Sunteți pe pagina 1din 23

DESPRE NOILE BULETINE - PARTEA A IIA

(HRISTODUL AGHIORITUL - MUNTELE ATHOS)

SUPUNEREA NOASTR TREBUIE S DOVEDEASC DISCERNMNT

Pentru c Domnul nostru Iisus Hristos respect ca nimeni altul libertatea persoanei umane si niciodat nu ne ncalc libertatea personal, va trebui s avem discernmntul necesar n ceea ce priveste aceast tem delicat pe care o analizm mai departe, fiindc am vzut nelinistea unor frati ai nostri care, ascultnd cteodat vreun patriarh, vreun episcop sau vreun duhovnic, spunndu-le ceva ce nu consun cu traditia noastr ortodox, se ntreab dac trebuie s asculte sau nu, avnd n vedere c acestia poart un grad n ierarhia preoteasc. Trebuie s ntelegem toti foarte bine c toti oamenii avem o calitate, pe care binenteles o acceptm de bunvoie si n libertate: suntem toti robi ai Domnului nostru Hristos. Si patriarhul, si arhiepiscopul, si episcopul, si diaconul, si clugrul, si mireanul, toti suntem robi ''ndatorati" a asculta cuvntul lui Dumnezeu. Si toti uniti alctuim mpreun cu capul, care este Hristos, trupul Bisericii. Asadar, Dumnezeu a rnduit s fim toti mpreun uniti cu El. El s fie capul, iar noi toti s fim mdularele trupului, ntr-o unire de nedesfcut; adic un membru s depind n totalitate de cellalt, ceea ce nseamn c dac un singur mdular sufer, atunci s sufere ntreg trupul. Dumnezeu a rnduit ca un mdular, desprtit de trup, s nu poat exista de unul singur; si acest lucru l-a fcut bunul Dumnezeu ca s ne uneasc cu dragostea desvrsit. Aducem aici un mic exemplu: patriarhul, care este cel dinti n ierarhia robilor Lui, nu poate svrsi de unul singur Taina Sfintei Euharistii, ci e nevoie oblig atoriu s fie de fat cel putin nc un membru de rnd al Bisericii; si se arat generozitatea lui Dumnezeu, faptul c a rnduit ca un singur mdular s aib absolut nevoie de cellalt si s depind unul de altul. Apostolul Pavel analizeaz foarte bine faptul c suntem ''trupul lui Hristos si mdulare fiecare n parte" (I Cor. 12, 27). Asadar, toti robii din ierarhia Bisericii de la gradul cel mai nalt, al patriarhului, si pn la gradul cel mai mic, al mireanului, au o singur datorie: s se supun si s asculte n mod absolut de cuvntul lui Dumnezeu. Singura diferent care exist este aceea c gradele superioare ale ierarhiei Bisericii si-au asumat lucrarea de a transmite cuvntul lui Dumnezeu spre gradele inferioare, si acest lucru pentru c Dumnezeu, asa cum se spune: ''Nu este Dumnezeu al neornduielii, ci al pcii", Care voieste ''ca toate s se fac cu cuviint si dup rnduial" (I Corinteni 14,33,40). Trebuie ns s ntelegem foarte bine c, n ciuda faptului c exist o ierarhie a robilor Bisericii care sunt obligati s fie strns legati si uniti cu Capul, totusi, pentru c ei sunt robi, dar triesc n libertate, n orice moment vor dori pot refuza cuvntul Domnului nostru si folosi propria lor judecat si pot urma propria lor voint. Aici ncepe problema, pentru c, n timp ce aparent sunt robi ai lui Dumnezeu, de fapt servesc propria lor voint, fcnd uz de propria lor judecat. S vedem ce ne spune Domnul despre ceea ce trebuie s facem n acest caz: Pe cnd Domnul Hristos se afla pe pmnt mpreun cu ucenicii si cu Apostolii Si, la un moment dat i-a ndemnat s fie atenti la nvttura fariseilor; si aceasta pentru a distinge dac ei caut cu adevrat cele ce sunt ale lui Dumnezeu. Atunci a spus: ''Crturarii si fariseii au sezut n scaunul lui Moise; deci toate cte v vor zice vou, faceti-le si pziti-le; dar dup faptele lor nu faceti, c ei zic, dar nu fac" (Matei 23, 2-3). S

vedem aici, cu luare aminte, ce spune Hristos: ''Crturarii si fariseii au sezut n scaunul lui Moise". Cu aceste cuvinte Domnul nostru face cunoscut ucenicilor Si c scaunul pe care sezuse mai nainte proorocul Moise si din care nvta poporul cuvntul lui Dumnezeu ca reprezentant al Lui l luaser acum crturarii si fariseii, oameni plini de ipocrizie. Cu toate c scaunul si l-au nsusit oameni plini de patimi, Hristos nu i ndeamn totusi pe ucenicii Si si nici poporul s plece de lng acest fel de nvttori si nici nu-i ndeamn s nu-i asculte, ci i sftuieste n felul urmtor: ''Toate cte v vor zice vou, faceti-le si pziti-le". S fim cu luare-aminte la ceea ce le spune: "Cele ce v spun s pziti, s pziti!". Vedem c Hristos Domnul nostru, pentru c ei se gsesc ierarhic pe scaunul lui Moise, nu ne-a dat porunc s ascultm de ce este al lor, adic de produsul propriei lor ratiuni si gndiri, adic de ceea ce izvorste din criteriile lor interesate. Ne-a dat porunca s-i ascultm numai n ceea ce ne spun s pzim. Cuvntul ''a pzi" se refer la tot ceea ce Domnul ne-a spus s mplinim sau tot ceea ce e scris n Sfnta Scriptur (sau tot ceea ce a fost legiuit de Printii Bisericii prin sinoadele ecumenice). Ei, asadar au datoria de a asculta cuvntul lui Dumnezeu si, prin urmare, de a ne ndemna pe noi s-l pzim. Dac ei, ca robi ai lui Dumnezeu, aflndu-se n libertate, nu vor voi s dea ascultare anumitor lucruri, vor fi liberi s nu dea ascultare, suportnd ns toate consecintele pe care le aduce cu sine apostazia, aceast neascultare si ndeprtare a l or de cuvntul lui Dumnezeu. Noi, fiindc suntem datori s ascultm numai poruncile Domnului nostru, ntruct cei ce ne sunt superiori ierarhic nu ne ndeamn s pzim vreuna din poruncile Domnului, nu suntem datori s-i ascultm; dac am fi datori, cuvntul lui Dumnezeu ar spune: toate cte vi le spun vou s le faceti, faceti-le; adic toate cte vi le spun s le nfptuiti, nfptuiti-le. Dimpotriv, nu numai c nu trebuie s ascultm de prerile lor, dar Apostolul Pavel este mult mai aspru si spune: ''Chiar dac noi sau un nger din cer v-ar vesti alt Evanghelie dect aceasta pe care v-am vestit-o - s fie anatema !" (Galateni 1, 8). Domnul nostru, Care dup nvierea Sa i-a trimis pe Apostoli la captul lumii, nu le-a dat porunc s mearg si s-i nvete pe oameni nvtturi diferite, porunci omenesti, cuvinte frumoase teologice si povesti frumoase. Dou sunt poruncile pe care le-a dat lor, spunnd: ''Drept aceea, mergnd, nvtati toate neamurile, (1) botezndu-le n numele Tatlui si al Fiului si al S fntului Duh, (si 2) nvtndu-le s pzeasc toate cte v-am poruncit vou" (Matei 28, 19-20). (S lum aminte aici ce porunc d Apostolilor.) Vedem, asadar, c cea dinti porunc este de a-i boteza pe credinciosi, pentru a se slslui Dumnezeu nsusi n cei botezati si c cea de-a doua este de a-i ndemna pe credinciosi s pzeasc toate cte El a dat porunc s fie pzite. Prin urmare, Sfintii Apostoli si apoi urmasii lor, patriarhii, episcopii, preotii, teologii si asa mai departe, nu pot s-i nvete pe oameni ceea ce le spun propriile lor gnduri c e corect sau ceea ce ei nsisi cred c trebuie s facem n fiecare situatie. Fie cineva patriarh, arhiepiscop, duhovnic, preot, diacon, clugr sau mirean, este obligat s ne transmit cuvntul lui Dumnezeu, sftuindu-ne anume s pzim poruncile Domnului nostru: ''Cci nu ne propovduim pe noi nsine, ci pe Hristos Iisus, Domnul, iar noi nsine suntem slugile voastre, pentru Iisus" (II Corinteni 4, 5). Asa trebuie s avem o ascultare plin de discernmnt,la care putem ajunge numai prin umilint adevrat. De asemenea, trebuie ca toti robii lui Dumnezeu, indiferent de gradul pe care-l au n ierarhie prin iconomia lui Dumnezeu, s fie uniti prin ascultare cu Capul Bisericii, Care este Domnul Iisus, pentru c, dac un singur mdular e tiat, acest fapt aduce ''neornduial" n tot trupul, iar acest membru va da socoteal pentru dezordinea pe care o va crea. Terminnd cuvntul Su, Domnul a spus: ''Dar dup faptele lor nu faceti, c ei zic, dar nu fac" (Matei 23, 3).Aici ne putem minuna de mretia dragostei lui Dumnezeu, Care ne ndeamn s pzim tot ce ei ne spun s pzim, nu ns s si facem ce fac ei, pentru c prefcndu-se, ei vor spune, dar nu vor nfptui. Aici Domnul nostru Hristos ne arat c nu trebuie s-i judecm, si faptele lor viclene s nu devin cauz a deprtrii noastre de El; ne spune c trebuie s pzim cu credint ceea ce ne spun s pzim, indiferent dac ei nsisi n esent nu-L slujesc, nici nu-L iubesc, ci sunt nevoiti de scaunul pe care sunt asezati s se prefac, ndemnndu-ne s pzim poruncile Lui.

Deosebind acum voi nsiv adevrul, vedeti ce veti face, dac: 1. un episcop v spune: ''Bunii mei copii, Domnul nostru Hristos ne-a profetit n capitolul 13 al Apocalipsei c va veni cineva care ne va impune s acceptm semnul cu numrul 666 pe mn sau pe frunte. Lucrul acesta nu trebuie s-l acceptm, pentru c vom fi osnditi pe veci si, ca s nu-L mhnim pe Hristos, nu trebuie s-l acceptm nici pe cartea de identitate, nici pe vreun card si nici s votm proiectul de lege prin care se va da puterea de a ni se impune acest numr, pentru c asa cum e scris oricine te sileste s mergi cu el o mil, mergi cu el dou". 2. Un alt episcop va sustine c: ''Toate acestea sunt prostii. Nici un numr 666 si nici un semn exterior nu v va vtma. Nu v ocupati de asta, acceptati-l ca s v faceti treaba si nu mai ascultati toti fanaticii si pe toti care vd pretutindeni numai demoni". Cred c din acest exemplu fiecare dintre voi i poate distinge pe aceia care l iubesc si i slujesc lui Dumnezeu si care au grij de propria voastr mntuire, si pe ceilalti, interesati numai ''s fie vzuti de oameni" (Matei 6, 5) si care v nsal, voind s se arate buni fat de voi si s-si justifice atitudinea lor de apostati, de ntoarcere de la Hristos, urmnd s-si triasc viata asa cum le e lor mai bine, pentru a se sluji pe ei nsisi si nu pentru a-L sluji pe Hristos. Pentru cei din urm, s nu uitm c e valabil si ce spune Apostolul Pavel; ''Fiindc toti caut ale lor, nu ale lui Iisus Hristos" (Filipeni 2, 21). In Ortodoxie, nici un pap nu L-a nlocuit pe Domnul nostru Hristos prin infailibilitatea sa. Prin urmare, dac vedem c cineva nu caut cele ale lui Dumnezeu, avem attia alti buni episcopi si preoti etc. care le caut pe cele ale lui Hristos si putem s-i ascultm pe ei spunndu-ne ce trebuie s pzim. Apostolul Pavel, ntr-un asemenea caz, sftuia asa: ''Iar de nvat cineva alt nvttur si nu se tine de cuvintele cele sntoase ale Domnului nostru Iisus Hristos si de nvttura cea dup dreapta credint... deprteaz-te de unii ca acestia" (I Timotei 6, 3, 5). Crestinii, dndu-si seama c au nceput s apar unul unul cte unul ''semnele", se gsesc, asa cum ne gsim noi toti, n situatia dificil n care se gsea si Pilat, care n timp ce avea n fata lui ntreg Adevrul, se ntreba: ''Ce este adevrul" (Ioan 18, 38). Multi frati ai nostri sunt nelinistiti si se ntreab pe bun dreptate n legtur cu multe din aceste chestiuni si n special cu subiectul crtii de identitate electronice. Intr-o zi, un grup de patru tineri discuta despre cartea de identitate si fiecare avea cte o prere diferit. Asadar, spuneau: - Eu m-am sftuit cu duhovnicul meu si mi-a spus c nu trebuie s primim cartea aceasta de identitate - a spus cel dinti. Sigur, ca o dovad mi-a adus foaia printelui Paisie. - Mie mi-a spus duhovnicul c sunt ''ridicole" toate aceste lucruri si c numai cartea de identitate nu m poate vtma n vreun fel, a spus al doilea. - Duhovnicul meu mi-a spus c dac primesc cartea de identitate si pun peste ea o cruce, n-o s-mi poate face ru, a spus al treilea tnr. - Eu l-am ntrebat pe duhovnicul meu si mi-a spus c el nu se ocup cu Antihristul, ci cu Hristos si m-a sftuit s fac si eu la fel, a completat cel de al patrulea. Dup toate acestea, tinerii se ntrebau cu nedumerire dac ar trebui s asculte de duhovnicul lor, si dac da, atunci ce se ntmpl cnd duhovnicii au preri diferite si, mai mult dect att, cu totul contrarii una fat de cealalt. Mai apoi m-au ntrebat si pe mine si le-am spus c fiecare trebuie s asculte de duhovnicul lui pn atunci cnd buna noastr maic Biserica, prin ierarhia ei, se va pronunta si va conduce lupta aceasta, pentru c atunci se vor risipi si norii cei ntunecati. Unii frati ai nostri spun c anumiti preoti si exprim, siguri de ce spun, prerile si c le si public n crti, devenind astfel public diferenta de preri, cu urmtorul rezultat: dac cineva se afl n adevr, atunci se va mprtsi de acest adevr mult lume, dar dac acesta nu se afl n adevr, mult lume se va sminti. Biserica noastr spune c nu o s fie cuprinsi de htisuri si nici nu se vor rtci toti cei care vor avea grij ca mintea
3

lor s fie plin de rvn, curat si de trezvie, cu ajutorul Sfintelor Taine si al ascultrii duhovnicesti. Biserica noastr iubitoare ne nvat c Sfntul Duh este Unul si c pentru fiecare problem are o singur prere si o singur voint. Din acest motiv este imposibil ca firea Sa cea bun s-i ''informeze" n legtur cu una si aceeasi tem pe cei patru preoti, reprezentantii Lui, pe fiecare n mod diferit. Aceasta se datoreaz firesc faptului c nainte de a ne dedica pe noi nsine slujirii lui Dumnezeu, nu ne-am ngrijit att ct trebuia pentru curtirea suf letului nostru. Dac fiecare duhovnic si-ar fi lepdat propria lui voint si propria lui prere, neam fi unit toti n Unul Hristos, Care este Adevrul cel adevrat, si am fi lsat astfel harul s lucreze si am nvta toate cte El ''ne-a poruncit". Asadar, nu trebuie s ne nstrinm atunci cnd ne aflm n fata unei multitudini de preri, ci bine ar fi s avem n vedere porunca Apostolului: ''Nu v lsati furati de nvtturile strine cele de multe feluri; cci bine este s v ntriti prin har inima voastr" (Evrei 13, 9); si ct vom putea, s ne mprtsim de Sfintele Taine, ca s se lumineze mintea noastr ''s nu mai fim copii dusi de valuri, purtati ncoace si n colo de orice vnt al nvtturii, prin nselciunea oamenilor, prin viclesugul lor spre uneltirea rtcirii" (EfeseniA, 14). Pn cnd maica noastr Biserica, prin preacucernica ei ierarhie si va conduce ca un bun pstor turma, si credem c acest lucru se va ntmpla curnd, ''tu ns rmi n cele ce ai nvtat si de care esti ncredintat, deoarece stii de la cine ai nvtat, si fiindc de mic copil cunosti Sfintele Scripturi, care pot s te ntelepteasc spre mntuire, prin credinta cea ntru Hristos Iisus" (II Timotei 3, 14-15).

CINE NU ESTE TEOLOG ? Intr-o revist s-a reprodus un text publicat de o alt revist, care, dup ce a fost citit, i-a scandalizat pe foarte multi crestini. Vom prezenta aici cteva puncte ale acestui articol, pentru a constata fiecare c sunt aspecte inacceptabile pentru Ortodoxia noastr. Asadar, acolo scrie: 1. ''Trebuie s subliniem c nu sunt teologi toti cei care identific Antihristul cu 666". Revista n cauz, republicnd articolul, arat c nu cunoaste si c dispretuieste ntru totul textele sfinte ale Scripturii noastre, cu impietate spunnd ''c nu sunt teologi (de Dumnezeu cuvnttori)" attia si attia sfinti ai Bisericii noastre care ne-au lsat prin traditie scrieri si opere foarte pretioase, unde s-au pronuntat n legtur cu tema noastr; s pomenim numai ctiva: Sfntul Efrem Sirul, Sfntul Irineu episcop al Lyonului, Sfntul Andrei episcopul Noii Cezareei, Sfntul Ipolit pap al Romei, Sfntul Areta episcopul Noii Cezareei si attia alti sfinti ai Bisericii noastre. Oare nu se rusineaz necredinciosii s spun c sfintii nostri ''nu sunt teologi (de Dumnezeu cuvnttori)" ? (Noi, considernd aceast necinstire adus Sfintilor o necinstire a propriei noastre persoane, le spunem c numai prin faptul de a dispretui, de a desconsidera si de a necinsti pe sfintii nostri si de a se considera teologi pe ei nsisi arat n ochii tuturor cderea duhovniceasc pe care au suferit-o, potrivit cu legea duhovniceasc, care spune: ''Oricine se nalt pe sine (mai presus de sfintii nostri) se va smeri" (Luca 18, 14). 2. Acelasi articol arat c autorul nu cunoaste absolut deloc pozitia Bisericii lui Hristos si, prin extindere, nici pe cea a Sfntului Sinod, care ca o Maic, prin circulara sa, a fcut apel si printre altele a explicat fiecruia c: ''Astfel, cu durere observm c progresul civilizatiei n domeniul aplicatiilor electronice s-a legat asa cum nu trebuia de numrul 666, care se foloseste ca numr principal de cod n respectiva tehnologie. Se spune n mod limpede n Sfnta Carte a Apocalipsei c numrul acesta este num rul Antihristului... Si, prin urmare, nu e cu putint ca un crestin s fie indiferent atunci cnd constat introducerea voit si sistematic a acestui numr n viata sa; si n viata natiunii elene, care este aproape n ntregimea ei crestin si ortodox" (fragment din circulara nr. 2626/7 aprilie 1997 a Sfntului Sinod). La sfrsit, ne ntrebm: redactorul articolului n cauz si revista care l-a republicat (ca pe un ''rspuns" !), ei nsisi ''au fost strini n Ierusalim si nu cunosteau cele din cetate" (Luca 24, 18), sau au proclamat vreo biseric a lor, spunnd numai ceea ce n mod arbitrar judec ei nsisi singuri a fi corect ? Altfel, nu se explic atitudinea lor. Sfnta Comunitate de la Sfntul Munte Athos, prin circulara nr. 5 din 18 martie 1993 mrturiseste foarte clar c: ''Fr nici o ndoial, se pregteste terenul pentru pecetea nesuferit,
4

urt si antihrist a lui 666". Asadar, autorul articolului si redactorul revistei, dac sunt constienti de ceea ce fac, numai att se cuvine s fac: reconsid erndu-si prerile, s le cear iertare cititorilor si s se adune n jurul pozitiilor ortodoxe ale Bisericii noastre, smerindu-si gndirea, care e mai degrab trufas, si s cumpneasc si s socoteasc bine cele spuse de fericitul Printe Paisie, cel care a spus si a scris: ''M uimesc ! Nu-i pun pe gnduri toate aceste fapte si ntmplri ? De ce nu pun fie un semn mcar de ntrebare la interpretrile creierului lor ? Dac ajut Antihristului pentru pecete, cum oare nu vor tr si alte suflete spre pierzanie ? Asta se ntelege de la sine, pentru c este scris: ''(...) ca s duc n rtcire, dac se poate, pe cei alesi" (Marcu 13, 22). Vor fi dusi n rtcire cei ce vor interpreta aceste lucruri numai cu mintea lor".

DE CE VOM FI OSNDITI PENTRU SEMN ? In acelasi articol amintit putem citi: ''Nici un semn nu ne va duce n iad, dect lepdarea de Hristos si lipsa de iubire. Fr voia noastr liber, nici un serrm (pecete) nu va actiona asupra noastr nici spre mntuire, dar nici spre osnd". De asemenea si altii ne-au pus ntrebarea: ''De ce, dac vom avea un numr de cod pe mn, vom fi pedepsiti si trimisi n iad ?" Ii ntrebm si noi pe cei care spun c doar lepdarea de Hristos aduce dup sine osnda: dac Domnul nostru Hristos n-ar fi spus c: ''De cel ce se va lepda de Mine naintea oamenilor si Eu M voi lepda de el naintea Tatlui" (Matei 10, 33), ci ar fi zis: ''Chiar de v veti lepda de Mine n fata oamenilor, nu conteaz, ajunge ca nluntrul vostru s nu v lepdati, cci Eu oricum tot v voi duce n rai", atunci ar mai fi fost lepdarea un act care s aduc osndirea ? Firesc, ne veti rspunde: Nu, deoarece atunci n-ar mai fi fost legiuit acest lucru de ctre Legiuitor. Acelasi lucru se pare c-l spune si Apostolul Pavel: ''Cci fr lege, pcatul era mort" (Romani 7, 8) si ''unde nu este lege, nu este nici clcare de lege" (Romani 4,15) si, de asemenea: ''prin Lege vine cunostinta pcatului" (Romani 3, 20) (cunoastem pcatul si devenim constienti de el numai dup ce e dat legea mpotriva lui). Astfel e alungat nestiinta si pctosul nu mai are putinta de a se dezvinovti. Astfel, acceptm faptul c nu lep darea n sine este actul care aduce pedeapsa, ci nclcarea unei porunci date de Domnul Hristos si care a fost rnduit s aib urmri vesnice (Matei 25, 41-46). Nerespectarea poruncilor are urmrile' cuvenite. Pentru pzirea acestor porunci, pe care nesocotindu-le cineva are de suferit vesnic desprtirea de Dumnezeu, mii si mii de oameni si-au sacrificat viata din iubire fierbinte pentru Hristos. Toti acestia sunt cetele de martiri si de mrturisitori ai credintei noastre care, dac Domnul n-ar fi legiuit ca urmare a lepdrii osnda vesnic a iadului si desprtirea sufletului de Dumnezeu, poate nu si-ar mai fi jertfit viata. Dar din dragoste pentru El, chiar dac lepdarea n-ar fi adus dup sine osnda iadului, de El tot nu s-ar fi lepdat. S vedem acum ce-a rnduit Domnul n legtur cu tema pecetii, care sunt urmrile pe care le vom suporta, nesocotindu-I poruncile si de ce le vom suporta. Domnul nostru Hristos a spus c oricine se va lepda de El va merge n iad si va fi pedepsit. Unora poate li se va prea c e aspru pentru o simpl discutie n care ne lepdm de El s suportm n consecint caznele vesnice. De aceea i ndemnau unii pe mucenici ca s evite martiriul, s se lepede de Iisus n afar, dar nluntrul lor s cread n El. Mucenicii ns le-au rspuns c sunt mai ri dect prigonitorii lor, pentru c aceia i lipseau de viata aceasta trectoare, pe cnd acestia ncearc s-i lipseasc de viata cea vesnic. Domnul a prezis acum 2000 de ani c va veni cineva care va impune un sistem mondial de negot la care, ca s participe cineva, va trebui s aib un semn pe mna dreapt sau pe frunte. Domnul a lsat pentru motive pe care le cunoaste prea nteleapta Lui Judecat ca: ''Cine se nchin fiarei si chipului ei si primeste semnul ei pe fruntea lui, sau pe mna lui, va bea si el din vinul aprinderii lui Dumnezeu, turnat neamestecat, n potirul mniei sale, si se va chinui n foc si pucioas, naintea sfintilor ngeri si a Mielului. Si fumul chinului lor se suie n vecii vecilor. Si nu au odihn nici ziua, nici noaptea cei ce se nchin fiarei si chipului ei si
5

oricine primeste semnul numelui ei" (Apocalipsa 14, 9-11). Ne explic asadar n Scriptur foarte limpede c, dac ne nvoim cu acest sistem si ne lsm nsemnati, urmarea acestui consimtmnt va fi pedeapsa vesnic a iadului. Acum s vedem din ce motiv aceast pecete este considerat lucrare aductoare de pedeaps. Cnd noi, crestinii, suntem botezati si suntem unsi n numele Domnului nostru Iisus Hristos cu Sfntul Mir, chiar dac suntem unsi n exterior, pe trup, de ctre preot, aceast ungere lucreaz asupra sufletului nostru ntr-un mod tainic si duhovnicesc si mijloceste ptrunderea harului Preasfntului Duh, ceea ce nseamn c Dumnezeu Insusi intr n noi; astfel, n mod oficial suntem socotiti robi ai Celui Unuia-Nscut, ai Domnul nostru Iisus Hristos. Sfntul Ioan Damaschinul spune: ''Untdelemnul Botezului este nteles ca o vestire a Ungerii si ne face pe noi unsi si ne vesteste prin Sfntul Duh mila lui Dumnezeu" (cf. Dogmatica, vol. 1, ed. Credinta ortodox, p. 446). Vedem asadar c prin simpla folosire exterioar a Sfntului Mir se mplineste marea Tain n lume, se ntemeiaz mprtia lui Dumnezeu nluntrul omului. Si asa cum Dumnezeu a lsat prin aceast simpl ungere pe dinafar cu untdelemn s se mplineasc marea Tain, s ne unim tainic cu Sine, tot El nsusi a lsat ca prin acest semn exterior s se stearg propria Lui pecete si s ne desprtim pe veci de El. Vedem, de altfel, c Sfnta noastr Biseric ne nvat s facem pe trup simbolul si semnul Sfintei Cruci. Fcndu-ne semnul Sfintei Cruci, ne aprm ca si cu un zid de orice ru, iar demonii sunt alungati. Nu e doar un simbol exterior lipsit de important, ci are influent duhovniceasc. Si acest mare eveniment l-a lsat Dumnezeu s se mplineasc printr-o folosire exterioar. Vedem apoi cum Dumnezeu porunceste profetului Moise s ntind minile n asa-fel nct s formeze semnul Crucii, si ct vreme trupul lui formeaz semnul Crucii, dusmanii sunt pusi pe fug, dar atunci cnd le coboar, israelitii s unt nvinsi. Asa cum spune Sfntul Ioan Damaschinul, ''simbolurile care se vd sunt ale unor lucruri vzute doar cu mintea". S revenim la tema noastr: primirea acestui semn dat oamenilor va avea sensul acceptrii unui stpn si domn strin. Pentru c, n timp ce Botezul si Mirungerea se fac n numele Domnului nostru Iisus Hristos, acest semn se leag de numele sau de numrul numelui Antihristului. Iar din versetul: ''Aici este ntelepciunea. Cine are pricepere s socoteasc numrul fiarei; cci este numr de om. Si numrul ei este sase sute saizeci si sase" (Apocalipsa 13, 18) vedem c nu e vorba de un simplu simbol exterior si de un semn gravat sau de un numr ntmpltor, ci de acceptarea de bunvoie (pentru cei care-l accept) a unui stpn strin, a Antihristului, si de nstrinarea noastr automat si vesnic de singurul si adevratul nostru Domn. Dumnezeu, asadar, nu pedepseste pe nimeni, noi singuri, de bunvoie, acceptm chinul nostru vesnic, punndu-ne pe noi nsine n slujba diavolului si supunndu-ne lui. Acest semn l primeste cineva prin liber voie; n primul stadiu, la un anumit moment, cnd si legal este consfin tit si intr ncet, ncet n viata noastr; si n stadiul final, cnd prin atitudinea noastr nepstoare vom lsa s ni-l impun si vom ajunge n punctul culminant al unei dileme finale: ori Sfnta Ungere n numele Domnului nostru Iisus Hristos, ori semnul cu numrul numelui fiarei. Si atunci fiecare va face alegerea sa potrivit cu: ''Nici o slug nu poate s slujeasc la doi stpni. Fiindc sau pe unul va ur si pe cellalt l va iubi, sau de unul se va tine si pe cellalt l va dispretui. Nu puteti s slujiti lui Dumnezeu si lui mamona" (Luca 16, 13) (cci este vorba despre mamona la modul propriu, dac prin acest semn cineva der la acest sistem economic mondial). Esential, asadar, nu este numrul 666. Acest numr este pur si simplu un element n plus pentru a ne trezi. Ceea ce nu vrea Dumnezeu de la noi este s ne nvoim s revindem diavolului libertatea pe care El ne-a druit-o prin sfintitul Su snge, rscumprndu-ne din blestemul legii. Dumnezeu nu ne vrea robi si nu doreste s artm supunere aceluia care va ncerca s ne pun pe mna dreapt sau pe frunte semnul stpnirii lui si s ne ntoarc la epoca n care stpnii si recunosteau sclavii dup tatuajul de pe trup. Redm mai jos un text care a aprut n ''Washington Times" din 11 octombrie 1993, sub titlul ''Tatuajul national de nalt tehnologie" si care arat c sunt adevrate toate cte se spun: ''Este vorba de 'SmartCard', adic de cardul inteligent pe care vrea s-l impun presedintele Clinton. A fost fabricat de societatea 'Hughes Aircraft Company' si oricine l are nu-l va pierde niciodat, a spus Clinton ! E vorba de un transponder implantat n corpul omenesc cu seringa. Ce este un transponder ? Este un nou
6

termen tehnic format din dou cuvinte: transmiter (emittor) si responder (receptor). Transponder-ul primeste semnale de unde radio de la un anumit emittor, le amplific si le transmite pe o alt frecvent unui receptor ! Acest microcipulet introdus cu o sering este cel mai genial, cel mai sigur, cel mai ieftin, cel mai fiabil, trecnd toate testele cu succes si este prin toate acestea o foarte bun metod de recunoastere a persoanelor, folosind unde radio. Mrimea lui nu depseste mrimea unui bob de orez, si pur si simplu se pune sub piele".*

CARE SUBIECT ARE NTIETATE ?

Ii auzim pe multi, voind s-si impun propria lor lupt pentru o cauz, c declar ncontinuu: ''Acest subiect de care ne ocupm este major si trebuie s-i dm ntietate !" Natural, ascultm multe lucruri despre foarte multe subiecte, de la cele de cea mai mic important pn la cele de important major, cum este si cel al ecumenismului. Ceea ce putem spune cu toat certitudinea este urmtorul lucru: toate problemele rsar dintr-o singur rdcin care, acoperit de pmnt rmne nevzut, dar care ne face s ne desprtim, ocupndu-ne fiecare cu miile de ramuri care ies din ea. Si, mai ales, ne face s ne certm ntre noi si s uitm astfel complet de rdcin. Este trist lucru s ne tulburm, luptnd mpotriva tuturor acelora care contribuie cu orice chip la ecumenism - si contribuie ru - si s nu luptm ca s smulgem rdcina pe care, dimpotriv, o si udm si o si ngrsm. (In cartea cu titlul "Pziti-v de rtcire", veti avea posibilitdtea s cunoasteti izvorul ecumenismului si cine bea ap din ace st izvor ca, astfel, devenind constienti de problem, dac vrem, s luptm mpotriva ei si s o lovim la rdcin si nu n ramuri. Cnd cineva vrea s drme un zgrie-nori nu se duce la etajul 130 si ncepe s drme etaj cu etaj, pentru c ar muri, iar acel zgrie-nori ar rmne tot la locul su. Dar dac-i va pune explozibil la temelie, n cinci minute si va atinge scopul.) Aceia care ne creeaz toate problemele, vzndu-ne c luptm n diverse chipuri mpotriva lor, au hotrt c, pentru a-si atinge scopul, nu exist alt solutie dect s ne aserveasc; si au gsit acest mod electronic, desvrsit pentru puterile omenesti. Acum judecati si singuri, o dat ce vom deveni robii unei ''autoritti" necunoscute, vom mai putea lupta oare mpotriva tuturor celorlalte pe care vor fi avut grij s le impun prin lege, de vreme ce oricine se va opune va fi pedepsit si urmrit zi si noapte, fr odihn. Asadar, v-ati ntrebat ce ati putea face aflnd c ecumenismul este dirijat de UE n scopul convergentei religii lor si al diferentelor de dogm, n perspectiva superstatului unitar, urmnd s fabrice un cettean european unitar, fr dezbinri nscute din convingeri religioase si fr diferente de dogm ? V informm c nu veti putea face absolut nimic. Vom fi nevoiti s urmm ordinele UE si s ne conformm. Altfel, vom fi acuzati c suntem nationalisti si c reanimm patimile religioase din Evul Mediu, de vreme ce, potrivit argumentelor lor, vom fi socotiti un pericol pentru interesul public si national. Iar acordul Schengen a avut grij s cuprind toate aceste cazuri n obiectivele sale. Att am vrut s v spunem aici, iar cel ce voieste s priceap, s priceap ! Cine nu ntelege e nevoit s aib putin rbdare si va ntelege, numai c atunci va fi prea trziu. Lsm judectii dumneavoastr ierarhizarea problemelor si stabilirea priorittii fiecrui subiect. Oricare va fi prerea dumneavoastr, o vom respecta ntru totul, dup cum vom respecta prioritatea pe care o dati subiectului de care v ocupati. Noi pur si simplu dorim s ntelegeti c vrem s fiti liberi, ca s puteti lupta pentru aceast cauz.

CUM VOM PROCEDA CU BANII SI CUM VOM MNCA ? Este o ntrebare pe care o putem auzi adeseori pus de multe persoane, o ntrebare care se adreseaz tuturor. Unii se gndesc c vor supravietui fr s aib contact cu acest sistem economic, iar altii vor s ncerce s vad, prevznd anii grei care vor urma, dac nu cumva pot urma pilda dreptului Iosif n Egipt cnd a fost nstiintat c vor urma 7 ani de foamete si a strns alimente pentru a avea la nevoie. La nceput putem constata c avem o strategie ''bun" ! Dar, chiar nainte de a ncepe rzboiul cu ''turcii", ne ngrijim s avem un loc unde s ne ascundem si s avem ce mnca. Adic i ajutm de la nceput pe propriii nostri dusmani, cum nu-i ajut nimeni altcineva, spunnd: ''Incercati s faceti ce vreti! Noi am luat deja hotrrea c ne veti nvinge !" De la nceput se vede ce moral sczut avem, lucru pe care nu-lntlneste nimeni, nici mcar la jocurile sportive. Asa cum la baschet sportivii unei echipe, chiar si atunci cnd pierd cu diferent de 10 puncte si mai au 30 de secunde pn la sfrsitul m eciului, nici atunci nu depun armele. Ca duhovnic nu pot s-mi spun aici propria mea prere, dar sunt dator s v spun ceea ce ne-a poruncit Domnul Iisus s facem. Domnul Iisus ne-a dat ca prim porunc: ''Cutati mai nti mprtia lui Dumnezeu" (Matei 6, 33). Atunci cnd noi artm ascultare si cerem mai nti de toate s mprteasc Hristos n sufletul, n mintea si, prin urmare, si n familiile noastre si, prin extindere, n orasul nostru si n tara noastr, atunci bunul Dumnezeu ne-a fgduit (si nu exist nici o posibilitate s se ntmple altfel) c toate cele de care avem nevoie ni le va da El. De aceea a spus c: ''Toate acestea se vor aduga vou" (Matei 6, 33). De altfel, e logic, ntruct dorim ''s fim mprtiti" de El si, prin urmare, s fim robii Lui. Hristosul nostru si ia asupra-Si s aduc tot ce are nevoie cel care lucreaz numai pentru El, mai nainte chiar ca acesta s aib nevoie: ''Stie dar Tatl vostru cel ceresc c aveti nevoie de ele" (Matei 6, 32), si pentru aceasta a spus: ''De aceea zic vou: Nu v ngrijiti pentru sufletul vostru ce veti mnca" (Matei 6, 25). Ca s ne dea s ntelegem c-L intereseaz ce vom mnca, a spus: ''Priviti la psrile cerului, c nu seamn nici nu secer, nici nu adun n jitnite, si Tatl vostru cel ceresc le hrneste. Oare nu sunteti voi cu mult mai presus de ele ?... Deci, nu duceti grij, spunnd: Ce vom mnca ori ce vom bea, ori cu ce ne vom mbrca. (...) Stie doar Tatl vostru Cel ceresc c aveti nevoie de ele" (Matei 6, 26-32). Trebuie, asadar, s facem ascultare Domnului Hristos si s vrem din toat inima noastr s mprteasc El n noi, n familia noastr, n orasul nostru, n patria noastr si s respingem si s ne mpotrivim la orice altfel de mprtie care ni se impune prin patimi nuntrul nostru si n chip felurit n familia noastr, n orasul nostru, n tara noastr. Imi nchipui c ati nteles ce vreau s spun, pentru c, dac ne vom smeri si vom cuta mprtia lui Dumnezeu, pentru toate aceste lucruri nu trebuie s ducem grij. Aceasta este treaba lui Dumnezeu si nu v a exista niciodat nici o problem. Profetul David adevereste, dndu-ne spre pild experienta lui: ''Tnr am fost si am mbtrnit si n-am vzut pe cel drept prsit, nici semintia lui cernd pine" (Psalm 36, 25). ' Dac nu cutm, fratilor, mprtia lui Dumnezeu, si cu nepsare vom lsa s se instaureze mprtia aceluia al crui numr al numelui este 666, atunci, n msura n care suntem nepstori, vom fi nevoiti s suportm si consecintele nepsrii; astfel, de vreme ce fiecare si va asuma partea de rspundere care i se cuvine, va ridica pe umerii si povara cu neputint de ridicat a grijii pentru sine, pentru a constata apoi foarte limpede ceea ce pn acum nu stia: ''Fr de Mine nu puteti face nimic" (Ioan 15, 5). Crestinii si, n special, grecii, sunt oameni cu mare rvn; din acest motiv nu putem nici mcar concepe c ar fi cu putint a-si face gnduri pentru ce vor mnca n vremurile Antihristului, din moment ce, mai ales n perioade de pace, oameni tritori n lume stau de bunvoie n fata vreunei cldiri a vreunui lider politic si fac greva foamei pn la moarte; si fac acest lucru numai si numai pentru o ideologie lumeasc. Nu putem crede c acestia au idealuri (pentru care se jertfesc) mai nalte dect cele ale crestinilor. Singura diferent este aceea c crestinii, atunci cnd se sacrific pentru Domnul nostru Iisus Hristos, care este Adevrul, se sacrific cu bucurie (cci pe cel ce fericit se d pe sine Dumnezeu l iubeste...). Am putea justifica faptul putinei credinte a unora dac cei care se las ''nsemnati" ar duce-o bine. Dimpotriv, ns, din Scripturi stim c loviturile Apocalipsei numai ei le vor primi: ''Si fumul chinului lor se suie n vecii vecilor. Si nu au

odihn nici ziua, nici noaptea cei ce se nchin fiarei si chipului ei si oricine primeste semnul numelui ei" (Apocalipsa 14,11). Dac acum cineva nu doreste s se ncredinteze pe sine lui Dumnezeu, s-l asculte pe Alexandru cel Mare care, ntr-o zi, a gsit un soldat de-al su ascuns ntr-un tufis si l-antrebat: - Cum te cheam ? - Alexandru, a rspuns soldatul. - Si de ce stai aici ascuns si nfricosat ? - Pentru c mi-e fric de lupt. Atunci Alexandru cel Mare, i-a rspuns: - Ascult, soldatule, ori ti schimbi numele, ori ti schimbi tactica. Unii frati ai nostri care, ntr-adevr, l iubesc pe Hristos si sunt hotrti s nu adere la acest sistem economic - sistem care impune ca, pentru a putea face cineva tranzactii economice si operatiuni cu bani, s primeasc semnul cu numrul numelui aceluia - au prevederea s cumpere un domeniu ntr-o regiune ndeprtat si s construiasc acolo o csut, unde n anii aceia ducndu-se, nelegati de nimic, s planteze legume de grdin si s se ntretin. Aici din nou trebuie s v mhnesc, trebuie ns s ntelegem precis ce va fi. De aceea va trebui s amintesc tuturor fratilor nostri c, pentru a nu se aplica sistemul acesta n tara noastr, solutia e una singur: lupta. Voi explica de ce toate msurile de precautie nu vor avea nici o putere. Veti fi nteles c mai nainte nc de a se fi votat bine legile si acordul care permite culegerea si prelucrarea informatiilor, au avut grij s se impun formularul fiscal E-9, prin care declarm tot ce avem, unde se afl, precum si toate bunurile noastre descrise n detaliu. Prin urmare, n aceast clip statul cunoaste cu exactitate tot ce posedm si unde anume se afl. In acelasi timp ns, prin sistemul mondial de control, dup cum vedeti, se impoziteaz absolut orice. Pentru a se justifica detinerea oricrui bun, posesorul trebuie s aib veniturile corespunztoare. Intruct nu vom adera la acest sistem, nu vom fi n stare s justificm posedarea vreunui bun mobil sau imobiliar si nici nu vom putea face fat obligatiilor noastre fiscale n momentul n care, asa cum a profetit si Sfntul Cosma al Etoliei, vor pune impozit chiar si ''pe gini si pe ferestre". Astfel, chiar dac posedm ceva, pentru c nu vom putea face fat obligatiilor fiscale, tot ce avem o s ni se ia. Poate cineva va spune: dac n-am declarat ce posed, de unde va sti Statul c am o cas sau un teren n cutare sau n cutare loc. Stim cu totii c e ilegal s nu ne declarm averea si c se pedepseste de lege, iar pedeapsa se aplic atunci cnd se constat abaterea. Mai mult, dac altcineva declar propriul nostru domeniu, Statul l va crede pe el si nu pe noi, pentru c noi nu-l avem declarat. Fireste c pe msur ce timpul va trece, legile vor deveni mai aspre, nct vom depinde cu totul de Stat; nu vom mai putea pstra nimic care s fie al nostru, ntruct nu vom fi pltit impozitul. Asadar, n ceea ce ne priveste, au grij ca Statul s fie ''actionar si asociat", nct noi nsine s nu mai putem detine nimic n mod independent. Toate aceste lucruri le spunem doar: 1. Ca s avem cunostint si s nu ne culcm pe o ureche creznd c putem s ne ngrijim de ziua de mine n felul artat mai sus; 2. Ca s nu ne risipim n dreapta si n stnga, privindu-se fiecare pe sine, n timp ce ar trebui ca noi toti, cu toate fortele noastre, s luptm mpreun ca s nu se aplice acest sistem economic n tara noastr; 3. De vreme ce cel ce scrie aceste lucruri personal le vede ntmplndu-se, are rspunderea personal de a-i informa pe fratii si nct, atunci cnd mai trziu si vor da seama ce ne-a lovit, s nu spun: ''Uitati, nu s-a gsit nici unul s ne spun dou lucruri mcar". Unii care ei nsisi au o problem si vor s se justifice si n afar poate vor spune c toate cte le discutm aici sunt ipotetice. Le rspundem c n aceast clip i si vedem pe unii nfptuind anumite lucruri, dar pentru c ncearc s pun totul la cale ntr-ascuns, sigur anumite lucruri trebuie s le presupunem. Pentru c atunci cnd vedem pe cineva c arunc vreascuri uscate n jurul casei unui frate de-al nostru si le ud cu benzin, trebuie s presupunem c o face numai si numai ca s dea foc casei. Acum, dac unii dintre noi ne
9

vor acuza c vorbim la modul ipotetic numai pentru faptul c a pus lemne si a turnat benzin, dar n-a aprins si focul, le rspundem c trebuie s presupunem ce are de gnd s fac cel bnuit, ca s putem pzi dinainte casa fratelui nostru si s facem orice ne st n putint pentru a ndeprta lemnele si benzina. Pentru c, atunci cnd toate vor fi pregtite, scnteia este o chestiune de secund si totul devine cenus ct nu gndesti. Asa cum atunci cnd cineva vede venind nori negri si cznd primele picturi presupune c va ploua si alearg s-si ia umbrela ca s nu-l plou, tot asa si noi avem porunc de la Domnul Hristos ca, atunci cnd vedem aceste semne s presupunem si ce va urma. Domnul Hristos asa a lsat s purcedem, spunnd: ''nvtati de la smochin pilda: Cnd mldita lui se face fraged si odrsleste frunze, cunoasteti c vara este aproape. Asemenea si voi, cnd veti vedea toate acestea, s stiti c este aproape la usi" (Matei 24,32-33). In timp ce pentru ceilalti a spus: ''Cnd vedeti un nor ridicndu-se dinspre apus, ndat ziceti (presupuneti) c vine ploaie mare; si asa este. Iar cnd sufl vntul de la miazzi, ziceti (presupuneti) c va fi arsit, si asa este. Ftarnicilor ! Fata pmntului si a cerului stiti s o deosebiti, dar vremea aceasta cum de nu o deosebiti ?" (Luca 12, 54-56). Din aceast cauz, toti v spunem c trebuie s luptm acum, pentru c si Domnul nostru a spus: ''Trebuie s fac, pn este ziu, lucrrile Celui ce M-a trimis pe Mine; c vine noaptea, cnd nimeni nu poate s lucreze" (loan 9,4). De aceea si Sfntul Sinod a explicat c: ''... nu este cu putint ca un crestin s fie indiferent n legtur cu introducerea voit si sistematic a acestui numr n viata noastr si n viata natiunii elene, care este aproape n ntregime crestin si ortodox". Pentru aceasta si Sfnta Obste a Sfntului Munte a scris c: ''Chemm poporul grec s manifeste prin orice mijloc legal si democratic mpotrivirea la emiterea noilor crti de identitate electronice si la votarea n Camer a modificrii legii privitoare la nscrierea religiei". Si continu: ''Nici o nou lege nu poate proteja libertatea personal a cetteanului de tehnologia electronic contemporan ale crei posibilitti sunt nelimitate. Numai desfiintarea definitiv a legii (...) va alunga toate temerile si va potoli nelinistea vie a poporului grec fat de iminentul dosar electronic general care fr nici o ndoial va pregti terenul si pentru att de urta si nesuferita pecete antihrist 666. Frati ortodocsi crestini greci, treziti-v si rmneti statornici si de neclintit n Sfnta noastr Credint Ortodox si nu v ndoiti c aceasta este credinta cea care va birui n lume !" Pentru aceasta si sfintii categumeni de la mnstirile aghiorite scriu, atrgndu-ne atentia. De aceea si preasfintitii episcopi, prin circularele lor pe care le trimit mitropoliilor, si informeaz turma si cu curaj declar n scris c se mpotrivesc acestui regim al Antihristului, care urmeaz s se impun. De asemenea, dup cum am scris si n cartea "Urna alegerii", Parintele Paisie a spus: - Ascult, fiule, atunci cnd vezi c cineva ti pune foc n cas cu un chibrit, n momentul n care focul este nc la nceput, ti st la ndemn s-l stingi cu un pahar cu ap. Dac ns neglijezi si spui: A, nu-i un foc prea mare, atunci din cauza indiferentei si neglijentei tale focul va creste si-ti va arde toat casa. Atunci n-o s mai poti face nimic altceva dect s te lasi biciuit fr mil de propria ta constiint si s stai si s-ti privesti plngnd propria nenorocire.

10

CRIZA ARTIFICIAL Trebuie s cunoasteti c nu va fi posibil ca acest sistem de control mondial s se instaureze pe fat, adic inspiratorii lui nu vor veni s ne spun niciodat n fat: ''Vrem s v desfiintm libertatea personal si s v punem sub un control non-stop". Dimpotriv, atunci popoarele s-ar ridica, si ''ambasadorii" sistemului n-ar stii unde s se mai ascund. Trebuie, prin urmare, s aplice mai nti o politic si s-i pun la cale introducerea, fcnd ntr-o prim faz ca poporul s simt nevoia unui sistem, o nevoie ns creat de o criz artificial. S dm cteva detalii: S lum spre exemplu problema drogurilor. Probabil veti fi observat c dac mai nainte existau legi severe pentru cei ce foloseau si vindeau droguri, fenomenul era rar; cnd si cnd mai auzeam de cte un narcoman. Incet, ncet ns, s-a pus la cale elasticizarea legilor. Astfel au fost blocate actiunile politistilor si astzi am ajuns n punctul n care traficantii de droguri sunt judecati formal si eliberati n scurt timp, lundu-si de la capt comertul, fr s se team de nimic. Acestlucru, asa cum toti ne dm seama, a avut ca rezultat faptul c o mare parte din tineretul Greciei cunoaste experienta drogurilor. Printii copiilor dependenti de droguri, dar si printii celor care se tem ca nu cumva copiii lor s sfrseasc prin a se droga sunt indignati de acesti traficanti care le duc copiii la dezastru si protesteaz n toate directiile, cernd s se fac ceva pentru ca cei responsabili s fie arestati. In timp ce cettenii se gsesc ntr-un asemenea punct al disperrii si cer struitor s se fac ce va pentru combaterea traficului, cu droguri care, asa cum am spus, n mod artificial a fost adus pn la acest punct, auziti de pe buzele unor ministri propunerea de a se desfiinta si legile care mai exist si de a se legaliza cultivarea drogurilor, ca s poat fi liber cultivate, chiar si n ghiveciul de pe balcon. Ne nchipuim c ntelegeti acum unde ar duce, ntr-o prim faz, cultivarea liber, circulatia si ntrebuintarea drogurilor usoare. Este de la sine nteles c le vor consuma tot mai multi tineri. Prin urmare, factorii responsabili vor cuta s-i gseasc pe traficantii de droguri puternice, n timp ce deja comertul lor va fi n floare. Pe msur ce problema va deveni mai arztoare, se vor ntmpla dou lucruri: vom fi din ce n ce mai disperati si mai indignati, vom cere cu disperare s se ia msuri si s fie prinsi si pedepsiti vinovatii, n timp ce, pe de alt parte, vom asculta justificri absurde de genul: ''Nu-i putem combate pe traficantii de droguri, pentru c nu-i putem gsi", indifere nt dac atelierele productoare de droguri din Turcia sau din Scopije lucreaz nestnjenite zi si noapte. In acest punct, criza artificial pe care o urmreau si-a atins scopul. Lumea a ajuns n punctul de a cere cu disperare o solutie si momentul ''servirii" sistemului celui mai totalitar, a celui mai lipsit de libertate si a celui mai antidemocratic a sosit. Ba chiar sub forma de acadea. Inftisndu-ni-se drept mntuitorii nostri, ne vor spune c trebuie s aderm la acordul Schengen si s votm o lege care s permit culegerea de informatii si prelucrarea lor si, de asemenea, s dm fiecrui om un numr de cod unitar de nregistrare care, n ultima faz, se va afla pe mn sau pe frunte, pentru a putea n acest fel, ntr-o fractiune de secund, s localizeze infractorii prin satelit, s verifice la banc depunerile de bani ''murdari"; si, n acest fel, bietii printi care si vd copiii stingndu-se nu mai au alt iesire dect aceea de a accepta solutia care li se propune (chiar dac, n conditii diferit e, nu le-ar fi plcut) pentru c trebuie s pun mai presus de libertatea lor viata copilului lor. De altfel, cei mai multi oameni prefer formula: ''Mai bine robi si vii, dect morti si liberi". In mod firesc, atunci cnd se vor aplica toate aceste planuri dictatoriale, s nu credeti cumva c va fi combtut comertul cu droguri, pentru c toti stiti foarte bine cine sunt aceia care se gsesc n spatele traficantilor si ce interese urmresc si stiti c ceea ce i intereseaz este ca popoarele s fie narcotizate, ca s nu nteleag foarte bine unde sunt conduse si s nu poat reactiona. Martor al tuturor lucrurilor pe care le spunem invocm poporul Frantei care, dup ce a ptit ce am ptit si noi si a fost nevoit s semneze acordul si s fie pus sub urmrire, a vzut cu surprindere c nu numai c drogurile nu s-au redus, ci c, dup validarea acordului si dup suspendarea controlului vamal, Franta a fost inundat de droguri care vin din Olanda. Aici ntrebm: Oare nu cumva si lor li s-a spus c acordul Schengen a fost fcut pentru combaterea drogurilor si a criminalittii ? Credem c ntelegeti pn aici putin din ritualul lor ntunecat. Acum nu
11

rmne dect ca dumneavoastr singuri s urmriti toat punerea la cale a acestei crize artificiale, la toate nivelurile vietii noastre si dumneavoastr singuri s constatati c este adevrat ceea ce spunem, adic: 1. mai nti infractiunile grave nu vor mai fi pedepsite, iar legile vor deveni mai elastice, domnind astfel frdelegea care minimalizeaz infractiunile mari, transformndu-le n delicte minore; 2. vine mai apoi constientizarea de ctre noi toti a adevratei situatii si, astfel, vom ncepe s cutm cu disperare o solutie pentru aceast problem; 3. va veni ''solutia" pe care o vor propune ''mntuitorii" nostri, ntr-o prim faz prin promovarea unei crti electronice si, n stadiul final, prin punerea la cale a fixrii codului pe mn sau pe frunte, asa cum bine scrie si cuviosul printe Paisie: ''Asadar, n spatele acestui sistem perfect al cardului de deservire de sigurant realizat pe computer, se ascunde o dictatur mondial si robia Antihristului (Apocalipsa 13, 16)". Pentru a vedea cum va arta peisajul n ansamblu, ne vom referi la cteva cazuri unde deja criza artificial este destul de naintat. Furturile cer ca solutie retragerea banilor si adoptarea unui card electronic. V vom lsa ns s luati singuri initiativa si s vedeti cum se pregteste criza artificial a cresterii numrului de furturi, pentru c toti trebuie s ntelegem ce cntec ne cnt, si cum vor izbuti s ne fac s dansm pe el. Cresterea comertului cu prunci, a adoptiilor ilegale s.a.m.d. constituie un alt exemplu. Vedeti ca prin elasticizarea legilor a crescut la maximum si aceast problem. Veti vedea c solutia care va fi propus va fi implantarea unui microcip noilor nscuti nc de la nastere, pentru a putea fi urmriti si pentru a nu fi pierduti. 0 mic demonstratie ne-o fac implantnd nc de pe acum microcipuri animalelor. Astfel, sustin ei, controleaz animalele fr stpn si gsesc, prin satelit cinii pierduti, dar si pe stpnul lor. Combaterea evaziunii fiscale este nc o pietricic la edificiul propagandei lor. V gnditi la ncrcarea impozitelor si asa insuportabile pe care ni le impun ncontinuu, n timp ce, pe de alt parte, protesteaz pe motiv c cei mai bogati nu-si pltesc impozitele. De notat c, dac dumneavoastr datorati 70.000 de drahme pe care nu-i aveti, v confisc averea, n timp ce celor foarte bogati nsusi Statul le druieste datorii de miliarde, care, fireste, v mpovreaz pe dumneavoastr. Gnditi-v la criteriile obiective care pentru multi sunt nedrepte, iar, pe de alt parte, constatati c ne servesc acest ''plan salvator" care are drept scop combaterea evaziunii fiscale. Vedeti cresterea criminalittii. Admirati elasticitatea legilor. Am ajuns asadar ca o crim s echivaleze cu 10 ani de nchisoare; si chiar mai mult, pe zi ce trece pedeapsa poate s se micsoreze. Asadar, cineva care are predispozitie spre a ucide deja nici nu mai e bgat n seam. Cei care pun la cale subteran planurile UE, voind s sporeasc si mai mult aceast criz artificial, au ales calea economiei. Din acest motiv oblig guvernele si le forteaz s impun ''stoarcerea" economic a popoarelor lor, urmnd s coboare indicii economiei la limita pe care o doresc. Lucrul acesta are drept rezultat faptul c trile si vor supune cettenii unei menghine economice, punndu-le impozite mpovrtoare, cerndu-le diverse contributii bnesti, impunnd aproape dublarea criteriilor obiective si reducerea ajutoarelor sociale cu rezultatul ca, pe de o parte, s scad ntr-un fel indicii economici ai trilor si s creasc n acelasi timp alti indici pn la maximum. Multe ntreprinderi sunt nevoite s se nchid. Anul acesta s-a anuntat c se vor nchide 65% din ntreprinderile mici si mijlocii, datorit impunerii unor criteni obiective suplimentare. Anumite ntreprinderi, pentru a supravietui, sunt nevoite s recurg la evaziune fiscal sau s mituiasc functionarii de stat, urmnd ca numai n felul acesta s-si regleze afacerile. Deci, cnd toate acestea se ntmpl la nivelul ntreprinderilor, ntelegeti - cu somajul care deja domneste - ce se ntmpl la nivel personal si social. Incepe s creasc indicele furturilor, al criminalittii, al comertului cu prunci, adoptiile ilegale, exploatarea minorilor, pederastia, crimele pentru exploatarea organelor umane, comertul cu droguri s.a.m.d. Lumea, pierdut ntr-un haos economic care deja se impune si traversat de urmrile acestei mizerii economice, se refugiaz n droguri pentru a-si uita, chiar si pe moment, problemele, n timp ce cu sigurant mai nainte unii au avut grij s-i niveleze toate valorile si toate idealurile.

12

Cresterea acestor indici creeaz o destindere a coeziunii sociale. Asadar, nu este ntmpltor faptul c au ales convergenta economiilor n vederea unificrii Europei, pentru c aceast convergent duce la pauperizare, a crei urmare natural este devierea de la valorile morale. Aceast Europ, prin acest mod nedemocratic pe care l impune, nu s-ar putea instaura altfel si nu s-ar realiza dect ''strngnd" prin aceast metod popoarele, nct s o considere mai degrab salvatoarea lor, pentru c se presupune c astfel va lua sfrsit martiriul lor. Programul UE are niste performante foarte dure: reducerea indicilor economiei cu tot ceea ce implic, avnd drept urmare cresterea tuturor indicilor numiti mai sus (de criminalitate etc.), dar si a altora, pe care din motive de spatiu n-o s-i amintim aici. Astfel domneste frdelegea si crima. Rezultatul ? Poporul, opresat de msurile economice mpovrtoare si de decderea moral, va cuta cu disperare pe cineva care s-i dea posibilitatea s respire din nou. A ceast cerere disperat a poporului nu va fi auzit dect atunci cnd disperarea sa va ajunge la culme din cauza propriilor lui oameni politici si din cauza msurilor nationale. Atunci, firesc, aceste cercuri obscure si vor promova ''omul", dar si sistemul perfect de control mondial si desfiintarea liberttii personale, cu justificarea c aceasta e solutia pentru scderea indicilor criminalittii, ai coruptiei etc, indici care din cauza politicii severe de austeritate au urcat la cote foarte nalte. Acordul Schengen trebuia s fie ''servit" cu fat social, ca un panaceu pentru combaterea crimei si a comertului cu droguri. Iar poporul pe jumtate mort din cauza msurilor mpovrtoare i va ruga pe acestia s-si asume sarcina de a-l scoate din impas, declarndu-le c se pred fr conditii si se supune acestui nou sistem de control universal pe care l va accepta ca necesar pentru functionarea larg a societtii. Pe de o parte, vor da indicatii pentru o austeritate mai mare, iar pe de alt parte ''vor servi" acest sistem economic controlat la nivel mondial, prin care vor fi acordate facilitti numai la nceput si numai n anumite cazuri si numai n procent de 50%, celor care optional ader la el. Restul de 50% pe care l vor drui acestora va fi rscumprarea liberttii lor prin desfiintarea intimittii vietii particulare si personale. Fireste, dac am continua, ar trebui s enumerm toate cte se pun la cale, dar nu ne-ar ajunge tomuri ntregi. De aceea, pentru c nu subestimm judecata si puterea dumneavoastr de ntelegere, pur si simplu am atins n treact cteva din aceste probleme; am fcut-o ca s cunoasteti lmurit c, dac ntr-o zi veti citi n ziare sau veti auzi la televizor despre denunturi c la pasajele pentru autovehicule, unii, ntelesi cu functionarii, nu-si pltesc taxa, municipalitatea pierznd astfel n fiecare an miliarde de drahme, asteptati-v ca n scurt timp s auziti c s-a gsit si solutia ! Aceste pasaje rutiere, se va spune, vor deveni electronice, si n felul acesta municipalitatea va nceta s mai piard bani. Verificati cu atentie intervalul de timp scurs ntre primul comunicat, care v anunt problema, si cel de-al doilea, n care vi se arat solutia gsit; veti vedea ce ''inventatori" avem, care numai n cteva zile sunt gata s instaleze pasajele electronice pentru autovehicule ! Principala caracterist ic a acestei solutii va fi, binenteles, un control deplin, pentru c exercitnd un control electronic la aceste pasaje rutiere, ele vor servi totodat si pentru culegerea si prelucrarea de date. La banca national de date se nregistreaz ora la care a trecut cutare sau cutare automobil, de exemplu dac a trecut pe la pasajul de la Malgaron. Dac a trecut si pe la pasajul de la Katerinis, presupun c masina se ndreapt ctre Atena. Socotind timpul pe care l-a fcut pentru a strbate distanta dintre Malgaron si Katerinis, care, s spunem, ar fi de 20 de minute, ajung la concluzia c viteza cu care a circulat automobilul respectiv era de 140 de km/h. In acest caz trebuie s-i fie trimis acas o citatie pentru depsirea limitei de vitez. La pasajul de la Shimatariou a ajuns dup 8 ore, ceea ce nu e natural, dac socotim viteza cu care mergea la nceput. Incrucisnd toate aceste date, se descoper c un alt automobil care a plecat din Atena avea aceeasi ntrziere exact ntre cele dou pasaje rutiere. In banca de informatii descoperim urmtorul element: n Karavomilo, n taverna ''To Limani" (Portul), soferul primului automobil a pltit la mas 60.000 de drahme, lucru care arat c de fapt a fcut cinste altora. Evident, acelora care cltoreau n cellalt automobil, care a avut aceeasi ntrziere. Trebuie analizate aceste date din dosarul lor pentru a se constata dac cei care s-au ntlnit particip la o actiune comun sau pur si simplu dac se potrivesc ca mod de gndire sau dac convingerile lor religioase si politice sunt aceleasi etc. S nu ne lsm pcliti de acadea si s ncercm s vedem ce se ascunde n spate.

13

DATI CEZARULUI CE-I AL CEZARULUI Multi oameni politici, vrnd s impun n orice chip tot ceea ce poporul nevinovat nu doreste, invoc chiar si cuvntul lui Hristos care, atunci cnd I s-a artat moneda, a spus: ''Dati Cezarului ce-i al Cezarului" (Marcu 12, 17). Acesti politicieni se pun pe ei nsisi astfel n locul Cezarului. Avem s le spunem c trebuie s dovedeasc un elementar bun simt si un elementar discernmnt. Bun simt, deoarece acest punct de vedere - ''Noi suntem Cezari si trebuie s v supuneti" - nu l-a exprimat public nici Cezar despre el nsusi. Discenmntul este necesar pentru c Hristos cnd a spus ''Dati Cezarului ce-i al Cezarului", a spus-o avnd n vedere regimul care era atunci: o monarhie totalitarist necontrolabil. Cezar se declara ''dictator" si prima lui grij cnd a venit la putere a fost s-si asigure pentru el nsusi un control suprem n toate domeniile vietii publice, astfel nct n afar s nu se observe nici o schimbare (vezi si Istoria Roman, de M. Rostovtzeff, ed. Papazisi, 1984). Asadar, Cezarul era si stat, si putere, totul si toate. Dac oamenii nostri politici mrturisesc c n aceast clip avem acelasi regim, noi nu trebuie s mai spunem nimic; aceast mrturisire spune de la sine totul. Discenmntul ns se afl n ceea ce a spus Domnul s se dea Cezarului. Le-a artat moneda pe care era gravat chipul Cezarului si le-a spus: De vreme ce aceast moned are ntiprit asupra ei chipul Cezarului, de vreme ce el a btut-o si el a fcut-o s circule, dati asadar Cezarului ce-i al Cezarului si i-a ndemnat s-i dea acestuia impozitele. S nu uitam si continuarea cuvintelor Mntuitorului: ''(dati) si lui Dumnezeu ce este a lui Dumnezeu" (Marcu 12, 17). Oricine are minte nteleapt ntelege ce-I apartine lui Dumnezeu. Pur si simplu noi i informm pe cei ce nu stiu c toate i apartin lui Dumnezeu. Un lucru l respecta chiar Dumnezeu nsusi si a rnduit ca acesta s apartin exclusiv omului, anume libertatea sa personal. De aceea si Dumnezeu, chiar si atunci cnd e vorba de mntuirea noastr, nu ncalc liberul nostru arbitru. Exist o lege divin (dar si omeneasc) prin care se consfinteste libertatea fiecarei persoane, care astzi este nclcat; ba, mai mult, aceast nclcare flagrant este consfintit printr-un acord si printr-o lege! Despre istorie se spune c ''pn acum" n tara noastr Cezarul, adic puterea, ''a fost" poporul. In baza art. 1, 2, 3 din Constitutie se stabileste c: temelia statului este suveranitatea popular. Toate puterile purced de la popor, exist pentru el si pentru natiune si sunt exercitate asa cum stabileste Constitutia. Prin urmare, deputatii, ministrii, prim-ministrul, presedintele trii sunt functionarii Cezarului, adic ai poporului, si lor Cezarul le incredinteaz ducerea la bun sfrsit a vrerilor lui, pentru aceasta pltindu-i cu propriii lui bani. De altfel, chiar si aceasta denumire de ''ministru" arat c orice asemenea persoan se afl ''sub lucrare", desemnnd un functionar al poporului, cineva care execut o oper pe care i-a ncredintat-o poporul. Acum vrem s ntrebm ce s-a ntamplat. Nu cumva functionarii Cezarului, fr s-l mai fi informat, au conspirat mpotriva puterii lui si au schimbat stpnul, recunoscnd drept stpn si Cezar centrul de putere de la Bruxelles ? Astfel, dintr-o dat, Cezarul de drept (poporul) si d seama c a fost trdat si nrobit altuia ! Si, ca si cnd n-ar fi fost de ajuns, functionarii lui au devenit din ce n ce mai duri, numindu-l pe Cezar (poporul) cnd "mgari", cnd ''ntrziati", cnd ''obscurantisti", cnd "retrograzi", cnd ''fanatici". Dar cnd s-au ntmplat toate acestea ? Atunci cnd poporul a reactionat, dndu-si seama c functionarii si i mrturisesc c nu mai sunt n stare s-i duc la ndeplinire vrerile, pentru c altii au hotrt deja pentru el si i impun s se conformeze ''recomandrilor" lor. Pe scurt, aducnd lucrurile la justa lor dimensiune, spunem c functionarii acestia trebuie si sunt obligati s-i dea si Cezarului ce-i al Cezarului, si lui Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu. Astzi ns, din pcate, din cte vedem, acesti functionari, nesocotindu-l si pe Cezar si pe Dumnezeu, vor trebui s dea socoteal si Cezarului, si lui Dumnezeu, cci sunt datori amndurora.

14

''RTCITI, DAC NU CUNOASTETI SCRIPTURILE" Domnul Iisus Hristos ne-a artat rspicat cauza pentru care rtcim si care este necunoasterea Scripturilor. Cnd pe Sfnta noastr Scriptur ''s-a asternut praful si se odihnesc pianjenii" si singura noastr surs de informare sunt astzi mijloacele de informare n mas - televiziunea, ziarele, radioul - e de la sine nteles c rtcim de colo-colo si c suntem n primejdie de a ne pierde cu totul mintile. Asa cum se stie, aproape toate mijlocele de informare n mas - din cte se spune - slujesc interesele economice ale stpnilor lor. Dac stm putin si studiem si ce spun si programele lor, vom pricepe c n marea lor majoritate, cu desigur, rare exceptii, se opun celor poruncite nou de Domnul nostru Iisus Hristos. Numai Sfnta Scriptur si Vietile Sfintilor slujesc si urmresc cu adevrat interesul nostru duhovnicesc si trupesc. De aceea, trebuie ca si noi, ntr-un anumit moment, s ne ngrijim de binele nostru si de interesul nostru si singuri s comparm aceste dou izvoare de mesaje si s ne stabil im dup cum socotim mai bine cursul vietii noastre. Cel dinti izvor, adic Sfnta Scriptur si Vietile Sfintilor, are drept scop s curteasc mintea noastr nevinovat si s o nsntoseasc. Cellalt izvor are drept scop ntunecarea mintii prin multimea nesfrsit de ''gunoaie" pe care i le desart. Sigur, toti vor ntelege odat c au devenit niste primitori de gunoaie, dar cu ct mai repede va pricepe cineva cum stau lucrurile, cu att mai putine vor fi consecintele nefaste asupra trupului si sufletului su si cu att mai putin va fi nevoit s lupte ca s-si ''ngrijeasc sufletul" pe care unii l-au transformat ntr-o groapa de gunoi. In aceast carte ne referim la cteva caracteristici ale unei profetii care se mplineste n zilele noastre: exist deja posibilitatea tehnologic, prin intermediul calculatoarelor electronice, care permite exercitarea unui control mondial. Nu e contestat de nimeni faptul ca prin acordul Schengen si prin legea 1472/1997 pentru prelucrarea datelor apare deja foarte limpede vointa politic de a se impune controlul mondial si de a fi desfiintat viata personal. Nimeni nu poate contesta de asemenea faptul c apare, timid la nceput, noul sistem economic mondial al societtii fr bani si, desigur, chiar si copiii stiu deja c acest sistem economic mondial impune tuturor locuitorilor pmntului s primeasc numrul unitar de cod de nregistrare sub forma unui semn gravat, sub forma cunoscutului cod barat de marcare a produselor. C acest numr 666 este cuprins n codul barat o mrturisesc toti, chiar si companiile care-l fabric; nu neag nici specialistii n electronic de vreme ce numrul poate fi recunoscut vizual. Aceste semne ne preocup. Totusi nu putem judeca lucrurile numai dup ele, pentru c n paralel se mai mplinesc si alte cteva profetii, apar si alte cteva semne ale vremurilor si mai importante, si mai caracteristice, direct legate de primele. Totusi, nici nu le vedem si nici nu le lum n consideratie, si aceasta pentru c nu cunoastem Scripturile. Cnd vom vedea c se mplinesc toate profetiile vom pricepe si ce se ntmpl. Asa cum, de exemplu, n persoana lui Hristos nu s-a mplinit numai profetia celor 30 de arginti, ci s-au artat toate celelalte semne, care au adeverit cele profetite de Sfintii Prooroci, asa si astzi nu putem ntelege totul, numai prin intrarea n viata noastr a numrului sau a semnului, ci trebuie s vedem si celelalte lucruri mai importante care se ntmpl, pe care nu le cunoastem si pe care nu le vedem. In cartea noastr care va aprea n curnd si care poart titlul "Vedeti ca nu cumva s v rtceasc cineva" veti avea posibilitatea s vedeti care erau toate acest e lucruri, ntmplri si aceste fapte foarte clare pe care le-a vzut sufletul curat al printelui Paisie, lucruri care s-au mplinit deja; atunci veti ntelege si dumneavoastr de ce strigm si ne nelinistim, sigur n sensul cel bun al cuvntului. Atunci veti vedea singuri cum decurg evenimentele si cum, n zilele noastre, se descoper secretele sfrsitului lumii, rmase ascunse de veacuri. S fim atenti s nu atragem asupra noastr ocara lui Hristos care ne numeste ftarnici pe noi toti, cei care zicem c nu vedem ce se ntmpl: ''Tot nu ntelegeti, nici nu pricepeti ? Att de nvrtosat este inima voastr ? Ochi aveti si nu vedeti, urechi aveti si nu auziti si nu v aduceti aminte ?" (Marcu 8, 17-18) si n alt loc: ''Ftarnicilor, fata cerului stiti s o judecati, dar semnele vremurilor nu puteti" (Matei 16, 3).

15

DE VREME CE SUNT SCRISE C VOR VENI... Unii ne-au ntrebat: ''De vreme ce toate sunt scrise c vor veni, atunci de ce ne mai mpotrivim ?" E doar un pretext si o justificare pentru a ne ascunde moralul nostru sczut. Le vom pune si noi acestora o ntrebare: Hristos a spus c ntr-o zi vom muri si asupra acestui lucru nu avem nici o ndoial sau sperant c va fi altfel; acestea, ca si toate celelalte pe care ni le-a prezis, se vor mplini cu sigurant. Asadar, pot ei s ne spun, de vreme ce stiu c ntr-o bun zi vor muri, de ce nu stau, creznd n fatalitate, asteptnd moartea, ci mnnc si beau, ca s triasc ? (Stim c dac nu contribuim noi nsine la mentinerea vietii noastre, lucrul acesta este considerat sinucidere si suntem condamnati. La fel se ntmpl, metaforic vorbind, si cu libertatea noastr.) Cu toate c stiu c moartea este inevitabil, ei mnnc, beau, petrec, adun bani, cldesc palate, cumpr masini, cumpr terenuri si ogoare, creeaz ntreprinderi si se cheltuiesc n mii si mii de asemenea actiuni, n timp ce sunt convinsi c ntr-o bun zi va veni moartea. De ce dar, acum, pentru libertate, de vreme ce ni s-a spus c veni cineva si ne va lipsi de ea, nu fac absolut nici un efort si asteapt ca niste fatalisti dezndjduiti s li se pun ctuse la mini si la picioare ? Aceasta arat c sunt niste oameni fr idealuri care ntotdeauna vor s fie trti de cursul nvalnic al unui ''ru" si care nu au nici cea mai mic dispozitie s lupte pentru idealul lor, pentru Hristos Domnul nostru, rvnind numai un fotoliu comod, o mas bun, un portofel umflat. Pentru c Domnul nostru Iisus Hristos a spus c va veni Antihristul, ce nseamn asta, fratilor ? C trebuie s-l asteptm si s-l primim cu bratele deschise ? Sau c trebuie s-l acceptm ? Cel ee ne-a spus c va veni Antihristul a spus cu durere si ceea ce urmeaz: ''Eu am venit n numele Tatlui Meu, si voi nu m primiti; dac va veni altul n numele su, pe acela l veti primi" (loan 5,43); cu durere a spus c pe acela l vor accepta, l vor primi. Nu se arat aici foarte limpede c preasfnta voie a lui Hristos nu doreste s-l primim pe acela ? N-a spus El c, printr-un sistem economic mondial, ei vor impune un sistem planetar de operatiuni si tranzactii ca nimeni ''s nu poate cumpra sau vinde" si c vor da un semn oamenilor cu numrul numelui Antihristului 666 ? Pentru c Hristos a prezis c vor veni, trebuie noi s acceptm ? Dar El nsusi este Cel care a rnduit asa: ''Cine se nchin fiarei si chipului ei si primeste semnul ei pe fruntea lui sau pe mna lui, va bea si el din vinul aprinderii lui Dumnezeu, turnat neamestecat, n potirul mniei sale, si se va chinui n foc si pucioas, naintea sfintilor ngeri si a Mielului. Si fumul chinului lor se suie n vecii vecilor. Si nu au odihn nici ziua, nici noaptea cei ce se nchin fiarei si chipului ei si oricine primeste semnul numelui ei" (Apocalipsa 14, 911). El, Care a prezis c se vor ntmpla toate acestea, a prezis si urmrile pe care le vor suporta toti cei care l vor primi pe acela si a poruncit cum s se poarte robii Si: ''Aici este rbdarea sfintilor, care pzesc poruncile lui Dumnezeu si credinta lui Iisus" (Apocalipsa 14, 12). In acest scop, pentru a nu ne rtci, va trimite pe profetul Ilie si pe dreptul Enoh, ca s ne apere de rtcire si s nu primim semnul. Asadar, Domnul nostru ne-a dat nou, ca unora ce-I suntem robi, porunci despre ce trebuie s facem atunci cnd se vor mplini toate cte le-a prezis. Trebuie, ca unii ce suntem credinciosii Si robi, s pzim aceste porunci, oricare va fi cursul final al lucrurilor, pentru c ''asteptm nvierea mortilor" cnd ''din nou va veni cu slav si va judeca viii si mortii". Iar criteriul dup care ne va judeca este dac robii Si au crezut n El si au ascultat de poruncile Lui, sau n-au crezut n El si n-au pzit toate cte le-a poruncit. Ins a nu crede cineva si a nu pzi poruncile Lui arat tocmai ceea ce spune Apostolul: ''Credinta fr de fapte moart este" (Iacov 2, 20). Hristos ne-a avertizat c ei vor ncerca s ne nrobeasc, ne-a fcut cunoscut c El ne-a eliberat ''din sclavia celuilalt ca un milostiv si iubitor de oameni" si ne-a spus c st n puterea noastr s apreciem aceast libertate sau s o vindem pentru un ''blid de linte" (sau n schimbul unor pachete Delor). De asemenea, Apostolul Pavel, reaminti ndu-ne cele de mai sus, scrie: ''Cu pret ati fost cumprati. Nu v faceti robi oamenilor" (I Corinteni 7, 23). ''Este nevoie - asa cum cere judecata lui Hristos - s vin smintelile." S bgm bine de seam s ne tinem departe si s nu participm la acestea, pentru c asa este dup cum Domnul Iisus spune: ''Vai omului aceluia prin care vor veni smintelile" (Matei 18, 6).
16

''PUTIN ALUAT DOSPESTE TOAT FRMNTTURA" In chip necugetat spun unii c n fata Parlamentului a demonstrat un mic grup de crestini fanatici. Prin urmare, sustin ei, nu ne putem ocupa de o minoritate a poporului elen. Cei crora le scap asemenea cuvinte, dac mai sunt si politicieni, arat tuturor limpede c nu sunt inspirati de un spirit democratic, pentru c trstura caracteristic a unei societti guvernate de legi drepte este nu numai respectarea drepturilor si a liberttilor unei minoritti, ci a fiecrui cettean n parte. Consfintirea liberttii fiecrui cettean este o obligatie prioritar a unei democratii adevrate, pentru c nu e posibil ca libertatea noastr personal s fie rnduit de vointa celor multi. Ea este un bun inalienabil, care nu se supune logicii lui ''50% + l". Le reamintim oamenilor nostri politici c si n Politehnic o mn de studenti s-au ncuiat nuntru si au protestat; si atunci mijloacele de informare n mas si dictatorii au spus c e vorba de o mn de ''dandy-boys", de ''golani" si de ''fanatici anarhisti". Am putut vedea ns atunci c acesti studenti au fost cei putini care si-au lsat inima s vorbeasc si care au ridicat micul lor glas mpotriva regimului totalitarist al tancurilo r. Am vzut si mai departe c n spatele lor, chiar dac de teama armelor nu ndrznise s vorbeasc pn atunci, se afla totusi toat Grecia, care n cele din urm a cobort pe strzi si astfel a nceput cderea regimului. Apoi, cei care ne conduc astzi i-au declarat eroi pe toti acei ''dandyboys" si ''golani", stabilind prin lege s se instituie srbtoarea Politehnicii. Trebuie s mrturisim c si astzi, datorit putinilor ''fanatici", poporul grec afl ce i se pregteste. Dac acesti putini n-ar fi strigat la noi, cei multi, s-ar fi adeverit zicala antic: ''Am fi cntat acum despre casele noastre prjolite". Acum ns s vedem ce nseamn: ''Oare nu stiti c putin aluat dospeste toat frmnttura ?" (I Corinteni 5, 6) si ''Nu te teme, turm mic" (Luca 12, 32). Anumite subiecte nu se supun judectii majorittii, dar se iau n consideratie foarte serios consecintele negative pe care le suport minoritatea. De exemplu, dac o societate farmaceutic pune n circulatie un medicament mpotriva durerii de cap si dac acest medicament foloseste unor milioane de oameni, dar dac din cauza vreunei reactii adverse 200 de oameni mor, legea impune ntreruperea circulatiei respectivului medicament. Factorii responsabili nu spun c cei care au murit sunt o minoritate fat de cei multi crora medicamentul le-a fcut bine. Nu urmeaz ''logica" dup care ar trebui s moar majoritatea si abia apoi s se retrag de pe piat medicamentul! De asemenea, dac oameni de spirit invoc minoritatea ca pe o justificare, le spunem totusi c, sustinnd un asemenea lucru, arat ce mult s-au ndeprtat de duhul lui Hristos, pentru c El este singurul care a dat valoare persoanei umane si unicittii personale a fiecrui om. El a spus c sufletul omenesc nu poate fi compensat cu lumea ntreag (si cu nici un interes national). El ne-a artat prin parabola Sa c las majoritatea celor 99 de oi si, ca un Printe plin de iubire, se intereseaz numai de una singur. El a lsat ca toti mpreun s alctuim un trup si s fim mdulare ale aceluiasi trup al Bisericii, nct atunci cnd sufer fie si un singur mdular, s sufere mpreun cu el si celelalte, adic ntregul trup. Domnul n-a spus dac sufer un singur mdular, tiati-l si aruncati-l si nu-i mai dati important, pentru c e numai unul. El, dimpotriv, a spus c oile ascult de glasul Su si c oile Sale le ''chem pe nume si le mn afar" (loan 10, 3), artnd interes pentru fiecare oaie n parte; nu le consider turm (obiecte sau produse), asa cum vor unii astzi s ne fac s fim. Foarte frumos, si Apostolul Pavel arat c de multe ori Dumnezeu nu este de acord cu majoritatea, de aceea si zice: ''Dar cei mai multi dintre ei nu au plcut lui Dumnezeu, cci au czut n pustie" (I Corinteni 10, 5-6). S nu uitm nici faptul c Dumnezeu ntotdeauna i-a ales pe cei putini si pe cei slabi, tocmai ca s-i fac de rusine pe cei puternici, pe cei multi si pe cei ntelepti. Avnd toate acestea n vedere, dac nu altceva, cel putin s artm c avem cunostint.

17

CE PUTEM FACE ? Cnd unii nteleg tot ce am spus aici, dar au un moral sczut - lucru care binenteles nu se potriveste nici cu a fi crestin, nici cu a fi grec - spun: ''Ei, ce putem face noi n fata UE ?" sau ''Cum putem noi s ne mpotrivim acestor forte obscure" ? Aici e greseala n care am czut noi toti si pe care strmosii nostri, n situatii asemntoare, n-au fcut-o. In toate lucrurile ne bazm pe ce putem face noi, dar noi nu putem face nimic singuri fr ajutorul lui Dumnezeu. Iar Dumnezeu nu ne cere s facem ceva, pentru c stie neputinta noastr, ci cere numai s-I artm c "nu dorim ceea ce nu-I place nici Lui si cere s o spunem n orice mod: ''Nu !"; de aici mai departe este treaba Lui. El ne va apra tara n modul Su preantelept. Aduceti-v aminte cum, atunci cnd poporul Israel umbla dup voia lui Dumnezeu, El avea grij s ''pun la punct" toate popoarele care unelteau mpotriva lui. Cnd ns Israel a prsit legea Sa, atunci si cel mai mic dintre neamuri l-a stpnit. Apostolul Pavel ne ncredinteaz: ''Si toate acestea li s-au ntmplat acelora, ca prenchipuiri ale viitorului, si au fost scrise spre povtuirea noastr, la care au ajuns sfrsiturile veacurilor. De aceea, cel cruia i se pare c st neclintit, s ia seama, s nu cad" (I Corinteni 10, 11-12). De aceea s nu vedeti problemele care se afl n fata dumneavoastr ca pe niste munti, ca astfel s deveniti nelucrtori. Datoria noastr este s artm buna noastr dispozitie, anume c nu suntem de acord cu toate acestea si, prin urmare, c nu le acceptm. Noi, asa mici cum suntem, ne vom mplini mica noastr datorie, si marele Dumnezeu, Care niciodat nu ne-a prsit neamul, si va face marea Lui datorie si va muta din loc muntii ridicati n fata noastr, asa dup cum ne-a promis: ''Toat valea s se umple si tot muntele si dealul s se plece; si s fie cele strmbe si cele colturoase ci netede. Si se va arta slava Domnului si tot trupul o va vedea, cci gura Domnului a grit" (Isaia 40,4-5); ''Dar tu, Israele, sluga mea, Iacove, pe care te-am al es, smnta lui Avraam, iubitul Meu !... Pe tine care te-am smuls din cele mai deprtate margini ale pmntului si te-am chemat din cele mai deprtate colturi si ti-am zis: Tu esti robul Meu, pe tine te-am ales si nu te-am lepdat; nu te teme, c Eu sunt cu tine, nu privi cu ngrijorare, c Eu sunt Dumnezeul tu. Eu ti dau trie si te ocrotesc si dreapta Mea cea tare te va sprijini. Iat c se vor rusina si de ocar se vor face toti cei ce sunt aprinsi mpotriva ta; toti vor fi nimiciti si vor pieri cei ce se fac vrajmasi ai ti! Cuta-vei si nu vei gsi pe cei ce te ursc pe tine si ca o nimica vor fi cei ce vor s se lupte cu tine. C eu sunt Dumnezeul tu, Eu ntresc dreapta Ta si ti zic tie: Nu te teme, c Eu sunt ajutorul tu ! Nu -ti fie fric, vierme al lui Iacov, viermisor al lui Israel, Eu sunt ajutorul tu, zice Domnul, Mntuitorul tu si Sfntul lui Israel. Iat, voi face din tine o grap cu dinti, ascutit si nou. Vei merge peste munti si i vei preface n pulbere si vile n pleav mrunt. Tu le vei vntura, vntul le va lua si vijelia le va risipi" (Isaia 41,S-l6). Asadar, dac vom arta c avem credint ct un bob de mustar, vom spune acestui munte care se ridic n fata noastr: ''Ridic-te si arunc-te n mare" (Matei 21, 21), si asa va fi. De asemenea, dac nu avem credint, atunci s avem rezerve de rbdare, de vreme ce ''acela care are rbdare pn la sfrsit, acela se va mntui"; pentru c altfel si stihiile naturii vor fi mpotriva noastr, din cauza necredintei noastre si deja se pare c au nceput s-o si fac.

''IN PCATE TE-AI NSCUT NTREG SI TU NE NVETI PE NOI ?" Poporul este ntru totul de acord cu toate cte le-am scris n aceast carte mic si recunoaste c strigm numai si numai pentru a cpta garantarea vietii noastre personale si c cerem ca orice drept, fie international, fie european, fie national, sa aib drept obligatie prioritar protejarea si respectarea valorii omului si stabilirea inviolabilittii liberttii personale, prin urmare si a liberttii constiintei religioase, care este inviolabil. Unora care stau n fotolii largi, care au salarii grsute si a cror slujb nu e pus n pericol, nu le pas. Singurul lucru care-i intereseaz este ca, vnznd tot, s aib ei nsisi avantaje materiale. Fr ndoial, din cauza lipsei de argumente care s justifice atitudinea lor de nejustificat, se cheltuiesc ntr-o lupt de exterminare, care are ca singur arm noroiul cu care arunc asupra tuturor acelora care spun
18

adevrul, caracterizndu-i ''fanatici", ''apucati", ''posedati", ''maniaci ai numerelor", ''parareligiosi", care se mbogtesc informnd poporul. Mai folosesc si multe alte asemenea sofisme (cu neputint de nsirat aici), ncercnd cu orice chip s abat poporul si s-i vatme gndirea. In acelasi timp, au ns grij - atunci cnd vnd tot ce avem sfnt si cuvios - s ''arunce" publicittii cte un scandal existent sau inexistent, pentru a vtma judecata opiniei publice si s spun: ''Da, acestia sunt cei care spun asemenea lucruri !". Datorit faptului c suntem lipsiti de viclenie, dar si pentru c ei detin toate ''mijloacele", reusesc, pn la un anumit punct, s sminteasc judecata poporului si astfel s-l nsele si s nchid gura tuturor celor care strig, denuntnd nselarea poporului. De aceea, s cunoastem bine si s ne asteptm n mod sigur s nceap s lupte mpotriva Bisericii noastre, n care vor arunca cu noroi. Cu sigurant, vor ncerca s-i murdreasc pe toti cei care lupt pentru drepturile bunilor nostri clerici: oameni ai Bisericii, cetteni de onoare, ziaristi pe deplin obiectivi. Noi ns nu trebuie s-i credem. De ce ? Pentru c ncearc s ne abat atentia, s ne dezorienteze. Dimpotriv, trebuie s protestm si s ne aflm alturi de Biserica noastr si alturi de oamenii care lupt pentru noi si pentru Hristos. Iar pentru a nu ajunge legati si prizonierii unei superputeri, trebuie ca cei care lupt s nu nceteze s vorbeasc, indiferent dac n viata lor personal au si ei, ca niste oameni pctosi, anumite patimi si pcate. Vom da si un mic exemplu, ca s ntelegeti ce vrem s spunem: Un soldat, cnd e pus santinel la granit ca s observe dusmanii care vor vrea s intre n tabr n timp ce toti dorm si s vad cnd tabra e ncercuit de dusmanii care vor s-i ia prizonieri si s-i chinuiasc pe toti cei dinuntru, trebuie s strige si s trag cteva focuri de arm ca s se trezeasc si ceilalti soldati. Aceasta nu are nici o legtur cu viata sa personal si de aceea nu pot iesi unii ofiteri colaborationisti s-i linisteasc pe soldati, spunndu-le: ''Nu-l ascultati, acesta este un om imoral, face bani multi din cstiguri ilicite !" si nu pot inventa nimic de acest fel. Ce legtur are viata personal a soldatului, pentru care va da socoteal numai lui Dumnezeu, cu faptul c el strig numai ca s scape tabra de distrugere ? De aceea, s nu fim si noi influentati de ce spun ofiterii colaborationisti si s nu ne sperie noroiul pe care l arunc mpotriva santinelelor care, cu bun credint, strig de dragul nostru. Noi s vedem numai dac aceast ''gard" strig pentru binele nostru. Poate fi de folos pomenirea cuvintelor lui Hristos: ''Dac am vorbit ru, dovedeste c este ru, iar dac am vorbit bine, de ce M bati ?" (Ioan 18, 23), si ''multi dinti vor fi pe urm, si cei de pe urm vor fi nti" (Matei 19, 30) si, de asemenea: ''Vamesii si desfrnatele merg naintea voastr n mprtia lui Dumnezeu" (Matei 21, 31) ca si rspunsul pe care l dau evreii farisei si urmasii lor de astzi, fiecruia care ndrzneste s trag semnalul de alarm al epocii noastre: ''In pcate te-ai nscut tu ntreg, si tu ne nveti pe noi ?" (Ioan 9, 34). Ce ar fi trebuit adic ? Orbul, pentru c s-a nscut n pcate, n-ar fi trebuit s mrturiseasc c Hristos i-a deschis ochii ? Noi i punem pe toti acestia n fata scenei n care unii cereau ca desfrnata s fie omort cu pietre, crora Domnul Hristos, privindu-i, le-a spus: ''Cel fr de pcat dintre voi s arunce cel dinti piatra asupra ei" (Ioan 8, 7); aceia, ntelegndu-si greseala, s-au ndeprtat. Din pcate, urmasii lor de astzi, gsindu-se ntr-o stare duhovniceasc si mai rea, consider c ei nsisi sunt fr de pcat si n timp ce au o brn n ochi, merg s scoat paiul din ochiul fratelui lor. Il arat cu degetul pe cel ce, om fiind, poate a czut si el, n vreme ce ei nsisi otrvesc n mod constient societatea cu lipsa lor de moralitate, cu crima, cu acuzatiile reciproce, cu droguri si cu altele asemenea. Autorul acestei crti mrturiseste public c n lupta personal pe care si-a asumat-o, aceea de a-i informa pe fratii si duhovnicesti, nainte de a o ncepe, n-a pus drept criteriu ceea ce va plcea lumii. Fr ndoial, stia c pe multi i va multumi, pe unii i va nemultumi cartea sa, pentru c nu e posibil s fac exceptie de la regul si tuturor s le plac ce-i place si lui, cnd, pentru cuvintele Domnului nostru Hristos ''s-a fcut dezbinare n multime pentru El" (Ioan 7, 43). Astfel, poporul l urma pe El si-L asculta, n timp ce stpnii lumii Il urmreau fr odihn ca s ''se agate" de vreun cuvnt si s-I poat izvodi o acuzatie mpotriv. Si pentru c n-au gsit, s-au refugiat n noroi, zicnd: ''c are pe Beelzebut si c, cu domnul dracilor alung dracii" (Marcu 3, 22). Au gsit si pe unii ''binevoitori" care au dat mrturie mpotriva Lui ca s-L rstigneasc. Cunoscnd autorul aceste dou laturi, a hotrt s nu ia nici una n consideratie; a hotrt s nu-i asculte nici pe cei multumiti, care l vor luda pentru lupta sa ''sincer", nici s asculte sau s ia n consideratie
19

amenintrile, acuzatiile false si noroiul pe care unii ncearc s i-l arunce n fat, pentru c le sunt atinse interese sau pentru c i sileste invidia. Asadar, pe cei care l laud n-o s-i asculte deloc, deoarece crede cu trie c el nsusi este un rob netrebnic care a fcut ceea ce era dator s fac; si nu se expune n mod nesbuit laudelor, pentru c l pndeste pericolul de a-si forma o idee bun despre el nsusi, idee care ar avea ca urmare fireasc consecinte negative, asa cum spune legea duhovniceasc, ''c oricine se nalt pe el nsusi (adic oricine si formeaz o bun idee despre el nsusi), se va smeri". Simte ns nevoia s multumeasc tuturor acelora care sunt robi mpreun cu el, care au mintea clar si gndirea plin de buntate si care, datorit dispozitiei lor curate, pot distinge c tot ce spune nu e de la el, ci de la Hristos si c, datorit Lui, i multumesc. In ce-i priveste pe ceilalti, care nu au o prere bun despre nimeni si, prin urmare, nici despre scriitor, are s le spun c niciodat nu e posibil ca un preot sau un clugr s-si tin gura nchis, temndu-se ca nu cumva s fie acuzat, denuntat, amenintat, sau s i se creeze alte probleme. Un preot care ntr-adevr lucreaz ca un rob pentru Domnul su si jertfeste pn si sufletul, urmnd s-L slujeasc cu credint si s-L mrturiseasc n fata oamenilor. Autorul ar dori s multumeasc si celor care vor ncerca, denuntndu-l, calomniindu-l sau acuzndu-l, s-i nchid gura. Si le multumeste, dndu-si seama de starea jalnic n care se afl, pentru c de mic l ruga el nsusi pe Dumnezeu s se milostiveasc de el si s-l ndrepte din aceast nengduit stare jalnic. Acum ns nu e singur, are ca martori pe toti aceia care l acuz si asa poate mai degrab s-I ceara lui Dumnezeu mila Sa, artndu-I si attia ''martori". n ceea ce priveste lucrurile de care l acuz, a avut grij ca el nsusi, mai nainte de toti, s si le treac la activ. De asemenea, scriitorul ar vrea s se justifice si pentru c, prin cele ce a scris, s-au mhnit anumiti frati ai si. In notiunea de ''lume" sunt cuprinsi toti oamenii, cu toate vrerile lor nenumrate. Prin urmare, pentru c multi frati nu se ngrijesc s-si fac vrerile s se uneasc cu acea unic vrere a lui Hristos, cu care noi ncercm -lsndu-le la o parte pe ale noastre - s ne unim si s ne armonizm, este imposibil, chiar dac am vrea, ca dorintele noastre s coincid cu cele ale tuturor oamenilor, pentru c fiecare cere altceva. Nici s vrem s-i multumim pe toti n-ar fi cu putint, din cauz c vrerile noastre sunt diferite. Dar, pentru c Hristos are numai o vrere, noi, toti oamenii, putem s ne adunm n jurul vrerii Lui, nct si pe El s-L multumim, dar si ntre noi s comunicm, s ne ntelegem unul cu altul si s ne iubim. Pe noi oricum nu ne intereseaz s ne plcem nici nou nsine, dup cum este scris: dac mi-as plcea mie nsumi, n-as mai fi rob al lui Hristos. De altfel, un rob plin de bun credint, care-L iubeste pe Domnul su nu va dori s aib parte de la oameni de un tratament mai bun dect a avut El. Domnul, voind s ne arate c drumul nostru nu este asternut cu lauri, ne-a pregtit, spunnd: ''Dac v urste pe voi lumea, s stiti c pe Mine mai nainte de voi M-a urt. Dac ati fi din lume, lumea ar iubi ce este al su; dar pentru c nu sunteti din lume, ci Eu v-am ales pe voi din lume, de aceea lumea v urste. Aduceti-v aminte de cuvntul pe care vi l-am spus: Nu este sluga mai mare dect stpnul su. Dac M-au prigonit pe Mine, si pe voi v vor prigoni; dac au pzit cuvntul Meu, si pe al vostru l vor pzi" (loan 15, 18-20). In anumiti frati ai nostri se naste ntrebarea dac pentru toate cte le-am scris suport presiuni sau dac mpotriva mea s-a pornit un rzboi pentru a m opri. Simt nevoia s spun tuturor prietenilor cititori c dup aparitia crtii "Urna alegerii", n care au fost cuprinse aproape 20 de pagini cu informatii despre toate cte se vor ntmpla, unii, nemultumiti de faptul c am nceput s v informm, au nceput s dea telefoane, s trimit scrisori si anonime si s-l ameninte pe scriitor c, dac nu va nceta s vorbeasc despre aceste subiecte, ''l vor face de rs" n mijloacele de informare n mas, spunnd lumii c e un escroc, un nseltor etc. Scriitorul a primit si o multime de alte amenintri. Anonimii au avut grij s-l informeze c n primul stadiu vor aplica metoda ''aruncrii cu noroi". Probe ale unor asemenea scrisori au fost depuse de scriitor la procuratura din Salonic (ianuarie-februarie 1997) ca mrturii oficiale n plngerea care a fost depus mpotriva unor necunoscuti.
20

Presiunile care se exercit asupra sa pentru a fi ntrerupt aceast lucrare de informare a dumneavoastr, din cte se pare, provin de la factori guvernamentali care, din pcate, colaboreaz cu anumite ''fete bisericesti" si sunt ajutati de ziaristi. Desigur, asa cum era de asteptat, aceste cercuri au fost nemultumite si mai mult dup emisiunile de la televiziune n care publicul larg a fost informat exact despre ce anume se ntmpl astzi n patria noastr. Scriitorul, chiar si la nivel personal, suport consecintele pomenite si n cartea sa "Urna alegerii", aprut n decembrie 1996 (pag. 430), dar explic: ''Ceea ce am scris, am scris avnd deplina cunostint a tuturor consecintelor. Nu mi-a fost ns posibil s mai suport s vd cum ne nsal si cum ne submineaz". Am rezerve dac s fac cunoscut iubirii dumneavoastr o parte din aceste presiuni, sau dac ar trebui s-mi tin gura nchis. Veti vedea pn unde au ajuns oamenii Statului care, din pcate, asa cum ne-am informat, actioneaz n colaborare cu ''fete bisericesti" care n aceast clip poart rspunderea pentru multe probleme din cauza crora sufer Biserica si tara noastr. V vom prezenta chiar si documente publice falsificate care aveau drept scop s exercite presiuni asupra noastr. As vrea s v asigur pe dumneavoastr, pe toti iubitii mei frati, c nu am deloc intentia s m opresc din a v informa si n continuare, deoarece pentru dragostea dumneavoastr sunt obligat de Hristos s-mi jertfesc, dac trebuie, si sufletul. Att timp ct dumneavoastr veti dori s aflati si s ascultati, eu v voi informa. Sunt numai dou cazuri n care m-as putea opri: 1. dac vd c si dumneavoastr nu mai doriti s ascultati; 2. dac va ngdui Dumnezeu ca gura mea s se nchid pentru totdeauna. M rog clduros pentru toti cei care-mi stati alturi n aceast lupt cu orice mijloc si v multumesc pentru ajutorul pe care mi-l dati, aflndu-v alturi de mine. Gritoare este o scrisoare a unui frate pe care nu-l cunosc si care, din adncul sufletului, mi multumeste si mi recomand s aplic sfatul: ''Caravana merge, lsati sacalii s urle", lucru pe care l face si scriitorul, indiferent dac, personal, nu-i consider n nici un caz pe fratii si ''sacali".

SOLUTIA NU ESTE S NTOARCEM PAGINA Odat am vizitat un cunoscut de ziua lui onomastic. M-a invitat s iau loc pe o canapea lng un alt musafir. Unul din oaspeti a luat de pe mas un album mare cu fotografii de familie, s-a asezat lng mine si a nceput s-l rsfoiasc, admirnd cteva clipe imortalizate din viata stpnului casei. Deschiznd la prima pagin, a vzut o minunat fotografie de la nunta cuplului. Oaspetele era fermecat de frumusetea miresei, de rochia ei bogat si de aerul mndru al mirelui. Dup ce s-a sturat s priveasc fotografia a mers la pagina urmtoare. Acolo era cuplul de tineri cstoriti ntr-un Jaguar de lux, mpodobit n exterior cu flori si panglici. In fotografie aprea toat mretia luxului. Dup ce a admirat-o si pe aceasta a ntors din nou pagina; acolo era fotografia de la masa de nunt. Se vedea o mas bogat, cu zeci de feluri de mncare, de butur si dulciuri. Pe fundal apreau oaspetii care petreceau si dansau toti foarte veseli. Paginile care cuprindeau n ele viata stpnului casei erau ntoarse de musafir una cte una, sorbind cu bucurie clipele de vis ale vietii lui. Am ajuns aproape de sfrsitul albumului de familie cnd, ntorcnd din nou pagina, oaspetele a czut cu privirea pe o tem cu totul diferit de cele precedente. In fotografie aprea un mort asezat n cosciug. Era vorba de tatl mirelui, planul era apropiat si se vedea numai capul mortului, palid, nghetat, inexpresiv, urt, nconjurat de flori care aveau rostul s risipeasc nghetul mortuar. Eu, de alturi, n-am apucat s vd bine fotografia, pentru c oaspetele, de ndat ce a vzut mortul, a ntors pagina n grab. Am intervenit si l-am rugat s ntoarc putin napoi s-o vd; mi-a rspuns: ''V rog mult, pentru c m mhnesc asemenea lucruri, le evit. Dou minute, s termin albumul si apoi vi-l voi da s-l rsfoiti si s-l cercetati cu atentie numai dumneavoastr".

21

M-am minunat atunci cum n acest om realitatea mortii a creat o rscolire sufleteasc si n acelasi timp am vzut, c modul lui de a aborda aceast problem era gresit. Credea c rezolva problema numai ntorcnd pagina, fr s priveasc naintea lui. Era un adorator al vietii si voia s vad numai evenimentele fericite, care ns nu erau deloc sigure. Chiar si un banal ''poate" e posibil s schimbe cursul acestor evenimente fericite. Singurul lucru sigur pe care l are aceast viat si pe care nici un ''poate" nu este n stare s-l schimbe este moartea. Moartea constituie cel mai mare eveniment al vietii unui om, cel mai esential si cel mai fundamental. Si totusi, numai cu aceast problem esential a vietii noastre nu vrem s ne ocupm, sub pretextul c acest eveniment ne creeaz o tulburare puternic n suflet. Nu stim oare c va veni acea clip, fie c o vrem, fie c nu, n care ne vom ntlni si cu moartea ? Poate o ntlnim nu numai o singur dat, ci de mai multe ori, pentru c o putem ntlni la fr atele nostru, la bunica noastr, la mama noastr sau la multe alte rude. Cum vom rezolva aceast problem ? S nu mergem s-l vedem pe tatl nostru mort ? In felul acesta nu nfruntm nici o situatie de viat, ci dimpotriv, crem alte mii de probleme ce nu vor avea rezolvare. Solutia este s privim chestiunea n fat, s o rezolvm si s nu ne mai mhneasc, ci, dac e posibil, chiar s ne produc bucurie. Un crestin adevrat se exprim pe deplin prin aceste cuvinte: ''Prznuim omorrea mortii, pieirea iadului si nceptura vietii vesnice si sltnd, cntm imnuri de slav Celui ce pe acestea le-a pricinuit, Unul Dumnezeul printilor nostri, Cel binecuvntat si n veci slvit". Unii frati ai nostri - si din pcate si anumite fete bisericesti - se pare c abordeaz n chipul amintit si situatia aprut n zilele noastre, de care e vorba si n aceast carte. Cnd se gsesc fat n fat cu ea si trebuie s o nfrunte, ncearc s ntoarc cu disperare pagina si-i auzim spunnd cu art, acoperindu-si problema: ''Noi ne ocupm cu Hristos si nu cu Antihristul". Arat astfel c nu pot ntelege c, ocupndu-se de moarte, de fapt sunt ajutati s abordeze ntr-un mod corect viata si s o triasc nu ca pe un vis, ci ca pe o realitate. De fapt, nu nteleg c atunci cnd spun ''doresc lumina" sau ''ursc ntunericul" e acelasi lucru si c: ''Il iubesc pe Hristos" sau ''l ursc pe Antihrist si ncerc s evit orice are legtur cu el, pentru c nu-l vreau nici pe un simplu card, nici pe cartea mea de identitate si nici pe mna mea" sunt n acelasi spirit. Fat de aceast problem a zilelor noastre trebuie s dovedim mult discernmnt pentru c de multe ori se ntmpl ca printi prea cucernici si purttori de Dumnezeu, care au vorbit sau au scris despre acest subiect al Antihristului si al pecetii lui, s fi avut o atitudine diferit, dar ntr-un caz special. In care anume ? Atunci cnd un frate are judecata mai slab, are probleme sufletesti, pur si simplu este ''sufocat" de chinurile vietii sau l macin probleme de familie sau boli. Acesta este cazul n care printele, cu un mare discernmnt, ntrevznd c situatia sufleteasc a fratelui su nu este una care s permit ca acesta s fie informat - pentru c la durerea lui s-ar mai aduga o alt durere, mpovrtoare pentru msura lui - si avnd darul si virtutea unui asemenea discernmnt, recomand respectivului frate s nu se ocupe de Antihrist, ci de Hristos. Asadar, trebuie s avem si noi putin discernmnt. E bine s vedem cui i-a spus printele s nu se ocupe cu Antihristul si n ce situatie se gsea fratele respectiv. Autorul acestei crti a trit alturi de printele Paisie multe asemenea clipe. Se ntmpla ca printele Paisie s mpart cu miile foaia sa cu titlul "Semne ale vremurilor - 666" pentru a informa lumea, totusi ctorva frati rniti si suferinzi el le recomanda s nu se ocupe de aceast tem. Vedeti, printii nostri duhovnicesti nu sunt lipsiti de delicatete. Ca s ntelegem mai bine exemplul, cu un asemenea discernmnt abordeaz anumiti printi problema dac ar trebui sau nu s-i informeze pe anumiti frati ai nostri bolnavi de cancer, care nu stiu de ce sufer, despre boala lor. Asadar, printii duhovnici, atunci cnd constat c cineva dintre cei bolnavi de cancer este spovedit si mprtsit si nu se teme de moarte, l informeaz despre boala sa si i spun c are cancer. Cnd ns un frate nu poate accepta s i se spun c sufer de cancer si aceast informatie i-ar crea probleme n plus, fr rezultate pozitive, ei evit s-o fac, binenteles fr ca acest lucru s nsemne c fratele nu mai are cancer. Un lucru care sigur e valabil aici este c nici un printe purttor de Dumnezeu nu contrazice ce spun despre nsemnare alti printi teofori care se pronunt asupra subiectului. E nevoie ns de mult discernmnt ca s intrm n duhul Sfintilor. Dac nu avem acest discernmnt, credem c cutare printe, dac nu vorbeste, nu este de acord. La asemenea concluzii pot ajunge ns numai cei care au un suflet superficial si care sunt lipsiti de discernmnt.
22

Vedem, din pcate, cum anumiti frati ai nostri, aflndu-se n total necunoastere, desi nu se preocup corect de ce se ntmpl si nu lupt mpotriva dusmanilor credintei noastre, i combat pe fratii nostri care cu suflet treaz protesteaz mpotriva impunerii simbolurilor anticriste si care se supun Maicii noastre Biserica, care prin circulara ei sftuieste: ''Cu durere observm c progresul civilizatiei n domeniul aplicatiilor electronice a fost legat asa cum nu trebuia de numrul 666, care este folosit ca numr principal de cod n aceast tehnologie. Numrul acesta este pomenit limpede n sfnta carte a Apocalipsei drept numrul Antihristului si, prin urmare, nu e cu putint ca un crestin s fie indiferent la introducerea deliberat si sistematic a acestui numr n viata noastr si n viata poporului grec, care aproape n ntregime este crestin si ortodox". Ne ntrebm: fratii care nu iau n considerare cele pomenite mai sus si spun ce le trece prin minte oare nu citesc deloc Evanghelia ca s vad c H ristos i sftuieste s-i lase pe toti care ''nu sunt mpotriva noastr pentru c cu noi vor fi" ? Sau, poate, pentru c nu au nluntrul lor ndrzneala si brbtia de a-si pune nainte piepturile lor n fata dusmanilor lui Hristos si ncearc s fac parad de fort naintea celor ''mici" ai lui Hristos ? Printele Paisie, cu durere a scris pentru acesti oameni: ''Ciudat ns este c si multi oameni nduhovniciti, n afara faptului c si dau propriile lor interpretri, se tem si ei cu team lumeasc de dosarul electronic, n timp ce ar trebui s se nelinisteasc duhovniceste si si ajute pe crestini printr-o bun neliniste si s le ntreasc credinta, ca s simt mngierea dumnezeiasc". Acestora, care din cauza lipsei lor de curaj continu s foloseasc urmtoarea formul: ''Noi ne ocupm cu Hristos si nu cu Antihristul", le spunem c nu mai trebuie de acum nainte s ne ocupm de ei, salutnd o observatie foarte bun a lui Alexandros Tsirintanis: ''Unii crestini au preri si scopuri att de ceresti, nct ajung s nu mai fie folositori aici pe pmnt; cum s-ar zice, zboar n cer si nu mai psesc pe pmnt... " Noi, fratilor, avem n fata noastr aceast pagin concret de istorie si chiar dac ceva nu ne place, nu o ntoarcem ca s evitm continutul ei, pentru c chiar dac am ntoarce-o, nu nseamn c ea nceteaz s mai existe. Vrem ca, privind-o n fat si ntr-un mod corect, cu credint n Hristos, s-o nfruntm si asta ct mai e vreme. Dac cineva dintre dumneavoastr crede c problema se rezolv numai nchiznd ochii si nemaiprivind-o, atunci s imite exemplul strutului pe care-l iubeste. Fireste, mnati si de iubirea frteasc si de datoria pe care o avem fat de Hristos, nu vom nceta s-l lovim prieteneste pe spate si s-l ndemnm s vad pericolul iminent, asa nct tvlugul demonic s nu-l gseasc expus, ci ne vom face datoria de frati, ca s avem constiinta linistit. Desigur, bunul Dumnezeu, Care nu vrea s rtceasc creaturile Sale, prevznd totul, ne-a prevestit c va trimite pe doi mari profeti ai Si, pe profetul Ilie si pe dreptul Enoh, ca s ndemne lumea s nu-l primeasc pe Antihrist si nici pecetea lui. Sigur, cunoastem c i punem la grea ncercare pe toti aceia pe care i informm, pentru c deja e adevrat ce a spus Domnul: ''De n-as fi venit si nu le-as fi vorbit, pcat nu ar avea; dar acum nu au cuvnt de dezvinovtire pentru pcatul lor" (Ioan 15, 22). Adevrat este si aceasta: ''Iar sluga aceea care a stiut voia stpnului si nu s-a pregtit, nici n-a fcut dup voia lui, va fi btut mult" (Luca 12, 47). Fiecare dintre noi trebuie s cunoasc c toat taina frdelegii se lucreaz prin ngduinta lui Dumnezeu, pentru c El las s fie astfel cu un singur scop, asa cum spune Apostolul Pavel: pentru a fi judecati toti cei care ''n-au primit iubirea adevrului, ca ei s se mntuiasc. Si de aceea Dumnezeu le trimite o lucrare de amgire, ca ei s cread minciuni, ca s fie osnditi toti cei ce n-au crezut adevrul, ci le-a plcut nedreptatea" (II Tesaloniceni 2, 10-12).

- Sfrsit si lui Dumnezeu slav -

23