An.nunak.ki versus An.nunak.ki

De acelaqi autor

ARYANA HAVAH
Cristofor
Magul din Carpali

Viafa pe PimAnt... incotro? Viitorul omenirii qi Pdmdntului

Inuaki, reptilianul din mine
Cartea intdi Dezvdluiri tulburdtoare despre trecutul,

An.nunnak.ki versus An.nunnak.ki

prezentul qi viitorul Pdmdntului

Inuaki, reptilianul din mine
Cartea a doua DelaZamolxe la noua erd

Inuaki, reptilianul din mine
Edilie integrald
Vizitali
9i: ORFEU 2000 I

www.aryanahavah.ro

BUCURE$TI

Cope(a: With Loneline:;,s, on Your Own de Anna Ravliuc Consilier gtiinlific: G-ral dr. Emil Striinu

PREFATA
AMINTIzu DIN (I)REALITATEA iMEDIATA
Probabil cd nu aq fi scris niciodatd in stilul ce urmeazd aceastd prefald. Sunt de peste trei decenii un cercetdtor asiduu al ufologiei (fenomenului OZN) qi sunt familiarizat cu ceea'ce de reguld sunt numite teoriile ce Jin de SETIT 9i CETI,2 de contactanli, rdpiri, intdlniri de diverse grade, crash-uril. rzboaie cosnrice 5i catastrol'e mai mult sau mai pulin planelarel sau civilizalionale. Cunosc lucririle Aryanei Havah gi cu prilejuri anterioare mi-am exprimat pe larg pdrerile vizavi de ele, aga cd nu am sd revin asupra subiectului ci am sd incerc sd-i dau prezentei prefele o notd de (i)realism prin faptele ipotetice totu$i pe care urmeazd sd le descriu, de fapt am sd fiu chiar in tema cdrlii. . . Totul a inceput printr-un telefon. Ce a urmat apoi fiecare dintre dumneavostri, chiar gi eu putem avea ce pireri dorim. . .

Un alt fel de

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei HAVAH, ARYANA An.unnak.ki versus An.unnak.ki / Aryana Havah pref.: g-ral. dr. Emil Strainu. - Bucuregti

-... 1,'

1

rsBN 978-973-1 986-r 2-8

il (pref.)

'4n

7"7ro

I

De la expresia englezeasci: Search llxfratenestrial lntelligence

Cautarea civilizatiiilor inteli gente

2 De la cxpresia englezeasci : Communication Extraterrestrial tntelligcnce
3 Din englezi prdbugiri 4 Aluzie la lucrdrile lui lrrmanuel Velicovski, Cictcnireu

lunilor

g)

Sanuel Huntihgton

C i ocn i rcq C ivilizaIi

i

lot.

Cred ci suutcti de acord cn mine ci omul uostru eril totu$i frArrintat de contraclictoriul sau sd-i spuneln stranietatea intAmplirii.90-2. s-a dat jos din nraqini l-a plivit a scos ni.tl Lt 'ln unnuk kiyersus.lr. a plntit gi s-a indreptat spre lnagina sa un..np clc data aceasta erau doi aga-zi.neu venea dintr-un scur. Il cunosc lbarte bine $i pentru mine este mai pl. In mod crudat ma$ina llu avea nulnar de inmatricularc nici pe fata nici pe spate. ..t concediu de Eaptc zilc cc-l licuse la munte solitar cu coflul uDdeva plir.ir r. .tout terrain" pcntru rcluarea cdlStoriei. .ati prin Africa 9i America I_atina. Conlomr relatdrii fiind ora 0500-0510 la bcnzirriiric nu inai cra nirneni altcineva care alirnenla ci unclcva latcral doar un llummcl kaki cu gerluri fumurii . li'a o clirninca{i de iulie.r'roltslrat. bine regizati qi qi-a lclual drumul... orrrit aici: dupa cdtiva kilonetri a vdzut acclaqi "11 I Iummer tras pe dreapta cu toate patru u$i deschise qi la cAtiva metri de magini pe cir.r!ll (l\. dcl.r.r dar.. nu s-a sinchisit cn nimic.. Pentru cI lucmrilc 5-11. Dar atunci a observat cd uga din dleptul qoferului de la Humnrer erur deschisi . de culoare verdc inchis. ighc'z pe NIl1' pinar iu zori clncl qr obosit 5i torojril dc ciilctui arl. rlc citcva ori in ultimii ani prin iadul din Lak qi Alganistau iar mai inainte avusese inci cel pu(in altc cinci misiuni de hrpli de dr-u. Contrariat a ciutat s.adormit in lbtoliu la biroLr in lata calcLrlatonrlui.rdrie.r I{ctczat.rislicii. Cit timp amicul meu l-a privit a apreciat cd avea 1.lndividr-rl" s5-i spunem aqa l-zr observat. . soarelc abia rirstlrisc fi ([rrouiai cirlclur-ii de pcste noapte nu putuscm sir tlornr .dc dccor"!' Trecdr.!rt unnuk ki iii Vrcau si suputr alentiei un alt l)Lrtct rle ir.te sllnete asculite cdtre cineva din ma$ini..' ttrt ltrpt fostbil {ilretl rllT.al spun cd cel cc suna era un amic..r subiect trebuie sA spull cil in dintineata cu pricina anticul t.1. ofiler superior din armata.tlcr..i pe scaun slitea un si-i spunem .1n altuk ki rtrstr ltt trtttt.00 metri iniltirre . deci s-a orientat spre cca lnai apiopiata benzir. Mai mult nu cste un fal.. ObservAnd cd Ia intrarc erzr o cameri video l-a intlebat pe cel ce vindea la statie daci funcJiona dar acesla a rispuns in doi peri cd aceea carnera video este doar..trupe de comando". Cineva sunase de ntrrllc ori $i iusisla.pcrplcxitate" s-a gAndit ci ar putea fi vorba de o lhrsi. iar ca plcgiitirc avca specializarea . La ult lltontent dat pc la ?-l'1" nr-arn tr.esus de orice lrinuiali de imposturi pe care crcd ci a-1i incerca-o lcgat clc istorisirea ce urneazi.c. multc apc)uri cle la acclirgi numir.torcea'' cu rnotorul pornit.czrt buimacit de tclclonul trobil care suna in nestire.i pr-cli.r avea ochii galbeni cu pupilc verticale ca de pisical.. Trecuse .r l'cl de creasti ca o qopirli. .rd de momcntui de . rlori sir in{elegc[i cA nu vreau sir lrrr ptrr. Intr-iind ir..) al scicnce-lictou-uhti sau al ozer.lizirrrrrl lticlrllui punc( tle vederc ci doar un nalalor-ciit (lc cit obicctiv irl cvcuiulcntelor descrise.i indivizi.cc rrllteirzil riil lc rclatez a.ii . Dar cxisti qi ur. lcgal ... perea iritat s-a urcat gi a dernarat in trorlbi. ce pireau ci se ceartar sar-r disculd ceva lbarte aprins.. In economia f-aptelor.. La apropierea de Bucr-rregti ma$ina i-a sennalizat printr-un scnzor cA mai avea benzind pcntru doar caitiva zcci de kilometri. . Dupi ce a alimental..r \.individ" in cizme dar care nu avcil haine ci era in totalitate acoperi[ de solzi verzi exact ca un clocodil ial pe cap avea ur.rrrrr \!tr \\. dar in jrrr nu era nimeni.ascnr sii nar.. I)cntru a infelege ceea ce ur rncazd aur s.i vadar dacd mai lusese lnartol cineva la eveniment dar a constatat cd era singur in parcarea staliei de benzini.

lim care nc cstc rrrerrilc. Dupir citcva minLrtc (3-5 minule) conlbr.1n untt. dar pot si vi spun ca limp de rloLrir slrptlrnini aru ascultat povestea de zeci de ori...r Lt llitttctti. coada I cdr:or' in iimbclc scnsur.r... co m ..tli lil An trnnak ki ver.r lirsl int. aver.rnricrrl rneu i-a iiltoglallal cu telelbnul mobil. trrlrri nrlrii tlczatnigiri. Iicranul era verde gi.5 ccnrintctri decAt cclalalt $i liu avea cizme in picioarclc a ciiror labi serndna cu cea de qopirla cind pagea.n o vagir implcsie ce suntem stipenii ei. atat.1.jurnalul" lllnrului ce vi l-a pregltit Aryana Ilavah in accasti carte ciuc cste deosebit de incitantir..alrc ArlicrLl nostru a rc\azut fotograliile clc pc tclcibnul rnobil gi a polnit glou! spre Bucuregti cu giindul si vini la mine pentru a ne stitui ce lacem cu 1btografiile cate eLaLl uLnitoarc. Pe qosea lreccarr multe camioane dovedi uraterial.. am chulirt al(i rrrlltoli clar lotul a fost marcat de r-ln e$ec 1otal.. Dar.ii la minc tclclirnul arita clar ci se licuserd 1l lbtogralii doar in locul pozelor ecranul rdminea verde la listarea lbtograliilor..tiut la ciue cs(c butonr.c au dispir-ut in tlornba isciurl .r r.atat. clar arca 5i trn 1'el treit-o.n ci o cunoa$tem... Emil Striinu ... La solitrl care ne conduce ar fi intclcsarrt dc.i ai qol'cli liccau scmne spre . culoalc vcrclcl Nu am putut recolllpLlne nirnic din cccu cc a lirst lbtograliat. Alrricul ntctr cslc la aceastd ori undeva pe un teatru de operatii nriltatc .rl . cind de fapt cred ci suntenr niqtc sLrbchiriaEi in tranzit pc o planctd care uu ue-a apartinut niciodata gi trnJc Jc lrrpt nici rru .rttt .trdirn intr-o Iunrc pc care numai clcclcr.:rrcuni cu el la reprezentanta llrutei ce trsigula servicc-ul telefbnului dar singur.. Dircctorul Ccntrului de Studii qi Cercetiri Psihotronicc qi Ufologice c mi ls t ru fo (a) gm ail.t. fbarte ciudat in mod singur:...rlc scr. lv .rttar cchri cle I'cnire spre Brrcurepri si cLr o i'ilczli rilrriloar.Delete" sau rllcar ccl .i unici in mesajul ce il transnr ilc ! Partca tlagicd a poveqtii este cd la momcntul ajunger.l llriticii pc Soseit 5i zecr de injulzitur:i ale celorlalri par.ri liril puterea de a o dc. Nici o imagiue! An.!n-uttnok ki tersus..tstrl cor.i "11 0 r.. rotal ncstinghcriri cirrtl .ul rhspuns a fbst cir a first lbtogralrati o sursd de lumin5 foarte puternici tlc.. Un lucru cste sigur.ticipanti la tr. stinrati cititori accasti rclatlrc csle cloar .1n trnnrrk ki Unui dintre cl plrea mai inalt cu l0. nu a oi-.Olf '.i pLobabil ci intre doud ambuscade se r.On" qi .---i.. NLr r lclr-r sl-r spun niuric de cele ce au rlrmat momen.creatrtri" clal..:ic\. ( ci d.r*.n rclltlirii cei doi s-alr sui( cahli in Iluntrner au intors s1.nai gdntlc5tc gi acum la intAnrplarea ciudati pe care a Dr.

degi in prezcnt neoficiald. un imbold ascuns m-a fEcut sd fiu de acord. Disculia. a exacerbat cltre sfArgit intr-o expunere suslinutf. la inceput destul de banald. Aceastd grupare. Aga cd m-am intAlnit cu respectivul. in urmd cu vreo cdteva mii de ani. Se pare cd demult de tot. s-a desprins o grupare din rAndul lor. . De la el am aflat cd acegti anunna-kki. Acum ceva timp am fost contactatd de o persoand care m-a rugat si o ascult gi sd incerc sd inteleg. respectiv ci tr[iesc intr-o lume duald gi cd qi la ei existd cei cu intenlii pozitive gi cei cu intenlii negative. cu un IQ care cu siguranld il depdqegte pe cei al pdmdntenilor. Degi mi s-a pdrut ciudatd aceastd rugdminte. cu o capacitate extraordinard de sintezi. IErd idei preconcepute. care gi-a spus cd are misiunea de a ajuta Terra gi pe locuitorii acesteia. care spre surpriderea mea s-a dovedit a fi un interlocutor erudit. se supun pa(ial aceloragi legi plmdntene ca gi noi. De asemenea vd sfrtuiesc sa ciutali veridicitatea celor afirmate gi sd le acceptafi doar in mdsura in care ele rezoneazd cu trdirile dumneavoastrd interioare.I Oricdt vi s-ar pirea de ciudatd relatarea pe cirre urmeazd. Am mai afirmat gi suslin in continuare ci cititorii acestui gen de literaturd sunt oameni ralionali qi cd informaliile pe care utmeazd sd vi le dau vor fi analizate gi filhate. ceea ce avea sd imi spund. cll argumente gtiinlifice care m-au flcut sd inteleg Ei sd pdtrund in anumite laturi ascunse ale vielii pe acest pdm6nt. a lucrat milenii spre a u$ura soarta noastrd qi spre a ne ardta unele lucruri in viziunea realh. datoria mea morald de om md obligi sd fac acest lucru. sd v-o expun.

itii. deja sute de trilioanc de neulrini trcc prin corpul t5r"r. $i binein{elcs cd gi soarcle are o marc iniluenli. spafiLl $i aproape nirnic nu le opleqte. llri sa-{i laci vrcun riu qi fird si lase vr. api. Este posibil ca acesti neutrini. Nu va fi o I'ard nolnali.r1 1r16[]. cnergii lbrmate din par-ticuie. Vot fl incendii qi iuunr.'llrlttrl X: (. rcalizind o revolulie in N.ra sutd de rnetri. Sunlem ef-ectiv bornbarclati. care de pulin timp pot 1i cuantilicate gi vizule.X: Nu.co urntd.X: Da. pirdr"u i yor fi dislrr-rsc de fbc Ai culturi vor fl iitLr:tclaie.2000 de neultini produ. ir.neue nu rol Jl izolate. El credea cd oamenii de $tiintd nu vor putca fi niciodata capabili s[ dcrnonstrczc fizic existenla aceastei particule. ca sd mi. Va ii prdpid. ce pilea a 1l invizibili. despre ridicarea con$tiintci de glup gi dcsple 1-aptLrl ci acum ne af'lim pe uftir.rentrini? Dl. Wollgang Pauli postuleazi existenta r:nei noi particule. Ray Darvis. .-l.r. A: $i atunci de unde gtii cu atdta exactitate? Dl. se da1 D. in zone care ltu aveau ascmenea lbnomene.lte) sir li juc:rt uu rol cheie in folmarea Universnlui.rtclaclilu. Este acum ori niciodati.rtc gi nisuritoli noi arr |-rmizat primele dovezi care suslineau iaptul ci neulrinri au masa.nediu> teoretic <dispcmt> cu scopul dc a rczolva clczc- acest l1cru i din centrr-rl galaxiei. Aceste parlicule cilitorcsc in linic drcaptd prin stir. Arl.ana: lJste ader. care sullt extrem dc mulli (ci dcpigesc ca uutlir Loate celelaltc particr-rlc de rlaterie cunoscr. expr. aer.irat cd vom avea ceva problenre dc oldin climatelic? Ncntrinii sr. despre cataclisrle..in cadrul unui experimcnt s-au observal primele semnale de ner-ririni $i 1ot atLxlci s-au ir.X: in 1930.al. $tii ci se zice cd in limp cc asculti accasti frazi.i anrure: sd sc relateze despre schirnbdrile care vor vcr.rilor lundamcntale. De-a lungul anilol.im clar.rci.et sus An rnnuk ki 7 ldeea cic Ia care a plecat intalnirea noastri a fost una simpl. ial zilele cle maxiu dc tcmperaturi.or inmulti.xperimentul a fbst prerrriat cu Premiul Nobel in 1988. ca tiincl r-Ln <r'er.ri. Iar din picate aceste linor. A: Te re ['eri la acei t.i in Soarc. ci rAnd pe rAnd toate zonelc globului \.6 ln tinok kiyersus An unndk.rnt capabili sA lraverseze intlegul Plm:int inlr-o liac{irure de secundi deoarece an o vitezd apropiatl cle cea a luminii. X: Sunt dovedite qtiinjific. r. Eniisia lui este din ce in ce mai putcr. ci ulta cu inlegistriri ieqile dir.r comun.lt-li bombardau'rcrrt clinratic Iard plecedent.nt*. Astfi:l au apiuut voci ale Lrnor oamer. deoarece legile conservdrii energiei gi conseruirii impulsului pircau distorsionale de reacliile nucleale. L-.l . Ulterior s-a demonstrat laptul ci naLula liunizeazii cel pulin trei tipuri dilerite de neLrtrini. A: Dar aceste lucruri sunt create cu intentie? Dl. trrce pr-in aceste 1'elomeue.lodelul Standarrl al particulclor' yi ir. l)npa anii '90. dar sunt ascunse publi- cxpcrimcr. un nulir mult mai mic decAt cel estirnat de calculcie tcorelice.ri cu aspcct de lorrrada.registrat ciocnirile lor ocazionalc cu tr' alcria. iar accst bombarclament \/a cre$te in intensitate.r continuar-e il voi nunti pc acest interlocutor Domnul X. rrrc-jorilatel Iiziciertilrtr J Irresul)us ri rtcrrllirtii rtrr rrr rlasd intrucAt nu s-an girsit inclicii dcspre masa lor. LJn sfert de secol mai tirziu. inlr-o minii din Dakota de SLtd.nicir.'inccprnd clt \irrJ aceaslJ gi continuincl cu umdtolul an: vom fi supuqi Lu. ciclonii se.ki An unncrk ki t. A: Dar ce sunt de fapt acegti neutrini'? Dl.i de $liinfd cale au incepr-lt si pund la indoiali valrditalea l\4oclelnlui Slandard al chilibml de energie din leacliile nucleare. ciStigitorul plemiuhLi Nobel gi echipa sa au lvut nevoie dc aproapc i0 dc ani pcntrl a (captura). vor ailct'na abcrant cu cele de minim. numiti ulterior ncutlin. Vor exista turtur.. crilui.

[n tinrp cc rretrrrinii cilatoresc plin materie qi sp:r1iu.disparca" transfbrmindu-sc irr alte particule. neutrinii au capacitatea de a se transforma dintr-un tip in altLrl. ci joacir un . un nulnr"rr dc cxpcrimcntc au ciulat oscilatiile neutrinilor. Ne modiflcd cimpul vibraliorrll.rr-c l'ac ca Soarele sd slriluceasci.) A: Bine.lcl. iar acest tapt va lace ca anumite fenomenc si sc ir. nu a nai cxistat a$a ceva pdni acnn.I . s-au rulat runumite programe. reactorlrl sau accclclrtor-ul.trsut . S-au fhcut simuliri pe calculator. Ele au fcrst explicate prin analogia cu o magini sport care se schimbi intr-un ninivagon de mariii sau nn autobuz gi apoi rcapare ca maqind spoft la inulti kilometri mai depafte.X: Ba ne afccteazi..riJor'. tot timpul qi ltrc trccst lucru neobscrvafi deoarece ci interactioneazit liltllc rirl cu alte forme de matcric. Chiar.rtif-rcalea tipurilol cle ncutlini lirnctic clc sur. Ncntrinii sunt pretutincleni. care va I'ace ca insulele Kurile sa se sculunde parlial. Oscilaliile neutrinilor sunt un efect cuanlic. A: Te referi la cuitmure. Trebuie sd intelegi cstc nou qi pentru medinl gtiintific. ap[rAnd fie ca neutrini eleclronici.ii sub accsl aspcct.rtensifice gi si sporeascd in frecven{i. dar llu intotdeauna ili ies. in timpul zborului. in rcacloare nuclcarc'sau mai nou. acesta se incilzeqte. Disparilia neutrinilor arc lcgitnri cu o proprictatc speciali a acestor palticule evazive: oscila{iile nentrir.laponiei. slrLdiitrcl neutrini creaIi in soarc.. Irc care il culloa. in atmosf'ela Pin:intulni. fapt care va ducc la imposibilitatea zborului cu avionul. fie c:r neutlini nrrronici suu ncutrini tauonici. evitind astl'el deteclarea 1ui in expelirnentul lui Davis. Cutremure multe vor_[ gi in 20-lQ. ci se translbrma dintr-un tip in altul.X: Da. cum ar fi reactiile nucleare c.. se perc ci in acL5t illl \il exista un cu1t'cmur n-raj or in zona .tiintir an cmis o ipotezd confor'm cileia neutlinul clectronic ar putea .1n unnuk Ii An unnuk ki versut . inseamni ci nu ne rrlccteazd. dar existd gi cazuri in care totul este speculativ deoarecc nu sc $tic curl va evolua un anumit eveniment.{ vor exploda mai mulli vulcani. se va rupe placa Pacificnlui care va lace ca toate lirile situate in zona aceea si aibd problerne cu ldrmr.sa carc ii ploduce: Soarcle.L ace$ti neutrini $i se pare ci intensitatea lor cregte.n ca fiind modclul tcolctic care explici lunclionarea Soalelui. S-a reuSit ider. De asemenea oamenii dc . in accclcratoarc de palticule.X: Da. acolo ullde a fost posibil. Dac[ la inceput au erislat pc o qosea doar magini spor-t. insd in lnai anul ce r.ln unnak ki q lui. I'r'oblema majorA este datd de laptul cA au inceput sA lulccteze miezul planetei.X: Ce p()r sa ili spun. Doar neutrinii cu rnasi nenuli pot siviir'gi accsti tlansformare gi de aceea m6surarea cletaliilor plocesului de oscilalc Ic pcrmite oamenilol de qtiinti si cleLermine dil'eren!a dc rnasl dintre cele tr-ei tipuri de neutrini. Dl. hr r-rltimii zece ani. I)e tot globul va urma o perioadi de cutremure cle 6-7 ci totul incealcli iclcntificarea acestora departc dc srrrsu. mai exact. dar daci nn ii sirntim.rrile.ine.. vulcani? Dl. qd in r:!oiembri. Acum sunten supuqi unui adevdrat bombardamcnt c.. A: Dar se $tie concrct ccva'J Nli rel-er la ce va veni. atmost'era.1n ttnnuk kit. dar ce acest aspect va avca rm impact deosebit asupra culturilor din anul urrn[tor. Dl. La totG: A: Dar existd dovezi qtiinlifice cd vor avea loc anurnite evenimente? DI. goseaua va 1l ir curind plinir cr-l toate aceste trei tipuri de vehicule. iar in prczent se exanineazi tipurilc clc ncutlini tri se Soare rol lbarte importanl in c61eva din cele mai impoflantc procese fizice din Univers. iar nrilielrlc rlc ncrrtlitii trec prin liectrre persoand. Se po1 face presupuneri. Dupi cum spuneam.

Se pare cit Turcia.tu tnai lArziu.lrii translblnntolLelor.rre .r n-riLi la anul. nlri irre ct srrr rnli t. sd qtii.cr. Daci bombardatncntcle cncrgcticc se intensitrci sau scad. se picsttpuue cir in nrai la anui va iucepe totnl. dar de aici qi pini la a llisa totul. dar ccea ce ne deosebeqle sunt intenfiile. A: l)nl ccva concret. i. Dl.lar contin ttu. cutrcmllr esle prost spus. Se pare cir va 1l ceva contiuuu. A: Spni <ei>. A: Am mai auzit varianta.10 . 'frebuie sa seurna cd toaLi populalia rirmasir la nigla czitrc zona care \ lr rcprezenla atunci sudul.ria? De ce Cloroana Brilanicii lnvesteste in Romdnia? De ce toati zona muntoasi din Aiiica cstc vdndutir cdtre guverne gi parliculari? lti pot cla zeci de exempie. En qliu ce va ver..v An trnnuk ki )n tnnttk ki t. cJlll l.1n urtnttk ki versu. c calc lungi.. rupcri cle lblii.ziilor vLtlerniec.rJrrl I rrropei s5 intle intro noui gl:rcialitrne.ri in genere acest luclu nu este posibil in zoncic ii'iguiollsc. Ccrt cste cit oamenii trebuic si qtrc.c. spune mult.tci clalele se schitnbii..i idcntic cu ei. in Rominia vor tl culremure dar-nu vom avea schimbari gcogralice alc solului. Llaci insd plecim dc ia urocielul actual. sprc a nu ti luali prin snlprindere. eu sunt dif'erit lajir de voi . ['dnd spun lotul ni lcl'cr: la pr. A: $i cAt va f ine? DI.4rune cd pc undeva plir. dar accasti afituatic se bazeazi pc anumite modelc n ale pe sirlulator. Explozia solari cc urmeazii va influenla in urod dccrsiv polaritatea Telrei gi va avca loc in tlod cer-t inversarea polilor uagnetici. atlu. Acum.X: Daci aq 1r in loct vostrrl.. Dc lapt.ri Ei . teea cc^ne va lace si t iurittettt pentrlt citcva lturi llrd curent. tu nu e$ti din aceiaqi grupare? Dl. t. lri trcbuic si se ajute singuri .X: Cc sc qtic clal csle rirptul cir in 2012 \/oln aveil explozii solare. Er-r nu pot sta pasiv. lluta aceasta llti-a$ cr-llrpara ceva in afar:t matilor ota.tiu cd nu mai avem timp. se .i si nu caute rdspnnsuri gi sustinere la guvemurli $i socielaten $tiinlilicar.. Oaurenii 1r-ebLiie si se hrirircascir Iii pLegntiJi. miri alcs cf.ti viala gindindu{e la apocalipsii.rilc exact nici cand va incepe. A1i ai. cLentuJr'cr erpl. Dc ahl'el mic mi sc irare lotal nociv si iti triiic. AceEtia gtiu toate astea de rnult tirnp.ral tercn in Patagor.riru ei gi lamiliile lor.tie gi sd igi ia misnri. Dc cc sd ir.. cale nLl sc $tie cat va 1inc. Un uric reiirgiu qi o r.. nici cdt va line Se prcsr.. Ca qr cind PirmAntul ar trcnura.il cc\il. Ei sunt asigurali. dar nu gliu ce si zio. Este adevirat cI dacd ar f-r si nri analizcze cineva din punct de vcdcrc cnergctic.ut Eansa sd . iri dri .rvesteqti rniliarde in buucile pi depozite subterane? De ce lamilia Bush gi-a cumpf.1n LutnLik ki 1i \ grade lninini.r'rici rezerui dc alimenle tru strici. . Nu se cuno. cll nll sirnt asta. Acest lucru va f'ace ca n. lndia 5i China vor 1l cel mai aiectate din p iiirctii vecier-e ai intcgritilii teritoriale. Iar laptul ci acc$tia $i-au luat nrisuri. hitr--adevir este bine si ai un plan de rezervir. Ei au ln:rt mirsuri pcr. A: Putem 1'ace ceva'/ Dl. l)e ce ar lacc ei astt-el de investifii ncrentabile? Am rAmas putin surprinsi clc lbrmularea <eiir.X: Nimeni nr"l $tic.strt . Zarurile au fost aruncate $i nu nrai pot fi oprite. lslauda.ohlcmc ca: intensificat-ca cuiletnttrclot. clin cc in cc rnai nultc voci sustin acclczrgi tcorii. Ar trebui ca oarletiii si .tic'? l)l. Spanra. $i eu sunt ca ci. dar asla nn mi f-ace sd subscriu modului lol de acliune qi gindire. gindinJrr-rnr cd 5i el llcee plrtc Jirr acccari grupilrc. In prezct:t guvernele lucrcazi la -un aVer tizoi barc sa I-f emiti oprirea brusci Ei in-rediati a aprovizionirii cu curent electric in ideea salv.X: Ba da.a introduccrca tlalelor s-a tinut cont de contextul actual.X: Daca va fi aga sau nu vom vcdea. Nirleni nu gtie concret daci va ll sau nu ccva.

mea cste sd vd aiui sa iriceti clir riii muiT-i. lrste ca qi cLun ceea cc a lbst lrebuie tlistrus spre a se reciidi o nouii lurne..i bani. nriJ A: Nu.\ h rJ rtt Stt tlnnr^ ^i . Dcci spccia iurunnakki a crcat orlul. econornic.".20 m. cam la 2-3 ur. care vine din Constela{ia Pistorului-Ar1ulus. l'otul se va schimba. ctr lcittc astea. hazati pc rlte prilcrpii.: La I)unrnezeu. ln timp oe vorbea. iar intcnliiie qi faptele lor nn rnai sunt flcute Ia vedere ci sunt camuflate qi ascunsc aclcsea sub maqtile prieleniei gi ale altruismului. doar ci 1i ei sunt de mai multe tipuri. lntrc timp au evoluat $i ei.rii igi vor schimba modr-rl de gindire. Am ri'imas r.r:rsiunea .ndsuri dc protectie L.u snllt ur. Arii ulnrdtori vor 1l cataclismici clin toatc prnctcle de vederc social..ansi. Despre acegtia i. $iln ca esrc o misiune gru.-!!d.rexistente. dar rtuvcmele sunl in contact direct cu 6 dintrc clc.i acegti Gri.i implicarea pc care le aliga. dal ari ci.l -. care vin din zona Olion . tlltr rrr lolrtc astca simt . Ali licut in a.i priorititilc. care sunt destul de paqr-rici.iaiizirt alcnt. rlul din pitcate accstea vor fi ca gi ir.olbea David. care sunt agresivi pr-in insdqi r.a 1el incit copir vo$tri si lie atr':r.: i.lrt ttnn. trei din aceste rase au fbst cclc care . Dupi ce va trecc anul 2012. deqi ir.X: De fapt existi 51 de rasc dc cxtratereqtri.X: La care Ei te rcltri? .1n tnnde ki i3 sohimbali deznoclirniir. in delrirrcntul srrlietului.r timp s-a pelr. iir. iar marile fan'rilii regale gi cele nobrliare (qi nu nLrnrai) rLu Af)N-ul lor.ratura lor.rsi micar acru.nis ir. care vi. La l)umnezeul Suprem. Exista unii mici. Semi{ii. qtiu ci iirn lrlrl-o 1rt. Davici mi-a explicat lirar.rtem cei ce vI conduccm de milcnii. Dl.ners mai depana.ri clutrate. iutt-n itscmenca situalie am o s(alc tlc rlisconlirrt.1-al). Ceea ce a mai riunas din pLrlerile lunii se vor intdlni ciutind solutii.i ci ne va mai da c.r mesagcr clir:r r iitor'.ne si vi spuui care a lbst cursul titnpului. dar cu acccaqi r. dli ir. I)l. $i a.Limiti cle siguranla cLr cale vorbi:1.rclucigarea cu pimdnlcnii.tr r :r li..I indcpritluL ric ('r'cirlor.rtul.ni place si creti cil in acel Lrltim rlinrrt.** 12 )tt itnn. nn itnpr-tls . A: Printre care Ei aga-zigii reptilieni? Dl. de lploximativ 1.roui orirrJuire.zr-it pradi capcanei lor: nraterialismul. czue dc iirpt sulrt 6 spccii. inainte de deznodirnintul tragic.n in :rl noualca ceas si vd lr-rali nrinirnc r. l)e lapt tu ce imi poli sprLne despre accgti t olonizatori din vecirime'? Dl.i e1brt.a cum crau ci atunci in urmi cu ciiteva sute de n-rii de ani. dar rnenoria lui ancesttall l-a flcltt si ne rciateze despre ei a. De lapt cxisti 3 rase care au intervenit: specia Nordici. l-am lr.A.le iubire venit dc la El. A: Nu pot spune cir ccca cc inri sprri rrrr inti este cllllosclrt..t. degi nu rlcbordeazd de bundtate $i existl cei mari.. polie . l)zrr anunnakki este o denllmire giobala. iltbe. dc ilccarc rl|tir cintl sLrnt pus5.X: Anii ce vor veni vor 1l holardtori pentru umanitate.tk kt versur t rr l)umnezeu ne . 1. Voi ma puteli crctlc stru nu.i cirre o lurne stalpinirai de instinctc. geograflc. Pirr. iar in llecutul indepirtai al planetci. intr-adevir existd aga-ziqi reptilieni.tc . va lirce ca echilibrtil si sc irrtoarc[. Noi snr. urmitorul an va fi un an dc regnrpare q.te clar.X: u\dic[ ia dumnezeul pe care vi l-am dat noi. doar doud rniliarde au r. Acunr veli cr-rlegc roadcle muncii voiLstre. Confom cu'sartina viitorul aotual. insi pot alit-na cu lriria pe irirrd ci ceva din interiorul mcu imi spunea ci vibralia lui nu imi corespunde. dar esre daroric rnea sd incerc. Poate (:rtc doal inraginalia lnea. ia CreatorDl.4.X: Da.ii-au adus aporlul la apalilia umanitdtii actuaic. $tiu ci airr glcqil i:ti to{ii.rdnlul va fi altfel din punct de vcdere geografic Ai oamct. Era ca gi cum buna intenlie afirmatd nu se potrivea cu ernanafia gAndului. cd Iloctc n\.t. ir. Va 1l ncccsalir o r. estc libcrlLl voslnl arbitt'u.

Llnnitoarele etape vot fi: inler'zicerea produselor din plante. dar nrr r or lerrpi. cea a Invititorilol va vcni pe Tcna sprc a vd da Clunoa$lerea Universald. Dc lapt asta esle ntal. etc. ridicirn Terra fiird prca rnari pagnbe.lti utnak ki tlucc. genereazd o energie. Ei vor sA plcvini accst lucrll. i. Dl. viitorul arati altf-el. Ccva intre ulnrnoizi Ei rcptile. $i cr-uu si vi.ror scuturi u4aq. numar. daci ii pot nurni aga..X: Sunt un hibrid.uai exact doar o par. Asta cstc pArcrca tr]ca. A: $i daci reugim? Dl.X: Vom vcdca. De ce crezi ci s-a construit pe verticald? A: Pentru spaJiu.X: Pe naiba. r. tu $tii ca tot zrtilia oameni intri gi clacd casele ar fi pe sol? Per. horneopatiei.r. Au lbst ibarte boinavi.X: O si ii adormim la loc.rJclc atAla Dl.n cci ce aLl r. iar acest lucru ne va ajuta sf.r rnul1i ani in un. Dl. $i celclalte spccii sunt de acord'l Dl.rodelelc dc viu. t I i t .e.ir indepiltali de ele? Pr-in penibilizarea lor gi a celor cale clcd sau apclcazi la accste plactici. daci nu.ln unnttk ki . culoare. cea carc a tbst prezenlli aici.X: Plancta se alli in prcuiml unci catastrolc globaie. Ei sunt aici de mult schimbarea. Mai ales ccca cc va vcr. Acum se pune in aplicare in contbrmitatc cu etapele car:e trebuiesc urlnate.ea batalie care se tirnp.lin punct de vcdere ceorroriric.ri. Dacd vom reuqi sd tleccnr de iulic 20li. scoitterea in alala lcgii a tratar.r. ln prezent sc incearca montarca ur. pc 'l'erra. atunci o altir spccie. Aceslc tl ei specii care au colonizat 'l. Dl.iirs aici. dar au qi ceva dc la insecte. !l acca explozie solari. Ei nu vor schimbarea. l)e la etajul trei in sns scade icgitura cu'lerra.1. clinci la a trcia. Vor ca Terra si intre in rnatea Conl'cderalie Galactici. credir.ri . l3i au avut mari problcmc ill trecut. A: I)ar sunt urnanoizi. lacem sf. crol.rtem o spccic sr"rperioali deoalecc a\rem iltglobat in noi toate n. pcntru ci noi qtim ca acestea sunl lormele leale clc manifestarc a matclici qi dc epropicre de Crealie.-*Dacf. Ei sur.rtru a se indcphrta omul de pirnant. iar acest -fEcLrte T6atexunt CIL cr. A: lncearcd. A: Eu nu cred ci vol reugr.noterapici. numcrologiei.1 An unnttk ki vet sus . mai putin una. ver. A: Adici'l .X: Tu qtii cn qi in prezent se sivArgcsc ritualuri clc sacrificiu? Ci tot ceea ce ne inconioari esLe dominat de simbolismul nostru $i ca noi $tim cd orice fblmi. oamcnii au irtccput sa 5e lrelcascit. dar r. dar aga imi vine. $tiu ci te surprinde laptul cir volbesc cind la persoana intAia. A: Dar asta e un lucru bun. ctc.o sl arerrr o colrcrirrnc cu elrergi:r anceslrali. Jpui rrrrii lLr pleclt. La itrccput au oolaborat cu lolii.stts An tmnak ki 15 struciure. De unde si gtiu? A anuntat cineva? Dl.X: Exisla anurnite date cheie.i dc accca nu pot accepta A: $i totuqi timp'? $i-au p[strat ritualurile. Asta este motivul pentru care qi celelaltc specii s-au intors.ctra au lbst dc thpt o delegalie a celor 5 i de spccii. crisLaloterapiei. inrplementarca idcii clc medicamente vitale. repiilc'? Dl.X: Daci reugim.ln. Sur.rI ircr ll rLr rcr. r. Accsta esLe $i motivul pentru care se inceatcd ciderea in derizoriu a astrologici.te din acegtia. Tu gtii ci in 1998 s-a licut plima marc pace galacticS? A: Nu. care deja cxista.r. vo e este scopul? Ei vor si pistreze e la modil-rcarea ADN-ului.X: Da. etc.rcntelor alternaLive.Ilit A: $i cale cste scopul accslei rcvenirilr Dl.raj orita tea.

care survolcazd ir.rperimentul-i ieLrgit. ma5ini la superolcr-ti.nanrl popLr lalici.rici. mincarea sc va strica in lafluri. A: Dar dc ce toate acestea.X: Pe ldr. la un momcllt clat a lbst un baby-boor.i echilibr-at f-ac_ e_ latl schimbiirii.. cate c interesul lor''l Dl. Apnr (amentele sc vor ieliini..lc parliiule.nic nu va rnri ll cum a lbst. sir vi nioclillce strllcturil r.rdei lor. Se incealcir ctcatea ultci bucle tcnrporale in . A: Adici noi ne invdrtim acuur iutr-un cerc lcmporal'J l)cci nu mai avetn nicio 5lttlsill I)l. pini ir. rrre si vd invArtiji pe vccie.) Dl. in limp cc la tclcvizor vi vor Il lllczcntate clin ce in cc rnai multe rcclame cu thrlilii i'cricite. I-a toate astea se adaugi insA inleresul lor clc a sabota e conomia lnondiala.itiintificc. Ei qtin cd fir:a voi nu pot supravieltti -Noi ne .lcln clc a'uir thcc si vi inJupnrt.000 kntp. dar carc csle scclp'.. dttl llLl irrll intbrmalii . $i de asenrcnenea existi -fcrrei rnici nave. Nicl cLl llrl alr acccs de la un rrnurlit nivel in sus.-Ei au cilnd a fost pornit accelcratorul Ei l-iru del'ectat. La toate astca s-a adiugat si luusrrl r:r'rcrlt cle ulctlinlc Ai rlti. A: De cc'. etc.r cc si iqi plitcasca rlirile.iruajla s^d schimbai. corect. bcnzina sc va scun.X: Dupi cLu. copii zb'.rtt .r sinu.nomentul in care viitorul vi va fi pecetluit $i nu va mai exista o cale de salvare.rrdalnici. r'acante clc lux.n. cu o sinsuri monccld.rbe. se adaugd gi dolrinalia Di nu vol sd vi dca rllumr . . Nir. . Nu Stitrr cc e5te ctl cil si ttici ce o flotilir dc sntc clc^ rntgn{ii are.rl scop: lr..i.rgd respcctarea agcr.t.) Dl. Distorsiunca nu c corrpatibilii cu vibratia nou-i gr clcci dacd sunlcti distorsionali vi vcfi indcpilta tot mai rnult de Sursir. ciici 11u vd \ cti pelurite si o cumpilati. Vl1l ca 9i cum tririli acelaqi . cu atat $allsa l'oastri de a lace saltul se va diminua.1n unnak. Pc ile alt[ parte daca sttuLclll intr-o bucli.r -julul $i sc intorc dill plitna oar:'t illlelvcllil e rind in cind la nava mamd.X: Da.l( nour cn('r'tlic. care lttt cott.r r.r auzite. dar c rcllir. [)aci r'-ati lilncli cu totii la acest lrtcru.ttttlici cLt rr.ligantici navd. clar voi vcti sul'eri dc lbame. pcntru cri onrnenii nu vor mai aYciL cr.X: Ba cla. baricra spa{iu-tintp ar putca li spartd.iblationald. acum instl .X: 'lbatc accstca all ur. rcspectiv zr llobalizdrii. itrseatltlit t . anl aiturs .ric rnai mult dir.rpi pcslc rloaptc.r rccle cataclisme t'tLl vor t ctti.-!*. Cu clit aceastd prlpastie se var adinci. cam de 12. A..r orq11!41 . in prezer. A: lltnc.. t)l.n spuneam. este o explicaqie copilircascd. Dc cc clczi ci blusc qi dintr<rdati a aparut crizn? A: llxistir o explicatic. Accst luclu a thcut ca gi consumul sd creascir. cu aceleagi legi qi acciaqi conducitori. Nurrai ur.4t lunok ki . ritiirtitilc vor fi co5r. Accclcratorul a 1'oii fornit Cled cn .rl'. I6 ... clin Univcr s vine o r. La toate astea sc aclaug:i gi inten{ia lor de a crea o noud ordirre rrondiali.ror-ri vibratie rrcniti si vir schit. din cit qtiu eu.1n ttnnttk ki t'ersus . Cici vLri putcti lnce orice. iar acest hlclu a licut ca balanfa si se dezcchilibreze.adicir o natalitate crescutir.rt aceasti genclalie se indreapt5 cu pagi repezi citre pensic. natalitatea cste in scildcre globalir.kiversus tltt uttnttk ki 1l DLX: O si fie dcrapai ecou()rric la nivcl glohal T'otul r a explocla.ttt'' . Std dour'$i aSternli.

I)aci totu-l ciccur-ge (roulbrnl viitorului actr"ral..? A: Nu. -i. Noi arn cliclit-o. l.ie in r.re siar. interlocutortLl mcu trra privi rrtldnc.ar Yor line prizonicri inca 26.izLrt viitorul planetci.scantu-cli_iq caz rle cataclisnr r or rlur. L.tir. am sinrlit un llor recc pc fila spinalii. I'otodati alilll)ra mca intcrioari . Spun/inil aceste cuvintc.ttrt In trttnok ki I9 Dl.. ci dacar nu scipati clin robic.. Noi vi clirnr . Lrnntl: ki t tt :tt. cind privirile noastrc se intahliral am rcalizat ca ocilii lui avc:lu o culorrc ciudatal. fi i1r ciar . 3\ cr Ii. Dl. Atat lc s l)t nccesari C'. clar.)r'\eu.X: 'l u nu intclogi ci accasta cstc ultima \ oastri sansi. a. Ei \a erclzl o rcrrlitrrlc lr. etc.rii ritr' . rtrl 'iiirniv'ictimc 5i cel nrai rr. '.oI Si controlezi o lt Lrilne rlin popultrf ic.calci cl ar-r inlercs sii \iini llstc nrLrli nrlri Ll.'\dicd te l'ncc sri Le disociczi tle colcclir. Lc trcb'ria ccra Drirl aarc sii \'a abati dc ia crLle 1i :ru g:isit cca nriri Lrunri uretodi. \. I:iciart clin voi csle oglinda ccluilalt.i cic adcvirrata noastri ltaturl:r.l (inc! . eu am \'./. I)upir cunr \puneam.rvciiTtir:tar. l. Mintile clcslrrpalc luLr iru cc r. sarnaltxtc. .i qtic. Nrr 1to{i inilut-nta r-ln ()nl in\'altilt sal gincleesciil I)cei crccic-lniL catitclisnrelc \. l.. va Il o tlCimE. llsh-nrir.i tltnpor'ali.1 8 lt. Tu nu intelegi cd voi sin3uli sr-rntc!i in tr. ascnrinritoa.rt. doar cf.ln unnuA Ai t cr.rc: bani.i noi o concluccnr A._.logrrlicii si r.lli-uiit...rstincte ataviccl $i lumca ii .i rrr.i ii r espccti. e\is(a li prcoti a(lc\'au a!i ! Cale :ru har cale nr-r suut dominali cle ir. s-au giinclit ce pot lircc si ii controlcze 'i utur.rrlilt rr: .'' i:.ijlr(lu-Dri. tcID qi lirri vlagir Dcqi figula lLri cra zArnbitoare..i se ioacli doal cll ulintcii volslu. Dl.r lrre-.etc.a cs1c. l.iu ()nl carc nu arc cc pr-ure pc nrasir.:iruta.rtir 'pi urritrrrii.X: Asla cstc altd urallilulale carc lc-a iegit. ccva ce ercd cd rnir va face si plirtcsc cu viata.t I)rr'.X: Pcnlr. trn ilis opac. []c iti spunc Sccrctul'/ Si iti (lorc$ti pcntru tir.isurr sl-r vi schinrblti soarta'l Voi. nraqini. .\ccls1a ' ..i. carc nll irrc cu ce i$i plalli lirctluile.n privirca lui era lipsita de viata. ciu'uia copiluI ii pliingc cri \rrcu o noui biciclcL. clar ..rjrll i.or dc conc{us.r stlrlc h tlrc ei nrr ror cu rrri sa rrjLrngcti.rci au vcnit cu rdeca dc ar indrc'|ta Ii)r'ta creal()arc tot L rrlr-e rnatcrialisrn.000 dc ani? A: $i cam cc am putca lilcc'? Dl.r sau tclelbn. A: $i dc cc sar l1u ajungcrll'l Dl. nlrita tot. Voi LrLi sLrntcti rrnull Asta tr-cbLrie si Numai iurPreunir "stiti . ci laccala degajatd dc cr.ri cc sLiill in lrlala Lnar rlol ora5e.r inccpttl \ii su c. li .X: Am sir ili spun acum un lrilrc secret.-r crlt rnai mUlti cu atat utai grcu de rn:inipulrt.i vi luiinr povcrilc clc pc unrcli.r se 1a sliir'pi.'lirul l'(rt:u A: Ca in Sccrctul? I)l.cti da seatna .'r'Liliri.J1tntc!i 1r r uti plrtca rvca oricc lil de vialir gi de viiior.u ci atr-lnci cincl veti irlingc acea slarc veli rcaliza cinc sunteli $i cc putere avcti. rititelti rireitt..l.rrll c.s ln unntA Ai . in 2015. dal se va duce cirtrc biserici qi sc va fuga! Dl.rtunci vir r. adrcii oameni siurplr..-. ccce ce il va facc sir se adinccasca 5i mai tarc in clepresie. imi pirea ca $i eur.ru culoarea a lbst cca crre ln-a 1i'agrat.i sigur prcotul ii var spune ca pkil(-fte pcntlu propliilc 1apLe. []iserica estc a noaslri! Noi suntcm biscr ica.r i. clczi ci sc r:incicqtc la ctolutie spirituala]. dar acc.Vazlnd ci oarneni clin ce in cc mlri nLlrncro$i sc indrcaltth citre l)Lrterea intcrioalir. cltrc criz:r ur.lul cltrr:r Ir r. ccca cc va mai rartrine rlin populalia Telrei.'l \ r'i trr'trttit sa \. Abia atunci..X: Da.. Hai. Toti piimdnlenii vor'li .nrrretli rhr'.ri rii itrr... cir ncrgc la c LrISUri esotcricc. Subliniez: rerltlr. t. lu\.X: Poatc.X: lla lor \ cni. \..re cu nrailasea broa5tci.lia sunt pr-ltirli $i intotdeaLlna rnulgir:rlizati Acegtia nu contcazd.iatir c. cirnria nu ii ajLrng banit sir plcce in vacanti.

X: Este greu de perceput cu mintea actuald. citegti o carte.X: Ce puteJi face? Eu qtiu cd pe data de 25. universul . Nu cred in ea gi mai ales ce guvern ar face uz de arme nucleare gi de ce? Oricum daca e sd fie aga ceva.unnqk. doar cAnd mdsurdm pozilia unui electron pe care il forfdm sd aibd o anumitd pozilie specificd. fari boli. care va scufunda Terra in iarni nucleard pentru cAteva zeci sau sute de ani. Cu siguranld ci umanitatea rdmasd le-ar fi recunoscdtoare. acea planeta care vd va oferi suportul pentru a deveni universali. Cdteva guveme. De asemenea aceastd teorie spune cd pe timpul observaliei. oamenii ar fi speriali gi vulnerabili. Eu am venit sA vd spun sd treceli. si-a observat cd frrul respectiv de metal se migcd. populaJia va fi decimatd. de fapt ceea ce a mai rdmas din ele. una plind de pace gi brindtate. sunt greu (lc captat deoarece se rotesc cu viteze diferite in acelaqi tir. acolo unde particulele atomice nu se pot menline.X: Ba existd. care se invdrl in nucleul unui atom. lilectronii.X: Pe Tena. Aceasta este de fapt planeta care va face trecerea. Ceea ce trebuie sd faceli este sd vd ducefi intracolo. Trebuie sir gdndegti in termeni mici. de dimensiunea unui fir de pdr. Este singura voastrd qansd de a supravielui. nu ar avea rost folosirea unor asemenea metode.ki yersus An.X: Experimentul a pornit cu o bucatd de metal lirarte sublire. dar intr-un alt univers. Acest lucru se poate int6mpla. Cred cd ar avea rezultate mult mai bune dacd ar aproviziona supravieluitorii cu alimente gi medicamente.unnak. dar din cele afirmate inleleg cd o Terra lr'rmdne aici gi va fi pustiitd de iarna nucleard gi o altd 'lcrra va prelua o parte din popula{ie. deqi stirtca nemiqcat in acelagi timp. cel care a r-calizat experimentul. Cercetdtorul Andrew Cleland.X: Sd zicem cI tu in Bucuregti te duci la cumpirituri. spirituald. aceasta este noua Terra. o gaurd de vierme. tunelul Einstein-Rosen. PoarIa vd va fi deschisd sau va veni la voi.unnqk. poate exista sirrrultan intr-un univers paralel. Va incepe un rdzboi nuclear. de evolulie spirituald.ki versw An.unnak. Totuqi.20 An. A: Adicd pe o alti Terra? Dl. A: $i cum s-ar traduce acest experiment? Dl. lipsuri. nu exist6 d ovezi clare. se vor gAndi si profite de avantajul armelor nucleare rdmase gi vor face uz de acestea. Doar o micd parte din oameni va supravielui ascunzdndu-se in peqteri. griji. Aceasta a lost rAcite intr-un frigider special.2014 se va deschide o poarte stelar[. O Terra evoluatd. A: Am mai auzit teoria. Al. A: $i cum s-a demonstrat acest lucru? Dl. A: Este un lucru imposibil! Dl.r-rp. adicd la nivel subatomic.0'1 . Intenlia conteazd. menitd sd vd ducd de aici cdtre o altd lume.X: Vor fi mai multe simultan. a avut ideea de a aplica acelaqi principiu al electronului unui atom gi in cazul unui obiect vizibil cu ochiul liber. A: Dar portalul se va deschide intr-un anume loc? Dl.ki An.X: Tu nu cunogti teoria universurilor paralele? A: Ba da. Asta arald cd ipotetica cr'rlitorie in timp este posibili.ki 21 morli de foame gi decimafi de boli. La Universitatea California din Santa Ilarbara s-a fhcut o demonstralie qtiinlificd prin care s-a rrli(at ci un obiect pe care-l vezi in fa\d. qtiinlifice. dar intr-o altd dimensiune. presupundnd cd ar fi aga ce putem face? DI. Le veJi vedea pe cer. Din pdcate cei care au avut acces la aceastd cale din viitor au fost foarte pulini. A: $i cei ce trec unde vor ajunge? Dl. iar referitor la teoria { lrriversurilor paralele. s-a scos aerul pentru a sc climina vibraliile gi apoi a fost apucati cu un diapazon.

A: Asta inseamni cd s-a inventat ceva cu care te poli deplasa in viitor 9i in trecut? Dl. intotdeauna va exista un univers. Cei ce lucreazS. A: $i nu este a. $i pe de altA parte existd anumite legi pe care trebuie sd le respecli. Este singura voastrd $ansa.. Voi vedeli timpul ca fiind real.ki An. si gtie. Este doar o unitate de mdsurd pdmanteand. sociald. Oamenii vor fi din ce in ce mai dezorientaJi. La tl 1. bduturd sau mai rau. o dimensiune in care istoria sau viitorul ar rdm6ne identice.wnak kiversus An unnak..1 13 Herzi rezonanta Schuman se deschide ru a asoclat-o cu cu locatra exacta a Manr Plramlde. Md refer la situalia cconomic5.X: Nu. sinucidere.X: Da.annak. Reiese cd noi suntem in acela$i timp in doud sau mai muite localii 9i putem avea doud sau mai multe activitdli paralele. A: Adicd acea gaure de vierme de care vorbeai s-ar deschide sigur in viitor? Dl. S-au fEcut cercetdri . A: Dar plecdnd de la ideea cd ar fi posibil. Timpul poate fi strdbdtut in toate direcliile qi inainte qi inapoi. I)l. Dl. climatericA.X: Sn o dai oamenilor.' A. l)ar toate aceste sunt date spre evolujie $i de aceea trcbuie sd le suportali cu incredere. cu asemenea forle sunt con$tienfi de aceste aspecte. A: $tiu cd se spune cd este foarte important5.22 An. dar puJin probabil. De fapt timpul nu existd.X: Importantd? Glanda pineal[ funcjioneazd in lcclagi ritm cu hipotalamusul. ki versus An. care rnirrimea unui bob de mazdre gi este Nimic nu va mai fi cum a fost gi in ciuda eforturilor irlc:EEid-Ien-iiGGlitotodatd conline o hartd completd a t irrpului vintal al acestuia. dtmul biologic qi procesul de imbdtrAnire. A: Altceva mai trebuie sl spun? Dl.X: Da. sexualitate. sA poatd lua decizii in cunogtinld de canz6. Atata tot. ce trebuie sd fac cu aceasti informalie? Nu ili ascund cd am mai auzit-o gi din altd sursi. atunci poate exista cineva care poate manipula istoda? Dl.a? Dl. politic5.X: Da. l:ste singura salvare! Tu nu inlelegi ca vibratia Terrei se l.2014. Nimic. Poli face diferite activitdji in acela$i timp. Pentru voi curge intr-un singur sens. cdci el nu este doar liniar.X: Da. O stare de panicd va cuprinde oamenirea gi mulli vor fi cei care vor cAuta scAparea in medicamente. Dl. Este activatd de lumind qi eontroleazd varialiile bioritmului natural al organismului. nimic nu va putea fi redresat. sete. tlisperate.X: La aceasti intrebare nu ifi pot rdspunde. Adic[ dacd ne uitdm in acest univers la o pasdre care $i-a luat zborul. iar hipotalamusul coordorrcazd reacliile legate de foame.. care vd va aduce stiiri de dezandejde 9i depresie.X: Vremurile care vor veni vor fi foarte tulburi.AdrsA-rQZAlAEB lgh"-ari? Dl.l(llca. A: Este foarle greu de infeles. La asta se va adaugd gi bombardarnentul energetic venit din cosmos.unnak.ki 23 inghea!6 Si nu putem vedea decat o realitate. in alt univers ea poate deja sd se fr aqezat pe o creangd. A: $i referitor la tunelul ce se va deschide pe 25-07. Ar fi posibil. iar atunci cdnd va vcni timpul sd faceli trecerea. Ea secretd melatorrina in stare de relaxare qi are capacitatea de a varia lirnclie de energia electromagneticd. Cam aga ceva. Totul va Ii haotic $i va continua aga pAnd cdnd va incepe derularea cvenimentelor de care !i-am vorbit.

simJurile se vor asculi. chiar dacd este zugravit in roz.i Iisus v-a spus: .rafi in continuare de ultimele zvacniri ale unei societili niuribunde. reprezentdnd energia kundalini care urcd spre glanda pineali.unnak. doar manipulabili.ki 25 dar cea mai spectaculoasd schimbare va ADN-ului. tllr totugi normald. irrtotdeauna in relatare apare cuvAntul normal. inccndii. tot trupul tdu va fi luminat". Cred cd Asta este motivul pentuu care mulli refuzd sd accepte aceste informalii. X: Cd odatd cu trezirea energiei kundalini gi a glandei pineale. or sa apare migene. stdnd calmd pe canapea gi mdncAnd floricele? A: Eu nu mi mai uit la qtiri. stdri contradictorii. Noi. pentru ca nimic sd nu vd afecteze rLrtina. . fi eu caut argumente care sA rAstoame aceste presupurrcri. A: $tiu. La Vatican existd in Curtea Conului o statuie ce are forma unui con de brad. Eu nu gtiu cine sau de cc are impresia cd toli sunlem idiofi. Thamus.ki An. iar acest lucru face ca al treilea ochi sb se deschidd. $i astfel omul poate accesa forme inalte de congtiinla.24 An. Ldngi ea se afld un sarcofag. Pane.unnak. DI. dureri de cap. zeita distrugerii in hinduism are pdrul sub forma unui con. Este o teorie noud. Dar este tlltoritd vou5. Este greu sA accepli un viitor ipotetic. Existd reprezentdri antice. zeul babilonian line in mdnd un con. Este o mdsurd de autoprotecjie 5i sd gtii cd nu ii pot condamna.rtotdeauna am triit cu speranla cd mAine va fi trai bine. Aceste teorii apocaliptice ne rdstoarnd egafodajul. Dl.X: Da. iar atunci cAnd o fac vcritic informafia. Pdnd sd ajungeli acolo. Dacd va ii ochiul tdu curat.X: Nu sunteli idiofi.''. dar acum este bine ca oamenii sd fie informali gi sd gtie anumite lucruri.X: Noud? Se qtie din vechims. ci copiii nogtri vor avea un avantaj dacd noi ne sacrilicdm.unnqkki versus An.acestea vA sunt date fi la nivelul terie. Osiris este desenat lin6nd un qarpe in mdnd. ce va veni sar o sutd se il contrazicd. omul va deveni mai sensibil. Sumedenii au fbcut reprezent5"ri ale anunnakkilor care apar avand in varful coifului un con de brad.Luminitorul trupului este ochiul.SJ.. omul iqi poate modifica starea de congtienli gi congtiinld $i cA poate avea acces la toate informaJiile Universului. Dl. la baza cdnia se afld inscriplii cuneiforme.p3l. asemdndtor glandei pineale. este faptul cd in momentul in care cineva vine cu o teorie prin care oamenilor li se rrlati. Omul iqi pierde identitatea de sine gi devine universal. ir. Voi vd doriJi ca gtirea sd fie una exhemd.. Tu nu te uili la qtiri despre crime. Dionisius. este societatea in care trdim gi pe care o cunoa$tem. Consider cd este de datoria mea sd impdrtdqesc Iumii aceste informalii. Este foarte simplu sd ili dai sema cine . Ceea ce am constatat clar. j afuri. Asta vA a$teaptd! Dar pAnd acolo mai aveli un pic de infruntat.ki yersus An. Omul este supus acestor schimbdri. oamenii. La fel gi cu Icnomenele extreme care au apArut in ultima perioadd.. V-a1i gdndit ce inseamnd toate Oare inaintagii voqtri woiau sd vd lransmitd ceva? A: $i ce vroiau sd ne transmitd? acestea? Dl. cAci este prestabilit. un con.. $i mie imi este greu sd le accept. A: Asta este gi motivul pentru care am inceput sd scriu. Din pacate acest lucru nu este cunoscut. Este chiar pcnibil. iar lAngd acesta un leu asemandtor Sfrnxului. de evitat nu se poate.. Vd arr. violuri. pdzitorul lumii de dincolo are in v6rfu1 ldncii. Exista informalii peste tot.unnak.. A: Muribunde sau nu. Shiva. tefi orbi qi progti. etc. cecrezi?. Problema este cd voi nu lreli sd le vedeli.

rrrrintcsc doar cAliva: Nostradamus. de portaluri. totul este sd ili dai seama unde este realitatea gi unde este intervenlia umani.ceri.unnak. Au fEcut-o de milenii '. ceea ce vd rog esle ca atunci r irn(l vcti auzi de anumite planuri de salvare. restructurdri. etc. Irlgar Cayce.I( nc pute[l salva suntem noi ingine. ci din contri atunci va incepe o lume noud.1rrrrrc inima. ki versus An. Probabil cA aceste '..ki 27 spune adevlrul sau nu. Nu luali de bun nimic ai nu uitali cd singurii r. v-am spus 5i repet. Ei sunt. Nu md bazez pe nimic altceva decdt pe feeling-ul meu.r/ez ps niciun argument $tiinlific.. dar nu pot interveni in liberul nostru arbitru.r ce in ce rnrri dcs. Ceea ce v-am spus este sutd la suta adevdrat. iar desprinderea . ca si nu mai vorbim de Biblie. lipsitn de griji. Va fi o lume condusd tot de ei gi guvernatd tot de legile lor. mai ales cd sunt din r c in ce mai disperali. Sundar Sing. din ce gtiu gi ce simt. vom avea lipsuri. Nu e greu. au emolii. nu \r(inr sd imi preluaJi ideile. De aceea au creat un univers paralel.ki versus An. Este ceva ce nu s-a mai jdcut $i de aceea suntem asistafi de diverse civilizajii extraterestre. boli. etc. Ei trebuie sd plece. ceci sd nu uit6m ce ace$ti anunnakki sunt experli rrr ir irnbina adevdrul cu minciuna. ba mai mult. Dar adaugi gi prorocirile unor lrari ini1iali. nu mI lr.. vom rrlra in Epoca de aur.r rrLr vdd de ce nu ar face-o $i acum. Este unic in istoria Creatiei. Pur qi simplu. boli. in care sperd sd arragA cAt mai multe suflete. ---R-estul disculiei a fost unul banal. Cu sigurangd este o lume aparent bund. in epoca spirirualitalii. sA gandifi cu sufletul gi sd faceli ceea ce vi '. Numai ridicAndu-ne vibralia putem crca o rr.ki lrr caLc se An. Fiecare din noi qi ri'1r ll un loc. pierderi.' Din tot ce gtiu. ci ei au pierdut bitdlia. Vanga. se afld pe o curbi ascendentd vibralional. dar am fEcut-o cu un scop anume.26 An. dar cert nu este o lume in care noi si ne putem valorifica potenfele date de Creator. Am sd vi spun gi ce cred eu despre aceastd intdlnire. Eu cred Pemantul. pe care nu are sens sa il relatez.rs gi o noud umanitate. Repet: ce cred eu. Ei au venit sd ne ajute. apropierea de Creator. dar cu siguranfd nicio iamd nucleard nu va veni in 2015. dar sd nu uitiim . .r'opul final. Eu nu spun ca am dreptate. a pdcii gi a rrrbilii. pentru a ajunge acolo trebuie se rerrrrrrfim la vechile paradigme gi cutume. Eu gtiu cd Terra va trece printr-o mare schimbare. existd 1'or.. insi intervine o problemd cdci iqi dau seama c6 nu pot trdi fdr6 noi. tunak. diu cale . Iar daci vezi cA anumite persoane sau grupuri fac relatdri trunchiate sau eronate este bine si le evi1i.unnak. dacA verifici din mai multe surse.unnak. Intr-adever.t cnalii pe care vi le-am relatat le vcti auzi dir.ibilitatea si mi ingel. rr. Poate c5. Oamenii se vor ridica vibrafional in trup. Eu cred si revenim..rrrr lLln.r(crsta poate fi una grea gi dureroasl.

Fiecare or ag era vdzut ca un stat gi igi avea propriul rege.strdini cu fala neagrd"..sumerian" este un nume dat de vechii locuitori ai Mesopotamiei de Sud qi succesorii acestora: rrkl<adienii semitici. mi-am plopus si aduc cAteva ldmuriri cu privire la tnblilele strmeriene. Localizarea lor. literal insemnand poporul cu laJd neagrd. Ei sunt cei ce au inventat scrierea cuneiformd qi rrrr construit primele orage civilizate.rccstc denumiri pot fi posibile variante ale cuvdntului Srrnrcr sau sumerian. Se pare cd . Kig. dar nici rrrrul din ei nu a luat in stipAnire intregul Sumer. rrrr ini{iat primele schimburi comerciale cu alte popoare.. egiplcnii rnnrcau acest teriloriu sngr. inainte de a vd mai relata cAteva irrtilniri la limita credibilildlii.. Ninive 9i Assur.Shumer" indici zona numitd de ei Srrnrerul de Sud. N ippur. Tot ei au fdcut plimele incercdri de irigalii sistematizate in agricultur6.leaglnul civilizalici" Sumerul a servit ca loc clc aparilie pentru unele dintre cele mai tirnpurii rrlcziri umane" Dezvoltalea acestora a fost pusd pe seama t . Istoria oficiald ne aratd cd sumerienii sunt unul din clc mai vechi popoare ale omenirii gi cd sunt inaintagii rrrcsopotamienilor. Istoricul babilonian Berossus spune ( ir sumerienii erau .TI in continualea c54ii. (lunoscut ca . rrrr licut descoperiri in astrologie gi astronomic. :rc afld intre fluviile Tigru gi Eufrat actualmente zona lrlkului. pe care le-am avut. cuvdntul ebraic era ginar. ('rrvintul akkadian . Numele de .. Babilon. ca aqezare geograficd. printre care: Ur. iar hitilii sanhara. Sumerienii purtau inilial numele de 'rrrg-giga.

in nec. ei puneau in mormdnt aldturi de cel decedat uneltc. zeiJa . armura.rpci. r\stl'cl. deoarece sumerienii credeau cd zeii coborau din cer in gapte zile. In orice caz nu erau autohroni. iar ENHIL a lbst zeul furtunii in Nippur. Zeila .Hr.tit in gapte etaje. de lirnbi semitd. Nu se cunoagtc cu exactitate locul apariiiei civilizaliei sumeriene. Umma. carul de luptl. matematica.An unnak.Hr.. sandalele. zeila .unnqk.rele ora$e-cetdli ale omenirii. sibiile. Arheologii ne explici laptul ci aceasti cuhrrii sumeriani este continuititea celei dinlAi perioade a Ubaidului Timpuriu (5300-4700 i. Nipur.llr. Sumerienii erau un popor migrator. pAnd in momentul in care descoperirile oficiale . oficia ceremonii religioase gi efectua sacrificii in templul situat in vdrful tumului.rrnrcnilor invnlAndu-i pe oameni $tiinla. Lagaq. iar altele de la biblioteca construitd de liL'gcle Assurbanipal al Asiriei din secolul 7 i. EA era prietena . in jurul rrrrului 3300 i.unnak.).y An. arta qi scrisul. etc.. urmat apoi de Eridu.Hr. ei foloseau nigte discuri de lut pentru a r'rrrnpdra diferite bunuri. Sumerienii aveau obiceiul de a conslrui un templu in centrul fiecdrui ora$-stat.rlrclor curate terestre Ei de snb pirnAnt. Practicau agricultura gi cregLcau suine. civiliza{ia sumeriand a fbst absorbitd de citre cea babilonianl. trebuie si acceptAm varianta cercetrrlor-ilor qi sd ii considerim pe sumerieni ca fiind primii rrrtcmeietori ai civilizalici pe Terra. Nippur 'ic pare cA era cel mai imporlant centrul religios gi cultrrral al civilizaliei sumeriene. Astfel au apdrut numeroase ora$e.o1'. sumerienii au aparut in sudul Mesopotamiei pe la inceputul mileniului al IVlea i. Erau o populatie indoeuropoand vorbind o limbn aglurir.t. . Surnerienii fEceau corner{ in piele uriaqe. ascmdnltoare Iimbii turce vechi. Creatori a cclei mai mari civilizatii regionale qi a celei dintai etape istorice. Uruk. harponul. in jurul anului 2000 i. '.ru qi lapislazuli. cuiele. Cunogteau lesutul Si oldritul. calenda- rclc.inci.r. dalta.rll regald de la Ur au fost descoperite multe obiecte din . ziduri. sistemele de irigajii. acul.renit qi primele date despre o religie politeistd.Hr. venind posibil din zona stepelor siberiene. cum era cel din Ur. lurrnaqamentul cailor.untak. z\stl'el Eridu a avut-o pe EA. ovine qi bovine. Trebuie menlionat cd in Sumerul antic cr istau: scrierea. Multe din obiceiurile qi caracteristicile ale popoarelor rrl'liadiene gi sumeriene le aflim din scrierile cuneiforme lrL care le gdsim tipdrite pe tAblile de ceramicd. Acestc indeletniciri au fbcut ca populajia sd creascd. laceau vase ij.ki versus An. Poporul sulaerian s-a agczat pe teritoriul acesta gi au inceput sd locuiasci in zonele lertile irigate de rAurile Tigru qi Eufrat. care era qi mare preot.rrhcologice vor ardta cA au existat qi alte civilizalii mai r echi de $ase milenii. piatrd. morile. astronomia.. Regele. roata olarulrri. Tot din Sumer rrc-au parr.Hr. a construit atat un sistem de canale ciit gi prirr. obiecte de valoare care ne aratA credinla lor intr-o viald dupd moarte.lrrt: Ur..ki 30 An. roata.ianti.ki 3 1 civilizafia sunreriani. Unele informatii vin de la biblioteca sumerirrnir din Nippur.lrn " era principala responsabild de binecuvAntdli.e lut colorate $i ornamentate cu figuri umane de animale qi pdsiri gi stdpdneau metoda topirii metalelor. se pot afla din sludierea operei sumeriene. Ritualul de inmormAntare era complex. lnfluen{a culturii sumeriene porne$te din cele douE rrrrri centre cultural-religioase: Eridu in Sud 9i Nippur in Norcl. ivitd in zona pe la 3500 i. templele aveau forma unor piramide inalte dcnumite zigurate. Primele infonna{ii despre aceasE civilizatie care ne-au rtmas pdnd in prezent.kiyersu. Sumerienilor li se atribuie descoperirea 1-aptului cd rotii olarului gi tehnologia prelucrdrii metalelor. inelele.. Ultcrior. qeile. $tim i ir liecare ora$-stat avca propriul lui zeu care era princi1'rrlrrl idol al oraqului. Zigwatul era impf.

32 An unnak. Ora$ul Nippur nu gi-a impus hegemonia politicd ci a dominat spiritual celelalte ora$e. ridicdnd astfel standardul vielii ( Ur.e duCeau la un sincretism politic ai totodatA religios' Cirtre secolul XXIII i. rege in frunte qi o zeitate supremi. Hammurabi a unit aceste lrrruturi qi a infiiniat Imperiul Babilonian printr-o uniune '. Nanna(Sin) era zeul lunii.ttnnak ki 33 Oarnenii din Eridu aveau astfel de la zeila EA un set de reguli care trebuia respectat de intregul orat. inainte de a veni sumerienii cra un ora$ rcligios in care se venerau zei. economic Ai religios. limba akkadianS. Inscriptiile Lugal-Zage-Si 9i Lugal-Kigub-Nidudu ne of'erd o perspectivi interesantA asupra acestei cetdli.e erau ilc ordin politic. Aceste inscriplii arata cd acest oraS incd din timpuri foarlc vecl. cu o singuri limbd.zeila apei. Enlil . astfel ci regele semit Sargon I (circa . 'ril$ului l)cseori bdtdliile care se dddeau intre aceste ora. Existau qi alte temple pentru celelalte zeitAfi dar templul principal catacleriza zeitatea supremi din acel orag.rrblbil oraqul Bagdad care era numit de Agade. L)in1re cele mai importante oraqe sumeriene amintim gi acltninistrativ-politice. stabilegte noua capitald la Agade $i Populalia.el era ajutorul regilor $i un mare viteaz.unnak.Hr. Rugdciunile erau deseori inso{ite de sacrificii animale. supranutnit cel Mare.rrii. precum zeul soarelui gi al apei. etc. formAnd o singuri r rr ilizalie. Oamenii aduceau uneori ca jertfi vegetale. Eridu el'a un orag port gi avea astfel posibilitatea unei mai bune interacliuni cu celelalte popoare deoarece lbcea comer! cu ele. r'l mai puternic Ai mai bogat . Inanna .zeila-mamd. Putem spune cd sumerienii aveau peste 60 de zcitdli.rrrncriand.kiversus An. Dupd sumerieni au urmat babilonienii carc au triit in jurul rAului Eufrat.rrncstccatd din nou cu invadatorii va lua numele de . Dupd cum am mai spus. triburile sumeriene au existat ca popor in paftea de sud a vdii Eufratului.r rrncrieno-akkadiani. \15-2279 i. le . iar lara se va numi Sumer-Akkad.). legume. Este important de menfionat cd cosmologia lor suslinea cd pamantul a iesit de sub apele cele mari formdn l uscatul de azi. Temple inchinate zeilor erau intAlnite in toate oragele Sumerienilor.Hr. al lurrii oraq .zeifa f'ertililafii $i a dragostei. Anu era zeul cerului gi era considerat zeul-zetlor. ki An. puterea Sumerului dddea '.rLlirclieni. Istoricii afirmi cd aproximativ cu 3000 de ani inaintea cre$tinismului gi a civilizajiei cregtine.cnrne vizibile de declin 9i nu se mai putea apdra de rrrvaziile strdine. Aceste certuri dintre . Hammurabi a fost regele care a oferit poporrrlrri uu set de reguli.. parfumuri. unnqk.ri. Nu mai putin important a fost rcgcle Nammu din Ur. fiecare ora$ avea un templu cu un mare preot. l'rin anii 1958-1916 i. cucereqte intreaga o transformd in 1. Fiecare ora$ a avut propriul lui zeu suprem. Arheologii au explicat cA toatd societatea cra construitl pe o culturd gi religie animistd.'ra.FIr.'izare qi administrare. Ea . Shamash . .zeul aerului . imbrdcdminte. Ninhursag .'Capitala rrrpcriului pe care l-a ridicat Sargon (2371-2316) a fost l. ceea ce il caracterizeazd ca un 'Iimp rr)parrat inlelept gi un br-ur conducdlol militaro-politic. Dc acum inainte sunt cunosculi ca rrr singur popor. semitd. care a dat legi privitoare la orga.zeul soarelui .ki versus Art. o va inlocui pe cea '.

cAt qi religios. cuvAnt al cdrui traducere uzuald este cea de uria$i. pe care asirienii gi babilonienii o numeau Marduk.000 de ta-blifc ai cilindri. dar a cdrui interpretare corectd ar fi: cei care au venitjos. religioasi Ei politice din acea perioadd.ki . Majoritatea acestora fac referire la situalia economicd. Cu toate cd anumite voci au afimrat ca ele sunt reale qi trebuiesc acceptate.unnak. buni sau rii.unnak ki versus An unnuk ki 35 de 1000 de ani Babilonul a dominat situalia in lumea dintre cele 2 riAuri gi chiar mai mult $i mai departe. Acest lucru se datoreazd faptului cd ele contravin versiunii oficiale.ki An. cei care au venit din cer pe pdmdnt.unnak. care se v[d cu ochiul liber.000 de ani.Ele sunt considerate ca fiind ur. Cel mai important apdrAtor gi traducitor al acestor scrieri este reputatul savant Zecharia Sitchin. Din pdcate nu s_au . comunitatea gtiinlificd a respins aceste informalii intAlnite apoi in astronomia Greciei antice. a Sumerului. Mitologia sumeriand afirme ce au existat o serie de zei gi zei1e. istoric qi poliglot. De aceea arheologii afirma ci sumerienii sunt lea_ gdnul civilizaliei. ele continua sA fie ignorate gi excluse din istoria oficiald. Aceasta ar fi istoria oficiald. care au venit pe pimdnt gi au creat rasa umand. dar degi au trecut peste 150 de ani de la aceste evenimente. sociald. carc au 1bsr aceste inscrisuri sumeriene zeii sunt nurnili An.lalte cul_ umanitdlii. care a studiat ani la rind aceste texte $i care.in traducere. prczcntatd succint. Aceastd listd se afli gravatd pe o multitudine de tdblile de lut qi sigilii de piatrd qi cuprinde o perioadd de aproximativ 400.34 An. primelc 5 pla_ nete. pe care se tradus decAt foarte pufine. Ei igi bazeazd argumenta{ia gi pe faptul cd conducdtorii sunt descrigi ca fiind zei sau nemuritori. Au inventat formaliile niilitare gi au creat aga numitele infanterii. a ajuns la concluzia cd aceastd civilizatie sumeriand a fost un <dar al zeilor>.unnak. ir i cele $i c i arheologice. efectuate de Sir Lavard din Telloh. Au dezvoltat aritmetica folosind numere diI-eri1e ficdnd calcule in baza 10 gi 6. Ceea ce este insi important Si interesant de aprofundat este Lista Sumeriand a Zeilor gi Zeilelor. Sitchin spune ci acegti zei au sosit de pe o pianetd numi6 Nibiru sau Planeta Incrucigdrii. datoritd lungii perioade pe care o acoperd. care ui.ra din cele mai mari descoperiri arheologice din istoria afla intreaga istorie a Sumerului. in urma unor argumente coerente. preponderent din lut gi piatrd. poafii nume sumeriene. Nu putem sd nu facem o corelafie cu religia oficiald qi anume cu faptul cd in Genezd apar niqte personaje ce sunt numite Nefilimi. Sumerul a avut o mare influenli asupra celor. cavalerii gi divizia de arcagi.ki yersus An. Sumerienii in ocazia acestor gantiere s-au g5sit aproximativ 250. printrc consideranduJe neverosimile. atat din punct de vedere istoric.

lupiter a apdrut ca urmare a ciocnirii clintt. zond numitd de sumerieni AB. dar totoda. planeta Nibiru ar li cauzat.000 an j.(c lulrgii.ahmtt (Marte) 9i Luna.ul argunlent care se poate aduce este 1'aptul cir surr. agticultura. degi Enlil s-a opus cu vehctnenfd. Se pare c5 in misiunea lor de a cduta aur ei au mai aterizat gi pe alte corpuri ceregti cum ar fi l.runnakki cu cele ale baqtinaqilor.irrca 1i orbitele acestota. oonstructia de olaqe. rnir. ei avintl tiiblilc cu rcltrezenldri ale sistcnrului solar gi al planctclor. insi dr-rpir o perioadi. De aceca au vcnit aici. In anur.600 de ani pdrndnteni gi ci orbita accstui astru ar incepe undeva intre Jupiter si Ma e $i s-ar extinde departe in spafiul cosmic.czcntiu-i in care slmt desenate corect poziliilc. rcpr. Tnblilele descriu modul in caic au fost combinate gcnele Ar. Asta ar insemna aproximativ 411. Sitchin crede ci acegti zei aveau viafa foar.Ai 37 credeau ca aceastA planete are o orbitd elipticd de 3.s )n unnak. astronomia. Singur. au construi[ mine situate in priucipal in zrctualul Zim_ lrabwc. dar tlo.ccc prirr sistcnrul noslru solar odatn la 3. Pe tnblile gisint alir.td ueobi$nuite cuno$tiutc clc astronomie.tinte medicale $i apal'e deseori in reprezenldrilc sutneriene sub fonna unei po^tcoave cu ajuLorul careia sc tlia cordonul ombilical. care erau fii conducdtorului suprem al celor de pe Nibiru' numit Anu.ZU. 1'ac lef'erire la anumite recipientc in care au fost crcali eurbrionii. la inceputul lbrmiu ii sistemului solar.juns pe pdrnAnt cu 120 dc SAI{ inaintea potopului. ba rnai mult.600 de ani.i6 An ttnnuk kiyersut /n unruft-kr An unuA At t'erttr.rlbrrn calculelor acestora Nibiru tr. nelireqti pentru r. Enik implcuni cu Ninl-rursag sau Ninti sc pare ci au fost cei care i-au creat pe oameni. dindu-q. In prezent s-a idcntificat un corp ceresc. cre6nd astl'el Homo Sapicus. dc pdui Ia 500. in truduccrea lui Sitchin. insi nu mai cxisti nicio o altd dovadi care si sustind aceasti ipotczij.i sciura ci nu pot lace munca.tia au vcnit pe Terra cu scopul de a ciuta aur. Anunnakki aveall ca gi conducatori pe Enlil 9i Enik.c'l'iamat gi una din Lunile planetei Nibiru. care este situat dincolo de Pluto gi care se pare cA face parle din sistemr-rl nostru solar. canalizarc.nite reprezentiri ea apare ca llind o femeie insit'cinatd. au conrbinat ADN-ul lor cu ccl al lui Homo Ercctus. Inilial au lbst 900 de colonizatori.000 de ani pdmdnteni. Se pare ci ccntura de aslcroizi dintre Marle gi . Cor. Acest cataclisrn cste descris in amdnunt pe cdteva tibli!e. Ninti sau Ninkharsag cste descrisa ca avAnd vastc ctu'Io. etc.ltratia ci anunnakki au a. Nihursag. Sc pzrrc ci aulul lc cra necesar la refacerea atmoslbr. distrugcrca unci planete nurlitd Tiamat. iar sumcricnii itu numit accasli perioadi uu SAR. au licut baze intlc actualele Iran gi Irak. Scene cu muls dirl Tcmplul lui Ninhursag .. Tot cl spunc ca acc. intrucAt aceasta se deteriorase.rr 600 s-atr strbilit pe Terta.tea perioadd. numit Planeta X. Locuitorii de atr:nci ai zonei sumeriene au fost prilrlii carc au interaclionat cu ei $i tot ei au lost cei cdrora cle-a lungul timpului lc-au tbst dezviluile informa{ii privind sistemul solar.rcricnii avearr ample.ei dc pc plancta lor.

Dc altl'el atit legendele sumcrierre ci1 qi lcxtcle Vedicc povcstcsc dcspre cont'ilicte pennancntc ilr ldndul zcilor. in urma chreia a apirut I{omci Sapiens Sapiens.ro Sapiens.nllriul.000 de ani. in conlbrmitate cu textelc sumcricne [-ulu a avut ca mami o t-emeie din A. rivali.RI. Tdblitele ne spun ci in thzele iniliale s-a incercat conbinare a ADN-ului zeilor cu l^eluritele vietiti existcnlc pe 'l'erra la acel rnoment. iar descopeliri recente arat[ ci Homo Sapiens a apdrut pentru prima oxril acoio.LU. Pe tablilele sumericne apar numele gi ierarhia zeilor anunnakki. la fel de bruscd ca prima. inapli in a muusi.tiinla dcmonslreazi cd acum 115. asupra ADN-ului uman. Ulterior aceqtia au devenit din fia1i.yus An unnak ki An.i la nilologia grcaca Isis. etc.a se facc cd au apdrut creatur:i cu diverse defecte sau hibrizi.DU doar rareori. Nagterca primului om. primul Flon. 1'ot . iar daci nc gdndir.rlil gi linki. iar accst ilrcru a dus la o erplozie dernograticir. A.nai descriu faptul ci oamenii au primit posibiliratea pr'ocrccrii. oare erau fraii vitregi.ioi au lbst cei clrc i-att trrmis pe liliil qi Enik. conllict in care Enki a {inut partea rasei nou crelte. Ace$tia siiteau in cerul lor gi venearr in vizita pe E. intr-m final. si guvernezc pr'u. Astfel: tatdl zcilor se nurnea AN (cer) iar uizrma lor ANTU. dupi nrulte combinalii qi incerciri cquatc.n . [itiinla confirmi cA noi am avut acela$i stritno$ teminin care a lriit in Africa acum 150-300. Tiblilclc r. Se pot obseNa vasele de laborator gi Pomul Vielii . Se parc ca ruegri .liica. Barati.An unnak ki ver.umtrk kiversus An unnak ki 39 ljiterior aceasta devine zeita lnarni $i o re-qasim in cliverse religii sub I-elurite rlume ca: regina Scmilanida. Sc i)are ca acesta a fbst declanqatorul uuui conllict tnajor ir-lre Er.000 de trni s-a produs o noui intervenlie. au descopelit formula corecti gi astl'el s-a niscut LU.

Arlelacte aflatc la British Museum .10 An unnak kirersus An unnak.nr aceea$i stare conllictuale la nivelul zeilor. care exploda la cel mai mic incident.ki 41 observf.ki An unnuk.ki versus An unnuk.

un prin! din Sippar. Nu are sens si intrdm in amanunt in aceste descrieri. Termenul lblosit este ELU. rege al zeilor. . in traducere cel venit din cer. An unnak ki 43 Zeii sumerieni sunt descri$i ca avand mai multe infEtigiri.GIR. Tot ei l-au invetat cum sd facd calcule matematice. pedepsindu-i astl'el pe cei rdi. adicd cei puri. textele sumeriene impart istoria in doud pdrli: inainte qi dupd Potop. Se pare cd a existat un potop care a verrit gi a distrus ceea ce creaserd anunnakki. Pe una din tiblije apare Enmedr. Dacd suprapunem informaliile tlbli{elor peste cele din Biblie vedem cd anurnite idei corespund.unnak ki An unnulLki versul. se regisesc numele aceloragi zeitdqi. care a fost indrbgit de Anu. Ei i-au ardtat cum <sd vadd uleiul pe apdD gi multe alte secrete. stdpAnul constelaliilor. Sumerienii nu i-au munit dumnezei pe anunnakki. pe parcursul a mai nulte sute de mii de ani. regdsindu-se in arnbele scrieri. El a lost adus de Shamas la adunarea zeilor. ci DIN. Aceastd r-rltimd reprezentare apare in special in imaginile in care acegtia sunt descrigi ca iiind razboinici. Inflormaliile se gdsesc qi pot fi accesate. stAnd in fata unei plante. alteori ar-r cap gi aripi de pdsdri $i adesea au aspect de reptilS.rranki. ki yersus An. care se traduce din acadiand ca mlre!. dumnezeu din cer. strdlucitori. spiritelor $i demonilor gi care locuia in cele mai inalte zone din cer. Cel mai important zeu era Anu. El avea puterea crealiei gi puterea distrugerii. Apoi i-au dat 'l-dblija Divind care conlinea secretele Cerului gi ale PdmAntului. Aceste tipare sunt rcpetitivc qi se regdsesc pretutindeni.12 An unnak. Zeu cu gdleata de apd gi con Zeu sumerian cu gdleatd qi con. Ei spun ci dupi ce apele s-au retras anurnakki au decis cd au fost prea mdreli (in sensul de buni) pentru umanitate. El a fost latdl lui Anunnaku. Interesant este f'aptul cd in texul tAblilelor. Enlil gi Enik. Uneori sunt ununoizi. Este important de menlionat cf.

rhrit. rilltatcil oalltcnilor s-a nrarit pc palutitlt li cil toate culielelc.alzlltLl ci llicele oautcuilor sunt 1r'umolsc." Potopul a !inu1 pc pimiint patruzcci de zilc 1i l.I+.Pietde-voi de pe fa(a plimintului pe olnul pe carrc l-am litcLrtl De la om piiui la dobitoc qi clc la tilitoarc pilnir la pdsarilc cerului.i ii Iot piimir.rr 1.rt atet de mult.xrLr. L)al l)orlnLrl DurnnezcLr a zis: .r a limas nurnai Noc qi cc cra cu cl in colabie Iar apa a crescLll u)elcu pc piuniut.rli. Virztintl insi l)ontnrrl I)trtlrriczcu cf. Tot la sumcricni aparc idcca ca un copil se lla$te tlcja plcirtos gi ci orice sulbLinlir esle dari pe me|it qi ci tre buic mullnnit pcntnl cir. Tot pe acestc tablilc grisim inlorrnafii cu privile la thptul cd sumerienii iEi vcclcar-r zeii ca flind buni gi puternici .i apdrcau ir.rrtoc 5i pinir la tillrloarc gi 1rilni la pdsdrile cent[Li.i tt.i de aceea alribuiau e.utezeu incepuscrir a intla la liicelc oatucnilor $i accstea inccpuserii a lc nagtc 1ii: accatia sunt r cstitii \ itcii Cin vcchime. pc fcra s-a nroclus o catastloti. . Geneza Dc altfel daca ar li sir ccrcctiiur lcgcndclc qi miturilc c\istelrte pe intr-eg phmintLrl am lcaliza cd pretutindeni lpare ideea de potop.. lriri crr scau'r:i rlc cind liii lui Dur. l-a pirrut rau $i s-a ciit Dumnezeu cii a licur llc onr pc pdnidllt.i ncrcugitclc pcrsonalc ca liind rdsplata propliilol laptc..r!. dar care nu sunt luate in seami.iulli oalllenii pe llaullint li .hrt. Astl'et s-a rliscut crcdinla ca dacd iji dispretuiai sau jutlccai clurnnezeul acesra ili rLducea boli. $i a spolit apa pc pirntir. c:lci Lni parc rdu ci lc-am licr.rrzcci de nopli gi s-a inurLrllit apa gi a ridicat corabia . pentnl cli strnt nnnrai trLrp.rt.ll 1tt ututtk Ai t !t st!r tit unjtttii Ii 1l tr:'tt. tot voi picrdc.i ci atunci cind ploLra .irrtu lLli.:le prc pirrr. dczaslrc.rtul.nalii dcsprc to( lLlul dc conllictc cum ar fi ccl lupirut intre zeul bovinelol Lalral si sola lui.r fiirtlrt cerc se al1it |i.non care triia in Collirl Pcrsic qi calc sc rizbnna pc ei.i dor-inrelc inintii lol sLtnl itrrhclttatc Ia tiru iI toale zilejc. Ici colo lipar noi descopelili. iuciit a acopcrir toti muntii cci inalti. $i a crcscut apa utercu.i uccasta s-. $i a zis Don. fiarelc. calc erau sub cer. citc aveau suflare de viatir in iriir"ilc lor arr nruiil irrillrt JcrrsrrPnr pirnt. 'l'oatc cclc tlc 1tt.c 1. loatc s-aLr stiirs .. 1i-aLr rlcs clirltrc clc solii.o sulir cincizeci de $i aqa s-a slins loalal zilc. r-idicintlu-sc cu ciucisplczccc coti tlai sus c1e ei. $i a rnnrit tot tntpul ce sc lllifcr pc llinrint: pirsirrile. In tnblilclc suurcLicne se po\'eslegle cum anunnakki au pii-iisit piinranlul in navclc lor in tinrlr ce intreg reritoriul ela acopclit dc apri llxista in prezenl dolezi geologice calc coutinnii cir acur.tnrti ki +i llr.Nu va rdmdne Dubul N4cu prrrrrlca in ounrerrii acestia. lii rrt .rcea zoni geografica ploilc crau rare . toate victrilile cc tr)i$Ullau 1tc piunint qr toli oamenii. de la onr pinir ia r. tlovezi ale unor civilizatii avanslrtc. Din scrieri alliln cd in . care pe cine ii voit. dor-llzcci dc ani!" ht vLenrca acccu s-au ivil pc pimlnt ur.cclrlilc q.i s-a innrultit I'ourle llrr.r. pdnriint $i corabia sc puI1a ltc deasupra apci.Lrscat. care a clistms roate agezdrile cxisteutc.clulti cc tl inccput a se inn.000 i. anirnalele.rnul: . zeiia celelielor'.r s-aLr [liscul llicc. $i a acopcrit alla to!i muntii cei inalti. su1f. \.tal.ia. sufelir.i (nclilinti).rc .rundatii acestea elarr pr-lse pe seanla Lrnui der. liiii lui Durrrnczcu. I)ccr zilclc lor si ntai ile o.n apioxinrativ I 1. Surncricnii atribuiau calitilti r-rnxne zeilor gi astfel avcm inforr.

Ea se numea Nin-Ti.ki An unnak.46 An. din care una a lbst ticutrl special pentru coasta bolnavd.unnak kirersus .r conflict . intr-un linal lui Nihursag i s-a {Ecul mila qi s-a intors sd il insdndtogeascd. Una din zonele af'ectate a lbst o coasri.unnqk. De asemenea a existat ur. Apare apoi o ceartA intre Emesh. zeul iernii. nurnit gridina divini qi ar fi declangat astfel luria zei[ei. rAspunzdtor de flora. in traducclo doamna coastd. Sd fie acesta oare o asemdnare cu biblica Eva? Basorelief aflat la British Museum . iar Enik s-a imbolndvit. Aceasta la blestemat. ora$e $i ternple $i Eten.4n unnak. zeul verii. Ea a creat opl divinitdfi care sd il vindece. constluclii. care era responsabil cu nagterile Ei roditul. Acesta se pare cd ar 1l mdncat opt plantq crescute intr-un loc special.i intre Enik qi Ninhursag (doamna care dd via[d).ki versus An. Se pare cd acegti zei erau gelogi $i vroiau sA fie laudali in permanentA. clorindu-i ca opt pirli din corpul lui sd se imboindveascA.ki 47 Ashnar.

its ltt t ttk Ai iit ttnntk Ai tet sus . giisital in i ll-./iitof dc llntani.r-ziltl pe \ilrLrr.uL se $lie cal u llut o liieii . casci salc crr apa (sintbolizinil cirsrr llilsterii) /\l):..u .i irn liu crr ]:nr(.i tllllLlrllt rJr: lcuijititile t]tr(l.epr..Lri.:loi cci._-FF +8 lit trttr. l:a o r.l Ir. .srrr ..1tt trrrtttk ki -19 :.tli ki rtt '.(.l$urilor.rn (lc lcLt !. l9(X)-235(l i.dzut cil ljilt(l nisl)Lln. iirr.'iI e csle lel)rczcltlati ltnnlL-Lllt vLtllur crt c.l l)ltrer171 qlj.\ccasla a tlcvcnit ullcr.riu(lc in ghcarc .ior zcita p. l'r'cscu din crrpi'tl. I)csrrre N"iltLtr:. l. Nihulsas cste nriniti pi N initi-ckrrrlrr rr \ ie tii s:ur \lrrrrrrni . lialele ci pc ltLll'lc 1\iinLlrta a lbst r.iu.eirlc.

VIUN. imagine lbar'lc xscDrinitoare cu cea a li AND-ului uman $i cr.. Sc nrai qtie despre Eriik ci a avul un copil cu llica sl cllc ir dat na$tcre unei l'ete pe nume Nikurra. in traducere casa din strirlirnrlul apci sc .l cea a caducculLli.cutloscut ca fi ind invenlatolul ldrnicopnlui.rttt . Aceasta hrsi l-a r:rmat in pribegic ai i-a niscut patru copii. \:. casa sumerienc rnai gisim rclatiri $i despre alte zeitafi.r. Enlil cstc vazut ca fiind stlpinul p. Atmosfera planetei Nibiru itrcepe si se deteriorezc ai dcvine astfel ostild viefii. lLri principal se nurlea I. Enlil estc descris t lr lirrr.1n ttnnul li An tunak kiver:.i familia lr. pentru cd ar fi violat o fata pe ntrrne Ninlil. llnrk s-a inrprcunal i.I{r. )/ -. simbol fblosit consernnat in prczcnt de mcdicina. pcnlru cir o vedca ca liind o creatie impcrf'ecti.1.1n unnak kr 5l zeilol. Impor(ilnl cslc lirptul ci Iinik apare intotdeauna ca protector $i in\ irlrtr)r irl ortrcnirii 5i cste vdzut ca fiind crcatorul omului.i cu accasta $i astt'el s-a r. in alhra acestor principali zei.prt tltrr rrl lr lirst tlrrnctit clin D]l.-ENGIJR-RA. apare adcsea reprczcn'.riii.lrnAntLilui $i cstL. .000 i.1r1 dc doi ferpi care sc iucolicesc. Aici gisegte zdc[mintc dc aur gi realizeazi ci acestca pot li folosilc sprc a salva atmos['era planetei sale.prrrr . in urma tradtrceri tablitelor. qi l-a invilat pc Ziusutlla ( Noc sur. care liolirdse sir dislr'ugl unianitatcar.ri. Pcrioada domniei lui Enik sc inlindc pc 120 S.. Tiblitcle :. Sprt tleoscbilc dc liatclc siru Enik. stabilitd de Sitchin..nerian ) cum sA iqi construiascl o barcil spl c a se sllvir pe cl .i al)a in Eridu. ficcarc av6nd uu rol binestabilit in ierarhia exis1eu1f..rdscut Uttr. fi /i:.us . in tiblilele Evenimcnte inaintc de Potop 450.l rrrr zr'Lr trl v.\R. Anu il cletroneazd pe Alalu 9i ajrmge cu ajutorul unei nave pe Terra. Pc tabiile se allir 'femlrlul laptr-rl cir el a slidat Consiliul Conduciitor al Anrunakkilor'.:. o localitate situati in zona vilii liutl'atulLri.50 '!tt ttnnttl ki vtr. aa_ 1l [n rcprezentili [r. Consider ci este impofiant si amintim cronologia evenimentelor.ittulrri sar-r al clominaliei.

iar accst lucru il detcrmind pe Anu sir vind pe PdurAnt.000 Asqrra Pimintulni se abate o noul erd glaciard. Enik qi Ninhursag se decid sd pund noi conducitori in Shuruuppak. Fiicele oarnenilor care erau deosebit de fiumoase srult ravnitc de cdtre anunnakki. Acest lucru il enen'eazd pe Enli[75. s[ ia PimAntr"rl in stapdnire. Metalul cra r. in acclaqi timp Enlil aduce lucrdtori primitivi irr Edin din Mesopotamia. dar din categoria celor ce aveau pdrinli aml.000 Cerltrul de Contlol al Misiunii din Nippur \.urakki. Enik este trimis in Africa.ral<ki se rdzvritesc dcoarece nu le convenca munca PimAntul incepe sd devind ospitalier datorit[ climei care devenise mai blAndd.000 in sudul Mesopotamiei existau gapte localilirti clczvoltate. Ccle rnai importante erau: un port spatial in Sippar.cnlrul Metalr.rr. Anu hoterA$te ca exploatarea minierl s[ aibd loc in Afiica.rt puqi la nrunci in locul amrmrakkitor. Ea era doctor gi avea gi rang conducdtor.Afiica cu ajutor:ul unor ltave. Dnlililii cdgtigd intr-un final rdzboiul impotriva zeilor. Acest htcm face ca viata sd regreseze. care se hotdri$1e sd distrugd inlreaga populaJie.000 Igigi il sprijind pe nepotul lui Alalu iar acesta incearci. Totodatd il nume$te pe Ilnlil coordonator al misiunii Tena.000 Anur. pe orbita. Enlil. Amuurakki sosesc pe pdmant in numdr mare.i (. Primi lucrdtoli oblinuli prin rnanipulare genetica au avut la baza ADN-ul unci fcmele de maimut5. De aici cra incdrcat ir.52 445. De aceea se gdndesc s5 creezc lucritori. . Enik Ei Ninhursag se vdci situa{ia de a gdsi alti rnuncitori. 380. Acest lucm il infurie pe Enlil.alrnat gi apoi trirnis in sus. 430. Ei sunt condugi de sora vitrcgi a lui Enik. 100 000 Clima incepe sI i"si 1syi61. Pe Pdrnint estc atit de frig incit doar omui Cro-Magnon supravieluiegte. Ei sunt conduqi de Enik.rrgic din Shunupak.au hanspor[ate din . Igigi erzr rispunzirkrr de trirniterea produsului f init. Ei sur.unnqk kr An.ttnnak k[ versus An ttnnak ki 53 Anunnakki aterizeazE pe Terra gi iqi stabilesc baza la Eridu. 41 6. 400.r navcle care soseau regulal de pe Nibiru. in momentul in care vroia sir pdriscascd Terra. Odatd ajuns aici. Minereurile el. r\ce$tia au fbst prirnii Homo Sapiens. grea pe care o depmeau puqi in Productia de aur incepe sd scadi.000 An unnak kiversus An. cu intenfia de a extrage aur din Golful persic.000 in minc. irnpreund cu el soseqte gi fiul lui. 49.000 300. Acegtia incep si se cupleze cu ele. 200.000 0 noud cra glaciarai se abate asnpra Pdmdntului. Ann este atacat de nepotul lui Alalr-r. Ei ii aleg din rAndul oamenilor. IIorno Sapiens a lbst creat avAnd posibilitatea procleerii qi de aceea a inceput si se innrulleasci. care este fiul lui Anu. incdlzindu-se.

Primele orage construite sunt Eridu 9i Nippur. Seth reuqeqte sA scape refugiindu-se in Asia.800 ferlil. Ninhursag orgu'izeart o conf-erinfi de pace.780 Primul ndscut al lui Enik.000 il invald pe Ziusudra cunl sd i$i construiascd o barcd sigurl. ki 13. iqi rdzbund tatdl inifiind primul r[zboi al pirarnidelor. 10.unnak. Enik intervine 9i el. irnparte domnia Egiptului intre Osiris gi Seth. IEcdnd valea Nilului cultivabild. care era nepoata lui Anu. El ia peninsula Sinai qi Canaan-ul. 9. Peninsula Sinai este transformatf. 8. in port pentnr navele spatiale. ki yersus An.An. Este nomentul in care incepe perioada neolitici. Valul uriag ce urma si se plopage pe Tena avea sa ii ducd planul la bun sfdrqit. dupd care il omoari tiindu-l in bucdli. ii a-iutd flcdnd stdvilare gi secdnd rdurile spre a le ol'cri teren Urmagii lui Enlil nu sunt de acord cu faptul cd descendentii lui Enik controlau toate zonele de zbor qi de aceea iniliazi un al doilea rlzboi al piramidelor. Ninurta. Anurnakki urmdresc intreaga scend de la bordul navei lor. 8. unn ak. . Conducerea Egiptului este preluata de urmaqii lui Thoth.500 Descendenlii lui Ziusudra primesc lrei linuturi unde si igi desfEgoare activitatea. Dinastia Ra. Anunnakki consh'uiesc un Centru de Control pe muntele Moriah.Marduk igi pierde puterea. pe nume Ra/Marduck. pe nume Horus.400 Este o perioadl a pdcii. Ninurta cdgtigd bdtdlia qi goleqte piramidele de echipament. Dupd ce apele au inceput sd se retraga.970 Fiul lui Osiris. viitorul Ierusalim. El ii pune pe anunnakki sd jure cd nu vor divulga oarnenilor aceastd informafie. Enik nu poate respecta promisiunea gi 11. Oamenii incep sf.ki versus An unnqk. 3. Enlil accepti ca populafia rAmasd sd primeascd urelte qi semin[e. Este momentul in cate apare civilizalia. fiul lui linik. 7. Se construie$te Heliopolisul. Preia apoi rolul de conducdtor al Nilului. Egiptul este condus de semizei. unnak ki An. cultive mai intAi in zonele inalte. Enik ii invald cum sd dornesticeascd animalele. 8. Anunnakki se hotlrdsc sd inliinleze din nou oragele zeilor in Sumer. Anu vine in vizite pe Terra.s00 La por{ile facilitdlilor spafiale sunt construite turnuri de veghe. Evenimentc dupl Potop Seth il captureazi pe Osiris. Cu aceastd ocazie se construie$te oragul Uruk. Unul dintre acestea se afla in Jericho. Apele se revarsi asupra pdmdntului. iar templul acestui ora$ este inchinat zeilei Inamra. Anunnakki dezvdluie oamenilor noi cturogtinle.tlr.000 Enlil ipi dd seama ce se va produce o catastrofE globald odatd cu trecerea planetei Nibiru prin apropierea Pdmrintului.6'10 i.

. Conflictul dintre Inanna qi Marduk capAd amploare qi ia sfdrqit doar in momentul in care Nergal.56 An. Acesta cste momentul in care valea Indus incepe sd se ctvllizeze. Gudea este aj utat de Thoth sd construiascd un ziggurat in onoarea Ninurtei.poarta zcilor'. cel care o tr6. gtergAndu-l de pe fala pAmantului.371 Inanna se indrlgosteqte de Sham-r-Kin (Sargon). Nanam-Sin sfideazi Nippurul. spre al convinge sd pdrdseascd Mesopotamia. Dumuzi. Acum are loc cunoscutul incident de la turnul din Babel.ki 57 Regi pc 3'160 Plmint Oamenilor le-a fost datd conducerea. Inanna reuqe$te sd scape.un tunel. care se sfdrgesc odatd cu instalarea unui faraon. 100-3. cdruia Inanna ii dd putere peste a treia regiune.255 Inanna preia puterea in Civilizalia Sumerylui explodeazd graJie unor conducitori abili din Lagash. Acesta este momentul nagterii imperiului akkadian. 3. iar anunnakki reugesc sd anestece lirnbile oamenilor. 2.3r6 Sargon. Sunt ani de haos. Pleacd apoi in exil. Civilizalia inainteazd ajungdnd in a doua regiune. 2. fratele lui Thoth.unnak. desa- cralizeazd pdmdntul Babilonului. 3450 Nannar/Sin preia conducerea in Sumer.220 2.650 Regatul Sumerului incepe sd se destrame. Civilizalia incepe sd se rdspdndeascd gi in alara Sumer. Grupiri loiale lui Eniil gi Ninurta ocupd Sumerul qi Akkad. 2.unnak. Enlil igi dd seama cd oamenii sunt din ce in ce mai greu de condus. 2.. Mesopotamia.ului. in Nippur apare calendmul. Thoth a fost dat jos de pe tron de cdtre Ra. dar reuqegte sd scape printr. Acesta reu$e$te cu ajutorul Inannei sd intre in Egipt prin peninsula Sinai. pleacd din Africa./Marduk. Marii amrnnakki atacd Agade..291 Tronul din Akkad este ocupat de Natam-Sin. Ninr-uta face prima capitald la Kish.900 Conducerea Sumerului este preluatd de Erech.ki yersus An unnakki An. vrdnd sd stdpaneascd cele patru regiuni. 2.dase pe Inanna este arestat gi apoi ucis din gregeald. Acesta i$i stabilegte capitala la Agade.ki versus An unnak. tat[l lui Abraham se nagte intr-o familie de inalli preoli. Babilonul este proclamat de cdtre Marduk ca fiind . fratele lui Marduk. 2. ocazie cu care capitala se mutA.3 50 2. Marduk este zidit de viu in marea piramida.193 Este anul in care Terah.

Fiul lui Marduk obfine adepJi. Imperiul incepc si prospere.unnqk. Nabu. Ur_ Amar-Sin. PdmAntul Prinfii din Theba. 2. 2.se urcd pe tron gi devine protectorul Nippurului. de unde revine dupi cinci ani. Terah.038 in timp ce imperiul se destramS. ki yersus An. Se decide ca Ur sd fie capitala noului imperiu. Abraham le blocheazd accesul la intrarea in portul spafial.113 se na$te Abraham. 2. formeazd coalilia regilor din est gi orguizeazd o expedifie militard in Canaan 9i Sinai.024 Marduk intrd in Sumer gi se inscduneazi in Babilon. El se indrdgostegte de Inana qi devine iubitul acesteia. Oamenii sunt convingi cd omordrea lui a lbst aranjatl de Anr-r gi lurlil. _ Era decisivl 2.096 Ur-Nammu este ucis in rdzboi.ki An unnuk kiversus An. Conducdtorul acesteia este elamitul Kledorla'omer. cunoscut din Biblie ca Amraphel. 2. Tatll lui Abraham. Marduk se mutd in linutul hitililor. 2. Urmaqii lui Ra/Marduk rdmdn cu sudul iar faraonii obgin tronul Egiptului de jos.041 Amar-Sin. devine regele Urului. 2.130 _ Autoritatea incepe sd se deterioreze in Mesopotamia. vine in Ur sprc u i*h"iu o alianld cu curtea regald. Terah pleacd impreund cu f'amilia sa in Harran.123 in Nippur 2. il inlocuieqte 2. ghidat de Inanna.047 Nammu.180 A n. pentru tathl sdu. fiind ajutat de o trupA de elitd. De Larsa elamililor in schimbul promisiunii ci vor servi ca legiune strdind. 2. Provinciile vestice sunt din ce in ce mai mult orientate cetre Marduk.055 Nannar ii ordona lui Shulgi sd trimitd rrupe clamite pentru a stopa revolta din oragelc canaanire. 2-095 Shulgi vine la tron in Ur. pdmdntul din Shem. Shu-Sin pe Amar-Sin la tronul din Ur. Lupta se extinde cltre centrul Mesopotamiei. insolit de mai multe trupe. din Asia de Vest.048 Moare Slugi. 2. Mentuhotep I. Elamitij " ajung la intrarea in peninsula Sinai 9i la portul spa{ial.unnak.unnak.029 Ibbi-Sin il inlocuiegte pe Shu-Sin.58 2. Inanna nu reuqeqte sd reziste la conducerea Erechului. Abraham stdpdneqte peste sudul Canaanului./Marduk au inceput sd facd presiuni asupra nordului ce se afla sub . 2. Abraham pleac5 in Egipt.080 Enlil ii incredinleazd lui Nannar. care ii erau loiali lui Ra.ki 59 Egiptul se imparte in doud.

au aperut simultan in mai multe orage. au restaurat o tebhle. sd analizali cdt mai multe suse. AI cincilea orag a fost Shuruppak al cdrui rege am fost eu. Vd recomand insd inainte de a accepta o versiune. .60 An. Pentru a vedea despre ce descoperire era vorba aceasta a fost dusi la British Museum. dar se pare cd forle guvernamentale au interzis acest lucru. situat[ in sud-estul Bagdadului. Numai ata vd veli putea forma o opinie corecta asupra trecutului nostru. 2. Fdrd si gtie exact despre ce este vorba. ki 6L Nu vreau sA spun mai multe. care avea ca sarcind supravegherea zonei petroliere de la Baza aviaticd din Talil. vd las sd trageli conclu- ziile singuri. transcrieri ale textului strdvechi. a descoperit accidental o cutie de cupru in interiorul cdreia se aflau mai multe tdblile de lapisJazuli ce aveau gravate in ele simboluri ale scrierii cuneiforme. in acest mod. oficiali sau neoficiald a istoriei. tronul regal a fost coborAt din ceruri Drepturile au fost perfecfionate. Ziusudra. un batalion de infanterie.023 in jurul datei de 12 iunie 2006.ki A n. cinci ora$e au fost construite: primul fiind Eridu. in locuri pure. al doulea Badtibira. unnak. Larak a fost an treilea gi Sippar al patrulea. ordonantele divine au fost exaltate.unnok.ki versus An unnak. Agenlia Nalionald de Securitate. Probabil ca asta a fost marea noastrd gansd de a afla de aceastd descoperire. Tnblifa l: Dupd dorinlele lor. Membrii au fost asigurati cd rezultatul va fi {bcut public. impreund cu guvemul american gi britanic.unnak. ki versus An. Enervali acegtia au plecat cdtre British Museum spre a lua parte la proiect.

I. cdtre Utnapishtim.62 Atr. o cu totul altd corabie' Scriele in tabletele din lapis lazuli Scrie-le in tabletele alese.imisi si acopere tot pd_ -Dupd. construieqte o barcl Lasd posesiunile. imparre inlelepciunea. pe cdrdmizile arzdloate. dar ploile nu urlf.Tu". CAnd am ajuns in acel loc de peste lumi. Zid.Uiti{e la pdmAntul pe care il intrupeazL. Din nou peste pdmdnturi. C-dndva infelepciunea venea dintr-un zid de trestie.Un vuiet perturbat de zei. pe care Anu il fEcuse in focul sdu interior. Apoi pune-le intr-o cutie de bronz. Acolo. ZidColiba roqie ascultd. aga vei face qi tu.Jur cd pe acest medalion albastru. distrugdtoarea vieJii. niciodatd!.dezastru. . puse de cdtre cei 7 maegtri zidari (masoni.unnqk. Tigris qi Euphrates..unnok. centrele cultului au fost distruse dc asemenea. parte de in oragul celui mai puternic erou. A fost (ilizibil) Sfarsitul tdblilei . Enlil mi-a spus. . la sursa marilor rduri trdim. lumea era incd Cdnd Enlil a adus uscase. zid reflectd Dijos coliba.care a viut ce a lost - ascuns. Cauti piatra din mijloc Uitdte nouA. Vei lua decizii pentru alta. Acum. Cdnd Enlil a ajuns.ki 63 Acestea au lbst centrele cultului. Fii pregdtit qi pregAte$te-!i cruoile familiei Schimbd bucuria din sufletele oamenilor. In acel loc indepdrtat trdim. Ascunde-le. Jine sufletul in viaJi. in acele timpuri. Altd inundalie vine. Inspecteazi funda{iile.unnak. pusd pe o trestie 9i pe crengi de pin gi liliac. Admiri grddinile. intoarcerea iumimi in permanentul cerului. pdmAntul abia se Am fost dugi la locul de unde izvordsc mari rAuri. inundalia tr.. Ea {inea in aer un ornament in formd de muscf. in acele zile. templele gi magazinele. Belelili a venit. toate locu- rile magnifice.a Gihon.kr An. O noud furtund se apropie.ki versus An.Y ezi cum straluce$te precum bronzul in soare? Urcd-te pe scdri. Coliba rogie. mdntul. Pishon.. Aceste cinci orafe au fost desemnate centrele cultului Un vuiet a iegit din aceste centre de cult. gi s-au adunar in jurul ofrandei precum mugtele. Dupd ce oragele au fost distruse. a spus . Cd nu o sd uit niciodati aceste zile. in fali tdbliJele. Cauta viata Renunld la bunurile lumeqti.cel de departe" vei face munca conducdtorului tdu EA.unnqk. sub. . coliba roqie...{scunde-te in imbrifigarea lui Nibiru. imparte bogalia. m-am adunat cu sofia mea in jurul zellor.ki yersus An. Au mirosit mireasma.

oamenii pdmAntului au fost linufi prizonieri in propriile case (ilizibil) (ilizibil) Naliunile oamenilor se vor intoarce in pdntec in Nibiru. invadatorii au continuat (ilizibl) An. naliunile multitudinii. Enki gi Ninhursag creatorii oamenilor cu capete negre I i Fondatorii Eidu.. Sippar gi Shuruppak (ilizibil) Primele orage au fost. ki yersus An. unnak ki An..unnqk. ritualuri gi cerer .Invadatorii tului s-au luptat intre ei pentru hogAtiile pdman_ Pentru nectarul negru Zeii se uitau trigti la ce se intdmpld $i s-au consiliat intre ei Pentru un remediu (ilizibil) (ilizibil) (Ilizibil) Annuaki au fost trimiqi in fa{d Din ceruri Annuaki au fost trimigi cdtre crealia lor I 1' I (ilizibil) (ilizibil) (itizibil) (ilizibil) (ilizibil) In acest timp invadatorii au continuat Spre oripilarea martorilor. au venit $i au intrerupt cdile vechi pecetluitd Sfir$itul fragmentului Tdblifei III S-a stabilit cd nafiunile se vor intoarce (ilizibil) $i . ki versus An.fondate C€nd a apdrut uratul semn in degert Uzurpatorii nu au luat de seamd (ilizibil) Acestea au fost pistrdtoarele naliunilor Putemicii oameni cunosculi care au dat afard Nephilimul $i au construit temple divine. unnak. ei au venit In cea mai violentd form5. Bad-tibir4 larsa. An. Aceastd multitudine de naliuni a curs din ceruri (ilizibil) Annuaki. unnak ki 65 Tnbfila II (ilizibil) $i soarta oamenilor a fost Din prima bduturd Cdnd a intrat pentru prima oarA sub manla nectarul negru al . acesta a fost predes_ . Acolo in Dilmun (Ilizibit) (ilizibil) (ilizibil) Marii zei s-au adunat Marii zei s-au adunat in Dilmun monii (lilzibil) Acestea au fost generaliile. ordine. Enil gi Ninhursag au trimis inainte mesajele divine Ninhursag a adus schimbarea inaintea lui Enki . ._ _f"nt* tlnat Peste mii de ani.. Enlil. etema mamd creatoare .64 A n.raqiya..

unnak. Prind cAnd nafiunile. nici zi. inghifind cerul. nimic sd nu se intdmple pe Sfdrgitul Tablilei TIbli{a V Sfiinta migraJie peste ceruri Annunaki Zeii din apus s-au adunat in locurile sacre vechi $i noi Ea. Adad lAngd Ninhursag Zeila mamd. progeniturile antice Progeniturile antice ale lui Umal au administrat focurile La trei gi doud puncte (ilizibil) au fEcut (ilizibil) oarnenii infelepti fac o ofrandd pe pdmAnt Dupi ritualul cerc.ki versus An. creatorii oamenilor au a. Inanna gi Utu Enlil l6ngd Ninlil. Ninki. Marduk a deschis uga 9i fiii lui Dilmun au mers inainte Fiii lui Dilmun Tinerii bravi ai acelui orag pur Cel mai luminat dintre orage Au venit in timp ce fiii lui Eridu pregdteau masa Recitau incantalia.66 (ilizibil) 1n unnak. iicute din trestii pure. intunelic sau lumind. Unde marile rduri curgeau cdndva Praful domnegte in acel loc. Belerili era prezentd Focurile ve$nice.ki versus. triburile de pe pdmdnt s_au pregdtit in timp ce patru oameni puternici lineau qi focurile gi vdnturile Naliunile lui Umal 9i triburile s-au spllat pe mdini Au invdlat cerernoniile Ei ritualurile in acele locuri (ilizibil) prin migra{ia sfdntd . uitata oeremonie veche Radiant cu mdinile curate std Ninhursag In fata Annunaki A administrat drepturile divine in lumina focurilor consacrate in timp ce zeiga pdntec. intoarcerea copiilor. triburile . monotonia ddinuia. (ilizibil) infeleapta Mammi Acum praful sufld in acele locuri. dar pline de bucurie au a$teptat Tnblita IV Un nou potop a verrit Din ceruri un norr potop a venit Cu Dilmun pe dr. naliunile alese gi triburile au zburat.i-au luat zborul De pe pdmAnt.unnak.eapta qi sacrul Eridu pe stinga Annuaki s-au adunat pimAnt.ki Ca An. Nici noapte.4n unnak. Umal. liliac qi pin ardeau in locurile predestinate Sub grija oamenilor cunoscuji.ki 67 Aqteptdnd intoarcerea lor.teptat (ilizibil) Cu inimile grele. In tinrp ce un munte de fbc a iegit din mare Curaj6nd pe cei necuraji. na{iunile qi triburile s-au refugiat La trei qi doui puncte. locurile de (ilizibil) pe calea spre ceruri Nafiunile.

Umal. nafiunile pimdntului qi triburile Au fost licuti curali din nou in acele locuri Umal a fost {Acut curat intr-o baie purificatoare Scufundat total. . Traducere din englezd de Crislian David Isdild Am fEcut aceasti scurtd c[l[torie intr-un trecut indepirtat al planetei noastre din dorinla de a va afage atenlia asupra faptului cd nu tot ceea ce este confirmat de mediul gliinlilic este adcvirat. Sd ne imagindm cd intreg PdmAntul este invdluit intr-o lumin[ caldd pldcutd. flora. cu deznddejde qi de aceea vd rog ca schimbarea pe care cu tojii ne-o dorinr sd fie una paqnic5. migralia sfAntl Bravii tineri din Dilrlun au administrat (ilizibil) Al doilea (ilizibil) urmatoarea (ilizibil). cereale. planificatele nave. ma face deschizitor de drumuri. care izvordgte din inimile noastre. Au fost pregdtite in acele locuri predestinate. locul chinului Iui Umal a fost plegdtit Abundenta a lbst ddruitd pdm6ntului Seminle. cu rdzboi.. Zeii din Apsu. sd vdrsdm o lacrimi pentru fiecare fiinjd ucisd. Si nu uitali cd ei se hrdnesc cu zbalerile noastre. sd iubim fauna. acesta a iegit curat Ca qi tinerii din Dilmun (ilizibil) Au pregdtit rrava noui. trei puncte (ilizibil) Bravii tineri din Dilmun au pregdtit navele. Adevdr gi Iubire. ca aceste . locurile sacre. ilizibil.unnak.ki versus . dupd cum spunea cineva. cd libertatea existd doar in mdsura in care respectem anumite reguli gi cd Forla Creatoare cale ne conduce nu este un dumnezeu gelos qi rizbundtor. Inscripfionate de Ut Napishtim dupd sfaturile lui Enlil din partea lui Ea. propria realitate. Simt cu toati fiinta mea ci a sosit timpul sd ne ludm destinul in mdini qi si hotdrAm singuri ce este mai bine pentru noi. Sd ne dorim ca rdnile sAngerAnde ale Mamei Terra sd se vindece. Primesc adesea intrebdri pe adresa redacliei. gi anume ci din ce in ce mai mulli oameni se trezesc. ilizibil) nu va merge.ki An. La doud.kiversus An. $tiu doar cd noi am fost finu{i in ignoranld de-a lungul timpului. sd ne congtientjzdm potengele gi sd aciiondrn in legea iubirii.. Probabil cd realitatea nu o vom ounol$tc nicirlalir cu cxactilale. Majoritatea md intreabd ce sd facem.ki 69 in acele locuri. Eu nu gtiu dacd este adevdrat. insi este bine sd avem o contra. Haidefi si ne unim gi si diruim semenilor nogtri gi Teruei iubire. Pentru (ilizibil) drum prin ceruri. noile nave. Am darul de a vedea dincolo de holograme gi cuvinte. De aici incolo hecare este liber sI caute propriile adevdruri gi sd igi construiascf. Am aldturi oameni dragi. pomi fructiferi qi peqti de tot felul privire de ansamblu asupra intregii perioade. care cred cu tirie in accste valori gi care au riscat mult ajutdndu-md. una pro umanitate gi una contra umanirale. intreg Universul gi intreaga Crea{ie. Eu.68 ln unnak. cd allii sunt cei cale au hotdrAt pentru noi. . cu ure. nu sunt zeu sau supraom. Vreau doar sd vd spun cd aceste fiinle care ne conduc de milenii iSi bazeazd argumentalia pe faptul cd incd de la colonizare au existat doud factiuni.4n unnqk. care imi confirmd bdnuielile. dar asta nu md situeazd desupra niminui. ci din mirii Sub indrumarea lui Umal se va (ilizibil. consiliul qi annunaki au spus: Spre ceruri iqi va cduta Umal pdinea $i in ordonanfele divine igi va gdsi Umal dreptatea Unal nu va mai (ilizibil) in locurile desemnate.unnqk. Eu simt ci trebuie sd fim unifi. asemeni mie. sunt doar o fiinld care crede in Justilia Divind.

. vrem ca Adevhrul si fie auzit gi in{eles de cei cirora le corespunde gi de cei ce au in misiunea lor ridicarea natiei romAne.projeclcamelot. Totugi. din cind in cdnd. fie spre a ne avertiza. cinc sau de ce are interes sd ne inrobeascd. V-arn lelatat insi toate acestea pentru a putea si trageli singuri concluziile qi pentlu a vi putea face singuri alegetile. Una din aceste voci este gi cea a unui politician norvegian.. nu ne liudim cu aceste lucruri.org. ci dacii fEceau sacrificii pentru ca sd lie ldsali in pace cle reptilieni.. o scrisoare desohisi organizaliei Project Carnelot.. dar vA inlreb altfel. dAndu-ne totodatd f'alse arguncnte. cine sau de ce ne_a vAndut fara. e1c. am sd vd spun un lucru pe care l-am auzit dc la un mare dacolog: -Tu gtii cd eristir dovezi care atesti.linlic. Noi nu dorim l. fie spre a-gi linigti conr.rguri.tiinJa..I 70 An untak ki verstts An unnak ki cuvinte sA fie aqezate $i tiptuite in cdrfi. ba mai mult sunt anumite persoane abilitale.. contracarAndu-i pe cei ce indriznesc sd enunte aceaste ipoteze. acest popor este un popor himit de Creator. in continuare voi reproduce exact acest Lext: ..La scurl timp dupd ce am publicat un articol conlinand un ultim omagiu adus celei care a fost Benazir Bhutto. descoperiri gtiinlifice revolujionare..rdsuri. care a trimis in 2008. cine sau de ce are inlcres si rTe distrugi nalionalisrnul. Eu cred cu tirie cd. linigtitoarc.. site pe czue de altfel veli mai gdsi inlbnnaJii despre planurile diverselor oculte mondiale gi conspiraliile acestora. insi pe noi ne lasd in ignoranld. un popor care in viitor va fi liclia noii umanitili. domnitori. Ei qtiu qi qi-au luat n. cu aparentul scop de a nu crea panicf.portanti aceastd dezviluire qi de aceea am hotirat se o reproduc in aceasli cane. .. nu vrem mdrire. III Daci va fi sau nu va ii ceva aceasta este o intrebare la care nu vi pot raspunde. Vd rog sd vd rdspundefi sir. ca iard5i va incepc o polemiclr cu pririrc Ia ce am lhcut noi sd meritim asta. Vi amintesc ci materialul original poate fi consultat pe site-ul lwlv. schirnbdri climaterice. despre intAlniri extratereste. care ne <linigtesc). voci. $tiu cd rnulii vor rade la auzul acestor cuvinte.. qi cd cei ccrc se srcrilicau o llceau fiind conyrienli de acest lucru? Concluziile va l'og sa Ie trageri singuri. Eu cred cd cei ce ne conduc qtiu ci anumite evenirnente najore urmeazi sd se inldmple pe Tena. in care ne spune cd elitele mondiale iEi pregitesc buncire subterane pentru a scipa de evenimentele catastrolale din 2012.i apropo de daci. daci. nu inainte de a vd gAndi la bravii noEtri inaintagi. Mie personal mi se pare extrem de in. Suntcm deja in 2010 qi ninleni nu sfrune nimic. . la voievozi.. din interiorul organizajiilor se fac auzite... .

cu ajutor din partea S.600. douh milioane de norvegieni vor fi salva!i. considertn totu.72 A ntnnak. in Norvegia s-au construit gi incd se mai construiesc. albastru 9i verde. Aceasti bazd este impdrlitd in sectoare de diferite culori. Eu gtiu ci voi fi trimis. Pentru a se proteja de cataclismele prezise pentru perioada urmAtoare. cunosc lucrurile pe care eu vi le relev aici. cercetatori. etc.unnak. printre ciue gi Israelul. (Sunt un politician norvegian $i doresc sA comunic tuturor celor care au urechi de auzit ch urmeazi o entru omeniie.ki An. la ordinul guvernului.. in zona Mosjoen.i cA nu il putem trece sub tdcere. rAndul lor. se depoziteze mari rezerve de hrand $i seminle la Svabald gi in zona arcticd de nord. in addposturile sublerane.elitei". pot aflrma cA in multe alte_1dri. Suedia Elvelia 9i au fost realizate addposturi similare. Aceasta inseamnd cd 2. numcroase baze subterane 5i buncdre. DeSi nu putem garanta ade_ vdrul celor afinnate in acest mesaj. rogu. aleturi de cei considerali utili pentru a realiza o viitoare reconstruclie dupl aceste cataclisme: medici. Oamenii care vor fi l[sali la suprafald vor muri cu siguranfd in cataclismele respective. incepAnd cu anul 200g 2.000 de oameni vor fi ldsali pur gi simplu sd moari neajutoraji in intuneric. se produca in aceastd perioadd. Sunt foarte revoltat. ki versus An. pentru cd noi gtim cu tofii ci atdt de mulfi oameni vor afla despre pericolele care ii pAndesc . membrii guvemului norvegian au inceput. doar cd ei nu vor sd le faci publice afirmdnd cA nu doresc sd producd panicd in rAndul populafiei. trenuri rapide fac legltura intre diferitele addposturi. Din cauza cataclismclor despre care se gtie ci umeazA sf.unnqk. toate sectoarele gi buncirele sunt conectate prin tuneluri. Dacd sunl infebali de ce se constru_ iesc toate aceste addposturi subterane. Planul politicienilor este sd ii salveze de aceste cataclisme doar pe membrii aga-zisei elite din care fac parte. inainte de anul 2012. negtiind ce sd faci gi incotro sd se ducd. Ele sunt izolate de ni$te porli gigantice. ei vor fi ldsali sd moarA Si nu vor primi niciun fel de ajutor. Taberele unde vom fi cazali au fost construite cu mult timp in urma. unde avem o bazi subterand militard de mari dimensiuni.E. organizate deja de armata norvegiani.ki 73 am primit urmAtorul mesaj. pentru a nu fi compromise diferitele zone in cazul in care survin eventuale accidente catastrofale.A 9i U. rcprczentanlii guvernului rdspund cd ele sunt destinate prorcc{iei popu_ laliei din Norvegia. Din datele pe care le am la dispozifie.U. oameni de $tiinta. Conform planurilor . Eu am intrebat cdnd vor fi ierminate aceste construclii 9i mi s-a rdspuns cd ele vol 1i finalizate inainte de 201 I . Sunt mulli alli politicieni care imi impdrt5gesc opinia. ki versus An unnak. precum gi in alte localii din intreaga lard. iar ceilalli vor muri.

de asemenea. armata va face curSlenie printre supravieluitori. Pentru mine este. Am cunoscut-o pe Benazir. fiecare dintre lineli minte cd aceia care se vor gisi in oragele mari sau in apropierea acestora in 2012 vor fi primii afectali $i vor muri primii. Deschideli ochii.sfarsitul lumii". dupd cum vd puteli convingc singuri privind imaginile pe care vi le-am trimis.unnak. Dacd aveli intrebdri. vd rog sd mi Ie adresali. $i vd sugerez sd privili cu atenlie in jur: vefi observa cu siguran!5 cd se construiesc baze subterane gi buncdre peste tot. Moartea ei a fost una tragicd...ilor. avAnd ordin sd ii impugte pe toli aceia care opun rezistenld gi refuzi sd fie inchiqi in lagdre. OrganizaJi-vd in grupuri de supraviefuire.DUMNEZEU si ne ajute pe toli". Acestea sunt. De asemenea.unnak ki 75 avem la dispozilie doar patru ani pentru a ne pregdti pentru . Penlru ultimadatd md rog: .. in care planul este ca fiecare sd fie marcat cu un numdr gi etichetat.Este doar un depozit pentru hrand" sau ceva similar. $i tot ceea ce spun este de fapt ceea ce li s-a spus sd zicd.74 An. evident cA existe numeroase semne ale prezenlei extrateregtr. Mai .urtrtuk kiversus An. E ca $i cum aceqtia ar fi controlali mental la nivelul fiec5rui gand.. ius4 nigte minciuni cu care politicienii vor sd v[ orbeasci. dar DUMNEZEU nu ne va ajura dacd noi ingine nu facem nimic. Numai dacA acfiondm. Vd asigur ce aceste lucruri se vor petrece 100%. gdsifi un loc in care sd vA putefi depozita hrana Ei unde putefi fi in siguranfd pentru o vreme.. trezili-vd! Dacd veli pune intrebiri despre aceste adlposturi subterane. Din fotografii veli observa cd m-am intdlnit cu mulfi politicieni notabili 9i lideri mondiali. Observ.unnak ki versus An. Pentru mine este limpede ce sunt $i ce nu sunt acegtia. voi urmdri sd vd spun tot ceea ce $tiu despre implicarea Norvegiei in aceste planuri. destul de des. respunsul oficial va fi probabil: . ci unii politicieni importanli din Norvegia nu sunt ceea ce spun ei cE ar fi. DupA aceea. am observat cd ali scris pe site-ul dumneavoastrd despre Benazir Bhutto.ki An. lar aceasta se poate vedea in ochii lor gi in modul in care le funcfioneazd mintea..

voasrre."a"r" iOb"7" in sursele mele.ulpf. Echipa Project Camelot: vom respecta anonimatul autorului.bru.semenea. Eu am fost un grup restrAns.t" redus._ ca dacd vor spune ceva despre aceasta'vor Toti politicienii din Norvegia care fac pane sd.ki 77 Publicul nu va fi informat deloc despre acesle cata_ nu doregte. existA o serie de simboluri.. Uni lmpreuna pentru a rezolva nunreroasele probleme cu care vd veli confrunta. Mijloacele de transport folosite in subteran sunt trenurile NOAH 12. guvernul va dispdrea farn ili i le.r..d". Vd rog sd faceli publice aceste informalii pe internet. ^intreagd In prezent. unnok.. la etrberali din functie 9i Ii se va refuza accesul diferitele baze subterane. dar precizdm ci el ne_a spus numele .Luali-a. i-am adresat nigte intrebdri . aqa cum ne-au parvenit. in Norvegia. care deline in totalitate controlul asupra lor.n_ tare autorului ei.rp". Am i". dupd publicarea de cdtre acegtia a unui articol despre asasinarea lui Benazir Bhutto] cd.este important sd inJelegeji acest lucru. trebuie ca ei sd creasci gtiind cd pdrinlii lor au fEcut ceva pentru ei . spun toate aceste lucruri.. Anahzati istoria politicS recentd a Noruegiei gi veli vedea cd mereu aceiagi politicieni au condus !ara. existand o refea de tuneluri speciale penhu aceste trenuri. Alegerile sunt toate trucate gi aceleagi persoane din elita puterii sunt alese de fiecare datd. Ca argument suplimentar... de exemplu.uptim.unnak.. .'F^. guvemul FRP va prelua puterea gi Siv Jensen va fi ales Prim-ministru. i"U:t#i#LX'. dar lor le este frici si spund Oamenii se tem pentru viala lor. <Am vizitat mai multe baze subterane. Redim in continuare rdspunsurif" u""rtuiu. ilpr. Ne_am deplasat in subteran ct. oferindu-vd aceste informa!ii. Vd rog sd inlelegeli cd eu nu cAgtig nimic dacf._ pe ceitalli oameni llsllll lt'tod"-l de a. Cu sisuranta cer drn <elitd> cunosc aceste lucruri. In acest moment nu md gdndesc decdt la viitorul copiilor mei qi la viitorul tuturor celorlalli copii care vor cregte in aceastd <noud lume)) crue se prefigweazS. atunci cand va sosi momentul. ele sunt in principal utilizate de amatA.i ne-a oferit suficiente dovezi rn acest sens. Pentru a clarifica diferite aspecte de interes ridicate de aceastd scrisoare. i. . doar anumite persoane.ki vers s An.: Ir din a$a-zisa <elitd> cunosc existenpi adaposturilor subterane qi planurile de a salva numai o partt din poprtugiu No... Eu am ca Ls[ necesar sd spun publicului ce se petrece.aqa cum fac eu acum..ki versus Att unnqk. . Acest lucru este deja cunoscut . Trebuie sd facem ceva.n nu_A.76 An. Eu delin do'vezi'in sprijinul afirma{iilor pe care le fac. Probabil nu voi avea decdt probleme datoritA acestor v[ .:'"t^:Xt "al { i-vd for[ele cu rii.di .ki An ulnak. doar cd pe rdnd. . trenuri speciale. ) sum. Am omis doar unele detalii concrete pentru a proteja identitatea autorului. de asemenea.. Ele fac legdtura intre diferitele baze subterane. poate cd oamenii vor supravielui datorite informaliilor pe care le-au aflat de pe diferite site-wi de pe internet. Atunci cAnd va veni momentul. triunghiuri portocalii. . In ultimul moment.iiii". fou. La punctele de verificare de la intrarea in frecare bazd se folosesc un fel de campuri specifice de energie prin care fiecare vizitator trebuie sd treacd. au fost selectate pentru a Ie vizita.t. chipurile. aceastd scrisoare a fost scrisd gi trimisd de politicianul norvegian celor de la Project Camelot in 2008. Cu tot respectul...."*alo*. "onsiderut Nu imi este fricd de moarte sau de lucruri de genul acesta. pot sA vd spun de pe acum [aga cum rezulte de mai sus.u. la alegerile din 2009.

.T"to1: dupd posrarea de mai sus.nur"u.... ::?r:i:.. deoarece l"_am lrazut ere erau tn parlea stengA a unilormei negre. chiar inainte de a porni se puteau observa acele cristale mari.... Avea lorma unui .care o cunosc pi in niciun caz in norvegiand. domnule.. * Semnele nu erau. oare..N Jeil i'. CAnd am ajuns la capdtul tunelului..lXfr de n. pozi_ gionate in dreplul umdrului. am fost rugali sd ne punem ni$te mdgti pentru .:lil":.E. am fost imbarcati ir camioane i" fil" *or'"si .trnnak. Apoi am traversat un tunel lung de 500 m. am pus qi inro. ceilalli colegi ai noqtri s-au deplasat in alta parte..unntk. pentru a ne pdzi qi a ne insoli.ki versus An unnak. duna ce am pus o serie de intrebdri suplimenrare p"ntru u. am vdzut cd in bazd erau oameni care lucrau la acele cristale albastre. Cu tot respectul. cred. fiind in interiorul unui asemenea subteran uriag gi fiind pdzifi de atatea gdrzi inarmate? :l Apoi am fost invitali sd urcdm intr-un tren..u-ur.Nu trebuie sd gtifi acest lucru. triunghiurile erau pozil ionate in jos.. .proteclia noastrd".ce mai e mat mutte intrebari sursei -^lr3::j^".E." * In partea din fa{6 erau scaunele operatorilor.oi.ki An.ii-'TX"'rH'# gi asta?" $i am fost cam speriat la inceput. ) aceasta doar ca sd dau deasupra pieptului gi pe gepcile pe care le purtau.78 An. din mijloc era de fapt o sageard orientard inspre :::^|. djn c6te imi iduc aminte.rr.ki 79 postdri. ." Mai rrirziu.elo. constltule rnlbrmatii suplimentare...a vlemulilot care vor urrna. fie sursa de putere folositd pentru alimentarea trenului.. acolo fiind mult mai mulli militari inarmali. Eu qi grupul meu am fost dugi de cei imbrdcaJi in uniforme negre intr-o altd Iocafie.. .. sau cel pulin a$a pfuea. paragratet..urri"tuiJr.. Cel pu{in a$a parea. pulin TREABA.rirui Ianga"#T . ."lar. ::3:1.. care iradiau o lumind de aceeagi culoare. cdnd am u. [pentru protecfia d epartamentul in care a am primit ordin sd mutdm itar. re..pentru propria noastrd proteclie". Nu vreau sd induc in eroare pe nimeni.. Era ca intr-un film qtiinfifico-fantastic. Nu suntem.. de culoare albastruviolet... aveau dimensiuni obignuite.a . Am trecut de acele u$i imense. .. Mb g6ndeam. dar erau suficient de clare penku a le vedea.luii_ fica unele detalii. O sd urmdresc sd vd spun tot ce $tiu despre aceste trenuri. ca un fel de piramiaa ... dar care nu te orbea gi chiar era pldcut sA o privegti.urnuir. de aceea m-am gdndit cd ele trebuie sd.ie." . Nu am vazut niciieri astfel de cristale care emit energie luminoasi. * Mai tArziu. deja protejafi. cA iformele cunoscute de noi.. acest simbol nu este o literd in nicio limba oe .. cele portocalii avrind un n triunghi verde..up. era un gemule! chiar in spatele lor gi. ii'uu.Ce este acesta?" El a rdspuns: . primite ulterior. .ki versus An unnak. Md intrebam: .3. mea qi poate cd unii oameni vor"""u reugi . ..ry* lnrenor." p"il..pecriva.. Apoi am urcat gi l-am intrebat pe unul dintre gardieni: . Funcfioneazi prin intermediul unor cristale albastre cu energie.'i:?H# Fj iul . insemnele nu erau foarte mari. Mie mi s_a pdrut a fi asemdnelor cu litera.musilel. .E. Am fost imparfiti in grupuri.. dar Iiniile orizontale nu erau Iegale de cea venicalA ca 1a...uu un "itTI slmbot crudat in interiorul lor. Fac in vileag . . Acestea erau mai rnari . Md aflam pentru prima datd intr-o astfel de bazd.

vagoa- circulau cu o vitezd ater de sftAfulgerare luminoasd.i mare. Am observat un ecran pe un perete. pe care scria HUMAN .#."*:?:i Mai tdrziu. vd amintili cd v-am povestit despre acel cdmp de energie prin care trebuie sd treci.NOT PURE. Dupa ce am fEcut ce ni s-a cerut. .Impur] Dupd ce am ydzul aceasta.ki versus An unnak. Apoi totul a devenit foarte ciudat. Unul dintre gardieni a spus ce a$a se petrece cu toli prima datd.NOT HUMAN ."nsu. nu am vdzut niciodatd nimic asemdndtor."# in lungime. in .**ri J"". . ai. ...PURE .. Nu mai vizusem aga ceva inainte. .unndk ki 8l murt mai arbastre si oamenll purta! magti albe cu ochelari de protectie si rnoepanau de .r#.NOT HUMAN .i.. dar nu loarte mare. dar ni un . i..?ll: mativ 'j. [Observafia celor de la Project Camelot: agteptdm clarificdri asupra acestui lucru] Gardienii ne-au oprit qi ne-au spus sd ne schrmbam hainele in altd camerd gi apoi si mergem cu ei.i. incAt vedeam doar o Cred cd ele funcfioneazd pe frecare. ca acel <E> despre gare v-am povestit .i. e 'fi. Tunelul acera de * ceea_cepermile "t'tt "t"tJ. Din prima cdl6torie.'rp"i. Am fost legali cu .". gardienii ne-au spus ci vom crisrale cdnd erau sudbeiute de de acest fel de cristale.unnak. Pe ecran scria ceva intr-o limbd ciudatd.. m-am gdndit: Existd gi .al1ii" in afard de oameni?? * La punctul de control unde era acel cAmp energetic prin care trebuia sd treci se afla acel ecran despre care am menlionat inainte.l".liangd r\e-am aproprat la aproximativ 20 m de ele.unnak.'i. pentru l0 persoane gi cabina opeiatorului.' .. ceea ce v-am povestit deja.ki An. . am aflat $i alte detalii despre ce se afla in restul bazei gi care era destinaJia ei..$i un spaliu pentru mar6. $.""rura intoarcerea lor.n. Nu puteam si vdd celelalte rorul se miecd ae" a.. Apoi am trecut prin acel cdmp de energie gi am ajuns intr-o altd camerd. Mi gdndeam ca nu aveam ce cduta acolo gi eram pulin speriat.ece era acelagi gen de lumind _ sau a$a mi s_a pdrut miei Dacd imi amintesc mai multe detalii... si [-. [Fiinle umane . Nu am inJeles ce scria. dupd ce am intrat in politici.T##. gi c fost destul de bine..ii"iji'ra :::::_1. + Exista."..ilj%"# r"'"i"a i. Cdnd am ajuns afard. "... deoa. Trenuriie _scaune se puteau conduce in ambele ..l. Dedesubt mai era scris ceva. mai degraba le concenfezi asupra propriului stomac cdnd te afli in interiorul unui astfel a" u*.arcursut cllitoriei.'. cd acele cdmpuri de energie nrin de a inlra ii baza. uit"ru.. a$a cum pdrea.Pur .PURE .Fiinfe non-umane . Atunci cAnd am ajuns in sta!. Trenurile erau ase nelor de metrou. F.*:i*:. o .#.80 decAt cele An. ca ve spus sd ne indepdrldm de zona respectivd.ld i. cu litere ciudate.a f..t..ki versus An. '-'-'-' ?. repede.dar singurul lucru pe care am putut sd-l citesc a fost HUMAN .u ln Jur.li."u-a". ne era rdu qi mie gi celorlalli colegi ai mei. cea mai putemicd impresie a fost legatd de aceste trenuri: ele se migcd foarte repede. avea o formd ascufitA in f.r_ii.."niiT:l ili:.NOT PURE.il.iJ:'. Acolo erau gardieni inannali peste tot.ie.rau o mulllme de aslfel de trenuri. ni s-au dat ochelari de proteclie gi ni s-a cerut se trecem prin sistemul de verificare. fird n n.^ntr-un gen de "i tunel aspirator.i"rr""ril.:tTrJ"T:*il: dinduntru. p.p.'.a" i". lumirJ s_a ". pnve. .u rusr p_rea mare $r ml s-a fAcut rdu dupi aceea..'i..

deoarece aveam nevoie de mai multe rispunsuri.rnci cAnd misiunea noastrd s-a incheiat. . $tiu c[ existl l8 baze in Norvegia. cred cd acest cataclism este legat de . cdnd am intrat in politicd. fNurne furnizat.]> Project Camelot specificd cd nu existd date Stiinlifice u"*u"t"u in avertizarca pe care o face sursa' Informaliile . ceva se va petrece in anul 2012 gi pentru ca oamenii din elitd sd supraviefuiascd. inainte de 2012.. Deoarece imi ldsasem toate lucrurile la punctul de control... Va exista o ameninJare din exterior. membrii ... md gAndeam cd lumea nu cste ceea ce pare a fi gi cd multe lucruri sunt ascunse publicului..unnak ki versus An unnak ki 83 merge mai departe.ki versus An.unnak. dar orientat altfel. m-am intrebat: cat de mare este acest loc? Tocmai am parcurs kilometri intregi de-a lungul unui sistem feroviar. imi amintesc cd am vdztt un alt sintbol . Dar am mers pe orizontald aproximativ 3 minute. Din tot ce am aflat pAnd acum. Din nou. * In lift. Tot ceea ce pot sd vi spun este cd. nu mai aveam ceasul cu mine gi de aceea pot doar aproxima timpul petrecut acolo. cu scaune. Nu pot sd apreciez ce se va petrece exact gi care vor fi pericolele. sau. Guvernul cunoaqte acest lucru gi il Jine secret fald de public.o .arcele" de salvare ale guvernului. gi incd mai este? Apoi am fost dugi la un sistem de lifturi.. din armatd qi de o parte privilegiatd din populalie.literd" carc semdna cu simbolul folosit uzual pentru ci$tile audio. am inceput sd cercetez mai in detaliu. Mai tdrziu. iar recent au fost transmise primele publicului ceea ce se va petrece qi am fhcut tot ce am Nu doresc sd provoc panicd Vreau doar sd spun Cu tot respectul.elitei" mondiale se vor retrage in acele baze pe care le-au construit de-a lungul ultimilor 40-50 de ani.ki An. Oamenii de gtiin!6 au urmdrit evolulia acestei planete misterioase de mutia vreme. cel pufin. atr. a$a am crezut inifial. deoarece nu sunt om de gtiinfd..Planeta X" (planeta Nibiru). cale vor fi folosite de cei din elitd. care urmau sd ne ducd jos. Dar ceea ce gtiu precis este cA. Am aflat cd aceste baze sunt . pentru a supraviefui in interiorul lor in cazul unor cataclisme. se vor folosi aceste adiposturi. Acest lucru md revoltd gi deopotrivd md sperie. .82 An unnqk. cu vArlul in jos. in jos.

cutia noastri de corespondenJd s-a umplut cu mesaje din intreaga lume. Unul dintre corespondenJi a confirmat o mare pafte dintre aceste detalii. trezirea celor adormili gi pentru aducerea la lumind a adevdrului. Unii dintre ei ne-au oferit cdteva detalii interesante. Pe toli cei care au pus intrebdri de bun-sim! despre autenticitatea lui (a politicianului norvegian) ii anr-mjdm cd am fEcut tot ceea ce am putut pentru a-i verifica identitatea $i autenticitatea gi suntem siguri cA el este exact cine spune ca este. cAt gi cele negative. Pentru mai multe informalii despre <planeta X> 9i ceea ce s-ar putea produce. com/planetx/2006/planetx-2006-04a/ L sht a urmdri ceea ce Henry Echipa Camelot: In perioada care va urma pdnd in 2012 9i dupd aceea vor iegi la suprafall multe opinii diferite. Sud (http ://yowusa. Unii chiar au cerut sd ii punem in legiturd cu politicianul care a scris acel articol.ki An. Project Camelot vd roagd si vizi_ cAtre allii) cd Telescopul de la polul ml). dar doregte sd rimdnd discret. dar am citit cu atentie tot ceea ce am primit. Am luat legdtura cu mulli prieteni qi corespondenli din Norvegia gi Suedia. Echipa de la project Camelot munce$te din greu la un documentar care va prezenta posibilele scenarii pentru viitorul umanitilii. ci doar le confirmau informaliile pe care le aveau din alte surse. a fost construit pentr-u numegte. fiind politician. Am primit confirmdri precise de la doi oameni de qtiinjd qi un fost colaborator al serviciilor secrete. ne-am auzit cu sursa noastrd acum cAteva zile.. cu orice pret. cd aceste facilitdli existd gi ci atdt Suedia. Pentru mulli dintre ei aceste informa{ii nu erau noi. de asemenea. Dupd o sdptdmdnd de linigte. nu existA nicio informafie clard. Mesajul sdu este foafie imporlant gi am hotdr6t sdJ publicdm in continuare.ki 85 nu explicd exact cum sau de ce (planeta X> reprezintd o astfel de amenintare $i de asemenea.ki versus An unnak. in totalitate (omitdnd doar iniormaliile personale. Degi in acest documentar nu se menfioneazd.84 An unnak. Semnatarul scrisorii spune doar ceea ce $tie $i nimic mai mulr. pentru a-l proteja de . prevestiri gi dezvdluiri din interior. Vd indemndm pe fiecare dintre voi si participali in mod congtient la co-crearea unui viitor pozitiv pentru umanitate qi sd colaboraJi cu noi pentru . in fiecare moment. dacd se va considera necesar.al doilea Soare". El este bine. Esre plauzibil. cdt gi Elvelia au baze subterane pentru a proteja intreaga populajie.unnqk. ca mesajul sau sd se concentreze mai degrabd pe probleme sociopolitice decdt pe cele qtiinlifice. Suntem cu toJii co-creatorii lumii in care trdim. referitoare la necesitatea de a merge in subteran. cA va desena simbolurile extratere$trilor pe care le-a vizut gi ni le va trimite prin fax. atAt cele pozitive. Am lost incapabili sd rdspundem la toate. Ne-a invitat sd-i trimitem orice corespondenld relevantd primitd de noi de Ia allii 9i vom face aceasta prin selecfie. De cAnd am postat scrisoarea primitd de la wr politician norvegian referitoare la bazele subterane qi la faptul cA (elita) din acea lard se pregdte$te pentru un viitor cataclism planetar. din motive lesne de inleles. Ne-a promis.ki versus An unnak. noi sperdm sincer ca prin rugdciunile gi intenliile noastre benefice sd ajutdm la stoparea evenimentelor catastrofale care se preconizeazd cd vor avea loc.

oameni de Stiinld $i alli civili pe care acegtia ii consider5 impoftanli. Iatd in continuare mesajul corespondentului nostru: <Stimatd echipd Project Camelot. nume gi ambalaje ale aceloragi produse care sunt definute de cdtre cei din . in oraqul unde m-am ndscut gi am locuit inainte de a pleca din Norvegia. cu privire la bazele subterane. mama mi-a spus cd restului familiei noastre NU i se va permite sd intre acolo.ki An unnak kr versus An unnak ki 81 autoritAli). cu cAJiva ani in urmd. h yersus An. ceva ce ei gtiu ce se va petrece curAnd. El mi-a spus c5. Acesta mi-a dat ceva mai multe detalii. In aceastd foto se vede partea de la suprafald a bazei. dar acegtia creeazd diferite mArci. gi ea este o ferneie care se tine de cuvAnt. Doar anumite persoane vor fi primite. Locul se nume$te Baneheia..unnak. Am atagat poza aici. fiind condus intr-o camerd speciali unde a lucrat cu computere conectate la sistemele militare. de asemenea. Dar el a spus ca. A mai spus cA nu poate sd-mi spuni mai multe despre ceea ce se afld in interior sau cur1l arata aceasta. Mama a fost gi la altd bz\ in zona numitd Evje. cu. exceplia Mama a relirzat sd-mi spund orice detaliu despre aceasta. provin dintr-o familie de militari qi qtiu de la mama mea. cum ar fi ea gi diferite personaje din armatd precum gi alte persoane importante. iar aceast' bazd subteranA este foarte mare. Trebuie sa recunosc cd am gAsit aceste informa{ii destul de fasci_ nante. de asemenea. m-au ldcut sd md gdndesc cd trebuie sd existe un motiv special pentru aceasta. a spus ea. iar sferele sunt probabil nigte radare putemice. baza este uriagd gi cd are multe camere. Mi-a mai spus cd gtie de existenta unei baze qi in zona Stavanger. in ceea ce privegte baza de la Baneheia.86 An. care a lucrat rrurr guvernamentale. Cu o altd ocazie am reugit si port o disculie scufid cu un alt angaj at din armati. gi o fotograhe cu o bazd aflati in Sorreisa gi mi-a spus cd aceasta este o altd bazd sublerand. desPr localia unei astfel de ba Este intr-un munte mare. faptului cd este creatA pentru o situatie de urgenl5. Mi-a dat. cianul norvegian gi inlormaJiile pe care vi le-a comunicat ?n scrisoarea lui cdtre voi. din cAte a . politicieni. norvegian. Tocmai am citil arlicolul dumneavoastrd despre politi. care a fost gi el acolo. Cunosc deja a:ndnuntele despre depozitul de la Svalbard. mult mai rnare decAt cea de la Baneheia.elita" societdlii noastre. dar nu este sigurd de dimensiunea ei. Familia sa deline informalii asupra facilitdlilor pe care susa noastrd (politicianul norvegian) le_a rapofiat. conduse in realitate de o m6nd de oameni. Ea mi-a spus $i alte lucruri interesante. evenimentele din preajma anului 2012 etc. fiindcd ajurat in faqa oficialitdlilor sd nu spund mai mult. in caz de urgenjd. cu diferite destinafii. cum ar fi cA marile corporalii ale lumii din domeniul electlonicii sunt. dar nu i-a fost permis sd intre in acele camere. care conduc aceste corporaJii in totalitate. toate. care monitorizeazd o zond imensA.unnak. $i eu sunt. care atunci cdnd au fost ficut publice.

pe care mi le-a arAtat gi despre care am discutat in mai multe ocazii. in fotografia de mai sus apare zona Gimlemoen care a aparfinut armatei. din cauza inteligen{ei sale $i a altor <abilitdfi> pe care le avea. Cu toate acestea. degi pare se existe ceva viald in subteran. El era intr-adev[r un individ extrem de inteligent. care erau amplasate la o addncime foarte mare.ki versus An unnak. acea locafie ar putea sd gdzduiascd cAteva mii de oameni gi cd era extrem de mare qi echipatd cu tehnologie permanent cu planeta Marte gi cd dispun chiar de anumite porli stelare (stargates) de acces la planeta Marte prin care pot cdldtori pAnd acolo in cAteva secunde. accesul persoanelor neautorizate liind interzis in acea perioadd.I 88 An unnak. in 2001. El a sus{inut ci se lucreazi la <terra-formarea>> lui Marte. in acest moment. Pot sd menlionez totuqi cd el a fost adoptat de mic Ai. gi lucra la materiale matematice gi gtiin{ifice extrem de complexe. cdnd mama incd lucra pentru ei.unnqk ki versus An nnakki 89 v6zut. El mi-a spus cd oamenii <elitei> sunt in contact de conform propriilor sale relatdri. de asemenea. In primul rAnd am sa vi prezint nigte hdrli gi fotografii ale zonei in care se afli aceastd bazd subterand despre care am mentionat anterior (de la Baneheia). s-a aflat ce din $apte oameni care au lucrat impreun[ la unele proiecte in aceastd localie. am ajuns intr-o . cdldtorii in alte dimensiuni. personal pot spune chiar genial. aceasta insemnAnd a face posibild viala pe Marte pentru oameni. Aceaste inforrnaqie a fost publicatd in Fedrelandsvennen. tehnologie extrateresftA etc. Din pdcate.ki An. vArf De asemenea. un ziar noruegian din oragul Kristiansand.egian pentru controlul qi supervizarea transportului feroviar) mai mulfi ani. Unul dintre prietenii mei. care a lucrat pentru NSA (Inspectoratul norr. Personal am vizital citteva dintre acestea. a fost crescut $i pregdtit ca se lucreze pentru guvern incl de la o vdlstd fragedl. La un moment dat. El mi-a confirmat faptul cd existd o mullime de baze subterane gi cd in unele dintre acestea au loc tot felul de experimente qi cercetAri ciudate legate de: cdldtorii in timp. prietenul meu a dispdrut subit qi ?n ultimii ani nu am mai putut sd iau legdtura cu el. patru au murit de cancer.. Am fost acolo de mai multe ori. Recent au inchis in mod oficial toate operaliunile militare in zona Girnlemoen gi au transformat-o in campus universitar. acest articol nu mai este disponibil pe internet. mi-a furnizat. gi cd el insugi a parlicipat la procesul de re-creale a unei nave spaliale pentru care s-a folosit simularea pe calculator qi mi-a aritat scheme complexe (generate pe calculator) precum qi ilustralii cu aceastd nav6. unele dintre vechile buncdre qi sisteme subterane au ramas in continuare acolo. in loc sd foloseascd nave spajiale. Mafte este o planetd mai mult sau mai pulin moartd la suprafale. informalii uluitoare referitoare la bazele subterane gi la alte activitdli ale guvernelor.

-ului.unnak. care bdnuiesc cd asigurd pdtrunderea aerului in bazd. sunt informalii menite sd ne adoarmd vigilenla. cu o ugi imensd de fier.une atit de pregnanti incdt s-a transformat in propriul nostru dugman. De asemenea au apirut informalii despre existen{a unor asemenea baze subterane situate qi in alte localii cum ar h: Alaska. De asemenea. vd rog sd vd facefi propriile cercetdri gi si trageJi propriile concluzii. precum gi la poli.ki versus An unnqk ki 91 camerd mare. este un munte uriag. Aceasla este un lucru ciudat. in partea superioard a acestui munte. China. Franla. cu o intuilie blocatd gi cu o rali. pe sub rdu. Nu uitaJi ce se cunoa$te existenla unor adevdrate orage subterane. organisme.ki versus An. lumea in care trdim ne-a transformat in roboli bine structurali. Aceasta a fost in Gimlemoen. care avea pe ea o roate nr incuietori. deoareie ar-r o mullime de antene qi alte dispozitive ciudate pe acoperiq. De fapt. dar. iar noi ceilalli nu $tim nimic. in mijlocul pidurii. Acestea sunt cele care se cunosc. Aerisirile sunl plasate in zone inaccesibile . cu uga metalicd uriagd imposibil de deschis. aga cum am menJionat mai sus. cu lacuri deasupra. Struc incadratd de cerc este intrarea care duce in munte. am gdsit un buncdr care merge mult in subteran. cazul in care guvernanlii qtiu cu siguranli cd ceva cataclismic urmeazd se se petreace. Elvelia. Ceea ce vd pot spune cu siguranld este faptul cd lumea pe care o cunoagtem nu este ceea ce pare gi cd aceastd magindrie a dezinformdrii este bine pusd la punct.unnak ki An unnak. Vd daji seama cate sunt incd ascunse publicului larg? Nu trebuie sd ai o imaginalic apocalipticd pentru a realiza faptul cd ele au fost construite cu un anume scop. in baza unor informafii precise. fiind desp[rtiti doar de apa rdului. SUA are 130 de baze subterane qi un <buget negru> alocat acestui tip de activitate de aproximativ 1. nu am nicio idee. Aceste construclii gigantice sunt in administrarea armatei qi au fost construite sub directa supraveghere a acesteia. Dupd cum vedefi.F. Rusia. oameni care sunt implicafi atat de tare in aceastl teorie a conspiraliei. ducAnd la acea camerf. VA dau dreptate. observali c6 munlii Gimlemoen gi Baneheia sunt foafte apropiali. Am observat de mai multe ori personal mililar inarmat in fala intrdrii bazei menlionate.I 90 An. Nu cred cd cineva qi-ar fi concentrat atenJia qi finanlele degeaba. deoarece Norvegia nu este o lard in care politigtii sau militarii sd aibd arme asupra lor. cd sunt baze militare sau depozite.i departe de orice drum. nu au voie spun cd Norvegia nu este ca Irakul qi nu are nevoie de astfel de baze subterane $i de control militar. in afard de Probabil cd la prima vedere vi se va pdrea greu de crezut cd existd guverne. presdrate pe intreaga suprafa![ a Terrei.ru. Ceea ce ne spun ei. Structura albd din dreapta reprezintd alte clidiri care probabil deservesc baza. ) Am descoperit ceva care seamdni cu nigte gduri de ventilare. astl'el incdt addncimea la care se afld baza in interiorul muntelui poate fi doar speculatd. Nu am putut sd deschid gtiu ce se afla in spatele ei. Ce rost ar avea aceste addposturi care sc intind pe sute de hectare qi care sunt construite sub forma unor orage! cu locuinje avdnd surse . Dacd exista vreo conexiune intre bazele din Gimlemoen gi Baneheia.30 miliarde de dolari. Chiar dacd aceste informalii vi se par de domeniul S. iar in camerd se afla apd de jumdtate de met.

reia universald.unnak. gi da sunt nalionalistd. care deschide orice poartl este cheia iubirii. Noi suntem divergi sub aspect fizic. ca in acest univers ceea ce semeni aceea vei culege. dacd nu pentru a addposti la un moment dat un num6r finit de oameni. i ilor. Creatorul ne-a fEcut egali gi ne-a dat spre desdvArgire un loc pe aceastd supelbd planete albasfA. cici traim intr-o mare informalionald in care totul se propagd asemeni unei unde gi a cdrei reverberalie se intoarce mai devreme sau mai tdrziu inapoi. sd ii atacdm. Dacd emili grAnduri de iubire. cale afirmd cd in urma prefacerilor. Noi toli suntem pdrlicele din acelagi Creator. in misiunea lui. o parte din teritoriu va fi acoperit temporar de apa. se ii asuprim.. dar cl. de control al teritoriului. Creatorul nostru nu este gelos gi rdzbundtor. valuri de iubire te vor invdlui qi vei fi apdrat de orice va veni. care insd nu au amploarea celor din striinatate. Deci. $i cel mai important lucru. au fost construite pe vremea vechiului regim cu scop niilitar. inducerea ideii de a fi mai presus decdt celllalt. Nu am argumente care sd suslind aceastd ipotezd. I brlizarea unitdlii nalionale. ea ne-a fost indusd de milenii pdnd cAnd a devenit una cu natura noastrd. din neptiinld sau sub falsi indrumare. S_a I incercat prin toate mijloacele anihilarea unitdlii nalionale I 9i a istoriei. L-rtotdeauna cdnd veJi fi pugi intr-o asemenea situalie sd ve gdndili ci ei sunt fra{ii noqtri gi cd toli avem acelagi pdrinte. Noi toli suntem frali in1o1i 9i strdluce$te aceiagi bucdficd de scdnteie divind. dar mili la nivel vibrafional. De aceea suntem astlzi aici.ki An unndk. Trebuie sd inlelegem odatd pentru totdeaund cd la nivel subtil noi toJi suntem o entitate gi formim un intreg. in spiritualitatea noastrd. El ne-a IEcut asemeni Lui gi ne-a dat cel mai minunat dar qi anume acela de a crea. climalizare. Eu sunt nalionaliste. Eu consider ci a venit timpul sd ne fEurim propriul destin prin propriile potente. sa cream haosul. $tiu cd vi se par cuvinte mari. ci este bun qi drept. dar intr-un mod diferit de ceea ce se intelege in mod normal prin aceastd afirmafie. Din cate $tiu gi in Romdnia existd asemenea baze. Calea cdtre care ne indreptdm este cea de unicitate a conEtiinfei. Vor veni in curdnd vremuri in care vom fi indemnali sd ne rdzbundm pe fralii nogtri. sd ii batjocorim sau mai rlu si ii ucidem. etc. $i mai cred cd tocmai de aceea Romdnia a I fost supus[ in ultimii ani devalizdrii gi distrugerii. dar lara mea este Terla gi md consider egala tuturor fiintelor de pe ea. Frica nu este a noastrA a oamenilor. Nu este suficient sd md programez pe mine ci strddania mea trebuie sd cuprindd intreaga lume. dacd suntefi oameni. . Se pare cd noi am ales.92 An unnqk-kiyersus An. EL nu a dat anuuritor persoane dreptul de a liotdri in numele majoritilii gi Dici nu i-a licu1 stapani pe resurse $i bogalii. Am fost adesea acuzatd de nafionalism. Dar dacd v-a!i uita in jur a1i vedea cd toate I mbardament informalional.ki versus An unnak ki 93 de curent proprii. EL nu ne_a impa4it pe nalii $i nici nu ne-a dat in st[pAnire parcele de pamant. canalizarc. sd nu vd fie frici de ceea ce va veni. Numai infelegAnd acest aspect vom putea atinge desdvdrgirea. de unicirate dar in sensul meschin al cuvdntului. Cred cu toatd tiria in bundtatea acestui popor.

Am inleles cd s-a reu$it montarea unei valve care a qprit scurgerea.ki toli minunalii. noastre. Cu toate acestea simt cA am datoria de a spune oamenilor anumite adevdruri pe care le cunosc.4n. Jara in care locuiesc mi-a dat posibilitatea de a trdi demn. sd vedem cAt rezistd valva. dar nu mai am de gAnd sA me intorc aici. Vin din cAnd in cdnd spre a-mi vizita pdrinlii. Problema pe care doresc sd o aduc in disculie este cea a dezastrului din Gloful Mexic.tnnak. R: Da. magnificii. pe care xrmezd sd viJ relatez l-am purtat cu o persoand care face parte din mediul qtiinlific $i care in prezent lucreazd in striindtate. bdnuiesc cA afi intuit ghilimelele.Atori intrd in subteran. a solului. BdnurrediaEutlcolo. in mdsura in care ili poli pdstra independenla in momentul in care primegti fonduri de la guvem. M-am angajat la o firmd care se ocupd cu cercetarea mediului. Venit in vacanjd in Romania m-a contactat $i mi-a spus cd vrea sa imi povesteascd anumite evenimente cu care s-a confruntat in ultima perioadd. Aryana: $tiu cd tu lucrezi in cercetare. Suntem un organism independent. care $tie cam ce am frcut eu in ultimul timp gi care imi cunoa$te preocupArile. insd pe mine m-a dezamdgit. md rog. Am auzit.ki versus.. . $tiu cd tu spui ca acesta este un pamant binecuvdntat qi cd va fi ferit de multe rele. Robert: Dupd cum gtii. dar din cdte se incearcl captarea A: petrolului.94 .. a alimentelor. imaginali_vd cd IV Urmdtorul dialog.vrea sA vd propun un scenariu. etc. gi noi in Ag.ln unnak. iesc cd gtii ca s-a produs un-eiEnlilcnt qtiu Da. R: Se incearcd captarea. Este un vechi prieten. eu nu mai am nicio legdturd cu RomAnia. pe propriile-mi picioare gi de aceea consider cd acolo este locul meu. bunii nogtri cond.

care se pare cd au ajuns la o adincime nemaiatinsi. Este o catastrofE. Este cea mai impofiante zond. Aici vorbim despre o exploatare marind.De aici se oblineau cele rnai mari recolte de pegte.A fost o mare gre$eal5. insb firi sncces. S-a incercat trimiterea unor submarine robotizate. dupa Alaska. Este pentru a doua oarA in istoria umanitAlii cAnd se incearci forarea la o addnc. in a1'ara celor din imediata apropiere. in prezent zonele afectate. sunt Louisiana qi Florida. stridii gi creveJi. pescuit. de exploatare piscicolS gi de aceea impactul asupra acestei piele va fi enorm.96 An. A: Sd sperdm cd noua instalalie va !ine' problemA' R: $i dacA $ne. Prima datd au forat ru$ii. Asta va amplifica gi mai mult efectul. Grav este cd s-a intAmplat intr-o zond instabild climatic Ai intr-o perioadd in care sunt a$teptate uragane . Sunt experli care avertizeazd cd in cazul unei noi erupfii. Gandegte-te cd din 20 aprilie.unnak. Unde mai pui cd este gi sezonul in care peste golf trec zilnic milioane de pdsdri care se duc c5tre linutul Louisianei. respectiv ecosistem. Nimeni nu a mai lbst confruritat cu a$a ceva. viteza valului de lifei ar putea cre$te. turism. Acum au incercat British Petroleum $i uite ce a iegit. ki An unnqkkiversus An'unnakki 9'7 Plesiunea este uria$e. De restul. de cAnd a explodat platforma 9i prine in prezent. datoritd existente adAncimii mari la care se afli 9i a presiunii acolo. scoici. dar nimeni nu gtie cdt va curge.i cicloni. Se pot face doar estimari. care s-ar putea intinde pe zeci de ani qi care in cel mai riu scenariu ar putea fi globali. Nu avem de-a face cu o cantitate finitd de produs sau cu o scurgere ce poate fi cuantificatd. tot degeaba' A apirut o noud A: Care? tAqnegte R: Solul s-a crapat in dou6 locuri 9i petrolul va opn tn liber gi nestingherit pe acolo qi nu pare cd se rialele biolog bdteau caP in voci gi argum . insd diferd mult condiliile. nici nu mai poate fi vorba. $i asta nu este tot. In prezent nu se $tie exact nici mdcar cAte tone de 1i1ei s-au scurs. A: Dar pot rezolva problema? R: Din cAte vid nu. milioane de litri de Ji{ei s-au scurs zilnic in Golful Mexicului. ki v ersus A n unna k. ceea ce ar duce la o catastro{E ecologicf. Poate doar la evenimentul de la Valdez. De scafandri nici nu poate fi vorba.ime atat de mare.

care are o migralie ascendentd' Existd mai multe tipuri de 1i1ei. . perioadd in care se susline cd ar fi avut loc in rdndurile florei gi faunei o mortalitate in masi.ki versus An-unnak. El a susfinut existenla unor falii la mare addncime.i.ki 99 Trebuie si il amintesc Ai pe marele chimist rus Dimitri Mendeleev care a studiat ipoteza lui Lomonosov. care a declangat tempelaturi ani.ki An unnqk. Rusia a ajuns la concluzia ci zdcdmintele petroliere sunt limitate gi ca cea mai mare rezervd de care dispunea se afla in zona Azerbaijanului.98 fie cealalti. Teroria modernd ruso-ucrainiand susfine in prezent cd petrolul este o substanfd primordiale. fiind acoperite ulterior de sedimente. funclie dc materialul avut la bazdl qi mai existd: -teoria abiogend care are adepii pulini 9i care postu- in diverse zone. Pe scurt. Dupd cel de-al doilea rizboi mondial. An. dar ci Ei aici resur"ele se apropie de sffu$it. In 195 I . sub influenJa unor presiuni 9i temperaturi ridicate se unesc Ai devin cunoscutul petrol. dorind sd descopere originea petrolului. morlalitate explicatd prin teoria meteoritului uriaq care a cdzut in aceea perioad5 pe pdmdnt. A: Dar de ce sunt deranjaJi vesticii de teoria abioticd? t PdmAntului. Formarea liieiului ar fi gene sunt denumite roci mamd a zdcimintelor de petrol Aceastd materie.unnak. felul in care rezervele sunt generate qi modul optim de extracfie.400 milioane de inceput in perioada Devoniand. Speriali au invadat partea de nord a Iranului. afirmAnd apoi ci petrolul este o substanld primordiali care vine de la mare addncime. in anumite zone (dj fracturd>.ki versus An. Nikolai Kudriavlev a postulat existenfa unui petrol abiotic. Bineinleles cd teoria este contestatd. petrolul ar lAgni cdtre suprafafe. 350 . Aga au realizat cd americanii. dar nu au putut sta prea mult deoarece au fbst forlali de citre guvernul britanic si paraseasca zona.unnak. ce nu are legdturd cu dinozauri gi peqti morfi. la un congres de gtiin!6. iar conform acestei teorii perioada de formare a petrolului este de cca. francezii gi britanicii nu ii vor ldsa sd opereze in zond gi cA intreaga lor atenlie trebuie sd se concentreze citre descoperirea de noi zacdminte in interiorul granilelor lor. prin care. care se afld la mare adAncime. cam prin 1946. De aceea au investit masiv in cercetare. in prezent exista doud leorii: -teoria biogend de formare a zdcimintelor de petrol care susline ca petrolul ia nagtere din organisme marine care dupd moarte s-au depus pe fundul mdrii. ipotezd suslinutd apoi qi de alli oameni de gtiintd ru.

R: Nu am informalii in acest sens. Mi se pare o utopie. A: aga ceva. Mai grav este faptul cd odatd cu lifeiul apar gi compu$ii chimici specifici. dar existd gi posibilitatea ca unii sd vrea sd ne ^ forfeze sd plecdm la un anumit moment. Atacd sistemul nervos. cine crezi $i . In concentratie redusd are miros neplicut de oui clocite. A: Despre ce substanle este vorba? R: Despre hidrogen sulfirat. cA a fost o gregeald. Iar daci nu se opreite va fi haos la nivel global.ar vrea aga ceva? cf. pielea gi clile respiratorii.ne$te cu fo4d maximd. Din pecate se pare cA nu se va opri in curdnd. Este ca gi cum s-ar fi infepat o artera. iar la concentralii peste 0. iar in concentrafie ridicatd paralizeazd simlul mirosului qi nu poate fi detectat de om. blocdnd formarea globulelor sangvine in aceasta. iar acegtia sunt toxici qi d neazd sandtdlii in moduri inimaginabile. in funclie de concentralie $i de durata de expunere poate produce efecte cronice sau acute. amestecul vaporilor sii cu aerul fiind exploziv. Problema este ca nu se spune nimic.unnak. repet. pentru care este toxic. ki yersus An. Benzenul iritd ochii. Odatd intrat in organism.cd existd grupuri a-9i atinge scopurile. Tofi stem in Da. Nu am argumente gtiinlifice care sd susfind o astfel de teorie. A: Dar nu se poate sa curgI la nesfer$it! R: O sd curgA ateta timp cAt va exista petrol acolo. Asta md frdmAntl.unnak ki An. se concentreazd in grdsimi gi in mdduva osoasd. In zonele de iesire lifeiul fa.1% poate ucide in cdteva secunde.ki versus An unnak ki 101 A: Fa eu cred. impiedicd absorblia oxigenului gi opregte respiraJia la nivelul celulelor. benzen $i clorura de metil. care ar face orice spre acelagi loc. Eu rimAn la pdrerea R: Eu nu cred mea. cd nu se trage un semnal de alarmd cu privire la consecinle. Hidrogenul sulfurat este extrem de toxic Ai uqor inflamabil. Va fi o catastroid planetara. Poluarea este atat de mare incAt va afecta ecosistemul gi oamenii din zond zeci de ani. Pot aduce modificdri genetice pe parcursul mai multor generatii. Benzenul este o substanla extrem de inflamabili. iar zdcdmdntul este uriag. Totul va fi expus poludrii. iar inghilirea sa .100 A n. Asta inseamnd cE lileiul va fi pufiat de curen(ii oceanici gi va ajunge in cateva luni in nordul Europei gi de acolo va inconjura intregul glob.u nnak.

nu i. dizolvi plassA existe. ki 103 poate cauza pneumonii chimice gi corodarea mucoasei A: Dar cred din apd. dar toxicitatea maximd o au acolo.unnak. Fiecare sd faca ce crede de cuviinld. Eu nu cred cd s_ar crea panicd. A: Dar la noi gazele nu vor ajunge? R: Ele sunt foarte pregnante in acea zond. dar sunt doar teorii.ki versus An. adici i . De ce? A: Pentru cA cineva are interes sA nu panicheze lumea. A: Eu totugi nu pot crede cd nu exista o solulie. Bineinfeles ce ele sunt gi in atmosfer[. sunt preluate de nori gi aduse apoi pe pdmAnt prin ploaie. Bdnuiesc cd aici nu prea ajung aceste informalii. h versus A n. Daca acest ciclu este unul continuu. dar poate se aerului $i nu se mai permite accesul.102 An. la fel 9i I Ungaria. Din informaliile pe care le am chiar gi curdtarea zonei se face ftri prea mare tragere de inim[. in zone diferite.i erea. Toatd lumea se mobilizeaziL cdnd apar televiziuni sau cAnd vine cineva de la guvern. A: Bun. ce trebuie sd facem? R: Eu personal nu gtiu ce sd fac Ai incotro sd o iau.ki An. cd existd filtre care sa extragd substanfele R: Nu gtiu aceste vor inventa. Se sperd gdsirea unor metode prin care sd se astupe locurile.u nnak. Eu 1i-am spus toate astea nu pentru a te speria ci penru a le spune celorlalli. poate intervenJia divind. Nimic nu dI rezultate. A: $i atunci ce ar trebui sd facd lumea? Sd gtii cd in urma cd4ilor mele mulli imi trimit mesaje spundndu-mi: Bine. gtim. in acea regiune. dar nu o sa o putem bea! ticul gi corodeazd metalul. In caz cd veli avea genul dsta de probleme sd gtili despre ce este vorba. A: Deci nu existd nicio solulie practicd? R: in prezent nu. degi imi doresc sd nu fie a$a ceva. Este adevfuat ca am informaliile necesare.tie.unnak. R: Nu mi se pare corect. Avem vreo soluJie? R: Nu qtiu. degi substanle care ies odatd cu petrolul. a continud aga. In rest se vede neputinla pe fafa lor. R: In prezent nu existd nimic concret. Crede-md cd s-a incercat tot ceea ce este omene$te posibil. O sd fim inconjurali de apd. dar nu am solufii. atunci clar va fi poluare masivd gi in alte pd4i de pe glob.unnak. atunci sd gtii cd R: S-ar putea si aibd dreptate. Oricum t I Rom6nia are o pozilie geografici de exceplie. Dacd omul nu . Cehia. o sd se ajungd la nu cel em cd erup{ia qi la nivelul vom avea probleme mari cu apa potabild. Dar dacd nu se face nimic. Austria gi o buni parte din Rusia.

Totul are o logicd. totul este un intreg. Aici este vorba de mii de ani. Un ciclu complet dureazd aproximativ' a$a numitd centurd de 1 .000 de ani. Aceastl centura fotonicd incercuieqte Sistemul Pleiadelor. impreund cu Sistemul Solar ne invArtim in jurul centrului galaxiei.unnak. compacte. dar noi parcurgem rotalia intr-un an de zile. ca o centurA.on" uor-f. preiG6ilite. Aceastd zond a fost descoperitd in 1961 de cdtre o sondA spalial[. Dar el s A: Da. Sistemul nostru Solar orbiteazd in jurul cen' trului galaxiei. Inifial s-a crezut cA este o nebuloasi formati din gaze cosmice sau praf.unnqk ki versus An. Centrul constelaliei il reprezintd steaua Alcyone. c ile evenimente sa se produca gi cd anumite . care .ki An. dar nu vdd legdtura dintre noi gi centura fotonici a pleiadelor. fotoni. A: $i centrul galaxiei unde se afld? R: El se afli in Constelalia Pleiadelor. denumita gi Soarele Pleiadeior. Vezi tu.ki versus An unnak.104 An. A: $i noi urmeazd sd ne intersectdm cu aceastd mas[? R: Da. asta este ceea la ideea ci el gtie ceva. demonstrate fizic.w|nak. la o distanli de aproximativ 400 de ani lumind.ki 105 i' I in sistemul nostru solar. Totul se migcd la unison gi toate energiile generate sunt similare. de unde gi numele. Ea a suscitat interes abia in momentul in care s-a constatat cd localia nebuloasei coincide cu proieclia orbitei Sistemului Solar. Absolut totul se invdrte. Acest aspect are un impact major acli arfio sistem gi \ \ protej ate? R: Am auzit. Eu cred cu tdrie ci Universul este o fiinla vie. R: Centura aceasta este formatd de fapt din benzi.-'-r 26. $i noi. Universul este fomat din v-gllelwi energeticecare au o migcare centripeta. A: Bine. jurul A: La fel cum Terra orbiteazd in Soarelui? R: Da. Nu s-a dat mare insemnitate acestei descoperiri. Aceste vortexuri dau nagtere unoi oi6ite"naiwale.

de puntea EinsteinRosen. De asemenea se presupune cd cel ce ar cdldtori printr-o astfel de gaurd ar avea o vitezi superioard vitezei luminii. Dar de deschis. dar este dificil de afirmat. am auzit de asta. R: Da. l---^-:-rr-. a spafiului este o sulsd puter_ nicd de radialie electromagnetice ce poate fi detectaid atdt in spectrul vizibil c6t qi in cel il luminii de inaltd frccvenld gi al razelor X. Asta nu inseamnd cd sunt realizabile. existi gi teorii confbrm cdrora o Terra va intra intr-o noud dimensiune gi o altd 'ferra va rdmAne in aceastd dimensiune. la o viald mai bund. A: $i dacd totugi suntem in pragul intrArii in centurd? Prea multe voci fac referire la sihirnbare. A: Se spune ce intrarea in Centura Fotonicd va aduce lumii o noud spiritualitate. Gdurile de vierme sunt construc{ii matematice care leagi zone indepdrtate ale universului folosind o scurtdturd. Tot ceea ce a tbst se va duce lasdnd loc unui nou inceput. Nu existd do_ ambele emisfere. Va fi ca o noud na$tere. Se presupune cd iegirea din capdtul gdurii ii apare observatorului drept un glob. Adicd viaJa va putea fi trAitd doar la Ecuator.. A: Tu ai auzit de o poafta stelarA. Asta este o lume noui. unnak. dat nu tur lucru bun.\ 106 An. sunt teorii.ki rersus An. A: $i dacd sunt posibile teoretic.spec. Unde mai pui cd lipsa de ploaie datorati ghelii in exces va face ca radialiile sd creascd. care se va deschide la un anumit moment? R: Sunt aqa numitele gluri de vierme. Oamenii vor evolua prin ridicarea nivelului corytiinlei.a rot ceea ce se in cheamd elec S_a demonstrat ci o 'ictivitaie int dica nivelul de exci_ talie a atomilor. teoretice pentru ecualiile teoriei generale a relativitdlii. la o noud lume. .ki Ah ltn1ak. care in loc sd se deplaseze la supratala mdrului o ia pe scurtdturd prin interior.ig! datorira radialiilor qi ui uG. care reflectd mediul inconjurator aflat la celalalt pol. Md rog.unnak kiversus An unnqk.Sunt ipoteze. Nimic atiinlific.ki 107 A: Asta ar fi un argument care sd sprijine afirmafia cd acum 11.000 de ani a avut loc potopul lui Noe? poate fi Asta un argument? R: Poate fi. f'apt care va aduce cu sine fluorescenta tuturor corpurilor. insd sunt solulii R: $tim cd aceastl zond. nu am auzit sd se fi deschis vreuna. Asta inseamnd cd doar anumite zone vor putea fi ferlile gi deci locurbile. Este $aDSa noastrd sd ne schimbdm. Se pare Je PaIg 94-vaglluenta tot viul. sd se topeascl gheala 9i intreg Pimintul sd fie inundat. A: Dar teoretic ele sunt posibile? R: Teoretic da. de ce nu ar fi posibile 9i fizic? . insd ele sunt o solulii pentru ecua{ii fizice. Se face aceasti analogie cu un vierme.

dar sunt zvonuri. A: Pe Tena nu.ki An unnak ki versus An unnak. dar pe alte planete poate..'p"_lm"rff*f. R: $i cine sau de ce crezi cd a. in teorie poli presupune orice..ki yenus An unnak.. nimic palpabil. a"-ie nJ'* . Dar repet. doar cd tu nu realizezi. dar in mintea ta tu te afli permanent in trecere. avea int"res sa faca aceste manipuldri? A: Cei care nu vor sd ne scape din mAnd. aflat la capdtul tunelului. apoi sd il teleportezi gi sd il remateriahzezi in alt loc? Nu existd aceasti energie pe Terra. . R: Toate exisrd in teorie. drsrrugere gi cd oamenii "a 3l:i s_ar lnorepta cu incredere cdfe aceste portaluri. A: Asta este cea mai tare informafie! Habar nu aveam..Oricum eu vdd aici o hibi... Intri.l. arunci cu siguranrd u. tu stai prins in trecere.. .. sunt consideralii teoretice..1 asemenea posi_ gr de posibilitatea realizirii R: Teoretic da. unor bilirA R: Pentru ca gtiinta ac demonstreze practic ace viitol ne-am putea trezi a dar in prezent este imposib A: $i globul de care vorbeai. Sd p.pu1irf . Intri intr-o tiacfiune de secundd.J icolo? R d1. haos. asta nu inseamnd cd este demonstrat cd . ^ iii"iiil"o"ii' extraterestre..J.. Tu ili dai seama ce cantitate uriagd de energie ar fi necesard pentru a descompune un corp la nivel subatomic. . dar trebuie si existe aplicabilitate. pdnd nu vid nu cred.u. A: Adicd r[mdi blocat acolo? R: intr-un fel. S_ar uita in interior.qyfi. R: Cam aga ceva._ recteze anumite imagini care sd te atragd. .e adormi simrurire 3 si:n'ild.s. put."*i. . Sd presupunem ca la un anumil momclrt pe r erra s-ar deschide asemenea gduri. A: Eu il vdd.ri Daci srapdnesc rimpul gi . dar vei sta un infinit. A: Dar porlile tarca? de trecere intre dimensiuni. R: $i eu admit. in timp ce pe pdm6nt se scurg anii. Nimeni nu a iegit sd ne spund de aceste lucruri. }.'. Cei care ne conduc de milenii gi care au interes . R: Iardgi. nu poale fi rnanipulat? R: Curn adicd manipulat? .Ei nu au logicd.Ji'.T:. rie.i .rupun"rn ar fi foamere.Totugi plecrind de la teoria trage cat mai multe suflete. ...qi ar vedea o lume mirificd. Nu ar putea sa iti .d ".r1un" a..:'iT ilf. A: Dar gi Vaticanul a admis intr-un mod voalat existenfa unor forme de viatd extraterestrd. A: Cum adicd? R: Simplu.. st[pdni gi realitatea? A. iardgi. imagini n-"u ar avea legdturd cu realitatea existente "r. Nu iti ascund cd am primit informalii ci guvemele vor admite in curdnd faptul cd sunt in directd legdturd cu anumite civilizafii galactice. sunt speculalii. Am auzit qi eu anumite zvonuri. Pentru tine timpul inceteazi sI mai existe. cum cd in timp au existat intdlniri cu anumite forme de viafd spre r. Adicd tu intri intr-o gaurd de vierme gi faptic rdmdi acolo. Oricum prin gduri se poate circula in ambele sensuri? Adicd dacd intri p"f . molecular..108 An unnak. dar de iegit nu iegi.u fi r."r4i rnuebarea este dacd ceea ce vad va fi gi realitate.ki 109 rostul. telepor- f. A: SI presupunern ci cineva ar avea intenlia sd te facd sA treci prinlr-o asemenea gaurd. Teroria spune ch odatd intrat timpul capdtd altd dimensiune pentru cel in cauzd.

au inceput cam prin 1903.unnqk.1l0 An. Acolo era o zon5. au fost capturate de cdtre . R: Te ref'eri la Amiralul Byrd? A: Da. Dacd te gAndegti la Societatea Thule gi energia Vril. nepopulatd gi deci nu exista riscul unor scurgeri de informatii. GAndeqte-te ce ei au cartografiat sute de mii de kilometri din Antarctica gi cd au descoperit teritorii imense care nu erau acoperite de gheald. o energie speciali? Dach li se ardtaseri anumite secrete atunci cdnd au ajuns in Antarctica. Daca sunt pdmAntene sau extratereste nu gtim. Probabil cd acea zona corespundea intereselor lor gi de aceea s-au hotdrAt sd revendice teritoriul gi si il numeascd Noul linut $vab. . in urma interactiunii cu anumite forle extratereste. prin '40? R: Oficial. nnqk kiversus An unnak. Personal cred ca aveau mai mult interese pecuniare $i militare. . insd abia in 1938.ki An. filmulete cu nave extratereste. A: Dar dacd de fapt germanii descoperiseri. A: Ili dai seama cd nu degeaba armata americanA a pomit cu o intreagd flotild cdtre acea zond' Aveau ei ceva informalii! Poate chiar gtiau de un contact E. dar asta nu inseamnS. Probabil cd acolo gdsiserd un loc bun pentru a-gi construi o bazFL mllitard. pegteri. R: Sunt poze cu amrmite obiecte zburAtoare. atunci poli presupune cd sunt pamantene. Cdutau ceva cu care sd cdgtige rAzboiul. primele expedilii germane cdtre Antarctica.ki Yersus An unnqk ki 111 existd. A: Dar sunt poze. inainte de sfhrgitul celui de-al doilea rdzboi mondial. lacuri gi izvoare termale. nazi$tii s-au concentrat in mod deosebit asupra unei zone din regiunea Queen Maud. nimic special. R: Pdi exact de asta i1i spun ci aceste obiecte zbur6toare sunt posibil pdmAntene.T. Este o posibilitate. sigurd de experimentat pentru cd nu mulli puteau ajunge $i de asemenea era o zond.

cdmp magnetic terestru fotuqi. care oricum nu se puteau aplra. Sunt tot legi ale fizicii. Dacd faci ceva intr-o parte. Nibiru' care . To ui u'tiit d" o noul planetd. Eu vorbesc de ceea ce se qtie qi anume nazigtii aveau cercetdri in domeniu. se intdmpld acum gi probabil cd sunt anumite batem caPul rd gAndim! -' dlemcnle care se srlprapun. cd au zburat cu nave. Tiebuie sd rAmanem ralionali. intr-un ^-e. intr-adevdr se intAmpld cd a. Este o reacJie la ceea ce se irrtdnrpla in llnivers.112 An.fost deja vazutd undeva dupd Pluto? se pare A. gi deci nu puteau confirma sau infirma zvonurile. Eu c:red cd timpul care va veni. prima problemd gravd o vom avea c:u explozrile solare. Faptul cd acum avem parte de anumite fenomene cumulate. cd au fost coborAli in adAncul pemantului. dar cu toate astea existd anumite legi ale fizicii gi matematicii care nu p()1 ii anulate. 9i va fi 9i mai intens acest bombardament ener- A I{ tarA. R: Putem plesupune orice. explozie sosl6bit. ki versus An. Ceea ce era ipotetic cdndva se transformd in cetitudine. instrumentele de mdsurd a activrtdlir solare au trehuit recalibrate.. prea se intdmpld toate acum. unnak. cd au fost iniliafi de cdtre reptilieni. gi mi refcr la uflndtorii doi-trei ani ne va aduce rnari surprize. in ce mai mult. R: $tiinla este in continul expansiune.unnak. ki An. Tu vezi ci soarele a inceput s5 aiba un comportament ciudat? R: Eh. cdci scala fusese depa$rta. expulzie de materie. asta cu soarele se qtia mai de mult.. A.ki versus An'unnok ki 113 care le-au dezvlluit anumite secrete? Nu putem presupune cd la randul lor americanii au ajuns acolo $i intrand in contact cu aceleaSi fiinle au ajuns la concluzia ci decdt sA spuni adevdrul mai bine dau <vina> pe nernli. t)a. unn a k. dar ele sunt interdependente yi deci nu trehue sa exageram. A [Jrn rntbrmatiile pe care le delin gi care vdd cd se adeveresc din cc. Mintea umand are darul de a face din lanlar armdsar. dar astea sunt supozifii. nu reprozrnta nirric special. mod simPlist. Dupd furtuna solzrd drn rrorembne 2003. vei avea un rdspuns in cealalti.

CAnd am fost eu acolo erau aproximativ 50 de antene. toate au o influenld. A: Nu crezi cd ar putea fi 9i implicarea HAARP? R: Ba cred. A: $i se poate utiliza programul Haarp la influenlarea climei. De altf'el am fost mai de mult la baza HAARP din Alaska gi am ceva informalii despre ceea ce se des{dqoard acolo. insd ansamblul lrebuie sd cuprindi 360. a cutremurelor? R: Da. Simtul de cercetator este stimulat continuu gi bdnuiesc cd nu sunt singurul. se inlAmpld. Din cate $tiu exista ceva similar in Rusia. trecem printr-un nor de energie. Adicd cam la 65-645 km distanld de suprafala Tenei.ki yersus An.ki yersus An. A: Totugi. Oficial HAARP adicl High Frequency Active Auroral Research Program se ocupd cu bombardarea atmosferei superioare numitd ionosferA. A: $i este public acest lucru? R: Bineinleles cd nu. Puerto Rico 9i Norvegia. A: $i cine coordoneazd proiectul? R: Departamentul de Apdrare al Armatei. o antend? R: Este un radiotelescop care are o antend care emite in loc sd primeascd.unnak ki 115 personal mA bucur ce trAiesc aceste timpuri. Undele electromagnetice sunt apoi reflectate cdtre Pdmant. Aparent pare un proiect gtiinlific ce are ca scop imbundtAlirea comunicaliilor. . E clar cd se intAmpld ceva! R: Da.ki An.114 An unnqk. aceastd invazie de descoperiri. strapungand to(ul. El transmite unde care incdlzesc unele zone ale ionosferei cu scopul de a impinge masa in sus. Ji-am spus.unnak. sunt reale gi palpabile.unnak. po4iunea incdrcatd cu electricitate din jurul pdmdntului. A: Dar este un aparat. aceste fenomene extreme la nivel climateric se petrec. Soarele are un comportament aparte.

niversul? . Eu aga consider cd este corect. cu omul care este picAtos gi a produs cataclisme. dar exista anumite calcule care se pot face. A: ldeea e ca nu putem face nimic. Trebuie sd ne scoatem din cap chestia asta cu supranaturalul. nn uk ki tt7 A: Deci armata e coordonatorul. dar clima se va altema aberant $i din ce in ce mai intens. Trecem printr-o perioadd nemaiintdlnitd pana in prezent $i este greu sd faci aprecieri. Eu personal cred ce este vorba de schimbdri la nivelul intregului Sistem Solar $i care se datoreazd interacliunii cu norul de energie. ki v er.sus. ki An. . Numai aqa igi pot face o opinie corectd . Sunt lucruri logice. ki y ersus A n.4n.: [. unnak. Impofiant este sa asculte ambele tabere. este rdspunderea mea. A: $i cum putem gti dacd este HAARP so. cel pulin nu din postua in care ne aflnm. adicA centura de care i1i vorbeam. R: Nu. unn ak. A: Solulii avem? R: Sd informdm lumea pentru ca si igi poatd face alegerile in cunoqtinld de cauzd. iar acolo unde sunt nenaturale au o explicalie $tiinlificI. dar o fac in cunogtinld de cauzd. md refer la cea academicd gi la cea a cercetdtorilor independenfi.R: Da. doar sd infelegem ci dcolo unde sunt fenomene naturale ele au o logicd fizic6. DacI qtiu cd soarele emite radialii gi stau la plajA. Oficial au spus cd acest proiect este un salt R: Nu putem $ti. A: Am mai putea transmite ceva cititorilor? R: Si se informeze permanent. cu pedepse divine.''t 116 An unn a k. CAnd $i unde va acliona HAARP nu $tiu.si echilibratd.

lume care gi-a atins limita criticd a propriei existenle. A: Dar care este motilr. el a adus acestei minunate jdri RomAnia. spiritual.V Argus este un bun prieten. ci in primul rdnd sub aspect moral. $i el este gi va rdmdne un cAutAtor al Adevirului. Acestea sunt unele din pufinele motive pentru care l-am rugat sd imi acorde un interviu. cum se doregte a se llsa impresia. disperatd. mai ales sub aspectul diferenlei domeniului de interes pe care fiecare din noi il abodeazA. nu sunt doar cuvinte goale. moralitate.rl. prin munca. In prezent el este stabilit in Suedia unde igi continud munca in domeniul cercetdrii gtiinfifice. 1i se pare normal6? Argus: Pentru orice om lucid este limpede cd traversdm o lume bulversatd. cine este de vind gi cum putem injelege ceea ce se intAmpld? Argus: Dacd vrem sd inlelegem ceva din ceea ce ni se intdmpld in aceastd clipd. Aceastd crizd morald constituie cauza esenliald a momentului in care ne afl6m. recunoa$tere internalionald. Ceea ce m-a frapat intotdeauna a fost comuniunea ideologicd gi similitudinea informaliilor. 9i sd ajungem la o solulie de evitare a catastrofei finale. derutati. ci reprezint[ insdgi raliunea de a fi. trebuie si admitem cd suntem . Eu am mare incredere in el datoritd imaginii de ansamblu pe care mi-a dovedit adesea cd o are asupra lumii. nu doar sub aspect economic. o entitate cu o misiune gi un destin foarte speciale. abnegalia gi ddruirea sa. De-a lungul timpului. Aryana: Tu cum percepi perioada in care trdim. armonie. echitate. o fiinlA pentru care iubire. Este un om a cdrui formalie gtiinlificd il pune mai presus de orice dubiu.

emnat decdt un cumul 9i festate de-a lungul isto- in u aga-zis pdrea lumea din Estul subvalorile Ceea ce estea' a regr- Pentru murilor comuniste a fost.a ium il relevd cunoaqterea actuald. in egald mdsurd iubili fErd nici o discriminare. A dominat . N-au putut realiza o masA criticd. egoist. l-a culpabilizat pentru aga zisul . protectoare gi iertltoare a$a cum l-a infbligat Iisus 9i a. In numele acestui zeu. s-a schingiuit. ar fi fost suficiente sd fericeascd lumea prin stingerea tuturor conflictelor intre oameni. gi eu cred acela$i lucru.. Treptat. dupd o clipd de eufbrie. nevoia de iubire necondifionata a tuturor semenilor este o necesitate absolutA a conviefuirii in pace gi armonie. indiferent. Marea masd a fost totdeauna minlita. revelarea originii divine a tuturor oamenilor care decurge din condilia de fii ai aceluiaqi Tatd (Dumnezeu). dar ce putem face. Invaleturile marilor spirite nu ne-au fost suficiente. o mare dezastrul unui rdzboi. omenirea ar fi fost astdzi cu 2000 de ani in avans. Sistemul occidental' cel mai ldudat. s-a excomunicat. i s-a spus continuu cd este separat de Dumnezeu gi. a luptelor fraticide pentru acapaftrea de bunuri pentru dominaiie politici Si relig.sunt chintesenle de adevdruri care. rdzbundtor qi agresiv cu semenii' Istoria sa este una a violenlelor. in loc de entitate izbdvitoare.. s-a spanzurat gi s-a ars pe rug.ki versus An. A: Aqa este.pdcat" al Evei gi al lui Adam.unnak ki 121 aici datoritA gravelor erori pe care le-am comis de-a lungul timpului prin necunoagterea adevarului despre noi. in mintea multor oameni stdruie o intrebare simpld: - meditat.ioasd. demn mai degrabl de vremurile mitologice $i tribale decdt al rurei religii constituite ulterior.120 An. omul s-a indepdrtat de un astfel de Dumnezeu $i s-a preocupat fie mai mult.unnok. Dacd s-ar fi luatd in seamd doar cdteva din invdldturile lui Iisus. neindurdtor gi aspru. fie exclusiv de condilia sa materiald decAt de cea spirituald. a fost rdstignit. Totugi accentuarea prdpastiei economice. exploatatI $i linutd in ignoranti. politice gi nu numai a existat din vechime 9i existd ntuat. Cel ce a voit sd le releve oamenilor adevdrul. in loc sd se pund accentul pe latura divind din om. Mdntuirea. cum putem schimba ceva? Argus: Cunoaqte adevdrul gi adevdrul te va face liber. a crimelor gi a rdzboaielor. i s-a spus. a ajuns in colaps gi nimeni nu vrea si discute cauzele . Dumnezeu a fost transformat in inchizitor.i cel politic. dacd ar fi fost respectate.ki An. ignordnd semnificalia simbolicd a legendei. religioaqi se. Absolutismul religiei devenise la fel de crud ca.unnak. iertarea.ki yersus An unqk. treptat. indemnul de a sdvdrgi intotdeauna binele aproapelui . manevratd.adevdrul" coni'eclionat de cei ce au delinut puterea politicd gi economicd. $i-a exacerbat orgoliul devenind individualist. nu-i poate veni decdt ascultAnd orbegte de reprezentanfii de pe pdmAnt ai unui Dumnezeu pedepsitor.

cd tot ceea ce facem sau ni se face. Dar dacd pdnd acum Universul a avut rdbdare cu noi. nu am optat intotdeauna prin lunga noastrd odisee cosmici pentru bine ci am sdvArgit multe erori. DacA nu ne place lumea in care trdim. jefuind. sd ne controldm intreaga noastrd gAndire gi comportament fdcAnd pasul spre o radicald schimbare. prin mii de surse venite din univers. fiecare gest distructiv au provocat $i continui.unndk. Ni se cere doar sd facem uz de inlelepciunea care ne conecteazd la sursa noastra divine gdndind qi sdvdrgind binele. sd genereze mari dezechilibre $i la nivelul intregului univers pentru cd toate sunt legate intre ele qi interdependente.utnqk ki versus An. neiertrind. lumea este a$a cum o gAndim. este clipa confruntdrii dintre om gi Dumnezeu. Nimic nu poate exista izolat. Fiecare intenfie de a face rdul. Ne putem salva acum sau niciodatd.$ An.ki vers. Aceasta a fost marea gregeald a filozofiei 9i a gtiinlei materialiste.tmqk ki An. cd deci. . Legea de fiinfare gi de funclionare a universului este aceea de infiptuire a binelui. influenleaze intregul univers. ddndu-ni-se liberul cunoa$terea de arbitru.unnak. bine sau rau. Universul nu mai are ribdare. Existd acum o intreagd literaturd pe aceastA teme. cd prin g6ndire noi ne credm propria noastrd realitate. fiecare gAnd potrivnic semenilor nogtri.ki 123 Argus: Contrar a ceea ce ne spune qtiinla oficiald. cauzd prim5 a intregului Univers. Mintea noastrd insdqi este o pAfticice din marea minte a universului.122 An. mai clar spus. Acum mai mult decdt oricAnd suntem chemali. Nu a inleles cd totul este interconectat. ultimi ore nu se mai limiteazd la simple afirmalii ci aduce argumente de ordin qtiinlific 9i pragmatic demonstrAnd existenla unei surse spirituale inteligente. in acest moment s-a aj uns la capdtul funiei. am fEcut mult rlu ucigand. trebuie sd inlelegem cd ea nu este decdt rezultatul propriilor noastre erori. separat de intreg. distrugAnd. Este clipa confruntdrii a doi factori esenfiali: omul gi universul. Din nefericire. evident.

!i*.i.. mari instabilitdli sociale $i dificultali economice..oaa.irn? . in consecinld qi vechile .i timp al transformdrii. Autori care par a fi bine informali ne spun cd prin gAndurile noastre noi putem influenla in sens benefic chiar qi cAmpul de energie din centrul Galaxiei noastre. va stabili un raport de rezonantd.unnah_ki verstt An unak ki An unnak ki versus An unnak. razbunare . "ou lenomen care va determinao mullime de transfJrmdri in u"".i. agresivirate..afectdnd cerul.la marea sincron zare galacticd.". Universul. A: $i in ce crezi cd vor consta schimbdrile? Argus: Vor fi nenumdrate. numit de cdtre unii "orrni"". Cu alte cuvinte..tei spirituatizaie." .l... Voi .".a. De noi depinde dacd va mai fi. intreaga lume vie. sunt modificdri care demonstreazd cre$terea "l.-". s-a spus ci secolul al XXIlea va fi al religiilor. boli incurabile. Nu! Secolul al XXI-lea va 1-r al spiritualitdlii.mane foarte pufini pi numai dintre aceia care vor fi capabili si inleleagd mesajul acestor vremuri. Toati zgura gdndurilor noashe acumulatd in mii de ani plutegte acum deasupra capetelor noastre . ADN-ul uman va mai adduga.ii. cei ce vor supravielui vor suferi .. Beneficiile vor fi imense..in evolulia sa $i la incepur O" . iri"a.. A: Sd sperdm cA aceasta nou5 energie ne va invAlui pagnic qi cd schimbarea va veni ldrd pierderi gi ci toli vom apuca sI tr[im in aceaste noud lume. vletut doar cei care igi ela comportamentui pe pe un registru de frecventi mai inalt.. nu molecular. Din centrul Galaxiei noastre Tema flux de energie de inalti frecvenli "l O. a viefii ".d. s-o numim metaforic adamicd.egoism.. modificanJ "i. putem evita un sfArgit catastrofic numai prin schimbarea modului de gAndire. din ce in ce mai cI ne aflAm la o rdscruce. cum o numesc cercelalorii din domeniul spiriiualitalii.. sub $i toate formele sale _ va deveni incompatiUif inalrd trecvengd qi va fi anihitar. incd zece spirale pe lAngd cele doud existente. pimAntul. Gralie acestui fenomen.'A rnceput de. dar majore vor fi cele nevdzute cu ochiul liber. vor r5. Tot ceea gindi re negativd. J. Se crede ci intr-o epocd.p. foloseqte pentru cvenfd christicd". ADN-ul uman ar fi avut 36 de spirale gi intr-un timp mai indelungat s-ar ajunge din nou acolo.. A: Dar cum crczi cd putem reduce pierderile sau mdcar intArzia pufin. *'r""" vor e cu o operd insemnatE in ifitualird{ii.. toate celulele "^."i.. Din cei mul1i... Ca urmart . pdnd c6nd mai mulli se vor Eezi? Argus: Este momentul schimbdrii frrd de care nu se poate intra in viitor.sau distructive ia adresa naturii "... Este suficient doar sd vrem. f*.upra:i^:19i. ori nu va fi deloc. An. Scdldat in noul cdmp energetic de inaltd frecvenld. ne spun ca ne aflAm Ia sfrirsirui unui ciclu....Toate sursele care se refere la acest montent al universului.124 des. irt. insd in plan energetic.. Ngua energie va insemna o noud epocd in existenla lumii gi a Cosnrosului. ori nu va fi deloc.r. nostru gi frecvenla noii energii care va scdlda plaaeta se Argus: Aga este.."ritaiii activiralii solare gi scdderea magnitudinii cdmpului peo_ magnetic. EI spune o-cosmic de acela in care a acum va fi o noui venire h in care invdfdtura sa va fi .i . Avem deci aceasta $anse de a influenJa viitoarele evenimente cosmice in favoarea noastrd.ki 125 A: intr-adevdr sunt voci care afirmd. Vezi tu. .. Argus: Din nefericire.r'. preg[tirea pentru noua lume va insemna qi un timp al puriticdrii prin multe incercdri catastrofe naturale... o epoca a congrii.

. cum naiv considera Darwin gi if .. A: Adicd vor dispdrea proprietdjile private..126 An unnak ki versus An undk. n9u creier pi o noud biologie. dar numai in limitele bunului sim!..". Are o conotalie strict darwinistd : . . Nu are nici o gans[ in viitor. Atenlie! Nu este citat Marxl A: Asta cred cd se aplicd mai mult in fostele {dri socialiste. prind la intelegerea sacruiui.ki An. In dimensiunea a 4-a gi a 5_a la care G. nu este clar cd ceea ce se adund intr-o parte se ia dinlr-alta? Orice avere in exces. marile averi? Argus: Atdt cat se poate prevedea acum. . conhard ideii de divinitate. Cooperarea venitE din spiritul de intrajutorare. altfel spus..li1t transformdri biologice care le va oferi o inldligare fizicd corespunzdtoare varstei de 33_35 de ani (aproximativ vdrsta lui Iisus). A: $i toli vom beneficia de aceste schimbdri? Argus: Se crede cd toate fiinlele de pe Tena vor face un pas in dimensiunea urmdtoare. dominantd astdzi.inour_ a originii noastre divine gi a rostului pentru care suntem aici.. doborArea partenerului de competi{ie.mdndncdJ pe altul ca sd nu fii tu mdncat. specii cu alta. Adams Smith spunea inci din secolul al XVIII-lea cA orice avere este un furt. de huzur. cA este normal gi moral ca unii indivizi sd aibe tot $i altii nimic.. punerea sa in inferioritate sub orice formd.. ConcurenJa este inumand gi imorald. va fi cea care va domni in viitoarea societate umanA..""t i. intr-o lume spiritualizatd. de origine vegetald.*1i" lr"a emulii lui actuali din interese foarte p. Cel mai putin inpies fenomen din ordinea cosmicd 9i argument i... Argus: Eu sper ca noul model social sd fie unul bazat pe principii divine. ua iirpur". Modificarea comportamentului in acord cu legile sacru_ .ki 127 tsxrsra sulrclenre dovezi oferite de cei cu hrand exclusiv vegetariand. pe care o vom incheia "a la ooflnla noastrd pentru a continua sd experimentdm in alti timpi. Iui va elimina legea karmei din destinul uman qi ca urmare vor lua sfhr$it bolile gi suferinfele care erau explicate prin acest mecanism.invinge ca sd nu fii invins" .unnak. De aceea se crede cd hrdnirea camivori Ia om cdt qi la alte specii va fi -ar6t ".Viitorul model social nu va fi nici comunibt gi nici capitalist oricAt de mult este cidelnilatd economia capitalistd de piafd. in numele politicii liberaliste se poate susline de cdtre oameni ce par a fi consumat in viala lor cdteva lecturi. Vom inleiege vrala este doar o experienp.il.tea la fen9m91 biologic inevitabil. bazatd pe concurenle.""i. adicd atdt cAt este necesar pentru o existenld decente. ce se poate trdi foarte bine gi cu prot"irr"i. Dacd toate resursele unei comunitali au o limitd.i .ki versus An. Va avealoc. dincolo de valul care ne ilesparte acum cand ne afldm in cea cle a 3-a dimensiune. o indumnezeire a omului care ._ vent de atei impotriva ideii de existenla a divinitaii.unnqk. ". il constituie cruzimea constatatd in naturd prin nranii"u unei. propdvdduit prima oard de lisus. creierul uman va obtine capacitutea Je u penetra in invizibil. aanau_i_se u. int-o lume sdraci este imorald.ra transcende conditia sa animal5. Voa. proprietatea privatd se va plstra. A: $i probabil ce vom avea parte qi de un nou model social. este contrard moralei divine.. Este total de neinleles cum. in alte forme gi in alte sfere de ^ **. pdntr-o moarte iminentd ca pdnd ucum. op*anau_r" adevdrului despre noi.. Evolulia este dirUatd de resorturi cosmice gi nu de intAmplare. Braden sustine cd se va trece.". Obiectivul' esenlial al "un:ult:rii evoluliei il va constirui exrir)derea capacitarii O" tere a creierului.

care igi vdnd sufletul pentru cafva arginli. Dar cAnd cAinele turbeazi.unnak. iubesc RomAnia qi poporul romdn. Sd spunem cA a$a este. corecli. dupd cdgtig a ucis ultimul dram de bun simt din sufletul celor implicali in mass-media.. Sunt oameni de caracter. ftrd culturd. Noi . liri culturS. . Probabil cd cu timpul se va cerne. sigur de aici 9i pdnd la libertinaj este cale lungd. ki versus An unnak. societatea are nevoie de pres6. Poate par aga.. A Trebure sd fii ingiduitor. gtiu gi eu mulli oameni din media dotali cu bun sim!. Eu cred ':i 2i de ani nu sunt suficienli pentru a ne maturiza. Argus: Occidentul numegte presa cAinele de pazd al democraJiei. O presd liberd inseamnd o lume liberd. eu cred cA presa. Argus: Sigur.ki 129 un model util societdfii ci doar vedetele de carton care cad la prima ploaie. obrdznicia gi anatomia posteriorului. {Iri scrupule dar cu multd rdutate gi ldcomie. frrd nici un alt merit decdt acela de a-gi etala belciugul din nas. de ccnzur6. este o unealtd de nddejde a democrafiei.128 An. De altfel presa liberd inseamni libertate de exprimare. A: Si gtii cd ei acoperl un segment al cititorilor.unnak. culmea. de mare calitate umand gi profesionald. A: Eu nu subscriu ideii.hi verstrs An unqk. dar adesea se dovedegte contrariul. dar cu oameni onegti. noi venim dupd zeci de . $i crede-md cd nu exagerez cu nimic cdnd spun asta.sponsabilitatea pe care o au. cinsti$ 9i care. de o mass-media putemicd. conqtienfi de rr.rr:. Goana dupd audienfd. profesionigti care sd inforrtrc-ze si nu si dezinformeze. nu trebuie sd i se se pund botnild pentru a opri raul? A: Eu cunosc oameni de presd a ciror probitate morald este mai presus de orice indoial[. responsabili.ki A n. . . lfugus: Sigur. Din pdcate in presa bulevardierd ir-rtdlnim o grdmadd de indivizi amorali.

p"t. dar care sunt dublate de o pregdtire tehnicd. 311. dar care ne oferd totodatd posibilitatea de a schimba banda in care acliondm.jT::Y:11" cd viitorur om.de acljune totald.l. Ei urcd.i. lhre nici un control din panea societdfii care trebuie si_gi apere interesele. in care intrd toate gdndurile gi trdirile noastre.j viala. "".J viala cu legile universului. etc. Noi am generat situaliile respective... care . pe .i to curningiria !f. De aceea apelez la el ori de cdte ori am informalii care trebuiesc cumva verificate. . $t ...r.J a-.. _"rg"i'rrrll departe. noi cobordm.130 An.]. D.i comparabile cu cele americane gi sd aibe productivitate.i.. J*i"u economiei au permis Chinei sd construiascdL . Argus: concruziu f:lTi Dunarea vor trebui sd fie radical modificate p"nt* . A: Iardgi am ajuns la tinel C: Vdd. noi suntem responsabili. a" on"qti in"at penrru cei care.5t'i*. vroiam sd te intreb dacd tu simli sau gtii de anumite evenimente care urmeazE sd se producd..ki am trecut de la dictaturd la democra{ie.i"ra Argus: Democralie? VI incercarea de a deslugi anumite previziuni sau scenarii l-am contactat pe Costin.rrir"r. A: Am primit in ultima vreme o multitudine de informalii despre viitoare ristumdri de situalie. Altfel Lrf . n..g"'. Adicd. cA toate instituliile existente 6. gi aici md refer la intreaga crealie care a trdit vreodat5 pe acest pemdnt.. sd observAm unde am ajuns noi ".i" 1"-.."..a s" uarn.ii*. A: $tiu. Chiar a inceput sd imi placi sd fac pe oracolul ! hirnicia gi coordonarea inielieentd"" a in ". . corecli. d.." . conduc ar fi altruigti..... dar noi ne-am putea schimba soarta dacd am vrea! Soarta noastrd este data de o anumitd frecven{d pe care acfionim... A: Dar tu cum vezi acest cAmp morfogentic? C: Eu il vld ca fiind o mare de energie.rnnak. etc. rdzboaie.unak. erupfii. cu siguranle.. cataclisme.. " "ir". Asta inseamnd cd destinul este o construcfie de cdmpuri morfice care ne coordoneazd gi ne ghideazd.t..i Argus: Poate cel mai mare defect al celor care dau tonul in democralia occidentald este naivitatea cd pot exista astdzi oameni atAt de corecli.ri reme.] O""alrnrl n-a lo ordine in pr"p.kiversus An. dacd noi rezondm cu o anumitd bandi vibratorie. ordinea *. le opulaliei este pur 9i simolu la nivelul acestor institulii. p.." rz"rd de o democrafie adevaratl....lucreazd in presd gijustili. in.... A: Eu nu mi-ag dori o dcmocratie de tip chinezesct ^ una Prefer dar int bundtdf ild." i.. C: Da. C: Tu qtii teoria mea! Indiferent de ceea ce urmeazd sd vin5.. acesrel nalvltali sau poate nu al naivitAlii ci doar al unor area de anarhie sociali... acelasi timp.lp'l. atunci vom acliona conform cu programul inscris in ea. * .Ul rroenate.i". -occidentali.anarhie in Rom6nia. El este o persoani care are capacitdli extrasenzoriale. ditate pe care universul nu o mai tolercazd.i prin in """r.. Dacd mai este nevoie de altc argumente pentru a vedea ce au insemnat 20 de ani Je democralie . dar cu toate astea cred cd existd qi o predestinare.i.teplin conetienr-de _T"1tl sa taJd de semeni."ri'. regr runclronale... "t.

noi l-am fEcut manifest. Dacd informalia existd acolo. noi doar i-am dat putere.132 An rnnak. Jont generate de noi. Mai clar: universul ne-a trimis pe PdmAnt rdsplata! A: Extrapoldnd.unnak. Aga s-ar explica aparilia unor oameni ca Hitler. dar energia este manifestd. Asta inseamnd cd informalia. etc. Stalin. Ele sunt forme energetice de sine statetoare care sunt create qi alimentate de trdiri similare.ki versus An. de polaritatea acfiunilor. A: Mai clar.ki 133 contdbuie la modelarea viitorului prin crearea unor cam_ puri morfice specifice. este resplata noastrd. dar daci el a existat in cAmpul informalional al universului. dacd se schimbd polii Si vor fi cataclisme. Odatd ce a atins masa critici ea incepe sd devini manifestd in plan frzic. Ele existd gi sunt reale. insi pot fi create in baza unor informalii eronate. A: Adici daci noi primim informalii apocaliptice asta inseamnd cd ele vin din egregorul unde se afl6 stocate acest gen de energii? C: Da. noi am fEcut-o? A: Adici aga numitele egregoare? C: Da. A: Asta inseamnd cd ele pot fi qi fals create? C: Da 9i nu. corespunzetor unei frecvenfe. I A: Dar odatd creat acest camp morfic. noi doar ne-am racordat la el gi l-am alimentat. Existd o sdmAnJd. Pol Pot. noi am creat un egregor apocaliptic Ai noi il alimentdm? C: Dacd a fost creat de noi. poate fi modificati A: Terra are cdntp morfic? . dar menlionez i""a oAute. care a inceput sd creascd alimentatd de trdirile 9i gdndurile noastre.ismic. "i" A: Mai clar dacd va veni ceva catacl. da. trebuie sd vezi procesul ca fiind un proces de germinare. in ambele cazuri insd.unnqk ki versus An. Ei au venit cu misiunea de a anula anumite suprasarcini.unnakki An. A: $i nu putem curala sau dezactiva acest cAmp? C: Existri o teorie conform cdreia se curdja gi singur. frica. adicd devine vizibili. De-a lungul timpului s-a mdrit gi a fost hrAnita de emisiile oamenilor. gAndul care a stat la bazd este nereal. Este cam acelagi lucru.

134
C: Da.

An.unnok.ki versus An.unnak.ki

An. unn ak ki versus An. un nak.

ki

135

zice cd dupd ce vor inceta aceste dezastre, omenirea va intra intr_o erd a picii.
se.

A:.Dar

Itfel in logica lucrurilor. Dupd de echilibru. Ca sa se poaia trebuie sa primim inapoi ceea
_^_L: pozltlv, am putea anihila sau Ou, dacd noi tofi, adicd marea majoritate am gAndi
md.car

energie negativl?

i"."a."u u"?^ta

mental gi distructivi gi asta se refl rnconjuritor. Terra este o fiintd vie, mult mai putemicd si mai bdtriind deciit noi. S_o fi sdturat a" rni"ir.'ri.iaii .*l o distrug! Existd chiar studi Masaru Emoto, care aratd Ea le preia informaliile din c ziteazd in oceanul planetar rn permanenld de emisiile avem posibilitatea de a influenla gi modifica structwa apei. inseamnd c[ noi avem _Asta ;;;il;ii;r;;;*; 9i. infl uenla srructura crimputui r*roe"".ii"] rvrar clar. nor ne putem crea realitatea fizicd.in care-traim. realitat ea fizicd prezentd esre $i .A: rnsplata noastri. Adicd md refer la criza economicd, foamete, .erd;;;i;

sau un ciimp informafional, dar asta inseamni cI acea masd de oameni trebuie sd uiu" ga"auri 9i similare gi totodati trebuie sd aibd puterei anihila emisiile celor ce vor ramaoi i" "."ig"i"a i" " venld. Sd gtii ci totul este "ontinuu?";;;; Tot ceea ce emitem rdmdne intreaga creatie suntem un totul cu vibralia noastrd. distrugerea masivd a ultimi

C: Da. O mare masl de oameni va putea modifica un egregor

iaiJ

3:lif::

lumea a treia, poluarea cu petrol gi toate celelalte. $i cine gtie ce o mai veni! C: Cdmpul morfogenetic ne poate spune, dacd avem urechi sd il auzim. A: Cum? C: Sunt multe modalitagi. Cei cu capacitdli extrasenzoriale se pot racorda pur gi simplu la acest camp gi pot scoate informalii de o mare acuratele. Mai existd qi alte moduri, putin mai tehnice.Tu ai auzit de proiectul Webbot? A: Nu. C: Webbot este un program de calculator care a fost creat in l997de Cliff High gi George Ure, cu intenlia de a prezice fluctuatiile bursiere. Se vrea a fi un fel de magind de citit viitorul, dacd imi permili exprimarea. Interesant este faptul ca ace$tia doi au descoperit ci analizAnd algoritmii pot vedea gi alte evenimente ce urmeaze a se produce pe Terra. A: Dar cum funclioneazi? C: Programul cautd anumite cuvinte cheie, prestabilite in baza unui lexicon. El folosepte un sistem de monitorizare a tuturor informaliilor existente pe web, trimitand pe net spideri @Aiaru:jeni), care caute cuvine cheie. Atunci cAnd le intdlnesc ei extrag fragmentele de text in care sunt incluse gi le trimit cdte serverele mam6. Aici, informalia este stocatd, filtratd, concentratA gi prelucratd. in acest mod softul i;i dd posibilitatea de a aduna laolalti gAndurile a miliarde de oameni. intr-un fel acest program citegte cAmpul morfogenetic, adicd emisia gAndr.rilor oamenilor. Ei suslin cd sunt capabili sd examineze congtiinla colectivd, iar acest lucru le d[ posibilitatea si facd doud tipuri de aprecieri de scurti gi de lungd duratd, adici pe termen de maxim 90 de zile 9i pe termen de zece ani. Bineinleles cd ei spun cA pe termen scurt au o mai mare acwatele.

136

An unncrk.*i vers

s

An.unnak.ki

A n.

unnak. ki versts A n. un n ak. ki

137

A: $i ei pot iDterpreta toate aceste date? Da, cdci au cuvinte cheie care fu" _C: fart" dintr_o bazd uria$A de date, aproximativ trei sute a"rnii J".r"ir". Ei o"u!1rTi, inrreaga rerea. adicd,nuloritrt.u tiiri;;; '" ' uanoe$te_te cd noi stdm intr_o mare de informalie, in asemeni unor pe$ti. Sa specii, dar cd pe noi ne Dacd am crea ni$te ro_ ze, acegtia trimigi in adAncuri, pus sd caute, adici ntralie, etc. C: Ei ai o acuratele de 50_60%. Au spus unele lucruri care s-au dovedit a fi reale gi au fEcut in timp s-au dovedit a n nerbnaate. "i," S;;-:_.rnoir1; prezis atacurile asupra tumurilo, g"r"n.. a.rurtrui nu*_ tei Columbia, cutremurul ain O"""unuiinJ^;, Katrina, cdderea bursei, dezastrul p.oar. a" a"r".il.J de petrol, etc. A: $i cum au ales cuvintele cheie? C: Au luat cuvintele dominante. cele care apar prepon_

"p.;;;;i;;; ;;;;i

derent

.

in limbajul

lexicala care sa. conlina maj ori rarea to4a. emolionalii 9i tensiunea existenta tu niuetut poputu_ !iei, luatd ca un intreg. Este interesant cle {icut o remarcd.: majoritatea au un caracter preponderent .irrformaliilor negativ, degi programul nu cauti un urp."i unurrl.. Din punctul meu dc vedere asla inseamni Ja i".rr.air*""" care noi o trimitem catre congtiinfa negativd. Se nu re miri daci efeciul in unul rdu.

conrun. Astlel au creat

il" ;];;"

;:,_.i;;; ;;;;;

,"i".;;;i; .r;'#;

pl;;;,;';

A:

plinij

C:

$te-te dacd s-ar indear fi catastrofal I

A: $i datele pe care le oblin sunt puse in slujba guvernelor, sunt publice? C: Sunt date publice. Oricine poate avea acces la ele. Ei nu lucreaZd pentru nicio organizalie. A: $i scriu articole sau au emisiuni? C: Ei scot periodic rapoarte. Daci ai vedea ultimul raport. . . A: Ce spune? C: Chidr vrei sd qtii? A: Md gdndeam chiar sA il povestim. Eu consider ci este important ca oamenii sd gtie. Dacd nu va fi nimic, cu atAt mai binel Asta'este qi motivul pentru care te-am iontactal. Vroiani sA verific anumite infbrmalii legate de evenimente viitoare. Eu.cred cd este bine ca noi sd fim informafi. Nu este necesar si fii savant sau academician pentru ca se iJi dai seama ca se intampla ceva! Este suficient sd te uili pe geam sau Ia gtiri. Planeta a luat-o razna. Avem 3-4 cutremure pe sdptdmdnd de peste 6 grade, inundalii, incendii, uragane, furtuni anormal de puternice, ghea;a se desprinde de la poli, oamenii sunt nduci, animalele 9i mamiferele au probleme de orientare, pdsdrile migratoare au inceput sd plece cu trei luni mai devreme, avioanele cad, 1i{eiul erupe gi polueazd... qi nimeni nn vede nimic! C: Pdi e mai comod sd nu caufi explicalii. Dacd a1]i un rdspuns care nu iJi convine gi la un moment dat va exista o situalie in care i1i vei da seama cd trebuia sd iei de bun ceea ce gi s-a spus, ai avea mustrdri de congtiin{d. Aga stai in ignorantd qi in caz cd va fi ceva vei putea spune, p5i de ce nu ne-a anunfat nimeni? A: Da, este gi dsta un mod de grindire. $i cei de la Webbot ce spun cd va fi? C: Ei doar interpreteazl datele. Din ceea ce au cules se pare cd pAnb la s{brgitul anului acesta avem doud

138

An.unnqk.ki versus An.unnak ki

An.unnak ki versus An unnak ki

" 139

probleme majore. Una ar ti un rezboi care ar trebui sd porneasce undeva prin noiembrie $i care va fi precursorul unui rdzboi mondial, iar alta va fi clima. Totodatd ei vid cd vor 1i probleme cu alimentele. Se pare cd, acest lucru se va datora unei modificdri climatice care va incepe cu emisfera nordicd. Ierni geroase, inundagii extreme, asta insemnAnd revdrsdri de rduri, valuri uria$e, alunecdri de teren masive, se vor abate asupra acestor zone, iar populalia va fi obligatd sd i$i ia misuri sau sd migreze. in datele lor apare informalia cd Spania, nordul Italiei, Elvelia, Bavaria gi munlii centrali ai Europei vor deveni loc de refugiu. Aceasta se va intAmpla in iama-primavara aceasta. Populalia va cduta si igi stabileasca un nou cdmin in aceste zone inalte. Cdnd vor crede cl totul s-a lini$tit, in zonele muntoase vor apdrea noi fenomene nemaiintalnite: vant foarte putemic, a cdrui comportament iese din tiparele obisnuite, geruri extreme gi de duratd. in raport se vorbegte de vrint cu un caracter unic, necunoscut europenilor. A: Eu auzisem cd in zonele montane este bine, cA sunt locuri protejate. C: Eu nu auzisem asta. De fapt eu nu simt aga. A: Dar tu ce simfi? C: Eu cred cd trebuie si stai in zone unde ili vei putea cultiva mAncarea gi unde sd ai apa. A: Dar gi la munte este ape, po{i sta ldnga un izvor. C: Dacd izvorul va mai fi acolol A:Cum adicd? C: Hai si mergem pe scenariul meu, combinat cu informaliile de la webbot. Dacd iama va fi geroasi gi lungd, adici o sd se intindd pe 6-7 luni, vantul extrem de putemic, asta inseamnd cd nu vei putea cultiva nimic, animale sdlbatice nu vor fi, deoarece vor muri de foame sau vor inghela, fructe sdlbatice nici atAt, iar casa ar fi

la furtun6' cdci altfel bine sd fre fEcutd cu rezistenla mare un adipost' fErd ea. Ai o rezervi de hrani' ai i"-r"i daci continuare' i1i oblii hrana? in vor asta va insemna ci izvoarele iqi t" *iti*ua, 'Exista posibilitatea ca apa sE ajunga la "-"ifnl""rrt"f . sute de kilometri dePdrtare' A: Pdi 9i la ges iii va modiflca cursul! poli cultiva La C, r]"fi iolosi pdnza freatica' munte nu.

o*i irr tt"ei Ct

..iii".

l" i"t

f;:;;;;'

a

aiirba de hrana' Ei spun ca mode-

C: Da gi vor continua 9i I cu atenlia ca se va incerca manipularea sa ^"a"n"u'ut.ug iuiotui tutt-tediei 9i a presei care va incerca, ln.culon u"t"nu"r" aceste stari cataclismice' zugrdvindu-le slabilirea incerca sumbre. Prin aceasta se va *""fiterea increderii populaliei in guverne- Cu gi vor extsta mant"roi"iiil toate aceslea populalia se va revolta asemenea se festalii masivi la nivelul intregii Tene' De

;;;;t

140

An. unnak

ki

vers us An. unnak.

ki

A n.

unnak. ki v ersus An. unna

k.

ki

141

ne arate cA vom trai timpuri nemaiintalnite. A: Dar ret'eritor la climd, ce spun?

C: Ei spun cd oscilalii fierbinte-frig vor domina planeta incepAnd cu sfhrgitul lunii septembrie anul acesta ti cd acestea vor duce clar catre doud anotimpuri. Se pare cd $i soarele va avea o vir'd. Ei zic ce vom avea qi in Europa firtuni de gheald, ninsori abundente, etc., care vor afecta toate ldrile, inclusiv Germania, Elvelia, Italia, Franla, Austria, Cehia. A: $i de RomAnia nu zic nimic? C: Nu. Probabil cA nu contAm. Bineinleles ca se vor gdsi isteli care sd zicd cd dacd nu suntem pomenili inseamnd cA nu va fi nimic. Cam asta spun cei de la webbot. Oricum, pe scurt, din aceastd toamni evenimentele vor incepe sA se dezlAnfuie gi succesiunea lor va fi una rapidd gi dezastruoas6._Nu ne vom reveni dintr-unul ci vom da in altul. Vom avea cizd economicd, foamete,_ €ii'irplii vulcariice, cutremure, incendii, furtuni violente, lngliil'ffudifi c6ri"la'ilivelitl scoarlei tereste, piobleme cu
C: Ei zic cd gi anul acesta vor fi ceva probleme, insi cd din vara lui 2011, se va vedea clar cd soarele va avea .fniompo-offi enr-had'rii:ltf aikeiiltanirtoidlilearata? i cd Ceea ce am pilit cu soarele anul eputul minor al unor grave modificdri ce va avea loc la nivelul emisiilor acestui astru. Se pale cd tot soarele va face ca o serie de cutremure sd se abatd asupra Terrei. Ei spun ca evenimentele care apar la nivelul scoarJei terestre in 2011, vor avea ca rezultat modificarea geografiei solului, inclusiv la nivelul fundului
oceanului. A: PEi deja au inceput! C: Da, gi vor mai veni.

'

rui sursd era acesta? kHZ. in Germania.ki An unnak. in schimb. lungi de c6te 600 metri. sa ved poate mA convinge cineva sA nu fac. tu ai auzit de GEO 600? A: Nu.disttibuitor sau separator de razd".wtnak.unnak. Se i afla in apropiere de Sarsted. A: Eu nu pot crede ii lagi de izbeligte pe cei ce valabil mAine. Aceasta imparte lumina in doud fascicole. nici mdcar lucrurile legate de Terra. ceea ce poate coincide cu prezenfa unei unde gravitalionale. care trec prin brafele perpendiculare.. Acest lucru nu a fost realizat. Razele luminii reflectate se recombind in separator qi creeazd un tipar de interferenld a luminii. Echipa de savanli care lucreazi in cadrul proiectului a sesizat ca un zgomot a c5..ki versus An.ki 143 Nu am stat sd analizez. GEO 600 se pare a fi fEcut cea mai mare descoperire din istoria fizicii. trwfiita .. se declan$eazd o razd laser printr-o oglindd pe jumdtate argintatd. A: Dar poate cd oamenii nu gtiu. Va Eu mi-am gandit rezercd ai sd ili vor cere ajutorul. declangate de obiecte astronomice super dense. .5 \ A: $i cum funcfioneazi acest C: Pentru a mdsura undele gravitalionale.142 An.rea undelor gravitationale. adicd a pulsafiilor din continuumul spatiu-timp. Tu nu vezi cd apar informalii contradictorii. sd intreb. A: $i c6nd a inceput acest experiment? C: Acest proiect a inceput in 1995 gi avea ca scop capta. cd ce gtiam azi nu mai este Ii ii fi o c vele C: p nu md caute nimeni. Orice schimbare de pozilie a acestor regiuni inseamnd o varia{ie a lungimii relative a traseelor. El este capabil sd detecteze unde gravitalionale cu frecvenle cuprinse \ I intre 50 HZ 9i 1. Ce este i C: Este un fel de detector de unde gravitationale.ki versus An. C: Apropo de informatii gi de Terra: spune-mi. ale instrumentului gi sunt reflectate inapoi. cum ar fi gdurile negre sau stelele neutronice. 1 aparat? . marcdnd astfel regiunile intunecate in care undele luminoase fie s-au anulat fie s-au potenlat reciproc.unnak.

nivelul de informalie tapetat la exterior trebuie sd se potriveascd numSrului de bili con{inu1i de volumul Universului.uru.unnak. A: $i asta aratd cd? C: Asta ne face si concluzionim cd: informalia 3D a unei stele precursoare poate fi complet incifratl in orizontul 2D al gdurii negre rezultate.punctut in care spaliul $i mat comporte sub forma armonioasd descrisd d" Eir*t"i" gi incep sd se dizolve in. fiecare conlinAnd un bit de informa{ie. insa toale explicatiile erau dat. a o forma dispare nclptul cA informatia nu Bekenstein."scopice :ill^r. ea Evreiascd din Israel si doar cdteva cbiar ca. el va elimina toate teoriile gravitaliei cuantrce care nu conlin acest principiu.fru3!ruTfiT i. Luni la rAnd s_au stua_ r.ff ."ul. Fizicd a particulelor din eama cd cei de la detector au entald a continuumului soatiu_ timp-. bidirnensionald aflata la distanfa.. Principiul holografic susline cd.na cosmice.unnak. fizician.d1lgs evalorarea lor rreptata :. de cuanrum spatio_temporal si cd Ti"r.Ifli.. atunci Universul poate fi imaginat ca o sferd a cirei suprafald exterioara este realizatd din porliuni la dimensiunea mdrimii Plank.i'. Hogan a inleles acest aspect gi a afirmat cd: dacd continuumul spatiu-timp este o hologramd granulatd.sranule. "on. suslinea a fel ca gi d..ki An.. Acest raport este cunoscut sub numele de scara metri. rua duce cu sandul tu a-"'"puri_ dox al gdurir negre>.t?r"Ji. toati informa_ peltnr...i grii dispare.. Nu te mai plictisesc cu amanunte."ll lnsernnd sa constatam cd de fapt noi suntem intr-o studii in aceasti directie. Aici apdrea insd o altd probleml. dar de o sutd de miliarde de miliarde de ori mai mici decAt un proton.... aga incdt nimeni nu a visat cdndva cd granulele din spaliu-timp ar putea fi weodati percepute.apruf A: Ce este aoesta._) ... urcqe ca nol tralm lntr_o holograj... Jontinutul . Mdrimea Plank este imaginabild ca experiment. cert este cd dacd principiul holografic va ti confirrnat.::1:1. Craig Hogan.t crspantla.ki versus An. f'otodat el va confirnra teoria st{ngurilor gi pe cea a 10-35 Plank qi se echivaleazd cu valoarea de !gj"c*tl"a a proceselor fizice carcau loc pe . cdci volumul Universului sfedc este mult mai mare decdt suprafala sa exterioard. susskind. A: $i ce inseamni asta? C: Hogan spune GEO 600 estc supus unor . aceasta reprezintd suprafa{a teoreticd pe care o acoperd o gaurd neagrd gi marcheazd punctul din care nu mai existd intoarcere pentru materia sau lumina atrasd inspre nebuloasd..unnqk. gair n re n*a rn*"-l" nesre'u care pr.t5 Asra . ci informafional al unei gduri negre este proporiional cu raza sa de actiune.."."ril. ki versus An. dr'nrr-un ziar se fragmente'aza rn puncte atunci cand este miiritd... RdmAndnd pe principiul holografic.144 An.#'.j:it L.. Hogan a dedus cd pentru a avea un numdr egal de bili pe dinduntrul qi la suprafafa Universului. " i1i aui'r. Ideca nu este noud..ki 145 cd experienfel neidentificate perturbd reactorul. lumea din interior trebuie sd fie frcutd din granule mai mari decAt cele din scara Plank. materialul spaliu-timp devine granulat gi format din unitdli minuscule asemendtoare pixelilor..unnak..

: . cei care au fost impotrivd iji vor repro$a tot Jie. lqrntgdg goqg q9lo1_dt4!AEgJ-Tjp.::.l dacd tu grii cd copilul teu vrea sd facd bungee_ium d veche ei uzatd ir.. anumite fenomene vor incepe in iamd.i' "'. C: Atunci.. fie intr_un loc O. torald.:: structura vibrafionald. nu crede. in curdnd pe Terra. $i nu va fi de bine. dar le perccpi aga nalrsm. sd C: Pai gi de ce nu i1i iei mhsuri? avem responsabiliteti... daga !q -q!!!. -lqlpldg a coniilor..?i?ffi l. ugr'.irpriZ este raspunzator de soarra lui qi irpil. este dezinteresatd. iri exp a? alii il. .i.146 An unnak."*.lismice.. ai informatii cd va veni ceva si nu iti iei mdsuri.unnak. dacd familia ta nu wea se se asigure."liat.T. rrf"i"* "rfi.. .unnak ki versus An. deoarece i.ki An. . dar nu gtiu incolro si o . Vezi. dar preponderent la anul. extrapoldnd.i...liflro A: Nu... este problema lui. Noitrebuie sd ne modificam. J.OU vrea sd imi iau mdsuri. C: Vezi. De ce sa pierd ..ki yersus An. tac. p.. lau.d_-" A: Dar ce re faci_cdnd unul credl L: lF vol raspunde cu o inhebare: 9i. A: Dar cam cdnd? C: Din ce simt eu.T1 Aici cred cd ai dreptate. Fiecare este rispunzdtor de acliunile sale qi fiecare va fi pus in situalia de a alege.evrt asrf'el de disculii. Asta gtiu sigur.. E.u. "a'. .-. Toli avem ganse egale gi toJi avem aceleagi informafii."ir"ii I cd va veni cu adevdrat ceva? C: Da. . C: $tii care este paradoxul? Cd daci se va intAmpla gi eu cred cd aga^va fi. chiar spre primavard.. vei insipi! de ei..li. Dacd unul este mai delds[tor sau mai neincrezAlor. cred cd ne indrepldm cdtre o schimbare 9."il. i.it u arf."fffr. simti. Eu cred cd timpurite.ki 147 matrixurilor. Noi tofi suntem egali in fafa Creatorului. hoare$ri in weo doi-trei aniJtu nu .unnak.. Eu simt asta.-Pe d-e alti pa!e. fi. Iogic.pentru care eu nu spun la nimeni nimic gr." . A: Pofi spune ceva cititorilor mei? A: Dar tu crezi motivul ::1L. atunci de ce sA nu ii lagi in pace.. se intdmpld. i1i spun cd eu cred cu . tu ca un om inlelept te tii de hotdrdrea lor? A: Nu.jte!_ i l I I I I P3i alunci stai qi te giindegte! Evenrual poate te 9.. Universul a inceput sd ne arate adeve_ rata lui fa!e.' . r ar.. Ili vor Zice ci tu eqti de vind cd trebuia sd petrece -'. Noi trebuie si vedem sd ne uitdm la ce va veni.

Persoanele cu care am stat de vorbd sunt oameni de bazi ai acestei lumi gi au pus suflet in realizarea accstor' matcriale. incendii gi inundalii peste tot. Astdzi. fizica cuantici nu mai percepe universul ca pe u. Acest lucru ne face sa inlelegem cd omul nu este un accident al naturii. va trebui sa ne ridicim congtiinJa de grup qi sd incepem sd ne condiliondm ac{iunile pe baza inlelepciunii. In incheiere weau sf. ghefarii se topesc alarmant de repede. Nu este ncvoic sI fii cercetdtor sau savzmt ca sd vezi cd tolul se schimbh. Viitorul model social trebuie sd fie unul bazal in mod obligatoriu pe legile iubirii qi echitdlii dil. vd spun ci nu am scris aceastd carte cu intenfia de a inspdimdnta sau a crea panici. de a trage un semnal de alarrnd. Clima a lualo razna. Este suficient sd te uili pe geam sau si culegi inlbrnra(ii. ci este in directd interacliune cu semenii sdi gi cu universul. Dorinfa noastrd unanini esto aceea dc a trezi lumea. inghe! in Brazllia. soarelc are anomalii . Eu cred ca singura cale de iegire este ref'accrea intregului mod de compoftament gi gdndire pe o bazd spirituald. ci percepe universul ca pe un flux continuu de energie in care toate elementele sunt interconectate. deci starca de echilibru a omului este influenlati de acliunile sale.ine. Cheia acestui rafionament este simpli: orice acliune individuald se rdsfrAnge asupra intregului. Dacd vrem un viitor nou. Avem c[lduli tropicale in I{ominia.n ansamblu de elemente disparate din care au rezultat toate sciziunile sociale. uragane. nu este o fiinld izolat[.Eu cred cd istoria universului gi a omului a fost scrisd de o sursd inteligentd. Asta inseamnd cd impasul in care ne alldm la ora actuald a fost generat de modul nostru defcctos de g6ndire.

unnak. dar este o iluzie. Schimbarea va veni oricum.ki versus An. sa vA luafl familia qi sa va pdstrali calmul gi echilibrul. in baza unor idealuri gi valori eronate. avarili4 etc.ki versus An. noi trebuie sb optdm doar pentru calea blAndI sau anevoioasd. deznddejdea. care ne va aduce noi modele de gdndire 9i comportament. granilele. in care incearcd cu mrirgdvie sd ne atrag6. foametea. cu rudele 9i copiii lor! Ei gtiu cd numai ficdndu-ne sA emantun energii negative ne pot stdpAni gi controla in continuare. Sd afirmdm cd vrem sd facem parte din aceasE noud lume.trnnqk. Sarcina noastrd este sd ne trezim gi sd congtientizdm schimbarea.. Ciind veli auzi de lucruri urate. Daci ei cred cu tlrie in asta.unnak. Nu trebuie sd uitam ce noi toli suntem frali qi ci religiile. Prin puterea gAndului noi voin ar. De aceea vd rog sd nu cddeli victime ale acestor pdcdleli.150 An.ki An. ei vor ca fratele si se ridice impotriva fratelui.ea acces in Pacea sd ne cdliuzeascd acliunile' . Omenirii i se pregdteqte ceva unic in istoria cosmosului gi noi suntem pugi in situalia de a ne alege calea pe care vrem sd o parcurgem. Nu trebui sd cddem pradd unui viitor rdzboi global.unnah ki 151 comportamentale gi exemplele pot continua. Divide et impera! Aceasta este deviza lor. noi. Acest lucru se va datora in primul rand faptului cd creierul nostru va fi supus unui alt regim de frecvenld. ce suntem capabili si renunldm la dogme gi tipare invechite qi cd suntem dispusi si rre acceptdm noua con$tiinld universald. Nu peste mult timp. Lumea care ni se oferi este o lume rninunatd in care ura. Noi credem cd prin ridicarea con$tiinlei de grup putem aplana dacd nu chiar anihila anumite fenomene ce urmeazA sA se producA pe Terra. ctc nu vcr mai exista. ultra-nalionalismul. rdutatea. sd lupte ei. crirna. Noi tofi am purces la un anumit moment drn acelaqi loc Ai tot acolo ne vom intoarce cu tolii. ne-au fost induse tocmai pentru a ne crea sentimentul de separa{ie. vom cunoagte adevarul despre trecutul qi originile noastre. rele.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful