast. . atentia pe care femeia i-o acorda acestuia la masa. din intamplare. fara sa spuna. in afaceri. (Gregoriade). Ela a deranjat. In timpul acesteia. pentru ca. pana cand o intamplare le schimba viata.) Era o suferinta de neinchipuit. in timpul mesei. Acum. Ela ii acorda o atentie exagerata unui anume G. dansatorul abia cunoscut cu doua saptamani inainte". Acum. peste doar trei saptamani. traind un acut sentiment de inferioritate: „Am inteles ca in sufletul ei se petreceau comparatii care nu-mi erau favorabile si ca suferea. intelectual de valoare.. Ela il paraseste. povestitorul revine la discutia de la popota. familia afla ca ii lasase lui Stefan o avere. in fata unui chiosc de ziare si se plimba indelung. cu gesturi pe care nu i le cunostea si care isi arata intreaga micime sufleteasca: ii cere s-o treaca in testament. Stefan Gheorghidiu aduce acasa o femeie „usoara". a carui moarte apropiata deschidea perspectiva mostenirii. cand unchiul Tache moare. concentrat fiind la Piatra Craiului. rudele vorbesc despre tatal lui Stefan.personaj balzacian zgarcit si foarte bogat. coborand astfel din mitul iubirii transcendente. Stefan se dovedeste a fi un inadaptat. Pe masura ce Ela aspira spre luxul lumii bogate. Intr-o dupa-amiaza de vara. de sarbatoarea Sfintilor Constantin si Elena. ci senzatia ca sufletele lor „pluteau deasupra cuvintelor" ca si cand n-ar fi facut parte din aceasta lume. dar idealist.. Din viata noua a familiei. Mirat si apoi consternat de patrunderea acestui intrus in intimitatea lor. reliefand un pragmatism necunoscut pana atunci.") prezinta viata mondena a tinerei familii. pentru a-i fi aproape.Capitolul al H-lea („Diagonalele unui testament") incepe in mod abrupt. " Inceputa prin anii 1912-1913. de doua ori. care incepe sa coboare de pe soclul pe care barbatul i-1 inaltase. intreaga familie este invitata la unchiul Tache . tanarul are o alta revelatie: cea a adevaratului caracter al Elei. Capitolul al IV-lea {„Asta-i rochia albastra") prezinta impacarea dintre cei doi soti. Stefan si Ela se intalnesc. spre consternarea tuturor. In 1916. tanarul fiind magulit de admiratia pe care i-o aratau colegii pentru ca era „atat de patimas iubit de una dintre cele mai frumoase studente". consolidata prin episoadele de viata care i-au urmat: atunci cand..

convingerea lui fiind formata. Imaginea auditiva a primelor focuri de arma il impresioneaza profund pe tanarul Gheorghidiu:„E originara ca intaiul om pe pamant si nu o voi uita pana la sfarsitul vietii. provocand o spaima ancestrala. rasturnate: soldatii care pleaca in patrulare dispar ca intr-o alta lume. doua surori Manciulea (acuzate de spionaj) conduc batalionul prin vadul Oltului si sunt decorate (capitolul III „intamplari la apa Oltului"). imaginea trupurilor contorsionate aminteste de frescele din biserici. iar inaintarea este inceata ca a unui urias miriapod. G. personajul ignora pericolul. in suflet. spaima si apropierea mortii. Hotarat sa-i pandeasca pe cei doi si sa-i ucida. barbatul lasandu-i Elei „Tot trecutul" (epilogul „Comunicat apocrif"). Stefan Gheorghidiu il intalneste pe G. Inca de acum. . fapt care-i acutizeaza framantarile. Tragismul scenei se concentreaza in ultima propozitie: „Nu mai e nimic omenesc in noi". Frica i-a intors pe oameni in preistorie („Animalic. In peisajul sublunar. de la inaltimea Magurii Branului sau aflat in bataia gloantelor.Pe urma. Ranit si spitalizat. la Vulcan") muta actiunea in satul cu acelasi nume. Pe buna dreptate. oamenii se strang unii langa altii"). mai ales. iar obuzele scurma pamantul. Dimensiunile acestei tragedii colective il salveaza pe Stefan Gheorghidiu. noaptea. mai frumos despre razboi in literatura noastra". Scrisoarea anonima care il instiinta ca Ela il inseala aproape ca nu mai conteaza. Tabloul razboiului este reconstituit ca spectacol inspaimantator. Calinescu afirma ca paginile Cartii a Ii-a constituie „ tot ce s-a scris mai subtil. in care o mana nemiloasa impinge oamenii in abisul Iadului. Stefan Gheorghidiu priveste cu alti ochi viata lui tre. Capitolul al VI-lea („Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu") sintetizeaza Cartea a doua. Cei doi se despart. aruncandu-1 peste oameni. mi-aduc aminte cu adevarat. iar gestul instinctiv de aparare este parca de la inceputul lumii. Gheorghidiu este trimis in cercetare. Cartea a II-a a romanului incepe cu capitolul „intaia noapte de razboi" in care este zugravit primul asalt al armatei romane asupra granitei cu Austro-Ungaria.. niciodata". Intrucat satenii reclamasera jafurile unor tigani. Acest fragment (cum sunt multe altele in acest volum) ar putea explica si viziunea lipsita de eroism asupra razboiului. ordinele contradictorii produc haos. comenzile trec din gura in gura. Portretul fetei care apare in titlul capitolului este cel mai frumos din tot romanul. tanarul va veni apoi acasa. aduc razboiul in limitele omenescului. iar instinctul de aparare este mai puternic decat suferinta aproapelui („iar cel de la picioarele mele are capul plin de sange"). in afara campului de lupta. Acum. Meritul autorului consta in surprinderea omenescului din fiecare luptator: zgomotul exploziilor se rasfrange. amplificat. intamplarile apar stranii. intrucat Romania intrase in razboi. de tot zbuciumul de atunci. ca de o intamplare din copilarie. indem-nandu-si oamenii sleiti sa inainteze. iesind in oras. corpul se incordeaza in asteptarea altei explozii. cu sugestii apocaliptice: exploziile sunt asurzitoare.cuta: „De sotia mea. el devine un Izbavit prin participarea la aceasta perpetua jertfa. tanarul este salvat de un superior care-1 duce la regiment. ca o prevestire a intoarcerii in tarana primordiala. de amantul ei." Capitolul al V-lea {„Fata cu obraz verde. invalmaseala care precede atacul. Luptele se aseamana intre ele si se dau. Protestele tiganimii sau imaginea copiilor desculti si cu burtile goale sunt zugravite cu mana sigura de scriitor realist. proprie lui Camil Petrescu. Convins ca va muri.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful