Sunteți pe pagina 1din 1

Marea Neagr este ntinderea de ape din bazinul geomorfologic denumit pontic, unul din bazinele complexului tectonic

tethysian, el nsui parte a orogenezei alpino-himalayene, din care fac parte i munii care o mrginesc la nord (n Crimea), la nord-est (Caucazul) i la sud (lanurile pontice). Este situat ntre Europa i Asia, avnd ca state riverane Rusia, Ucraina, Romnia, Bulgaria, Turcia i Georgia. Prin Strmtoarea Cherci este legat de Marea Azov, prin Bosfor de Marea Marmara, iar prin strmtoarea Dardanele de Marea Egee i deci de Marea Mediteran. Marea Neagr este, din punct de vedere hidrologic, un rest al Mrii Sarmatice i prezint o serie de aspecte unice n lume : ape salmastre (n medie 1618 grame de sare pe litru fa de 34-37 n n alte mri i oceane), stratificare ntre apele de suprafa oxigenate i cele adnci anoxice (fenomen denumit euxinism), limane la gurile fluviale, flor i faun cu multe specii-relicve. n zona litoralului romnesc salinitatea scade i mai mult, n mod obinuit fiind ntre 7 i 12 la mie. Marea Neagr se ntinde pe o suprafa de 423.488 km. Cel mai adnc punct se afl la 2211 m sub nivelul mrii n apropierea de Ialta. Mareele sunt n general de mic amploare (cca. 12 cm). Dispunerea circular a surselor de ap i existena unei singure legturi externe prin Strmtoarea Bosfor, Marea Marmara, Strmtoarea Dardanele - cu Oceanul planetar, alturi de nclzirea relativ moderat a apei de ctre Soare, determin lipsa aproape total a curenilor marini verticali i existena doar a curenilor orizontali pe un imens traseu circular mpotriva sensului acelor de ceasornic. Temperatura apei variaz la suprafa: vara pn la 29 de grade Celsius care ajung iarna pn la 0 grade Celsius. Lumina ptrunde n largul mrii la o adncime de 150-200 m. Oxigenul este inexistent la adncime [CO2,H2S]. Curenii au intensitate redus pe vertical i mai mare pe orizontal; iarna sau n timpul unor variaii ale strii vremii, pot aprea valuri care ating 5-10 m.