Evaluarea

1.Rezumat:

cunostiintelor

si

atitudinilor

parintilor

referitor la sanatatea orala a copiilor lor

Organizaia Mondial a Sntii consider c promovarea sntii n locurile n care oamenii triesc, muncesc, nva sau se joac este cel mai eficient mod de a le mbunti calitatea vieii. n prezent, programele preventive se orienteaz ctre dezvoltarea responsabilitii individuale fa de propria sntate. Astfel, igiena corect, fluorizarea local, urmat de creterea rezistenei smalului, alimentaia corect, srac n glucide, renunarea la consumul excesiv de alcool sau la tutun i vizitele periodice la medicul dentist sunt comportamentele care pot asigura sntatea i echilibrul. Din pcate, n ara noastr iniiativele de promovare a sntii i programele preventive sunt modeste, probabil din lips de resurse financiare i umane. Scopul studiului este aflarea gradului de informare al parintilor referitor la sanatatea orala a copiilor prescolari. Metoda de obtinere a datelor a fost un chestionar autoadministrat. 2.Introducere: Schimbarea atitudinilor i comportamentelor fa de sntatea oral constituie unul dintre obiectivele permanente ale medicilor dentiti, ale specialitilor n sntate public, dar i ale companiilor care distribuie produse de ngrijire dentar. Pentru a reprezenta un succes, orice tratament al afeciunilor oro-maxilo-faciale trebuie s fie, n primul rnd, nsoit de recomandri privind practicile de igienizare, dispensarizare i stil de via, care s asigure meninerea rezultatelor n timp. Pentru a reusi aceasta schimbare am decis pe langa promovarea sanatatii sa incercam sa evaluam gradul de cunostinte al parintilor cu privire la sanatatea orala a prescolarilor. La baza studiului am folosit un chestionar autoadministrat ce cuprinde doua sectiuni: prima cu intrebari privind sanatatea orala a copiilor, structurata in 17 intrebari si cea de-a doua in legatura cu sanatatea orala a parintilor cuprinzand 3 intrebari. 3.Metodologia de cunoastere a datelor: Studiul s-a desfasurat in perioada decembrie 2010. Populatia de referinta pentru care am realizat aceste chestionare a constat intr-un grup de 55 de parinti ai prescolarilor de la o gradinita

din mediul urban, unde s-au incercat si alte metode de promovare a educatiei pentru sanatate. De data aceasta nu ne-am axat pe cunostintele micutilor ci am incercat sa aflam gradul de cunostinte al parintilor privire la notiunile de sanatate orala ale copiilor lor. In urma studierii raspunsurilor, putem cataloga participantii la studiu ca fiind din mediu urban cu o medie de varsta de 35 de ani, majoritar cu studii superioare, chestionarul fiind completat in proportie de 90% de catre mame. Nu am putut beneficia din pacate de un esantion cu un numar mai mare de subiecti, insa pentru acest studiu am apelat la educatoare pentru a le solicita colaborarea la studiu, menionndu-se scopul tiinific i caracterul anonim al participrii la cercetare, precum i modalitatea de completare a chestionarului. Subiecii au fost rugai s rspund la un chestionar format din 20 de itemi, reprezentnd 2 subiecte, fiecare formulat n dou moduri: n limbaj comun i utiliznd termeni de specialitate. Afirmaiile au cuprins urmtoarele teme: cunostiinte legate de sanatatea orala a copiilor si sanatatea orala a lor. Perioada de desfasurare a fost de doua saptamani si din cei 55 de parinti chestionati, au raspuns 51, rata de raspuns datorandu-se in mare parte sprijinului acordat de catre educatoare. Rata de non-raspunsuri este destul de ridicata mai ales in cea de-a doua sectiune care se adreseaza direct sanatatii orale a subiectilor. Cercetarea este un argument n favoarea ideii c, pentru o educaie eficient a pacienilor, trebuie utilizat un limbaj accesibil grupului int, evitnd termeni de specialitate sau, dac acetia sunt folosii, atunci trebuie explicai n limbaj comun. Rezultatele studiului au evideniat legtura dintre factorii socio-economici, sursele de informare, anxietatea fa de medicul dentist i adresabilitatea la serviciile de medicin dentar. 4.Implicatii etice ale cercetarii: Educatoarea a impartit parintilor chestionarele primite, explicandu-le scopul studiului (de a obtine date referitoare la gradul de informare si preocuparea fata de sanatatea orala a copiilor lor) , mentionand ca datele obtinute vor fi utilizate exclusiv in scop academic, non-comercial, anonimatul lor fiind garantat. 5.Echipa de lucru: *Culegerea datelor, centralizarea lor si realizarea graficelor in Excel : Vizitiu Greta si Mircea Andreea;

*Introducerea datelor, obtinerea rezultatelor, elaborarea concluziilor si realizarea prezentarii in Microsoft Word: Marian Roxana, Mircea Alexandra si Luca Maria; *Realizarea prezentarii in PowerPoint: Mitoi Dragos, Mitrasca Dan si Tudor Calin. 6.Costul si posibilitatile financiare: Intrucat chestionarul a fost administrat in cadrul gradinitei, de catre educatoare, cheltuielile se rezuma la un top de hartie si tonnerul folosite pentru imprimare, la care se adauga si costurile de deplasare la gradinita. 7. Calendarul desfasurarii etapelor : DENUMIRE PROIECT Calendarul desfasurarii etapelor 1-5 decembrie 9-10 decembrie 20-21 decembrie 18-20 ianuarie 25-31 ianuarie

Perioada Documentarea Obtinerea acordului Culegerea datelor Prelucrarea datelor Realizarea proiectului

8.Prelucrarea si evaluarea statistico-matematica si computerizata a datelor: 9.Discutii:

Scopul principal al acestui studiu este de a evalua cunostiintele si atitudinile parintilor referitor la sanatatea orala a copiilor lor (in cazul de fata cu limita de varsta intre 3 si 6 ani). In urma autoadministrarii / completarii chestionarului de catre un esantion de 55 de parinti, rezultatele obtinute sunt asemanatoare celor din alte tari: gradul de preocupare al parintilor fata de igiena orala a copiilor lor este mediu; adultii detin informatii corecte referitoare la dieta micutilor (alimentele si bauturile bogate in glucide provoaca procese carioase); se prezinta la medicul stomatolog fie pentru a face un control de rutina copiilor, fie pentru a trata durerile acuzate de acestia, si considera cu totii ca problemele dentitiei temporare trebuie tratate. In schimb, cunostiintele referitoare la molarul de 6 ani

(varsta si locul de eruptie) nu au fost corecte decat pentru un sfert dintre parinti. Ipotezele de lucru au fost sustinute de rezultatele obtinute, dar avand in vedere ca numai un grup foarte restrans a fost supus chestionarii, nu putem generaliza rezultatele obtinute.

10.Concluzii: n medicina dentar, preocuprile pentru schimbarea stilului de via i adoptarea unor atitudini i comportamente sanogene sunt din ce n ce mai vizibile n ara noastr. Dincolo de predispoziia individual a pacienilor, afeciunile oro-dentare au, n mare parte, o etiologie microbian. Cu toate acestea, stilul de via are un rol favorizant important n apariia cariilor i afeciunilor pulpare, a bolii parodontale i cancerelor oro-maxilo-faciale. Acesta cuprinde obiceiurile de igien oro-dentar, creterea rezistenei smalului prin fluorizare, alimentaia bogat n glucide, consumul de alcool i tutun i frecvena vizitelor la medicul dentist. Orice discuie despre schimbarea atitudinilor fa de sntate i despre comportamentul sanogen trebuie s in cont de tendinele din mediu, care l pot predispune pe individ la obiceiuri nesntoase. Dincolo de alegerea personal, exist o serie de factori politici, economici, sociali i culturali care trebuie cunoscui, n vederea ajustrii rspunsurilor proprii. De aceea, sunt necesare o permanent informare a pacienilor cu privire la factorii de risc controlabili, care aparin stilului de via, i ncercri susinute n vederea schimbrii atitudinilor i comportamentelor fa de sntatea oral. Medicii urmresc implicarea pacientului n deciziile privind propria sntate i transformarea lui dintr-un receptor pasiv al ngrijirilor medicale ntr-un participant activ la actul terapeutic. Pacientul poate cpta cunotinele i abilitatea de a se ajuta singur i disponibilitatea de a colabora cu practicianul dentar n vederea meninerii rezultatelor tratamentului. Schimbarea atitudinilor i comportamentelor de consum reprezint obiectivul principal al firmelor de publicitate i al departamentelor de marketing ale companiilor care distribuie produse de igien oral. n acest domeniu, interesele comerciale i cele educaionale coincid, pentru c un consum mai mare de pasta de dini, de exemplu, presupune o mbuntire a gradului de igien oro-dentar. Strategiile i tehnicile de persuasiune utilizate n promovarea produselor pot fi nvate i aplicate i de medici, cadre didactice i specialiti n sntate public n leciile, programele i campaniile de educaie pentru sntate. Participarea activ, crearea disonanei sau

consonanei cognitive, strategiile de intensificare i mininalizare n comunicarea persuasiv pot crete impactul mesajului i pot favoriza modificarea stilului de via al pacientului.Educatia pentru sanatate trebuie sa fie parte integranta a oricarui program preventiv, indiferent ca se adreseaza copiilor, adultilor sau varstnicilor. 11. Bibliografie: 1. Goursand D, Paiva SM, Zarzar PM, Pordeus IA, Grochowski R, Allison PJ , ,Measuring parental-caregiver perceptions of child oral health-related quality of life: psychometric properties of the Brazilian version of the P-CPQ., http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19738952 2. Barbosa TS, Gavio MB, Oral health-related quality of life in children: part III. Is there agreement between parents in rating their children's oral health-related quality of life? A systematic review., 2008 May;6, http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18412722 3. R Mota-Costa, Mothers perception of dental eruption syndrome and its clinical manifestation during childhood2010,Feb,12, http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20628702 4. Robert J Schroth , Douglas J Brothwell Caregiver knowlegde and attitudes of preschool oral health and early childhood caries2007,January15 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17515255 5. Dumitrascu, Loredana,Teza de doctorat: Schimbarea atitudinilor si comportamentului fata de sanatatea orala 2009,Octombrie 08