P. 1
Aryana Havah Anunnak Ki Versus an Unnak Ki

Aryana Havah Anunnak Ki Versus an Unnak Ki

|Views: 3|Likes:
Published by Mihailov Mirela
anunnaki
anunnaki

More info:

Published by: Mihailov Mirela on May 17, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/20/2014

pdf

text

original

An.nunak.ki versus An.nunak.ki

De acelaqi autor

ARYANA HAVAH
Cristofor
Magul din Carpali

Viafa pe PimAnt... incotro? Viitorul omenirii qi Pdmdntului

Inuaki, reptilianul din mine
Cartea intdi Dezvdluiri tulburdtoare despre trecutul,

An.nunnak.ki versus An.nunnak.ki

prezentul qi viitorul Pdmdntului

Inuaki, reptilianul din mine
Cartea a doua DelaZamolxe la noua erd

Inuaki, reptilianul din mine
Edilie integrald
Vizitali
9i: ORFEU 2000 I

www.aryanahavah.ro

BUCURE$TI

Cope(a: With Loneline:;,s, on Your Own de Anna Ravliuc Consilier gtiinlific: G-ral dr. Emil Striinu

PREFATA
AMINTIzu DIN (I)REALITATEA iMEDIATA
Probabil cd nu aq fi scris niciodatd in stilul ce urmeazd aceastd prefald. Sunt de peste trei decenii un cercetdtor asiduu al ufologiei (fenomenului OZN) qi sunt familiarizat cu ceea'ce de reguld sunt numite teoriile ce Jin de SETIT 9i CETI,2 de contactanli, rdpiri, intdlniri de diverse grade, crash-uril. rzboaie cosnrice 5i catastrol'e mai mult sau mai pulin planelarel sau civilizalionale. Cunosc lucririle Aryanei Havah gi cu prilejuri anterioare mi-am exprimat pe larg pdrerile vizavi de ele, aga cd nu am sd revin asupra subiectului ci am sd incerc sd-i dau prezentei prefele o notd de (i)realism prin faptele ipotetice totu$i pe care urmeazd sd le descriu, de fapt am sd fiu chiar in tema cdrlii. . . Totul a inceput printr-un telefon. Ce a urmat apoi fiecare dintre dumneavostri, chiar gi eu putem avea ce pireri dorim. . .

Un alt fel de

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei HAVAH, ARYANA An.unnak.ki versus An.unnak.ki / Aryana Havah pref.: g-ral. dr. Emil Strainu. - Bucuregti

-... 1,'

1

rsBN 978-973-1 986-r 2-8

il (pref.)

'4n

7"7ro

I

De la expresia englezeasci: Search llxfratenestrial lntelligence

Cautarea civilizatiiilor inteli gente

2 De la cxpresia englezeasci : Communication Extraterrestrial tntelligcnce
3 Din englezi prdbugiri 4 Aluzie la lucrdrile lui lrrmanuel Velicovski, Cictcnireu

lunilor

g)

Sanuel Huntihgton

C i ocn i rcq C ivilizaIi

i

lot.

te sllnete asculite cdtre cineva din ma$ini.r'roltslrat. dcl.!rt unnuk ki iii Vrcau si suputr alentiei un alt l)Lrtct rle ir. de culoare verdc inchis. Dar atunci a observat cd uga din dleptul qoferului de la Humnrer erur deschisi . ighc'z pe NIl1' pinar iu zori clncl qr obosit 5i torojril dc ciilctui arl.pcrplcxitate" s-a gAndit ci ar putea fi vorba de o lhrsi.rrrrr \!tr \\.i pr-cli...tl Lt 'ln unnuk kiyersus.. Pentru cI lucmrilc 5-11.. Dar cxisti qi ur.esus de orice lrinuiali de imposturi pe care crcd ci a-1i incerca-o lcgat clc istorisirea ce urneazi. .i vadar dacd mai lusese lnartol cineva la eveniment dar a constatat cd era singur in parcarea staliei de benzini. In mod crudat ma$ina llu avea nulnar de inmatricularc nici pe fata nici pe spate. Contrariat a ciutat s.) al scicnce-lictou-uhti sau al ozer..adormit in lbtoliu la biroLr in lata calcLrlatonrlui.np clc data aceasta erau doi aga-zi. La ult lltontent dat pc la ?-l'1" nr-arn tr.r subiect trebuie sA spull cil in dintineata cu pricina anticul t. Conlomr relatdrii fiind ora 0500-0510 la bcnzirriiric nu inai cra nirneni altcineva care alirnenla ci unclcva latcral doar un llummcl kaki cu gerluri fumurii . s-a dat jos din nraqini l-a plivit a scos ni..dc dccor"!' Trecdr..rislicii.t concediu de Eaptc zilc cc-l licuse la munte solitar cu coflul uDdeva plir... Cit timp amicul meu l-a privit a apreciat cd avea 1. Intr-iind ir. lcgal . orrrit aici: dupa cdtiva kilonetri a vdzut acclaqi "11 I Iummer tras pe dreapta cu toate patru u$i deschise qi la cAtiva metri de magini pe cir.lr..r l'cl de creasti ca o qopirli.r!ll (l\.00 metri iniltirre . soarelc abia rirstlrisc fi ([rrouiai cirlclur-ii de pcste noapte nu putuscm sir tlornr . In economia f-aptelor. Cineva sunase de ntrrllc ori $i iusisla.individ" in cizme dar care nu avcil haine ci era in totalitate acoperi[ de solzi verzi exact ca un clocodil ial pe cap avea ur.lndividr-rl" s5-i spunem aqa l-zr observat.. ofiler superior din armata. Trecuse . .rdrie.ati prin Africa 9i America I_atina.i indivizi.ascnr sii nar..1.r \. . bine regizati qi qi-a lclual drumul.i pe scaun slitea un si-i spunem .ii .90-2.1n altuk ki rtrstr ltt trtttt.neu venea dintr-un scur. Cred ci suutcti de acord cn mine ci omul uostru eril totu$i frArrintat de contraclictoriul sau sd-i spuneln stranietatea intAmplirii.' ttrt ltrpt fostbil {ilretl rllT. deci s-a orientat spre cca lnai apiopiata benzir.r I{ctczat.czrt buimacit de tclclonul trobil care suna in nestire.ir r. . ..rd de momcntui de . li'a o clirninca{i de iulie.tlcr.. a plntit gi s-a indreptat spre lnagina sa un..r avea ochii galbeni cu pupilc verticale ca de pisical.. iar ca plcgiitirc avca specializarea .trupe de comando". rlc citcva ori in ultimii ani prin iadul din Lak qi Alganistau iar mai inainte avusese inci cel pu(in altc cinci misiuni de hrpli de dr-u. ce pireau ci se ceartar sar-r disculd ceva lbarte aprins.. Il cunosc lbarte bine $i pentru mine este mai pl.lizirrrrrl lticlrllui punc( tle vederc ci doar un nalalor-ciit (lc cit obicctiv irl cvcuiulcntelor descrise.torcea'' cu rnotorul pornit. Dupi ce a alimental.. rlori sir in{elegc[i cA nu vreau sir lrrr ptrr. .c. Mai mult nu cste un fal..al spun cd cel cc suna era un amic. dar in jrrr nu era nimeni.r. nu s-a sinchisit cn nimic.r dar. perea iritat s-a urcat gi a dernarat in trorlbi. multc apc)uri cle la acclirgi numir. ObservAnd cd Ia intrarc erzr o cameri video l-a intlebat pe cel ce vindea la statie daci funcJiona dar acesla a rispuns in doi peri cd aceea carnera video este doar. La apropierea de Bucr-rregti ma$ina i-a sennalizat printr-un scnzor cA mai avea benzind pcntru doar caitiva zcci de kilometri. I)cntru a infelege ceea ce ur rncazd aur s.tout terrain" pcntru rcluarea cdlStoriei.cc rrllteirzil riil lc rclatez a.

i unici in mesajul ce il transnr ilc ! Partca tlagicd a poveqtii este cd la momcntul ajunger. fbarte ciudat in mod singur:.r*. stinrati cititori accasti rclatlrc csle cloar .On" qi .rttar cchri cle I'cnire spre Brrcurepri si cLr o i'ilczli rilrriloar..1n untt. rotal ncstinghcriri cirrtl .n ci o cunoa$tem. aver.ticipanti la tr..ul rhspuns a fbst cir a first lbtogralrati o sursd de lumin5 foarte puternici tlc. am chulirt al(i rrrlltoli clar lotul a fost marcat de r-ln e$ec 1otal.atat.nai gdntlc5tc gi acum la intAnrplarea ciudati pe care a Dr. Alrricul ntctr cslc la aceastd ori undeva pe un teatru de operatii nriltatc . atat. Pe qosea lreccarr multe camioane dovedi uraterial. NLr r lclr-r sl-r spun niuric de cele ce au rlrmat momen.Delete" sau rllcar ccl . lv .!n-uttnok ki tersus.Olf '..1.i ai qol'cli liccau scmne spre . Dar. dar pot si vi spun ca limp de rloLrir slrptlrnini aru ascultat povestea de zeci de ori.ii la minc tclclirnul arita clar ci se licuserd 1l lbtogralii doar in locul pozelor ecranul rdminea verde la listarea lbtograliilor. nu a oi-.tiut la ciue cs(c butonr..r lirsl int...tli lil An trnnak ki ver..c au dispir-ut in tlornba isciurl . Dircctorul Ccntrului de Studii qi Cercetiri Psihotronicc qi Ufologice c mi ls t ru fo (a) gm ail.lim care nc cstc rrrerrilc.---i. Iicranul era verde gi.rl . clar arca 5i trn 1'el treit-o.tstrl cor.5 ccnrintctri decAt cclalalt $i liu avea cizme in picioarclc a ciiror labi serndna cu cea de qopirla cind pagea.trdirn intr-o Iunrc pc care numai clcclcr.:rrcuni cu el la reprezentanta llrutei ce trsigula servicc-ul telefbnului dar singur.jurnalul" lllnrului ce vi l-a pregltit Aryana Ilavah in accasti carte ciuc cste deosebit de incitantir. co m ... trrlrri nrlrii tlczatnigiri.ri liril puterea de a o dc..rlc scr...creatrtri" clal.n rclltlirii cei doi s-alr sui( cahli in Iluntrner au intors s1.rttt .l llriticii pc Soseit 5i zecr de injulzitur:i ale celorlalri par. ( ci d.i "11 0 r.. Nici o imagiue! An.....n o vagir implcsie ce suntem stipenii ei.r r..1n trnnrrk ki Unui dintre cl plrea mai inalt cu l0.alrc ArlicrLl nostru a rc\azut fotograliile clc pc tclcibnul rnobil gi a polnit glou! spre Bucuregti cu giindul si vini la mine pentru a ne stitui ce lacem cu 1btografiile cate eLaLl uLnitoarc.i pLobabil ci intre doud ambuscade se r.:ic\. Emil Striinu . Un lucru cste sigur.r. La solitrl care ne conduce ar fi intclcsarrt dc.t. coada I cdr:or' in iimbclc scnsur.rnricrrl rneu i-a iiltoglallal cu telelbnul mobil. Dupir citcva minLrtc (3-5 minule) conlbr. cind de fapt cred ci suntenr niqtc sLrbchiriaEi in tranzit pc o planctd care uu ue-a apartinut niciodata gi trnJc Jc lrrpt nici rru . culoalc vcrclcl Nu am putut recolllpLlne nirnic din cccu cc a lirst lbtograliat...r Lt llitttctti..

datoria mea morald de om md obligi sd fac acest lucru. Am mai afirmat gi suslin in continuare ci cititorii acestui gen de literaturd sunt oameni ralionali qi cd informaliile pe care utmeazd sd vi le dau vor fi analizate gi filhate. Degi mi s-a pdrut ciudatd aceastd rugdminte. Acum ceva timp am fost contactatd de o persoand care m-a rugat si o ascult gi sd incerc sd inteleg. Aceastd grupare. respectiv ci tr[iesc intr-o lume duald gi cd qi la ei existd cei cu intenlii pozitive gi cei cu intenlii negative. degi in prezcnt neoficiald. a lucrat milenii spre a u$ura soarta noastrd qi spre a ne ardta unele lucruri in viziunea realh. un imbold ascuns m-a fEcut sd fiu de acord. a exacerbat cltre sfArgit intr-o expunere suslinutf. . IErd idei preconcepute.I Oricdt vi s-ar pirea de ciudatd relatarea pe cirre urmeazd. care gi-a spus cd are misiunea de a ajuta Terra gi pe locuitorii acesteia. se supun pa(ial aceloragi legi plmdntene ca gi noi. De la el am aflat cd acegti anunna-kki. De asemenea vd sfrtuiesc sa ciutali veridicitatea celor afirmate gi sd le acceptafi doar in mdsura in care ele rezoneazd cu trdirile dumneavoastrd interioare. cu o capacitate extraordinard de sintezi. s-a desprins o grupare din rAndul lor. ceea ce avea sd imi spund. sd v-o expun. Se pare cd demult de tot. la inceput destul de banald. in urmd cu vreo cdteva mii de ani. Aga cd m-am intAlnit cu respectivul. care spre surpriderea mea s-a dovedit a fi un interlocutor erudit. cll argumente gtiinlifice care m-au flcut sd inteleg Ei sd pdtrund in anumite laturi ascunse ale vielii pe acest pdm6nt. Disculia. cu un IQ care cu siguranld il depdqegte pe cei al pdmdntenilor.

despre ridicarea con$tiintci de glup gi dcsple 1-aptLrl ci acum ne af'lim pe uftir.or inmulti. aer. un nulir mult mai mic decAt cel estirnat de calculcie tcorelice. r.'llrlttrl X: (. $i binein{elcs cd gi soarcle are o marc iniluenli. rrrc-jorilatel Iiziciertilrtr J Irresul)us ri rtcrrllirtii rtrr rrr rlasd intrucAt nu s-an girsit inclicii dcspre masa lor.irat cd vom avea ceva problenre dc oldin climatelic? Ncntrinii sr.i de $liinfd cale au incepr-lt si pund la indoiali valrditalea l\4oclelnlui Slandard al chilibml de energie din leacliile nucleare.i anrure: sd sc relateze despre schirnbdrile care vor vcr.nediu> teoretic <dispcmt> cu scopul dc a rczolva clczc- acest l1cru i din centrr-rl galaxiei.lt-li bombardau'rcrrt clinratic Iard plecedent. se da1 D. deoarece legile conservdrii energiei gi conseruirii impulsului pircau distorsionale de reacliile nucleale. X: Sunt dovedite qtiinjific. A: $i atunci de unde gtii cu atdta exactitate? Dl. despre cataclisrle.rnt capabili sA lraverseze intlegul Plm:int inlr-o liac{irure de secundi deoarece an o vitezd apropiatl cle cea a luminii. Wollgang Pauli postuleazi existenta r:nei noi particule. iar accst bombarclament \/a cre$te in intensitate. Este acum ori niciodati.l . trrce pr-in aceste 1'elomeue.2000 de neultini produ. A: Dar aceste lucruri sunt create cu intentie? Dl.ri.neue nu rol Jl izolate.ana: lJste ader. A: Te re ['eri la acei t. ciStigitorul plemiuhLi Nobel gi echipa sa au lvut nevoie dc aproapc i0 dc ani pcntrl a (captura).rentrini? Dl. rcalizind o revolulie in N. ciclonii se. ca tiincl r-Ln <r'er. A: Dar ce sunt de fapt acegti neutrini'? Dl. Aceste parlicule cilitorcsc in linic drcaptd prin stir. Nu va fi o I'ard nolnali.r comun.X: Da.ri cu aspcct de lorrrada. Eniisia lui este din ce in ce mai putcr.X: Nu. De-a lungul anilol. l)npa anii '90.rtclaclilu.lodelul Standarrl al particulclor' yi ir.in cadrul unui experimcnt s-au observal primele semnale de ner-ririni $i 1ot atLxlci s-au ir.lte) sir li juc:rt uu rol cheie in folmarea Universnlui. deja sute de trilioanc de neulrini trcc prin corpul t5r"r.al. Arl.nt*. ce pilea a 1l invizibili. ial zilele cle maxiu dc tcmperaturi.co urntd.registrat ciocnirile lor ocazionalc cu tr' alcria. Vot fl incendii qi iuunr.ki An unncrk ki t.r continuar-e il voi nunti pc acest interlocutor Domnul X. El credea cd oamenii de $tiintd nu vor putca fi niciodata capabili s[ dcrnonstrczc fizic existenla aceastei particule. llri sa-{i laci vrcun riu qi fird si lase vr.itii.r.nicir. crilui. spafiLl $i aproape nirnic nu le opleqte. Este posibil ca acesti neutrini. vor ailct'na abcrant cu cele de minim. inlr-o minii din Dakota de SLtd.. pirdr"u i yor fi dislrr-rsc de fbc Ai culturi vor fl iitLr:tclaie. Ray Darvis.rci. Iar din picate aceste linor.im clar.rtc gi nisuritoli noi arr |-rmizat primele dovezi care suslineau iaptul ci neulrinri au masa. care de pulin timp pot 1i cuantilicate gi vizule.-l. Ulterior s-a demonstrat laptul ci naLula liunizeazii cel pulin trei tipuri dilerite de neLrtrini. ca sd mi. LJn sfert de secol mai tirziu.rilor lundamcntale.i in Soarc. Va ii prdpid. Astfi:l au apiuut voci ale Lrnor oamer.xperimentul a fbst prerrriat cu Premiul Nobel in 1988. api. Sunlem ef-ectiv bornbarclati. expr. ci ulta cu inlegistriri ieqile dir. . cnergii lbrmate din par-ticuie. numiti ulterior ncutlin.et sus An rnnuk ki 7 ldeea cic Ia care a plecat intalnirea noastri a fost una simpl..X: in 1930. ir. ci rAnd pe rAnd toate zonelc globului \. $tii ci se zice cd in limp cc asculti accasti frazi.r1 1r16[].'inccprnd clt \irrJ aceaslJ gi continuincl cu umdtolul an: vom fi supuqi Lu. L-.6 ln tinok kiyersus An unndk.ra sutd de rnetri. in zone care ltu aveau ascmenea lbnomene. care sullt extrem dc mulli (ci dcpigesc ca uutlir Loate celelaltc particr-rlc de rlaterie cunoscr. dar sunt ascunse publi- cxpcrimcr. Vor exista turtur.

. Ele au fcrst explicate prin analogia cu o magini sport care se schimbi intr-un ninivagon de mariii sau nn autobuz gi apoi rcapare ca maqind spoft la inulti kilometri mai depafte. nu a nai cxistat a$a ceva pdni acnn. neutrinii au capacitatea de a se transforma dintr-un tip in altLrl. De asemenea oamenii dc .n ca fiind modclul tcolctic care explici lunclionarea Soalelui. slrLdiitrcl neutrini creaIi in soarc. goseaua va 1l ir curind plinir cr-l toate aceste trei tipuri de vehicule. Irc care il culloa. insd in lnai anul ce r. se perc ci in acL5t illl \il exista un cu1t'cmur n-raj or in zona . Dl. ci se translbrma dintr-un tip in altul.rr-c l'ac ca Soarele sd slriluceasci. Dac[ la inceput au erislat pc o qosea doar magini spor-t..tiintir an cmis o ipotezd confor'm cileia neutlinul clectronic ar putea .. evitind astl'el deteclarea 1ui in expelirnentul lui Davis. dar existd gi cazuri in care totul este speculativ deoarecc nu sc $tic curl va evolua un anumit eveniment.ine.riJor'. in timpul zborului. Acum sunten supuqi unui adevdrat bombardamcnt c. tot timpul qi ltrc trccst lucru neobscrvafi deoarece ci interactioneazit liltllc rirl cu alte forme de matcric. Trebuie sd intelegi cstc nou qi pentru medinl gtiintific. atmost'era. S-au fhcut simuliri pe calculator.rtif-rcalea tipurilol cle ncutlini lirnctic clc sur.X: Ce p()r sa ili spun. fie c:r neutlini nrrronici suu ncutrini tauonici. mai exact.L ace$ti neutrini $i se pare ci intensitatea lor cregte.ii sub accsl aspcct. acolo ullde a fost posibil.trsut . Disparilia neutrinilor arc lcgitnri cu o proprictatc speciali a acestor palticule evazive: oscila{iile nentrir.X: Da. iar acest tapt va lace ca anumite fenomenc si sc ir.. [n tinrp cc rretrrrinii cilatoresc plin materie qi sp:r1iu. s-au rulat runumite programe.lcl. qd in r:!oiembri. A: Dar se $tie concrct ccva'J Nli rel-er la ce va veni.rtensifice gi si sporeascd in frecven{i.X: Da.disparca" transfbrmindu-sc irr alte particule. Doar neutrinii cu rnasi nenuli pot siviir'gi accsti tlansformare gi de aceea m6surarea cletaliilor plocesului de oscilalc Ic pcrmite oamenilol de qtiinti si cleLermine dil'eren!a dc rnasl dintre cele tr-ei tipuri de neutrini. Oscilaliile neutrinilor sunt un efect cuanlic.1n unnuk Ii An unnuk ki versut . dar llu intotdeauna ili ies. cum ar fi reactiile nucleare c. Se po1 face presupuneri. se va rupe placa Pacificnlui care va lace ca toate lirile situate in zona aceea si aibd problerne cu ldrmr. Cutremure multe vor_[ gi in 20-lQ.rrile. in rcacloare nuclcarc'sau mai nou. inseamni ci nu ne rrlccteazd. in atmosf'ela Pin:intulni. reactorlrl sau accclclrtor-ul. I'r'oblema majorA este datd de laptul cA au inceput sA lulccteze miezul planetei. hr r-rltimii zece ani. fapt care va ducc la imposibilitatea zborului cu avionul. A: Te referi la cuitmure. vulcani? Dl. dar daci nn ii sirntim.I . S-a reuSit ider. ap[rAnd fie ca neutrini eleclronici. Chiar.) A: Bine. in accclcratoarc de palticule.{ vor exploda mai mulli vulcani. Ne modiflcd cimpul vibraliorrll.ln unnak ki q lui. Dupi cum spuneam. acesta se incilzeqte. iar in prczent se exanineazi tipurilc clc ncutlini tri se Soare rol lbarte importanl in c61eva din cele mai impoflantc procese fizice din Univers. Ncntrinii sunt pretutincleni. dar ce acest aspect va avca rm impact deosebit asupra culturilor din anul urrn[tor. ci joacir un . un nulnr"rr dc cxpcrimcntc au ciulat oscilatiile neutrinilor. care va I'ace ca insulele Kurile sa se sculunde parlial.1n ttnnuk kit.. La totG: A: Dar existd dovezi qtiinlifice cd vor avea loc anurnite evenimente? DI. I)e tot globul va urma o perioadi de cutremure cle 6-7 ci totul incealcli iclcntificarea acestora departc dc srrrsu. iar nrilielrlc rlc ncrrtlitii trec prin liectrre persoand.laponiei.sa carc ii ploduce: Soarcle. Dl.X: Ba ne afccteazi.

Zarurile au fost aruncate $i nu nrai pot fi oprite.ria? De ce Cloroana Brilanicii lnvesteste in Romdnia? De ce toati zona muntoasi din Aiiica cstc vdndutir cdtre guverne gi parliculari? lti pot cla zeci de exempie.. In prezct:t guvernele lucrcazi la -un aVer tizoi barc sa I-f emiti oprirea brusci Ei in-rediati a aprovizionirii cu curent electric in ideea salv. AceEtia gtiu toate astea de rnult tirnp. A1i ai. t. Ca qr cind PirmAntul ar trcnura. Nirleni nu gtie concret daci va ll sau nu ccva.riru ei gi lamiliile lor.X: Ba da.1n LutnLik ki 1i \ grade lninini. Iar laptul ci acc$tia $i-au luat nrisuri..il cc\il.ral tercn in Patagor. A: Spni <ei>. Nu se cuno.4rune cd pc undeva plir. Este adevirat cI dacd ar f-r si nri analizcze cineva din punct de vcdcrc cnergctic. cale nLl sc $tie cat va 1inc. 'frebuie sa seurna cd toaLi populalia rirmasir la nigla czitrc zona care \ lr rcprezenla atunci sudul..rre . i.ziilor vLtlerniec. Explozia solari cc urmeazii va influenla in urod dccrsiv polaritatea Telrei gi va avca loc in tlod cer-t inversarea polilor uagnetici. Dc cc sd ir.ri in genere acest luclu nu este posibil in zoncic ii'iguiollsc..rvesteqti rniliarde in buucile pi depozite subterane? De ce lamilia Bush gi-a cumpf. nlri irre ct srrr rnli t. tu nu e$ti din aceiaqi grupare? Dl. dar ccea ce ne deosebeqle sunt intenfiile.lar contin ttu. cutrcmllr esle prost spus. spune mult.v An trnnuk ki )n tnnttk ki t. Oaurenii 1r-ebLiie si se hrirircascir Iii pLegntiJi. A: l)nl ccva concret. Llaci insd plecim dc ia urocielul actual. nici cdt va line Se prcsr. se . Spanra.. dar de aici qi pini la a llisa totul.1n urtnttk ki versu.tiu cd nu mai avem timp. A: Putem 1'ace ceva'/ Dl. lslauda.tic'? l)l. sd qtii.X: Daci aq 1r in loct vostrrl.i si nu caute rdspnnsuri gi sustinere la guvemurli $i socielaten $tiinlilicar. . dar nu gliu ce si zio.ri Ei . Se pare cir va 1l ceva contiuuu. ['dnd spun lotul ni lcl'cr: la pr. clin cc in cc rnai nultc voci sustin acclczrgi tcorii.tu tnai lArziu.rilc exact nici cand va incepe. cJlll l. Acest lucru va f'ace ca n. Ei au ln:rt mirsuri pcr. eu sunt dif'erit lajir de voi .rJrrl I rrropei s5 intle intro noui gl:rcialitrne. A: $i cAt va f ine? DI.X: Nimeni nr"l $tic.cr. iri dri .i idcntic cu ei. c calc lungi. Ar trebui ca oarletiii si . Se pare cit Turcia.X: Daca va fi aga sau nu vom vcdea. Dc lapt. lluta aceasta llti-a$ cr-llrpara ceva in afar:t matilor ota.10 .tci clalele se schitnbii. cLentuJr'cr erpl.ut Eansa sd .a introduccrca tlalelor s-a tinut cont de contextul actual.X: Cc sc qtic clal csle rirptul cir in 2012 \/oln aveil explozii solare. Dc ahl'el mic mi sc irare lotal nociv si iti triiic. Acum.r'rici rezerui dc alimenle tru strici. dar asla nn mi f-ace sd subscriu modului lol de acliune qi gindire.ti viala gindindu{e la apocalipsii.ohlcmc ca: intensificat-ca cuiletnttrclot. cll nll sirnt asta.tie gi sd igi ia misnri. se picsttpuue cir in nrai la anui va iucepe totnl.strt . gindinJrr-rnr cd 5i el llcee plrtc Jirr acccari grupilrc. l)e ce ar lacc ei astt-el de investifii ncrentabile? Am rAmas putin surprinsi clc lbrmularea <eiir. miri alcs cf. in Rominia vor tl culremure dar-nu vom avea schimbari gcogralice alc solului. sprc a nu ti luali prin snlprindere. Ccrt cste cit oamenii trebuic si qtrc. Daci bombardatncntcle cncrgcticc se intensitrci sau scad.c. Dl...lrii translblnntolLelor. En qliu ce va ver. rupcri cle lblii. Un uric reiirgiu qi o r. teea cc^ne va lace si t iurittettt pentrlt citcva lturi llrd curent. Er-r nu pot sta pasiv. Ei sunt asigurali. lndia 5i China vor 1l cel mai aiectate din p iiirctii vecier-e ai intcgritilii teritoriale. $i eu sunt ca ci. A: Am mai auzit varianta. lri trcbuic si se ajute singuri . dar accasti afituatic se bazeazi pc anumite modelc n ale pe sirlulator.r n-riLi la anul.. hitr--adevir este bine si ai un plan de rezervir. atlu.

intr-adevir existd aga-ziqi reptilieni. Noi snr. Exista unii mici. iltbe. cam la 2-3 ur. Dl.4.lrt ttnn.rii igi vor schimba modr-rl de gindire.20 m. trei din aceste rase au fbst cclc care .: La I)unrnezeu. Va 1l ncccsalir o r. dal ari ci.a cum crau ci atunci in urmi cu ciiteva sute de n-rii de ani.t.zr-it pradi capcanei lor: nraterialismul.\ h rJ rtt Stt tlnnr^ ^i .. Despre acegtia i. dar cu acccaqi r.u snllt ur. care vine din Constela{ia Pistorului-Ar1ulus.ners mai depana. doar ci 1i ei sunt de mai multe tipuri.ii-au adus aporlul la apalilia umanitdtii actuaic. iutt-n itscmenca situalie am o s(alc tlc rlisconlirrt.. lntrc timp au evoluat $i ei. dar rtuvcmele sunl in contact direct cu 6 dintrc clc...rsi micar acru.olbea David. nn itnpr-tls .nis ir. ln timp oe vorbea.: i. Arii ulnrdtori vor 1l cataclismici clin toatc prnctcle de vederc social.** 12 )tt itnn. hazati pc rlte prilcrpii. Davici mi-a explicat lirar. dc ilccarc rl|tir cintl sLrnt pus5. inainte de deznodirnintul tragic.a 1el incit copir vo$tri si lie atr':r. tlltr rrr lolrtc astca simt .ne si vi spuui care a lbst cursul titnpului. l)e lapt tu ce imi poli sprLne despre accgti t olonizatori din vecirime'? Dl. mea cste sd vd aiui sa iriceti clir riii muiT-i. de lploximativ 1. qtiu ci iirn lrlrl-o 1rt.I indcpritluL ric ('r'cirlor.tc . insi pot alit-na cu lriria pe irirrd ci ceva din interiorul mcu imi spunea ci vibralia lui nu imi corespunde.rtem cei ce vI conduccm de milcnii.rclucigarea cu pimdnlcnii.rdnlul va fi altfel din punct de vcdere geografic Ai oamct. va lirce ca echilibrtil si sc irrtoarc[.i e1brt. geograflc.ansi. Acunr veli cr-rlegc roadcle muncii voiLstre. A: Printre care Ei aga-zigii reptilieni? Dl.ni place si creti cil in acel Lrltim rlinrrt.i bani.X: Anii ce vor veni vor 1l holardtori pentru umanitate. A: Nu pot spune cir ccca cc inri sprri rrrr inti este cllllosclrt. dar rnenoria lui ancesttall l-a flcltt si ne rciateze despre ei a.X: De fapt existi 51 de rasc dc cxtratereqtri.X: La care Ei te rcltri? .X: u\dic[ ia dumnezeul pe care vi l-am dat noi.n in :rl noualca ceas si vd lr-rali nrinirnc r.roui orirrJuire.le iubire venit dc la El.i acegti Gri. Am ri'imas r.rtul.-!!d. urmitorul an va fi un an dc regnrpare q. care vi. ia CreatorDl. in delrirrcntul srrlietului. $tiu ci airr glcqil i:ti to{ii.Limiti cle siguranla cLr cale vorbi:1. care sunt agresivi pr-in insdqi r. dli ir. care vin din zona Olion . l-am lr. cd Iloctc n\.l -.i priorititilc.ri clutrate.i ci ne va mai da c. ctr lcittc astea. econornic.i implicarea pc care le aliga. Ali licut in a.iaiizirt alcnt.te clar.". ir. iar marile fan'rilii regale gi cele nobrliare (qi nu nLrnrai) rLu Af)N-ul lor. I)l. La l)umnezeul Suprem.tk kt versur t rr l)umnezeu ne .t. dar esre daroric rnea sd incerc.1-al). $iln ca esrc o misiune gru. care sunt destul de paqr-rici. l'otul se va schimba. iir. Pirr. $i a.r timp s-a pelr. estc libcrlLl voslnl arbitt'u. l)zrr anunnakki este o denllmire giobala. degi nu rlcbordeazd de bundtate $i existl cei mari.. iar intcnliiie qi faptele lor nn rnai sunt flcute Ia vedere ci sunt camuflate qi ascunsc aclcsea sub maqtile prieleniei gi ale altruismului.ndsuri dc protectie L. Dcci spccia iurunnakki a crcat orlul. doar doud rniliarde au r. Poate (:rtc doal inraginalia lnea. iar in llecutul indepirtai al planetci.rexistente.tr r :r li. Era ca gi cum buna intenlie afirmatd nu se potrivea cu ernanafia gAndului. De lapt cxisti 3 rase care au intervenit: specia Nordici.X: Da. Confom cu'sartina viitorul aotual. lrste ca qi cLun ceea cc a lbst lrebuie tlistrus spre a se reciidi o nouii lurne. Ceea ce a mai riunas din pLrlerile lunii se vor intdlni ciutind solutii. deqi ir.r mesagcr clir:r r iitor'.ratura lor.i cirre o lurne stalpinirai de instinctc.r:rsiunea . nriJ A: Nu.1n tnnde ki i3 sohimbali deznoclirniir. Semi{ii. rlul din pitcate accstea vor fi ca gi ir. Dupi ce va trecc anul 2012. polie . Voi ma puteli crctlc stru nu. czue dc iirpt sulrt 6 spccii.A. 1.

.o sl arerrr o colrcrirrnc cu elrergi:r anceslrali. iar acest -fEcLrte T6atexunt CIL cr.ln unnttk ki .X: Da. Sur. Mai ales ccca cc va vcr.iirs aici.X: Daci reugim. dar au qi ceva dc la insecte. A: I)ar sunt urnanoizi. A: Eu nu cred ci vol reugr. Aceslc tl ei specii care au colonizat 'l. numcrologiei. Acum se pune in aplicare in contbrmitatc cu etapele car:e trebuiesc urlnate. Dl.r rnul1i ani in un. crol.r.rtru a se indcphrta omul de pirnant. r.e. i. credir. De unde si gtiu? A anuntat cineva? Dl. Au lbst ibarte boinavi.n cci ce aLl r. Asta este motivul pentru care qi celelaltc specii s-au intors.r. Dc lapt asta esle ntal.ir indepiltali de ele? Pr-in penibilizarea lor gi a celor cale clcd sau apclcazi la accste plactici.r. Ei sur. A: $i daci reugim? Dl. Accsta esLe $i motivul pentru care se inceatcd ciderea in derizoriu a astrologici. ctc. Ei nu vor schimbarea.noterapici. dar aga imi vine.stts An tmnak ki 15 struciure.X: Vom vcdca.i dc accca nu pot accepta A: $i totuqi timp'? $i-au p[strat ritualurile.rJclc atAla Dl.ror scuturi u4aq. scoitterea in alala lcgii a tratar. r. numar. $i celclalte spccii sunt de acord'l Dl. oamcnii au irtccput sa 5e lrelcascit.X: O si ii adormim la loc. pc 'l'erra. A: Adici'l .ctra au lbst dc thpt o delegalie a celor 5 i de spccii. Dl. cea carc a tbst prezenlli aici. Jpui rrrrii lLr pleclt. Ei vor sA plcvini accst lucrll.X: Plancta se alli in prcuiml unci catastrolc globaie. mai putin una.uai exact doar o par. care deja cxista.rodelelc dc viu. Ccva intre ulnrnoizi Ei rcptile. Ei sunt aici de mult schimbarea.lin punct de vcdere ceorroriric. atunci o altir spccie.te din acegtia.rI ircr ll rLr rcr. vo e este scopul? Ei vor si pistreze e la modil-rcarea ADN-ului. daci ii pot nurni aga.ri. iar acest lucru ne va ajuta sf. tu $tii ca tot zrtilia oameni intri gi clacd casele ar fi pe sol? Per. cea a Invititorilol va vcni pe Tcna sprc a vd da Clunoa$lerea Universald. repiilc'? Dl. l3i au avut mari problcmc ill trecut.ri .ea batalie care se tirnp.rtem o spccic sr"rperioali deoalecc a\rem iltglobat in noi toate n.lti utnak ki tlucc. Asta cstc pArcrca tr]ca.ln. ridicirn Terra fiird prca rnari pagnbe. lacem sf. dar nrr r or lerrpi. ver. Dl. A: lncearcd. $tiu ci te surprinde laptul cir volbesc cind la persoana intAia. Dacd vom reuqi sd tleccnr de iulic 20li.-*Dacf.X: Sunt un hibrid. La itrccput au oolaborat cu lolii. genereazd o energie. daci nu.rcntelor alternaLive. Llnnitoarele etape vot fi: inler'zicerea produselor din plante. A: Dar asta e un lucru bun. Vor ca Terra si intre in rnatea Conl'cderalie Galactici. t I i t . crisLaloterapiei.Ilit A: $i cale cste scopul accslei rcvenirilr Dl. etc. pcntru ci noi qtim ca acestea sunl lormele leale clc manifestarc a matclici qi dc epropicre de Crealie. l)e la etajul trei in sns scade icgitura cu'lerra.1. culoare.raj orita tea. horneopatiei. !l acca explozie solari. Tu gtii ci in 1998 s-a licut plima marc pace galacticS? A: Nu. $i cr-uu si vi.1 An unnttk ki vet sus .X: Pe naiba. De ce crezi ci s-a construit pe verticald? A: Pentru spaJiu. inrplementarca idcii clc medicamente vitale. ln prezent sc incearca montarca ur. etc. viitorul arati altf-el.X: Exisla anurnite date cheie. clinci la a trcia. dar r.X: Tu qtii cn qi in prezent se sivArgcsc ritualuri clc sacrificiu? Ci tot ceea ce ne inconioari esLe dominat de simbolismul nostru $i ca noi $tim cd orice fblmi.

rperimentul-i ieLrgit.-!*.rbe. din cit qtiu eu. Distorsiunca nu c corrpatibilii cu vibratia nou-i gr clcci dacd sunlcti distorsionali vi vcfi indcpilta tot mai rnult de Sursir. sir vi nioclillce strllcturil r. baricra spa{iu-tintp ar putca li spartd. Nir.1n unnak.nomentul in care viitorul vi va fi pecetluit $i nu va mai exista o cale de salvare.1n ttnnttk ki t'ersus . mincarea sc va strica in lafluri. Pc ile alt[ parte daca sttuLclll intr-o bucli. se adaugd gi dolrinalia Di nu vol sd vi dca rllumr .. .ttt'' .rl'. copii zb'. cam de 12. A: lltnc. rrre si vd invArtiji pe vccie. I-a toate astea se adaugi insA inleresul lor clc a sabota e conomia lnondiala. itrseatltlit t .rpi pcslc rloaptc.l( nour cn('r'tlic.ric rnai mult dir. natalitatea cste in scildcre globalir. $i de asenrcnenea existi -fcrrei rnici nave. este o explicaqie copilircascd. [)aci r'-ati lilncli cu totii la acest lrtcru.kiversus tltt uttnttk ki 1l DLX: O si fie dcrapai ecou()rric la nivcl glohal T'otul r a explocla. la un momcllt clat a lbst un baby-boor. r'acante clc lux. in prezer. Apnr (amentele sc vor ieliini.n.) Dl. La toate astca s-a adiugat si luusrrl r:r'rcrlt cle ulctlinlc Ai rlti. ritiirtitilc vor fi co5r.nanrl popLr lalici..X: Da. Vl1l ca 9i cum tririli acelaqi . A: De cc'. t)l. Nurrai ur. Std dour'$i aSternli. cu o sinsuri monccld. Cu clit aceastd prlpastie se var adinci.r cc si iqi plitcasca rlirile. Nu Stitrr cc e5te ctl cil si ttici ce o flotilir dc sntc clc^ rntgn{ii are. Se incealcir ctcatea ultci bucle tcnrporale in .adicir o natalitate crescutir. ciici 11u vd \ cti pelurite si o cumpilati. dar c rcllir. corect. acum instl . clin Univcr s vine o r.lc parliiule.) Dl. La toate astea sc aclaug:i gi inten{ia lor de a crea o noud ordirre rrondiali. clar voi vcti sul'eri dc lbame.r rccle cataclisme t'tLl vor t ctti.r auzite..r r.r -julul $i sc intorc dill plitna oar:'t illlelvcllil e rind in cind la nava mamd.itiintificc. in limp cc la tclcvizor vi vor Il lllczcntate clin ce in cc rnai multe rcclame cu thrlilii i'cricite. pcntru cri onrnenii nu vor mai aYciL cr.iblationald. . anl aiturs . Dc cc clczi ci blusc qi dintr<rdati a aparut crizn? A: llxistir o explicatic.000 kntp.i. etc. cu aceleagi legi qi acciaqi conducitori. A: Dar dc ce toate acestea. Accst luclu a thcut ca gi consumul sd creascir. cate c interesul lor''l Dl.ttttlici cLt rr.r orq11!41 ..iruajla s^d schimbai. A: Adici noi ne invdrtim acuur iutr-un cerc lcmporal'J l)cci nu mai avetn nicio 5lttlsill I)l.ror-ri vibratie rrcniti si vir schit.rgd respcctarea agcr..rt aceasti genclalie se indreapt5 cu pagi repezi citre pensic.ligantici navd. care lttt cott. care survolcazd ir. Accclcratorul a 1'oii fornit Cled cn .. bcnzina sc va scun. dar carc csle scclp'. dttl llLl irrll intbrmalii .t. Nicl cLl llrl alr acccs de la un rrnurlit nivel in sus.rl scop: lr. pini ir.rrdalnici. A. Cici vLri putcti lnce orice.-Ei au cilnd a fost pornit accelcratorul Ei l-iru del'ectat. Ei qtin cd fir:a voi nu pot supravieltti -Noi ne .rici.lcln clc a'uir thcc si vi inJupnrt.X: Ba cla.X: Pe ldr.r sinu. I6 . rcspectiv zr llobalizdrii.X: Dupi cLu. cu atat $allsa l'oastri de a lace saltul se va diminua.i echilibr-at f-ac_ e_ latl schimbiirii.n spuneam.nic nu va rnri ll cum a lbst.rdei lor.. ma5ini la superolcr-ti.rtt .4t lunok ki .. iar acest hlclu a licut ca balanfa si se dezcchilibreze.X: 'lbatc accstca all ur.

cltrc criz:r ur.. I)upir cunr \puneam. Toti piimdnlenii vor'li . Tu nu intelegi cd voi sin3uli sr-rntc!i in tr.i tltnpor'ali. L. Lrnntl: ki t tt :tt. eu am \'.rrll c..i vi luiinr povcrilc clc pc unrcli.'lirul l'(rt:u A: Ca in Sccrctul? I)l.izLrt viitorul planetci.rii ritr' .l (inc! . ascnrinritoa.X: Pcnlr..logrrlicii si r.. rititelti rireitt.calci cl ar-r inlercs sii \iini llstc nrLrli nrlri Ll.lul cltrr:r Ir r.-r crlt rnai mUlti cu atat utai grcu de rn:inipulrt. trn ilis opac.rci au vcnit cu rdeca dc ar indrc'|ta Ii)r'ta creal()arc tot L rrlr-e rnatcrialisrn. l..lli-uiit. Atat lc s l)t nccesari C'. Abia atunci.etc.r stlrlc h tlrc ei nrr ror cu rrri sa rrjLrngcti.'r'Liliri.X: Da.ie in r.ar Yor line prizonicri inca 26.i qtic. l. nlrita tot.oI Si controlezi o lt Lrilne rlin popultrf ic. lu\.rjrll i. ciu'uia copiluI ii pliingc cri \rrcu o noui biciclcL. I'otodati alilll)ra mca intcrioari ._.1 8 lt. -i. Dl.rvciiTtir:tar.re siar.'\dicd te l'ncc sri Le disociczi tle colcclir.\ccls1a ' . '.r inccpttl \ii su c. Dl.i.ijlr(lu-Dri.. I)aci totu-l ciccur-ge (roulbrnl viitorului actr"ral..i cic adcvirrata noastri ltaturl:r. doar cf. s-au giinclit ce pot lircc si ii controlcze 'i utur.s ln unntA Ai .a cs1c.ln unnuA Ai t cr.'l \ r'i trr'trttit sa \. []iserica estc a noaslri! Noi suntcm biscr ica. sarnaltxtc..X: Poatc. ccca cc va mai rartrine rlin populalia Telrei. Lc trcb'ria ccra Drirl aarc sii \'a abati dc ia crLle 1i :ru g:isit cca nriri Lrunri uretodi.r lrre-.i ii r espccti.rtunci vir r. va Il o tlCimE. clar . clczi ci sc r:incicqtc la ctolutie spirituala]. cir ncrgc la c LrISUri esotcricc. e\is(a li prcoti a(lc\'au a!i ! Cale :ru har cale nr-r suut dominali cle ir.isurr sl-r vi schinrblti soarta'l Voi. dar acc. I:iciart clin voi csle oglinda ccluilalt.ttrt In trttnok ki I9 Dl. interlocutortLl mcu trra privi rrtldnc.nrrretli rhr'. nraqini.X: lla lor \ cni.ru culoarea a lbst cca crre ln-a 1i'agrat..-.rstincte ataviccl $i lumca ii . Ei \a erclzl o rcrrlitrrlc lr. ci laccala degajatd dc cr. Nrr 1to{i inilut-nta r-ln ()nl in\'altilt sal gincleesciil I)cei crccic-lniL catitclisnrelc \. . tcID qi lirri vlagir Dcqi figula lLri cra zArnbitoare.u ci atr-lnci cincl veti irlingc acea slarc veli rcaliza cinc sunteli $i cc putere avcti.X: 'l u nu intclogi ci accasta cstc ultima \ oastri sansi. imi pirea ca $i eur.or dc conc{us.X: Am sir ili spun acum un lrilrc secret.'' i:. adrcii oameni siurplr. clar.Vazlnd ci oarneni clin ce in cc mlri nLlrncro$i sc indrcaltth citre l)Lrterea intcrioalir.re cu nrailasea broa5tci. \.:iruta.n privirca lui era lipsita de viata. cirnria nu ii ajLrng banit sir plcce in vacanti. Hai.iatir c. li . t.)r'\eu. Spun/inil aceste cuvintc. l. ccva ce ercd cd rnir va face si plirtcsc cu viata. in 2015..l.. ccce ce il va facc sir se adinccasca 5i mai tarc in clepresie../.? A: Nu. []c iti spunc Sccrctul'/ Si iti (lorc$ti pcntru tir.i noi o concluccnr A.r se 1a sliir'pi. ci dacar nu scipati clin robic.lia sunt pr-ltirli $i intotdeaLlna rnulgir:rlizati Acegtia nu contcazd. Mintile clcslrrpalc luLr iru cc r. a.iu ()nl carc nu arc cc pr-ure pc nrasir. A: $i dc cc sar l1u ajungcrll'l Dl.rrlilt rr: .i rrr.rtir 'pi urritrrrii. am sinrlit un llor recc pc fila spinalii.cti da seatna .rc: bani. rtrl 'iiirniv'ictimc 5i cel nrai rr. fi i1r ciar . dal se va duce cirtrc biserici qi sc va fuga! Dl. . etc. cind privirile noastrc se intahliral am rcalizat ca ocilii lui avc:lu o culorrc ciudatal.scantu-cli_iq caz rle cataclisnr r or rlur.i sigur prcotul ii var spune ca pkil(-fte pcntlu propliilc 1apLe.. llsh-nrir.tir. 3\ cr Ii. \.rt..r sau tclelbn.ri cc sLiill in lrlala Lnar rlol ora5e. Noi vi clirnr . l.000 dc ani? A: $i cam cc am putca lilcc'? Dl.J1tntc!i 1r r uti plrtca rvca oricc lil de vialir gi de viiior.r i.X: Asla cstc altd urallilulale carc lc-a iegit.ri rii itrr.t I)rr'. Subliniez: rerltlr... Noi arn cliclit-o. carc nll irrc cu ce i$i plalli lirctluile. Voi LrLi sLrntcti rrnull Asta tr-cbLrie si Numai iurPreunir "stiti .i se ioacli doal cll ulintcii volslu.

unnqk. O Terra evoluatd. de evolulie spirituald. nu exist6 d ovezi clare.X: Ce puteJi face? Eu qtiu cd pe data de 25. doar cAnd mdsurdm pozilia unui electron pe care il forfdm sd aibd o anumitd pozilie specificd. Este singura voastrd qansd de a supravielui. citegti o carte. Cdteva guveme. adicd la nivel subatomic. universul . Le veJi vedea pe cer. griji.2014 se va deschide o poarte stelar[. Aceasta a lost rAcite intr-un frigider special. A: Dar portalul se va deschide intr-un anume loc? Dl. presupundnd cd ar fi aga ce putem face? DI. Intenlia conteazd. A: $i cum s-a demonstrat acest lucru? Dl. spirituald.unnak. poate exista sirrrultan intr-un univers paralel. PoarIa vd va fi deschisd sau va veni la voi. Acest lucru se poate int6mpla.unnqk. a avut ideea de a aplica acelaqi principiu al electronului unui atom gi in cazul unui obiect vizibil cu ochiul liber.20 An. dar intr-un alt univers. lilectronii. qtiinlifice. A: Am mai auzit teoria. s-a scos aerul pentru a sc climina vibraliile gi apoi a fost apucati cu un diapazon. tunelul Einstein-Rosen.X: Tu nu cunogti teoria universurilor paralele? A: Ba da.X: Ba existd. Nu cred in ea gi mai ales ce guvern ar face uz de arme nucleare gi de ce? Oricum daca e sd fie aga ceva.X: Sd zicem cI tu in Bucuregti te duci la cumpirituri. De asemenea aceastd teorie spune cd pe timpul observaliei. A: Adicd pe o alti Terra? Dl. si-a observat cd frrul respectiv de metal se migcd. o gaurd de vierme. oamenii ar fi speriali gi vulnerabili. A: Este un lucru imposibil! Dl. acolo unde particulele atomice nu se pot menline. Asta arald cd ipotetica cr'rlitorie in timp este posibili.ki 21 morli de foame gi decimafi de boli. de dimensiunea unui fir de pdr. Va incepe un rdzboi nuclear. Doar o micd parte din oameni va supravielui ascunzdndu-se in peqteri. Ceea ce trebuie sd faceli este sd vd ducefi intracolo. care va scufunda Terra in iarni nucleard pentru cAteva zeci sau sute de ani. Cercetdtorul Andrew Cleland.X: Este greu de perceput cu mintea actuald. fari boli.unnak.ki yersus An.r-rp. Cred cd ar avea rezultate mult mai bune dacd ar aproviziona supravieluitorii cu alimente gi medicamente. de fapt ceea ce a mai rdmas din ele. Cu siguranld ci umanitatea rdmasd le-ar fi recunoscdtoare. nu ar avea rost folosirea unor asemenea metode.X: Vor fi mai multe simultan. Eu am venit sA vd spun sd treceli. una plind de pace gi brindtate. cel care a r-calizat experimentul. dar intr-o altd dimensiune. iar referitor la teoria { lrriversurilor paralele. dar din cele afirmate inleleg cd o Terra lr'rmdne aici gi va fi pustiitd de iarna nucleard gi o altd 'lcrra va prelua o parte din popula{ie. A: $i cum s-ar traduce acest experiment? Dl.ki versw An. La Universitatea California din Santa Ilarbara s-a fhcut o demonstralie qtiinlificd prin care s-a rrli(at ci un obiect pe care-l vezi in fa\d. A: $i cei ce trec unde vor ajunge? Dl. deqi stirtca nemiqcat in acelagi timp.X: Pe Tena.ki An. aceasta este noua Terra. Totuqi. Din pdcate cei care au avut acces la aceastd cale din viitor au fost foarte pulini.X: Experimentul a pornit cu o bucatd de metal lirarte sublire. populaJia va fi decimatd. Al. sunt greu (lc captat deoarece se rotesc cu viteze diferite in acelaqi tir. care se invdrl in nucleul unui atom.0'1 . acea planeta care vd va oferi suportul pentru a deveni universali. se vor gAndi si profite de avantajul armelor nucleare rdmase gi vor face uz de acestea. menitd sd vd ducd de aici cdtre o altd lume. lipsuri. Aceasta este de fapt planeta care va face trecerea. Trebuie sir gdndegti in termeni mici.

Cei ce lucreazS.X: Da. $i pe de altA parte existd anumite legi pe care trebuie sd le respecli. A: Asta inseamni cd s-a inventat ceva cu care te poli deplasa in viitor 9i in trecut? Dl.X: Nu. I)l. si gtie. dar puJin probabil. intotdeauna va exista un univers.l(llca. climatericA. bduturd sau mai rau.. iar hipotalamusul coordorrcazd reacliile legate de foame.. sA poatd lua decizii in cunogtinld de canz6. Dl. Cam aga ceva. Ea secretd melatorrina in stare de relaxare qi are capacitatea de a varia lirnclie de energia electromagneticd. dtmul biologic qi procesul de imbdtrAnire. Este activatd de lumind qi eontroleazd varialiile bioritmului natural al organismului.X: Da. cu asemenea forle sunt con$tienfi de aceste aspecte. care rnirrimea unui bob de mazdre gi este Nimic nu va mai fi cum a fost gi in ciuda eforturilor irlc:EEid-Ien-iiGGlitotodatd conline o hartd completd a t irrpului vintal al acestuia. La asta se va adaugd gi bombardarnentul energetic venit din cosmos.1 13 Herzi rezonanta Schuman se deschide ru a asoclat-o cu cu locatra exacta a Manr Plramlde.X: Importantd? Glanda pineal[ funcjioneazd in lcclagi ritm cu hipotalamusul.X: Da. ce trebuie sd fac cu aceasti informalie? Nu ili ascund cd am mai auzit-o gi din altd sursi. Dl. Atata tot. politic5. in alt univers ea poate deja sd se fr aqezat pe o creangd. Totul va Ii haotic $i va continua aga pAnd cdnd va incepe derularea cvenimentelor de care !i-am vorbit. A: Adicd acea gaure de vierme de care vorbeai s-ar deschide sigur in viitor? Dl.' A. o dimensiune in care istoria sau viitorul ar rdm6ne identice. A: $tiu cd se spune cd este foarte important5. A: Altceva mai trebuie sl spun? Dl. A: Dar plecdnd de la ideea cd ar fi posibil.X: Sn o dai oamenilor.. care vd va aduce stiiri de dezandejde 9i depresie. Nimic. O stare de panicd va cuprinde oamenirea gi mulli vor fi cei care vor cAuta scAparea in medicamente.AdrsA-rQZAlAEB lgh"-ari? Dl. A: Este foarle greu de infeles. Este singura voastrd $ansa.annak. Voi vedeli timpul ca fiind real.unnak. sete.22 An. nimic nu va putea fi redresat.ki 23 inghea!6 Si nu putem vedea decat o realitate.X: La aceasti intrebare nu ifi pot rdspunde. Adic[ dacd ne uitdm in acest univers la o pasdre care $i-a luat zborul. atunci poate exista cineva care poate manipula istoda? Dl. tlisperate. sociald. Ar fi posibil. La tl 1.a? Dl.X: Vremurile care vor veni vor fi foarte tulburi. Pentru voi curge intr-un singur sens.2014. A: $i referitor la tunelul ce se va deschide pe 25-07. sinucidere. De fapt timpul nu existd. Reiese cd noi suntem in acela$i timp in doud sau mai muite localii 9i putem avea doud sau mai multe activitdli paralele. Timpul poate fi strdbdtut in toate direcliile qi inainte qi inapoi. Este doar o unitate de mdsurd pdmanteand. cdci el nu este doar liniar.ki An. S-au fEcut cercetdri . Md refer la situalia cconomic5. l)ar toate aceste sunt date spre evolujie $i de aceea trcbuie sd le suportali cu incredere. ki versus An. Oamenii vor fi din ce in ce mai dezorientaJi. l:ste singura salvare! Tu nu inlelegi ca vibratia Terrei se l. sexualitate. Poli face diferite activitdji in acela$i timp. A: $i nu este a. iar atunci cdnd va vcni timpul sd faceli trecerea.X: Da.wnak kiversus An unnak.

Cred cd Asta este motivul pentuu care mulli refuzd sd accepte aceste informalii. Este chiar pcnibil. violuri. irrtotdeauna in relatare apare cuvAntul normal.X: Noud? Se qtie din vechims.SJ. Pdnd sd ajungeli acolo. Dar este tlltoritd vou5. . $i astfel omul poate accesa forme inalte de congtiinla. iar atunci cAnd o fac vcritic informafia. Existd reprezentdri antice. Exista informalii peste tot.acestea vA sunt date fi la nivelul terie. DI.ki An. Asta vA a$teaptd! Dar pAnd acolo mai aveli un pic de infruntat..X: Nu sunteli idiofi. tefi orbi qi progti. tot trupul tdu va fi luminat". iar lAngd acesta un leu asemandtor Sfrnxului.rtotdeauna am triit cu speranla cd mAine va fi trai bine. Osiris este desenat lin6nd un qarpe in mdnd. $i mie imi este greu sd le accept. V-a1i gdndit ce inseamnd toate Oare inaintagii voqtri woiau sd vd lransmitd ceva? A: $i ce vroiau sd ne transmitd? acestea? Dl. Omul iqi pierde identitatea de sine gi devine universal. ci copiii nogtri vor avea un avantaj dacd noi ne sacrilicdm. Tu nu te uili la qtiri despre crime. Este o teorie noud. pentru ca nimic sd nu vd afecteze rLrtina.unnqkki versus An. zeul babilonian line in mdnd un con. zeita distrugerii in hinduism are pdrul sub forma unui con. j afuri. reprezentdnd energia kundalini care urcd spre glanda pineali.ki yersus An. omul va deveni mai sensibil. Dl. cecrezi?. Consider cd este de datoria mea sd impdrtdqesc Iumii aceste informalii. omul iqi poate modifica starea de congtienli gi congtiinld $i cA poate avea acces la toate informaJiile Universului.i Iisus v-a spus: . ce va veni sar o sutd se il contrazicd.ki 25 dar cea mai spectaculoasd schimbare va ADN-ului. Este greu sA accepli un viitor ipotetic. fi eu caut argumente care sA rAstoame aceste presupurrcri. Shiva. Este o mdsurd de autoprotecjie 5i sd gtii cd nu ii pot condamna. Ldngi ea se afld un sarcofag. Ceea ce am constatat clar.. oamenii. La Vatican existd in Curtea Conului o statuie ce are forma unui con de brad. cAci este prestabilit. tllr totugi normald. pdzitorul lumii de dincolo are in v6rfu1 ldncii. stdnd calmd pe canapea gi mdncAnd floricele? A: Eu nu mi mai uit la qtiri. Dionisius. Noi. de evitat nu se poate. este societatea in care trdim gi pe care o cunoa$tem. inccndii. iar acest lucru face ca al treilea ochi sb se deschidd. Este foarte simplu sd ili dai sema cine . Problema este cd voi nu lreli sd le vedeli. Eu nu gtiu cine sau de cc are impresia cd toli sunlem idiofi. Voi vd doriJi ca gtirea sd fie una exhemd. simJurile se vor asculi.X: Da. asemdndtor glandei pineale.unnak.rafi in continuare de ultimele zvacniri ale unei societili niuribunde. un con. or sa apare migene..''. ir.unnak. A: Asta este gi motivul pentru care am inceput sd scriu. Sumedenii au fbcut reprezent5"ri ale anunnakkilor care apar avand in varful coifului un con de brad.. Thamus. La fel gi cu Icnomenele extreme care au apArut in ultima perioadd. etc. Pane. la baza cdnia se afld inscriplii cuneiforme. X: Cd odatd cu trezirea energiei kundalini gi a glandei pineale. dar acum este bine ca oamenii sd fie informali gi sd gtie anumite lucruri.unnak. Omul este supus acestor schimbdri. dureri de cap.Luminitorul trupului este ochiul. A: $tiu. Dacd va ii ochiul tdu curat... este faptul cd in momentul in care cineva vine cu o teorie prin care oamenilor li se rrlati. A: Muribunde sau nu. Dl. Din pacate acest lucru nu este cunoscut. stdri contradictorii. Vd arr.p3l. doar manipulabili. chiar dacd este zugravit in roz. Aceste teorii apocaliptice ne rdstoarnd egafodajul.24 An.

ki versus An. Va fi o lume condusd tot de ei gi guvernatd tot de legile lor. etc. mai ales cd sunt din r c in ce mai disperali.1rrrrrc inima. Probabil cA aceste '. diu cale . restructurdri. dar am fEcut-o cu un scop anume.26 An. Dar adaugi gi prorocirile unor lrari ini1iali. Numai ridicAndu-ne vibralia putem crca o rr.r(crsta poate fi una grea gi dureroasl.rrrr lLln. pe care nu are sens sa il relatez.ceri. Intr-adever. Irlgar Cayce.r/ez ps niciun argument $tiinlific. dacA verifici din mai multe surse. Este unic in istoria Creatiei. ci din contri atunci va incepe o lume noud. tunak. Ei trebuie sd plece. Nu luali de bun nimic ai nu uitali cd singurii r.. nu mI lr. Nu md bazez pe nimic altceva decdt pe feeling-ul meu. nu \r(inr sd imi preluaJi ideile.. De aceea au creat un univers paralel. a pdcii gi a rrrbilii.I( nc pute[l salva suntem noi ingine. Fiecare din noi qi ri'1r ll un loc.ki lrr caLc se An. dar cert nu este o lume in care noi si ne putem valorifica potenfele date de Creator. dar nu pot interveni in liberul nostru arbitru. Ei au venit sd ne ajute. Eu gtiu cd Terra va trece printr-o mare schimbare. etc. existd 1'or. ba mai mult. au emolii. sA gandifi cu sufletul gi sd faceli ceea ce vi '. Sundar Sing. Ceea ce v-am spus este sutd la suta adevdrat.unnak. Este ceva ce nu s-a mai jdcut $i de aceea suntem asistafi de diverse civilizajii extraterestre. Oamenii se vor ridica vibrafional in trup. din ce gtiu gi ce simt. pentru a ajunge acolo trebuie se rerrrrrrfim la vechile paradigme gi cutume. totul este sd ili dai seama unde este realitatea gi unde este intervenlia umani. in care sperd sd arragA cAt mai multe suflete. Poate c5. Pur qi simplu.. Eu cred si revenim. dar sd nu uitiim . de portaluri. . in epoca spirirualitalii. boli.unnak. lipsitn de griji. ci ei au pierdut bitdlia. ceea ce vd rog esle ca atunci r irn(l vcti auzi de anumite planuri de salvare.ki 27 spune adevlrul sau nu. se afld pe o curbi ascendentd vibralional. Nu e greu. Ei sunt.rrrrintcsc doar cAliva: Nostradamus. vom avea lipsuri. ---R-estul disculiei a fost unul banal. boli. Eu cred Pemantul.' Din tot ce gtiu. Cu sigurangd este o lume aparent bund.. Vanga.unnak. ca si nu mai vorbim de Biblie. rr. Am sd vi spun gi ce cred eu despre aceastd intdlnire.ki versus An.ibilitatea si mi ingel. vom rrlra in Epoca de aur.t cnalii pe care vi le-am relatat le vcti auzi dir. Iar daci vezi cA anumite persoane sau grupuri fac relatdri trunchiate sau eronate este bine si le evi1i. pierderi. insi intervine o problemd cdci iqi dau seama c6 nu pot trdi fdr6 noi. v-am spus 5i repet.r rrLr vdd de ce nu ar face-o $i acum.r ce in ce rnrri dcs. Repet: ce cred eu.rs gi o noud umanitate.r'opul final. apropierea de Creator. Au fEcut-o de milenii '. ceci sd nu uit6m ce ace$ti anunnakki sunt experli rrr ir irnbina adevdrul cu minciuna. iar desprinderea . Eu nu spun ca am dreptate. dar cu siguranfd nicio iamd nucleard nu va veni in 2015..

dar nici rrrrul din ei nu a luat in stipAnire intregul Sumer. rrrr ini{iat primele schimburi comerciale cu alte popoare.sumerian" este un nume dat de vechii locuitori ai Mesopotamiei de Sud qi succesorii acestora: rrkl<adienii semitici. Istoria oficiald ne aratd cd sumerienii sunt unul din clc mai vechi popoare ale omenirii gi cd sunt inaintagii rrrcsopotamienilor. Fiecare or ag era vdzut ca un stat gi igi avea propriul rege. Se pare cd .leaglnul civilizalici" Sumerul a servit ca loc clc aparilie pentru unele dintre cele mai tirnpurii rrlcziri umane" Dezvoltalea acestora a fost pusd pe seama t . pe care le-am avut. literal insemnand poporul cu laJd neagrd.. iar hitilii sanhara. mi-am plopus si aduc cAteva ldmuriri cu privire la tnblilele strmeriene. Ninive 9i Assur. Tot ei au fdcut plimele incercdri de irigalii sistematizate in agricultur6. Localizarea lor. :rc afld intre fluviile Tigru gi Eufrat actualmente zona lrlkului.Shumer" indici zona numitd de ei Srrnrerul de Sud. inainte de a vd mai relata cAteva irrtilniri la limita credibilildlii. egiplcnii rnnrcau acest teriloriu sngr. Sumerienii purtau inilial numele de 'rrrg-giga. Kig. Babilon.strdini cu fala neagrd".. Ei sunt cei ce au inventat scrierea cuneiformd qi rrrr construit primele orage civilizate. Istoricul babilonian Berossus spune ( ir sumerienii erau . (lunoscut ca . rrrr licut descoperiri in astrologie gi astronomic. Numele de .. ('rrvintul akkadian . ca aqezare geograficd.. cuvdntul ebraic era ginar. printre care: Ur.rccstc denumiri pot fi posibile variante ale cuvdntului Srrnrcr sau sumerian.TI in continualea c54ii. N ippur.

Creatori a cclei mai mari civilizatii regionale qi a celei dintai etape istorice. $tim i ir liecare ora$-stat avca propriul lui zeu care era princi1'rrlrrl idol al oraqului. in jurul rrrrului 3300 i.rrnrcnilor invnlAndu-i pe oameni $tiinla.ki 3 1 civilizafia sunreriani.lrn " era principala responsabild de binecuvAntdli. Acestc indeletniciri au fbcut ca populajia sd creascd. z\stl'el Eridu a avut-o pe EA. sandalele. zeiJa .rlrclor curate terestre Ei de snb pirnAnt. Trebuie menlionat cd in Sumerul antic cr istau: scrierea. matematica. '. de lirnbi semitd. iar ENHIL a lbst zeul furtunii in Nippur. in jurul anului 2000 i. ei puneau in mormdnt aldturi de cel decedat uneltc. Poporul sulaerian s-a agczat pe teritoriul acesta gi au inceput sd locuiasci in zonele lertile irigate de rAurile Tigru qi Eufrat. zeila . .rrhcologice vor ardta cA au existat qi alte civilizalii mai r echi de $ase milenii. ei foloseau nigte discuri de lut pentru a r'rrrnpdra diferite bunuri.. Regele..ru qi lapislazuli. calenda- rclc. EA era prietena .unnak.Hr.untak.Hr. se pot afla din sludierea operei sumeriene. Cunogteau lesutul Si oldritul.tit in gapte etaje. Tot din Sumer rrc-au parr. ziduri.r.y An. iar altele de la biblioteca construitd de liL'gcle Assurbanipal al Asiriei din secolul 7 i.o1'. sumerienii au aparut in sudul Mesopotamiei pe la inceputul mileniului al IVlea i.rll regald de la Ur au fost descoperite multe obiecte din . Sumerienii aveau obiceiul de a conslrui un templu in centrul fiecdrui ora$-stat. Lagaq. sibiile. Zeila .unnqk.rele ora$e-cetdli ale omenirii. piatrd. cuiele. Multe din obiceiurile qi caracteristicile ale popoarelor rrl'liadiene gi sumeriene le aflim din scrierile cuneiforme lrL care le gdsim tipdrite pe tAblile de ceramicd. obiecte de valoare care ne aratA credinla lor intr-o viald dupd moarte. oficia ceremonii religioase gi efectua sacrificii in templul situat in vdrful tumului. harponul. lurrnaqamentul cailor. Umma. urmat apoi de Eridu. laceau vase ij. ascmdnltoare Iimbii turce vechi. Arheologii ne explici laptul ci aceasti cuhrrii sumeriani este continuititea celei dinlAi perioade a Ubaidului Timpuriu (5300-4700 i.llr. etc. Surnerienii fEceau corner{ in piele uriaqe.kiyersu. trebuie si acceptAm varianta cercetrrlor-ilor qi sd ii considerim pe sumerieni ca fiind primii rrrtcmeietori ai civilizalici pe Terra. arta qi scrisul.ki 30 An. r\stl'cl. Erau o populatie indoeuropoand vorbind o limbn aglurir. astronomia.An unnak.).lrrt: Ur. Zigwatul era impf. acul. a construit atat un sistem de canale ciit gi prirr. In orice caz nu erau autohroni.Hr. venind posibil din zona stepelor siberiene.renit qi primele date despre o religie politeistd.e lut colorate $i ornamentate cu figuri umane de animale qi pdsiri gi stdpdneau metoda topirii metalelor. inelele. Ultcrior.. Astfel au apdrut numeroase ora$e. carul de luptl. Nipur. dalta. pAnd in momentul in care descoperirile oficiale .ki versus An. Uruk. cum era cel din Ur. Unele informatii vin de la biblioteca sumerirrnir din Nippur. Sumerienilor li se atribuie descoperirea 1-aptului cd rotii olarului gi tehnologia prelucrdrii metalelor. roata. Nippur 'ic pare cA era cel mai imporlant centrul religios gi cultrrral al civilizaliei sumeriene. Practicau agricultura gi cregLcau suine. armura. templele aveau forma unor piramide inalte dcnumite zigurate. ivitd in zona pe la 3500 i. civiliza{ia sumeriand a fbst absorbitd de citre cea babilonianl. in nec. roata olarulrri.Hr.rpci.ianti. lnfluen{a culturii sumeriene porne$te din cele douE rrrrri centre cultural-religioase: Eridu in Sud 9i Nippur in Norcl. Ritualul de inmormAntare era complex..t. morile.. ovine qi bovine. Nu se cunoagtc cu exactitate locul apariiiei civilizaliei sumeriene.Hr. deoarece sumerienii credeau cd zeii coborau din cer in gapte zile. Primele infonna{ii despre aceasE civilizatie care ne-au rtmas pdnd in prezent. Sumerienii erau un popor migrator. qeile. care era qi mare preot. sistemele de irigajii.inci.

formAnd o singuri r rr ilizalie. Ninhursag . Rugdciunile erau deseori inso{ite de sacrificii animale. Dc acum inainte sunt cunosculi ca rrr singur popor. parfumuri. cu o singuri limbd. Aceste certuri dintre .zeifa f'ertililafii $i a dragostei. L)in1re cele mai importante oraqe sumeriene amintim gi acltninistrativ-politice. inainte de a veni sumerienii cra un ora$ rcligios in care se venerau zei.rrncstccatd din nou cu invadatorii va lua numele de . Anu era zeul cerului gi era considerat zeul-zetlor. Istoricii afirmi cd aproximativ cu 3000 de ani inaintea cre$tinismului gi a civilizajiei cregtine.FIr. Existau qi alte temple pentru celelalte zeitAfi dar templul principal catacleriza zeitatea supremi din acel orag.. legume.rLlirclieni.cnrne vizibile de declin 9i nu se mai putea apdra de rrrvaziile strdine.zeila apei. Arheologii au explicat cA toatd societatea cra construitl pe o culturd gi religie animistd. Ora$ul Nippur nu gi-a impus hegemonia politicd ci a dominat spiritual celelalte ora$e. limba akkadianS.e duCeau la un sincretism politic ai totodatA religios' Cirtre secolul XXIII i. Hammurabi a fost regele care a oferit poporrrlrri uu set de reguli.'izare qi administrare. \15-2279 i. Aceste inscriplii arata cd acest oraS incd din timpuri foarlc vecl. Dupd cum am mai spus. astfel ci regele semit Sargon I (circa . etc. Nanna(Sin) era zeul lunii.'ra. supranutnit cel Mare.Hr.Hr. unnqk. rege in frunte qi o zeitate supremi. care a dat legi privitoare la orga.e erau ilc ordin politic. 'ril$ului l)cseori bdtdliile care se dddeau intre aceste ora. stabilegte noua capitald la Agade $i Populalia.zeul soarelui . ceea ce il caracterizeazd ca un 'Iimp rr)parrat inlelept gi un br-ur conducdlol militaro-politic. Enlil . Fiecare ora$ a avut propriul lui zeu suprem.kiversus An. l'rin anii 1958-1916 i. Eridu el'a un orag port gi avea astfel posibilitatea unei mai bune interacliuni cu celelalte popoare deoarece lbcea comer! cu ele.32 An unnak. economic Ai religios.rrii. Dupd sumerieni au urmat babilonienii carc au triit in jurul rAului Eufrat. le . Inanna . triburile sumeriene au existat ca popor in paftea de sud a vdii Eufratului.el era ajutorul regilor $i un mare viteaz. iar lara se va numi Sumer-Akkad. Oamenii aduceau uneori ca jertfi vegetale. precum zeul soarelui gi al apei. al lurrii oraq .unnak. Ea . puterea Sumerului dddea '.ri. .zeila-mamd.r rrncrieno-akkadiani. Shamash .'Capitala rrrpcriului pe care l-a ridicat Sargon (2371-2316) a fost l. ridicdnd astfel standardul vielii ( Ur. Inscriptiile Lugal-Zage-Si 9i Lugal-Kigub-Nidudu ne of'erd o perspectivi interesantA asupra acestei cetdli. r'l mai puternic Ai mai bogat . semitd.rrblbil oraqul Bagdad care era numit de Agade. Hammurabi a unit aceste lrrruturi qi a infiiniat Imperiul Babilonian printr-o uniune '.ttnnak ki 33 Oarnenii din Eridu aveau astfel de la zeila EA un set de reguli care trebuia respectat de intregul orat. fiecare ora$ avea un templu cu un mare preot.).rrrncriand. Nu mai putin important a fost rcgcle Nammu din Ur. Putem spune cd sumerienii aveau peste 60 de zcitdli. o va inlocui pe cea '. cucereqte intreaga o transformd in 1.zeul aerului . ki An.ki versus Art. Temple inchinate zeilor erau intAlnite in toate oragele Sumerienilor. imbrdcdminte. Este important de menfionat cd cosmologia lor suslinea cd pamantul a iesit de sub apele cele mari formdn l uscatul de azi.

unnak. Sumerul a avut o mare influenli asupra celor. care se v[d cu ochiul liber.000 de ani.000 de ta-blifc ai cilindri. ir i cele $i c i arheologice. care ui.Ele sunt considerate ca fiind ur.34 An. Aceasta ar fi istoria oficiald. ele continua sA fie ignorate gi excluse din istoria oficiald. Din pdcate nu s_au .unnak ki versus An unnuk ki 35 de 1000 de ani Babilonul a dominat situalia in lumea dintre cele 2 riAuri gi chiar mai mult $i mai departe. pe care asirienii gi babilonienii o numeau Marduk.ki yersus An. poafii nume sumeriene. Sitchin spune ci acegti zei au sosit de pe o pianetd numi6 Nibiru sau Planeta Incrucigdrii. pe care se tradus decAt foarte pufine. printrc consideranduJe neverosimile. a Sumerului. prczcntatd succint. Aceastd listd se afli gravatd pe o multitudine de tdblile de lut qi sigilii de piatrd qi cuprinde o perioadd de aproximativ 400. dar degi au trecut peste 150 de ani de la aceste evenimente. atat din punct de vedere istoric. istoric qi poliglot. in urma unor argumente coerente. comunitatea gtiinlificd a respins aceste informalii intAlnite apoi in astronomia Greciei antice.lalte cul_ umanitdlii. Ei igi bazeazd argumenta{ia gi pe faptul cd conducdtorii sunt descrigi ca fiind zei sau nemuritori. carc au 1bsr aceste inscrisuri sumeriene zeii sunt nurnili An.in traducere. preponderent din lut gi piatrd. religioasi Ei politice din acea perioadd.unnak.ki . cAt qi religios. sociald. De aceea arheologii afirma ci sumerienii sunt lea_ gdnul civilizaliei. Cu toate cd anumite voci au afimrat ca ele sunt reale qi trebuiesc acceptate. Sumerienii in ocazia acestor gantiere s-au g5sit aproximativ 250. Au dezvoltat aritmetica folosind numere diI-eri1e ficdnd calcule in baza 10 gi 6.ki An. cuvAnt al cdrui traducere uzuald este cea de uria$i. a ajuns la concluzia cd aceastd civilizatie sumeriand a fost un <dar al zeilor>. Mitologia sumeriand afirme ce au existat o serie de zei gi zei1e. dar a cdrui interpretare corectd ar fi: cei care au venitjos. care a studiat ani la rind aceste texte $i care. primelc 5 pla_ nete. care au venit pe pimdnt gi au creat rasa umand. datoritd lungii perioade pe care o acoperd.unnak. efectuate de Sir Lavard din Telloh. Ceea ce este insi important Si interesant de aprofundat este Lista Sumeriand a Zeilor gi Zeilelor. buni sau rii. cei care au venit din cer pe pdmdnt. Au inventat formaliile niilitare gi au creat aga numitele infanterii. Nu putem sd nu facem o corelafie cu religia oficiald qi anume cu faptul cd in Genezd apar niqte personaje ce sunt numite Nefilimi. cavalerii gi divizia de arcagi.ra din cele mai mari descoperiri arheologice din istoria afla intreaga istorie a Sumerului. Cel mai important apdrAtor gi traducitor al acestor scrieri este reputatul savant Zecharia Sitchin. Majoritatea acestora fac referire la situalia economicd. Acest lucru se datoreazd faptului cd ele contravin versiunii oficiale.

in truduccrea lui Sitchin.czcntiu-i in care slmt desenate corect poziliilc.juns pe pdrnAnt cu 120 dc SAI{ inaintea potopului. planeta Nibiru ar li cauzat. Locuitorii de atr:nci ai zonei sumeriene au fost prilrlii carc au interaclionat cu ei $i tot ei au lost cei cdrora cle-a lungul timpului lc-au tbst dezviluile informa{ii privind sistemul solar. De aceca au vcnit aici. Asta ar insemna aproximativ 411. insi dr-rpir o perioadi. care este situat dincolo de Pluto gi care se pare cA face parle din sistemr-rl nostru solar.nite reprezentiri ea apare ca llind o femeie insit'cinatd.s )n unnak.i6 An ttnnuk kiyersut /n unruft-kr An unuA At t'erttr.ZU. Se pare c5 in misiunea lor de a cduta aur ei au mai aterizat gi pe alte corpuri ceregti cum ar fi l. cre6nd astl'el Homo Sapicus. agticultura. canalizarc. ba rnai mult. Acest cataclisrn cste descris in amdnunt pe cdteva tibli!e. Se pare ci ccntura de aslcroizi dintre Marle gi . dc pdui Ia 500. degi Enlil s-a opus cu vehctnenfd.tia au vcnit pe Terra cu scopul de a ciuta aur. rcpr.000 de ani pdmdnteni.ul argunlent care se poate aduce este 1'aptul cir surr. Nihursag.lupiter a apdrut ca urmare a ciocnirii clintt. au conrbinat ADN-ul lor cu ccl al lui Homo Ercctus.ccc prirr sistcnrul noslru solar odatn la 3. etc. 1'ac lef'erire la anumite recipientc in care au fost crcali eurbrionii. la inceputul lbrmiu ii sistemului solar. dar totoda. au construi[ mine situate in priucipal in zrctualul Zim_ lrabwc.Ai 37 credeau ca aceastA planete are o orbitd elipticd de 3. Tot cl spunc ca acc. distrugcrca unci planete nurlitd Tiamat. Sitchin crede ci acegti zei aveau viafa foar.rr 600 s-atr strbilit pe Terta. dar tlo. Anunnakki aveall ca gi conducatori pe Enlil 9i Enik. au licut baze intlc actualele Iran gi Irak.ltratia ci anunnakki au a. Inilial au lbst 900 de colonizatori.000 an j.c'l'iamat gi una din Lunile planetei Nibiru. iar sumcricnii itu numit accasli perioadi uu SAR. Cor.ei dc pc plancta lor. In anur. intrucAt aceasta se deteriorase. Ninti sau Ninkharsag cste descrisa ca avAnd vastc ctu'Io. numit Planeta X. Sc pzrrc ci aulul lc cra necesar la refacerea atmoslbr. rnir.(c lulrgii.ahmtt (Marte) 9i Luna..rlbrrn calculelor acestora Nibiru tr. insi nu mai cxisti nicio o altd dovadi care si sustind aceasti ipotczij. oonstructia de olaqe. nelireqti pentru r.tinte medicale $i apal'e deseori in reprezenldrilc sutneriene sub fonna unei po^tcoave cu ajuLorul careia sc tlia cordonul ombilical. Tnblilele descriu modul in caic au fost combinate gcnele Ar. Scene cu muls dirl Tcmplul lui Ninhursag .600 de ani.rcricnii avearr ample.600 de ani pdrndnteni gi ci orbita accstui astru ar incepe undeva intre Jupiter si Ma e $i s-ar extinde departe in spafiul cosmic. ei avintl tiiblilc cu rcltrezenldri ale sistcnrului solar gi al planctclor. Singur. In prezent s-a idcntificat un corp ceresc.runnakki cu cele ale baqtinaqilor.td ueobi$nuite cuno$tiutc clc astronomie. Enik implcuni cu Ninl-rursag sau Ninti sc pare ci au fost cei care i-au creat pe oameni.irrca 1i orbitele acestota. zond numitd de sumerieni AB. care erau fii conducdtorului suprem al celor de pe Nibiru' numit Anu.tea perioadd. Pe tnblile gisint alir. astronomia.i sciura ci nu pot lace munca. dindu-q.

000 de ani. Se pot obseNa vasele de laborator gi Pomul Vielii . intr-m final. Ace$tia siiteau in cerul lor gi venearr in vizita pe E. inapli in a muusi.An unnak ki ver.LU. si guvernezc pr'u.i la nilologia grcaca Isis. iar descopeliri recente arat[ ci Homo Sapiens a apdrut pentru prima oxril acoio. la fel de bruscd ca prima.a se facc cd au apdrut creatur:i cu diverse defecte sau hibrizi.rlil gi linki.DU doar rareori.yus An unnak ki An. [itiinla confirmi cA noi am avut acela$i stritno$ teminin care a lriit in Africa acum 150-300. Barati.ioi au lbst cei clrc i-att trrmis pe liliil qi Enik.umtrk kiversus An unnak ki 39 ljiterior aceasta devine zeita lnarni $i o re-qasim in cliverse religii sub I-elurite rlume ca: regina Scmilanida. Dc altl'el atit legendele sumcrierre ci1 qi lcxtcle Vedicc povcstcsc dcspre cont'ilicte pennancntc ilr ldndul zcilor. Ulterior aceqtia au devenit din fia1i.nllriul. rivali. iar accst ilrcru a dus la o erplozie dernograticir. dupi nrulte combinalii qi incerciri cquatc. iar daci nc gdndir.000 de trni s-a produs o noui intervenlie. conllict in care Enki a {inut partea rasei nou crelte. Nagterca primului om.nai descriu faptul ci oamenii au primit posibiliratea pr'ocrccrii. Astfel: tatdl zcilor se nurnea AN (cer) iar uizrma lor ANTU.ro Sapiens. Pe tablilele sumericne apar numele gi ierarhia zeilor anunnakki. A. Tdblitele ne spun ci in thzele iniliale s-a incercat conbinare a ADN-ului zeilor cu l^eluritele vietiti existcnlc pe 'l'erra la acel rnoment.liica.tiinla dcmonslreazi cd acum 115. etc. asupra ADN-ului uman. in conlbrmitate cu textelc sumcricne [-ulu a avut ca mami o t-emeie din A. Tiblilclc r. 1'ot . au descopelit formula corecti gi astl'el s-a niscut LU. Sc i)are ca acesta a fbst declanqatorul uuui conllict tnajor ir-lre Er. oare erau fraii vitregi.RI. Se parc ca ruegri .n . in urma chreia a apirut I{omci Sapiens Sapiens. primul Flon.

Arlelacte aflatc la British Museum .ki An unnuk.10 An unnak kirersus An unnak.nr aceea$i stare conllictuale la nivelul zeilor.ki 41 observf. care exploda la cel mai mic incident.ki versus An unnuk.

Tot ei l-au invetat cum sd facd calcule matematice. Uneori sunt ununoizi. un prin! din Sippar. Apoi i-au dat 'l-dblija Divind care conlinea secretele Cerului gi ale PdmAntului. pedepsindu-i astl'el pe cei rdi. . alteori ar-r cap gi aripi de pdsdri $i adesea au aspect de reptilS. Interesant este f'aptul cd in texul tAblilelor. textele sumeriene impart istoria in doud pdrli: inainte qi dupd Potop.GIR. An unnak ki 43 Zeii sumerieni sunt descri$i ca avand mai multe infEtigiri. Dacd suprapunem informaliile tlbli{elor peste cele din Biblie vedem cd anurnite idei corespund. Este important de menlionat cf. Aceste tipare sunt rcpetitivc qi se regdsesc pretutindeni. ci DIN. El a lost adus de Shamas la adunarea zeilor.unnak ki An unnulLki versul. Aceastd r-rltimd reprezentare apare in special in imaginile in care acegtia sunt descrigi ca iiind razboinici. Inflormaliile se gdsesc qi pot fi accesate. regdsindu-se in arnbele scrieri. Nu are sens si intrdm in amanunt in aceste descrieri. care se traduce din acadiand ca mlre!. Cel mai important zeu era Anu. Ei spun ci dupi ce apele s-au retras anurnakki au decis cd au fost prea mdreli (in sensul de buni) pentru umanitate. El a fost latdl lui Anunnaku. Ei i-au ardtat cum <sd vadd uleiul pe apdD gi multe alte secrete. in traducere cel venit din cer. Zeu cu gdleata de apd gi con Zeu sumerian cu gdleatd qi con. pe parcursul a mai nulte sute de mii de ani. ki yersus An.rranki. Enlil gi Enik. se regisesc numele aceloragi zeitdqi. Sumerienii nu i-au munit dumnezei pe anunnakki. stdpAnul constelaliilor. rege al zeilor. Pe una din tiblije apare Enmedr. stAnd in fata unei plante. adicd cei puri. dumnezeu din cer.12 An unnak. Termenul lblosit este ELU. strdlucitori. care a fost indrbgit de Anu. spiritelor $i demonilor gi care locuia in cele mai inalte zone din cer. Se pare cd a existat un potop care a verrit gi a distrus ceea ce creaserd anunnakki. El avea puterea crealiei gi puterea distrugerii.

i dor-inrelc inintii lol sLtnl itrrhclttatc Ia tiru iI toale zilejc.rundatii acestea elarr pr-lse pe seanla Lrnui der. dczaslrc. $i a rnnrit tot tntpul ce sc lllifcr pc llinrint: pirsirrile.r!. pc fcra s-a nroclus o catastloti. In tnblilclc suurcLicne se po\'eslegle cum anunnakki au pii-iisit piinranlul in navclc lor in tinrlr ce intreg reritoriul ela acopclit dc apri llxista in prezenl dolezi geologice calc coutinnii cir acur.i ci atunci cind ploLra . $i a acopcrit alla to!i muntii cei inalti.rrtoc 5i pinir la tillrloarc gi 1rilni la pdsdrile cent[Li. pentnl cli strnt nnnrai trLrp.i de aceea alribuiau e. su1f. Tot la sumcricni aparc idcca ca un copil se lla$te tlcja plcirtos gi ci orice sulbLinlir esle dari pe me|it qi ci tre buic mullnnit pcntnl cir.rtul.I+. tot voi picrdc. toate victrilile cc tr)i$Ullau 1tc piunint qr toli oamenii. sufelir.tnrti ki +i llr. I)ccr zilclc lor si ntai ile o.r.iulli oalllenii pe llaullint li .c 1.rc . zeiia celelielor'.irrtu lLli. $i a spolit apa pc pirntir. loatc s-aLr stiirs . c:lci Lni parc rdu ci lc-am licr. care pe cine ii voit.hrt.n apioxinrativ I 1. pdnriint $i corabia sc puI1a ltc deasupra apci. lriri crr scau'r:i rlc cind liii lui Dur. \..nalii dcsprc to( lLlul dc conllictc cum ar fi ccl lupirut intre zeul bovinelol Lalral si sola lui.alzlltLl ci llicele oautcuilor sunt 1r'umolsc. L)al l)orlnLrl DurnnezcLr a zis: . calc erau sub cer.rhrit. de la onr pinir ia r.xrLr. . l-a pirrut rau $i s-a ciit Dumnezeu cii a licur llc onr pc pdnidllt.i apdrcau ir.rli.:le prc pirrr. Surncricnii atribuiau calitilti r-rnxne zeilor gi astfel avcm inforr.tal.i tt. lii rrt . Ici colo lipar noi descopelili.rrzcci de nopli gi s-a inurLrllit apa gi a ridicat corabia . citc aveau suflare de viatir in iriir"ilc lor arr nruiil irrillrt JcrrsrrPnr pirnt..clulti cc tl inccput a se inn.000 i.rt atet de mult.ll 1tt ututtk Ai t !t st!r tit unjtttii Ii 1l tr:'tt.rnul: . anirnalele.rr 1. tlovezi ale unor civilizatii avanslrtc. Din scrieri alliln cd in .o sulir cincizeci de $i aqa s-a slins loalal zilc.i ii Iot piimir. r-idicintlu-sc cu ciucisplczccc coti tlai sus c1e ei.rt.Nu va rdmdne Dubul N4cu prrrrrlca in ounrerrii acestia. $i a crcscut apa utercu.Pietde-voi de pe fa(a plimintului pe olnul pe carrc l-am litcLrtl De la om piiui la dobitoc qi clc la tilitoarc pilnir la pdsarilc cerului.cclrlilc q. Tot pe acestc tablilc grisim inlorrnafii cu privile la thptul cd sumerienii iEi vcclcar-r zeii ca flind buni gi puternici . Astl'et s-a rliscut crcdinla ca dacd iji dispretuiai sau jutlccai clurnnezeul acesra ili rLducea boli.Lrscat. care a clistms roate agezdrile cxisteutc.ia.non care triia in Collirl Pcrsic qi calc sc rizbnna pc ei." Potopul a !inu1 pc pimiint patruzcci de zilc 1i l.rcea zoni geografica ploilc crau rare . $i a zis Don. 'l'oatc cclc tlc 1tt.i (nclilinti).i ncrcugitclc pcrsonalc ca liind rdsplata propliilol laptc. Geneza Dc altfel daca ar li sir ccrcctiiur lcgcndclc qi miturilc c\istelrte pe intr-eg phmintLrl am lcaliza cd pretutindeni lpare ideea de potop.utezeu incepuscrir a intla la liicelc oatucnilor $i accstea inccpuserii a lc nagtc 1ii: accatia sunt r cstitii \ itcii Cin vcchime.i s-a innrultit I'ourle llrr.r a limas nurnai Noc qi cc cra cu cl in colabie Iar apa a crescLll u)elcu pc piuniut.r s-aLr [liscul llicc.i uccasta s-. dar care nu sunt luate in seami. iuciit a acopcrir toti muntii cci inalti. rilltatcil oalltcnilor s-a nrarit pc palutitlt li cil toate culielelc. dor-llzcci dc ani!" ht vLenrca acccu s-au ivil pc pimlnt ur.. fiarelc. Virztintl insi l)ontnrrl I)trtlrriczcu cf. 1i-aLr rlcs clirltrc clc solii. liiii lui Durrrnczcu.r fiirtlrt cerc se al1it |i.

ki An unnak.i intre Enik qi Ninhursag (doamna care dd via[d). Aceasta la blestemat. Apare apoi o ceartA intre Emesh. Una din zonele af'ectate a lbst o coasri.unnak kirersus . De asemenea a existat ur. care era responsabil cu nagterile Ei roditul. intr-un linal lui Nihursag i s-a {Ecul mila qi s-a intors sd il insdndtogeascd. ora$e $i ternple $i Eten. Acesta se pare cd ar 1l mdncat opt plantq crescute intr-un loc special. din care una a lbst ticutrl special pentru coasta bolnavd.r conflict . Ea a creat opl divinitdfi care sd il vindece. constluclii. zeul verii. Se pare cd acegti zei erau gelogi $i vroiau sA fie laudali in permanentA.4n unnak.unnqk. rAspunzdtor de flora. Ea se numea Nin-Ti.ki versus An. in traducclo doamna coastd. clorindu-i ca opt pirli din corpul lui sd se imboindveascA. Sd fie acesta oare o asemdnare cu biblica Eva? Basorelief aflat la British Museum . nurnit gridina divini qi ar fi declangat astfel luria zei[ei.ki 47 Ashnar. zeul iernii. iar Enik s-a imbolndvit.46 An.

epr.srrr ./iitof dc llntani.iu.l l)ltrer171 qlj.dzut cil ljilt(l nisl)Lln. lialele ci pc ltLll'lc 1\iinLlrta a lbst r. I)csrrre N"iltLtr:.'iI e csle lel)rczcltlati ltnnlL-Lllt vLtllur crt c.ior zcita p.uL se $lie cal u llut o liieii . iirr..\ccasla a tlcvcnit ullcr.i irn liu crr ]:nr(. casci salc crr apa (sintbolizinil cirsrr llilsterii) /\l):..rn (lc lcLt !.1tt trrrtttk ki -19 :.its ltt t ttk Ai iit ttnntk Ai tet sus . Nihulsas cste nriniti pi N initi-ckrrrlrr rr \ ie tii s:ur \lrrrrrrni . l:a o r.Lri.(.i tllllLlrllt rJr: lcuijititile t]tr(l. giisital in i ll-.r-ziltl pe \ilrLrr.:loi cci.eirlc. l9(X)-235(l i. ._-FF +8 lit trttr.tli ki rtt '.u .l Ir.l$urilor.riu(lc in ghcarc . l. l'r'cscu din crrpi'tl..

us . fi /i:.\R. ficcarc av6nd uu rol binestabilit in ierarhia exis1eu1f.. in urma tradtrceri tablitelor.ittulrri sar-r al clominaliei.prt tltrr rrl lr lirst tlrrnctit clin D]l. simbol fblosit consernnat in prczcnt de mcdicina. Pcrioada domniei lui Enik sc inlindc pc 120 S.000 i. in traducere casa din strirlirnrlul apci sc . Tiblitcle :. Sprt tleoscbilc dc liatclc siru Enik.rdscut Uttr. pentru cd ar fi violat o fata pe ntrrne Ninlil. aa_ 1l [n rcprezentili [r.50 '!tt ttnnttl ki vtr. apare adcsea reprczcn'.. )/ -.1n ttnnul li An tunak kiver:. Sc nrai qtie despre Eriik ci a avul un copil cu llica sl cllc ir dat na$tcre unei l'ete pe nume Nikurra.lrnAntLilui $i cstL. . care liolirdse sir dislr'ugl unianitatcar. Enlil cstc vazut ca fiind stlpinul p. stabilitd de Sitchin.-ENGIJR-RA.rttt .. Consider ci este impofiant si amintim cronologia evenimentelor.i familia lr.. Atmosfera planetei Nibiru itrcepe si se deteriorezc ai dcvine astfel ostild viefii.1n unnak kr 5l zeilol.:.1.VIUN.cutloscut ca fi ind invenlatolul ldrnicopnlui. in tiblilele Evenimcnte inaintc de Potop 450.I{r.i al)a in Eridu.l cea a caducculLli.ri. pcnlru cir o vedca ca liind o creatie impcrf'ecti. Enlil estc descris t lr lirrr.riii. in alhra acestor principali zei. Pc tabiile se allir 'femlrlul laptr-rl cir el a slidat Consiliul Conduciitor al Anrunakkilor'. Anu il cletroneazd pe Alalu 9i ajrmge cu ajutorul unei nave pe Terra. llnrk s-a inrprcunal i.l rrrr zr'Lr trl v.i cu accasta $i astt'el s-a r.nerian ) cum sA iqi construiascl o barcil spl c a se sllvir pe cl . \:. qi l-a invilat pc Ziusutlla ( Noc sur.1r1 dc doi ferpi care sc iucolicesc. lLri principal se nurlea I. o localitate situati in zona vilii liutl'atulLri. Aici gisegte zdc[mintc dc aur gi realizeazi ci acestca pot li folosilc sprc a salva atmos['era planetei sale. Aceasta hrsi l-a r:rmat in pribegic ai i-a niscut patru copii.prrrr . Impor(ilnl cslc lirptul ci Iinik apare intotdeauna ca protector $i in\ irlrtr)r irl ortrcnirii 5i cste vdzut ca fiind crcatorul omului.r. casa sumerienc rnai gisim rclatiri $i despre alte zeitafi. imagine lbar'lc xscDrinitoare cu cea a li AND-ului uman $i cr.

Afiica cu ajutor:ul unor ltave. Acest lucm il infurie pe Enlil.000 in sudul Mesopotamiei existau gapte localilirti clczvoltate. Ann este atacat de nepotul lui Alalr-r. Enik Ei Ninhursag se vdci situa{ia de a gdsi alti rnuncitori. Amuurakki sosesc pe pdmant in numdr mare.000 0 noud cra glaciarai se abate asnpra Pdmdntului. care se hotdri$1e sd distrugd inlreaga populaJie. in acclaqi timp Enlil aduce lucrdtori primitivi irr Edin din Mesopotamia.au hanspor[ate din . De aceea se gdndesc s5 creezc lucritori. 380. Enik qi Ninhursag se decid sd pund noi conducitori in Shuruuppak.52 445. Acest htcm face ca viata sd regreseze.rt puqi la nrunci in locul amrmrakkitor. in momentul in care vroia sir pdriscascd Terra. 400. Anu hoterA$te ca exploatarea minierl s[ aibd loc in Afiica. care este fiul lui Anu.000 Asqrra Pimintulni se abate o noul erd glaciard.000 300. Enlil. Metalul cra r. Enik este trimis in Africa. Acegtia incep si se cupleze cu ele. IIorno Sapiens a lbst creat avAnd posibilitatea procleerii qi de aceea a inceput si se innrulleasci. Acest lucru il enen'eazd pe Enli[75.r navcle care soseau regulal de pe Nibiru. Igigi erzr rispunzirkrr de trirniterea produsului f init.000 Cerltrul de Contlol al Misiunii din Nippur \. 100 000 Clima incepe sI i"si 1syi61. Ei sunt condugi de sora vitrcgi a lui Enik.ral<ki se rdzvritesc dcoarece nu le convenca munca PimAntul incepe sd devind ospitalier datorit[ climei care devenise mai blAndd. 430. pe orbita. 200.000 in minc. 41 6. Odatd ajuns aici. grea pe care o depmeau puqi in Productia de aur incepe sd scadi. 49. Ea era doctor gi avea gi rang conducdtor. De aici cra incdrcat ir.rrgic din Shunupak. s[ ia PimAntr"rl in stapdnire. Ei ii aleg din rAndul oamenilor. irnpreund cu el soseqte gi fiul lui. Ei sunt conduqi de Enik. Primi lucrdtoli oblinuli prin rnanipulare genetica au avut la baza ADN-ul unci fcmele de maimut5. iar accst lucru il detcrmind pe Anu sir vind pe PdurAnt.unnqk kr An. incdlzindu-se.000 Anur. dar din categoria celor ce aveau pdrinli aml. Fiicele oarnenilor care erau deosebit de fiumoase srult ravnitc de cdtre anunnakki. Minereurile el. r\ce$tia au fbst prirnii Homo Sapiens. Pe Pdrnint estc atit de frig incit doar omui Cro-Magnon supravieluiegte. Totodatd il nume$te pe Ilnlil coordonator al misiunii Tena.i (. Ei sur.000 Igigi il sprijind pe nepotul lui Alalu iar acesta incearci. Dnlililii cdgtigd intr-un final rdzboiul impotriva zeilor.rr.alrnat gi apoi trirnis in sus.000 An unnak kiversus An. cu intenfia de a extrage aur din Golful persic.ttnnak k[ versus An ttnnak ki 53 Anunnakki aterizeazE pe Terra gi iqi stabilesc baza la Eridu.urakki. Ccle rnai importante erau: un port spatial in Sippar.cnlrul Metalr. .

8. care era nepoata lui Anu. Unul dintre acestea se afla in Jericho. Dupd ce apele au inceput sd se retraga. IEcdnd valea Nilului cultivabild. El ia peninsula Sinai qi Canaan-ul. 8. ki 13. Anunnakki dezvdluie oamenilor noi cturogtinle. pe nume Horus.970 Fiul lui Osiris. Ninurta cdgtigd bdtdlia qi goleqte piramidele de echipament. irnparte domnia Egiptului intre Osiris gi Seth. 7. dupd care il omoari tiindu-l in bucdli.tlr.500 Descendenlii lui Ziusudra primesc lrei linuturi unde si igi desfEgoare activitatea. 3. Apele se revarsi asupra pdmdntului. Enik intervine 9i el. Oamenii incep sf. iar templul acestui ora$ este inchinat zeilei Inamra. Evenimentc dupl Potop Seth il captureazi pe Osiris. Enik nu poate respecta promisiunea gi 11.780 Primul ndscut al lui Enik. Anu vine in vizite pe Terra. Enik ii invald cum sd dornesticeascd animalele. . unnak ki An. unn ak. 8.000 Enlil ipi dd seama ce se va produce o catastrofE globald odatd cu trecerea planetei Nibiru prin apropierea Pdmrintului. Preia apoi rolul de conducdtor al Nilului. Dinastia Ra. Ninhursag orgu'izeart o conf-erinfi de pace.unnak.Marduk igi pierde puterea. Ninurta.6'10 i. iqi rdzbund tatdl inifiind primul r[zboi al pirarnidelor. Anurnakki urmdresc intreaga scend de la bordul navei lor. Cu aceastd ocazie se construie$te oragul Uruk.000 il invald pe Ziusudra cunl sd i$i construiascd o barcd sigurl. Primele orage construite sunt Eridu 9i Nippur. fiul lui linik. Anunnakki se hotlrdsc sd inliinleze din nou oragele zeilor in Sumer.ki versus An unnqk. Egiptul este condus de semizei. Conducerea Egiptului este preluata de urmaqii lui Thoth. Enlil accepti ca populafia rAmasd sd primeascd urelte qi semin[e. Se construie$te Heliopolisul. viitorul Ierusalim. 10. 9.s00 La por{ile facilitdlilor spafiale sunt construite turnuri de veghe. Anunnakki consh'uiesc un Centru de Control pe muntele Moriah.800 ferlil. ki yersus An. pe nume Ra/Marduck.An. cultive mai intAi in zonele inalte. Este nomentul in care incepe perioada neolitici. Este momentul in cate apare civilizalia.400 Este o perioadl a pdcii. in port pentnr navele spatiale. ii a-iutd flcdnd stdvilare gi secdnd rdurile spre a le ol'cri teren Urmagii lui Enlil nu sunt de acord cu faptul cd descendentii lui Enik controlau toate zonele de zbor qi de aceea iniliazi un al doilea rlzboi al piramidelor. Seth reuqeqte sA scape refugiindu-se in Asia. El ii pune pe anunnakki sd jure cd nu vor divulga oarnenilor aceastd informafie. Peninsula Sinai este transformatf. Valul uriag ce urma si se plopage pe Tena avea sa ii ducd planul la bun sfdrqit.

tat[l lui Abraham se nagte intr-o familie de inalli preoli. Inanna reuqe$te sd scape.. 2.900 Conducerea Sumerului este preluatd de Erech. Acum are loc cunoscutul incident de la turnul din Babel./Marduk.650 Regatul Sumerului incepe sd se destrame. Civilizalia inainteazd ajungdnd in a doua regiune.unnak. Pleacd apoi in exil. Gudea este aj utat de Thoth sd construiascd un ziggurat in onoarea Ninurtei.ki yersus An unnakki An. ocazie cu care capitala se mutA. Enlil igi dd seama cd oamenii sunt din ce in ce mai greu de condus.ki 57 Regi pc 3'160 Plmint Oamenilor le-a fost datd conducerea. gtergAndu-l de pe fala pAmantului. 100-3. Civilizalia incepe sd se rdspdndeascd gi in alara Sumer. Thoth a fost dat jos de pe tron de cdtre Ra. 2.193 Este anul in care Terah. Marduk este zidit de viu in marea piramida. Nanam-Sin sfideazi Nippurul. cel care o tr6.56 An. 2. vrdnd sd stdpaneascd cele patru regiuni. Acesta este momentul nagterii imperiului akkadian. dar reuqegte sd scape printr. spre al convinge sd pdrdseascd Mesopotamia.ului. Babilonul este proclamat de cdtre Marduk ca fiind . Marii amrnnakki atacd Agade.ki versus An unnak. Dumuzi. care se sfdrgesc odatd cu instalarea unui faraon.3 50 2. pleacd din Africa.poarta zcilor'. in Nippur apare calendmul. 3450 Nannar/Sin preia conducerea in Sumer. Grupiri loiale lui Eniil gi Ninurta ocupd Sumerul qi Akkad. 2.unnak.220 2. Acesta cste momentul in care valea Indus incepe sd se ctvllizeze. Sunt ani de haos. iar anunnakki reugesc sd anestece lirnbile oamenilor. Conflictul dintre Inanna qi Marduk capAd amploare qi ia sfdrqit doar in momentul in care Nergal.. Mesopotamia. fratele lui Thoth.371 Inanna se indrlgosteqte de Sham-r-Kin (Sargon). 3.255 Inanna preia puterea in Civilizalia Sumerylui explodeazd graJie unor conducitori abili din Lagash.un tunel.dase pe Inanna este arestat gi apoi ucis din gregeald. Ninr-uta face prima capitald la Kish.3r6 Sargon.291 Tronul din Akkad este ocupat de Natam-Sin. fratele lui Marduk. . 2. Acesta i$i stabilegte capitala la Agade. Acesta reu$e$te cu ajutorul Inannei sd intre in Egipt prin peninsula Sinai. 2. desa- cralizeazd pdmdntul Babilonului. cdruia Inanna ii dd putere peste a treia regiune.

2-095 Shulgi vine la tron in Ur. 2. il inlocuieqte 2. Nabu. 2. 2./Marduk au inceput sd facd presiuni asupra nordului ce se afla sub .ki An unnuk kiversus An.038 in timp ce imperiul se destramS. formeazd coalilia regilor din est gi orguizeazd o expedifie militard in Canaan 9i Sinai. Ur_ Amar-Sin. Terah. Abraham le blocheazd accesul la intrarea in portul spafial.ki 59 Egiptul se imparte in doud.024 Marduk intrd in Sumer gi se inscduneazi in Babilon. Se decide ca Ur sd fie capitala noului imperiu.130 _ Autoritatea incepe sd se deterioreze in Mesopotamia.113 se na$te Abraham.048 Moare Slugi. 2. devine regele Urului. 2. Abraham pleac5 in Egipt. Terah pleacd impreund cu f'amilia sa in Harran.080 Enlil ii incredinleazd lui Nannar.58 2.096 Ur-Nammu este ucis in rdzboi.unnqk. El se indrdgostegte de Inana qi devine iubitul acesteia.041 Amar-Sin. Oamenii sunt convingi cd omordrea lui a lbst aranjatl de Anr-r gi lurlil.055 Nannar ii ordona lui Shulgi sd trimitd rrupe clamite pentru a stopa revolta din oragelc canaanire. insolit de mai multe trupe.123 in Nippur 2. pentru tathl sdu.047 Nammu. Urmaqii lui Ra/Marduk rdmdn cu sudul iar faraonii obgin tronul Egiptului de jos.unnak. ki yersus An. din Asia de Vest. Fiul lui Marduk obfine adepJi. 2. care ii erau loiali lui Ra. 2. cunoscut din Biblie ca Amraphel. Lupta se extinde cltre centrul Mesopotamiei. fiind ajutat de o trupA de elitd. PdmAntul Prinfii din Theba.unnak. vine in Ur sprc u i*h"iu o alianld cu curtea regald. Abraham stdpdneqte peste sudul Canaanului. 2. Inanna nu reuqeqte sd reziste la conducerea Erechului. Tatll lui Abraham.029 Ibbi-Sin il inlocuiegte pe Shu-Sin. de unde revine dupi cinci ani. Elamitij " ajung la intrarea in peninsula Sinai 9i la portul spa{ial. Marduk se mutd in linutul hitililor. _ Era decisivl 2. 2. ghidat de Inanna. Shu-Sin pe Amar-Sin la tronul din Ur. Conducdtorul acesteia este elamitul Kledorla'omer.se urcd pe tron gi devine protectorul Nippurului. Imperiul incepc si prospere. Mentuhotep I.180 A n. pdmdntul din Shem. De Larsa elamililor in schimbul promisiunii ci vor servi ca legiune strdind. Provinciile vestice sunt din ce in ce mai mult orientate cetre Marduk.

ki versus An unnak. situat[ in sud-estul Bagdadului. Vd recomand insd inainte de a accepta o versiune. Tnblifa l: Dupd dorinlele lor.023 in jurul datei de 12 iunie 2006. Enervali acegtia au plecat cdtre British Museum spre a lua parte la proiect. tronul regal a fost coborAt din ceruri Drepturile au fost perfecfionate. au aperut simultan in mai multe orage. unnak. un batalion de infanterie. Ziusudra. . in locuri pure.60 An. impreund cu guvemul american gi britanic. in acest mod. Numai ata vd veli putea forma o opinie corecta asupra trecutului nostru. AI cincilea orag a fost Shuruppak al cdrui rege am fost eu. Fdrd si gtie exact despre ce este vorba. care avea ca sarcind supravegherea zonei petroliere de la Baza aviaticd din Talil. Probabil ca asta a fost marea noastrd gansd de a afla de aceastd descoperire. dar se pare cd forle guvernamentale au interzis acest lucru. cinci ora$e au fost construite: primul fiind Eridu. ki versus An. Membrii au fost asigurati cd rezultatul va fi {bcut public. Agenlia Nalionald de Securitate. transcrieri ale textului strdvechi.unnak.unnok. ordonantele divine au fost exaltate. Pentru a vedea despre ce descoperire era vorba aceasta a fost dusi la British Museum. ki 6L Nu vreau sA spun mai multe. oficiali sau neoficiald a istoriei. 2. a descoperit accidental o cutie de cupru in interiorul cdreia se aflau mai multe tdblile de lapisJazuli ce aveau gravate in ele simboluri ale scrierii cuneiforme. au restaurat o tebhle. sd analizali cdt mai multe suse. vd las sd trageli conclu- ziile singuri.ki A n. al doulea Badtibira. Larak a fost an treilea gi Sippar al patrulea.

niciodatd!. Enlil mi-a spus. puse de cdtre cei 7 maegtri zidari (masoni.ki 63 Acestea au lbst centrele cultului. cdtre Utnapishtim. C-dndva infelepciunea venea dintr-un zid de trestie. Zid. In acel loc indepdrtat trdim. coliba roqie. pusd pe o trestie 9i pe crengi de pin gi liliac. Cauta viata Renunld la bunurile lumeqti. in fali tdbliJele. pe care Anu il fEcuse in focul sdu interior. Belelili a venit. Ascunde-le. Acum. Apoi pune-le intr-o cutie de bronz. mdntul. Altd inundalie vine. I. lumea era incd Cdnd Enlil a adus uscase..{scunde-te in imbrifigarea lui Nibiru.Uiti{e la pdmAntul pe care il intrupeazL. imparte bogalia. Tigris qi Euphrates. . Vei lua decizii pentru alta. . a spus . sub.unnqk. intoarcerea iumimi in permanentul cerului.Jur cd pe acest medalion albastru. Cd nu o sd uit niciodati aceste zile. Acolo. dar ploile nu urlf. in acele zile.ki yersus An. centrele cultului au fost distruse dc asemenea. o cu totul altd corabie' Scriele in tabletele din lapis lazuli Scrie-le in tabletele alese. Inspecteazi funda{iile.Un vuiet perturbat de zei. Aceste cinci orafe au fost desemnate centrele cultului Un vuiet a iegit din aceste centre de cult.Y ezi cum straluce$te precum bronzul in soare? Urcd-te pe scdri. ZidColiba roqie ascultd. Jine sufletul in viaJi.Tu".imisi si acopere tot pd_ -Dupd.. imparre inlelepciunea. parte de in oragul celui mai puternic erou..care a viut ce a lost - ascuns. O noud furtund se apropie. Cdnd Enlil a ajuns. in acele timpuri. Fii pregdtit qi pregAte$te-!i cruoile familiei Schimbd bucuria din sufletele oamenilor.62 Atr. inundalia tr. zid reflectd Dijos coliba. CAnd am ajuns in acel loc de peste lumi.a Gihon.unnok.unnak. m-am adunat cu sofia mea in jurul zellor. toate locu- rile magnifice. Cauti piatra din mijloc Uitdte nouA.cel de departe" vei face munca conducdtorului tdu EA.kr An. aga vei face qi tu..ki versus An. pe cdrdmizile arzdloate.. A fost (ilizibil) Sfarsitul tdblilei . templele gi magazinele. Dupd ce oragele au fost distruse. pdmAntul abia se Am fost dugi la locul de unde izvordsc mari rAuri.unnqk. gi s-au adunar in jurul ofrandei precum mugtele. Din nou peste pdmdnturi. construieqte o barcl Lasd posesiunile. Admiri grddinile. Ea {inea in aer un ornament in formd de muscf. Au mirosit mireasma. . Coliba rogie. distrugdtoarea vieJii. la sursa marilor rduri trdim. Pishon.dezastru.

_ _f"nt* tlnat Peste mii de ani. invadatorii au continuat (ilizibl) An.Invadatorii tului s-au luptat intre ei pentru hogAtiile pdman_ Pentru nectarul negru Zeii se uitau trigti la ce se intdmpld $i s-au consiliat intre ei Pentru un remediu (ilizibil) (ilizibil) (Ilizibil) Annuaki au fost trimiqi in fa{d Din ceruri Annuaki au fost trimigi cdtre crealia lor I 1' I (ilizibil) (ilizibil) (itizibil) (ilizibil) (ilizibil) In acest timp invadatorii au continuat Spre oripilarea martorilor. ritualuri gi cerer .64 A n. Acolo in Dilmun (Ilizibit) (ilizibil) (ilizibil) Marii zei s-au adunat Marii zei s-au adunat in Dilmun monii (lilzibil) Acestea au fost generaliile. ordine. Enil gi Ninhursag au trimis inainte mesajele divine Ninhursag a adus schimbarea inaintea lui Enki ..unnqk. .. Enki gi Ninhursag creatorii oamenilor cu capete negre I i Fondatorii Eidu.oamenii pdmAntului au fost linufi prizonieri in propriile case (ilizibil) (ilizibil) Naliunile oamenilor se vor intoarce in pdntec in Nibiru. acesta a fost predes_ .. au venit $i au intrerupt cdile vechi pecetluitd Sfir$itul fragmentului Tdblifei III S-a stabilit cd nafiunile se vor intoarce (ilizibil) $i . ei au venit In cea mai violentd form5. unnak.fondate C€nd a apdrut uratul semn in degert Uzurpatorii nu au luat de seamd (ilizibil) Acestea au fost pistrdtoarele naliunilor Putemicii oameni cunosculi care au dat afard Nephilimul $i au construit temple divine. unnak ki 65 Tnbfila II (ilizibil) $i soarta oamenilor a fost Din prima bduturd Cdnd a intrat pentru prima oarA sub manla nectarul negru al . etema mamd creatoare . ki versus An..raqiya. Enlil. Bad-tibir4 larsa. An. naliunile multitudinii. ki yersus An. Sippar gi Shuruppak (ilizibil) Primele orage au fost. Aceastd multitudine de naliuni a curs din ceruri (ilizibil) Annuaki. unnak ki An.

4n unnak. Marduk a deschis uga 9i fiii lui Dilmun au mers inainte Fiii lui Dilmun Tinerii bravi ai acelui orag pur Cel mai luminat dintre orage Au venit in timp ce fiii lui Eridu pregdteau masa Recitau incantalia. Nici noapte. creatorii oamenilor au a. Ninki. nimic sd nu se intdmple pe Sfdrgitul Tablilei TIbli{a V Sfiinta migraJie peste ceruri Annunaki Zeii din apus s-au adunat in locurile sacre vechi $i noi Ea.ki versus. (ilizibil) infeleapta Mammi Acum praful sufld in acele locuri. Belerili era prezentd Focurile ve$nice. naliunile alese gi triburile au zburat. na{iunile qi triburile s-au refugiat La trei qi doui puncte. locurile de (ilizibil) pe calea spre ceruri Nafiunile. progeniturile antice Progeniturile antice ale lui Umal au administrat focurile La trei gi doud puncte (ilizibil) au fEcut (ilizibil) oarnenii infelepti fac o ofrandd pe pdmAnt Dupi ritualul cerc. liliac qi pin ardeau in locurile predestinate Sub grija oamenilor cunoscuji. Umal. triburile . dar pline de bucurie au a$teptat Tnblita IV Un nou potop a verrit Din ceruri un norr potop a venit Cu Dilmun pe dr.unnak. Adad lAngd Ninhursag Zeila mamd.i-au luat zborul De pe pdmAnt. monotonia ddinuia. Unde marile rduri curgeau cdndva Praful domnegte in acel loc.ki 67 Aqteptdnd intoarcerea lor.66 (ilizibil) 1n unnak.unnak. iicute din trestii pure.teptat (ilizibil) Cu inimile grele.ki versus An. intoarcerea copiilor.ki Ca An. Prind cAnd nafiunile. Inanna gi Utu Enlil l6ngd Ninlil.eapta qi sacrul Eridu pe stinga Annuaki s-au adunat pimAnt. In tinrp ce un munte de fbc a iegit din mare Curaj6nd pe cei necuraji. triburile de pe pdmdnt s_au pregdtit in timp ce patru oameni puternici lineau qi focurile gi vdnturile Naliunile lui Umal 9i triburile s-au spllat pe mdini Au invdlat cerernoniile Ei ritualurile in acele locuri (ilizibil) prin migra{ia sfdntd . inghifind cerul. nici zi. uitata oeremonie veche Radiant cu mdinile curate std Ninhursag In fata Annunaki A administrat drepturile divine in lumina focurilor consacrate in timp ce zeiga pdntec. intunelic sau lumind.

propria realitate.unnqk. cd allii sunt cei cale au hotdrAt pentru noi. care imi confirmd bdnuielile. sunt doar o fiinld care crede in Justilia Divind. Adevdr gi Iubire. Am darul de a vedea dincolo de holograme gi cuvinte. care izvordgte din inimile noastre. La doud. asemeni mie. locul chinului Iui Umal a fost plegdtit Abundenta a lbst ddruitd pdm6ntului Seminle. acesta a iegit curat Ca qi tinerii din Dilmun (ilizibil) Au pregdtit rrava noui. De aici incolo hecare este liber sI caute propriile adevdruri gi sd igi construiascf. ca aceste . Inscripfionate de Ut Napishtim dupd sfaturile lui Enlil din partea lui Ea. nafiunile pimdntului qi triburile Au fost licuti curali din nou in acele locuri Umal a fost {Acut curat intr-o baie purificatoare Scufundat total.68 ln unnak. cereale. dar asta nu md situeazd desupra niminui. cd libertatea existd doar in mdsura in care respectem anumite reguli gi cd Forla Creatoare cale ne conduce nu este un dumnezeu gelos qi rizbundtor. gi anume ci din ce in ce mai mulli oameni se trezesc. sd iubim fauna.4n unnqk. cu ure. trei puncte (ilizibil) Bravii tineri din Dilmun au pregdtit navele.ki versus . Sd ne imagindm cd intreg PdmAntul este invdluit intr-o lumin[ caldd pldcutd. $tiu doar cd noi am fost finu{i in ignoranld de-a lungul timpului. insi este bine sd avem o contra. Majoritatea md intreabd ce sd facem. . flora. cu rdzboi. Eu nu gtiu dacd este adevdrat. Eu. ma face deschizitor de drumuri. sd vdrsdm o lacrimi pentru fiecare fiinjd ucisd. dupd cum spunea cineva.. Eu simt ci trebuie sd fim unifi. pomi fructiferi qi peqti de tot felul privire de ansamblu asupra intregii perioade. planificatele nave. Am aldturi oameni dragi. Zeii din Apsu. Sd ne dorim ca rdnile sAngerAnde ale Mamei Terra sd se vindece. consiliul qi annunaki au spus: Spre ceruri iqi va cduta Umal pdinea $i in ordonanfele divine igi va gdsi Umal dreptatea Unal nu va mai (ilizibil) in locurile desemnate. . Haidefi si ne unim gi si diruim semenilor nogtri gi Teruei iubire. cu deznddejde qi de aceea vd rog ca schimbarea pe care cu tojii ne-o dorinr sd fie una paqnic5. Traducere din englezd de Crislian David Isdild Am fEcut aceasti scurtd c[l[torie intr-un trecut indepirtat al planetei noastre din dorinla de a va afage atenlia asupra faptului cd nu tot ceea ce este confirmat de mediul gliinlilic este adcvirat. intreg Universul gi intreaga Crea{ie. ilizibil. locurile sacre. nu sunt zeu sau supraom. una pro umanitate gi una contra umanirale. ilizibil) nu va merge.. care cred cu tirie in accste valori gi care au riscat mult ajutdndu-md. Si nu uitali cd ei se hrdnesc cu zbalerile noastre. Pentru (ilizibil) drum prin ceruri.unnak. Primesc adesea intrebdri pe adresa redacliei. Probabil cd realitatea nu o vom ounol$tc nicirlalir cu cxactilale. Simt cu toati fiinta mea ci a sosit timpul sd ne ludm destinul in mdini qi si hotdrAm singuri ce este mai bine pentru noi. noile nave. Au fost pregdtite in acele locuri predestinate. migralia sfAntl Bravii tineri din Dilrlun au administrat (ilizibil) Al doilea (ilizibil) urmatoarea (ilizibil).ki 69 in acele locuri. Umal.kiversus An. Vreau doar sd vd spun cd aceste fiinle care ne conduc de milenii iSi bazeazd argumentalia pe faptul cd incd de la colonizare au existat doud factiuni. sd ne congtientjzdm potengele gi sd aciiondrn in legea iubirii.ki An. ci din mirii Sub indrumarea lui Umal se va (ilizibil.

ba mai mult sunt anumite persoane abilitale. $tiu cd rnulii vor rade la auzul acestor cuvinte.org. cine sau de ce ne_a vAndut fara.. nu inainte de a vd gAndi la bravii noEtri inaintagi. in care ne spune cd elitele mondiale iEi pregitesc buncire subterane pentru a scipa de evenimentele catastrolale din 2012.portanti aceastd dezviluire qi de aceea am hotirat se o reproduc in aceasli cane.rdsuri. Noi nu dorim l. insi pe noi ne lasd in ignoranld. din cind in cdnd. o scrisoare desohisi organizaliei Project Carnelot... domnitori.. Vi amintesc ci materialul original poate fi consultat pe site-ul lwlv. dar vA inlreb altfel.. care a trimis in 2008. acest popor este un popor himit de Creator. Ei qtiu qi qi-au luat n.projeclcamelot. despre intAlniri extratereste.rguri... ci dacii fEceau sacrificii pentru ca sd lie ldsali in pace cle reptilieni. III Daci va fi sau nu va ii ceva aceasta este o intrebare la care nu vi pot raspunde. . am sd vd spun un lucru pe care l-am auzit dc la un mare dacolog: -Tu gtii cd eristir dovezi care atesti. nu vrem mdrire. nu ne liudim cu aceste lucruri. un popor care in viitor va fi liclia noii umanitili. descoperiri gtiinlifice revolujionare. V-arn lelatat insi toate acestea pentru a putea si trageli singuri concluziile qi pentlu a vi putea face singuri alegetile. Vd rog sd vd rdspundefi sir. site pe czue de altfel veli mai gdsi inlbnnaJii despre planurile diverselor oculte mondiale gi conspiraliile acestora.I 70 An untak ki verstts An unnak ki cuvinte sA fie aqezate $i tiptuite in cdrfi. contracarAndu-i pe cei ce indriznesc sd enunte aceaste ipoteze. cine sau de ce are inlcres si rTe distrugi nalionalisrnul.linlic. dAndu-ne totodatd f'alse arguncnte..tiinJa... vrem ca Adevhrul si fie auzit gi in{eles de cei cirora le corespunde gi de cei ce au in misiunea lor ridicarea natiei romAne. cinc sau de ce are interes sd ne inrobeascd. in continuare voi reproduce exact acest Lext: . voci. Eu cred cu tirie cd. . ca iard5i va incepc o polemiclr cu pririrc Ia ce am lhcut noi sd meritim asta. daci. Eu cred cd cei ce ne conduc qtiu ci anumite evenirnente najore urmeazi sd se inldmple pe Tena. linigtitoarc. qi cd cei ccrc se srcrilicau o llceau fiind conyrienli de acest lucru? Concluziile va l'og sa Ie trageri singuri.. din interiorul organizajiilor se fac auzite. care ne <linigtesc). fie spre a-gi linigti conr.i apropo de daci. la voievozi.La scurl timp dupd ce am publicat un articol conlinand un ultim omagiu adus celei care a fost Benazir Bhutto. cu aparentul scop de a nu crea panicf. Una din aceste voci este gi cea a unui politician norvegian. Suntcm deja in 2010 qi ninleni nu sfrune nimic. . Totugi. e1c... . schirnbdri climaterice. fie spre a ne avertiza. Mie personal mi se pare extrem de in.

doar cd ei nu vor sd le faci publice afirmdnd cA nu doresc sd producd panicd in rAndul populafiei. oameni de $tiinta. cu ajutor din partea S. ki versus An unnak. rogu. incepAnd cu anul 200g 2. pentru a nu fi compromise diferitele zone in cazul in care survin eventuale accidente catastrofale. aleturi de cei considerali utili pentru a realiza o viitoare reconstruclie dupl aceste cataclisme: medici.U. in addposturile sublerane. Aceasta inseamnd cd 2. Taberele unde vom fi cazali au fost construite cu mult timp in urma.. in zona Mosjoen.600.ki An.72 A ntnnak. rAndul lor. Oamenii care vor fi l[sali la suprafald vor muri cu siguranfd in cataclismele respective. organizate deja de armata norvegiani.000 de oameni vor fi ldsali pur gi simplu sd moari neajutoraji in intuneric. Eu gtiu ci voi fi trimis. douh milioane de norvegieni vor fi salva!i.ki 73 am primit urmAtorul mesaj. Din datele pe care le am la dispozifie. Din cauza cataclismclor despre care se gtie ci umeazA sf. toate sectoarele gi buncirele sunt conectate prin tuneluri.i cA nu il putem trece sub tdcere. Suedia Elvelia 9i au fost realizate addposturi similare. la ordinul guvernului.A 9i U.elitei". ei vor fi ldsali sd moarA Si nu vor primi niciun fel de ajutor. inainte de anul 2012. in Norvegia s-au construit gi incd se mai construiesc. printre ciue gi Israelul.unnak. Aceasti bazd este impdrlitd in sectoare de diferite culori. Eu am intrebat cdnd vor fi ierminate aceste construclii 9i mi s-a rdspuns cd ele vol 1i finalizate inainte de 201 I . pot aflrma cA in multe alte_1dri. Planul politicienilor este sd ii salveze de aceste cataclisme doar pe membrii aga-zisei elite din care fac parte.unnqk. membrii guvemului norvegian au inceput. rcprczentanlii guvernului rdspund cd ele sunt destinate prorcc{iei popu_ laliei din Norvegia. numcroase baze subterane 5i buncdre. Ele sunt izolate de ni$te porli gigantice. albastru 9i verde. Dacd sunl infebali de ce se constru_ iesc toate aceste addposturi subterane. Sunt foarte revoltat. Sunt mulli alli politicieni care imi impdrt5gesc opinia. Pentru a se proteja de cataclismele prezise pentru perioada urmAtoare. unde avem o bazi subterand militard de mari dimensiuni. cercetatori. Conform planurilor . (Sunt un politician norvegian $i doresc sA comunic tuturor celor care au urechi de auzit ch urmeazi o entru omeniie.E. cunosc lucrurile pe care eu vi le relev aici. DeSi nu putem garanta ade_ vdrul celor afinnate in acest mesaj. iar ceilalli vor muri. trenuri rapide fac legltura intre diferitele addposturi. se depoziteze mari rezerve de hrand $i seminle la Svabald gi in zona arcticd de nord. negtiind ce sd faci gi incotro sd se ducd. etc. ki versus An. pentru cd noi gtim cu tofii ci atdt de mulfi oameni vor afla despre pericolele care ii pAndesc . precum gi in alte localii din intreaga lard. se produca in aceastd perioadd. considertn totu.

unnak ki 75 avem la dispozilie doar patru ani pentru a ne pregdti pentru .. ci unii politicieni importanli din Norvegia nu sunt ceea ce spun ei cE ar fi. lar aceasta se poate vedea in ochii lor gi in modul in care le funcfioneazd mintea. Dacd aveli intrebdri. de asemenea. voi urmdri sd vd spun tot ceea ce $tiu despre implicarea Norvegiei in aceste planuri. vd rog sd mi Ie adresali. fiecare dintre lineli minte cd aceia care se vor gisi in oragele mari sau in apropierea acestora in 2012 vor fi primii afectali $i vor muri primii. Acestea sunt. avAnd ordin sd ii impugte pe toli aceia care opun rezistenld gi refuzi sd fie inchiqi in lagdre.unnak ki versus An. dupd cum vd puteli convingc singuri privind imaginile pe care vi le-am trimis. trezili-vd! Dacd veli pune intrebiri despre aceste adlposturi subterane.. OrganizaJi-vd in grupuri de supraviefuire. Vd asigur ce aceste lucruri se vor petrece 100%.ki An. Am cunoscut-o pe Benazir. Deschideli ochii.urtrtuk kiversus An.. Pentru mine este limpede ce sunt $i ce nu sunt acegtia. evident cA existe numeroase semne ale prezenlei extrateregtr. armata va face curSlenie printre supravieluitori. Mai . De asemenea. DupA aceea. Din fotografii veli observa cd m-am intdlnit cu mulfi politicieni notabili 9i lideri mondiali.74 An. E ca $i cum aceqtia ar fi controlali mental la nivelul fiec5rui gand..sfarsitul lumii". ius4 nigte minciuni cu care politicienii vor sd v[ orbeasci. gdsifi un loc in care sd vA putefi depozita hrana Ei unde putefi fi in siguranfd pentru o vreme. Moartea ei a fost una tragicd. $i tot ceea ce spun este de fapt ceea ce li s-a spus sd zicd.. dar DUMNEZEU nu ne va ajura dacd noi ingine nu facem nimic. $i vd sugerez sd privili cu atenlie in jur: vefi observa cu siguran!5 cd se construiesc baze subterane gi buncdre peste tot.DUMNEZEU si ne ajute pe toli". Penlru ultimadatd md rog: . destul de des.ilor.unnak.Este doar un depozit pentru hrand" sau ceva similar. Numai dacA acfiondm. Pentru mine este. am observat cd ali scris pe site-ul dumneavoastrd despre Benazir Bhutto. in care planul este ca fiecare sd fie marcat cu un numdr gi etichetat. respunsul oficial va fi probabil: .. Observ.

t" redus. .i ne-a oferit suficiente dovezi rn acest sens.di .d".ki versus Att unnqk. voasrre.este important sd inJelegeji acest lucru. Pentru a clarifica diferite aspecte de interes ridicate de aceastd scrisoare. trebuie ca ei sd creasci gtiind cd pdrinlii lor au fEcut ceva pentru ei .. Echipa Project Camelot: vom respecta anonimatul autorului. ilpr. ..unnak.r. Redim in continuare rdspunsurif" u""rtuiu. Cu sisuranta cer drn <elitd> cunosc aceste lucruri..iiii".u. atunci cand va sosi momentul.. Ca argument suplimentar. ele sunt in principal utilizate de amatA.n nu_A. ^intreagd In prezent.. la alegerile din 2009.. Eu am ca Ls[ necesar sd spun publicului ce se petrece. trenuri speciale..n_ tare autorului ei. Vd rog sd faceli publice aceste informalii pe internet.:'"t^:Xt "al { i-vd for[ele cu rii. dar precizdm ci el ne_a spus numele . Ne_am deplasat in subteran ct. Alegerile sunt toate trucate gi aceleagi persoane din elita puterii sunt alese de fiecare datd.bru.uptim.aqa cum fac eu acum. Atunci cAnd va veni momentul."a"r" iOb"7" in sursele mele.semenea.. spun toate aceste lucruri. Eu am fost un grup restrAns. Mijloacele de transport folosite in subteran sunt trenurile NOAH 12. au fost selectate pentru a Ie vizita.: Ir din a$a-zisa <elitd> cunosc existenpi adaposturilor subterane qi planurile de a salva numai o partt din poprtugiu No.. doar anumite persoane. i-am adresat nigte intrebdri . Eu delin do'vezi'in sprijinul afirma{iilor pe care le fac. In ultimul moment. fou. chipurile.ki An ulnak. . care deline in totalitate controlul asupra lor. Acest lucru este deja cunoscut . La punctele de verificare de la intrarea in frecare bazd se folosesc un fel de campuri specifice de energie prin care fiecare vizitator trebuie sd treacd. i. Probabil nu voi avea decdt probleme datoritA acestor v[ . oferindu-vd aceste informa!ii. In acest moment nu md gdndesc decdt la viitorul copiilor mei qi la viitorul tuturor celorlalli copii care vor cregte in aceastd <noud lume)) crue se prefigweazS. dar lor le este frici si spund Oamenii se tem pentru viala lor. guvemul FRP va prelua puterea gi Siv Jensen va fi ales Prim-ministru.t. pot sA vd spun de pe acum [aga cum rezulte de mai sus.."*alo*. ) sum.. aqa cum ne-au parvenit.'F^. de exemplu. poate cd oamenii vor supravielui datorite informaliilor pe care le-au aflat de pe diferite site-wi de pe internet. de asemenea. guvernul va dispdrea farn ili i le. existand o refea de tuneluri speciale penhu aceste trenuri. unnok. aceastd scrisoare a fost scrisd gi trimisd de politicianul norvegian celor de la Project Camelot in 2008.ki 77 Publicul nu va fi informat deloc despre acesle cata_ nu doregte. . Trebuie sd facem ceva. "onsiderut Nu imi este fricd de moarte sau de lucruri de genul acesta.76 An. Vd rog sd inlelegeli cd eu nu cAgtig nimic dacf.rp". <Am vizitat mai multe baze subterane.ulpf.. Cu tot respectul. Am i".. dupd publicarea de cdtre acegtia a unui articol despre asasinarea lui Benazir Bhutto] cd. i"U:t#i#LX'. . Am omis doar unele detalii concrete pentru a proteja identitatea autorului. la etrberali din functie 9i Ii se va refuza accesul diferitele baze subterane._ pe ceitalli oameni llsllll lt'tod"-l de a. triunghiuri portocalii. in Norvegia. Ele fac legdtura intre diferitele baze subterane. Uni lmpreuna pentru a rezolva nunreroasele probleme cu care vd veli confrunta.ki vers s An. existA o serie de simboluri. doar cd pe rdnd. Anahzati istoria politicS recentd a Noruegiei gi veli vedea cd mereu aceiagi politicieni au condus !ara.Luali-a._ ca dacd vor spune ceva despre aceasta'vor Toti politicienii din Norvegia care fac pane sd..

am fost imbarcati ir camioane i" fil" *or'"si .E.up.ie. [pentru protecfia d epartamentul in care a am primit ordin sd mutdm itar. fie sursa de putere folositd pentru alimentarea trenului. ::3:1.ry* lnrenor.:lil":.. Funcfioneazi prin intermediul unor cristale albastre cu energie... . constltule rnlbrmatii suplimentare. deoarece l"_am lrazut ere erau tn parlea stengA a unilormei negre... Avea lorma unui ..a .. domnule. primite ulterior. Nu suntem. Md aflam pentru prima datd intr-o astfel de bazd..ki versus An unnak.trnnak.T"to1: dupd posrarea de mai sus.... . insemnele nu erau foarte mari. sau cel pulin a$a pfuea.E..ki 79 postdri. . Apoi am traversat un tunel lung de 500 m..unntk. djn c6te imi iduc aminte... Md intrebam: .rirui Ianga"#T .E.. cele portocalii avrind un n triunghi verde.care o cunosc pi in niciun caz in norvegiand.. . acolo fiind mult mai mulli militari inarmali."lar.uu un "itTI slmbot crudat in interiorul lor." * In partea din fa{6 erau scaunele operatorilor. Nu am vazut niciieri astfel de cristale care emit energie luminoasi.. paragratet.. mea qi poate cd unii oameni vor"""u reugi .. O sd urmdresc sd vd spun tot ce $tiu despre aceste trenuri.Ce este acesta?" El a rdspuns: . pentru a ne pdzi qi a ne insoli. Am fost imparfiti in grupuri. . ." Mai rrirziu.. ::?r:i:.luii_ fica unele detalii. duna ce am pus o serie de intrebdri suplimenrare p"ntru u.elo." p"il. * Mai tArziu.. ) aceasta doar ca sd dau deasupra pieptului gi pe gepcile pe care le purtau.pecriva.. * Semnele nu erau.. dar Iiniile orizontale nu erau Iegale de cea venicalA ca 1a..proteclia noastrd". CAnd am ajuns la capdtul tunelului... am vdzut cd in bazd erau oameni care lucrau la acele cristale albastre.78 An. pulin TREABA. deja protejafi.. Eu qi grupul meu am fost dugi de cei imbrdcaJi in uniforme negre intr-o altd Iocafie. acest simbol nu este o literd in nicio limba oe ... Fac in vileag .ii-'TX"'rH'# gi asta?" $i am fost cam speriat la inceput. aveau dimensiuni obignuite. dar erau suficient de clare penku a le vedea." . care iradiau o lumind de aceeagi culoare. Cu tot respectul. chiar inainte de a porni se puteau observa acele cristale mari.ce mai e mat mutte intrebari sursei -^lr3::j^". de culoare albastruviolet. din mijloc era de fapt o sageard orientard inspre :::^|.ki versus An unnak. . Am trecut de acele u$i imense. era un gemule! chiar in spatele lor gi. ceilalli colegi ai noqtri s-au deplasat in alta parte. cA iformele cunoscute de noi.rr.'i:?H# Fj iul .ki An.a vlemulilot care vor urrna. Mb g6ndeam. . oare. Acestea erau mai rnari .urri"tuiJr. Apoi am urcat gi l-am intrebat pe unul dintre gardieni: .. am pus qi inro.. ii'uu. cred. .nur"u. Era ca intr-un film qtiinfifico-fantastic.oi. Cel pu{in a$a parea. ca un fel de piramiaa ..N Jeil i'. Mie mi s_a pdrut a fi asemdnelor cu litera. re. fiind in interiorul unui asemenea subteran uriag gi fiind pdzifi de atatea gdrzi inarmate? :l Apoi am fost invitali sd urcdm intr-un tren.. dar care nu te orbea gi chiar era pldcut sA o privegti.musilel. de aceea m-am gdndit cd ele trebuie sd. triunghiurile erau pozil ionate in jos.. Nu vreau sd induc in eroare pe nimeni...pentru propria noastrd proteclie".Nu trebuie sd gtifi acest lucru.u-ur.. cdnd am u. pozi_ gionate in dreplul umdrului.3.urnuir. am fost rugali sd ne punem ni$te mdgti pentru ..lXfr de n.

Mi gdndeam ca nu aveam ce cduta acolo gi eram pulin speriat.NOT PURE. Apoi totul a devenit foarte ciudat..il.rau o mulllme de aslfel de trenuri.p.unndk ki 8l murt mai arbastre si oamenll purta! magti albe cu ochelari de protectie si rnoepanau de . cu litere ciudate.ece era acelagi gen de lumind _ sau a$a mi s_a pdrut miei Dacd imi amintesc mai multe detalii. Nu mai vizusem aga ceva inainte.. Trenurile erau ase nelor de metrou..ld i..NOT HUMAN .u rusr p_rea mare $r ml s-a fAcut rdu dupi aceea.. ai.ki versus An.l.t... gi c fost destul de bine."*:?:i Mai tdrziu.ilj%"# r"'"i"a i.li.80 decAt cele An. dar ni un ."niiT:l ili:.?ll: mativ 'j."# in lungime.. p. F.^ntr-un gen de "i tunel aspirator. Din prima cdl6torie.. . Dupa ce am fEcut ce ni s-a cerut.r#.i. uit"ru.iJ:'. e 'fi.' . vd amintili cd v-am povestit despre acel cdmp de energie prin care trebuie sd treci... [Observafia celor de la Project Camelot: agteptdm clarificdri asupra acestui lucru] Gardienii ne-au oprit qi ne-au spus sd ne schrmbam hainele in altd camerd gi apoi si mergem cu ei. . '-'-'-' ?. fird n n.ki An. Nu puteam si vdd celelalte rorul se miecd ae" a. o .unnak.a f. .u ln Jur. + Exista. m-am gdndit: Existd gi . lumirJ s_a ".ki versus An unnak.i mare. Atunci cAnd am ajuns in sta!.liangd r\e-am aproprat la aproximativ 20 m de ele. in .'i. Dedesubt mai era scris ceva.l".".'rp"i.'i... Am observat un ecran pe un perete. gardienii ne-au spus ci vom crisrale cdnd erau sudbeiute de de acest fel de cristale.i"rr""ril.r_ii. Tunelul acera de * ceea_cepermile "t'tt "t"tJ. vagoa- circulau cu o vitezd ater de sftAfulgerare luminoasd.". nu am vdzut niciodatd nimic asemdndtor. si [-."u-a". avea o formd ascufitA in f. ni s-au dat ochelari de proteclie gi ni s-a cerut se trecem prin sistemul de verificare.**ri J"".'. Apoi am trecut prin acel cdmp de energie gi am ajuns intr-o altd camerd.Impur] Dupd ce am ydzul aceasta..arcursut cllitoriei.*:i*:..'.. ceea ce v-am povestit deja.$i un spaliu pentru mar6. Pe ecran scria ceva intr-o limbd ciudatd. cea mai putemicd impresie a fost legatd de aceste trenuri: ele se migcd foarte repede. am aflat $i alte detalii despre ce se afla in restul bazei gi care era destinaJia ei.. Cdnd am ajuns afard.PURE . dupd ce am intrat in politici..ie. ".T##. incAt vedeam doar o Cred cd ele funcfioneazd pe frecare. Acolo erau gardieni inannali peste tot. . a$a cum pdrea. pentru l0 persoane gi cabina opeiatorului. Trenuriie _scaune se puteau conduce in ambele .Pur . ca ve spus sd ne indepdrldm de zona respectivd. pnve.NOT PURE.. cd acele cdmpuri de energie nrin de a inlra ii baza... ca acel <E> despre gare v-am povestit .i.#. mai degraba le concenfezi asupra propriului stomac cdnd te afli in interiorul unui astfel a" u*.ii"iji'ra :::::_1. pe care scria HUMAN . [Fiinle umane . ne era rdu qi mie gi celorlalli colegi ai mei.NOT HUMAN ..#. .:tTrJ"T:*il: dinduntru. Am fost legali cu . i.dar singurul lucru pe care am putut sd-l citesc a fost HUMAN . $.unnak.Fiinfe non-umane .i.""rura intoarcerea lor.al1ii" in afard de oameni?? * La punctul de control unde era acel cAmp energetic prin care trebuia sd treci se afla acel ecran despre care am menlionat inainte. deoa. Nu am inJeles ce scria."nsu. repede. Unul dintre gardieni a spus ce a$a se petrece cu toli prima datd.n.a" i". dar nu loarte mare.PURE . .

Dar am mers pe orizontald aproximativ 3 minute. Acest lucru md revoltd gi deopotrivd md sperie. atr.Planeta X" (planeta Nibiru). pentru a supraviefui in interiorul lor in cazul unor cataclisme.o .elitei" mondiale se vor retrage in acele baze pe care le-au construit de-a lungul ultimilor 40-50 de ani. dar orientat altfel. cu scaune. $tiu c[ existl l8 baze in Norvegia. Am aflat cd aceste baze sunt . . gi incd mai este? Apoi am fost dugi la un sistem de lifturi. Din tot ce am aflat pAnd acum. cale vor fi folosite de cei din elitd.]> Project Camelot specificd cd nu existd date Stiinlifice u"*u"t"u in avertizarca pe care o face sursa' Informaliile . Tot ceea ce pot sd vi spun este cd.. m-am intrebat: cat de mare este acest loc? Tocmai am parcurs kilometri intregi de-a lungul unui sistem feroviar. Mai tdrziu. sau. Nu pot sd apreciez ce se va petrece exact gi care vor fi pericolele.82 An unnqk. Oamenii de gtiin!6 au urmdrit evolulia acestei planete misterioase de mutia vreme.. cu vArlul in jos. am inceput sd cercetez mai in detaliu. se vor folosi aceste adiposturi. nu mai aveam ceasul cu mine gi de aceea pot doar aproxima timpul petrecut acolo.arcele" de salvare ale guvernului. fNurne furnizat. din armatd qi de o parte privilegiatd din populalie. membrii . a$a am crezut inifial. imi amintesc cd am vdztt un alt sintbol ...unnak. .literd" carc semdna cu simbolul folosit uzual pentru ci$tile audio. inainte de 2012.ki An..unnak ki versus An unnak ki 83 merge mai departe. cred cd acest cataclism este legat de . deoarece nu sunt om de gtiinfd. in jos. * In lift... cel pufin. Dar ceea ce gtiu precis este cA. cdnd am intrat in politicd. deoarece aveam nevoie de mai multe rispunsuri. Deoarece imi ldsasem toate lucrurile la punctul de control. Guvernul cunoaqte acest lucru gi il Jine secret fald de public. Din nou.ki versus An. ceva se va petrece in anul 2012 gi pentru ca oamenii din elitd sd supraviefuiascd. Va exista o ameninJare din exterior. md gAndeam cd lumea nu cste ceea ce pare a fi gi cd multe lucruri sunt ascunse publicului.rnci cAnd misiunea noastrd s-a incheiat.. iar recent au fost transmise primele publicului ceea ce se va petrece qi am fhcut tot ce am Nu doresc sd provoc panicd Vreau doar sd spun Cu tot respectul. care urmau sd ne ducd jos.

De cAnd am postat scrisoarea primitd de la wr politician norvegian referitoare la bazele subterane qi la faptul cA (elita) din acea lard se pregdte$te pentru un viitor cataclism planetar. Ne-a promis. prevestiri gi dezvdluiri din interior. atAt cele pozitive. El este bine. Semnatarul scrisorii spune doar ceea ce $tie $i nimic mai mulr. in totalitate (omitdnd doar iniormaliile personale. cdt gi Elvelia au baze subterane pentru a proteja intreaga populajie.. dar doregte sd rimdnd discret. Pe toli cei care au pus intrebdri de bun-sim! despre autenticitatea lui (a politicianului norvegian) ii anr-mjdm cd am fEcut tot ceea ce am putut pentru a-i verifica identitatea $i autenticitatea gi suntem siguri cA el este exact cine spune ca este.84 An unnak. ne-am auzit cu sursa noastrd acum cAteva zile. Dupd o sdptdmdnd de linigte. Project Camelot vd roagd si vizi_ cAtre allii) cd Telescopul de la polul ml). nu existA nicio informafie clard.ki An. Pentru mai multe informalii despre <planeta X> 9i ceea ce s-ar putea produce. cAt gi cele negative. Pentru mulli dintre ei aceste informa{ii nu erau noi. trezirea celor adormili gi pentru aducerea la lumind a adevdrului. Unii chiar au cerut sd ii punem in legiturd cu politicianul care a scris acel articol.ki versus An unnak. Suntem cu toJii co-creatorii lumii in care trdim. Esre plauzibil. de asemenea. Am luat legdtura cu mulli prieteni qi corespondenli din Norvegia gi Suedia. cA va desena simbolurile extratere$trilor pe care le-a vizut gi ni le va trimite prin fax. Mesajul sdu este foafie imporlant gi am hotdr6t sdJ publicdm in continuare. Unii dintre ei ne-au oferit cdteva detalii interesante. in fiecare moment. cd aceste facilitdli existd gi ci atdt Suedia. dacd se va considera necesar. Am lost incapabili sd rdspundem la toate. Am primit confirmdri precise de la doi oameni de qtiinjd qi un fost colaborator al serviciilor secrete. Vd indemndm pe fiecare dintre voi si participali in mod congtient la co-crearea unui viitor pozitiv pentru umanitate qi sd colaboraJi cu noi pentru . pentru a-l proteja de . cutia noastri de corespondenJd s-a umplut cu mesaje din intreaga lume. com/planetx/2006/planetx-2006-04a/ L sht a urmdri ceea ce Henry Echipa Camelot: In perioada care va urma pdnd in 2012 9i dupd aceea vor iegi la suprafall multe opinii diferite. Ne-a invitat sd-i trimitem orice corespondenld relevantd primitd de noi de Ia allii 9i vom face aceasta prin selecfie.unnqk. Degi in acest documentar nu se menfioneazd. Unul dintre corespondenJi a confirmat o mare pafte dintre aceste detalii. referitoare la necesitatea de a merge in subteran. Echipa de la project Camelot munce$te din greu la un documentar care va prezenta posibilele scenarii pentru viitorul umanitilii. a fost construit pentr-u numegte. fiind politician. ca mesajul sau sd se concentreze mai degrabd pe probleme sociopolitice decdt pe cele qtiinlifice.ki 85 nu explicd exact cum sau de ce (planeta X> reprezintd o astfel de amenintare $i de asemenea. dar am citit cu atentie tot ceea ce am primit. ci doar le confirmau informaliile pe care le aveau din alte surse. Sud (http ://yowusa. cu orice pret. din motive lesne de inleles.ki versus An unnak.al doilea Soare". noi sperdm sincer ca prin rugdciunile gi intenliile noastre benefice sd ajutdm la stoparea evenimentelor catastrofale care se preconizeazd cd vor avea loc.

ceva ce ei gtiu ce se va petrece curAnd. h yersus An. Am atagat poza aici. $i eu sunt. cum ar fi ea gi diferite personaje din armatd precum gi alte persoane importante. fiindcd ajurat in faqa oficialitdlilor sd nu spund mai mult.. baza este uriagd gi cd are multe camere. Mi-a mai spus cd gtie de existenta unei baze qi in zona Stavanger. care a fost gi el acolo. iar aceast' bazd subteranA este foarte mare. gi ea este o ferneie care se tine de cuvAnt. in caz de urgenjd. toate. oameni de Stiinld $i alli civili pe care acegtia ii consider5 impoftanli. cianul norvegian gi inlormaJiile pe care vi le-a comunicat ?n scrisoarea lui cdtre voi. a spus ea. Tocmai am citil arlicolul dumneavoastrd despre politi. dar acegtia creeazd diferite mArci. dar nu i-a fost permis sd intre in acele camere. politicieni. provin dintr-o familie de militari qi qtiu de la mama mea. Cunosc deja a:ndnuntele despre depozitul de la Svalbard. Iatd in continuare mesajul corespondentului nostru: <Stimatd echipd Project Camelot. Cu o altd ocazie am reugit si port o disculie scufid cu un alt angaj at din armati. mult mai rnare decAt cea de la Baneheia. cu. norvegian. care conduc aceste corporaJii in totalitate.86 An. Trebuie sa recunosc cd am gAsit aceste informa{ii destul de fasci_ nante. Mama a fost gi la altd bz\ in zona numitd Evje. cu diferite destinafii. A mai spus cA nu poate sd-mi spuni mai multe despre ceea ce se afld in interior sau cur1l arata aceasta. conduse in realitate de o m6nd de oameni. Mi-a dat. mama mi-a spus cd restului familiei noastre NU i se va permite sd intre acolo. nume gi ambalaje ale aceloragi produse care sunt definute de cdtre cei din . de asemenea.unnak. In aceastd foto se vede partea de la suprafald a bazei. fiind condus intr-o camerd speciali unde a lucrat cu computere conectate la sistemele militare.ki An unnak kr versus An unnak ki 81 autoritAli). care monitorizeazd o zond imensA. desPr localia unei astfel de ba Este intr-un munte mare. in ceea ce privegte baza de la Baneheia. evenimentele din preajma anului 2012 etc. exceplia Mama a relirzat sd-mi spund orice detaliu despre aceasta. Locul se nume$te Baneheia. Familia sa deline informalii asupra facilitdlilor pe care susa noastrd (politicianul norvegian) le_a rapofiat. care a lucrat rrurr guvernamentale. de asemenea. Dar el a spus ca. Acesta mi-a dat ceva mai multe detalii. El mi-a spus c5. dar nu este sigurd de dimensiunea ei. cu privire la bazele subterane. care atunci cdnd au fost ficut publice. cu cAJiva ani in urmd. iar sferele sunt probabil nigte radare putemice. in oraqul unde m-am ndscut gi am locuit inainte de a pleca din Norvegia. gi o fotograhe cu o bazd aflati in Sorreisa gi mi-a spus cd aceasta este o altd bazd sublerand. Ea mi-a spus $i alte lucruri interesante. cum ar fi cA marile corporalii ale lumii din domeniul electlonicii sunt. m-au ldcut sd md gdndesc cd trebuie sd existe un motiv special pentru aceasta.elita" societdlii noastre. Doar anumite persoane vor fi primite. din cAte a . faptului cd este creatA pentru o situatie de urgenl5.unnak.

personal pot spune chiar genial. In primul rAnd am sa vi prezint nigte hdrli gi fotografii ale zonei in care se afli aceastd bazd subterand despre care am mentionat anterior (de la Baneheia). Recent au inchis in mod oficial toate operaliunile militare in zona Girnlemoen gi au transformat-o in campus universitar. care erau amplasate la o addncime foarte mare. El a sus{inut ci se lucreazi la <terra-formarea>> lui Marte. acest articol nu mai este disponibil pe internet. in fotografia de mai sus apare zona Gimlemoen care a aparfinut armatei. aceasta insemnAnd a face posibild viala pe Marte pentru oameni. mi-a furnizat. Aceaste inforrnaqie a fost publicatd in Fedrelandsvennen. informalii uluitoare referitoare la bazele subterane gi la alte activitdli ale guvernelor. prietenul meu a dispdrut subit qi ?n ultimii ani nu am mai putut sd iau legdtura cu el.ki An. in acest moment. La un moment dat. El mi-a confirmat faptul cd existd o mullime de baze subterane gi cd in unele dintre acestea au loc tot felul de experimente qi cercetAri ciudate legate de: cdldtorii in timp. cdnd mama incd lucra pentru ei. El mi-a spus cd oamenii <elitei> sunt in contact de conform propriilor sale relatdri. a fost crescut $i pregdtit ca se lucreze pentru guvern incl de la o vdlstd fragedl. accesul persoanelor neautorizate liind interzis in acea perioadd. Din pdcate. un ziar noruegian din oragul Kristiansand. Pot sd menlionez totuqi cd el a fost adoptat de mic Ai. s-a aflat ce din $apte oameni care au lucrat impreun[ la unele proiecte in aceastd localie. cdldtorii in alte dimensiuni. Unul dintre prietenii mei. in 2001.. Mafte este o planetd mai mult sau mai pulin moartd la suprafale. in loc sd foloseascd nave spajiale. Am fost acolo de mai multe ori. El era intr-adev[r un individ extrem de inteligent. am ajuns intr-o . pe care mi le-a arAtat gi despre care am discutat in mai multe ocazii. unele dintre vechile buncdre qi sisteme subterane au ramas in continuare acolo. vArf De asemenea.ki versus An unnak.I 88 An unnak. Cu toate acestea. gi cd el insugi a parlicipat la procesul de re-creale a unei nave spaliale pentru care s-a folosit simularea pe calculator qi mi-a aritat scheme complexe (generate pe calculator) precum qi ilustralii cu aceastd nav6. patru au murit de cancer. gi lucra la materiale matematice gi gtiin{ifice extrem de complexe. degi pare se existe ceva viald in subteran. Personal am vizital citteva dintre acestea. din cauza inteligen{ei sale $i a altor <abilitdfi> pe care le avea. tehnologie extrateresftA etc. care a lucrat pentru NSA (Inspectoratul norr. de asemenea.egian pentru controlul qi supervizarea transportului feroviar) mai mulfi ani.unnqk ki versus An nnakki 89 v6zut. acea locafie ar putea sd gdzduiascd cAteva mii de oameni gi cd era extrem de mare qi echipatd cu tehnologie permanent cu planeta Marte gi cd dispun chiar de anumite porli stelare (stargates) de acces la planeta Marte prin care pot cdldtori pAnd acolo in cAteva secunde.

nu am nicio idee. care avea pe ea o roate nr incuietori. deoareie ar-r o mullime de antene qi alte dispozitive ciudate pe acoperiq.une atit de pregnanti incdt s-a transformat in propriul nostru dugman. Ceea ce vd pot spune cu siguranld este faptul cd lumea pe care o cunoagtem nu este ceea ce pare gi cd aceastd magindrie a dezinformdrii este bine pusd la punct. Nu uitaJi ce se cunoa$te existenla unor adevdrate orage subterane. Am observat de mai multe ori personal mililar inarmat in fala intrdrii bazei menlionate. ducAnd la acea camerf. China.unnak. oameni care sunt implicafi atat de tare in aceastl teorie a conspiraliei. SUA are 130 de baze subterane qi un <buget negru> alocat acestui tip de activitate de aproximativ 1. in baza unor informafii precise. cu uga metalicd uriagd imposibil de deschis. Dacd exista vreo conexiune intre bazele din Gimlemoen gi Baneheia.ki versus An unnqk ki 91 camerd mare. precum gi la poli. aga cum am menJionat mai sus. Aerisirile sunl plasate in zone inaccesibile . Nu am putut sd deschid gtiu ce se afla in spatele ei. astl'el incdt addncimea la care se afld baza in interiorul muntelui poate fi doar speculatd. Aceasta a fost in Gimlemoen. presdrate pe intreaga suprafa![ a Terrei. cu o intuilie blocatd gi cu o rali. este un munte uriag. De fapt. lumea in care trdim ne-a transformat in roboli bine structurali. Dupd cum vedefi. Franla. dar.30 miliarde de dolari. nu au voie spun cd Norvegia nu este ca Irakul qi nu are nevoie de astfel de baze subterane $i de control militar. cu o ugi imensd de fier. Ceea ce ne spun ei. pe sub rdu. am gdsit un buncdr care merge mult in subteran. Struc incadratd de cerc este intrarea care duce in munte. ) Am descoperit ceva care seamdni cu nigte gduri de ventilare. De asemenea. Structura albd din dreapta reprezintd alte clidiri care probabil deservesc baza. Rusia.F. fiind desp[rtiti doar de apa rdului. De asemenea au apirut informalii despre existen{a unor asemenea baze subterane situate qi in alte localii cum ar h: Alaska.-ului. in partea superioard a acestui munte. cu lacuri deasupra. cd sunt baze militare sau depozite. cazul in care guvernanlii qtiu cu siguranli cd ceva cataclismic urmeazd se se petreace.ki versus An.I 90 An. Chiar dacd aceste informalii vi se par de domeniul S. Ce rost ar avea aceste addposturi care sc intind pe sute de hectare qi care sunt construite sub forma unor orage! cu locuinje avdnd surse . Nu cred cd cineva qi-ar fi concentrat atenJia qi finanlele degeaba.unnak ki An unnak. Aceste construclii gigantice sunt in administrarea armatei qi au fost construite sub directa supraveghere a acesteia. VA dau dreptate. iar in camerd se afla apd de jumdtate de met. iar noi ceilalli nu $tim nimic. Vd daji seama cate sunt incd ascunse publicului larg? Nu trebuie sd ai o imaginalic apocalipticd pentru a realiza faptul cd ele au fost construite cu un anume scop. vd rog sd vd facefi propriile cercetdri gi si trageJi propriile concluzii. care bdnuiesc cd asigurd pdtrunderea aerului in bazd.ru. sunt informalii menite sd ne adoarmd vigilenla. in afard de Probabil cd la prima vedere vi se va pdrea greu de crezut cd existd guverne. deoarece Norvegia nu este o lard in care politigtii sau militarii sd aibd arme asupra lor. Acestea sunt cele care se cunosc. Aceasla este un lucru ciudat. Elvelia. in mijlocul pidurii.i departe de orice drum. observali c6 munlii Gimlemoen gi Baneheia sunt foafte apropiali. organisme.

Trebuie sd inlelegem odatd pentru totdeaund cd la nivel subtil noi toJi suntem o entitate gi formim un intreg. sd ii atacdm. S_a I incercat prin toate mijloacele anihilarea unitdlii nalionale I 9i a istoriei. Dacd emili grAnduri de iubire. cici traim intr-o mare informalionald in care totul se propagd asemeni unei unde gi a cdrei reverberalie se intoarce mai devreme sau mai tdrziu inapoi. De aceea suntem astlzi aici. Frica nu este a noastrA a oamenilor. Numai infelegAnd acest aspect vom putea atinge desdvdrgirea. au fost construite pe vremea vechiului regim cu scop niilitar. in spiritualitatea noastrd. $tiu cd vi se par cuvinte mari. climalizare. Noi toli suntem frali in1o1i 9i strdluce$te aceiagi bucdficd de scdnteie divind. dar cl. $i cel mai important lucru.92 An unnqk-kiyersus An. ea ne-a fost indusd de milenii pdnd cAnd a devenit una cu natura noastrd. Deci. se ii asuprim. El ne-a IEcut asemeni Lui gi ne-a dat cel mai minunat dar qi anume acela de a crea. . din neptiinld sau sub falsi indrumare. in misiunea lui. etc. EL nu ne_a impa4it pe nalii $i nici nu ne-a dat in st[pAnire parcele de pamant.reia universald. Eu sunt nalionaliste. i ilor. Creatorul nostru nu este gelos gi rdzbundtor. Creatorul ne-a fEcut egali gi ne-a dat spre desdvArgire un loc pe aceastd supelbd planete albasfA. Eu consider ci a venit timpul sd ne fEurim propriul destin prin propriile potente. dar lara mea este Terla gi md consider egala tuturor fiintelor de pe ea. Nu este suficient sd md programez pe mine ci strddania mea trebuie sd cuprindd intreaga lume.unnak. L-rtotdeauna cdnd veJi fi pugi intr-o asemenea situalie sd ve gdndili ci ei sunt fra{ii noqtri gi cd toli avem acelagi pdrinte. Cred cu toatd tiria in bundtatea acestui popor. Noi toli suntem pdrlicele din acelagi Creator. valuri de iubire te vor invdlui qi vei fi apdrat de orice va veni. sd nu vd fie frici de ceea ce va veni. sa cream haosul.. dar intr-un mod diferit de ceea ce se intelege in mod normal prin aceastd afirmafie. Am fost adesea acuzatd de nafionalism. Nu am argumente care sd suslind aceastd ipotezd. care deschide orice poartl este cheia iubirii. sd ii batjocorim sau mai rlu si ii ucidem. de control al teritoriului. dacd suntefi oameni. de unicirate dar in sensul meschin al cuvdntului. Calea cdtre care ne indreptdm este cea de unicitate a conEtiinfei. cale afirmd cd in urma prefacerilor. care insd nu au amploarea celor din striinatate. Se pare cd noi am ales.ki versus An unnak ki 93 de curent proprii. $i mai cred cd tocmai de aceea Romdnia a I fost supus[ in ultimii ani devalizdrii gi distrugerii. dar mili la nivel vibrafional. inducerea ideii de a fi mai presus decdt celllalt. Dar dacd v-a!i uita in jur a1i vedea cd toate I mbardament informalional. I brlizarea unitdlii nalionale. ci este bun qi drept. o parte din teritoriu va fi acoperit temporar de apa. canalizarc. ca in acest univers ceea ce semeni aceea vei culege. Noi suntem divergi sub aspect fizic. gi da sunt nalionalistd. dacd nu pentru a addposti la un moment dat un num6r finit de oameni.ki An unndk. Din cate $tiu gi in Romdnia existd asemenea baze. Vor veni in curdnd vremuri in care vom fi indemnali sd ne rdzbundm pe fralii nogtri. EL nu a dat anuuritor persoane dreptul de a liotdri in numele majoritilii gi Dici nu i-a licu1 stapani pe resurse $i bogalii.

md rog.vrea sA vd propun un scenariu. Cu toate acestea simt cA am datoria de a spune oamenilor anumite adevdruri pe care le cunosc. Am auzit. a solului.ln unnak..Atori intrd in subteran. . Suntem un organism independent. pe propriile-mi picioare gi de aceea consider cd acolo este locul meu.Am inleles cd s-a reu$it montarea unei valve care a qprit scurgerea. bdnuiesc cA afi intuit ghilimelele. magnificii. M-am angajat la o firmd care se ocupd cu cercetarea mediului. Venit in vacanjd in Romania m-a contactat $i mi-a spus cd vrea sa imi povesteascd anumite evenimente cu care s-a confruntat in ultima perioadd. gi noi in Ag. noastre. care $tie cam ce am frcut eu in ultimul timp gi care imi cunoa$te preocupArile. Este un vechi prieten. iesc cd gtii ca s-a produs un-eiEnlilcnt qtiu Da. R: Se incearcd captarea. Vin din cAnd in cdnd spre a-mi vizita pdrinlii. eu nu mai am nicio legdturd cu RomAnia. Robert: Dupd cum gtii.ki versus. bunii nogtri cond. Aryana: $tiu cd tu lucrezi in cercetare.ki toli minunalii. in mdsura in care ili poli pdstra independenla in momentul in care primegti fonduri de la guvem. dar din cdte se incearcl captarea A: petrolului.4n. R: Da. a alimentelor. etc. imaginali_vd cd IV Urmdtorul dialog. BdnurrediaEutlcolo. pe care xrmezd sd viJ relatez l-am purtat cu o persoand care face parte din mediul qtiinlific $i care in prezent lucreazd in striindtate.. insd pe mine m-a dezamdgit. Problema pe care doresc sd o aduc in disculie este cea a dezastrului din Gloful Mexic. dar nu mai am de gAnd sA me intorc aici.94 . Jara in care locuiesc mi-a dat posibilitatea de a trdi demn. sd vedem cAt rezistd valva. $tiu cd tu spui ca acesta este un pamant binecuvdntat qi cd va fi ferit de multe rele.tnnak.

Poate doar la evenimentul de la Valdez. ki An unnqkkiversus An'unnakki 9'7 Plesiunea este uria$e. Nu avem de-a face cu o cantitate finitd de produs sau cu o scurgere ce poate fi cuantificatd. de cAnd a explodat platforma 9i prine in prezent. Sunt experli care avertizeazd cd in cazul unei noi erupfii. scoici. turism. sunt Louisiana qi Florida. ceea ce ar duce la o catastro{E ecologicf. viteza valului de lifei ar putea cre$te.ime atat de mare. De restul. dupa Alaska. Acum au incercat British Petroleum $i uite ce a iegit.A fost o mare gre$eal5. Nimeni nu a mai lbst confruritat cu a$a ceva. A: Sd sperdm cd noua instalalie va !ine' problemA' R: $i dacA $ne. respectiv ecosistem. de exploatare piscicolS gi de aceea impactul asupra acestei piele va fi enorm. stridii gi creveJi. Aici vorbim despre o exploatare marind. De scafandri nici nu poate fi vorba. Este pentru a doua oarA in istoria umanitAlii cAnd se incearci forarea la o addnc. Este o catastrofE. insd diferd mult condiliile. nici nu mai poate fi vorba. Grav este cd s-a intAmplat intr-o zond instabild climatic Ai intr-o perioadd in care sunt a$teptate uragane . tot degeaba' A apirut o noud A: Care? tAqnegte R: Solul s-a crapat in dou6 locuri 9i petrolul va opn tn liber gi nestingherit pe acolo qi nu pare cd se rialele biolog bdteau caP in voci gi argum . Unde mai pui cd este gi sezonul in care peste golf trec zilnic milioane de pdsdri care se duc c5tre linutul Louisianei.De aici se oblineau cele rnai mari recolte de pegte. dar nimeni nu gtie cdt va curge. ki v ersus A n unna k. care s-ar putea intinde pe zeci de ani qi care in cel mai riu scenariu ar putea fi globali. in prezent zonele afectate. Este cea mai impofiante zond.i cicloni. A: Dar pot rezolva problema? R: Din cAte vid nu. Prima datd au forat ru$ii. $i asta nu este tot. insb firi sncces. Gandegte-te cd din 20 aprilie. pescuit. care se pare cd au ajuns la o adincime nemaiatinsi. in a1'ara celor din imediata apropiere. milioane de litri de Ji{ei s-au scurs zilnic in Golful Mexicului. In prezent nu se $tie exact nici mdcar cAte tone de 1i1ei s-au scurs. datoritd existente adAncimii mari la care se afli 9i a presiunii acolo. S-a incercat trimiterea unor submarine robotizate. Se pot face doar estimari.96 An.unnak. Asta va amplifica gi mai mult efectul.

ki versus An. cam prin 1946.400 milioane de inceput in perioada Devoniand. felul in care rezervele sunt generate qi modul optim de extracfie. in prezent exista doud leorii: -teoria biogend de formare a zdcimintelor de petrol care susline ca petrolul ia nagtere din organisme marine care dupd moarte s-au depus pe fundul mdrii. funclie dc materialul avut la bazdl qi mai existd: -teoria abiogend care are adepii pulini 9i care postu- in diverse zone. Pe scurt. ipotezd suslinutd apoi qi de alli oameni de gtiintd ru. perioadd in care se susline cd ar fi avut loc in rdndurile florei gi faunei o mortalitate in masi. care se afld la mare adAncime.unnak. Aga au realizat cd americanii. Rusia a ajuns la concluzia ci zdcdmintele petroliere sunt limitate gi ca cea mai mare rezervd de care dispunea se afla in zona Azerbaijanului. ce nu are legdturd cu dinozauri gi peqti morfi. in anumite zone (dj fracturd>. prin care. morlalitate explicatd prin teoria meteoritului uriaq care a cdzut in aceea perioad5 pe pdmdnt. iar conform acestei teorii perioada de formare a petrolului este de cca. El a susfinut existenla unor falii la mare addncime. dar nu au putut sta prea mult deoarece au fbst forlali de citre guvernul britanic si paraseasca zona. . dorind sd descopere originea petrolului. De aceea au investit masiv in cercetare. care are o migralie ascendentd' Existd mai multe tipuri de 1i1ei.unnak. afirmAnd apoi ci petrolul este o substanld primordiali care vine de la mare addncime. sub influenJa unor presiuni 9i temperaturi ridicate se unesc Ai devin cunoscutul petrol. care a declangat tempelaturi ani. Dupd cel de-al doilea rizboi mondial.i.98 fie cealalti. fiind acoperite ulterior de sedimente. dar ci Ei aici resur"ele se apropie de sffu$it. Teroria modernd ruso-ucrainiand susfine in prezent cd petrolul este o substanfd primordiale. A: Dar de ce sunt deranjaJi vesticii de teoria abioticd? t PdmAntului. An. petrolul ar lAgni cdtre suprafafe. Speriali au invadat partea de nord a Iranului. Formarea liieiului ar fi gene sunt denumite roci mamd a zdcimintelor de petrol Aceastd materie. la un congres de gtiin!6. In 195 I .ki versus An-unnak. Bineinleles cd teoria este contestatd.ki 99 Trebuie si il amintesc Ai pe marele chimist rus Dimitri Mendeleev care a studiat ipoteza lui Lomonosov. Nikolai Kudriavlev a postulat existenfa unui petrol abiotic. francezii gi britanicii nu ii vor ldsa sd opereze in zond gi cA intreaga lor atenlie trebuie sd se concentreze citre descoperirea de noi zacdminte in interiorul granilelor lor.ki An unnqk. 350 .

Va fi o catastroid planetara. cA a fost o gregeald. pentru care este toxic. Din pecate se pare cA nu se va opri in curdnd. Asta inseamnd cE lileiul va fi pufiat de curen(ii oceanici gi va ajunge in cateva luni in nordul Europei gi de acolo va inconjura intregul glob. Hidrogenul sulfurat este extrem de toxic Ai uqor inflamabil. Eu rimAn la pdrerea R: Eu nu cred mea. R: Nu am informalii in acest sens. repet. impiedicd absorblia oxigenului gi opregte respiraJia la nivelul celulelor.100 A n. Totul va fi expus poludrii. Este ca gi cum s-ar fi infepat o artera. Nu am argumente gtiinlifice care sd susfind o astfel de teorie.unnak. se concentreazd in grdsimi gi in mdduva osoasd. dar existd gi posibilitatea ca unii sd vrea sd ne ^ forfeze sd plecdm la un anumit moment. Iar daci nu se opreite va fi haos la nivel global. Tofi stem in Da. ki yersus An.1% poate ucide in cdteva secunde. A: Despre ce substanle este vorba? R: Despre hidrogen sulfirat.cd existd grupuri a-9i atinge scopurile. cine crezi $i . Atacd sistemul nervos. iar la concentralii peste 0. amestecul vaporilor sii cu aerul fiind exploziv. Pot aduce modificdri genetice pe parcursul mai multor generatii. Benzenul iritd ochii. Odatd intrat in organism. Benzenul este o substanla extrem de inflamabili. cd nu se trage un semnal de alarmd cu privire la consecinle. A: Dar nu se poate sa curgI la nesfer$it! R: O sd curgA ateta timp cAt va exista petrol acolo.ne$te cu fo4d maximd. In zonele de iesire lifeiul fa.unnak ki An.u nnak. Problema este ca nu se spune nimic.ar vrea aga ceva? cf. in funclie de concentralie $i de durata de expunere poate produce efecte cronice sau acute. iar inghilirea sa . Mi se pare o utopie. Asta md frdmAntl. iar acegtia sunt toxici qi d neazd sandtdlii in moduri inimaginabile. A: aga ceva. benzen $i clorura de metil. In concentratie redusd are miros neplicut de oui clocite. care ar face orice spre acelagi loc. pielea gi clile respiratorii. Mai grav este faptul cd odatd cu lifeiul apar gi compu$ii chimici specifici. Poluarea este atat de mare incAt va afecta ecosistemul gi oamenii din zond zeci de ani.ki versus An unnak ki 101 A: Fa eu cred. blocdnd formarea globulelor sangvine in aceasta. iar in concentrafie ridicatd paralizeazd simlul mirosului qi nu poate fi detectat de om. iar zdcdmdntul este uriag.

dizolvi plassA existe. adici i . dar nu am solufii. In caz cd veli avea genul dsta de probleme sd gtili despre ce este vorba. Bdnuiesc cd aici nu prea ajung aceste informalii. o sd se ajungd la nu cel em cd erup{ia qi la nivelul vom avea probleme mari cu apa potabild. Dar dacd nu se face nimic. in zone diferite. R: In prezent nu existd nimic concret. Eu 1i-am spus toate astea nu pentru a te speria ci penru a le spune celorlalli. h versus A n. in acea regiune. ki 103 poate cauza pneumonii chimice gi corodarea mucoasei A: Dar cred din apd. atunci sd gtii cd R: S-ar putea si aibd dreptate. Este adevfuat ca am informaliile necesare. dar poate se aerului $i nu se mai permite accesul. O sd fim inconjurali de apd. degi substanle care ies odatd cu petrolul. Din informaliile pe care le am chiar gi curdtarea zonei se face ftri prea mare tragere de inim[. ce trebuie sd facem? R: Eu personal nu gtiu ce sd fac Ai incotro sd o iau. cd existd filtre care sa extragd substanfele R: Nu gtiu aceste vor inventa. A: $i atunci ce ar trebui sd facd lumea? Sd gtii cd in urma cd4ilor mele mulli imi trimit mesaje spundndu-mi: Bine. dar sunt doar teorii. Cehia. Austria gi o buni parte din Rusia.u nnak. Avem vreo soluJie? R: Nu qtiu. Nimic nu dI rezultate. sunt preluate de nori gi aduse apoi pe pdmAnt prin ploaie. a continud aga.102 An. Fiecare sd faca ce crede de cuviinld.unnak.tie. Eu nu cred cd s_ar crea panicd. poate intervenJia divind. nu i. A: Bun. A: Eu totugi nu pot crede cd nu exista o solulie. dar toxicitatea maximd o au acolo. Bineinfeles ce ele sunt gi in atmosfer[. atunci clar va fi poluare masivd gi in alte pd4i de pe glob. degi imi doresc sd nu fie a$a ceva. Crede-md cd s-a incercat tot ceea ce este omene$te posibil. R: Nu mi se pare corect. Se sperd gdsirea unor metode prin care sd se astupe locurile. Toatd lumea se mobilizeaziL cdnd apar televiziuni sau cAnd vine cineva de la guvern.unnak. A: Dar la noi gazele nu vor ajunge? R: Ele sunt foarte pregnante in acea zond. Daca acest ciclu este unul continuu. la fel 9i I Ungaria. dar nu o sa o putem bea! ticul gi corodeazd metalul. Dacd omul nu . Oricum t I Rom6nia are o pozilie geografici de exceplie.unnak. In rest se vede neputinla pe fafa lor. gtim.ki An.ki versus An. A: Deci nu existd nicio solulie practicd? R: in prezent nu. De ce? A: Pentru cA cineva are interes sA nu panicheze lumea.i erea.

jurul A: La fel cum Terra orbiteazd in Soarelui? R: Da.ki versus An unnak. Totul are o logicd.unnqk ki versus An.000 de ani. Inifial s-a crezut cA este o nebuloasi formati din gaze cosmice sau praf. A: $i noi urmeazd sd ne intersectdm cu aceastd mas[? R: Da. Eu cred cu tdrie ci Universul este o fiinla vie. la o distanli de aproximativ 400 de ani lumind. ca o centurA.on" uor-f. $i noi. Centrul constelaliei il reprezintd steaua Alcyone. compacte. care . demonstrate fizic. A: Bine. Ea a suscitat interes abia in momentul in care s-a constatat cd localia nebuloasei coincide cu proieclia orbitei Sistemului Solar. c ile evenimente sa se produca gi cd anumite . preiG6ilite. R: Centura aceasta este formatd de fapt din benzi.104 An. Dar el s A: Da.unnak.ki 105 i' I in sistemul nostru solar. de unde gi numele. Universul este fomat din v-gllelwi energeticecare au o migcare centripeta. denumita gi Soarele Pleiadeior. Aici este vorba de mii de ani. Sistemul nostru Solar orbiteazd in jurul cen' trului galaxiei. A: $i centrul galaxiei unde se afld? R: El se afli in Constelalia Pleiadelor. Acest aspect are un impact major acli arfio sistem gi \ \ protej ate? R: Am auzit. fotoni. impreund cu Sistemul Solar ne invArtim in jurul centrului galaxiei. asta este ceea la ideea ci el gtie ceva.w|nak. Nu s-a dat mare insemnitate acestei descoperiri. Un ciclu complet dureazd aproximativ' a$a numitd centurd de 1 .-'-r 26. Aceste vortexuri dau nagtere unoi oi6ite"naiwale. dar nu vdd legdtura dintre noi gi centura fotonici a pleiadelor. Aceastl centura fotonicd incercuieqte Sistemul Pleiadelor. Aceastd zond a fost descoperitd in 1961 de cdtre o sondA spalial[. Totul se migcd la unison gi toate energiile generate sunt similare. Absolut totul se invdrte. Vezi tu. totul este un intreg.ki An. dar noi parcurgem rotalia intr-un an de zile.

R: Da. unnak. Se face aceasti analogie cu un vierme. a spafiului este o sulsd puter_ nicd de radialie electromagnetice ce poate fi detectaid atdt in spectrul vizibil c6t qi in cel il luminii de inaltd frccvenld gi al razelor X.\ 106 An. Se pare Je PaIg 94-vaglluenta tot viul. dar este dificil de afirmat. Md rog.. f'apt care va aduce cu sine fluorescenta tuturor corpurilor. Dar de deschis.ki rersus An. insd ele sunt o solulii pentru ecua{ii fizice. A: Tu ai auzit de o poafta stelarA.ig! datorira radialiilor qi ui uG. Asta nu inseamnd cd sunt realizabile. A: Dar teoretic ele sunt posibile? R: Teoretic da.a rot ceea ce se in cheamd elec S_a demonstrat ci o 'ictivitaie int dica nivelul de exci_ talie a atomilor. Unde mai pui cd lipsa de ploaie datorati ghelii in exces va face ca radialiile sd creascd.000 de ani a avut loc potopul lui Noe? poate fi Asta un argument? R: Poate fi. Asta inseamnd cd doar anumite zone vor putea fi ferlile gi deci locurbile. am auzit de asta. Gdurile de vierme sunt construc{ii matematice care leagi zone indepdrtate ale universului folosind o scurtdturd. . Nu existd do_ ambele emisfere. care reflectd mediul inconjurator aflat la celalalt pol. Nimic atiinlific. sunt teorii. de puntea EinsteinRosen. Va fi ca o noud na$tere. sd se topeascl gheala 9i intreg Pimintul sd fie inundat. care se va deschide la un anumit moment? R: Sunt aqa numitele gluri de vierme. Se presupune cd iegirea din capdtul gdurii ii apare observatorului drept un glob. dat nu tur lucru bun. nu am auzit sd se fi deschis vreuna. A: $i dacd sunt posibile teoretic. care in loc sd se deplaseze la supratala mdrului o ia pe scurtdturd prin interior. Tot ceea ce a tbst se va duce lasdnd loc unui nou inceput. teoretice pentru ecualiile teoriei generale a relativitdlii.Sunt ipoteze.ki 107 A: Asta ar fi un argument care sd sprijine afirmafia cd acum 11. l---^-:-rr-. existi gi teorii confbrm cdrora o Terra va intra intr-o noud dimensiune gi o altd 'ferra va rdmAne in aceastd dimensiune. De asemenea se presupune cd cel ce ar cdldtori printr-o astfel de gaurd ar avea o vitezi superioard vitezei luminii.spec. Asta este o lume noui. la o viald mai bund.ki Ah ltn1ak. Oamenii vor evolua prin ridicarea nivelului corytiinlei. A: $i dacd totugi suntem in pragul intrArii in centurd? Prea multe voci fac referire la sihirnbare. Adicd viaJa va putea fi trAitd doar la Ecuator. Este $aDSa noastrd sd ne schimbdm. A: Se spune ce intrarea in Centura Fotonicd va aduce lumii o noud spiritualitate.unnak kiversus An unnqk. la o noud lume. de ce nu ar fi posibile 9i fizic? . insd sunt solulii R: $tim cd aceastl zond.

Cei care ne conduc de milenii gi care au interes . nu poale fi rnanipulat? R: Curn adicd manipulat? .T:. molecular. A: SI presupunern ci cineva ar avea intenlia sd te facd sA treci prinlr-o asemenea gaurd.Ji'. Nu ar putea sa iti ..s. . dar pe alte planete poate.ki yenus An unnak.. doar cd tu nu realizezi. ^ iii"iiil"o"ii' extraterestre..'p"_lm"rff*f.r1un" a.. R: Toate exisrd in teorie.i . S_ar uita in interior.Ei nu au logicd.. Nu iti ascund cd am primit informalii ci guvemele vor admite in curdnd faptul cd sunt in directd legdturd cu anumite civilizafii galactice. R: $i cine sau de ce crezi cd a. avea int"res sa faca aceste manipuldri? A: Cei care nu vor sd ne scape din mAnd..ri Daci srapdnesc rimpul gi ..'. aflat la capdtul tunelului. dar de iegit nu iegi. iardgi.1 asemenea posi_ gr de posibilitatea realizirii R: Teoretic da. haos.l. A: Adicd r[mdi blocat acolo? R: intr-un fel. A: Dar porlile tarca? de trecere intre dimensiuni. apoi sd il teleportezi gi sd il remateriahzezi in alt loc? Nu existd aceasti energie pe Terra. Adicd tu intri intr-o gaurd de vierme gi faptic rdmdi acolo.J. Pentru tine timpul inceteazi sI mai existe. . st[pdni gi realitatea? A..108 An unnak. Intri.J icolo? R d1. R: $i eu admit.. put. dar in mintea ta tu te afli permanent in trecere. }._ recteze anumite imagini care sd te atragd. .qi ar vedea o lume mirificd. dar sunt zvonuri. drsrrugere gi cd oamenii "a 3l:i s_ar lnorepta cu incredere cdfe aceste portaluri.u fi r. A: Asta este cea mai tare informafie! Habar nu aveam. arunci cu siguranrd u."*i. Am auzit qi eu anumite zvonuri. nimic palpabil. A: Dar gi Vaticanul a admis intr-un mod voalat existenfa unor forme de viatd extraterestrd.. Teroria spune ch odatd intrat timpul capdtd altd dimensiune pentru cel in cauzd. dar vei sta un infinit..e adormi simrurire 3 si:n'ild. Tu ili dai seama ce cantitate uriagd de energie ar fi necesard pentru a descompune un corp la nivel subatomic.Oricum eu vdd aici o hibi.u. A: Eu il vdd. . . A: Pe Tena nu. Dar repet. Oricum prin gduri se poate circula in ambele sensuri? Adicd dacd intri p"f ...:'iT ilf. cum cd in timp au existat intdlniri cu anumite forme de viafd spre r. imagini n-"u ar avea legdturd cu realitatea existente "r.ki An unnak ki versus An unnak. R: Iardgi.. in teorie poli presupune orice."r4i rnuebarea este dacd ceea ce vad va fi gi realitate. tu stai prins in trecere.ki 109 rostul.Totugi plecrind de la teoria trage cat mai multe suflete.rupun"rn ar fi foamere. dar trebuie si existe aplicabilitate.d ". sunt consideralii teoretice. . a"-ie nJ'* . Sd p. unor bilirA R: Pentru ca gtiinta ac demonstreze practic ace viitol ne-am putea trezi a dar in prezent este imposib A: $i globul de care vorbeai.. in timp ce pe pdm6nt se scurg anii.qyfi. Intri intr-o tiacfiune de secundd. sunt speculalii. asta nu inseamnd cd este demonstrat cd . Nimeni nu a iegit sd ne spund de aceste lucruri.. R: Cam aga ceva.pu1irf . Sd presupunem ca la un anumil momclrt pe r erra s-ar deschide asemenea gduri. pdnd nu vid nu cred. rie. A: Cum adicd? R: Simplu. telepor- f.

atunci poli presupune cd sunt pamantene. . nimic special. pegteri. nepopulatd gi deci nu exista riscul unor scurgeri de informatii. lacuri gi izvoare termale. Probabil cd acolo gdsiserd un loc bun pentru a-gi construi o bazFL mllitard. au fost capturate de cdtre . A: Dar sunt poze.unnqk. Dacd te gAndegti la Societatea Thule gi energia Vril. R: Sunt poze cu amrmite obiecte zburAtoare. prin '40? R: Oficial. . primele expedilii germane cdtre Antarctica. sigurd de experimentat pentru cd nu mulli puteau ajunge $i de asemenea era o zond. o energie speciali? Dach li se ardtaseri anumite secrete atunci cdnd au ajuns in Antarctica. Este o posibilitate. Probabil cd acea zona corespundea intereselor lor gi de aceea s-au hotdrAt sd revendice teritoriul gi si il numeascd Noul linut $vab. nazi$tii s-au concentrat in mod deosebit asupra unei zone din regiunea Queen Maud. Personal cred ca aveau mai mult interese pecuniare $i militare.ki An. A: Dar dacd de fapt germanii descoperiseri.ki Yersus An unnqk ki 111 existd. R: Pdi exact de asta i1i spun ci aceste obiecte zbur6toare sunt posibil pdmAntene. Acolo era o zon5. A: Ili dai seama cd nu degeaba armata americanA a pomit cu o intreagd flotild cdtre acea zond' Aveau ei ceva informalii! Poate chiar gtiau de un contact E. Daca sunt pdmAntene sau extratereste nu gtim. Cdutau ceva cu care sd cdgtige rAzboiul.1l0 An. insd abia in 1938. dar asta nu inseamnS. inainte de sfhrgitul celui de-al doilea rdzboi mondial. GAndeqte-te ce ei au cartografiat sute de mii de kilometri din Antarctica gi cd au descoperit teritorii imense care nu erau acoperite de gheald.T. in urma interactiunii cu anumite forle extratereste. nnqk kiversus An unnak. au inceput cam prin 1903. R: Te ref'eri la Amiralul Byrd? A: Da. filmulete cu nave extratereste.

ki versus An'unnok ki 113 care le-au dezvlluit anumite secrete? Nu putem presupune cd la randul lor americanii au ajuns acolo $i intrand in contact cu aceleaSi fiinle au ajuns la concluzia ci decdt sA spuni adevdrul mai bine dau <vina> pe nernli. expulzie de materie.112 An. t)a. Tu vezi ci soarele a inceput s5 aiba un comportament ciudat? R: Eh. unn a k. explozie sosl6bit. R: Putem plesupune orice. dar ele sunt interdependente yi deci nu trehue sa exageram. Este o reacJie la ceea ce se irrtdnrpla in llnivers. Dupd furtuna solzrd drn rrorembne 2003. Faptul cd acum avem parte de anumite fenomene cumulate. asta cu soarele se qtia mai de mult. se intdmpld acum gi probabil cd sunt anumite batem caPul rd gAndim! -' dlemcnle care se srlprapun. dar astea sunt supozifii. gi mi refcr la uflndtorii doi-trei ani ne va aduce rnari surprize. A [Jrn rntbrmatiile pe care le delin gi care vdd cd se adeveresc din cc.fost deja vazutd undeva dupd Pluto? se pare A. Tiebuie sd rAmanem ralionali. intr-adevdr se intAmpld cd a. Nibiru' care . cd au fost coborAli in adAncul pemantului. vei avea un rdspuns in cealalti. Dacd faci ceva intr-o parte. 9i va fi 9i mai intens acest bombardament ener- A I{ tarA. nu reprozrnta nirric special. instrumentele de mdsurd a activrtdlir solare au trehuit recalibrate. in ce mai mult. prea se intdmpld toate acum.unnak. prima problemd gravd o vom avea c:u explozrile solare. cdci scala fusese depa$rta. Sunt tot legi ale fizicii. cd au zburat cu nave. cdmp magnetic terestru fotuqi. mod simPlist.. ki An. Mintea umand are darul de a face din lanlar armdsar. ki versus An. intr-un ^-e. unnak. care oricum nu se puteau aplra. A. gi deci nu puteau confirma sau infirma zvonurile.. Ceea ce era ipotetic cdndva se transformd in cetitudine. R: $tiinla este in continul expansiune. To ui u'tiit d" o noul planetd. cd au fost iniliafi de cdtre reptilieni. dar cu toate astea existd anumite legi ale fizicii gi matematicii care nu p()1 ii anulate. Eu vorbesc de ceea ce se qtie qi anume nazigtii aveau cercetdri in domeniu. Eu c:red cd timpul care va veni.

po4iunea incdrcatd cu electricitate din jurul pdmdntului. toate au o influenld. E clar cd se intAmpld ceva! R: Da.114 An unnqk. CAnd am fost eu acolo erau aproximativ 50 de antene. Simtul de cercetator este stimulat continuu gi bdnuiesc cd nu sunt singurul. Din cate $tiu exista ceva similar in Rusia. El transmite unde care incdlzesc unele zone ale ionosferei cu scopul de a impinge masa in sus.unnak. Aparent pare un proiect gtiinlific ce are ca scop imbundtAlirea comunicaliilor. A: $i este public acest lucru? R: Bineinleles cd nu. se inlAmpld. A: $i cine coordoneazd proiectul? R: Departamentul de Apdrare al Armatei. aceastd invazie de descoperiri. Adicd cam la 65-645 km distanld de suprafala Tenei. Soarele are un comportament aparte. Oficial HAARP adicl High Frequency Active Auroral Research Program se ocupd cu bombardarea atmosferei superioare numitd ionosferA. A: $i se poate utiliza programul Haarp la influenlarea climei.unnak.unnak ki 115 personal mA bucur ce trAiesc aceste timpuri.ki yersus An. a cutremurelor? R: Da. o antend? R: Este un radiotelescop care are o antend care emite in loc sd primeascd. Undele electromagnetice sunt apoi reflectate cdtre Pdmant. sunt reale gi palpabile.ki yersus An. A: Totugi. Ji-am spus. aceste fenomene extreme la nivel climateric se petrec. A: Dar este un aparat. trecem printr-un nor de energie. A: Nu crezi cd ar putea fi 9i implicarea HAARP? R: Ba cred. strapungand to(ul. insd ansamblul lrebuie sd cuprindi 360. . Puerto Rico 9i Norvegia. De altf'el am fost mai de mult la baza HAARP din Alaska gi am ceva informalii despre ceea ce se des{dqoard acolo.ki An.

A: ldeea e ca nu putem face nimic. A: $i cum putem gti dacd este HAARP so. ki An. A: Solulii avem? R: Sd informdm lumea pentru ca si igi poatd face alegerile in cunoqtinld de cauzd.si echilibratd.R: Da. Sunt lucruri logice. md refer la cea academicd gi la cea a cercetdtorilor independenfi. doar sd infelegem ci dcolo unde sunt fenomene naturale ele au o logicd fizic6.: [. ki y ersus A n. Eu personal cred ce este vorba de schimbdri la nivelul intregului Sistem Solar $i care se datoreazd interacliunii cu norul de energie. cu pedepse divine.niversul? . cel pulin nu din postua in care ne aflnm. Eu aga consider cd este corect. . iar acolo unde sunt nenaturale au o explicalie $tiinlificI. Impofiant este sa asculte ambele tabere. CAnd $i unde va acliona HAARP nu $tiu. unnak. Trecem printr-o perioadd nemaiintdlnitd pana in prezent $i este greu sd faci aprecieri.4n. este rdspunderea mea. adicA centura de care i1i vorbeam. Numai aqa igi pot face o opinie corectd . nn uk ki tt7 A: Deci armata e coordonatorul. unn ak. dar o fac in cunogtinld de cauzd. A: Am mai putea transmite ceva cititorilor? R: Si se informeze permanent. ki v er. Oficial au spus cd acest proiect este un salt R: Nu putem $ti. Trebuie sd ne scoatem din cap chestia asta cu supranaturalul. dar clima se va altema aberant $i din ce in ce mai intens. dar exista anumite calcule care se pot face.sus. R: Nu. DacI qtiu cd soarele emite radialii gi stau la plajA.''t 116 An unn a k. cu omul care este picAtos gi a produs cataclisme.

prin munca. disperatd. o entitate cu o misiune gi un destin foarte speciale. echitate. derutati. cum se doregte a se llsa impresia. trebuie si admitem cd suntem . De-a lungul timpului.rl. ci reprezint[ insdgi raliunea de a fi. nu doar sub aspect economic. lume care gi-a atins limita criticd a propriei existenle. Aceastd crizd morald constituie cauza esenliald a momentului in care ne afl6m. o fiinlA pentru care iubire. ci in primul rdnd sub aspect moral.V Argus este un bun prieten. Ceea ce m-a frapat intotdeauna a fost comuniunea ideologicd gi similitudinea informaliilor. abnegalia gi ddruirea sa. recunoa$tere internalionald. moralitate. el a adus acestei minunate jdri RomAnia. Eu am mare incredere in el datoritd imaginii de ansamblu pe care mi-a dovedit adesea cd o are asupra lumii. Aryana: Tu cum percepi perioada in care trdim. spiritual. mai ales sub aspectul diferenlei domeniului de interes pe care fiecare din noi il abodeazA. cine este de vind gi cum putem injelege ceea ce se intAmpld? Argus: Dacd vrem sd inlelegem ceva din ceea ce ni se intdmpld in aceastd clipd. A: Dar care este motilr. In prezent el este stabilit in Suedia unde igi continud munca in domeniul cercetdrii gtiinfifice. 1i se pare normal6? Argus: Pentru orice om lucid este limpede cd traversdm o lume bulversatd. nu sunt doar cuvinte goale. $i el este gi va rdmdne un cAutAtor al Adevirului. armonie. Acestea sunt unele din pufinele motive pentru care l-am rugat sd imi acorde un interviu. Este un om a cdrui formalie gtiinlificd il pune mai presus de orice dubiu. 9i sd ajungem la o solulie de evitare a catastrofei finale.

120 An.unnak ki 121 aici datoritA gravelor erori pe care le-am comis de-a lungul timpului prin necunoagterea adevarului despre noi. a fost rdstignit. l-a culpabilizat pentru aga zisul .ki yersus An unqk.pdcat" al Evei gi al lui Adam. A dominat .a ium il relevd cunoaqterea actuald. Dacd s-ar fi luatd in seamd doar cdteva din invdldturile lui Iisus. gi eu cred acela$i lucru.sunt chintesenle de adevdruri care. i s-a spus continuu cd este separat de Dumnezeu gi. exploatatI $i linutd in ignoranti. i s-a spus. Invaleturile marilor spirite nu ne-au fost suficiente. fie exclusiv de condilia sa materiald decAt de cea spirituald. omenirea ar fi fost astdzi cu 2000 de ani in avans. omul s-a indepdrtat de un astfel de Dumnezeu $i s-a preocupat fie mai mult.unnak. in mintea multor oameni stdruie o intrebare simpld: - meditat.ki An. in loc sd se pund accentul pe latura divind din om. in loc de entitate izbdvitoare. Absolutismul religiei devenise la fel de crud ca. revelarea originii divine a tuturor oamenilor care decurge din condilia de fii ai aceluiaqi Tatd (Dumnezeu). protectoare gi iertltoare a$a cum l-a infbligat Iisus 9i a.adevdrul" coni'eclionat de cei ce au delinut puterea politicd gi economicd. Cel ce a voit sd le releve oamenilor adevdrul.unnok. N-au putut realiza o masA criticd. ignordnd semnificalia simbolicd a legendei. cum putem schimba ceva? Argus: Cunoaqte adevdrul gi adevdrul te va face liber. s-a schingiuit. religioaqi se.ki versus An. ar fi fost suficiente sd fericeascd lumea prin stingerea tuturor conflictelor intre oameni. Dumnezeu a fost transformat in inchizitor. s-a spanzurat gi s-a ars pe rug. nu-i poate veni decdt ascultAnd orbegte de reprezentanfii de pe pdmAnt ai unui Dumnezeu pedepsitor.ioasd. dar ce putem face. treptat. egoist. Mdntuirea. Totugi accentuarea prdpastiei economice. In numele acestui zeu. nevoia de iubire necondifionata a tuturor semenilor este o necesitate absolutA a conviefuirii in pace gi armonie. s-a excomunicat. a crimelor gi a rdzboaielor. indiferent. $i-a exacerbat orgoliul devenind individualist. a luptelor fraticide pentru acapaftrea de bunuri pentru dominaiie politici Si relig. indemnul de a sdvdrgi intotdeauna binele aproapelui . demn mai degrabl de vremurile mitologice $i tribale decdt al rurei religii constituite ulterior. Sistemul occidental' cel mai ldudat. Treptat. politice gi nu numai a existat din vechime 9i existd ntuat. dupd o clipd de eufbrie. in egald mdsurd iubili fErd nici o discriminare.i cel politic. A: Aqa este.. manevratd. iertarea. Marea masd a fost totdeauna minlita. emnat decdt un cumul 9i festate de-a lungul isto- in u aga-zis pdrea lumea din Estul subvalorile Ceea ce estea' a regr- Pentru murilor comuniste a fost. o mare dezastrul unui rdzboi. rdzbundtor qi agresiv cu semenii' Istoria sa este una a violenlelor. neindurdtor gi aspru. dacd ar fi fost respectate. a ajuns in colaps gi nimeni nu vrea si discute cauzele ..

Legea de fiinfare gi de funclionare a universului este aceea de infiptuire a binelui. Ni se cere doar sd facem uz de inlelepciunea care ne conecteazd la sursa noastra divine gdndind qi sdvdrgind binele. sd ne controldm intreaga noastrd gAndire gi comportament fdcAnd pasul spre o radicald schimbare. prin mii de surse venite din univers.ki vers. Nimic nu poate exista izolat.$ An. fiecare gAnd potrivnic semenilor nogtri. nu am optat intotdeauna prin lunga noastrd odisee cosmici pentru bine ci am sdvArgit multe erori. bine sau rau. Acum mai mult decdt oricAnd suntem chemali. cd deci. Mintea noastrd insdqi este o pAfticice din marea minte a universului.122 An. cauzd prim5 a intregului Univers. Existd acum o intreagd literaturd pe aceastA teme. sd genereze mari dezechilibre $i la nivelul intregului univers pentru cd toate sunt legate intre ele qi interdependente.ki 123 Argus: Contrar a ceea ce ne spune qtiinla oficiald. jefuind. cd prin g6ndire noi ne credm propria noastrd realitate. Dar dacd pdnd acum Universul a avut rdbdare cu noi. distrugAnd. ultimi ore nu se mai limiteazd la simple afirmalii ci aduce argumente de ordin qtiinlific 9i pragmatic demonstrAnd existenla unei surse spirituale inteligente. trebuie sd inlelegem cd ea nu este decdt rezultatul propriilor noastre erori. Nu a inleles cd totul este interconectat. lumea este a$a cum o gAndim. DacA nu ne place lumea in care trdim. Este clipa confruntdrii a doi factori esenfiali: omul gi universul. este clipa confruntdrii dintre om gi Dumnezeu. mai clar spus. in acest moment s-a aj uns la capdtul funiei. neiertrind. Fiecare intenfie de a face rdul. Ne putem salva acum sau niciodatd. separat de intreg.tmqk ki An. Din nefericire. evident. fiecare gest distructiv au provocat $i continui. influenleaze intregul univers. Universul nu mai are ribdare. . am fEcut mult rlu ucigand. cd tot ceea ce facem sau ni se face.unnak. ddndu-ni-se liberul cunoa$terea de arbitru.unndk.utnqk ki versus An. Aceasta a fost marea gregeald a filozofiei 9i a gtiinlei materialiste.

. f*.r'.upra:i^:19i.i timp al transformdrii. cei ce vor supravielui vor suferi . toate celulele "^. *'r""" vor e cu o operd insemnatE in ifitualird{ii.irn? .. pdnd c6nd mai mulli se vor Eezi? Argus: Este momentul schimbdrii frrd de care nu se poate intra in viitor. Voi .p. intreaga lume vie. vletut doar cei care igi ela comportamentui pe pe un registru de frecventi mai inalt. cum o numesc cercelalorii din domeniul spiriiualitalii. s-a spus ci secolul al XXIlea va fi al religiilor...afectdnd cerul. A: Sd sperdm cA aceasta nou5 energie ne va invAlui pagnic qi cd schimbarea va veni ldrd pierderi gi ci toli vom apuca sI tr[im in aceaste noud lume." . A: Dar cum crczi cd putem reduce pierderile sau mdcar intArzia pufin. modificanJ "i.unnah_ki verstt An unak ki An unnak ki versus An unnak...a. Ngua energie va insemna o noud epocd in existenla lumii gi a Cosnrosului. ADN-ul uman va mai adduga. . ori nu va fi deloc. Gralie acestui fenomen.egoism. dar majore vor fi cele nevdzute cu ochiul liber. iri"a. numit de cdtre unii "orrni"".in evolulia sa $i la incepur O" . preg[tirea pentru noua lume va insemna qi un timp al puriticdrii prin multe incercdri catastrofe naturale. ADN-ul uman ar fi avut 36 de spirale gi intr-un timp mai indelungat s-ar ajunge din nou acolo..mane foarte pufini pi numai dintre aceia care vor fi capabili si inleleagd mesajul acestor vremuri.ii.. vor r5. o epoca a congrii..-". Vezi tu. insd in plan energetic. ne spun ca ne aflAm Ia sfrirsirui unui ciclu. J.124 des.. EI spune o-cosmic de acela in care a acum va fi o noui venire h in care invdfdtura sa va fi . Din cei mul1i. A: $i in ce crezi cd vor consta schimbdrile? Argus: Vor fi nenumdrate..la marea sincron zare galacticd.ki 125 A: intr-adevdr sunt voci care afirmd..tei spirituatizaie. din ce in ce mai cI ne aflAm la o rdscruce. mari instabilitdli sociale $i dificultali economice.. Ca urmart . sub $i toate formele sale _ va deveni incompatiUif inalrd trecvengd qi va fi anihitar..!i*.r. in consecinld qi vechile ... agresivirate.oaa."ritaiii activiralii solare gi scdderea magnitudinii cdmpului peo_ magnetic.'A rnceput de.i. Toati zgura gdndurilor noashe acumulatd in mii de ani plutegte acum deasupra capetelor noastre . nostru gi frecvenla noii energii care va scdlda plaaeta se Argus: Aga este. irt.l.. a viefii ". va stabili un raport de rezonantd..". nu molecular.. Scdldat in noul cdmp energetic de inaltd frecvenld.sau distructive ia adresa naturii ". Tot ceea gindi re negativd.."i.". Avem deci aceasta $anse de a influenJa viitoarele evenimente cosmice in favoarea noastrd. Nu! Secolul al XXI-lea va 1-r al spiritualitdlii. "ou lenomen care va determinao mullime de transfJrmdri in u""..d. boli incurabile.i . sunt modificdri care demonstreazd cre$terea "l. pimAntul.. De noi depinde dacd va mai fi.. Universul.. s-o numim metaforic adamicd. razbunare . Autori care par a fi bine informali ne spun cd prin gAndurile noastre noi putem influenla in sens benefic chiar qi cAmpul de energie din centrul Galaxiei noastre. ori nu va fi deloc. incd zece spirale pe lAngd cele doud existente.. Este suficient doar sd vrem. Cu alte cuvinte. Beneficiile vor fi imense.. Din centrul Galaxiei noastre Tema flux de energie de inalti frecvenli "l O..i. Argus: Din nefericire. putem evita un sfArgit catastrofic numai prin schimbarea modului de gAndire. An.Toate sursele care se refere la acest montent al universului. Se crede ci intr-o epocd. foloseqte pentru cvenfd christicd".

Argus: Eu sper ca noul model social sd fie unul bazat pe principii divine. nu este clar cd ceea ce se adund intr-o parte se ia dinlr-alta? Orice avere in exces.. punerea sa in inferioritate sub orice formd. aanau_i_se u. Modificarea comportamentului in acord cu legile sacru_ . Atenlie! Nu este citat Marxl A: Asta cred cd se aplicd mai mult in fostele {dri socialiste. de huzur. cum naiv considera Darwin gi if . Adams Smith spunea inci din secolul al XVIII-lea cA orice avere este un furt. Nu are nici o gans[ in viitor.ki versus An._ vent de atei impotriva ideii de existenla a divinitaii.tea la fen9m91 biologic inevitabil.Viitorul model social nu va fi nici comunibt gi nici capitalist oricAt de mult este cidelnilatd economia capitalistd de piafd.ki 127 tsxrsra sulrclenre dovezi oferite de cei cu hrand exclusiv vegetariand.unnak. Dacd toate resursele unei comunitali au o limitd. creierul uman va obtine capacitutea Je u penetra in invizibil... int-o lume sdraci este imorald. Cooperarea venitE din spiritul de intrajutorare. pe care o vom incheia "a la ooflnla noastrd pentru a continua sd experimentdm in alti timpi. Cel mai putin inpies fenomen din ordinea cosmicd 9i argument i. pdntr-o moarte iminentd ca pdnd ucum. doborArea partenerului de competi{ie. n9u creier pi o noud biologie. ce se poate trdi foarte bine gi cu prot"irr"i. il constituie cruzimea constatatd in naturd prin nranii"u unei. bazatd pe concurenle. prind la intelegerea sacruiui. De aceea se crede cd hrdnirea camivori Ia om cdt qi la alte specii va fi -ar6t ". In dimensiunea a 4-a gi a 5_a la care G. cA este normal gi moral ca unii indivizi sd aibe tot $i altii nimic.". .inour_ a originii noastre divine gi a rostului pentru care suntem aici.. ua iirpur". A: $i probabil ce vom avea parte qi de un nou model social..mdndncdJ pe altul ca sd nu fii tu mdncat. in numele politicii liberaliste se poate susline de cdtre oameni ce par a fi consumat in viala lor cdteva lecturi. proprietatea privatd se va plstra. marile averi? Argus: Atdt cat se poate prevedea acum. altfel spus. dincolo de valul care ne ilesparte acum cand ne afldm in cea cle a 3-a dimensiune...li1t transformdri biologice care le va oferi o inldligare fizicd corespunzdtoare varstei de 33_35 de ani (aproximativ vdrsta lui Iisus).*1i" lr"a emulii lui actuali din interese foarte p.126 An unnak ki versus An undk. conhard ideii de divinitate.. Voa.". .il. Vom inleiege vrala este doar o experienp. intr-o lume spiritualizatd.i . A: $i toli vom beneficia de aceste schimbdri? Argus: Se crede cd toate fiinlele de pe Tena vor face un pas in dimensiunea urmdtoare. propdvdduit prima oard de lisus. ConcurenJa este inumand gi imorald. de origine vegetald.ki An.""i. specii cu alta. Are o conotalie strict darwinistd : . dominantd astdzi.. op*anau_r" adevdrului despre noi. Iui va elimina legea karmei din destinul uman qi ca urmare vor lua sfhr$it bolile gi suferinfele care erau explicate prin acest mecanism.unnqk. Braden sustine cd se va trece.""t i. va fi cea care va domni in viitoarea societate umanA. Evolulia este dirUatd de resorturi cosmice gi nu de intAmplare. Va avealoc. adicd atdt cAt este necesar pentru o existenld decente.invinge ca sd nu fii invins" . dar numai in limitele bunului sim!. Este total de neinleles cum. Obiectivul' esenlial al "un:ult:rii evoluliei il va constirui exrir)derea capacitarii O" tere a creierului..ra transcende conditia sa animal5. in alte forme gi in alte sfere de ^ **.. A: Adicd vor dispdrea proprietdjile private. o indumnezeire a omului care . "... este contrard moralei divine.

noi venim dupd zeci de . profesionigti care sd inforrtrc-ze si nu si dezinformeze. liri culturS. de ccnzur6. conqtienfi de rr. Sd spunem cA a$a este. $i crede-md cd nu exagerez cu nimic cdnd spun asta. ki versus An unnak. nu trebuie sd i se se pund botnild pentru a opri raul? A: Eu cunosc oameni de presd a ciror probitate morald este mai presus de orice indoial[. frrd nici un alt merit decdt acela de a-gi etala belciugul din nas. cinsti$ 9i care. de mare calitate umand gi profesionald. Dar cAnd cAinele turbeazi.ki A n. . Eu cred ':i 2i de ani nu sunt suficienli pentru a ne maturiza.128 An. gtiu gi eu mulli oameni din media dotali cu bun sim!. Goana dupd audienfd.rr:. lfugus: Sigur. . obrdznicia gi anatomia posteriorului. Argus: Sigur. culmea..sponsabilitatea pe care o au. Argus: Occidentul numegte presa cAinele de pazd al democraJiei.unnak. Sunt oameni de caracter. Poate par aga.unnak. este o unealtd de nddejde a democrafiei. iubesc RomAnia qi poporul romdn. dar cu oameni onegti. sigur de aici 9i pdnd la libertinaj este cale lungd. de o mass-media putemicd. A Trebure sd fii ingiduitor. Noi . De altfel presa liberd inseamni libertate de exprimare. corecli. Din pdcate in presa bulevardierd ir-rtdlnim o grdmadd de indivizi amorali. care igi vdnd sufletul pentru cafva arginli. . dar adesea se dovedegte contrariul.ki 129 un model util societdfii ci doar vedetele de carton care cad la prima ploaie.hi verstrs An unqk. eu cred cA presa. {Iri scrupule dar cu multd rdutate gi ldcomie. O presd liberd inseamnd o lume liberd. societatea are nevoie de pres6. A: Si gtii cd ei acoperl un segment al cititorilor. responsabili.. A: Eu nu subscriu ideii. Probabil cd cu timpul se va cerne. dupd cdgtig a ucis ultimul dram de bun simt din sufletul celor implicali in mass-media. ftrd culturd.

.r.ri reme. Altfel Lrf .. Chiar a inceput sd imi placi sd fac pe oracolul ! hirnicia gi coordonarea inielieentd"" a in ".i prin in """r.. p"t. El este o persoani care are capacitdli extrasenzoriale. dar care sunt dublate de o pregdtire tehnicd." rz"rd de o democrafie adevaratl. etc. ..rrir"r... * . noi suntem responsabili. Dacd mai este nevoie de altc argumente pentru a vedea ce au insemnat 20 de ani Je democralie . le opulaliei este pur 9i simolu la nivelul acestor institulii..t.anarhie in Rom6nia. atunci vom acliona conform cu programul inscris in ea.teplin conetienr-de _T"1tl sa taJd de semeni..i comparabile cu cele americane gi sd aibe productivitate.]. Ei urcd. $t .kiversus An... regr runclronale.i to curningiria !f. . C: Tu qtii teoria mea! Indiferent de ceea ce urmeazd sd vin5. J*i"u economiei au permis Chinei sd construiascdL ." .Ul rroenate. lhre nici un control din panea societdfii care trebuie si_gi apere interesele. d. a" on"qti in"at penrru cei care.. -occidentali. vroiam sd te intreb dacd tu simli sau gtii de anumite evenimente care urmeazE sd se producd.unak...... ordinea *..a s" uarn.".i. cA toate instituliile existente 6. dar care ne oferd totodatd posibilitatea de a schimba banda in care acliondm.i"ra Argus: Democralie? VI incercarea de a deslugi anumite previziuni sau scenarii l-am contactat pe Costin.i" 1"-.5t'i*.g"'. conduc ar fi altruigti. A: Iardgi am ajuns la tinel C: Vdd..J a-. noi cobordm. n.lucreazd in presd gijustili...ii*.i. C: Da.jT::Y:11" cd viitorur om. cataclisme.. acesrel nalvltali sau poate nu al naivitAlii ci doar al unor area de anarhie sociali..] O""alrnrl n-a lo ordine in pr"p. 311. dacd noi rezondm cu o anumitd bandi vibratorie.."ri'." i.. etc.i.. "t... Noi am generat situaliile respective.. erupfii. dar cu toate astea cred cd existd qi o predestinare. corecli. A: $tiu. A: Dar tu cum vezi acest cAmp morfogentic? C: Eu il vld ca fiind o mare de energie.i Argus: Poate cel mai mare defect al celor care dau tonul in democralia occidentald este naivitatea cd pot exista astdzi oameni atAt de corecli. A: Eu nu mi-ag dori o dcmocratie de tip chinezesct ^ una Prefer dar int bundtdf ild. rdzboaie.J viala cu legile universului..i". De aceea apelez la el ori de cdte ori am informalii care trebuiesc cumva verificate.. sd observAm unde am ajuns noi ".. ""..130 An. in. in care intrd toate gdndurile gi trdirile noastre.rnnak.de acljune totald.j viala. p. A: Am primit in ultima vreme o multitudine de informalii despre viitoare ristumdri de situalie. " "ir". Argus: concruziu f:lTi Dunarea vor trebui sd fie radical modificate p"nt* . care . acelasi timp. cu siguranle. ditate pe care universul nu o mai tolercazd. gi aici md refer la intreaga crealie care a trdit vreodat5 pe acest pemdnt.ki am trecut de la dictaturd la democra{ie. Asta inseamnd cd destinul este o construcfie de cdmpuri morfice care ne coordoneazd gi ne ghideazd.lp'l.l. D.. Adicd.. _"rg"i'rrrll departe.. pe . dar noi ne-am putea schimba soarta dacd am vrea! Soarta noastrd este data de o anumitd frecven{d pe care acfionim.

Stalin.unnqk ki versus An. insi pot fi create in baza unor informalii eronate. Pol Pot. corespunzetor unei frecvenfe. noi am fEcut-o? A: Adici aga numitele egregoare? C: Da. dar energia este manifestd. de polaritatea acfiunilor. Ele existd gi sunt reale. care a inceput sd creascd alimentatd de trdirile 9i gdndurile noastre.unnakki An. etc.unnak. I A: Dar odatd creat acest camp morfic. A: Adici daci noi primim informalii apocaliptice asta inseamnd cd ele vin din egregorul unde se afl6 stocate acest gen de energii? C: Da. Asta inseamnd cd informalia. adicd devine vizibili. Ele sunt forme energetice de sine statetoare care sunt create qi alimentate de trdiri similare. dar menlionez i""a oAute. Dacd informalia existd acolo. gAndul care a stat la bazd este nereal. in ambele cazuri insd. da. A: Asta inseamnd cd ele pot fi qi fals create? C: Da 9i nu. Ei au venit cu misiunea de a anula anumite suprasarcini. dar daci el a existat in cAmpul informalional al universului. De-a lungul timpului s-a mdrit gi a fost hrAnita de emisiile oamenilor. A: $i nu putem curala sau dezactiva acest cAmp? C: Existri o teorie conform cdreia se curdja gi singur. "i" A: Mai clar dacd va veni ceva catacl. Este cam acelagi lucru. Aga s-ar explica aparilia unor oameni ca Hitler.ki versus An.132 An rnnak. frica. Odatd ce a atins masa critici ea incepe sd devini manifestd in plan frzic.ki 133 contdbuie la modelarea viitorului prin crearea unor cam_ puri morfice specifice. A: Mai clar. dacd se schimbd polii Si vor fi cataclisme. poate fi modificati A: Terra are cdntp morfic? . Existd o sdmAnJd. Mai clar: universul ne-a trimis pe PdmAnt rdsplata! A: Extrapoldnd. noi l-am fEcut manifest. noi am creat un egregor apocaliptic Ai noi il alimentdm? C: Dacd a fost creat de noi. este resplata noastrd. trebuie sd vezi procesul ca fiind un proces de germinare. noi doar i-am dat putere.ismic. noi doar ne-am racordat la el gi l-am alimentat. Jont generate de noi.

134
C: Da.

An.unnok.ki versus An.unnak.ki

An. unn ak ki versus An. un nak.

ki

135

zice cd dupd ce vor inceta aceste dezastre, omenirea va intra intr_o erd a picii.
se.

A:.Dar

Itfel in logica lucrurilor. Dupd de echilibru. Ca sa se poaia trebuie sa primim inapoi ceea
_^_L: pozltlv, am putea anihila sau Ou, dacd noi tofi, adicd marea majoritate am gAndi
md.car

energie negativl?

i"."a."u u"?^ta

mental gi distructivi gi asta se refl rnconjuritor. Terra este o fiintd vie, mult mai putemicd si mai bdtriind deciit noi. S_o fi sdturat a" rni"ir.'ri.iaii .*l o distrug! Existd chiar studi Masaru Emoto, care aratd Ea le preia informaliile din c ziteazd in oceanul planetar rn permanenld de emisiile avem posibilitatea de a influenla gi modifica structwa apei. inseamnd c[ noi avem _Asta ;;;il;ii;r;;;*; 9i. infl uenla srructura crimputui r*roe"".ii"] rvrar clar. nor ne putem crea realitatea fizicd.in care-traim. realitat ea fizicd prezentd esre $i .A: rnsplata noastri. Adicd md refer la criza economicd, foamete, .erd;;;i;

sau un ciimp informafional, dar asta inseamni cI acea masd de oameni trebuie sd uiu" ga"auri 9i similare gi totodati trebuie sd aibd puterei anihila emisiile celor ce vor ramaoi i" "."ig"i"a i" " venld. Sd gtii ci totul este "ontinuu?";;;; Tot ceea ce emitem rdmdne intreaga creatie suntem un totul cu vibralia noastrd. distrugerea masivd a ultimi

C: Da. O mare masl de oameni va putea modifica un egregor

iaiJ

3:lif::

lumea a treia, poluarea cu petrol gi toate celelalte. $i cine gtie ce o mai veni! C: Cdmpul morfogenetic ne poate spune, dacd avem urechi sd il auzim. A: Cum? C: Sunt multe modalitagi. Cei cu capacitdli extrasenzoriale se pot racorda pur gi simplu la acest camp gi pot scoate informalii de o mare acuratele. Mai existd qi alte moduri, putin mai tehnice.Tu ai auzit de proiectul Webbot? A: Nu. C: Webbot este un program de calculator care a fost creat in l997de Cliff High gi George Ure, cu intenlia de a prezice fluctuatiile bursiere. Se vrea a fi un fel de magind de citit viitorul, dacd imi permili exprimarea. Interesant este faptul ca ace$tia doi au descoperit ci analizAnd algoritmii pot vedea gi alte evenimente ce urmeaze a se produce pe Terra. A: Dar cum funclioneazi? C: Programul cautd anumite cuvinte cheie, prestabilite in baza unui lexicon. El folosepte un sistem de monitorizare a tuturor informaliilor existente pe web, trimitand pe net spideri @Aiaru:jeni), care caute cuvine cheie. Atunci cAnd le intdlnesc ei extrag fragmentele de text in care sunt incluse gi le trimit cdte serverele mam6. Aici, informalia este stocatd, filtratd, concentratA gi prelucratd. in acest mod softul i;i dd posibilitatea de a aduna laolalti gAndurile a miliarde de oameni. intr-un fel acest program citegte cAmpul morfogenetic, adicd emisia gAndr.rilor oamenilor. Ei suslin cd sunt capabili sd examineze congtiinla colectivd, iar acest lucru le d[ posibilitatea si facd doud tipuri de aprecieri de scurti gi de lungd duratd, adici pe termen de maxim 90 de zile 9i pe termen de zece ani. Bineinleles cd ei spun cA pe termen scurt au o mai mare acwatele.

136

An unncrk.*i vers

s

An.unnak.ki

A n.

unnak. ki versts A n. un n ak. ki

137

A: $i ei pot iDterpreta toate aceste date? Da, cdci au cuvinte cheie care fu" _C: fart" dintr_o bazd uria$A de date, aproximativ trei sute a"rnii J".r"ir". Ei o"u!1rTi, inrreaga rerea. adicd,nuloritrt.u tiiri;;; '" ' uanoe$te_te cd noi stdm intr_o mare de informalie, in asemeni unor pe$ti. Sa specii, dar cd pe noi ne Dacd am crea ni$te ro_ ze, acegtia trimigi in adAncuri, pus sd caute, adici ntralie, etc. C: Ei ai o acuratele de 50_60%. Au spus unele lucruri care s-au dovedit a fi reale gi au fEcut in timp s-au dovedit a n nerbnaate. "i," S;;-:_.rnoir1; prezis atacurile asupra tumurilo, g"r"n.. a.rurtrui nu*_ tei Columbia, cutremurul ain O"""unuiinJ^;, Katrina, cdderea bursei, dezastrul p.oar. a" a"r".il.J de petrol, etc. A: $i cum au ales cuvintele cheie? C: Au luat cuvintele dominante. cele care apar prepon_

"p.;;;;i;;; ;;;;i

derent

.

in limbajul

lexicala care sa. conlina maj ori rarea to4a. emolionalii 9i tensiunea existenta tu niuetut poputu_ !iei, luatd ca un intreg. Este interesant cle {icut o remarcd.: majoritatea au un caracter preponderent .irrformaliilor negativ, degi programul nu cauti un urp."i unurrl.. Din punctul meu dc vedere asla inseamni Ja i".rr.air*""" care noi o trimitem catre congtiinfa negativd. Se nu re miri daci efeciul in unul rdu.

conrun. Astlel au creat

il" ;];;"

;:,_.i;;; ;;;;;

,"i".;;;i; .r;'#;

pl;;;,;';

A:

plinij

C:

$te-te dacd s-ar indear fi catastrofal I

A: $i datele pe care le oblin sunt puse in slujba guvernelor, sunt publice? C: Sunt date publice. Oricine poate avea acces la ele. Ei nu lucreaZd pentru nicio organizalie. A: $i scriu articole sau au emisiuni? C: Ei scot periodic rapoarte. Daci ai vedea ultimul raport. . . A: Ce spune? C: Chidr vrei sd qtii? A: Md gdndeam chiar sA il povestim. Eu consider ci este important ca oamenii sd gtie. Dacd nu va fi nimic, cu atAt mai binel Asta'este qi motivul pentru care te-am iontactal. Vroiani sA verific anumite infbrmalii legate de evenimente viitoare. Eu.cred cd este bine ca noi sd fim informafi. Nu este necesar si fii savant sau academician pentru ca se iJi dai seama ca se intampla ceva! Este suficient sd te uili pe geam sau Ia gtiri. Planeta a luat-o razna. Avem 3-4 cutremure pe sdptdmdnd de peste 6 grade, inundalii, incendii, uragane, furtuni anormal de puternice, ghea;a se desprinde de la poli, oamenii sunt nduci, animalele 9i mamiferele au probleme de orientare, pdsdrile migratoare au inceput sd plece cu trei luni mai devreme, avioanele cad, 1i{eiul erupe gi polueazd... qi nimeni nn vede nimic! C: Pdi e mai comod sd nu caufi explicalii. Dacd a1]i un rdspuns care nu iJi convine gi la un moment dat va exista o situalie in care i1i vei da seama cd trebuia sd iei de bun ceea ce gi s-a spus, ai avea mustrdri de congtiin{d. Aga stai in ignorantd qi in caz cd va fi ceva vei putea spune, p5i de ce nu ne-a anunfat nimeni? A: Da, este gi dsta un mod de grindire. $i cei de la Webbot ce spun cd va fi? C: Ei doar interpreteazl datele. Din ceea ce au cules se pare cd pAnb la s{brgitul anului acesta avem doud

138

An.unnqk.ki versus An.unnak ki

An.unnak ki versus An unnak ki

" 139

probleme majore. Una ar ti un rezboi care ar trebui sd porneasce undeva prin noiembrie $i care va fi precursorul unui rdzboi mondial, iar alta va fi clima. Totodatd ei vid cd vor 1i probleme cu alimentele. Se pare cd, acest lucru se va datora unei modificdri climatice care va incepe cu emisfera nordicd. Ierni geroase, inundagii extreme, asta insemnAnd revdrsdri de rduri, valuri uria$e, alunecdri de teren masive, se vor abate asupra acestor zone, iar populalia va fi obligatd sd i$i ia misuri sau sd migreze. in datele lor apare informalia cd Spania, nordul Italiei, Elvelia, Bavaria gi munlii centrali ai Europei vor deveni loc de refugiu. Aceasta se va intAmpla in iama-primavara aceasta. Populalia va cduta si igi stabileasca un nou cdmin in aceste zone inalte. Cdnd vor crede cl totul s-a lini$tit, in zonele muntoase vor apdrea noi fenomene nemaiintalnite: vant foarte putemic, a cdrui comportament iese din tiparele obisnuite, geruri extreme gi de duratd. in raport se vorbegte de vrint cu un caracter unic, necunoscut europenilor. A: Eu auzisem cd in zonele montane este bine, cA sunt locuri protejate. C: Eu nu auzisem asta. De fapt eu nu simt aga. A: Dar tu ce simfi? C: Eu cred cd trebuie si stai in zone unde ili vei putea cultiva mAncarea gi unde sd ai apa. A: Dar gi la munte este ape, po{i sta ldnga un izvor. C: Dacd izvorul va mai fi acolol A:Cum adicd? C: Hai si mergem pe scenariul meu, combinat cu informaliile de la webbot. Dacd iama va fi geroasi gi lungd, adici o sd se intindd pe 6-7 luni, vantul extrem de putemic, asta inseamnd cd nu vei putea cultiva nimic, animale sdlbatice nu vor fi, deoarece vor muri de foame sau vor inghela, fructe sdlbatice nici atAt, iar casa ar fi

la furtun6' cdci altfel bine sd fre fEcutd cu rezistenla mare un adipost' fErd ea. Ai o rezervi de hrani' ai i"-r"i daci continuare' i1i oblii hrana? in vor asta va insemna ci izvoarele iqi t" *iti*ua, 'Exista posibilitatea ca apa sE ajunga la "-"ifnl""rrt"f . sute de kilometri dePdrtare' A: Pdi 9i la ges iii va modiflca cursul! poli cultiva La C, r]"fi iolosi pdnza freatica' munte nu.

o*i irr tt"ei Ct

..iii".

l" i"t

f;:;;;;'

a

aiirba de hrana' Ei spun ca mode-

C: Da gi vor continua 9i I cu atenlia ca se va incerca manipularea sa ^"a"n"u'ut.ug iuiotui tutt-tediei 9i a presei care va incerca, ln.culon u"t"nu"r" aceste stari cataclismice' zugrdvindu-le slabilirea incerca sumbre. Prin aceasta se va *""fiterea increderii populaliei in guverne- Cu gi vor extsta mant"roi"iiil toate aceslea populalia se va revolta asemenea se festalii masivi la nivelul intregii Tene' De

;;;;t

140

An. unnak

ki

vers us An. unnak.

ki

A n.

unnak. ki v ersus An. unna

k.

ki

141

ne arate cA vom trai timpuri nemaiintalnite. A: Dar ret'eritor la climd, ce spun?

C: Ei spun cd oscilalii fierbinte-frig vor domina planeta incepAnd cu sfhrgitul lunii septembrie anul acesta ti cd acestea vor duce clar catre doud anotimpuri. Se pare cd $i soarele va avea o vir'd. Ei zic ce vom avea qi in Europa firtuni de gheald, ninsori abundente, etc., care vor afecta toate ldrile, inclusiv Germania, Elvelia, Italia, Franla, Austria, Cehia. A: $i de RomAnia nu zic nimic? C: Nu. Probabil cA nu contAm. Bineinleles ca se vor gdsi isteli care sd zicd cd dacd nu suntem pomenili inseamnd cA nu va fi nimic. Cam asta spun cei de la webbot. Oricum, pe scurt, din aceastd toamni evenimentele vor incepe sA se dezlAnfuie gi succesiunea lor va fi una rapidd gi dezastruoas6._Nu ne vom reveni dintr-unul ci vom da in altul. Vom avea cizd economicd, foamete,_ €ii'irplii vulcariice, cutremure, incendii, furtuni violente, lngliil'ffudifi c6ri"la'ilivelitl scoarlei tereste, piobleme cu
C: Ei zic cd gi anul acesta vor fi ceva probleme, insi cd din vara lui 2011, se va vedea clar cd soarele va avea .fniompo-offi enr-had'rii:ltf aikeiiltanirtoidlilearata? i cd Ceea ce am pilit cu soarele anul eputul minor al unor grave modificdri ce va avea loc la nivelul emisiilor acestui astru. Se pale cd tot soarele va face ca o serie de cutremure sd se abatd asupra Terrei. Ei spun ca evenimentele care apar la nivelul scoarJei terestre in 2011, vor avea ca rezultat modificarea geografiei solului, inclusiv la nivelul fundului
oceanului. A: PEi deja au inceput! C: Da, gi vor mai veni.

'

GEO 600 se pare a fi fEcut cea mai mare descoperire din istoria fizicii.disttibuitor sau separator de razd". Aceasta imparte lumina in doud fascicole.ki 143 Nu am stat sd analizez. ceea ce poate coincide cu prezenfa unei unde gravitalionale. .rui sursd era acesta? kHZ..wtnak. trwfiita . in Germania. Echipa de savanli care lucreazi in cadrul proiectului a sesizat ca un zgomot a c5. care trec prin brafele perpendiculare. Va Eu mi-am gandit rezercd ai sd ili vor cere ajutorul.. Ce este i C: Este un fel de detector de unde gravitationale. Tu nu vezi cd apar informalii contradictorii. nici mdcar lucrurile legate de Terra..ki versus An. tu ai auzit de GEO 600? A: Nu. se declan$eazd o razd laser printr-o oglindd pe jumdtate argintatd. in schimb.unnak.unnak. Se i afla in apropiere de Sarsted. cum ar fi gdurile negre sau stelele neutronice. cd ce gtiam azi nu mai este Ii ii fi o c vele C: p nu md caute nimeni. 1 aparat? . Acest lucru nu a fost realizat. declangate de obiecte astronomice super dense. sd intreb. marcdnd astfel regiunile intunecate in care undele luminoase fie s-au anulat fie s-au potenlat reciproc.rea undelor gravitationale. sa ved poate mA convinge cineva sA nu fac. El este capabil sd detecteze unde gravitalionale cu frecvenle cuprinse \ I intre 50 HZ 9i 1.ki An unnak. ale instrumentului gi sunt reflectate inapoi.142 An. C: Apropo de informatii gi de Terra: spune-mi. A: $i c6nd a inceput acest experiment? C: Acest proiect a inceput in 1995 gi avea ca scop capta.5 \ A: $i cum funcfioneazi acest C: Pentru a mdsura undele gravitalionale. Razele luminii reflectate se recombind in separator qi creeazd un tipar de interferenld a luminii. Orice schimbare de pozilie a acestor regiuni inseamnd o varia{ie a lungimii relative a traseelor. A: Eu nu pot crede ii lagi de izbeligte pe cei ce valabil mAine. lungi de c6te 600 metri.ki versus An. A: Dar poate cd oamenii nu gtiu. adicd a pulsafiilor din continuumul spatiu-timp.

."ril. Hogan a dedus cd pentru a avea un numdr egal de bili pe dinduntrul qi la suprafafa Universului. urcqe ca nol tralm lntr_o holograj.Ifli.t5 Asra ..ki An.uru.unnak. rua duce cu sandul tu a-"'"puri_ dox al gdurir negre>. toati informa_ peltnr. de cuanrum spatio_temporal si cd Ti"r.t?r"Ji. f'otodat el va confirnra teoria st{ngurilor gi pe cea a 10-35 Plank qi se echivaleazd cu valoarea de !gj"c*tl"a a proceselor fizice carcau loc pe . ci informafional al unei gduri negre este proporiional cu raza sa de actiune.unnak.j:it L. fiecare conlinAnd un bit de informa{ie. Fizicd a particulelor din eama cd cei de la detector au entald a continuumului soatiu_ timp-.. RdmAndnd pe principiul holografic.fru3!ruTfiT i._) .d1lgs evalorarea lor rreptata :.. ki versus An. A: $i asta aratd cd? C: Asta ne face si concluzionim cd: informalia 3D a unei stele precursoare poate fi complet incifratl in orizontul 2D al gdurii negre rezultate.na cosmice..unnqk. Luni la rAnd s_au stua_ r. A: $i ce inseamni asta? C: Hogan spune GEO 600 estc supus unor . dr'nrr-un ziar se fragmente'aza rn puncte atunci cand este miiritd.. gair n re n*a rn*"-l" nesre'u care pr.::1:1. dar de o sutd de miliarde de miliarde de ori mai mici decAt un proton.t crspantla. Jontinutul ."scopice :ill^r.ki 145 cd experienfel neidentificate perturbd reactorul.. cdci volumul Universului sfedc este mult mai mare decdt suprafala sa exterioard.apruf A: Ce este aoesta.. el va elimina toate teoriile gravitaliei cuantrce care nu conlin acest principiu. Ideca nu este noud. " i1i aui'r.."ul.. bidirnensionald aflata la distanfa.. "on. Nu te mai plictisesc cu amanunte..sranule.. materialul spaliu-timp devine granulat gi format din unitdli minuscule asemendtoare pixelilor. Aici apdrea insd o altd probleml. Acest raport este cunoscut sub numele de scara metri.i grii dispare. insa toale explicatiile erau dat. nivelul de informalie tapetat la exterior trebuie sd se potriveascd numSrului de bili con{inu1i de volumul Universului. Craig Hogan.....ff . fizician.punctut in care spaliul $i mat comporte sub forma armonioasd descrisd d" Eir*t"i" gi incep sd se dizolve in.i'. Principiul holografic susline cd.ki versus An. aceasta reprezintd suprafa{a teoreticd pe care o acoperd o gaurd neagrd gi marcheazd punctul din care nu mai existd intoarcere pentru materia sau lumina atrasd inspre nebuloasd. suslinea a fel ca gi d.. cert este cd dacd principiul holografic va ti confirrnat.".. susskind..144 An."ll lnsernnd sa constatam cd de fapt noi suntem intr-o studii in aceasti directie.unnak. Mdrimea Plank este imaginabild ca experiment.#'. aga incdt nimeni nu a visat cdndva cd granulele din spaliu-timp ar putea fi weodati percepute. a o forma dispare nclptul cA informatia nu Bekenstein... ea Evreiascd din Israel si doar cdteva cbiar ca. Hogan a inleles acest aspect gi a afirmat cd: dacd continuumul spatiu-timp este o hologramd granulatd. atunci Universul poate fi imaginat ca o sferd a cirei suprafald exterioara este realizatd din porliuni la dimensiunea mdrimii Plank. lumea din interior trebuie sd fie frcutd din granule mai mari decAt cele din scara Plank.

lismice. Iogic. De ce sa pierd .:: structura vibrafionald. i1i spun cd eu cred cu ..irpriZ este raspunzator de soarra lui qi irpil. Toli avem ganse egale gi toJi avem aceleagi informafii. chiar spre primavard. C: Vezi.?i?ffi l. torald. A: Dar cam cdnd? C: Din ce simt eu. dar preponderent la anul. Noi tofi suntem egali in fafa Creatorului..i' "'.-. se intdmpld.. Noitrebuie sd ne modificam.T. iri exp a? alii il. . vei insipi! de ei. anumite fenomene vor incepe in iamd.ki yersus An. C: Atunci. Ili vor Zice ci tu eqti de vind cd trebuia sd petrece -'.: ." . .i. Fiecare este rispunzdtor de acliunile sale qi fiecare va fi pus in situalia de a alege.::.evrt asrf'el de disculii.u.. . r ar.."liat. in curdnd pe Terra.unnak.li."ir"ii I cd va veni cu adevdrat ceva? C: Da. C: $tii care este paradoxul? Cd daci se va intAmpla gi eu cred cd aga^va fi.T1 Aici cred cd ai dreptate. Eu cred cd timpurite.. Dacd unul este mai delds[tor sau mai neincrezAlor..146 An unnak. rrf"i"* "rfi. daga !q -q!!!.."il. . Noi trebuie si vedem sd ne uitdm la ce va veni. ai informatii cd va veni ceva si nu iti iei mdsuri.liflro A: Nu.l dacd tu grii cd copilul teu vrea sd facd bungee_ium d veche ei uzatd ir.unnak ki versus An. dar nu gtiu incolro si o . simti. $i nu va fi de bine.-Pe d-e alti pa!e. atunci de ce sA nu ii lagi in pace. Universul a inceput sd ne arate adeve_ rata lui fa!e. -lqlpldg a coniilor.. i.ki 147 matrixurilor. p.i. cei care au fost impotrivd iji vor repro$a tot Jie. deoarece i. extrapoldnd. tac.d_-" A: Dar ce re faci_cdnd unul credl L: lF vol raspunde cu o inhebare: 9i.. "a'. Vezi. dar le perccpi aga nalrsm.jte!_ i l I I I I P3i alunci stai qi te giindegte! Evenrual poate te 9. . este dezinteresatd. lqrntgdg goqg q9lo1_dt4!AEgJ-Tjp. fie intr_un loc O.pentru care eu nu spun la nimeni nimic gr. fi. sd C: Pai gi de ce nu i1i iei mhsuri? avem responsabiliteti. lau. cred cd ne indrepldm cdtre o schimbare 9.unnak. dacd familia ta nu wea se se asigure. Asta gtiu sigur.."fffr. este problema lui. hoare$ri in weo doi-trei aniJtu nu .. J.OU vrea sd imi iau mdsuri. A: Pofi spune ceva cititorilor mei? A: Dar tu crezi motivul ::1L.."*. Eu simt asta... ugr'.ki An...' . E.. nu crede.it u arf.. tu ca un om inlelept te tii de hotdrdrea lor? A: Nu..

Clima a lualo razna. Acest lucru ne face sa inlelegem cd omul nu este un accident al naturii.ine. soarelc are anomalii . Avem c[lduli tropicale in I{ominia. Dorinfa noastrd unanini esto aceea dc a trezi lumea. fizica cuantici nu mai percepe universul ca pe u. ghefarii se topesc alarmant de repede. Este suficient sd te uili pe geam sau si culegi inlbrnra(ii. vd spun ci nu am scris aceastd carte cu intenfia de a inspdimdnta sau a crea panici. nu este o fiinld izolat[. Cheia acestui rafionament este simpli: orice acliune individuald se rdsfrAnge asupra intregului. Dacd vrem un viitor nou. ci percepe universul ca pe un flux continuu de energie in care toate elementele sunt interconectate. Asta inseamnd cd impasul in care ne alldm la ora actuald a fost generat de modul nostru defcctos de g6ndire. uragane. de a trage un semnal de alarrnd. Astdzi. va trebui sa ne ridicim congtiinJa de grup qi sd incepem sd ne condiliondm ac{iunile pe baza inlelepciunii.n ansamblu de elemente disparate din care au rezultat toate sciziunile sociale. Viitorul model social trebuie sd fie unul bazal in mod obligatoriu pe legile iubirii qi echitdlii dil. inghe! in Brazllia. incendii gi inundalii peste tot. Nu este ncvoic sI fii cercetdtor sau savzmt ca sd vezi cd tolul se schimbh. Persoanele cu care am stat de vorbd sunt oameni de bazi ai acestei lumi gi au pus suflet in realizarea accstor' matcriale. deci starca de echilibru a omului este influenlati de acliunile sale.Eu cred cd istoria universului gi a omului a fost scrisd de o sursd inteligentd. ci este in directd interacliune cu semenii sdi gi cu universul. In incheiere weau sf. Eu cred ca singura cale de iegire este ref'accrea intregului mod de compoftament gi gdndire pe o bazd spirituald.

Prin puterea gAndului noi voin ar. ultra-nalionalismul. Noi tofi am purces la un anumit moment drn acelaqi loc Ai tot acolo ne vom intoarce cu tolii.unnak..unnak. Nu trebuie sd uitam ce noi toli suntem frali qi ci religiile. Sd afirmdm cd vrem sd facem parte din aceasE noud lume. Omenirii i se pregdteqte ceva unic in istoria cosmosului gi noi suntem pugi in situalia de a ne alege calea pe care vrem sd o parcurgem. De aceea vd rog sd nu cddeli victime ale acestor pdcdleli. noi trebuie sb optdm doar pentru calea blAndI sau anevoioasd. Nu trebui sd cddem pradd unui viitor rdzboi global.ki versus An. Divide et impera! Aceasta este deviza lor. Daci ei cred cu tlrie in asta. in baza unor idealuri gi valori eronate.ea acces in Pacea sd ne cdliuzeascd acliunile' .trnnqk. crirna. sd lupte ei. Lumea care ni se oferi este o lume rninunatd in care ura. sa vA luafl familia qi sa va pdstrali calmul gi echilibrul.150 An. cu rudele 9i copiii lor! Ei gtiu cd numai ficdndu-ne sA emantun energii negative ne pot stdpAni gi controla in continuare.ki An. care ne va aduce noi modele de gdndire 9i comportament. ctc nu vcr mai exista. ne-au fost induse tocmai pentru a ne crea sentimentul de separa{ie. in care incearcd cu mrirgdvie sd ne atrag6.ki versus An. vom cunoagte adevarul despre trecutul qi originile noastre. ei vor ca fratele si se ridice impotriva fratelui. foametea. granilele. avarili4 etc. rele. Noi credem cd prin ridicarea con$tiinlei de grup putem aplana dacd nu chiar anihila anumite fenomene ce urmeazA sA se producA pe Terra. Nu peste mult timp. rdutatea. Ciind veli auzi de lucruri urate. Schimbarea va veni oricum.unnah ki 151 comportamentale gi exemplele pot continua. dar este o iluzie. deznddejdea. ce suntem capabili si renunldm la dogme gi tipare invechite qi cd suntem dispusi si rre acceptdm noua con$tiinld universald. noi. Acest lucru se va datora in primul rand faptului cd creierul nostru va fi supus unui alt regim de frecvenld. Sarcina noastrd este sd ne trezim gi sd congtientizdm schimbarea.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->