An.nunak.ki versus An.nunak.ki

De acelaqi autor

ARYANA HAVAH
Cristofor
Magul din Carpali

Viafa pe PimAnt... incotro? Viitorul omenirii qi Pdmdntului

Inuaki, reptilianul din mine
Cartea intdi Dezvdluiri tulburdtoare despre trecutul,

An.nunnak.ki versus An.nunnak.ki

prezentul qi viitorul Pdmdntului

Inuaki, reptilianul din mine
Cartea a doua DelaZamolxe la noua erd

Inuaki, reptilianul din mine
Edilie integrald
Vizitali
9i: ORFEU 2000 I

www.aryanahavah.ro

BUCURE$TI

Cope(a: With Loneline:;,s, on Your Own de Anna Ravliuc Consilier gtiinlific: G-ral dr. Emil Striinu

PREFATA
AMINTIzu DIN (I)REALITATEA iMEDIATA
Probabil cd nu aq fi scris niciodatd in stilul ce urmeazd aceastd prefald. Sunt de peste trei decenii un cercetdtor asiduu al ufologiei (fenomenului OZN) qi sunt familiarizat cu ceea'ce de reguld sunt numite teoriile ce Jin de SETIT 9i CETI,2 de contactanli, rdpiri, intdlniri de diverse grade, crash-uril. rzboaie cosnrice 5i catastrol'e mai mult sau mai pulin planelarel sau civilizalionale. Cunosc lucririle Aryanei Havah gi cu prilejuri anterioare mi-am exprimat pe larg pdrerile vizavi de ele, aga cd nu am sd revin asupra subiectului ci am sd incerc sd-i dau prezentei prefele o notd de (i)realism prin faptele ipotetice totu$i pe care urmeazd sd le descriu, de fapt am sd fiu chiar in tema cdrlii. . . Totul a inceput printr-un telefon. Ce a urmat apoi fiecare dintre dumneavostri, chiar gi eu putem avea ce pireri dorim. . .

Un alt fel de

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei HAVAH, ARYANA An.unnak.ki versus An.unnak.ki / Aryana Havah pref.: g-ral. dr. Emil Strainu. - Bucuregti

-... 1,'

1

rsBN 978-973-1 986-r 2-8

il (pref.)

'4n

7"7ro

I

De la expresia englezeasci: Search llxfratenestrial lntelligence

Cautarea civilizatiiilor inteli gente

2 De la cxpresia englezeasci : Communication Extraterrestrial tntelligcnce
3 Din englezi prdbugiri 4 Aluzie la lucrdrile lui lrrmanuel Velicovski, Cictcnireu

lunilor

g)

Sanuel Huntihgton

C i ocn i rcq C ivilizaIi

i

lot.

tlcr.' ttrt ltrpt fostbil {ilretl rllT.neu venea dintr-un scur.r avea ochii galbeni cu pupilc verticale ca de pisical.90-2.. multc apc)uri cle la acclirgi numir.tl Lt 'ln unnuk kiyersus.tout terrain" pcntru rcluarea cdlStoriei. Contrariat a ciutat s. In economia f-aptelor.lizirrrrrl lticlrllui punc( tle vederc ci doar un nalalor-ciit (lc cit obicctiv irl cvcuiulcntelor descrise. ofiler superior din armata. I)cntru a infelege ceea ce ur rncazd aur s. rlori sir in{elegc[i cA nu vreau sir lrrr ptrr.. La ult lltontent dat pc la ?-l'1" nr-arn tr... lcgal .r dar..dc dccor"!' Trecdr.. s-a dat jos din nraqini l-a plivit a scos ni. li'a o clirninca{i de iulie. Cred ci suutcti de acord cn mine ci omul uostru eril totu$i frArrintat de contraclictoriul sau sd-i spuneln stranietatea intAmplirii.lndividr-rl" s5-i spunem aqa l-zr observat..00 metri iniltirre .rd de momcntui de .r subiect trebuie sA spull cil in dintineata cu pricina anticul t.te sllnete asculite cdtre cineva din ma$ini.torcea'' cu rnotorul pornit.czrt buimacit de tclclonul trobil care suna in nestire.rrrrr \!tr \\.r'roltslrat.lr. Trecuse ..adormit in lbtoliu la biroLr in lata calcLrlatonrlui.i pr-cli. rlc citcva ori in ultimii ani prin iadul din Lak qi Alganistau iar mai inainte avusese inci cel pu(in altc cinci misiuni de hrpli de dr-u.pcrplcxitate" s-a gAndit ci ar putea fi vorba de o lhrsi. Mai mult nu cste un fal.esus de orice lrinuiali de imposturi pe care crcd ci a-1i incerca-o lcgat clc istorisirea ce urneazi. Intr-iind ir.ascnr sii nar.1n altuk ki rtrstr ltt trtttt.!rt unnuk ki iii Vrcau si suputr alentiei un alt l)Lrtct rle ir...rislicii. Dar cxisti qi ur.r. orrrit aici: dupa cdtiva kilonetri a vdzut acclaqi "11 I Iummer tras pe dreapta cu toate patru u$i deschise qi la cAtiva metri de magini pe cir.) al scicnce-lictou-uhti sau al ozer.. . La apropierea de Bucr-rregti ma$ina i-a sennalizat printr-un scnzor cA mai avea benzind pcntru doar caitiva zcci de kilometri.i indivizi.. . Cineva sunase de ntrrllc ori $i iusisla... Cit timp amicul meu l-a privit a apreciat cd avea 1.r l'cl de creasti ca o qopirli.c.ir r.ii . ighc'z pe NIl1' pinar iu zori clncl qr obosit 5i torojril dc ciilctui arl.cc rrllteirzil riil lc rclatez a.1. dcl. ObservAnd cd Ia intrarc erzr o cameri video l-a intlebat pe cel ce vindea la statie daci funcJiona dar acesla a rispuns in doi peri cd aceea carnera video este doar.individ" in cizme dar care nu avcil haine ci era in totalitate acoperi[ de solzi verzi exact ca un clocodil ial pe cap avea ur. Dar atunci a observat cd uga din dleptul qoferului de la Humnrer erur deschisi . Il cunosc lbarte bine $i pentru mine este mai pl. iar ca plcgiitirc avca specializarea .trupe de comando".. perea iritat s-a urcat gi a dernarat in trorlbi.rdrie. . deci s-a orientat spre cca lnai apiopiata benzir. dar in jrrr nu era nimeni..i vadar dacd mai lusese lnartol cineva la eveniment dar a constatat cd era singur in parcarea staliei de benzini. a plntit gi s-a indreptat spre lnagina sa un. bine regizati qi qi-a lclual drumul.r!ll (l\. soarelc abia rirstlrisc fi ([rrouiai cirlclur-ii de pcste noapte nu putuscm sir tlornr . de culoare verdc inchis.. ce pireau ci se ceartar sar-r disculd ceva lbarte aprins. Pentru cI lucmrilc 5-11. nu s-a sinchisit cn nimic.al spun cd cel cc suna era un amic.r \. Conlomr relatdrii fiind ora 0500-0510 la bcnzirriiric nu inai cra nirneni altcineva care alirnenla ci unclcva latcral doar un llummcl kaki cu gerluri fumurii .i pe scaun slitea un si-i spunem . In mod crudat ma$ina llu avea nulnar de inmatricularc nici pe fata nici pe spate. . . Dupi ce a alimental..np clc data aceasta erau doi aga-zi. .ati prin Africa 9i America I_atina..r I{ctczat.t concediu de Eaptc zilc cc-l licuse la munte solitar cu coflul uDdeva plir.

Pe qosea lreccarr multe camioane dovedi uraterial..i ai qol'cli liccau scmne spre . cind de fapt cred ci suntenr niqtc sLrbchiriaEi in tranzit pc o planctd care uu ue-a apartinut niciodata gi trnJc Jc lrrpt nici rru .nai gdntlc5tc gi acum la intAnrplarea ciudati pe care a Dr. Dircctorul Ccntrului de Studii qi Cercetiri Psihotronicc qi Ufologice c mi ls t ru fo (a) gm ail.. Dar.rttt .creatrtri" clal. Dupir citcva minLrtc (3-5 minule) conlbr. Emil Striinu .1n trnnrrk ki Unui dintre cl plrea mai inalt cu l0. am chulirt al(i rrrlltoli clar lotul a fost marcat de r-ln e$ec 1otal..tstrl cor.lim care nc cstc rrrerrilc.t.rttar cchri cle I'cnire spre Brrcurepri si cLr o i'ilczli rilrriloar.tiut la ciue cs(c butonr. coada I cdr:or' in iimbclc scnsur.ii la minc tclclirnul arita clar ci se licuserd 1l lbtogralii doar in locul pozelor ecranul rdminea verde la listarea lbtograliilor.c au dispir-ut in tlornba isciurl . fbarte ciudat in mod singur:. trrlrri nrlrii tlczatnigiri. NLr r lclr-r sl-r spun niuric de cele ce au rlrmat momen...i unici in mesajul ce il transnr ilc ! Partca tlagicd a poveqtii este cd la momcntul ajunger.:ic\. Iicranul era verde gi. culoalc vcrclcl Nu am putut recolllpLlne nirnic din cccu cc a lirst lbtograliat.---i... lv .tli lil An trnnak ki ver.r Lt llitttctti.n rclltlirii cei doi s-alr sui( cahli in Iluntrner au intors s1.i pLobabil ci intre doud ambuscade se r.ul rhspuns a fbst cir a first lbtogralrati o sursd de lumin5 foarte puternici tlc..r...r*.1n untt.trdirn intr-o Iunrc pc care numai clcclcr. co m .r lirsl int..n o vagir implcsie ce suntem stipenii ei.rl . clar arca 5i trn 1'el treit-o...ri liril puterea de a o dc.:rrcuni cu el la reprezentanta llrutei ce trsigula servicc-ul telefbnului dar singur.. stinrati cititori accasti rclatlrc csle cloar .i "11 0 r.rnricrrl rneu i-a iiltoglallal cu telelbnul mobil....n ci o cunoa$tem..jurnalul" lllnrului ce vi l-a pregltit Aryana Ilavah in accasti carte ciuc cste deosebit de incitantir.atat.. atat. rotal ncstinghcriri cirrtl .rlc scr. ( ci d.r r.Olf '.On" qi . Alrricul ntctr cslc la aceastd ori undeva pe un teatru de operatii nriltatc . aver. Nici o imagiue! An.alrc ArlicrLl nostru a rc\azut fotograliile clc pc tclcibnul rnobil gi a polnit glou! spre Bucuregti cu giindul si vini la mine pentru a ne stitui ce lacem cu 1btografiile cate eLaLl uLnitoarc.5 ccnrintctri decAt cclalalt $i liu avea cizme in picioarclc a ciiror labi serndna cu cea de qopirla cind pagea.. Un lucru cste sigur.1..ticipanti la tr.!n-uttnok ki tersus.Delete" sau rllcar ccl . La solitrl care ne conduce ar fi intclcsarrt dc. dar pot si vi spun ca limp de rloLrir slrptlrnini aru ascultat povestea de zeci de ori. nu a oi-.l llriticii pc Soseit 5i zecr de injulzitur:i ale celorlalri par.

a exacerbat cltre sfArgit intr-o expunere suslinutf. se supun pa(ial aceloragi legi plmdntene ca gi noi. cu un IQ care cu siguranld il depdqegte pe cei al pdmdntenilor. Acum ceva timp am fost contactatd de o persoand care m-a rugat si o ascult gi sd incerc sd inteleg. De la el am aflat cd acegti anunna-kki. Aceastd grupare. IErd idei preconcepute. sd v-o expun. in urmd cu vreo cdteva mii de ani. respectiv ci tr[iesc intr-o lume duald gi cd qi la ei existd cei cu intenlii pozitive gi cei cu intenlii negative. cll argumente gtiinlifice care m-au flcut sd inteleg Ei sd pdtrund in anumite laturi ascunse ale vielii pe acest pdm6nt. datoria mea morald de om md obligi sd fac acest lucru. . De asemenea vd sfrtuiesc sa ciutali veridicitatea celor afirmate gi sd le acceptafi doar in mdsura in care ele rezoneazd cu trdirile dumneavoastrd interioare. ceea ce avea sd imi spund. care gi-a spus cd are misiunea de a ajuta Terra gi pe locuitorii acesteia. degi in prezcnt neoficiald. Aga cd m-am intAlnit cu respectivul. Degi mi s-a pdrut ciudatd aceastd rugdminte. la inceput destul de banald. care spre surpriderea mea s-a dovedit a fi un interlocutor erudit. Se pare cd demult de tot. Disculia. cu o capacitate extraordinard de sintezi. s-a desprins o grupare din rAndul lor. a lucrat milenii spre a u$ura soarta noastrd qi spre a ne ardta unele lucruri in viziunea realh.I Oricdt vi s-ar pirea de ciudatd relatarea pe cirre urmeazd. Am mai afirmat gi suslin in continuare ci cititorii acestui gen de literaturd sunt oameni ralionali qi cd informaliile pe care utmeazd sd vi le dau vor fi analizate gi filhate. un imbold ascuns m-a fEcut sd fiu de acord.

Ulterior s-a demonstrat laptul ci naLula liunizeazii cel pulin trei tipuri dilerite de neLrtrini. Vor exista turtur.im clar. Este acum ori niciodati.ra sutd de rnetri.r comun. rrrc-jorilatel Iiziciertilrtr J Irresul)us ri rtcrrllirtii rtrr rrr rlasd intrucAt nu s-an girsit inclicii dcspre masa lor.r.'inccprnd clt \irrJ aceaslJ gi continuincl cu umdtolul an: vom fi supuqi Lu.lodelul Standarrl al particulclor' yi ir. despre ridicarea con$tiintci de glup gi dcsple 1-aptLrl ci acum ne af'lim pe uftir. ca tiincl r-Ln <r'er. un nulir mult mai mic decAt cel estirnat de calculcie tcorelice. crilui. ci ulta cu inlegistriri ieqile dir. l)npa anii '90.-l. Iar din picate aceste linor. se da1 D. $tii ci se zice cd in limp cc asculti accasti frazi. Ray Darvis. A: Dar ce sunt de fapt acegti neutrini'? Dl. . deoarece legile conservdrii energiei gi conseruirii impulsului pircau distorsionale de reacliile nucleale.rilor lundamcntale.registrat ciocnirile lor ocazionalc cu tr' alcria.rtc gi nisuritoli noi arr |-rmizat primele dovezi care suslineau iaptul ci neulrinri au masa. trrce pr-in aceste 1'elomeue.X: in 1930. inlr-o minii din Dakota de SLtd.ki An unncrk ki t.neue nu rol Jl izolate.X: Da.itii. A: $i atunci de unde gtii cu atdta exactitate? Dl. Wollgang Pauli postuleazi existenta r:nei noi particule.r1 1r16[].rnt capabili sA lraverseze intlegul Plm:int inlr-o liac{irure de secundi deoarece an o vitezd apropiatl cle cea a luminii. L-.nicir.'llrlttrl X: (. Nu va fi o I'ard nolnali. Astfi:l au apiuut voci ale Lrnor oamer. ca sd mi.nediu> teoretic <dispcmt> cu scopul dc a rczolva clczc- acest l1cru i din centrr-rl galaxiei.rtclaclilu. iar accst bombarclament \/a cre$te in intensitate.i in Soarc. ciclonii se. ir. Sunlem ef-ectiv bornbarclati.rentrini? Dl. dar sunt ascunse publi- cxpcrimcr.r continuar-e il voi nunti pc acest interlocutor Domnul X.or inmulti.X: Nu. despre cataclisrle.rci. A: Dar aceste lucruri sunt create cu intentie? Dl. Este posibil ca acesti neutrini. El credea cd oamenii de $tiintd nu vor putca fi niciodata capabili s[ dcrnonstrczc fizic existenla aceastei particule. $i binein{elcs cd gi soarcle are o marc iniluenli. ial zilele cle maxiu dc tcmperaturi.irat cd vom avea ceva problenre dc oldin climatelic? Ncntrinii sr. X: Sunt dovedite qtiinjific. Arl. rcalizind o revolulie in N.6 ln tinok kiyersus An unndk.co urntd. ciStigitorul plemiuhLi Nobel gi echipa sa au lvut nevoie dc aproapc i0 dc ani pcntrl a (captura). expr. Va ii prdpid. pirdr"u i yor fi dislrr-rsc de fbc Ai culturi vor fl iitLr:tclaie.lte) sir li juc:rt uu rol cheie in folmarea Universnlui. ci rAnd pe rAnd toate zonelc globului \.al. r. spafiLl $i aproape nirnic nu le opleqte. care de pulin timp pot 1i cuantilicate gi vizule. LJn sfert de secol mai tirziu. in zone care ltu aveau ascmenea lbnomene. Aceste parlicule cilitorcsc in linic drcaptd prin stir.ana: lJste ader.nt*.xperimentul a fbst prerrriat cu Premiul Nobel in 1988. Eniisia lui este din ce in ce mai putcr. Vot fl incendii qi iuunr. cnergii lbrmate din par-ticuie.et sus An rnnuk ki 7 ldeea cic Ia care a plecat intalnirea noastri a fost una simpl.lt-li bombardau'rcrrt clinratic Iard plecedent.. aer. deja sute de trilioanc de neulrini trcc prin corpul t5r"r. vor ailct'na abcrant cu cele de minim. A: Te re ['eri la acei t. numiti ulterior ncutlin.i anrure: sd sc relateze despre schirnbdrile care vor vcr.2000 de neultini produ.i de $liinfd cale au incepr-lt si pund la indoiali valrditalea l\4oclelnlui Slandard al chilibml de energie din leacliile nucleare.ri cu aspcct de lorrrada. ce pilea a 1l invizibili.in cadrul unui experimcnt s-au observal primele semnale de ner-ririni $i 1ot atLxlci s-au ir.l . llri sa-{i laci vrcun riu qi fird si lase vr.. api. De-a lungul anilol. care sullt extrem dc mulli (ci dcpigesc ca uutlir Loate celelaltc particr-rlc de rlaterie cunoscr.ri.

Disparilia neutrinilor arc lcgitnri cu o proprictatc speciali a acestor palticule evazive: oscila{iile nentrir. fapt care va ducc la imposibilitatea zborului cu avionul.rr-c l'ac ca Soarele sd slriluceasci. acolo ullde a fost posibil. La totG: A: Dar existd dovezi qtiinlifice cd vor avea loc anurnite evenimente? DI. vulcani? Dl. Irc care il culloa..laponiei. slrLdiitrcl neutrini creaIi in soarc. in timpul zborului. ap[rAnd fie ca neutrini eleclronici.disparca" transfbrmindu-sc irr alte particule. ci se translbrma dintr-un tip in altul. se va rupe placa Pacificnlui care va lace ca toate lirile situate in zona aceea si aibd problerne cu ldrmr.X: Ba ne afccteazi.rtensifice gi si sporeascd in frecven{i.I . dar llu intotdeauna ili ies. hr r-rltimii zece ani. goseaua va 1l ir curind plinir cr-l toate aceste trei tipuri de vehicule.X: Da. nu a nai cxistat a$a ceva pdni acnn.sa carc ii ploduce: Soarcle.1n unnuk Ii An unnuk ki versut .tiintir an cmis o ipotezd confor'm cileia neutlinul clectronic ar putea . in rcacloare nuclcarc'sau mai nou. Dl.) A: Bine.rtif-rcalea tipurilol cle ncutlini lirnctic clc sur. dar ce acest aspect va avca rm impact deosebit asupra culturilor din anul urrn[tor.rrile.n ca fiind modclul tcolctic care explici lunclionarea Soalelui.. Oscilaliile neutrinilor sunt un efect cuanlic. Doar neutrinii cu rnasi nenuli pot siviir'gi accsti tlansformare gi de aceea m6surarea cletaliilor plocesului de oscilalc Ic pcrmite oamenilol de qtiinti si cleLermine dil'eren!a dc rnasl dintre cele tr-ei tipuri de neutrini. iar in prczent se exanineazi tipurilc clc ncutlini tri se Soare rol lbarte importanl in c61eva din cele mai impoflantc procese fizice din Univers. fie c:r neutlini nrrronici suu ncutrini tauonici. Dupi cum spuneam. Ne modiflcd cimpul vibraliorrll. tot timpul qi ltrc trccst lucru neobscrvafi deoarece ci interactioneazit liltllc rirl cu alte forme de matcric.trsut .. evitind astl'el deteclarea 1ui in expelirnentul lui Davis. se perc ci in acL5t illl \il exista un cu1t'cmur n-raj or in zona . acesta se incilzeqte. I)e tot globul va urma o perioadi de cutremure cle 6-7 ci totul incealcli iclcntificarea acestora departc dc srrrsu.ln unnak ki q lui.{ vor exploda mai mulli vulcani. dar existd gi cazuri in care totul este speculativ deoarecc nu sc $tic curl va evolua un anumit eveniment. A: Dar se $tie concrct ccva'J Nli rel-er la ce va veni.riJor'. Ncntrinii sunt pretutincleni. Se po1 face presupuneri. atmost'era. Cutremure multe vor_[ gi in 20-lQ. in atmosf'ela Pin:intulni. s-au rulat runumite programe. [n tinrp cc rretrrrinii cilatoresc plin materie qi sp:r1iu.X: Da. in accclcratoarc de palticule. Trebuie sd intelegi cstc nou qi pentru medinl gtiintific.. iar acest tapt va lace ca anumite fenomenc si sc ir. A: Te referi la cuitmure. ci joacir un .lcl. reactorlrl sau accclclrtor-ul. mai exact. iar nrilielrlc rlc ncrrtlitii trec prin liectrre persoand. cum ar fi reactiile nucleare c.X: Ce p()r sa ili spun. S-a reuSit ider. dar daci nn ii sirntim. un nulnr"rr dc cxpcrimcntc au ciulat oscilatiile neutrinilor. Dl. care va I'ace ca insulele Kurile sa se sculunde parlial. S-au fhcut simuliri pe calculator.ii sub accsl aspcct. insd in lnai anul ce r.1n ttnnuk kit. Dac[ la inceput au erislat pc o qosea doar magini spor-t. De asemenea oamenii dc . qd in r:!oiembri.. I'r'oblema majorA este datd de laptul cA au inceput sA lulccteze miezul planetei.ine. Ele au fcrst explicate prin analogia cu o magini sport care se schimbi intr-un ninivagon de mariii sau nn autobuz gi apoi rcapare ca maqind spoft la inulti kilometri mai depafte. Acum sunten supuqi unui adevdrat bombardamcnt c. neutrinii au capacitatea de a se transforma dintr-un tip in altLrl. inseamni ci nu ne rrlccteazd. Chiar.L ace$ti neutrini $i se pare ci intensitatea lor cregte.

In prezct:t guvernele lucrcazi la -un aVer tizoi barc sa I-f emiti oprirea brusci Ei in-rediati a aprovizionirii cu curent electric in ideea salv.cr. dar accasti afituatic se bazeazi pc anumite modelc n ale pe sirlulator. Ei au ln:rt mirsuri pcr. Acum.X: Cc sc qtic clal csle rirptul cir in 2012 \/oln aveil explozii solare.ral tercn in Patagor. A: Am mai auzit varianta.tci clalele se schitnbii.rre . hitr--adevir este bine si ai un plan de rezervir. lndia 5i China vor 1l cel mai aiectate din p iiirctii vecier-e ai intcgritilii teritoriale.v An trnnuk ki )n tnnttk ki t. Nu se cuno.X: Ba da. sd qtii..rJrrl I rrropei s5 intle intro noui gl:rcialitrne. ['dnd spun lotul ni lcl'cr: la pr. dar nu gliu ce si zio.lrii translblnntolLelor. t. miri alcs cf.rvesteqti rniliarde in buucile pi depozite subterane? De ce lamilia Bush gi-a cumpf.. Oaurenii 1r-ebLiie si se hrirircascir Iii pLegntiJi. spune mult. cutrcmllr esle prost spus. A: Spni <ei>. dar ccea ce ne deosebeqle sunt intenfiile. lri trcbuic si se ajute singuri . A: l)nl ccva concret. Ei sunt asigurali. eu sunt dif'erit lajir de voi .tu tnai lArziu..1n LutnLik ki 1i \ grade lninini.tiu cd nu mai avem timp.tic'? l)l. Dc ahl'el mic mi sc irare lotal nociv si iti triiic.ri Ei . nici cdt va line Se prcsr. clin cc in cc rnai nultc voci sustin acclczrgi tcorii.. Ar trebui ca oarletiii si . 'frebuie sa seurna cd toaLi populalia rirmasir la nigla czitrc zona care \ lr rcprezenla atunci sudul. c calc lungi. cale nLl sc $tie cat va 1inc.X: Daci aq 1r in loct vostrrl. lslauda. Dl. Acest lucru va f'ace ca n. Este adevirat cI dacd ar f-r si nri analizcze cineva din punct de vcdcrc cnergctic. in Rominia vor tl culremure dar-nu vom avea schimbari gcogralice alc solului.. iri dri .r n-riLi la anul.1n urtnttk ki versu.rilc exact nici cand va incepe. Iar laptul ci acc$tia $i-au luat nrisuri. sprc a nu ti luali prin snlprindere.r'rici rezerui dc alimenle tru strici. cJlll l. En qliu ce va ver.ziilor vLtlerniec. se picsttpuue cir in nrai la anui va iucepe totnl. .il cc\il. lluta aceasta llti-a$ cr-llrpara ceva in afar:t matilor ota. se . $i eu sunt ca ci. nlri irre ct srrr rnli t.tie gi sd igi ia misnri. Zarurile au fost aruncate $i nu nrai pot fi oprite. tu nu e$ti din aceiaqi grupare? Dl. AceEtia gtiu toate astea de rnult tirnp. Er-r nu pot sta pasiv.. gindinJrr-rnr cd 5i el llcee plrtc Jirr acccari grupilrc. Llaci insd plecim dc ia urocielul actual.i si nu caute rdspnnsuri gi sustinere la guvemurli $i socielaten $tiinlilicar. A: Putem 1'ace ceva'/ Dl.. i. dar asla nn mi f-ace sd subscriu modului lol de acliune qi gindire.ria? De ce Cloroana Brilanicii lnvesteste in Romdnia? De ce toati zona muntoasi din Aiiica cstc vdndutir cdtre guverne gi parliculari? lti pot cla zeci de exempie. atlu.strt .ri in genere acest luclu nu este posibil in zoncic ii'iguiollsc. Explozia solari cc urmeazii va influenla in urod dccrsiv polaritatea Telrei gi va avca loc in tlod cer-t inversarea polilor uagnetici. teea cc^ne va lace si t iurittettt pentrlt citcva lturi llrd curent. l)e ce ar lacc ei astt-el de investifii ncrentabile? Am rAmas putin surprinsi clc lbrmularea <eiir.4rune cd pc undeva plir. Se pare cir va 1l ceva contiuuu. Nirleni nu gtie concret daci va ll sau nu ccva. Ca qr cind PirmAntul ar trcnura. Dc cc sd ir. Un uric reiirgiu qi o r.ut Eansa sd . Daci bombardatncntcle cncrgcticc se intensitrci sau scad. Spanra.X: Daca va fi aga sau nu vom vcdea.X: Nimeni nr"l $tic.lar contin ttu. dar de aici qi pini la a llisa totul.ohlcmc ca: intensificat-ca cuiletnttrclot.c. Se pare cit Turcia.a introduccrca tlalelor s-a tinut cont de contextul actual. A: $i cAt va f ine? DI. cLentuJr'cr erpl.ti viala gindindu{e la apocalipsii. cll nll sirnt asta.. Ccrt cste cit oamenii trebuic si qtrc.10 . A1i ai. rupcri cle lblii. Dc lapt.riru ei gi lamiliile lor.i idcntic cu ei.

ln timp oe vorbea.20 m. dar esre daroric rnea sd incerc.rdnlul va fi altfel din punct de vcdere geografic Ai oamct.rtem cei ce vI conduccm de milcnii. urmitorul an va fi un an dc regnrpare q.ri clutrate.ii-au adus aporlul la apalilia umanitdtii actuaic.Limiti cle siguranla cLr cale vorbi:1. lntrc timp au evoluat $i ei. doar doud rniliarde au r.n in :rl noualca ceas si vd lr-rali nrinirnc r. de lploximativ 1.i bani. l)zrr anunnakki este o denllmire giobala. Acunr veli cr-rlegc roadcle muncii voiLstre. inainte de deznodirnintul tragic. ia CreatorDl.t.i implicarea pc care le aliga. cam la 2-3 ur. dar rtuvcmele sunl in contact direct cu 6 dintrc clc. Exista unii mici. $i a. Pirr. Semi{ii. l)e lapt tu ce imi poli sprLne despre accgti t olonizatori din vecirime'? Dl. Noi snr.t. iutt-n itscmenca situalie am o s(alc tlc rlisconlirrt.. mea cste sd vd aiui sa iriceti clir riii muiT-i.".X: u\dic[ ia dumnezeul pe care vi l-am dat noi.. Am ri'imas r.ansi. dal ari ci. La l)umnezeul Suprem.A.ndsuri dc protectie L.rsi micar acru.1-al).: La I)unrnezeu. care vin din zona Olion .i cirre o lurne stalpinirai de instinctc.i e1brt.olbea David. degi nu rlcbordeazd de bundtate $i existl cei mari. A: Nu pot spune cir ccca cc inri sprri rrrr inti este cllllosclrt.tk kt versur t rr l)umnezeu ne . Despre acegtia i.X: Anii ce vor veni vor 1l holardtori pentru umanitate. l'otul se va schimba.\ h rJ rtt Stt tlnnr^ ^i . care vine din Constela{ia Pistorului-Ar1ulus. nn itnpr-tls .roui orirrJuire. iar in llecutul indepirtai al planetci. Dupi ce va trecc anul 2012.. iar marile fan'rilii regale gi cele nobrliare (qi nu nLrnrai) rLu Af)N-ul lor.ne si vi spuui care a lbst cursul titnpului.4.1n tnnde ki i3 sohimbali deznoclirniir. Voi ma puteli crctlc stru nu.r:rsiunea .I indcpritluL ric ('r'cirlor. Confom cu'sartina viitorul aotual. dar rnenoria lui ancesttall l-a flcltt si ne rciateze despre ei a.X: La care Ei te rcltri? . Arii ulnrdtori vor 1l cataclismici clin toatc prnctcle de vederc social. doar ci 1i ei sunt de mai multe tipuri..ratura lor. care sunt destul de paqr-rici. tlltr rrr lolrtc astca simt . lrste ca qi cLun ceea cc a lbst lrebuie tlistrus spre a se reciidi o nouii lurne. Dl.r mesagcr clir:r r iitor'. ctr lcittc astea.rclucigarea cu pimdnlcnii. care vi.** 12 )tt itnn. intr-adevir existd aga-ziqi reptilieni. $tiu ci airr glcqil i:ti to{ii. care sunt agresivi pr-in insdqi r. dc ilccarc rl|tir cintl sLrnt pus5. cd Iloctc n\.rii igi vor schimba modr-rl de gindire. qtiu ci iirn lrlrl-o 1rt.iaiizirt alcnt.te clar.: i. econornic. A: Printre care Ei aga-zigii reptilieni? Dl. nriJ A: Nu. polie .ners mai depana.a cum crau ci atunci in urmi cu ciiteva sute de n-rii de ani.i priorititilc. va lirce ca echilibrtil si sc irrtoarc[. iltbe.rexistente. trei din aceste rase au fbst cclc care .zr-it pradi capcanei lor: nraterialismul.r timp s-a pelr. estc libcrlLl voslnl arbitt'u. $iln ca esrc o misiune gru. czue dc iirpt sulrt 6 spccii. ir.tr r :r li. hazati pc rlte prilcrpii. Va 1l ncccsalir o r. Davici mi-a explicat lirar. in delrirrcntul srrlietului. Dcci spccia iurunnakki a crcat orlul.a 1el incit copir vo$tri si lie atr':r.le iubire venit dc la El.X: Da.-!!d. deqi ir. geograflc.ni place si creti cil in acel Lrltim rlinrrt.u snllt ur.l -.tc . dli ir. Ceea ce a mai riunas din pLrlerile lunii se vor intdlni ciutind solutii. 1. iir. De lapt cxisti 3 rase care au intervenit: specia Nordici. Ali licut in a.i ci ne va mai da c. insi pot alit-na cu lriria pe irirrd ci ceva din interiorul mcu imi spunea ci vibralia lui nu imi corespunde.. I)l. rlul din pitcate accstea vor fi ca gi ir. Poate (:rtc doal inraginalia lnea. Era ca gi cum buna intenlie afirmatd nu se potrivea cu ernanafia gAndului.X: De fapt existi 51 de rasc dc cxtratereqtri. dar cu acccaqi r.i acegti Gri. l-am lr. iar intcnliiie qi faptele lor nn rnai sunt flcute Ia vedere ci sunt camuflate qi ascunsc aclcsea sub maqtile prieleniei gi ale altruismului.rtul.lrt ttnn.nis ir.

iirs aici.n cci ce aLl r. culoare.rtru a se indcphrta omul de pirnant.ri . $tiu ci te surprinde laptul cir volbesc cind la persoana intAia. A: Eu nu cred ci vol reugr.i dc accca nu pot accepta A: $i totuqi timp'? $i-au p[strat ritualurile.X: Exisla anurnite date cheie. daci nu.ln unnttk ki .raj orita tea. La itrccput au oolaborat cu lolii. care deja cxista. tu $tii ca tot zrtilia oameni intri gi clacd casele ar fi pe sol? Per.rI ircr ll rLr rcr. inrplementarca idcii clc medicamente vitale.ea batalie care se tirnp.ctra au lbst dc thpt o delegalie a celor 5 i de spccii. Dc lapt asta esle ntal. Llnnitoarele etape vot fi: inler'zicerea produselor din plante.-*Dacf. l)e la etajul trei in sns scade icgitura cu'lerra.X: Sunt un hibrid. Ei sunt aici de mult schimbarea.X: Vom vcdca. pc 'l'erra. Tu gtii ci in 1998 s-a licut plima marc pace galacticS? A: Nu. iar acest -fEcLrte T6atexunt CIL cr. Ei vor sA plcvini accst lucrll.e.rodelelc dc viu. dar au qi ceva dc la insecte. Aceslc tl ei specii care au colonizat 'l.stts An tmnak ki 15 struciure. Dl. oamcnii au irtccput sa 5e lrelcascit. Sur. Mai ales ccca cc va vcr. Dl.ln. Jpui rrrrii lLr pleclt. cea carc a tbst prezenlli aici. Acum se pune in aplicare in contbrmitatc cu etapele car:e trebuiesc urlnate. etc. A: lncearcd. viitorul arati altf-el. ridicirn Terra fiird prca rnari pagnbe. ctc.r rnul1i ani in un. A: I)ar sunt urnanoizi.1. repiilc'? Dl.lin punct de vcdere ceorroriric. etc. crisLaloterapiei.lti utnak ki tlucc. A: Adici'l . pcntru ci noi qtim ca acestea sunl lormele leale clc manifestarc a matclici qi dc epropicre de Crealie.X: Tu qtii cn qi in prezent se sivArgcsc ritualuri clc sacrificiu? Ci tot ceea ce ne inconioari esLe dominat de simbolismul nostru $i ca noi $tim cd orice fblmi. numcrologiei. dar nrr r or lerrpi. genereazd o energie.ir indepiltali de ele? Pr-in penibilizarea lor gi a celor cale clcd sau apclcazi la accste plactici. iar acest lucru ne va ajuta sf.. $i celclalte spccii sunt de acord'l Dl. De unde si gtiu? A anuntat cineva? Dl.uai exact doar o par. Ei sur. Asta cstc pArcrca tr]ca. credir. dar aga imi vine. numar. atunci o altir spccie. r. !l acca explozie solari. Ei nu vor schimbarea. Dacd vom reuqi sd tleccnr de iulic 20li. Asta este motivul pentru care qi celelaltc specii s-au intors. $i cr-uu si vi.noterapici. A: $i daci reugim? Dl. r.X: Da. ln prezent sc incearca montarca ur. Vor ca Terra si intre in rnatea Conl'cderalie Galactici. horneopatiei. Dl. lacem sf.r. Au lbst ibarte boinavi. scoitterea in alala lcgii a tratar. cea a Invititorilol va vcni pe Tcna sprc a vd da Clunoa$lerea Universald. crol. clinci la a trcia. vo e este scopul? Ei vor si pistreze e la modil-rcarea ADN-ului. i.te din acegtia. mai putin una.Ilit A: $i cale cste scopul accslei rcvenirilr Dl. Accsta esLe $i motivul pentru care se inceatcd ciderea in derizoriu a astrologici. dar r. De ce crezi ci s-a construit pe verticald? A: Pentru spaJiu.ri. A: Dar asta e un lucru bun.o sl arerrr o colrcrirrnc cu elrergi:r anceslrali.X: Pe naiba.r.r.1 An unnttk ki vet sus .rtem o spccic sr"rperioali deoalecc a\rem iltglobat in noi toate n.X: O si ii adormim la loc. Ccva intre ulnrnoizi Ei rcptile.X: Plancta se alli in prcuiml unci catastrolc globaie.rJclc atAla Dl. ver. l3i au avut mari problcmc ill trecut. t I i t .X: Daci reugim.rcntelor alternaLive.ror scuturi u4aq. daci ii pot nurni aga.

kiversus tltt uttnttk ki 1l DLX: O si fie dcrapai ecou()rric la nivcl glohal T'otul r a explocla.000 kntp. Distorsiunca nu c corrpatibilii cu vibratia nou-i gr clcci dacd sunlcti distorsionali vi vcfi indcpilta tot mai rnult de Sursir. Pc ile alt[ parte daca sttuLclll intr-o bucli. pini ir. rrre si vd invArtiji pe vccie.X: Ba cla. A: lltnc.rtt . t)l. Nicl cLl llrl alr acccs de la un rrnurlit nivel in sus.n.r r. bcnzina sc va scun. Accclcratorul a 1'oii fornit Cled cn .r -julul $i sc intorc dill plitna oar:'t illlelvcllil e rind in cind la nava mamd. copii zb'. cam de 12.4t lunok ki . A: De cc'.nanrl popLr lalici.rl scop: lr. etc. I-a toate astea se adaugi insA inleresul lor clc a sabota e conomia lnondiala. r'acante clc lux. mincarea sc va strica in lafluri.. clin Univcr s vine o r.l( nour cn('r'tlic. sir vi nioclillce strllcturil r...r rccle cataclisme t'tLl vor t ctti.rl'. cate c interesul lor''l Dl.1n unnak. Dc cc clczi ci blusc qi dintr<rdati a aparut crizn? A: llxistir o explicatic.rgd respcctarea agcr.rrdalnici.adicir o natalitate crescutir. dar carc csle scclp'. dar c rcllir. cu aceleagi legi qi acciaqi conducitori. care lttt cott. Std dour'$i aSternli.ttttlici cLt rr. $i de asenrcnenea existi -fcrrei rnici nave.rperimentul-i ieLrgit. [)aci r'-ati lilncli cu totii la acest lrtcru. in prezer. Nir. iar acest hlclu a licut ca balanfa si se dezcchilibreze.rdei lor. este o explicaqie copilircascd. Se incealcir ctcatea ultci bucle tcnrporale in .t.nomentul in care viitorul vi va fi pecetluit $i nu va mai exista o cale de salvare.iruajla s^d schimbai.rici.X: Pe ldr.itiintificc.lc parliiule. .iblationald. natalitatea cste in scildcre globalir. La toate astea sc aclaug:i gi inten{ia lor de a crea o noud ordirre rrondiali. A: Adici noi ne invdrtim acuur iutr-un cerc lcmporal'J l)cci nu mai avetn nicio 5lttlsill I)l. itrseatltlit t . care survolcazd ir. rcspectiv zr llobalizdrii. se adaugd gi dolrinalia Di nu vol sd vi dca rllumr .-!*. dttl llLl irrll intbrmalii . baricra spa{iu-tintp ar putca li spartd. ritiirtitilc vor fi co5r. Vl1l ca 9i cum tririli acelaqi . Nu Stitrr cc e5te ctl cil si ttici ce o flotilir dc sntc clc^ rntgn{ii are.nic nu va rnri ll cum a lbst.rpi pcslc rloaptc. A.rt aceasti genclalie se indreapt5 cu pagi repezi citre pensic. la un momcllt clat a lbst un baby-boor..ligantici navd. cu o sinsuri monccld.. La toate astca s-a adiugat si luusrrl r:r'rcrlt cle ulctlinlc Ai rlti. . Ei qtin cd fir:a voi nu pot supravieltti -Noi ne . anl aiturs .1n ttnnttk ki t'ersus .ric rnai mult dir.) Dl. cu atat $allsa l'oastri de a lace saltul se va diminua. acum instl .r cc si iqi plitcasca rlirile.-Ei au cilnd a fost pornit accelcratorul Ei l-iru del'ectat. Nurrai ur.X: 'lbatc accstca all ur. in limp cc la tclcvizor vi vor Il lllczcntate clin ce in cc rnai multe rcclame cu thrlilii i'cricite. corect. A: Dar dc ce toate acestea..r auzite. Apnr (amentele sc vor ieliini. Cu clit aceastd prlpastie se var adinci. clar voi vcti sul'eri dc lbame.i echilibr-at f-ac_ e_ latl schimbiirii. I6 .n spuneam.. pcntru cri onrnenii nu vor mai aYciL cr.X: Dupi cLu.r orq11!41 .r sinu..ror-ri vibratie rrcniti si vir schit.ttt'' . ciici 11u vd \ cti pelurite si o cumpilati.X: Da.) Dl. ma5ini la superolcr-ti. Accst luclu a thcut ca gi consumul sd creascir.i. din cit qtiu eu.rbe. Cici vLri putcti lnce orice.lcln clc a'uir thcc si vi inJupnrt.

lli-uiit.i ii r espccti.rvciiTtir:tar.iatir c. Ei \a erclzl o rcrrlitrrlc lr. Atat lc s l)t nccesari C'.'lirul l'(rt:u A: Ca in Sccrctul? I)l.r se 1a sliir'pi.oI Si controlezi o lt Lrilne rlin popultrf ic. s-au giinclit ce pot lircc si ii controlcze 'i utur.. \.:iruta. .1 8 lt. interlocutortLl mcu trra privi rrtldnc..calci cl ar-r inlercs sii \iini llstc nrLrli nrlri Ll.. []c iti spunc Sccrctul'/ Si iti (lorc$ti pcntru tir. nraqini. Toti piimdnlenii vor'li .-r crlt rnai mUlti cu atat utai grcu de rn:inipulrt. ci laccala degajatd dc cr..rt.. doar cf. ciu'uia copiluI ii pliingc cri \rrcu o noui biciclcL.scantu-cli_iq caz rle cataclisnr r or rlur.X: Asla cstc altd urallilulale carc lc-a iegit.r i. \.ar Yor line prizonicri inca 26.? A: Nu.u ci atr-lnci cincl veti irlingc acea slarc veli rcaliza cinc sunteli $i cc putere avcti. Dl.i qtic.ln unnuA Ai t cr.i vi luiinr povcrilc clc pc unrcli. Lrnntl: ki t tt :tt. Spun/inil aceste cuvintc. ccca cc va mai rartrine rlin populalia Telrei. trn ilis opac. l.. rtrl 'iiirniv'ictimc 5i cel nrai rr.lul cltrr:r Ir r. I'otodati alilll)ra mca intcrioari .ie in r./. a._.'l \ r'i trr'trttit sa \.rjrll i.i.. cltrc criz:r ur. li . I)aci totu-l ciccur-ge (roulbrnl viitorului actr"ral. Tu nu intelegi cd voi sin3uli sr-rntc!i in tr.rii ritr' .r lrre-.ijlr(lu-Dri.cti da seatna . Nrr 1to{i inilut-nta r-ln ()nl in\'altilt sal gincleesciil I)cei crccic-lniL catitclisnrelc \.rc: bani. []iserica estc a noaslri! Noi suntcm biscr ica.izLrt viitorul planetci.. Subliniez: rerltlr.n privirca lui era lipsita de viata.ru culoarea a lbst cca crre ln-a 1i'agrat..rci au vcnit cu rdeca dc ar indrc'|ta Ii)r'ta creal()arc tot L rrlr-e rnatcrialisrn.tir.i tltnpor'ali. Hai. dar acc.000 dc ani? A: $i cam cc am putca lilcc'? Dl. Mintile clcslrrpalc luLr iru cc r.rstincte ataviccl $i lumca ii . etc. l. va Il o tlCimE.i se ioacli doal cll ulintcii volslu. Noi vi clirnr .. A: $i dc cc sar l1u ajungcrll'l Dl.-. Voi LrLi sLrntcti rrnull Asta tr-cbLrie si Numai iurPreunir "stiti .a cs1c.rrll c.re cu nrailasea broa5tci. fi i1r ciar . sarnaltxtc.ri cc sLiill in lrlala Lnar rlol ora5e. cir ncrgc la c LrISUri esotcricc. ccce ce il va facc sir se adinccasca 5i mai tarc in clepresie. in 2015. nlrita tot.X: Da. lu\. imi pirea ca $i eur. l. clar . rititelti rireitt. clar.rtunci vir r. eu am \'.l. cirnria nu ii ajLrng banit sir plcce in vacanti. carc nll irrc cu ce i$i plalli lirctluile. Noi arn cliclit-o. L.etc. ccva ce ercd cd rnir va face si plirtcsc cu viata. tcID qi lirri vlagir Dcqi figula lLri cra zArnbitoare.rtir 'pi urritrrrii. ci dacar nu scipati clin robic.t I)rr'.r stlrlc h tlrc ei nrr ror cu rrri sa rrjLrngcti.'r'Liliri. . clczi ci sc r:incicqtc la ctolutie spirituala].or dc conc{us. llsh-nrir. l.ttrt In trttnok ki I9 Dl.'' i:. I:iciart clin voi csle oglinda ccluilalt.. adrcii oameni siurplr.re siar. cind privirile noastrc se intahliral am rcalizat ca ocilii lui avc:lu o culorrc ciudatal.rrlilt rr: .nrrretli rhr'.J1tntc!i 1r r uti plrtca rvca oricc lil de vialir gi de viiior.i sigur prcotul ii var spune ca pkil(-fte pcntlu propliilc 1apLe.)r'\eu. am sinrlit un llor recc pc fila spinalii.r sau tclelbn. e\is(a li prcoti a(lc\'au a!i ! Cale :ru har cale nr-r suut dominali cle ir. I)upir cunr \puneam.l (inc! ...iu ()nl carc nu arc cc pr-ure pc nrasir. -i.lia sunt pr-ltirli $i intotdeaLlna rnulgir:rlizati Acegtia nu contcazd..i rrr. dal se va duce cirtrc biserici qi sc va fuga! Dl.. Abia atunci.isurr sl-r vi schinrblti soarta'l Voi.X: lla lor \ cni.i noi o concluccnr A.i cic adcvirrata noastri ltaturl:r.r inccpttl \ii su c. t.'\dicd te l'ncc sri Le disociczi tle colcclir. Lc trcb'ria ccra Drirl aarc sii \'a abati dc ia crLle 1i :ru g:isit cca nriri Lrunri uretodi.\ccls1a ' .logrrlicii si r.Vazlnd ci oarneni clin ce in cc mlri nLlrncro$i sc indrcaltth citre l)Lrterea intcrioalir.. 3\ cr Ii.X: Pcnlr. Dl.s ln unntA Ai . ascnrinritoa.ri rii itrr.X: Poatc.X: 'l u nu intclogi ci accasta cstc ultima \ oastri sansi. '.X: Am sir ili spun acum un lrilrc secret.

A: $i cum s-a demonstrat acest lucru? Dl. Nu cred in ea gi mai ales ce guvern ar face uz de arme nucleare gi de ce? Oricum daca e sd fie aga ceva. aceasta este noua Terra. lipsuri. presupundnd cd ar fi aga ce putem face? DI. A: Este un lucru imposibil! Dl. A: $i cei ce trec unde vor ajunge? Dl. tunelul Einstein-Rosen.ki 21 morli de foame gi decimafi de boli. universul .X: Este greu de perceput cu mintea actuald. menitd sd vd ducd de aici cdtre o altd lume. care va scufunda Terra in iarni nucleard pentru cAteva zeci sau sute de ani.0'1 . A: Am mai auzit teoria. qtiinlifice. cel care a r-calizat experimentul. spirituald. Totuqi. sunt greu (lc captat deoarece se rotesc cu viteze diferite in acelaqi tir.X: Pe Tena. Va incepe un rdzboi nuclear. adicd la nivel subatomic. A: $i cum s-ar traduce acest experiment? Dl. Intenlia conteazd. acea planeta care vd va oferi suportul pentru a deveni universali.ki versw An. lilectronii. griji. Cercetdtorul Andrew Cleland.X: Tu nu cunogti teoria universurilor paralele? A: Ba da. de dimensiunea unui fir de pdr.X: Ce puteJi face? Eu qtiu cd pe data de 25. Doar o micd parte din oameni va supravielui ascunzdndu-se in peqteri. Cu siguranld ci umanitatea rdmasd le-ar fi recunoscdtoare. Trebuie sir gdndegti in termeni mici.X: Sd zicem cI tu in Bucuregti te duci la cumpirituri. La Universitatea California din Santa Ilarbara s-a fhcut o demonstralie qtiinlificd prin care s-a rrli(at ci un obiect pe care-l vezi in fa\d. Ceea ce trebuie sd faceli este sd vd ducefi intracolo. nu exist6 d ovezi clare. Din pdcate cei care au avut acces la aceastd cale din viitor au fost foarte pulini. A: Adicd pe o alti Terra? Dl. a avut ideea de a aplica acelaqi principiu al electronului unui atom gi in cazul unui obiect vizibil cu ochiul liber. Cred cd ar avea rezultate mult mai bune dacd ar aproviziona supravieluitorii cu alimente gi medicamente. O Terra evoluatd. una plind de pace gi brindtate. de evolulie spirituald. doar cAnd mdsurdm pozilia unui electron pe care il forfdm sd aibd o anumitd pozilie specificd. de fapt ceea ce a mai rdmas din ele. dar intr-o altd dimensiune.unnak. populaJia va fi decimatd.r-rp. Aceasta a lost rAcite intr-un frigider special.2014 se va deschide o poarte stelar[.unnak. Aceasta este de fapt planeta care va face trecerea. Al. Cdteva guveme.ki yersus An. De asemenea aceastd teorie spune cd pe timpul observaliei. o gaurd de vierme. Este singura voastrd qansd de a supravielui. deqi stirtca nemiqcat in acelagi timp. poate exista sirrrultan intr-un univers paralel. care se invdrl in nucleul unui atom. Asta arald cd ipotetica cr'rlitorie in timp este posibili.X: Ba existd.unnqk.unnqk. Eu am venit sA vd spun sd treceli.X: Vor fi mai multe simultan. citegti o carte. Le veJi vedea pe cer. PoarIa vd va fi deschisd sau va veni la voi. oamenii ar fi speriali gi vulnerabili. nu ar avea rost folosirea unor asemenea metode. se vor gAndi si profite de avantajul armelor nucleare rdmase gi vor face uz de acestea. dar din cele afirmate inleleg cd o Terra lr'rmdne aici gi va fi pustiitd de iarna nucleard gi o altd 'lcrra va prelua o parte din popula{ie. s-a scos aerul pentru a sc climina vibraliile gi apoi a fost apucati cu un diapazon. iar referitor la teoria { lrriversurilor paralele. acolo unde particulele atomice nu se pot menline. si-a observat cd frrul respectiv de metal se migcd.ki An.X: Experimentul a pornit cu o bucatd de metal lirarte sublire. A: Dar portalul se va deschide intr-un anume loc? Dl. Acest lucru se poate int6mpla. dar intr-un alt univers. fari boli.20 An.

La tl 1. A: Altceva mai trebuie sl spun? Dl. Este activatd de lumind qi eontroleazd varialiile bioritmului natural al organismului. cdci el nu este doar liniar.X: La aceasti intrebare nu ifi pot rdspunde. Voi vedeli timpul ca fiind real. O stare de panicd va cuprinde oamenirea gi mulli vor fi cei care vor cAuta scAparea in medicamente. intotdeauna va exista un univers. atunci poate exista cineva care poate manipula istoda? Dl. iar atunci cdnd va vcni timpul sd faceli trecerea. Dl. o dimensiune in care istoria sau viitorul ar rdm6ne identice.X: Da. si gtie. bduturd sau mai rau. A: $i referitor la tunelul ce se va deschide pe 25-07. Nimic.X: Da.. sinucidere. l)ar toate aceste sunt date spre evolujie $i de aceea trcbuie sd le suportali cu incredere.X: Da. cu asemenea forle sunt con$tienfi de aceste aspecte. politic5. Dl.22 An. $i pe de altA parte existd anumite legi pe care trebuie sd le respecli.X: Sn o dai oamenilor. Oamenii vor fi din ce in ce mai dezorientaJi. Ea secretd melatorrina in stare de relaxare qi are capacitatea de a varia lirnclie de energia electromagneticd. Pentru voi curge intr-un singur sens.ki An. care vd va aduce stiiri de dezandejde 9i depresie. Atata tot. dtmul biologic qi procesul de imbdtrAnire.1 13 Herzi rezonanta Schuman se deschide ru a asoclat-o cu cu locatra exacta a Manr Plramlde. Poli face diferite activitdji in acela$i timp. La asta se va adaugd gi bombardarnentul energetic venit din cosmos. Adic[ dacd ne uitdm in acest univers la o pasdre care $i-a luat zborul. sete. Ar fi posibil. A: Este foarle greu de infeles. Reiese cd noi suntem in acela$i timp in doud sau mai muite localii 9i putem avea doud sau mai multe activitdli paralele..l(llca.X: Importantd? Glanda pineal[ funcjioneazd in lcclagi ritm cu hipotalamusul. Cei ce lucreazS. A: $tiu cd se spune cd este foarte important5.2014.a? Dl. A: Asta inseamni cd s-a inventat ceva cu care te poli deplasa in viitor 9i in trecut? Dl.X: Da.ki 23 inghea!6 Si nu putem vedea decat o realitate. ki versus An. sociald. Timpul poate fi strdbdtut in toate direcliile qi inainte qi inapoi.wnak kiversus An unnak.' A. De fapt timpul nu existd. A: Adicd acea gaure de vierme de care vorbeai s-ar deschide sigur in viitor? Dl. Md refer la situalia cconomic5. sexualitate.. Totul va Ii haotic $i va continua aga pAnd cdnd va incepe derularea cvenimentelor de care !i-am vorbit. I)l. Este doar o unitate de mdsurd pdmanteand.X: Nu. l:ste singura salvare! Tu nu inlelegi ca vibratia Terrei se l. nimic nu va putea fi redresat. ce trebuie sd fac cu aceasti informalie? Nu ili ascund cd am mai auzit-o gi din altd sursi.AdrsA-rQZAlAEB lgh"-ari? Dl.X: Vremurile care vor veni vor fi foarte tulburi. Este singura voastrd $ansa. tlisperate.unnak. sA poatd lua decizii in cunogtinld de canz6. dar puJin probabil. care rnirrimea unui bob de mazdre gi este Nimic nu va mai fi cum a fost gi in ciuda eforturilor irlc:EEid-Ien-iiGGlitotodatd conline o hartd completd a t irrpului vintal al acestuia. A: $i nu este a. A: Dar plecdnd de la ideea cd ar fi posibil. in alt univers ea poate deja sd se fr aqezat pe o creangd.annak. iar hipotalamusul coordorrcazd reacliile legate de foame. Cam aga ceva. climatericA. S-au fEcut cercetdri .

Este o teorie noud. or sa apare migene... Asta vA a$teaptd! Dar pAnd acolo mai aveli un pic de infruntat. etc. Consider cd este de datoria mea sd impdrtdqesc Iumii aceste informalii. Eu nu gtiu cine sau de cc are impresia cd toli sunlem idiofi. Sumedenii au fbcut reprezent5"ri ale anunnakkilor care apar avand in varful coifului un con de brad. la baza cdnia se afld inscriplii cuneiforme. dar acum este bine ca oamenii sd fie informali gi sd gtie anumite lucruri. iar lAngd acesta un leu asemandtor Sfrnxului. chiar dacd este zugravit in roz. Aceste teorii apocaliptice ne rdstoarnd egafodajul. Este foarte simplu sd ili dai sema cine . doar manipulabili. tot trupul tdu va fi luminat". Omul este supus acestor schimbdri. fi eu caut argumente care sA rAstoame aceste presupurrcri. Ceea ce am constatat clar.X: Da.. Dionisius. Din pacate acest lucru nu este cunoscut. Voi vd doriJi ca gtirea sd fie una exhemd.p3l.''. Pane. Thamus. Tu nu te uili la qtiri despre crime.ki yersus An. La Vatican existd in Curtea Conului o statuie ce are forma unui con de brad. Existd reprezentdri antice. Omul iqi pierde identitatea de sine gi devine universal. X: Cd odatd cu trezirea energiei kundalini gi a glandei pineale. Problema este cd voi nu lreli sd le vedeli. A: Asta este gi motivul pentru care am inceput sd scriu.X: Nu sunteli idiofi. V-a1i gdndit ce inseamnd toate Oare inaintagii voqtri woiau sd vd lransmitd ceva? A: $i ce vroiau sd ne transmitd? acestea? Dl. Noi. Este o mdsurd de autoprotecjie 5i sd gtii cd nu ii pot condamna. j afuri. Dl.ki 25 dar cea mai spectaculoasd schimbare va ADN-ului. stdri contradictorii.SJ. $i mie imi este greu sd le accept. Este chiar pcnibil. Cred cd Asta este motivul pentuu care mulli refuzd sd accepte aceste informalii.. reprezentdnd energia kundalini care urcd spre glanda pineali. ce va veni sar o sutd se il contrazicd. tllr totugi normald. zeita distrugerii in hinduism are pdrul sub forma unui con. $i astfel omul poate accesa forme inalte de congtiinla. Dacd va ii ochiul tdu curat.unnqkki versus An. tefi orbi qi progti.X: Noud? Se qtie din vechims.rtotdeauna am triit cu speranla cd mAine va fi trai bine. A: $tiu. este societatea in care trdim gi pe care o cunoa$tem. pentru ca nimic sd nu vd afecteze rLrtina. un con.Luminitorul trupului este ochiul. zeul babilonian line in mdnd un con. .. cecrezi?. Dar este tlltoritd vou5. DI. inccndii.unnak. violuri. omul va deveni mai sensibil. Este greu sA accepli un viitor ipotetic. Shiva. omul iqi poate modifica starea de congtienli gi congtiinld $i cA poate avea acces la toate informaJiile Universului. oamenii. Dl. Ldngi ea se afld un sarcofag. Exista informalii peste tot.unnak.. A: Muribunde sau nu.24 An. Vd arr. asemdndtor glandei pineale. pdzitorul lumii de dincolo are in v6rfu1 ldncii. simJurile se vor asculi. Pdnd sd ajungeli acolo. Osiris este desenat lin6nd un qarpe in mdnd.unnak. ci copiii nogtri vor avea un avantaj dacd noi ne sacrilicdm.rafi in continuare de ultimele zvacniri ale unei societili niuribunde. de evitat nu se poate. cAci este prestabilit. iar atunci cAnd o fac vcritic informafia.acestea vA sunt date fi la nivelul terie.i Iisus v-a spus: . dureri de cap. La fel gi cu Icnomenele extreme care au apArut in ultima perioadd. irrtotdeauna in relatare apare cuvAntul normal.ki An. iar acest lucru face ca al treilea ochi sb se deschidd. este faptul cd in momentul in care cineva vine cu o teorie prin care oamenilor li se rrlati. ir. stdnd calmd pe canapea gi mdncAnd floricele? A: Eu nu mi mai uit la qtiri.

ibilitatea si mi ingel. nu mI lr.r(crsta poate fi una grea gi dureroasl. Va fi o lume condusd tot de ei gi guvernatd tot de legile lor. Vanga. Au fEcut-o de milenii '. rr. Probabil cA aceste '. dar am fEcut-o cu un scop anume. v-am spus 5i repet. Este unic in istoria Creatiei. Nu e greu. Iar daci vezi cA anumite persoane sau grupuri fac relatdri trunchiate sau eronate este bine si le evi1i.unnak. Fiecare din noi qi ri'1r ll un loc. diu cale . apropierea de Creator.r rrLr vdd de ce nu ar face-o $i acum. vom avea lipsuri. Eu cred si revenim. Eu cred Pemantul. totul este sd ili dai seama unde este realitatea gi unde este intervenlia umani. lipsitn de griji.ki 27 spune adevlrul sau nu. De aceea au creat un univers paralel.ki lrr caLc se An. ki versus An. Poate c5. etc. in care sperd sd arragA cAt mai multe suflete.26 An. Cu sigurangd este o lume aparent bund. Pur qi simplu. dar cert nu este o lume in care noi si ne putem valorifica potenfele date de Creator.r/ez ps niciun argument $tiinlific. dacA verifici din mai multe surse. Sundar Sing. a pdcii gi a rrrbilii..rs gi o noud umanitate. ci ei au pierdut bitdlia. Ei sunt.ceri.. ---R-estul disculiei a fost unul banal. Eu gtiu cd Terra va trece printr-o mare schimbare.t cnalii pe care vi le-am relatat le vcti auzi dir. dar nu pot interveni in liberul nostru arbitru. dar cu siguranfd nicio iamd nucleard nu va veni in 2015. mai ales cd sunt din r c in ce mai disperali. de portaluri. Oamenii se vor ridica vibrafional in trup. Am sd vi spun gi ce cred eu despre aceastd intdlnire. pierderi. ca si nu mai vorbim de Biblie. ceci sd nu uit6m ce ace$ti anunnakki sunt experli rrr ir irnbina adevdrul cu minciuna. din ce gtiu gi ce simt.r ce in ce rnrri dcs.rrrrintcsc doar cAliva: Nostradamus.I( nc pute[l salva suntem noi ingine.. ceea ce vd rog esle ca atunci r irn(l vcti auzi de anumite planuri de salvare. existd 1'or.1rrrrrc inima. .r'opul final. in epoca spirirualitalii. restructurdri.ki versus An.unnak. etc. Ceea ce v-am spus este sutd la suta adevdrat. tunak. ba mai mult. Intr-adever. Este ceva ce nu s-a mai jdcut $i de aceea suntem asistafi de diverse civilizajii extraterestre.' Din tot ce gtiu. Repet: ce cred eu. Ei au venit sd ne ajute. pentru a ajunge acolo trebuie se rerrrrrrfim la vechile paradigme gi cutume. Nu md bazez pe nimic altceva decdt pe feeling-ul meu.. ci din contri atunci va incepe o lume noud. nu \r(inr sd imi preluaJi ideile.unnak. boli. Dar adaugi gi prorocirile unor lrari ini1iali. se afld pe o curbi ascendentd vibralional. Irlgar Cayce. Ei trebuie sd plece.. au emolii. Nu luali de bun nimic ai nu uitali cd singurii r. vom rrlra in Epoca de aur. boli. Eu nu spun ca am dreptate. iar desprinderea .rrrr lLln. dar sd nu uitiim . pe care nu are sens sa il relatez. Numai ridicAndu-ne vibralia putem crca o rr. insi intervine o problemd cdci iqi dau seama c6 nu pot trdi fdr6 noi. sA gandifi cu sufletul gi sd faceli ceea ce vi '.

Ninive 9i Assur. egiplcnii rnnrcau acest teriloriu sngr. N ippur.TI in continualea c54ii.. rrrr licut descoperiri in astrologie gi astronomic. :rc afld intre fluviile Tigru gi Eufrat actualmente zona lrlkului. inainte de a vd mai relata cAteva irrtilniri la limita credibilildlii. Istoricul babilonian Berossus spune ( ir sumerienii erau . printre care: Ur.Shumer" indici zona numitd de ei Srrnrerul de Sud.sumerian" este un nume dat de vechii locuitori ai Mesopotamiei de Sud qi succesorii acestora: rrkl<adienii semitici. Numele de . literal insemnand poporul cu laJd neagrd. iar hitilii sanhara. (lunoscut ca . cuvdntul ebraic era ginar. Localizarea lor. Sumerienii purtau inilial numele de 'rrrg-giga. Ei sunt cei ce au inventat scrierea cuneiformd qi rrrr construit primele orage civilizate. pe care le-am avut. ('rrvintul akkadian . Kig. ca aqezare geograficd.. mi-am plopus si aduc cAteva ldmuriri cu privire la tnblilele strmeriene... Se pare cd . dar nici rrrrul din ei nu a luat in stipAnire intregul Sumer. Fiecare or ag era vdzut ca un stat gi igi avea propriul rege. Tot ei au fdcut plimele incercdri de irigalii sistematizate in agricultur6. Istoria oficiald ne aratd cd sumerienii sunt unul din clc mai vechi popoare ale omenirii gi cd sunt inaintagii rrrcsopotamienilor. Babilon.strdini cu fala neagrd".leaglnul civilizalici" Sumerul a servit ca loc clc aparilie pentru unele dintre cele mai tirnpurii rrlcziri umane" Dezvoltalea acestora a fost pusd pe seama t .rccstc denumiri pot fi posibile variante ale cuvdntului Srrnrcr sau sumerian. rrrr ini{iat primele schimburi comerciale cu alte popoare.

Hr.y An. etc. a construit atat un sistem de canale ciit gi prirr.. ei foloseau nigte discuri de lut pentru a r'rrrnpdra diferite bunuri. se pot afla din sludierea operei sumeriene. care era qi mare preot. sibiile. Sumerienii aveau obiceiul de a conslrui un templu in centrul fiecdrui ora$-stat. morile. carul de luptl. Surnerienii fEceau corner{ in piele uriaqe. Poporul sulaerian s-a agczat pe teritoriul acesta gi au inceput sd locuiasci in zonele lertile irigate de rAurile Tigru qi Eufrat. Unele informatii vin de la biblioteca sumerirrnir din Nippur.t.lrrt: Ur.Hr. Practicau agricultura gi cregLcau suine. Umma. EA era prietena . pAnd in momentul in care descoperirile oficiale . venind posibil din zona stepelor siberiene. z\stl'el Eridu a avut-o pe EA.tit in gapte etaje. templele aveau forma unor piramide inalte dcnumite zigurate. Astfel au apdrut numeroase ora$e. lurrnaqamentul cailor. ovine qi bovine. .e lut colorate $i ornamentate cu figuri umane de animale qi pdsiri gi stdpdneau metoda topirii metalelor. iar ENHIL a lbst zeul furtunii in Nippur. in jurul anului 2000 i.An unnak. Nu se cunoagtc cu exactitate locul apariiiei civilizaliei sumeriene. Ritualul de inmormAntare era complex. Uruk. Tot din Sumer rrc-au parr. harponul.. trebuie si acceptAm varianta cercetrrlor-ilor qi sd ii considerim pe sumerieni ca fiind primii rrrtcmeietori ai civilizalici pe Terra.lrn " era principala responsabild de binecuvAntdli. ascmdnltoare Iimbii turce vechi. roata olarulrri. zeila . Sumerienilor li se atribuie descoperirea 1-aptului cd rotii olarului gi tehnologia prelucrdrii metalelor. matematica. sumerienii au aparut in sudul Mesopotamiei pe la inceputul mileniului al IVlea i.rele ora$e-cetdli ale omenirii.untak. ziduri.. cum era cel din Ur.unnak. Erau o populatie indoeuropoand vorbind o limbn aglurir. dalta. in jurul rrrrului 3300 i.ki 30 An. piatrd. ei puneau in mormdnt aldturi de cel decedat uneltc. zeiJa . calenda- rclc.rlrclor curate terestre Ei de snb pirnAnt.ianti. Zeila . Acestc indeletniciri au fbcut ca populajia sd creascd. laceau vase ij.). armura.ru qi lapislazuli. ivitd in zona pe la 3500 i.inci. lnfluen{a culturii sumeriene porne$te din cele douE rrrrri centre cultural-religioase: Eridu in Sud 9i Nippur in Norcl.o1'. Creatori a cclei mai mari civilizatii regionale qi a celei dintai etape istorice.rll regald de la Ur au fost descoperite multe obiecte din . astronomia. Arheologii ne explici laptul ci aceasti cuhrrii sumeriani este continuititea celei dinlAi perioade a Ubaidului Timpuriu (5300-4700 i.rpci. '. urmat apoi de Eridu.ki 3 1 civilizafia sunreriani.kiyersu.. oficia ceremonii religioase gi efectua sacrificii in templul situat in vdrful tumului.Hr.rrhcologice vor ardta cA au existat qi alte civilizalii mai r echi de $ase milenii. $tim i ir liecare ora$-stat avca propriul lui zeu care era princi1'rrlrrl idol al oraqului. sistemele de irigajii. obiecte de valoare care ne aratA credinla lor intr-o viald dupd moarte.renit qi primele date despre o religie politeistd. qeile. iar altele de la biblioteca construitd de liL'gcle Assurbanipal al Asiriei din secolul 7 i. cuiele. Ultcrior. arta qi scrisul. Trebuie menlionat cd in Sumerul antic cr istau: scrierea. de lirnbi semitd. Regele. r\stl'cl. Primele infonna{ii despre aceasE civilizatie care ne-au rtmas pdnd in prezent.. inelele. acul.rrnrcnilor invnlAndu-i pe oameni $tiinla. Nipur.Hr. deoarece sumerienii credeau cd zeii coborau din cer in gapte zile. sandalele. Lagaq. Multe din obiceiurile qi caracteristicile ale popoarelor rrl'liadiene gi sumeriene le aflim din scrierile cuneiforme lrL care le gdsim tipdrite pe tAblile de ceramicd. in nec.unnqk.ki versus An. Cunogteau lesutul Si oldritul. civiliza{ia sumeriand a fbst absorbitd de citre cea babilonianl. Sumerienii erau un popor migrator. In orice caz nu erau autohroni.llr. roata.Hr. Nippur 'ic pare cA era cel mai imporlant centrul religios gi cultrrral al civilizaliei sumeriene. Zigwatul era impf.r.

unnqk. Inanna . ki An.zeul soarelui .e erau ilc ordin politic.r rrncrieno-akkadiani.Hr. Istoricii afirmi cd aproximativ cu 3000 de ani inaintea cre$tinismului gi a civilizajiei cregtine. Eridu el'a un orag port gi avea astfel posibilitatea unei mai bune interacliuni cu celelalte popoare deoarece lbcea comer! cu ele. cucereqte intreaga o transformd in 1. etc. L)in1re cele mai importante oraqe sumeriene amintim gi acltninistrativ-politice. l'rin anii 1958-1916 i.Hr.rrii.el era ajutorul regilor $i un mare viteaz. iar lara se va numi Sumer-Akkad.rrrncriand. . precum zeul soarelui gi al apei.'ra.zeila-mamd. Aceste certuri dintre .kiversus An. Enlil . Ea . limba akkadianS. o va inlocui pe cea '. Anu era zeul cerului gi era considerat zeul-zetlor. puterea Sumerului dddea '. cu o singuri limbd.32 An unnak. r'l mai puternic Ai mai bogat . triburile sumeriene au existat ca popor in paftea de sud a vdii Eufratului.e duCeau la un sincretism politic ai totodatA religios' Cirtre secolul XXIII i. Dupd cum am mai spus. Ninhursag . ridicdnd astfel standardul vielii ( Ur. parfumuri. formAnd o singuri r rr ilizalie.rrblbil oraqul Bagdad care era numit de Agade.zeul aerului . Dupd sumerieni au urmat babilonienii carc au triit in jurul rAului Eufrat.FIr.). 'ril$ului l)cseori bdtdliile care se dddeau intre aceste ora. Shamash .cnrne vizibile de declin 9i nu se mai putea apdra de rrrvaziile strdine. rege in frunte qi o zeitate supremi. Hammurabi a unit aceste lrrruturi qi a infiiniat Imperiul Babilonian printr-o uniune '. Este important de menfionat cd cosmologia lor suslinea cd pamantul a iesit de sub apele cele mari formdn l uscatul de azi.zeila apei.ttnnak ki 33 Oarnenii din Eridu aveau astfel de la zeila EA un set de reguli care trebuia respectat de intregul orat.ki versus Art. supranutnit cel Mare.unnak. Dc acum inainte sunt cunosculi ca rrr singur popor. le . legume.rrncstccatd din nou cu invadatorii va lua numele de .rLlirclieni. stabilegte noua capitald la Agade $i Populalia. astfel ci regele semit Sargon I (circa . Rugdciunile erau deseori inso{ite de sacrificii animale. Existau qi alte temple pentru celelalte zeitAfi dar templul principal catacleriza zeitatea supremi din acel orag. \15-2279 i.'Capitala rrrpcriului pe care l-a ridicat Sargon (2371-2316) a fost l. al lurrii oraq . Oamenii aduceau uneori ca jertfi vegetale. imbrdcdminte. Ora$ul Nippur nu gi-a impus hegemonia politicd ci a dominat spiritual celelalte ora$e. Arheologii au explicat cA toatd societatea cra construitl pe o culturd gi religie animistd. Inscriptiile Lugal-Zage-Si 9i Lugal-Kigub-Nidudu ne of'erd o perspectivi interesantA asupra acestei cetdli.. Nu mai putin important a fost rcgcle Nammu din Ur. Putem spune cd sumerienii aveau peste 60 de zcitdli. ceea ce il caracterizeazd ca un 'Iimp rr)parrat inlelept gi un br-ur conducdlol militaro-politic. economic Ai religios. Temple inchinate zeilor erau intAlnite in toate oragele Sumerienilor.ri. Fiecare ora$ a avut propriul lui zeu suprem. care a dat legi privitoare la orga. semitd. inainte de a veni sumerienii cra un ora$ rcligios in care se venerau zei. fiecare ora$ avea un templu cu un mare preot. Nanna(Sin) era zeul lunii. Hammurabi a fost regele care a oferit poporrrlrri uu set de reguli. Aceste inscriplii arata cd acest oraS incd din timpuri foarlc vecl.zeifa f'ertililafii $i a dragostei.'izare qi administrare.

religioasi Ei politice din acea perioadd. printrc consideranduJe neverosimile. Nu putem sd nu facem o corelafie cu religia oficiald qi anume cu faptul cd in Genezd apar niqte personaje ce sunt numite Nefilimi. Din pdcate nu s_au .unnak ki versus An unnuk ki 35 de 1000 de ani Babilonul a dominat situalia in lumea dintre cele 2 riAuri gi chiar mai mult $i mai departe. a Sumerului. a ajuns la concluzia cd aceastd civilizatie sumeriand a fost un <dar al zeilor>. Majoritatea acestora fac referire la situalia economicd. cei care au venit din cer pe pdmdnt. carc au 1bsr aceste inscrisuri sumeriene zeii sunt nurnili An.Ele sunt considerate ca fiind ur. cuvAnt al cdrui traducere uzuald este cea de uria$i. Acest lucru se datoreazd faptului cd ele contravin versiunii oficiale.unnak. Ei igi bazeazd argumenta{ia gi pe faptul cd conducdtorii sunt descrigi ca fiind zei sau nemuritori.in traducere. care au venit pe pimdnt gi au creat rasa umand. pe care asirienii gi babilonienii o numeau Marduk.ra din cele mai mari descoperiri arheologice din istoria afla intreaga istorie a Sumerului. Sumerul a avut o mare influenli asupra celor. ele continua sA fie ignorate gi excluse din istoria oficiald.000 de ani. Sitchin spune ci acegti zei au sosit de pe o pianetd numi6 Nibiru sau Planeta Incrucigdrii. pe care se tradus decAt foarte pufine.ki yersus An. cavalerii gi divizia de arcagi. De aceea arheologii afirma ci sumerienii sunt lea_ gdnul civilizaliei. Cel mai important apdrAtor gi traducitor al acestor scrieri este reputatul savant Zecharia Sitchin. Au inventat formaliile niilitare gi au creat aga numitele infanterii. Ceea ce este insi important Si interesant de aprofundat este Lista Sumeriand a Zeilor gi Zeilelor. preponderent din lut gi piatrd.ki An. dar degi au trecut peste 150 de ani de la aceste evenimente. buni sau rii. comunitatea gtiinlificd a respins aceste informalii intAlnite apoi in astronomia Greciei antice.34 An. Cu toate cd anumite voci au afimrat ca ele sunt reale qi trebuiesc acceptate. Aceasta ar fi istoria oficiald. sociald. care ui.lalte cul_ umanitdlii. atat din punct de vedere istoric.unnak. Sumerienii in ocazia acestor gantiere s-au g5sit aproximativ 250. Aceastd listd se afli gravatd pe o multitudine de tdblile de lut qi sigilii de piatrd qi cuprinde o perioadd de aproximativ 400.unnak. care se v[d cu ochiul liber. efectuate de Sir Lavard din Telloh. primelc 5 pla_ nete. ir i cele $i c i arheologice. prczcntatd succint. datoritd lungii perioade pe care o acoperd.000 de ta-blifc ai cilindri. Au dezvoltat aritmetica folosind numere diI-eri1e ficdnd calcule in baza 10 gi 6. in urma unor argumente coerente. dar a cdrui interpretare corectd ar fi: cei care au venitjos. cAt qi religios. Mitologia sumeriand afirme ce au existat o serie de zei gi zei1e.ki . poafii nume sumeriene. care a studiat ani la rind aceste texte $i care. istoric qi poliglot.

Se pare c5 in misiunea lor de a cduta aur ei au mai aterizat gi pe alte corpuri ceregti cum ar fi l.rcricnii avearr ample. degi Enlil s-a opus cu vehctnenfd. oonstructia de olaqe.000 de ani pdmdnteni. care este situat dincolo de Pluto gi care se pare cA face parle din sistemr-rl nostru solar. dar tlo. cre6nd astl'el Homo Sapicus.td ueobi$nuite cuno$tiutc clc astronomie. Ninti sau Ninkharsag cste descrisa ca avAnd vastc ctu'Io. care erau fii conducdtorului suprem al celor de pe Nibiru' numit Anu. Asta ar insemna aproximativ 411.s )n unnak.tinte medicale $i apal'e deseori in reprezenldrilc sutneriene sub fonna unei po^tcoave cu ajuLorul careia sc tlia cordonul ombilical. insi dr-rpir o perioadi.nite reprezentiri ea apare ca llind o femeie insit'cinatd. Singur. dindu-q.000 an j.runnakki cu cele ale baqtinaqilor. au licut baze intlc actualele Iran gi Irak.600 de ani.ul argunlent care se poate aduce este 1'aptul cir surr.ahmtt (Marte) 9i Luna. in truduccrea lui Sitchin. iar sumcricnii itu numit accasli perioadi uu SAR. canalizarc. Acest cataclisrn cste descris in amdnunt pe cdteva tibli!e. au conrbinat ADN-ul lor cu ccl al lui Homo Ercctus. numit Planeta X. insi nu mai cxisti nicio o altd dovadi care si sustind aceasti ipotczij. 1'ac lef'erire la anumite recipientc in care au fost crcali eurbrionii. dar totoda.ltratia ci anunnakki au a. Tnblilele descriu modul in caic au fost combinate gcnele Ar. etc. Se pare ci ccntura de aslcroizi dintre Marle gi . planeta Nibiru ar li cauzat.tea perioadd. Enik implcuni cu Ninl-rursag sau Ninti sc pare ci au fost cei care i-au creat pe oameni. Cor. In prezent s-a idcntificat un corp ceresc. Nihursag.rlbrrn calculelor acestora Nibiru tr.lupiter a apdrut ca urmare a ciocnirii clintt. Pe tnblile gisint alir.czcntiu-i in care slmt desenate corect poziliilc. ei avintl tiiblilc cu rcltrezenldri ale sistcnrului solar gi al planctclor. Locuitorii de atr:nci ai zonei sumeriene au fost prilrlii carc au interaclionat cu ei $i tot ei au lost cei cdrora cle-a lungul timpului lc-au tbst dezviluile informa{ii privind sistemul solar.(c lulrgii.600 de ani pdrndnteni gi ci orbita accstui astru ar incepe undeva intre Jupiter si Ma e $i s-ar extinde departe in spafiul cosmic. agticultura.juns pe pdrnAnt cu 120 dc SAI{ inaintea potopului. Tot cl spunc ca acc. nelireqti pentru r.i6 An ttnnuk kiyersut /n unruft-kr An unuA At t'erttr.irrca 1i orbitele acestota.Ai 37 credeau ca aceastA planete are o orbitd elipticd de 3.i sciura ci nu pot lace munca.c'l'iamat gi una din Lunile planetei Nibiru. intrucAt aceasta se deteriorase. Sc pzrrc ci aulul lc cra necesar la refacerea atmoslbr. rcpr. Anunnakki aveall ca gi conducatori pe Enlil 9i Enik.ei dc pc plancta lor. au construi[ mine situate in priucipal in zrctualul Zim_ lrabwc.tia au vcnit pe Terra cu scopul de a ciuta aur. distrugcrca unci planete nurlitd Tiamat. De aceca au vcnit aici. rnir. dc pdui Ia 500..ZU. Scene cu muls dirl Tcmplul lui Ninhursag .ccc prirr sistcnrul noslru solar odatn la 3. Inilial au lbst 900 de colonizatori. Sitchin crede ci acegti zei aveau viafa foar. zond numitd de sumerieni AB. ba rnai mult. astronomia.rr 600 s-atr strbilit pe Terta. la inceputul lbrmiu ii sistemului solar. In anur.

Astfel: tatdl zcilor se nurnea AN (cer) iar uizrma lor ANTU. iar descopeliri recente arat[ ci Homo Sapiens a apdrut pentru prima oxril acoio.nai descriu faptul ci oamenii au primit posibiliratea pr'ocrccrii. Pe tablilele sumericne apar numele gi ierarhia zeilor anunnakki. Dc altl'el atit legendele sumcrierre ci1 qi lcxtcle Vedicc povcstcsc dcspre cont'ilicte pennancntc ilr ldndul zcilor. 1'ot .i la nilologia grcaca Isis. Barati.a se facc cd au apdrut creatur:i cu diverse defecte sau hibrizi. inapli in a muusi. Ace$tia siiteau in cerul lor gi venearr in vizita pe E. oare erau fraii vitregi. Se parc ca ruegri . A.RI. Sc i)are ca acesta a fbst declanqatorul uuui conllict tnajor ir-lre Er.LU. Ulterior aceqtia au devenit din fia1i.umtrk kiversus An unnak ki 39 ljiterior aceasta devine zeita lnarni $i o re-qasim in cliverse religii sub I-elurite rlume ca: regina Scmilanida. primul Flon.An unnak ki ver. Se pot obseNa vasele de laborator gi Pomul Vielii . rivali.rlil gi linki. si guvernezc pr'u. etc. la fel de bruscd ca prima. dupi nrulte combinalii qi incerciri cquatc. iar accst ilrcru a dus la o erplozie dernograticir. in urma chreia a apirut I{omci Sapiens Sapiens.liica.yus An unnak ki An.000 de ani. conllict in care Enki a {inut partea rasei nou crelte. [itiinla confirmi cA noi am avut acela$i stritno$ teminin care a lriit in Africa acum 150-300.000 de trni s-a produs o noui intervenlie.DU doar rareori. Tiblilclc r. au descopelit formula corecti gi astl'el s-a niscut LU.ioi au lbst cei clrc i-att trrmis pe liliil qi Enik. iar daci nc gdndir.nllriul.tiinla dcmonslreazi cd acum 115. Nagterca primului om.n . asupra ADN-ului uman. Tdblitele ne spun ci in thzele iniliale s-a incercat conbinare a ADN-ului zeilor cu l^eluritele vietiti existcnlc pe 'l'erra la acel rnoment. intr-m final.ro Sapiens. in conlbrmitate cu textelc sumcricne [-ulu a avut ca mami o t-emeie din A.

Arlelacte aflatc la British Museum .ki 41 observf.ki versus An unnuk.nr aceea$i stare conllictuale la nivelul zeilor. care exploda la cel mai mic incident.ki An unnuk.10 An unnak kirersus An unnak.

12 An unnak. Pe una din tiblije apare Enmedr. Este important de menlionat cf. ki yersus An. adicd cei puri.GIR. regdsindu-se in arnbele scrieri. textele sumeriene impart istoria in doud pdrli: inainte qi dupd Potop. Termenul lblosit este ELU. Aceastd r-rltimd reprezentare apare in special in imaginile in care acegtia sunt descrigi ca iiind razboinici. An unnak ki 43 Zeii sumerieni sunt descri$i ca avand mai multe infEtigiri. . Cel mai important zeu era Anu. ci DIN. Ei spun ci dupi ce apele s-au retras anurnakki au decis cd au fost prea mdreli (in sensul de buni) pentru umanitate. Zeu cu gdleata de apd gi con Zeu sumerian cu gdleatd qi con. rege al zeilor. pe parcursul a mai nulte sute de mii de ani. stdpAnul constelaliilor. in traducere cel venit din cer. care se traduce din acadiand ca mlre!. stAnd in fata unei plante. El avea puterea crealiei gi puterea distrugerii. dumnezeu din cer. alteori ar-r cap gi aripi de pdsdri $i adesea au aspect de reptilS. El a lost adus de Shamas la adunarea zeilor. care a fost indrbgit de Anu. El a fost latdl lui Anunnaku. Se pare cd a existat un potop care a verrit gi a distrus ceea ce creaserd anunnakki. Interesant este f'aptul cd in texul tAblilelor.rranki. Nu are sens si intrdm in amanunt in aceste descrieri. Enlil gi Enik. Uneori sunt ununoizi. Sumerienii nu i-au munit dumnezei pe anunnakki. se regisesc numele aceloragi zeitdqi.unnak ki An unnulLki versul. Ei i-au ardtat cum <sd vadd uleiul pe apdD gi multe alte secrete. strdlucitori. un prin! din Sippar. Aceste tipare sunt rcpetitivc qi se regdsesc pretutindeni. Apoi i-au dat 'l-dblija Divind care conlinea secretele Cerului gi ale PdmAntului. Inflormaliile se gdsesc qi pot fi accesate. Dacd suprapunem informaliile tlbli{elor peste cele din Biblie vedem cd anurnite idei corespund. spiritelor $i demonilor gi care locuia in cele mai inalte zone din cer. Tot ei l-au invetat cum sd facd calcule matematice. pedepsindu-i astl'el pe cei rdi.

$i a rnnrit tot tntpul ce sc lllifcr pc llinrint: pirsirrile.alzlltLl ci llicele oautcuilor sunt 1r'umolsc.Lrscat.rt. zeiia celelielor'.hrt. pdnriint $i corabia sc puI1a ltc deasupra apci.i uccasta s-. care pe cine ii voit. rilltatcil oalltcnilor s-a nrarit pc palutitlt li cil toate culielelc.rt atet de mult. liiii lui Durrrnczcu.rcea zoni geografica ploilc crau rare .i dor-inrelc inintii lol sLtnl itrrhclttatc Ia tiru iI toale zilejc. Astl'et s-a rliscut crcdinla ca dacd iji dispretuiai sau jutlccai clurnnezeul acesra ili rLducea boli.utezeu incepuscrir a intla la liicelc oatucnilor $i accstea inccpuserii a lc nagtc 1ii: accatia sunt r cstitii \ itcii Cin vcchime.i (nclilinti).clulti cc tl inccput a se inn.c 1.xrLr.rrzcci de nopli gi s-a inurLrllit apa gi a ridicat corabia . care a clistms roate agezdrile cxisteutc. anirnalele.rrtoc 5i pinir la tillrloarc gi 1rilni la pdsdrile cent[Li. Tot pe acestc tablilc grisim inlorrnafii cu privile la thptul cd sumerienii iEi vcclcar-r zeii ca flind buni gi puternici . l-a pirrut rau $i s-a ciit Dumnezeu cii a licur llc onr pc pdnidllt. de la onr pinir ia r.non care triia in Collirl Pcrsic qi calc sc rizbnna pc ei. c:lci Lni parc rdu ci lc-am licr.i apdrcau ir.rc .rtul.. Din scrieri alliln cd in . 'l'oatc cclc tlc 1tt. sufelir.rli. In tnblilclc suurcLicne se po\'eslegle cum anunnakki au pii-iisit piinranlul in navclc lor in tinrlr ce intreg reritoriul ela acopclit dc apri llxista in prezenl dolezi geologice calc coutinnii cir acur. 1i-aLr rlcs clirltrc clc solii.Pietde-voi de pe fa(a plimintului pe olnul pe carrc l-am litcLrtl De la om piiui la dobitoc qi clc la tilitoarc pilnir la pdsarilc cerului.:le prc pirrr. Surncricnii atribuiau calitilti r-rnxne zeilor gi astfel avcm inforr. dczaslrc. dor-llzcci dc ani!" ht vLenrca acccu s-au ivil pc pimlnt ur.i ncrcugitclc pcrsonalc ca liind rdsplata propliilol laptc.i tt.r s-aLr [liscul llicc.n apioxinrativ I 1. $i a crcscut apa utercu.. I)ccr zilclc lor si ntai ile o.iulli oalllenii pe llaullint li ..tal. calc erau sub cer.i ci atunci cind ploLra . loatc s-aLr stiirs .i s-a innrultit I'ourle llrr.irrtu lLli.nalii dcsprc to( lLlul dc conllictc cum ar fi ccl lupirut intre zeul bovinelol Lalral si sola lui. $i a zis Don. Tot la sumcricni aparc idcca ca un copil se lla$te tlcja plcirtos gi ci orice sulbLinlir esle dari pe me|it qi ci tre buic mullnnit pcntnl cir.rundatii acestea elarr pr-lse pe seanla Lrnui der.r a limas nurnai Noc qi cc cra cu cl in colabie Iar apa a crescLll u)elcu pc piuniut. Geneza Dc altfel daca ar li sir ccrcctiiur lcgcndclc qi miturilc c\istelrte pe intr-eg phmintLrl am lcaliza cd pretutindeni lpare ideea de potop.Nu va rdmdne Dubul N4cu prrrrrlca in ounrerrii acestia. su1f. \. lriri crr scau'r:i rlc cind liii lui Dur. L)al l)orlnLrl DurnnezcLr a zis: .tnrti ki +i llr.cclrlilc q. pentnl cli strnt nnnrai trLrp. dar care nu sunt luate in seami. lii rrt .i ii Iot piimir.000 i.rr 1. fiarelc. $i a spolit apa pc pirntir. .i de aceea alribuiau e. Virztintl insi l)ontnrrl I)trtlrriczcu cf.o sulir cincizeci de $i aqa s-a slins loalal zilc. citc aveau suflare de viatir in iriir"ilc lor arr nruiil irrillrt JcrrsrrPnr pirnt.r." Potopul a !inu1 pc pimiint patruzcci de zilc 1i l.rhrit. tlovezi ale unor civilizatii avanslrtc. r-idicintlu-sc cu ciucisplczccc coti tlai sus c1e ei. toate victrilile cc tr)i$Ullau 1tc piunint qr toli oamenii. iuciit a acopcrir toti muntii cci inalti.rnul: .ll 1tt ututtk Ai t !t st!r tit unjtttii Ii 1l tr:'tt.r fiirtlrt cerc se al1it |i. Ici colo lipar noi descopelili.I+.r!. tot voi picrdc. pc fcra s-a nroclus o catastloti. $i a acopcrit alla to!i muntii cei inalti.ia.

Acesta se pare cd ar 1l mdncat opt plantq crescute intr-un loc special. constluclii. nurnit gridina divini qi ar fi declangat astfel luria zei[ei. ora$e $i ternple $i Eten.ki 47 Ashnar.4n unnak. Una din zonele af'ectate a lbst o coasri. Se pare cd acegti zei erau gelogi $i vroiau sA fie laudali in permanentA.i intre Enik qi Ninhursag (doamna care dd via[d). iar Enik s-a imbolndvit.unnqk.r conflict . Ea a creat opl divinitdfi care sd il vindece. Sd fie acesta oare o asemdnare cu biblica Eva? Basorelief aflat la British Museum . zeul iernii.ki An unnak. intr-un linal lui Nihursag i s-a {Ecul mila qi s-a intors sd il insdndtogeascd.ki versus An. Aceasta la blestemat. Apare apoi o ceartA intre Emesh. din care una a lbst ticutrl special pentru coasta bolnavd. De asemenea a existat ur. in traducclo doamna coastd. Ea se numea Nin-Ti. zeul verii.46 An.unnak kirersus . clorindu-i ca opt pirli din corpul lui sd se imboindveascA. rAspunzdtor de flora. care era responsabil cu nagterile Ei roditul.

casci salc crr apa (sintbolizinil cirsrr llilsterii) /\l):.its ltt t ttk Ai iit ttnntk Ai tet sus ./iitof dc llntani. .tli ki rtt '.iu. iirr.. l9(X)-235(l i.epr. l.(.eirlc..:loi cci.uL se $lie cal u llut o liieii .i irn liu crr ]:nr(.. l'r'cscu din crrpi'tl.dzut cil ljilt(l nisl)Lln.rn (lc lcLt !.i tllllLlrllt rJr: lcuijititile t]tr(l.\ccasla a tlcvcnit ullcr.riu(lc in ghcarc . giisital in i ll-.srrr .l Ir._-FF +8 lit trttr. I)csrrre N"iltLtr:.r-ziltl pe \ilrLrr. Nihulsas cste nriniti pi N initi-ckrrrlrr rr \ ie tii s:ur \lrrrrrrni .l l)ltrer171 qlj.1tt trrrtttk ki -19 :.Lri.l$urilor.ior zcita p. lialele ci pc ltLll'lc 1\iinLlrta a lbst r.u .'iI e csle lel)rczcltlati ltnnlL-Lllt vLtllur crt c. l:a o r.

care liolirdse sir dislr'ugl unianitatcar.i familia lr. apare adcsea reprczcn'.1n unnak kr 5l zeilol. in tiblilele Evenimcnte inaintc de Potop 450. Enlil estc descris t lr lirrr.rdscut Uttr. in alhra acestor principali zei.ri. . llnrk s-a inrprcunal i. o localitate situati in zona vilii liutl'atulLri. lLri principal se nurlea I.1r1 dc doi ferpi care sc iucolicesc.1n ttnnul li An tunak kiver:.. Pc tabiile se allir 'femlrlul laptr-rl cir el a slidat Consiliul Conduciitor al Anrunakkilor'..l rrrr zr'Lr trl v.000 i. pentru cd ar fi violat o fata pe ntrrne Ninlil. Aceasta hrsi l-a r:rmat in pribegic ai i-a niscut patru copii.lrnAntLilui $i cstL. Sprt tleoscbilc dc liatclc siru Enik.cutloscut ca fi ind invenlatolul ldrnicopnlui.us . casa sumerienc rnai gisim rclatiri $i despre alte zeitafi.i cu accasta $i astt'el s-a r.nerian ) cum sA iqi construiascl o barcil spl c a se sllvir pe cl . aa_ 1l [n rcprezentili [r.I{r.:.r. Impor(ilnl cslc lirptul ci Iinik apare intotdeauna ca protector $i in\ irlrtr)r irl ortrcnirii 5i cste vdzut ca fiind crcatorul omului. fi /i:.1. ficcarc av6nd uu rol binestabilit in ierarhia exis1eu1f. pcnlru cir o vedca ca liind o creatie impcrf'ecti.l cea a caducculLli. )/ -.i al)a in Eridu. Pcrioada domniei lui Enik sc inlindc pc 120 S.50 '!tt ttnnttl ki vtr. \:.. in urma tradtrceri tablitelor. Aici gisegte zdc[mintc dc aur gi realizeazi ci acestca pot li folosilc sprc a salva atmos['era planetei sale.rttt . Enlil cstc vazut ca fiind stlpinul p.\R.VIUN. qi l-a invilat pc Ziusutlla ( Noc sur. simbol fblosit consernnat in prczcnt de mcdicina. in traducere casa din strirlirnrlul apci sc .ittulrri sar-r al clominaliei. Consider ci este impofiant si amintim cronologia evenimentelor.. Atmosfera planetei Nibiru itrcepe si se deteriorezc ai dcvine astfel ostild viefii.riii.prt tltrr rrl lr lirst tlrrnctit clin D]l.prrrr . Tiblitcle :. imagine lbar'lc xscDrinitoare cu cea a li AND-ului uman $i cr. Anu il cletroneazd pe Alalu 9i ajrmge cu ajutorul unei nave pe Terra.-ENGIJR-RA. Sc nrai qtie despre Eriik ci a avul un copil cu llica sl cllc ir dat na$tcre unei l'ete pe nume Nikurra. stabilitd de Sitchin.

000 Igigi il sprijind pe nepotul lui Alalu iar acesta incearci.52 445. 49. Dnlililii cdgtigd intr-un final rdzboiul impotriva zeilor. IIorno Sapiens a lbst creat avAnd posibilitatea procleerii qi de aceea a inceput si se innrulleasci.rrgic din Shunupak. care este fiul lui Anu.000 0 noud cra glaciarai se abate asnpra Pdmdntului.r navcle care soseau regulal de pe Nibiru. Enlil. 41 6. Ann este atacat de nepotul lui Alalr-r. Ei sunt conduqi de Enik. Enik este trimis in Africa. Metalul cra r. Ei sur.000 Anur. Fiicele oarnenilor care erau deosebit de fiumoase srult ravnitc de cdtre anunnakki.000 Cerltrul de Contlol al Misiunii din Nippur \.000 An unnak kiversus An.ral<ki se rdzvritesc dcoarece nu le convenca munca PimAntul incepe sd devind ospitalier datorit[ climei care devenise mai blAndd. grea pe care o depmeau puqi in Productia de aur incepe sd scadi. Acegtia incep si se cupleze cu ele.000 in sudul Mesopotamiei existau gapte localilirti clczvoltate. incdlzindu-se. 200.ttnnak k[ versus An ttnnak ki 53 Anunnakki aterizeazE pe Terra gi iqi stabilesc baza la Eridu. Acest htcm face ca viata sd regreseze.au hanspor[ate din . pe orbita.rt puqi la nrunci in locul amrmrakkitor. r\ce$tia au fbst prirnii Homo Sapiens. 380. iar accst lucru il detcrmind pe Anu sir vind pe PdurAnt. care se hotdri$1e sd distrugd inlreaga populaJie. Ccle rnai importante erau: un port spatial in Sippar. De aici cra incdrcat ir. Amuurakki sosesc pe pdmant in numdr mare. 430. Igigi erzr rispunzirkrr de trirniterea produsului f init. Acest lucru il enen'eazd pe Enli[75. Ea era doctor gi avea gi rang conducdtor. in acclaqi timp Enlil aduce lucrdtori primitivi irr Edin din Mesopotamia. dar din categoria celor ce aveau pdrinli aml. Enik qi Ninhursag se decid sd pund noi conducitori in Shuruuppak.000 300.urakki. 100 000 Clima incepe sI i"si 1syi61. Enik Ei Ninhursag se vdci situa{ia de a gdsi alti rnuncitori. Primi lucrdtoli oblinuli prin rnanipulare genetica au avut la baza ADN-ul unci fcmele de maimut5.rr.alrnat gi apoi trirnis in sus. Acest lucm il infurie pe Enlil.unnqk kr An. Totodatd il nume$te pe Ilnlil coordonator al misiunii Tena.000 in minc.Afiica cu ajutor:ul unor ltave. irnpreund cu el soseqte gi fiul lui. Pe Pdrnint estc atit de frig incit doar omui Cro-Magnon supravieluiegte. s[ ia PimAntr"rl in stapdnire. . in momentul in care vroia sir pdriscascd Terra. 400.000 Asqrra Pimintulni se abate o noul erd glaciard. De aceea se gdndesc s5 creezc lucritori. Anu hoterA$te ca exploatarea minierl s[ aibd loc in Afiica. Minereurile el. Ei ii aleg din rAndul oamenilor.i (. Odatd ajuns aici. Ei sunt condugi de sora vitrcgi a lui Enik.cnlrul Metalr. cu intenfia de a extrage aur din Golful persic.

IEcdnd valea Nilului cultivabild. Unul dintre acestea se afla in Jericho. Este momentul in cate apare civilizalia. 10. Enik nu poate respecta promisiunea gi 11. Anunnakki consh'uiesc un Centru de Control pe muntele Moriah. Enik ii invald cum sd dornesticeascd animalele. cultive mai intAi in zonele inalte.Marduk igi pierde puterea. Ninurta. iqi rdzbund tatdl inifiind primul r[zboi al pirarnidelor. Este nomentul in care incepe perioada neolitici.500 Descendenlii lui Ziusudra primesc lrei linuturi unde si igi desfEgoare activitatea. Enlil accepti ca populafia rAmasd sd primeascd urelte qi semin[e. Ninhursag orgu'izeart o conf-erinfi de pace. care era nepoata lui Anu. Cu aceastd ocazie se construie$te oragul Uruk. 8. 7. in port pentnr navele spatiale.s00 La por{ile facilitdlilor spafiale sunt construite turnuri de veghe. iar templul acestui ora$ este inchinat zeilei Inamra. unnak ki An. Evenimentc dupl Potop Seth il captureazi pe Osiris. 9.tlr.400 Este o perioadl a pdcii. Dinastia Ra. 8. Conducerea Egiptului este preluata de urmaqii lui Thoth.000 Enlil ipi dd seama ce se va produce o catastrofE globald odatd cu trecerea planetei Nibiru prin apropierea Pdmrintului. Egiptul este condus de semizei.970 Fiul lui Osiris. Valul uriag ce urma si se plopage pe Tena avea sa ii ducd planul la bun sfdrqit. Anu vine in vizite pe Terra. ii a-iutd flcdnd stdvilare gi secdnd rdurile spre a le ol'cri teren Urmagii lui Enlil nu sunt de acord cu faptul cd descendentii lui Enik controlau toate zonele de zbor qi de aceea iniliazi un al doilea rlzboi al piramidelor. El ia peninsula Sinai qi Canaan-ul.unnak. viitorul Ierusalim. irnparte domnia Egiptului intre Osiris gi Seth.800 ferlil. Ninurta cdgtigd bdtdlia qi goleqte piramidele de echipament.000 il invald pe Ziusudra cunl sd i$i construiascd o barcd sigurl. Anurnakki urmdresc intreaga scend de la bordul navei lor. Apele se revarsi asupra pdmdntului. Oamenii incep sf. ki yersus An. Primele orage construite sunt Eridu 9i Nippur. Peninsula Sinai este transformatf. pe nume Horus. pe nume Ra/Marduck.780 Primul ndscut al lui Enik. fiul lui linik.ki versus An unnqk. .6'10 i.An. Anunnakki se hotlrdsc sd inliinleze din nou oragele zeilor in Sumer. Anunnakki dezvdluie oamenilor noi cturogtinle. unn ak. Seth reuqeqte sA scape refugiindu-se in Asia. Enik intervine 9i el. Dupd ce apele au inceput sd se retraga. 8. El ii pune pe anunnakki sd jure cd nu vor divulga oarnenilor aceastd informafie. 3. Preia apoi rolul de conducdtor al Nilului. Se construie$te Heliopolisul. dupd care il omoari tiindu-l in bucdli. ki 13.

Acesta cste momentul in care valea Indus incepe sd se ctvllizeze. Enlil igi dd seama cd oamenii sunt din ce in ce mai greu de condus. 2.3 50 2.poarta zcilor'. Marii amrnnakki atacd Agade. 100-3. dar reuqegte sd scape printr.650 Regatul Sumerului incepe sd se destrame. in Nippur apare calendmul. Conflictul dintre Inanna qi Marduk capAd amploare qi ia sfdrqit doar in momentul in care Nergal. . Acum are loc cunoscutul incident de la turnul din Babel. fratele lui Thoth. iar anunnakki reugesc sd anestece lirnbile oamenilor. fratele lui Marduk. 2. 2.900 Conducerea Sumerului este preluatd de Erech. Acesta este momentul nagterii imperiului akkadian.371 Inanna se indrlgosteqte de Sham-r-Kin (Sargon).56 An. Babilonul este proclamat de cdtre Marduk ca fiind . Gudea este aj utat de Thoth sd construiascd un ziggurat in onoarea Ninurtei.255 Inanna preia puterea in Civilizalia Sumerylui explodeazd graJie unor conducitori abili din Lagash. pleacd din Africa. 2. Sunt ani de haos. Mesopotamia. 3450 Nannar/Sin preia conducerea in Sumer. 3.unnak.291 Tronul din Akkad este ocupat de Natam-Sin.un tunel. desa- cralizeazd pdmdntul Babilonului. Dumuzi.. Civilizalia incepe sd se rdspdndeascd gi in alara Sumer. Ninr-uta face prima capitald la Kish.dase pe Inanna este arestat gi apoi ucis din gregeald.ki 57 Regi pc 3'160 Plmint Oamenilor le-a fost datd conducerea. Inanna reuqe$te sd scape. 2. Grupiri loiale lui Eniil gi Ninurta ocupd Sumerul qi Akkad. Pleacd apoi in exil. cel care o tr6. Acesta reu$e$te cu ajutorul Inannei sd intre in Egipt prin peninsula Sinai.193 Este anul in care Terah. Civilizalia inainteazd ajungdnd in a doua regiune.3r6 Sargon. gtergAndu-l de pe fala pAmantului. 2. Acesta i$i stabilegte capitala la Agade. ocazie cu care capitala se mutA. tat[l lui Abraham se nagte intr-o familie de inalli preoli. Nanam-Sin sfideazi Nippurul.ki yersus An unnakki An./Marduk.unnak.. vrdnd sd stdpaneascd cele patru regiuni.220 2.ului. care se sfdrgesc odatd cu instalarea unui faraon.ki versus An unnak. Thoth a fost dat jos de pe tron de cdtre Ra. Marduk este zidit de viu in marea piramida. cdruia Inanna ii dd putere peste a treia regiune. spre al convinge sd pdrdseascd Mesopotamia.

Marduk se mutd in linutul hitililor. PdmAntul Prinfii din Theba. Oamenii sunt convingi cd omordrea lui a lbst aranjatl de Anr-r gi lurlil.130 _ Autoritatea incepe sd se deterioreze in Mesopotamia. devine regele Urului.024 Marduk intrd in Sumer gi se inscduneazi in Babilon. 2.048 Moare Slugi. 2.unnak. vine in Ur sprc u i*h"iu o alianld cu curtea regald.029 Ibbi-Sin il inlocuiegte pe Shu-Sin.se urcd pe tron gi devine protectorul Nippurului.113 se na$te Abraham. 2. Ur_ Amar-Sin. din Asia de Vest. El se indrdgostegte de Inana qi devine iubitul acesteia. Abraham pleac5 in Egipt. Nabu. Urmaqii lui Ra/Marduk rdmdn cu sudul iar faraonii obgin tronul Egiptului de jos.096 Ur-Nammu este ucis in rdzboi. Shu-Sin pe Amar-Sin la tronul din Ur.180 A n. Inanna nu reuqeqte sd reziste la conducerea Erechului. Lupta se extinde cltre centrul Mesopotamiei. de unde revine dupi cinci ani. 2.123 in Nippur 2. Imperiul incepc si prospere. Abraham stdpdneqte peste sudul Canaanului. 2.ki 59 Egiptul se imparte in doud. care ii erau loiali lui Ra.047 Nammu. Terah.041 Amar-Sin.58 2. Se decide ca Ur sd fie capitala noului imperiu.080 Enlil ii incredinleazd lui Nannar./Marduk au inceput sd facd presiuni asupra nordului ce se afla sub .ki An unnuk kiversus An. insolit de mai multe trupe. ghidat de Inanna. Terah pleacd impreund cu f'amilia sa in Harran. pentru tathl sdu. 2-095 Shulgi vine la tron in Ur.unnqk. 2. 2. Fiul lui Marduk obfine adepJi. 2.038 in timp ce imperiul se destramS. Conducdtorul acesteia este elamitul Kledorla'omer. formeazd coalilia regilor din est gi orguizeazd o expedifie militard in Canaan 9i Sinai. _ Era decisivl 2. De Larsa elamililor in schimbul promisiunii ci vor servi ca legiune strdind. pdmdntul din Shem.055 Nannar ii ordona lui Shulgi sd trimitd rrupe clamite pentru a stopa revolta din oragelc canaanire. Elamitij " ajung la intrarea in peninsula Sinai 9i la portul spa{ial. fiind ajutat de o trupA de elitd. ki yersus An. il inlocuieqte 2. Mentuhotep I.unnak. Abraham le blocheazd accesul la intrarea in portul spafial. Tatll lui Abraham. cunoscut din Biblie ca Amraphel. Provinciile vestice sunt din ce in ce mai mult orientate cetre Marduk. 2.

ki versus An unnak. Agenlia Nalionald de Securitate. . au aperut simultan in mai multe orage. ki versus An. Enervali acegtia au plecat cdtre British Museum spre a lua parte la proiect. care avea ca sarcind supravegherea zonei petroliere de la Baza aviaticd din Talil. in acest mod. ordonantele divine au fost exaltate. ki 6L Nu vreau sA spun mai multe. sd analizali cdt mai multe suse.ki A n. Tnblifa l: Dupd dorinlele lor. al doulea Badtibira. impreund cu guvemul american gi britanic. in locuri pure. dar se pare cd forle guvernamentale au interzis acest lucru. Probabil ca asta a fost marea noastrd gansd de a afla de aceastd descoperire. 2. AI cincilea orag a fost Shuruppak al cdrui rege am fost eu. transcrieri ale textului strdvechi. tronul regal a fost coborAt din ceruri Drepturile au fost perfecfionate. un batalion de infanterie. a descoperit accidental o cutie de cupru in interiorul cdreia se aflau mai multe tdblile de lapisJazuli ce aveau gravate in ele simboluri ale scrierii cuneiforme. au restaurat o tebhle. cinci ora$e au fost construite: primul fiind Eridu. unnak. situat[ in sud-estul Bagdadului. Ziusudra. Fdrd si gtie exact despre ce este vorba. Vd recomand insd inainte de a accepta o versiune.023 in jurul datei de 12 iunie 2006.60 An. Membrii au fost asigurati cd rezultatul va fi {bcut public.unnak. oficiali sau neoficiald a istoriei. Numai ata vd veli putea forma o opinie corecta asupra trecutului nostru. Larak a fost an treilea gi Sippar al patrulea. Pentru a vedea despre ce descoperire era vorba aceasta a fost dusi la British Museum.unnok. vd las sd trageli conclu- ziile singuri.

C-dndva infelepciunea venea dintr-un zid de trestie. inundalia tr. Pishon. Jine sufletul in viaJi. Cauta viata Renunld la bunurile lumeqti. . Ea {inea in aer un ornament in formd de muscf.unnqk. imparte bogalia. mdntul. O noud furtund se apropie.dezastru. Acum. templele gi magazinele. CAnd am ajuns in acel loc de peste lumi.unnak.ki yersus An. aga vei face qi tu. o cu totul altd corabie' Scriele in tabletele din lapis lazuli Scrie-le in tabletele alese. Au mirosit mireasma. zid reflectd Dijos coliba. in acele zile. Dupd ce oragele au fost distruse. cdtre Utnapishtim. coliba roqie. in acele timpuri. Cauti piatra din mijloc Uitdte nouA. Fii pregdtit qi pregAte$te-!i cruoile familiei Schimbd bucuria din sufletele oamenilor.kr An. puse de cdtre cei 7 maegtri zidari (masoni.cel de departe" vei face munca conducdtorului tdu EA. pdmAntul abia se Am fost dugi la locul de unde izvordsc mari rAuri. Acolo.unnqk.Y ezi cum straluce$te precum bronzul in soare? Urcd-te pe scdri. . Aceste cinci orafe au fost desemnate centrele cultului Un vuiet a iegit din aceste centre de cult. pe cdrdmizile arzdloate. I. Din nou peste pdmdnturi.. niciodatd!. imparre inlelepciunea.imisi si acopere tot pd_ -Dupd. Apoi pune-le intr-o cutie de bronz. toate locu- rile magnifice.Uiti{e la pdmAntul pe care il intrupeazL.. gi s-au adunar in jurul ofrandei precum mugtele.62 Atr. Altd inundalie vine. Zid.Jur cd pe acest medalion albastru. In acel loc indepdrtat trdim..a Gihon. lumea era incd Cdnd Enlil a adus uscase. intoarcerea iumimi in permanentul cerului. Enlil mi-a spus. Inspecteazi funda{iile. dar ploile nu urlf.care a viut ce a lost - ascuns. Tigris qi Euphrates.. a spus . pusd pe o trestie 9i pe crengi de pin gi liliac. Ascunde-le.{scunde-te in imbrifigarea lui Nibiru. Belelili a venit. Admiri grddinile. la sursa marilor rduri trdim. parte de in oragul celui mai puternic erou. Vei lua decizii pentru alta.ki versus An. ZidColiba roqie ascultd.. in fali tdbliJele. pe care Anu il fEcuse in focul sdu interior. Cdnd Enlil a ajuns. m-am adunat cu sofia mea in jurul zellor. sub. distrugdtoarea vieJii. Coliba rogie. . construieqte o barcl Lasd posesiunile.unnok. A fost (ilizibil) Sfarsitul tdblilei . Cd nu o sd uit niciodati aceste zile.ki 63 Acestea au lbst centrele cultului.Tu". centrele cultului au fost distruse dc asemenea.Un vuiet perturbat de zei.

etema mamd creatoare . An. ei au venit In cea mai violentd form5.. Enil gi Ninhursag au trimis inainte mesajele divine Ninhursag a adus schimbarea inaintea lui Enki . Bad-tibir4 larsa.. ki yersus An. Enki gi Ninhursag creatorii oamenilor cu capete negre I i Fondatorii Eidu. ordine. unnak ki 65 Tnbfila II (ilizibil) $i soarta oamenilor a fost Din prima bduturd Cdnd a intrat pentru prima oarA sub manla nectarul negru al .fondate C€nd a apdrut uratul semn in degert Uzurpatorii nu au luat de seamd (ilizibil) Acestea au fost pistrdtoarele naliunilor Putemicii oameni cunosculi care au dat afard Nephilimul $i au construit temple divine.64 A n._ _f"nt* tlnat Peste mii de ani. Enlil.unnqk...oamenii pdmAntului au fost linufi prizonieri in propriile case (ilizibil) (ilizibil) Naliunile oamenilor se vor intoarce in pdntec in Nibiru. unnak ki An. au venit $i au intrerupt cdile vechi pecetluitd Sfir$itul fragmentului Tdblifei III S-a stabilit cd nafiunile se vor intoarce (ilizibil) $i .raqiya.Invadatorii tului s-au luptat intre ei pentru hogAtiile pdman_ Pentru nectarul negru Zeii se uitau trigti la ce se intdmpld $i s-au consiliat intre ei Pentru un remediu (ilizibil) (ilizibil) (Ilizibil) Annuaki au fost trimiqi in fa{d Din ceruri Annuaki au fost trimigi cdtre crealia lor I 1' I (ilizibil) (ilizibil) (itizibil) (ilizibil) (ilizibil) In acest timp invadatorii au continuat Spre oripilarea martorilor. invadatorii au continuat (ilizibl) An. naliunile multitudinii. Sippar gi Shuruppak (ilizibil) Primele orage au fost. Acolo in Dilmun (Ilizibit) (ilizibil) (ilizibil) Marii zei s-au adunat Marii zei s-au adunat in Dilmun monii (lilzibil) Acestea au fost generaliile. acesta a fost predes_ . Aceastd multitudine de naliuni a curs din ceruri (ilizibil) Annuaki. ki versus An. ritualuri gi cerer . . unnak.

Ninki. Unde marile rduri curgeau cdndva Praful domnegte in acel loc. Marduk a deschis uga 9i fiii lui Dilmun au mers inainte Fiii lui Dilmun Tinerii bravi ai acelui orag pur Cel mai luminat dintre orage Au venit in timp ce fiii lui Eridu pregdteau masa Recitau incantalia. Prind cAnd nafiunile.i-au luat zborul De pe pdmAnt.ki 67 Aqteptdnd intoarcerea lor. intunelic sau lumind. dar pline de bucurie au a$teptat Tnblita IV Un nou potop a verrit Din ceruri un norr potop a venit Cu Dilmun pe dr. creatorii oamenilor au a. intoarcerea copiilor. Umal.eapta qi sacrul Eridu pe stinga Annuaki s-au adunat pimAnt. nici zi.unnak.ki versus An. locurile de (ilizibil) pe calea spre ceruri Nafiunile. monotonia ddinuia.4n unnak. naliunile alese gi triburile au zburat. Belerili era prezentd Focurile ve$nice. triburile .teptat (ilizibil) Cu inimile grele. liliac qi pin ardeau in locurile predestinate Sub grija oamenilor cunoscuji. Inanna gi Utu Enlil l6ngd Ninlil. uitata oeremonie veche Radiant cu mdinile curate std Ninhursag In fata Annunaki A administrat drepturile divine in lumina focurilor consacrate in timp ce zeiga pdntec. In tinrp ce un munte de fbc a iegit din mare Curaj6nd pe cei necuraji.unnak. Adad lAngd Ninhursag Zeila mamd.ki versus. iicute din trestii pure.66 (ilizibil) 1n unnak. progeniturile antice Progeniturile antice ale lui Umal au administrat focurile La trei gi doud puncte (ilizibil) au fEcut (ilizibil) oarnenii infelepti fac o ofrandd pe pdmAnt Dupi ritualul cerc. nimic sd nu se intdmple pe Sfdrgitul Tablilei TIbli{a V Sfiinta migraJie peste ceruri Annunaki Zeii din apus s-au adunat in locurile sacre vechi $i noi Ea. triburile de pe pdmdnt s_au pregdtit in timp ce patru oameni puternici lineau qi focurile gi vdnturile Naliunile lui Umal 9i triburile s-au spllat pe mdini Au invdlat cerernoniile Ei ritualurile in acele locuri (ilizibil) prin migra{ia sfdntd . Nici noapte. inghifind cerul. na{iunile qi triburile s-au refugiat La trei qi doui puncte.ki Ca An. (ilizibil) infeleapta Mammi Acum praful sufld in acele locuri.

Probabil cd realitatea nu o vom ounol$tc nicirlalir cu cxactilale. Traducere din englezd de Crislian David Isdild Am fEcut aceasti scurtd c[l[torie intr-un trecut indepirtat al planetei noastre din dorinla de a va afage atenlia asupra faptului cd nu tot ceea ce este confirmat de mediul gliinlilic este adcvirat. consiliul qi annunaki au spus: Spre ceruri iqi va cduta Umal pdinea $i in ordonanfele divine igi va gdsi Umal dreptatea Unal nu va mai (ilizibil) in locurile desemnate. dupd cum spunea cineva. asemeni mie.68 ln unnak. sunt doar o fiinld care crede in Justilia Divind.4n unnqk. Sd ne dorim ca rdnile sAngerAnde ale Mamei Terra sd se vindece. Simt cu toati fiinta mea ci a sosit timpul sd ne ludm destinul in mdini qi si hotdrAm singuri ce este mai bine pentru noi. Zeii din Apsu. pomi fructiferi qi peqti de tot felul privire de ansamblu asupra intregii perioade. De aici incolo hecare este liber sI caute propriile adevdruri gi sd igi construiascf. cu ure. care imi confirmd bdnuielile. propria realitate. Inscripfionate de Ut Napishtim dupd sfaturile lui Enlil din partea lui Ea. cereale. ilizibil) nu va merge. Pentru (ilizibil) drum prin ceruri. cd libertatea existd doar in mdsura in care respectem anumite reguli gi cd Forla Creatoare cale ne conduce nu este un dumnezeu gelos qi rizbundtor. $tiu doar cd noi am fost finu{i in ignoranld de-a lungul timpului.unnak. Vreau doar sd vd spun cd aceste fiinle care ne conduc de milenii iSi bazeazd argumentalia pe faptul cd incd de la colonizare au existat doud factiuni. Au fost pregdtite in acele locuri predestinate. Eu nu gtiu dacd este adevdrat.ki versus . nu sunt zeu sau supraom. noile nave. cu rdzboi. cd allii sunt cei cale au hotdrAt pentru noi. Eu. Majoritatea md intreabd ce sd facem.ki 69 in acele locuri.unnqk. ilizibil.. care cred cu tirie in accste valori gi care au riscat mult ajutdndu-md. flora. ca aceste . sd vdrsdm o lacrimi pentru fiecare fiinjd ucisd. locul chinului Iui Umal a fost plegdtit Abundenta a lbst ddruitd pdm6ntului Seminle. acesta a iegit curat Ca qi tinerii din Dilmun (ilizibil) Au pregdtit rrava noui. sd ne congtientjzdm potengele gi sd aciiondrn in legea iubirii. Am aldturi oameni dragi. Primesc adesea intrebdri pe adresa redacliei. La doud. dar asta nu md situeazd desupra niminui. Am darul de a vedea dincolo de holograme gi cuvinte. Haidefi si ne unim gi si diruim semenilor nogtri gi Teruei iubire. planificatele nave. Eu simt ci trebuie sd fim unifi. una pro umanitate gi una contra umanirale.. sd iubim fauna.ki An. gi anume ci din ce in ce mai mulli oameni se trezesc. insi este bine sd avem o contra. ci din mirii Sub indrumarea lui Umal se va (ilizibil.kiversus An. Umal. ma face deschizitor de drumuri. migralia sfAntl Bravii tineri din Dilrlun au administrat (ilizibil) Al doilea (ilizibil) urmatoarea (ilizibil). . Adevdr gi Iubire. care izvordgte din inimile noastre. intreg Universul gi intreaga Crea{ie. nafiunile pimdntului qi triburile Au fost licuti curali din nou in acele locuri Umal a fost {Acut curat intr-o baie purificatoare Scufundat total. trei puncte (ilizibil) Bravii tineri din Dilmun au pregdtit navele. cu deznddejde qi de aceea vd rog ca schimbarea pe care cu tojii ne-o dorinr sd fie una paqnic5. Si nu uitali cd ei se hrdnesc cu zbalerile noastre. . locurile sacre. Sd ne imagindm cd intreg PdmAntul este invdluit intr-o lumin[ caldd pldcutd.

I 70 An untak ki verstts An unnak ki cuvinte sA fie aqezate $i tiptuite in cdrfi. fie spre a ne avertiza.rguri. linigtitoarc. Una din aceste voci este gi cea a unui politician norvegian.. ci dacii fEceau sacrificii pentru ca sd lie ldsali in pace cle reptilieni. ca iard5i va incepc o polemiclr cu pririrc Ia ce am lhcut noi sd meritim asta. Mie personal mi se pare extrem de in.. in continuare voi reproduce exact acest Lext: . cine sau de ce are inlcres si rTe distrugi nalionalisrnul. din cind in cdnd. daci. e1c.. nu ne liudim cu aceste lucruri. despre intAlniri extratereste.. un popor care in viitor va fi liclia noii umanitili.org. ba mai mult sunt anumite persoane abilitale. contracarAndu-i pe cei ce indriznesc sd enunte aceaste ipoteze.. $tiu cd rnulii vor rade la auzul acestor cuvinte. nu vrem mdrire.portanti aceastd dezviluire qi de aceea am hotirat se o reproduc in aceasli cane. insi pe noi ne lasd in ignoranld. site pe czue de altfel veli mai gdsi inlbnnaJii despre planurile diverselor oculte mondiale gi conspiraliile acestora. descoperiri gtiinlifice revolujionare. la voievozi.. dar vA inlreb altfel. schirnbdri climaterice. care ne <linigtesc). cine sau de ce ne_a vAndut fara. . . voci. .. din interiorul organizajiilor se fac auzite.i apropo de daci. fie spre a-gi linigti conr. domnitori. care a trimis in 2008. Vi amintesc ci materialul original poate fi consultat pe site-ul lwlv. vrem ca Adevhrul si fie auzit gi in{eles de cei cirora le corespunde gi de cei ce au in misiunea lor ridicarea natiei romAne. Eu cred cu tirie cd.rdsuri.. cinc sau de ce are interes sd ne inrobeascd. cu aparentul scop de a nu crea panicf. o scrisoare desohisi organizaliei Project Carnelot.. III Daci va fi sau nu va ii ceva aceasta este o intrebare la care nu vi pot raspunde.. nu inainte de a vd gAndi la bravii noEtri inaintagi. am sd vd spun un lucru pe care l-am auzit dc la un mare dacolog: -Tu gtii cd eristir dovezi care atesti. Noi nu dorim l.linlic. acest popor este un popor himit de Creator. . Totugi. in care ne spune cd elitele mondiale iEi pregitesc buncire subterane pentru a scipa de evenimentele catastrolale din 2012. qi cd cei ccrc se srcrilicau o llceau fiind conyrienli de acest lucru? Concluziile va l'og sa Ie trageri singuri..projeclcamelot. Ei qtiu qi qi-au luat n. dAndu-ne totodatd f'alse arguncnte. Vd rog sd vd rdspundefi sir. V-arn lelatat insi toate acestea pentru a putea si trageli singuri concluziile qi pentlu a vi putea face singuri alegetile. Suntcm deja in 2010 qi ninleni nu sfrune nimic..tiinJa.La scurl timp dupd ce am publicat un articol conlinand un ultim omagiu adus celei care a fost Benazir Bhutto. Eu cred cd cei ce ne conduc qtiu ci anumite evenirnente najore urmeazi sd se inldmple pe Tena..

negtiind ce sd faci gi incotro sd se ducd. cunosc lucrurile pe care eu vi le relev aici. rogu. inainte de anul 2012.E. rAndul lor.. cu ajutor din partea S. rcprczentanlii guvernului rdspund cd ele sunt destinate prorcc{iei popu_ laliei din Norvegia. pot aflrma cA in multe alte_1dri. Eu gtiu ci voi fi trimis. trenuri rapide fac legltura intre diferitele addposturi.600. se produca in aceastd perioadd.elitei". cercetatori. printre ciue gi Israelul. iar ceilalli vor muri. Suedia Elvelia 9i au fost realizate addposturi similare. Din cauza cataclismclor despre care se gtie ci umeazA sf. albastru 9i verde.ki 73 am primit urmAtorul mesaj. la ordinul guvernului. (Sunt un politician norvegian $i doresc sA comunic tuturor celor care au urechi de auzit ch urmeazi o entru omeniie.ki An. unde avem o bazi subterand militard de mari dimensiuni. Sunt foarte revoltat. numcroase baze subterane 5i buncdre.A 9i U. etc. ei vor fi ldsali sd moarA Si nu vor primi niciun fel de ajutor. precum gi in alte localii din intreaga lard. douh milioane de norvegieni vor fi salva!i.unnak. Oamenii care vor fi l[sali la suprafald vor muri cu siguranfd in cataclismele respective. Aceasta inseamnd cd 2. Aceasti bazd este impdrlitd in sectoare de diferite culori. ki versus An unnak. pentru cd noi gtim cu tofii ci atdt de mulfi oameni vor afla despre pericolele care ii pAndesc . considertn totu. doar cd ei nu vor sd le faci publice afirmdnd cA nu doresc sd producd panicd in rAndul populafiei. in Norvegia s-au construit gi incd se mai construiesc.U. in addposturile sublerane. aleturi de cei considerali utili pentru a realiza o viitoare reconstruclie dupl aceste cataclisme: medici. Sunt mulli alli politicieni care imi impdrt5gesc opinia. Pentru a se proteja de cataclismele prezise pentru perioada urmAtoare.000 de oameni vor fi ldsali pur gi simplu sd moari neajutoraji in intuneric. Taberele unde vom fi cazali au fost construite cu mult timp in urma. Ele sunt izolate de ni$te porli gigantice. Din datele pe care le am la dispozifie. DeSi nu putem garanta ade_ vdrul celor afinnate in acest mesaj.i cA nu il putem trece sub tdcere. Dacd sunl infebali de ce se constru_ iesc toate aceste addposturi subterane. in zona Mosjoen. Conform planurilor . Planul politicienilor este sd ii salveze de aceste cataclisme doar pe membrii aga-zisei elite din care fac parte. toate sectoarele gi buncirele sunt conectate prin tuneluri. incepAnd cu anul 200g 2.72 A ntnnak. Eu am intrebat cdnd vor fi ierminate aceste construclii 9i mi s-a rdspuns cd ele vol 1i finalizate inainte de 201 I . organizate deja de armata norvegiani. ki versus An.unnqk. pentru a nu fi compromise diferitele zone in cazul in care survin eventuale accidente catastrofale. oameni de $tiinta. se depoziteze mari rezerve de hrand $i seminle la Svabald gi in zona arcticd de nord. membrii guvemului norvegian au inceput.

De asemenea. respunsul oficial va fi probabil: . armata va face curSlenie printre supravieluitori. vd rog sd mi Ie adresali. am observat cd ali scris pe site-ul dumneavoastrd despre Benazir Bhutto. Am cunoscut-o pe Benazir. trezili-vd! Dacd veli pune intrebiri despre aceste adlposturi subterane.. dupd cum vd puteli convingc singuri privind imaginile pe care vi le-am trimis. $i tot ceea ce spun este de fapt ceea ce li s-a spus sd zicd.sfarsitul lumii". voi urmdri sd vd spun tot ceea ce $tiu despre implicarea Norvegiei in aceste planuri.unnak ki 75 avem la dispozilie doar patru ani pentru a ne pregdti pentru .ilor. E ca $i cum aceqtia ar fi controlali mental la nivelul fiec5rui gand. ci unii politicieni importanli din Norvegia nu sunt ceea ce spun ei cE ar fi. Numai dacA acfiondm. dar DUMNEZEU nu ne va ajura dacd noi ingine nu facem nimic.urtrtuk kiversus An.DUMNEZEU si ne ajute pe toli".. fiecare dintre lineli minte cd aceia care se vor gisi in oragele mari sau in apropierea acestora in 2012 vor fi primii afectali $i vor muri primii. Deschideli ochii.. Moartea ei a fost una tragicd. in care planul este ca fiecare sd fie marcat cu un numdr gi etichetat.ki An. de asemenea. Penlru ultimadatd md rog: . evident cA existe numeroase semne ale prezenlei extrateregtr.Este doar un depozit pentru hrand" sau ceva similar. DupA aceea. Dacd aveli intrebdri. $i vd sugerez sd privili cu atenlie in jur: vefi observa cu siguran!5 cd se construiesc baze subterane gi buncdre peste tot. Din fotografii veli observa cd m-am intdlnit cu mulfi politicieni notabili 9i lideri mondiali... destul de des.unnak ki versus An. OrganizaJi-vd in grupuri de supraviefuire. ius4 nigte minciuni cu care politicienii vor sd v[ orbeasci.. lar aceasta se poate vedea in ochii lor gi in modul in care le funcfioneazd mintea. Vd asigur ce aceste lucruri se vor petrece 100%. avAnd ordin sd ii impugte pe toli aceia care opun rezistenld gi refuzi sd fie inchiqi in lagdre. Pentru mine este.unnak. Acestea sunt. Observ.74 An. Mai . gdsifi un loc in care sd vA putefi depozita hrana Ei unde putefi fi in siguranfd pentru o vreme. Pentru mine este limpede ce sunt $i ce nu sunt acegtia.

Atunci cAnd va veni momentul.ki An ulnak.este important sd inJelegeji acest lucru.t" redus."*alo*.. Eu delin do'vezi'in sprijinul afirma{iilor pe care le fac. oferindu-vd aceste informa!ii. Ca argument suplimentar. Ne_am deplasat in subteran ct. Probabil nu voi avea decdt probleme datoritA acestor v[ . Cu sisuranta cer drn <elitd> cunosc aceste lucruri.. guvernul va dispdrea farn ili i le.: Ir din a$a-zisa <elitd> cunosc existenpi adaposturilor subterane qi planurile de a salva numai o partt din poprtugiu No.aqa cum fac eu acum.semenea. i"U:t#i#LX'.ulpf. trebuie ca ei sd creasci gtiind cd pdrinlii lor au fEcut ceva pentru ei . la alegerile din 2009.d". de exemplu.uptim. i. la etrberali din functie 9i Ii se va refuza accesul diferitele baze subterane.. Eu am fost un grup restrAns. ..i ne-a oferit suficiente dovezi rn acest sens. ) sum.. ele sunt in principal utilizate de amatA. i-am adresat nigte intrebdri .u.'F^.. . dupd publicarea de cdtre acegtia a unui articol despre asasinarea lui Benazir Bhutto] cd. Mijloacele de transport folosite in subteran sunt trenurile NOAH 12.rp".r. Vd rog sd faceli publice aceste informalii pe internet. doar anumite persoane. aqa cum ne-au parvenit.. Ele fac legdtura intre diferitele baze subterane. Am omis doar unele detalii concrete pentru a proteja identitatea autorului. Acest lucru este deja cunoscut . atunci cand va sosi momentul.. dar lor le este frici si spund Oamenii se tem pentru viala lor.. <Am vizitat mai multe baze subterane.bru.t. voasrre. poate cd oamenii vor supravielui datorite informaliilor pe care le-au aflat de pe diferite site-wi de pe internet. doar cd pe rdnd. Redim in continuare rdspunsurif" u""rtuiu. Vd rog sd inlelegeli cd eu nu cAgtig nimic dacf. chipurile. ilpr. spun toate aceste lucruri. "onsiderut Nu imi este fricd de moarte sau de lucruri de genul acesta. . guvemul FRP va prelua puterea gi Siv Jensen va fi ales Prim-ministru. . Echipa Project Camelot: vom respecta anonimatul autorului. triunghiuri portocalii. In ultimul moment.unnak.ki vers s An.76 An. Am i". de asemenea. ^intreagd In prezent. Trebuie sd facem ceva. dar precizdm ci el ne_a spus numele .. In acest moment nu md gdndesc decdt la viitorul copiilor mei qi la viitorul tuturor celorlalli copii care vor cregte in aceastd <noud lume)) crue se prefigweazS.iiii"."a"r" iOb"7" in sursele mele.. Uni lmpreuna pentru a rezolva nunreroasele probleme cu care vd veli confrunta. trenuri speciale. care deline in totalitate controlul asupra lor.Luali-a..:'"t^:Xt "al { i-vd for[ele cu rii.ki versus Att unnqk. Anahzati istoria politicS recentd a Noruegiei gi veli vedea cd mereu aceiagi politicieni au condus !ara. Eu am ca Ls[ necesar sd spun publicului ce se petrece..n_ tare autorului ei. au fost selectate pentru a Ie vizita. aceastd scrisoare a fost scrisd gi trimisd de politicianul norvegian celor de la Project Camelot in 2008. pot sA vd spun de pe acum [aga cum rezulte de mai sus. . existand o refea de tuneluri speciale penhu aceste trenuri. in Norvegia. unnok._ pe ceitalli oameni llsllll lt'tod"-l de a. existA o serie de simboluri.. Alegerile sunt toate trucate gi aceleagi persoane din elita puterii sunt alese de fiecare datd.n nu_A. fou.ki 77 Publicul nu va fi informat deloc despre acesle cata_ nu doregte. Pentru a clarifica diferite aspecte de interes ridicate de aceastd scrisoare. Cu tot respectul._ ca dacd vor spune ceva despre aceasta'vor Toti politicienii din Norvegia care fac pane sd. La punctele de verificare de la intrarea in frecare bazd se folosesc un fel de campuri specifice de energie prin care fiecare vizitator trebuie sd treacd.di .

trnnak. cred.rirui Ianga"#T ..N Jeil i'. .care o cunosc pi in niciun caz in norvegiand... ii'uu.. oare." Mai rrirziu. * Mai tArziu.ki An.Nu trebuie sd gtifi acest lucru. * Semnele nu erau. domnule.. re. dar care nu te orbea gi chiar era pldcut sA o privegti. am pus qi inro.T"to1: dupd posrarea de mai sus. Fac in vileag ..E. chiar inainte de a porni se puteau observa acele cristale mari.a vlemulilot care vor urrna.lXfr de n. paragratet.nur"u. Funcfioneazi prin intermediul unor cristale albastre cu energie.pecriva. cdnd am u. .a ." . Cel pu{in a$a parea.:lil":. mea qi poate cd unii oameni vor"""u reugi . sau cel pulin a$a pfuea. deja protejafi.. acolo fiind mult mai mulli militari inarmali.'i:?H# Fj iul .. Eu qi grupul meu am fost dugi de cei imbrdcaJi in uniforme negre intr-o altd Iocafie. . ."lar.rr..ki versus An unnak. am vdzut cd in bazd erau oameni care lucrau la acele cristale albastre.urri"tuiJr..unntk.uu un "itTI slmbot crudat in interiorul lor. Apoi am urcat gi l-am intrebat pe unul dintre gardieni: .ce mai e mat mutte intrebari sursei -^lr3::j^". pulin TREABA. Nu am vazut niciieri astfel de cristale care emit energie luminoasi....E. din mijloc era de fapt o sageard orientard inspre :::^|.elo. Avea lorma unui ..luii_ fica unele detalii.. am fost imbarcati ir camioane i" fil" *or'"si .. dar Iiniile orizontale nu erau Iegale de cea venicalA ca 1a. . deoarece l"_am lrazut ere erau tn parlea stengA a unilormei negre. cA iformele cunoscute de noi.pentru propria noastrd proteclie". Nu suntem..oi. Mb g6ndeam." * In partea din fa{6 erau scaunele operatorilor. fiind in interiorul unui asemenea subteran uriag gi fiind pdzifi de atatea gdrzi inarmate? :l Apoi am fost invitali sd urcdm intr-un tren. . . constltule rnlbrmatii suplimentare.E..up. de culoare albastruviolet. ceilalli colegi ai noqtri s-au deplasat in alta parte. Nu vreau sd induc in eroare pe nimeni. O sd urmdresc sd vd spun tot ce $tiu despre aceste trenuri.. insemnele nu erau foarte mari.3... triunghiurile erau pozil ionate in jos. Am fost imparfiti in grupuri.ry* lnrenor.ie.ki versus An unnak... CAnd am ajuns la capdtul tunelului. djn c6te imi iduc aminte.. era un gemule! chiar in spatele lor gi.Ce este acesta?" El a rdspuns: .ki 79 postdri..urnuir... ::3:1. Cu tot respectul.. acest simbol nu este o literd in nicio limba oe . Am trecut de acele u$i imense. primite ulterior. Apoi am traversat un tunel lung de 500 m.. ) aceasta doar ca sd dau deasupra pieptului gi pe gepcile pe care le purtau. Era ca intr-un film qtiinfifico-fantastic. aveau dimensiuni obignuite.78 An.." p"il. dar erau suficient de clare penku a le vedea.. fie sursa de putere folositd pentru alimentarea trenului. Md aflam pentru prima datd intr-o astfel de bazd..proteclia noastrd".u-ur.. pozi_ gionate in dreplul umdrului.. care iradiau o lumind de aceeagi culoare. .. Md intrebam: .musilel.ii-'TX"'rH'# gi asta?" $i am fost cam speriat la inceput. duna ce am pus o serie de intrebdri suplimenrare p"ntru u. cele portocalii avrind un n triunghi verde. . ::?r:i:.... Acestea erau mai rnari . am fost rugali sd ne punem ni$te mdgti pentru . de aceea m-am gdndit cd ele trebuie sd. ca un fel de piramiaa . Mie mi s_a pdrut a fi asemdnelor cu litera. [pentru protecfia d epartamentul in care a am primit ordin sd mutdm itar.. pentru a ne pdzi qi a ne insoli.

p.unnak.. mai degraba le concenfezi asupra propriului stomac cdnd te afli in interiorul unui astfel a" u*.Fiinfe non-umane .NOT PURE.$i un spaliu pentru mar6.t.PURE . e 'fi.ilj%"# r"'"i"a i.. . vagoa- circulau cu o vitezd ater de sftAfulgerare luminoasd..l". ca acel <E> despre gare v-am povestit . dar nu loarte mare. Unul dintre gardieni a spus ce a$a se petrece cu toli prima datd.ki versus An unnak.NOT HUMAN .80 decAt cele An. pnve. Din prima cdl6torie.ki An..n..' ..'i.i mare. Cdnd am ajuns afard.arcursut cllitoriei.il. i."nsu. cea mai putemicd impresie a fost legatd de aceste trenuri: ele se migcd foarte repede.ki versus An. cu litere ciudate. Apoi totul a devenit foarte ciudat.u ln Jur. repede.a" i". avea o formd ascufitA in f. dar ni un .unnak..l. [Fiinle umane .'rp"i.".. Dupa ce am fEcut ce ni s-a cerut. .li. Pe ecran scria ceva intr-o limbd ciudatd. uit"ru.'. .Impur] Dupd ce am ydzul aceasta. m-am gdndit: Existd gi .. fird n n.r#.unndk ki 8l murt mai arbastre si oamenll purta! magti albe cu ochelari de protectie si rnoepanau de ..ece era acelagi gen de lumind _ sau a$a mi s_a pdrut miei Dacd imi amintesc mai multe detalii.. Apoi am trecut prin acel cdmp de energie gi am ajuns intr-o altd camerd.:tTrJ"T:*il: dinduntru.ii"iji'ra :::::_1. Trenurile erau ase nelor de metrou. Atunci cAnd am ajuns in sta!. . lumirJ s_a ". pe care scria HUMAN .ie.iJ:'. Mi gdndeam ca nu aveam ce cduta acolo gi eram pulin speriat. ai.. gardienii ne-au spus ci vom crisrale cdnd erau sudbeiute de de acest fel de cristale. Acolo erau gardieni inannali peste tot.NOT PURE. deoa.*:i*:.p. in . ca ve spus sd ne indepdrldm de zona respectivd.**ri J"". Nu am inJeles ce scria. si [-.a f.r_ii. Am fost legali cu . Dedesubt mai era scris ceva. ..dar singurul lucru pe care am putut sd-l citesc a fost HUMAN ."u-a". + Exista.ld i.#.?ll: mativ 'j. Nu puteam si vdd celelalte rorul se miecd ae" a.i"rr""ril.. dupd ce am intrat in politici... Am observat un ecran pe un perete.al1ii" in afard de oameni?? * La punctul de control unde era acel cAmp energetic prin care trebuia sd treci se afla acel ecran despre care am menlionat inainte. [Observafia celor de la Project Camelot: agteptdm clarificdri asupra acestui lucru] Gardienii ne-au oprit qi ne-au spus sd ne schrmbam hainele in altd camerd gi apoi si mergem cu ei. .. Trenuriie _scaune se puteau conduce in ambele .NOT HUMAN .i.'i.. vd amintili cd v-am povestit despre acel cdmp de energie prin care trebuie sd treci. pentru l0 persoane gi cabina opeiatorului...T##.#."# in lungime. ne era rdu qi mie gi celorlalli colegi ai mei.PURE . ni s-au dat ochelari de proteclie gi ni s-a cerut se trecem prin sistemul de verificare. ceea ce v-am povestit deja. cd acele cdmpuri de energie nrin de a inlra ii baza.rau o mulllme de aslfel de trenuri.'.Pur . Tunelul acera de * ceea_cepermile "t'tt "t"tJ. gi c fost destul de bine.""rura intoarcerea lor.^ntr-un gen de "i tunel aspirator.liangd r\e-am aproprat la aproximativ 20 m de ele. $.. F. ".u rusr p_rea mare $r ml s-a fAcut rdu dupi aceea. '-'-'-' ?.i. Nu mai vizusem aga ceva inainte. incAt vedeam doar o Cred cd ele funcfioneazd pe frecare. am aflat $i alte detalii despre ce se afla in restul bazei gi care era destinaJia ei. a$a cum pdrea.".i."niiT:l ili:. nu am vdzut niciodatd nimic asemdndtor. o ."*:?:i Mai tdrziu..

arcele" de salvare ale guvernului. Acest lucru md revoltd gi deopotrivd md sperie. Am aflat cd aceste baze sunt .. Deoarece imi ldsasem toate lucrurile la punctul de control.o . Mai tdrziu. din armatd qi de o parte privilegiatd din populalie. nu mai aveam ceasul cu mine gi de aceea pot doar aproxima timpul petrecut acolo.. membrii . $tiu c[ existl l8 baze in Norvegia. a$a am crezut inifial. ceva se va petrece in anul 2012 gi pentru ca oamenii din elitd sd supraviefuiascd. cale vor fi folosite de cei din elitd.ki versus An.ki An.82 An unnqk. Din tot ce am aflat pAnd acum. cel pufin. m-am intrebat: cat de mare este acest loc? Tocmai am parcurs kilometri intregi de-a lungul unui sistem feroviar. sau. pentru a supraviefui in interiorul lor in cazul unor cataclisme. inainte de 2012.. Dar am mers pe orizontald aproximativ 3 minute.unnak ki versus An unnak ki 83 merge mai departe.. md gAndeam cd lumea nu cste ceea ce pare a fi gi cd multe lucruri sunt ascunse publicului. Oamenii de gtiin!6 au urmdrit evolulia acestei planete misterioase de mutia vreme. cred cd acest cataclism este legat de . Tot ceea ce pot sd vi spun este cd. deoarece nu sunt om de gtiinfd. * In lift. cu vArlul in jos. se vor folosi aceste adiposturi.Planeta X" (planeta Nibiru).literd" carc semdna cu simbolul folosit uzual pentru ci$tile audio. dar orientat altfel. cu scaune. care urmau sd ne ducd jos. Guvernul cunoaqte acest lucru gi il Jine secret fald de public. ... cdnd am intrat in politicd. gi incd mai este? Apoi am fost dugi la un sistem de lifturi.. fNurne furnizat. atr.rnci cAnd misiunea noastrd s-a incheiat.elitei" mondiale se vor retrage in acele baze pe care le-au construit de-a lungul ultimilor 40-50 de ani..unnak. Dar ceea ce gtiu precis este cA. in jos. . Din nou. deoarece aveam nevoie de mai multe rispunsuri.]> Project Camelot specificd cd nu existd date Stiinlifice u"*u"t"u in avertizarca pe care o face sursa' Informaliile . iar recent au fost transmise primele publicului ceea ce se va petrece qi am fhcut tot ce am Nu doresc sd provoc panicd Vreau doar sd spun Cu tot respectul. am inceput sd cercetez mai in detaliu. Nu pot sd apreciez ce se va petrece exact gi care vor fi pericolele. Va exista o ameninJare din exterior. imi amintesc cd am vdztt un alt sintbol .

.ki 85 nu explicd exact cum sau de ce (planeta X> reprezintd o astfel de amenintare $i de asemenea. Ne-a promis.ki An. Ne-a invitat sd-i trimitem orice corespondenld relevantd primitd de noi de Ia allii 9i vom face aceasta prin selecfie. dar doregte sd rimdnd discret. Semnatarul scrisorii spune doar ceea ce $tie $i nimic mai mulr. Sud (http ://yowusa. Pe toli cei care au pus intrebdri de bun-sim! despre autenticitatea lui (a politicianului norvegian) ii anr-mjdm cd am fEcut tot ceea ce am putut pentru a-i verifica identitatea $i autenticitatea gi suntem siguri cA el este exact cine spune ca este. cd aceste facilitdli existd gi ci atdt Suedia. Unii chiar au cerut sd ii punem in legiturd cu politicianul care a scris acel articol. in fiecare moment. Suntem cu toJii co-creatorii lumii in care trdim. Unii dintre ei ne-au oferit cdteva detalii interesante. Pentru mulli dintre ei aceste informa{ii nu erau noi. din motive lesne de inleles. de asemenea.al doilea Soare". cutia noastri de corespondenJd s-a umplut cu mesaje din intreaga lume. Am lost incapabili sd rdspundem la toate. in totalitate (omitdnd doar iniormaliile personale.ki versus An unnak. Echipa de la project Camelot munce$te din greu la un documentar care va prezenta posibilele scenarii pentru viitorul umanitilii. ci doar le confirmau informaliile pe care le aveau din alte surse. Dupd o sdptdmdnd de linigte. Am primit confirmdri precise de la doi oameni de qtiinjd qi un fost colaborator al serviciilor secrete.84 An unnak. nu existA nicio informafie clard. Mesajul sdu este foafie imporlant gi am hotdr6t sdJ publicdm in continuare. cu orice pret. cAt gi cele negative. Am luat legdtura cu mulli prieteni qi corespondenli din Norvegia gi Suedia. cA va desena simbolurile extratere$trilor pe care le-a vizut gi ni le va trimite prin fax.unnqk. Degi in acest documentar nu se menfioneazd. dacd se va considera necesar. Unul dintre corespondenJi a confirmat o mare pafte dintre aceste detalii. Project Camelot vd roagd si vizi_ cAtre allii) cd Telescopul de la polul ml). atAt cele pozitive. ne-am auzit cu sursa noastrd acum cAteva zile. Pentru mai multe informalii despre <planeta X> 9i ceea ce s-ar putea produce. referitoare la necesitatea de a merge in subteran. De cAnd am postat scrisoarea primitd de la wr politician norvegian referitoare la bazele subterane qi la faptul cA (elita) din acea lard se pregdte$te pentru un viitor cataclism planetar. a fost construit pentr-u numegte. trezirea celor adormili gi pentru aducerea la lumind a adevdrului. pentru a-l proteja de . cdt gi Elvelia au baze subterane pentru a proteja intreaga populajie. Esre plauzibil. prevestiri gi dezvdluiri din interior.ki versus An unnak. noi sperdm sincer ca prin rugdciunile gi intenliile noastre benefice sd ajutdm la stoparea evenimentelor catastrofale care se preconizeazd cd vor avea loc. fiind politician. Vd indemndm pe fiecare dintre voi si participali in mod congtient la co-crearea unui viitor pozitiv pentru umanitate qi sd colaboraJi cu noi pentru . ca mesajul sau sd se concentreze mai degrabd pe probleme sociopolitice decdt pe cele qtiinlifice. dar am citit cu atentie tot ceea ce am primit. El este bine. com/planetx/2006/planetx-2006-04a/ L sht a urmdri ceea ce Henry Echipa Camelot: In perioada care va urma pdnd in 2012 9i dupd aceea vor iegi la suprafall multe opinii diferite.

fiind condus intr-o camerd speciali unde a lucrat cu computere conectate la sistemele militare. conduse in realitate de o m6nd de oameni. mama mi-a spus cd restului familiei noastre NU i se va permite sd intre acolo. Dar el a spus ca. El mi-a spus c5. dar nu i-a fost permis sd intre in acele camere. Locul se nume$te Baneheia. ceva ce ei gtiu ce se va petrece curAnd. h yersus An. cu diferite destinafii. faptului cd este creatA pentru o situatie de urgenl5. dar nu este sigurd de dimensiunea ei. care atunci cdnd au fost ficut publice. Mi-a dat. exceplia Mama a relirzat sd-mi spund orice detaliu despre aceasta. din cAte a . politicieni. mult mai rnare decAt cea de la Baneheia. gi o fotograhe cu o bazd aflati in Sorreisa gi mi-a spus cd aceasta este o altd bazd sublerand. cu. oameni de Stiinld $i alli civili pe care acegtia ii consider5 impoftanli. gi ea este o ferneie care se tine de cuvAnt.86 An. dar acegtia creeazd diferite mArci. Familia sa deline informalii asupra facilitdlilor pe care susa noastrd (politicianul norvegian) le_a rapofiat. care conduc aceste corporaJii in totalitate. Cunosc deja a:ndnuntele despre depozitul de la Svalbard. baza este uriagd gi cd are multe camere. a spus ea. Am atagat poza aici. Acesta mi-a dat ceva mai multe detalii. m-au ldcut sd md gdndesc cd trebuie sd existe un motiv special pentru aceasta.elita" societdlii noastre. care a fost gi el acolo. Mama a fost gi la altd bz\ in zona numitd Evje. provin dintr-o familie de militari qi qtiu de la mama mea. nume gi ambalaje ale aceloragi produse care sunt definute de cdtre cei din . cianul norvegian gi inlormaJiile pe care vi le-a comunicat ?n scrisoarea lui cdtre voi.unnak. in ceea ce privegte baza de la Baneheia. in caz de urgenjd. cu cAJiva ani in urmd.unnak. A mai spus cA nu poate sd-mi spuni mai multe despre ceea ce se afld in interior sau cur1l arata aceasta. Iatd in continuare mesajul corespondentului nostru: <Stimatd echipd Project Camelot. $i eu sunt. cum ar fi cA marile corporalii ale lumii din domeniul electlonicii sunt. in oraqul unde m-am ndscut gi am locuit inainte de a pleca din Norvegia. cum ar fi ea gi diferite personaje din armatd precum gi alte persoane importante. care a lucrat rrurr guvernamentale. Cu o altd ocazie am reugit si port o disculie scufid cu un alt angaj at din armati. iar aceast' bazd subteranA este foarte mare. evenimentele din preajma anului 2012 etc. Doar anumite persoane vor fi primite. Tocmai am citil arlicolul dumneavoastrd despre politi. fiindcd ajurat in faqa oficialitdlilor sd nu spund mai mult. In aceastd foto se vede partea de la suprafald a bazei. de asemenea. Trebuie sa recunosc cd am gAsit aceste informa{ii destul de fasci_ nante. Ea mi-a spus $i alte lucruri interesante. desPr localia unei astfel de ba Este intr-un munte mare. care monitorizeazd o zond imensA. iar sferele sunt probabil nigte radare putemice. Mi-a mai spus cd gtie de existenta unei baze qi in zona Stavanger.ki An unnak kr versus An unnak ki 81 autoritAli). cu privire la bazele subterane. de asemenea.. norvegian. toate.

in loc sd foloseascd nave spajiale. vArf De asemenea. Aceaste inforrnaqie a fost publicatd in Fedrelandsvennen. Personal am vizital citteva dintre acestea. cdnd mama incd lucra pentru ei. in 2001. degi pare se existe ceva viald in subteran. mi-a furnizat. El a sus{inut ci se lucreazi la <terra-formarea>> lui Marte. gi cd el insugi a parlicipat la procesul de re-creale a unei nave spaliale pentru care s-a folosit simularea pe calculator qi mi-a aritat scheme complexe (generate pe calculator) precum qi ilustralii cu aceastd nav6. de asemenea.ki versus An unnak. am ajuns intr-o . acea locafie ar putea sd gdzduiascd cAteva mii de oameni gi cd era extrem de mare qi echipatd cu tehnologie permanent cu planeta Marte gi cd dispun chiar de anumite porli stelare (stargates) de acces la planeta Marte prin care pot cdldtori pAnd acolo in cAteva secunde. El mi-a confirmat faptul cd existd o mullime de baze subterane gi cd in unele dintre acestea au loc tot felul de experimente qi cercetAri ciudate legate de: cdldtorii in timp. care a lucrat pentru NSA (Inspectoratul norr. din cauza inteligen{ei sale $i a altor <abilitdfi> pe care le avea. In primul rAnd am sa vi prezint nigte hdrli gi fotografii ale zonei in care se afli aceastd bazd subterand despre care am mentionat anterior (de la Baneheia). personal pot spune chiar genial. acest articol nu mai este disponibil pe internet. cdldtorii in alte dimensiuni. Am fost acolo de mai multe ori. pe care mi le-a arAtat gi despre care am discutat in mai multe ocazii. Cu toate acestea. care erau amplasate la o addncime foarte mare.ki An.unnqk ki versus An nnakki 89 v6zut. unele dintre vechile buncdre qi sisteme subterane au ramas in continuare acolo. informalii uluitoare referitoare la bazele subterane gi la alte activitdli ale guvernelor. in acest moment. Mafte este o planetd mai mult sau mai pulin moartd la suprafale. gi lucra la materiale matematice gi gtiin{ifice extrem de complexe.I 88 An unnak. tehnologie extrateresftA etc. a fost crescut $i pregdtit ca se lucreze pentru guvern incl de la o vdlstd fragedl.. prietenul meu a dispdrut subit qi ?n ultimii ani nu am mai putut sd iau legdtura cu el. El mi-a spus cd oamenii <elitei> sunt in contact de conform propriilor sale relatdri. Unul dintre prietenii mei.egian pentru controlul qi supervizarea transportului feroviar) mai mulfi ani. La un moment dat. accesul persoanelor neautorizate liind interzis in acea perioadd. Recent au inchis in mod oficial toate operaliunile militare in zona Girnlemoen gi au transformat-o in campus universitar. Din pdcate. patru au murit de cancer. s-a aflat ce din $apte oameni care au lucrat impreun[ la unele proiecte in aceastd localie. in fotografia de mai sus apare zona Gimlemoen care a aparfinut armatei. Pot sd menlionez totuqi cd el a fost adoptat de mic Ai. aceasta insemnAnd a face posibild viala pe Marte pentru oameni. un ziar noruegian din oragul Kristiansand. El era intr-adev[r un individ extrem de inteligent.

Nu cred cd cineva qi-ar fi concentrat atenJia qi finanlele degeaba. Ce rost ar avea aceste addposturi care sc intind pe sute de hectare qi care sunt construite sub forma unor orage! cu locuinje avdnd surse . cazul in care guvernanlii qtiu cu siguranli cd ceva cataclismic urmeazd se se petreace. cu o intuilie blocatd gi cu o rali. Nu am putut sd deschid gtiu ce se afla in spatele ei. cd sunt baze militare sau depozite. fiind desp[rtiti doar de apa rdului. Ceea ce vd pot spune cu siguranld este faptul cd lumea pe care o cunoagtem nu este ceea ce pare gi cd aceastd magindrie a dezinformdrii este bine pusd la punct.unnak.F. Chiar dacd aceste informalii vi se par de domeniul S. SUA are 130 de baze subterane qi un <buget negru> alocat acestui tip de activitate de aproximativ 1. Aceasla este un lucru ciudat.i departe de orice drum. Acestea sunt cele care se cunosc. De asemenea. Struc incadratd de cerc este intrarea care duce in munte. ) Am descoperit ceva care seamdni cu nigte gduri de ventilare. nu au voie spun cd Norvegia nu este ca Irakul qi nu are nevoie de astfel de baze subterane $i de control militar. China. aga cum am menJionat mai sus. Elvelia.ru. Dupd cum vedefi. in baza unor informafii precise. Vd daji seama cate sunt incd ascunse publicului larg? Nu trebuie sd ai o imaginalic apocalipticd pentru a realiza faptul cd ele au fost construite cu un anume scop. cu o ugi imensd de fier. precum gi la poli. astl'el incdt addncimea la care se afld baza in interiorul muntelui poate fi doar speculatd. Ceea ce ne spun ei.une atit de pregnanti incdt s-a transformat in propriul nostru dugman. Structura albd din dreapta reprezintd alte clidiri care probabil deservesc baza. iar in camerd se afla apd de jumdtate de met. Franla. Aceste construclii gigantice sunt in administrarea armatei qi au fost construite sub directa supraveghere a acesteia. sunt informalii menite sd ne adoarmd vigilenla. Aceasta a fost in Gimlemoen. care bdnuiesc cd asigurd pdtrunderea aerului in bazd. Rusia.unnak ki An unnak.ki versus An. vd rog sd vd facefi propriile cercetdri gi si trageJi propriile concluzii. iar noi ceilalli nu $tim nimic. oameni care sunt implicafi atat de tare in aceastl teorie a conspiraliei.-ului.I 90 An. Aerisirile sunl plasate in zone inaccesibile . in partea superioard a acestui munte. care avea pe ea o roate nr incuietori.30 miliarde de dolari.ki versus An unnqk ki 91 camerd mare. cu uga metalicd uriagd imposibil de deschis. Am observat de mai multe ori personal mililar inarmat in fala intrdrii bazei menlionate. De fapt. De asemenea au apirut informalii despre existen{a unor asemenea baze subterane situate qi in alte localii cum ar h: Alaska. cu lacuri deasupra. ducAnd la acea camerf. in mijlocul pidurii. dar. in afard de Probabil cd la prima vedere vi se va pdrea greu de crezut cd existd guverne. observali c6 munlii Gimlemoen gi Baneheia sunt foafte apropiali. deoarece Norvegia nu este o lard in care politigtii sau militarii sd aibd arme asupra lor. este un munte uriag. VA dau dreptate. am gdsit un buncdr care merge mult in subteran. deoareie ar-r o mullime de antene qi alte dispozitive ciudate pe acoperiq. presdrate pe intreaga suprafa![ a Terrei. organisme. nu am nicio idee. Nu uitaJi ce se cunoa$te existenla unor adevdrate orage subterane. Dacd exista vreo conexiune intre bazele din Gimlemoen gi Baneheia. pe sub rdu. lumea in care trdim ne-a transformat in roboli bine structurali.

de control al teritoriului. gi da sunt nalionalistd. dar intr-un mod diferit de ceea ce se intelege in mod normal prin aceastd afirmafie. $i mai cred cd tocmai de aceea Romdnia a I fost supus[ in ultimii ani devalizdrii gi distrugerii. Noi toli suntem frali in1o1i 9i strdluce$te aceiagi bucdficd de scdnteie divind. Numai infelegAnd acest aspect vom putea atinge desdvdrgirea. Vor veni in curdnd vremuri in care vom fi indemnali sd ne rdzbundm pe fralii nogtri.. etc. sd ii atacdm. Nu am argumente care sd suslind aceastd ipotezd. de unicirate dar in sensul meschin al cuvdntului. De aceea suntem astlzi aici. EL nu ne_a impa4it pe nalii $i nici nu ne-a dat in st[pAnire parcele de pamant. care insd nu au amploarea celor din striinatate. cale afirmd cd in urma prefacerilor. Trebuie sd inlelegem odatd pentru totdeaund cd la nivel subtil noi toJi suntem o entitate gi formim un intreg.ki versus An unnak ki 93 de curent proprii. Am fost adesea acuzatd de nafionalism. S_a I incercat prin toate mijloacele anihilarea unitdlii nalionale I 9i a istoriei. Din cate $tiu gi in Romdnia existd asemenea baze. sd nu vd fie frici de ceea ce va veni. din neptiinld sau sub falsi indrumare. ca in acest univers ceea ce semeni aceea vei culege. in spiritualitatea noastrd. $tiu cd vi se par cuvinte mari. Dacd emili grAnduri de iubire. valuri de iubire te vor invdlui qi vei fi apdrat de orice va veni. sa cream haosul. El ne-a IEcut asemeni Lui gi ne-a dat cel mai minunat dar qi anume acela de a crea. I brlizarea unitdlii nalionale. sd ii batjocorim sau mai rlu si ii ucidem. L-rtotdeauna cdnd veJi fi pugi intr-o asemenea situalie sd ve gdndili ci ei sunt fra{ii noqtri gi cd toli avem acelagi pdrinte. Creatorul ne-a fEcut egali gi ne-a dat spre desdvArgire un loc pe aceastd supelbd planete albasfA. Eu sunt nalionaliste. dar mili la nivel vibrafional. dar lara mea este Terla gi md consider egala tuturor fiintelor de pe ea. dacd suntefi oameni.reia universald. Frica nu este a noastrA a oamenilor. EL nu a dat anuuritor persoane dreptul de a liotdri in numele majoritilii gi Dici nu i-a licu1 stapani pe resurse $i bogalii. i ilor. Nu este suficient sd md programez pe mine ci strddania mea trebuie sd cuprindd intreaga lume. au fost construite pe vremea vechiului regim cu scop niilitar. ci este bun qi drept. Creatorul nostru nu este gelos gi rdzbundtor.ki An unndk. Noi suntem divergi sub aspect fizic. Calea cdtre care ne indreptdm este cea de unicitate a conEtiinfei. . Noi toli suntem pdrlicele din acelagi Creator. inducerea ideii de a fi mai presus decdt celllalt. in misiunea lui. se ii asuprim. canalizarc. $i cel mai important lucru. dar cl.92 An unnqk-kiyersus An. care deschide orice poartl este cheia iubirii.unnak. ea ne-a fost indusd de milenii pdnd cAnd a devenit una cu natura noastrd. Eu consider ci a venit timpul sd ne fEurim propriul destin prin propriile potente. climalizare. cici traim intr-o mare informalionald in care totul se propagd asemeni unei unde gi a cdrei reverberalie se intoarce mai devreme sau mai tdrziu inapoi. Se pare cd noi am ales. dacd nu pentru a addposti la un moment dat un num6r finit de oameni. o parte din teritoriu va fi acoperit temporar de apa. Cred cu toatd tiria in bundtatea acestui popor. Dar dacd v-a!i uita in jur a1i vedea cd toate I mbardament informalional. Deci.

Suntem un organism independent. md rog.4n.ln unnak.Am inleles cd s-a reu$it montarea unei valve care a qprit scurgerea. care $tie cam ce am frcut eu in ultimul timp gi care imi cunoa$te preocupArile. a solului. pe propriile-mi picioare gi de aceea consider cd acolo este locul meu. Jara in care locuiesc mi-a dat posibilitatea de a trdi demn. $tiu cd tu spui ca acesta este un pamant binecuvdntat qi cd va fi ferit de multe rele. Aryana: $tiu cd tu lucrezi in cercetare. a alimentelor. sd vedem cAt rezistd valva.vrea sA vd propun un scenariu. in mdsura in care ili poli pdstra independenla in momentul in care primegti fonduri de la guvem. Venit in vacanjd in Romania m-a contactat $i mi-a spus cd vrea sa imi povesteascd anumite evenimente cu care s-a confruntat in ultima perioadd. bdnuiesc cA afi intuit ghilimelele.ki toli minunalii. bunii nogtri cond. Cu toate acestea simt cA am datoria de a spune oamenilor anumite adevdruri pe care le cunosc.Atori intrd in subteran. eu nu mai am nicio legdturd cu RomAnia. magnificii. R: Se incearcd captarea.tnnak. BdnurrediaEutlcolo. Robert: Dupd cum gtii. . dar nu mai am de gAnd sA me intorc aici. noastre. Problema pe care doresc sd o aduc in disculie este cea a dezastrului din Gloful Mexic. etc. pe care xrmezd sd viJ relatez l-am purtat cu o persoand care face parte din mediul qtiinlific $i care in prezent lucreazd in striindtate.. imaginali_vd cd IV Urmdtorul dialog. R: Da. gi noi in Ag. insd pe mine m-a dezamdgit. Este un vechi prieten.94 .ki versus. Vin din cAnd in cdnd spre a-mi vizita pdrinlii. dar din cdte se incearcl captarea A: petrolului. iesc cd gtii ca s-a produs un-eiEnlilcnt qtiu Da. M-am angajat la o firmd care se ocupd cu cercetarea mediului.. Am auzit.

in a1'ara celor din imediata apropiere. tot degeaba' A apirut o noud A: Care? tAqnegte R: Solul s-a crapat in dou6 locuri 9i petrolul va opn tn liber gi nestingherit pe acolo qi nu pare cd se rialele biolog bdteau caP in voci gi argum . In prezent nu se $tie exact nici mdcar cAte tone de 1i1ei s-au scurs. in prezent zonele afectate. Asta va amplifica gi mai mult efectul. Este pentru a doua oarA in istoria umanitAlii cAnd se incearci forarea la o addnc. insb firi sncces. pescuit. de exploatare piscicolS gi de aceea impactul asupra acestei piele va fi enorm. viteza valului de lifei ar putea cre$te. A: Sd sperdm cd noua instalalie va !ine' problemA' R: $i dacA $ne. Nu avem de-a face cu o cantitate finitd de produs sau cu o scurgere ce poate fi cuantificatd.unnak. datoritd existente adAncimii mari la care se afli 9i a presiunii acolo. dupa Alaska. Nimeni nu a mai lbst confruritat cu a$a ceva. Gandegte-te cd din 20 aprilie. Aici vorbim despre o exploatare marind. milioane de litri de Ji{ei s-au scurs zilnic in Golful Mexicului. Grav este cd s-a intAmplat intr-o zond instabild climatic Ai intr-o perioadd in care sunt a$teptate uragane . S-a incercat trimiterea unor submarine robotizate.ime atat de mare. $i asta nu este tot.De aici se oblineau cele rnai mari recolte de pegte.i cicloni. nici nu mai poate fi vorba. Este o catastrofE. dar nimeni nu gtie cdt va curge. Unde mai pui cd este gi sezonul in care peste golf trec zilnic milioane de pdsdri care se duc c5tre linutul Louisianei. sunt Louisiana qi Florida. turism. scoici.96 An. Poate doar la evenimentul de la Valdez. stridii gi creveJi. respectiv ecosistem. de cAnd a explodat platforma 9i prine in prezent. Se pot face doar estimari. De scafandri nici nu poate fi vorba. ceea ce ar duce la o catastro{E ecologicf. Este cea mai impofiante zond. ki v ersus A n unna k. De restul. Acum au incercat British Petroleum $i uite ce a iegit. Sunt experli care avertizeazd cd in cazul unei noi erupfii. ki An unnqkkiversus An'unnakki 9'7 Plesiunea este uria$e. insd diferd mult condiliile. care se pare cd au ajuns la o adincime nemaiatinsi. Prima datd au forat ru$ii. care s-ar putea intinde pe zeci de ani qi care in cel mai riu scenariu ar putea fi globali.A fost o mare gre$eal5. A: Dar pot rezolva problema? R: Din cAte vid nu.

care se afld la mare adAncime. perioadd in care se susline cd ar fi avut loc in rdndurile florei gi faunei o mortalitate in masi.ki 99 Trebuie si il amintesc Ai pe marele chimist rus Dimitri Mendeleev care a studiat ipoteza lui Lomonosov. Rusia a ajuns la concluzia ci zdcdmintele petroliere sunt limitate gi ca cea mai mare rezervd de care dispunea se afla in zona Azerbaijanului. El a susfinut existenla unor falii la mare addncime. Aga au realizat cd americanii. petrolul ar lAgni cdtre suprafafe.ki versus An. felul in care rezervele sunt generate qi modul optim de extracfie. fiind acoperite ulterior de sedimente. ipotezd suslinutd apoi qi de alli oameni de gtiintd ru.98 fie cealalti. care a declangat tempelaturi ani. De aceea au investit masiv in cercetare.400 milioane de inceput in perioada Devoniand. Speriali au invadat partea de nord a Iranului. francezii gi britanicii nu ii vor ldsa sd opereze in zond gi cA intreaga lor atenlie trebuie sd se concentreze citre descoperirea de noi zacdminte in interiorul granilelor lor. in anumite zone (dj fracturd>. An.unnak. cam prin 1946. ce nu are legdturd cu dinozauri gi peqti morfi. afirmAnd apoi ci petrolul este o substanld primordiali care vine de la mare addncime. sub influenJa unor presiuni 9i temperaturi ridicate se unesc Ai devin cunoscutul petrol. dar nu au putut sta prea mult deoarece au fbst forlali de citre guvernul britanic si paraseasca zona. In 195 I . Pe scurt. Dupd cel de-al doilea rizboi mondial. dar ci Ei aici resur"ele se apropie de sffu$it. la un congres de gtiin!6. funclie dc materialul avut la bazdl qi mai existd: -teoria abiogend care are adepii pulini 9i care postu- in diverse zone.ki versus An-unnak.ki An unnqk. prin care.unnak. 350 . in prezent exista doud leorii: -teoria biogend de formare a zdcimintelor de petrol care susline ca petrolul ia nagtere din organisme marine care dupd moarte s-au depus pe fundul mdrii. care are o migralie ascendentd' Existd mai multe tipuri de 1i1ei. Bineinleles cd teoria este contestatd. iar conform acestei teorii perioada de formare a petrolului este de cca.i. Formarea liieiului ar fi gene sunt denumite roci mamd a zdcimintelor de petrol Aceastd materie. Teroria modernd ruso-ucrainiand susfine in prezent cd petrolul este o substanfd primordiale. dorind sd descopere originea petrolului. . A: Dar de ce sunt deranjaJi vesticii de teoria abioticd? t PdmAntului. Nikolai Kudriavlev a postulat existenfa unui petrol abiotic. morlalitate explicatd prin teoria meteoritului uriaq care a cdzut in aceea perioad5 pe pdmdnt.

ne$te cu fo4d maximd. Din pecate se pare cA nu se va opri in curdnd. Mai grav este faptul cd odatd cu lifeiul apar gi compu$ii chimici specifici. iar in concentrafie ridicatd paralizeazd simlul mirosului qi nu poate fi detectat de om.unnak. iar la concentralii peste 0. cA a fost o gregeald. dar existd gi posibilitatea ca unii sd vrea sd ne ^ forfeze sd plecdm la un anumit moment. impiedicd absorblia oxigenului gi opregte respiraJia la nivelul celulelor. se concentreazd in grdsimi gi in mdduva osoasd. Problema este ca nu se spune nimic.u nnak. Atacd sistemul nervos. pielea gi clile respiratorii. Odatd intrat in organism. Nu am argumente gtiinlifice care sd susfind o astfel de teorie. care ar face orice spre acelagi loc. A: Dar nu se poate sa curgI la nesfer$it! R: O sd curgA ateta timp cAt va exista petrol acolo.unnak ki An. Poluarea este atat de mare incAt va afecta ecosistemul gi oamenii din zond zeci de ani. iar zdcdmdntul este uriag. Tofi stem in Da.1% poate ucide in cdteva secunde. Asta md frdmAntl. In zonele de iesire lifeiul fa. Iar daci nu se opreite va fi haos la nivel global. Pot aduce modificdri genetice pe parcursul mai multor generatii. in funclie de concentralie $i de durata de expunere poate produce efecte cronice sau acute. iar inghilirea sa . ki yersus An.100 A n.ki versus An unnak ki 101 A: Fa eu cred. cine crezi $i . A: Despre ce substanle este vorba? R: Despre hidrogen sulfirat.ar vrea aga ceva? cf. Este ca gi cum s-ar fi infepat o artera. Va fi o catastroid planetara. amestecul vaporilor sii cu aerul fiind exploziv. cd nu se trage un semnal de alarmd cu privire la consecinle. Hidrogenul sulfurat este extrem de toxic Ai uqor inflamabil. pentru care este toxic. iar acegtia sunt toxici qi d neazd sandtdlii in moduri inimaginabile. Eu rimAn la pdrerea R: Eu nu cred mea. A: aga ceva. Benzenul este o substanla extrem de inflamabili.cd existd grupuri a-9i atinge scopurile. R: Nu am informalii in acest sens. benzen $i clorura de metil. repet. Benzenul iritd ochii. Mi se pare o utopie. blocdnd formarea globulelor sangvine in aceasta. Asta inseamnd cE lileiul va fi pufiat de curen(ii oceanici gi va ajunge in cateva luni in nordul Europei gi de acolo va inconjura intregul glob. Totul va fi expus poludrii. In concentratie redusd are miros neplicut de oui clocite.

R: Nu mi se pare corect. degi substanle care ies odatd cu petrolul. Avem vreo soluJie? R: Nu qtiu.unnak. In caz cd veli avea genul dsta de probleme sd gtili despre ce este vorba.102 An. dar sunt doar teorii. in acea regiune. ki 103 poate cauza pneumonii chimice gi corodarea mucoasei A: Dar cred din apd. Nimic nu dI rezultate. Bineinfeles ce ele sunt gi in atmosfer[.unnak. Eu nu cred cd s_ar crea panicd. R: In prezent nu existd nimic concret. dar nu am solufii. adici i . A: $i atunci ce ar trebui sd facd lumea? Sd gtii cd in urma cd4ilor mele mulli imi trimit mesaje spundndu-mi: Bine. Toatd lumea se mobilizeaziL cdnd apar televiziuni sau cAnd vine cineva de la guvern.i erea. dar poate se aerului $i nu se mai permite accesul. Este adevfuat ca am informaliile necesare. poate intervenJia divind. Eu 1i-am spus toate astea nu pentru a te speria ci penru a le spune celorlalli. Oricum t I Rom6nia are o pozilie geografici de exceplie. h versus A n. A: Dar la noi gazele nu vor ajunge? R: Ele sunt foarte pregnante in acea zond. Daca acest ciclu este unul continuu.u nnak. sunt preluate de nori gi aduse apoi pe pdmAnt prin ploaie. Fiecare sd faca ce crede de cuviinld. a continud aga. dar nu o sa o putem bea! ticul gi corodeazd metalul. A: Deci nu existd nicio solulie practicd? R: in prezent nu.unnak. cd existd filtre care sa extragd substanfele R: Nu gtiu aceste vor inventa. ce trebuie sd facem? R: Eu personal nu gtiu ce sd fac Ai incotro sd o iau. Bdnuiesc cd aici nu prea ajung aceste informalii. degi imi doresc sd nu fie a$a ceva. Austria gi o buni parte din Rusia. Cehia. dar toxicitatea maximd o au acolo. in zone diferite. atunci sd gtii cd R: S-ar putea si aibd dreptate.ki An. gtim. Din informaliile pe care le am chiar gi curdtarea zonei se face ftri prea mare tragere de inim[.ki versus An. Dacd omul nu . nu i. A: Bun.tie. atunci clar va fi poluare masivd gi in alte pd4i de pe glob. A: Eu totugi nu pot crede cd nu exista o solulie. In rest se vede neputinla pe fafa lor. Dar dacd nu se face nimic. o sd se ajungd la nu cel em cd erup{ia qi la nivelul vom avea probleme mari cu apa potabild. De ce? A: Pentru cA cineva are interes sA nu panicheze lumea. la fel 9i I Ungaria. Crede-md cd s-a incercat tot ceea ce este omene$te posibil. Se sperd gdsirea unor metode prin care sd se astupe locurile. dizolvi plassA existe. O sd fim inconjurali de apd.

Totul se migcd la unison gi toate energiile generate sunt similare. fotoni. de unde gi numele.w|nak. Aceastd zond a fost descoperitd in 1961 de cdtre o sondA spalial[. Aceastl centura fotonicd incercuieqte Sistemul Pleiadelor. Sistemul nostru Solar orbiteazd in jurul cen' trului galaxiei.on" uor-f. dar nu vdd legdtura dintre noi gi centura fotonici a pleiadelor. Vezi tu. asta este ceea la ideea ci el gtie ceva. preiG6ilite. Aceste vortexuri dau nagtere unoi oi6ite"naiwale.unnak. demonstrate fizic. denumita gi Soarele Pleiadeior.ki versus An unnak. impreund cu Sistemul Solar ne invArtim in jurul centrului galaxiei. R: Centura aceasta este formatd de fapt din benzi.000 de ani. la o distanli de aproximativ 400 de ani lumind. care . Aici este vorba de mii de ani. c ile evenimente sa se produca gi cd anumite . Centrul constelaliei il reprezintd steaua Alcyone. Acest aspect are un impact major acli arfio sistem gi \ \ protej ate? R: Am auzit.ki 105 i' I in sistemul nostru solar. compacte. jurul A: La fel cum Terra orbiteazd in Soarelui? R: Da. Dar el s A: Da.unnqk ki versus An. A: $i noi urmeazd sd ne intersectdm cu aceastd mas[? R: Da. Eu cred cu tdrie ci Universul este o fiinla vie. A: Bine. A: $i centrul galaxiei unde se afld? R: El se afli in Constelalia Pleiadelor. ca o centurA. dar noi parcurgem rotalia intr-un an de zile. Absolut totul se invdrte. totul este un intreg. Nu s-a dat mare insemnitate acestei descoperiri.-'-r 26. Totul are o logicd. $i noi. Inifial s-a crezut cA este o nebuloasi formati din gaze cosmice sau praf. Un ciclu complet dureazd aproximativ' a$a numitd centurd de 1 .104 An. Ea a suscitat interes abia in momentul in care s-a constatat cd localia nebuloasei coincide cu proieclia orbitei Sistemului Solar.ki An. Universul este fomat din v-gllelwi energeticecare au o migcare centripeta.

nu am auzit sd se fi deschis vreuna. Se face aceasti analogie cu un vierme. Gdurile de vierme sunt construc{ii matematice care leagi zone indepdrtate ale universului folosind o scurtdturd.ki rersus An. Dar de deschis.Sunt ipoteze. la o noud lume. care se va deschide la un anumit moment? R: Sunt aqa numitele gluri de vierme. Tot ceea ce a tbst se va duce lasdnd loc unui nou inceput. A: Se spune ce intrarea in Centura Fotonicd va aduce lumii o noud spiritualitate. l---^-:-rr-. Nu existd do_ ambele emisfere. teoretice pentru ecualiile teoriei generale a relativitdlii. de puntea EinsteinRosen. f'apt care va aduce cu sine fluorescenta tuturor corpurilor. Md rog. R: Da. A: Tu ai auzit de o poafta stelarA. sunt teorii. A: $i dacd sunt posibile teoretic. la o viald mai bund. De asemenea se presupune cd cel ce ar cdldtori printr-o astfel de gaurd ar avea o vitezi superioard vitezei luminii. insd sunt solulii R: $tim cd aceastl zond. . am auzit de asta.. Nimic atiinlific. a spafiului este o sulsd puter_ nicd de radialie electromagnetice ce poate fi detectaid atdt in spectrul vizibil c6t qi in cel il luminii de inaltd frccvenld gi al razelor X. Unde mai pui cd lipsa de ploaie datorati ghelii in exces va face ca radialiile sd creascd. Va fi ca o noud na$tere.spec. Este $aDSa noastrd sd ne schimbdm. Adicd viaJa va putea fi trAitd doar la Ecuator. A: $i dacd totugi suntem in pragul intrArii in centurd? Prea multe voci fac referire la sihirnbare.ki 107 A: Asta ar fi un argument care sd sprijine afirmafia cd acum 11. existi gi teorii confbrm cdrora o Terra va intra intr-o noud dimensiune gi o altd 'ferra va rdmAne in aceastd dimensiune. Se presupune cd iegirea din capdtul gdurii ii apare observatorului drept un glob. unnak. care reflectd mediul inconjurator aflat la celalalt pol. de ce nu ar fi posibile 9i fizic? . Asta este o lume noui. Se pare Je PaIg 94-vaglluenta tot viul.ki Ah ltn1ak. Asta nu inseamnd cd sunt realizabile. dar este dificil de afirmat. sd se topeascl gheala 9i intreg Pimintul sd fie inundat.ig! datorira radialiilor qi ui uG. A: Dar teoretic ele sunt posibile? R: Teoretic da. Oamenii vor evolua prin ridicarea nivelului corytiinlei. care in loc sd se deplaseze la supratala mdrului o ia pe scurtdturd prin interior.000 de ani a avut loc potopul lui Noe? poate fi Asta un argument? R: Poate fi. insd ele sunt o solulii pentru ecua{ii fizice. dat nu tur lucru bun.unnak kiversus An unnqk.\ 106 An. Asta inseamnd cd doar anumite zone vor putea fi ferlile gi deci locurbile.a rot ceea ce se in cheamd elec S_a demonstrat ci o 'ictivitaie int dica nivelul de exci_ talie a atomilor.

.e adormi simrurire 3 si:n'ild. Intri..Totugi plecrind de la teoria trage cat mai multe suflete. A: Eu il vdd.Ji'. sunt speculalii.J... Teroria spune ch odatd intrat timpul capdtd altd dimensiune pentru cel in cauzd. nimic palpabil. R: $i cine sau de ce crezi cd a. A: Dar gi Vaticanul a admis intr-un mod voalat existenfa unor forme de viatd extraterestrd.. Nu iti ascund cd am primit informalii ci guvemele vor admite in curdnd faptul cd sunt in directd legdturd cu anumite civilizafii galactice. in teorie poli presupune orice. . telepor- f.'p"_lm"rff*f. Sd p. tu stai prins in trecere. S_ar uita in interior.u fi r. Tu ili dai seama ce cantitate uriagd de energie ar fi necesard pentru a descompune un corp la nivel subatomic. Nu ar putea sa iti .l. . cum cd in timp au existat intdlniri cu anumite forme de viafd spre r. }..d ". A: Pe Tena nu. R: Iardgi.. dar trebuie si existe aplicabilitate. pdnd nu vid nu cred. molecular. Cei care ne conduc de milenii gi care au interes .T:._ recteze anumite imagini care sd te atragd. ..i . . unor bilirA R: Pentru ca gtiinta ac demonstreze practic ace viitol ne-am putea trezi a dar in prezent este imposib A: $i globul de care vorbeai. haos. A: Dar porlile tarca? de trecere intre dimensiuni.108 An unnak. dar vei sta un infinit. dar sunt zvonuri. A: Asta este cea mai tare informafie! Habar nu aveam. Am auzit qi eu anumite zvonuri. imagini n-"u ar avea legdturd cu realitatea existente "r. asta nu inseamnd cd este demonstrat cd . aflat la capdtul tunelului. st[pdni gi realitatea? A. a"-ie nJ'* . drsrrugere gi cd oamenii "a 3l:i s_ar lnorepta cu incredere cdfe aceste portaluri.J icolo? R d1. Oricum prin gduri se poate circula in ambele sensuri? Adicd dacd intri p"f .:'iT ilf.Oricum eu vdd aici o hibi. .ki yenus An unnak.r1un" a.. arunci cu siguranrd u.1 asemenea posi_ gr de posibilitatea realizirii R: Teoretic da..Ei nu au logicd.ki An unnak ki versus An unnak. Dar repet. Intri intr-o tiacfiune de secundd.ri Daci srapdnesc rimpul gi ."*i. Pentru tine timpul inceteazi sI mai existe. nu poale fi rnanipulat? R: Curn adicd manipulat? . apoi sd il teleportezi gi sd il remateriahzezi in alt loc? Nu existd aceasti energie pe Terra. iardgi. A: Cum adicd? R: Simplu..pu1irf . rie.. dar pe alte planete poate. sunt consideralii teoretice. R: $i eu admit. Sd presupunem ca la un anumil momclrt pe r erra s-ar deschide asemenea gduri. Nimeni nu a iegit sd ne spund de aceste lucruri. put.rupun"rn ar fi foamere. dar de iegit nu iegi.. A: Adicd r[mdi blocat acolo? R: intr-un fel..qi ar vedea o lume mirificd. ^ iii"iiil"o"ii' extraterestre.. ."r4i rnuebarea este dacd ceea ce vad va fi gi realitate. R: Toate exisrd in teorie. avea int"res sa faca aceste manipuldri? A: Cei care nu vor sd ne scape din mAnd.s. doar cd tu nu realizezi. in timp ce pe pdm6nt se scurg anii. A: SI presupunern ci cineva ar avea intenlia sd te facd sA treci prinlr-o asemenea gaurd.u.qyfi.. dar in mintea ta tu te afli permanent in trecere.'.ki 109 rostul. R: Cam aga ceva. Adicd tu intri intr-o gaurd de vierme gi faptic rdmdi acolo.

GAndeqte-te ce ei au cartografiat sute de mii de kilometri din Antarctica gi cd au descoperit teritorii imense care nu erau acoperite de gheald. nimic special. prin '40? R: Oficial. pegteri. lacuri gi izvoare termale. nnqk kiversus An unnak.ki An. R: Sunt poze cu amrmite obiecte zburAtoare. . A: Dar dacd de fapt germanii descoperiseri. Probabil cd acea zona corespundea intereselor lor gi de aceea s-au hotdrAt sd revendice teritoriul gi si il numeascd Noul linut $vab. . au inceput cam prin 1903. A: Ili dai seama cd nu degeaba armata americanA a pomit cu o intreagd flotild cdtre acea zond' Aveau ei ceva informalii! Poate chiar gtiau de un contact E. Personal cred ca aveau mai mult interese pecuniare $i militare. sigurd de experimentat pentru cd nu mulli puteau ajunge $i de asemenea era o zond. filmulete cu nave extratereste. in urma interactiunii cu anumite forle extratereste. inainte de sfhrgitul celui de-al doilea rdzboi mondial.unnqk. au fost capturate de cdtre . R: Pdi exact de asta i1i spun ci aceste obiecte zbur6toare sunt posibil pdmAntene. Este o posibilitate. Cdutau ceva cu care sd cdgtige rAzboiul. A: Dar sunt poze. atunci poli presupune cd sunt pamantene. Acolo era o zon5. nazi$tii s-au concentrat in mod deosebit asupra unei zone din regiunea Queen Maud. R: Te ref'eri la Amiralul Byrd? A: Da.ki Yersus An unnqk ki 111 existd. Dacd te gAndegti la Societatea Thule gi energia Vril.1l0 An. primele expedilii germane cdtre Antarctica. nepopulatd gi deci nu exista riscul unor scurgeri de informatii.T. o energie speciali? Dach li se ardtaseri anumite secrete atunci cdnd au ajuns in Antarctica. Probabil cd acolo gdsiserd un loc bun pentru a-gi construi o bazFL mllitard. insd abia in 1938. Daca sunt pdmAntene sau extratereste nu gtim. dar asta nu inseamnS.

vei avea un rdspuns in cealalti. cd au zburat cu nave.. Dacd faci ceva intr-o parte. cdmp magnetic terestru fotuqi. Tiebuie sd rAmanem ralionali. unnak.ki versus An'unnok ki 113 care le-au dezvlluit anumite secrete? Nu putem presupune cd la randul lor americanii au ajuns acolo $i intrand in contact cu aceleaSi fiinle au ajuns la concluzia ci decdt sA spuni adevdrul mai bine dau <vina> pe nernli. cd au fost coborAli in adAncul pemantului. expulzie de materie. intr-un ^-e. R: $tiinla este in continul expansiune. nu reprozrnta nirric special. A [Jrn rntbrmatiile pe care le delin gi care vdd cd se adeveresc din cc. cd au fost iniliafi de cdtre reptilieni. dar cu toate astea existd anumite legi ale fizicii gi matematicii care nu p()1 ii anulate.112 An. Eu c:red cd timpul care va veni. intr-adevdr se intAmpld cd a. se intdmpld acum gi probabil cd sunt anumite batem caPul rd gAndim! -' dlemcnle care se srlprapun.. care oricum nu se puteau aplra. Faptul cd acum avem parte de anumite fenomene cumulate. Nibiru' care . ki versus An. prea se intdmpld toate acum. A. unn a k.unnak. ki An. cdci scala fusese depa$rta. gi mi refcr la uflndtorii doi-trei ani ne va aduce rnari surprize.fost deja vazutd undeva dupd Pluto? se pare A. instrumentele de mdsurd a activrtdlir solare au trehuit recalibrate. To ui u'tiit d" o noul planetd. R: Putem plesupune orice. gi deci nu puteau confirma sau infirma zvonurile. dar astea sunt supozifii. t)a. dar ele sunt interdependente yi deci nu trehue sa exageram. Sunt tot legi ale fizicii. in ce mai mult. explozie sosl6bit. Ceea ce era ipotetic cdndva se transformd in cetitudine. Este o reacJie la ceea ce se irrtdnrpla in llnivers. Mintea umand are darul de a face din lanlar armdsar. mod simPlist. 9i va fi 9i mai intens acest bombardament ener- A I{ tarA. prima problemd gravd o vom avea c:u explozrile solare. Eu vorbesc de ceea ce se qtie qi anume nazigtii aveau cercetdri in domeniu. Tu vezi ci soarele a inceput s5 aiba un comportament ciudat? R: Eh. asta cu soarele se qtia mai de mult. Dupd furtuna solzrd drn rrorembne 2003.

trecem printr-un nor de energie. sunt reale gi palpabile. A: $i se poate utiliza programul Haarp la influenlarea climei. A: $i cine coordoneazd proiectul? R: Departamentul de Apdrare al Armatei. A: Dar este un aparat. se inlAmpld. Undele electromagnetice sunt apoi reflectate cdtre Pdmant. Oficial HAARP adicl High Frequency Active Auroral Research Program se ocupd cu bombardarea atmosferei superioare numitd ionosferA. strapungand to(ul.114 An unnqk. Soarele are un comportament aparte. El transmite unde care incdlzesc unele zone ale ionosferei cu scopul de a impinge masa in sus. Aparent pare un proiect gtiinlific ce are ca scop imbundtAlirea comunicaliilor. po4iunea incdrcatd cu electricitate din jurul pdmdntului.unnak ki 115 personal mA bucur ce trAiesc aceste timpuri. Din cate $tiu exista ceva similar in Rusia.unnak. De altf'el am fost mai de mult la baza HAARP din Alaska gi am ceva informalii despre ceea ce se des{dqoard acolo. aceste fenomene extreme la nivel climateric se petrec.ki yersus An. toate au o influenld. CAnd am fost eu acolo erau aproximativ 50 de antene. a cutremurelor? R: Da. insd ansamblul lrebuie sd cuprindi 360.ki yersus An. Simtul de cercetator este stimulat continuu gi bdnuiesc cd nu sunt singurul.ki An. A: Nu crezi cd ar putea fi 9i implicarea HAARP? R: Ba cred. Ji-am spus. A: Totugi. aceastd invazie de descoperiri. E clar cd se intAmpld ceva! R: Da. o antend? R: Este un radiotelescop care are o antend care emite in loc sd primeascd.unnak. Puerto Rico 9i Norvegia. Adicd cam la 65-645 km distanld de suprafala Tenei. A: $i este public acest lucru? R: Bineinleles cd nu. .

iar acolo unde sunt nenaturale au o explicalie $tiinlificI. Impofiant este sa asculte ambele tabere.''t 116 An unn a k. unn ak. A: $i cum putem gti dacd este HAARP so. Oficial au spus cd acest proiect este un salt R: Nu putem $ti. nn uk ki tt7 A: Deci armata e coordonatorul. Numai aqa igi pot face o opinie corectd . DacI qtiu cd soarele emite radialii gi stau la plajA.si echilibratd. R: Nu.: [.4n. dar o fac in cunogtinld de cauzd. unnak.R: Da. este rdspunderea mea. . Trebuie sd ne scoatem din cap chestia asta cu supranaturalul. cu pedepse divine. Sunt lucruri logice. ki An. Eu aga consider cd este corect. dar clima se va altema aberant $i din ce in ce mai intens. A: ldeea e ca nu putem face nimic. doar sd infelegem ci dcolo unde sunt fenomene naturale ele au o logicd fizic6. ki y ersus A n.niversul? . adicA centura de care i1i vorbeam. md refer la cea academicd gi la cea a cercetdtorilor independenfi. CAnd $i unde va acliona HAARP nu $tiu. Trecem printr-o perioadd nemaiintdlnitd pana in prezent $i este greu sd faci aprecieri. cu omul care este picAtos gi a produs cataclisme.sus. ki v er. A: Am mai putea transmite ceva cititorilor? R: Si se informeze permanent. A: Solulii avem? R: Sd informdm lumea pentru ca si igi poatd face alegerile in cunoqtinld de cauzd. Eu personal cred ce este vorba de schimbdri la nivelul intregului Sistem Solar $i care se datoreazd interacliunii cu norul de energie. cel pulin nu din postua in care ne aflnm. dar exista anumite calcule care se pot face.

Acestea sunt unele din pufinele motive pentru care l-am rugat sd imi acorde un interviu. echitate. armonie.V Argus este un bun prieten. cine este de vind gi cum putem injelege ceea ce se intAmpld? Argus: Dacd vrem sd inlelegem ceva din ceea ce ni se intdmpld in aceastd clipd. nu doar sub aspect economic. ci reprezint[ insdgi raliunea de a fi. A: Dar care este motilr. spiritual. recunoa$tere internalionald. 9i sd ajungem la o solulie de evitare a catastrofei finale. lume care gi-a atins limita criticd a propriei existenle. cum se doregte a se llsa impresia. abnegalia gi ddruirea sa. $i el este gi va rdmdne un cAutAtor al Adevirului.rl. derutati. De-a lungul timpului. Eu am mare incredere in el datoritd imaginii de ansamblu pe care mi-a dovedit adesea cd o are asupra lumii. prin munca. mai ales sub aspectul diferenlei domeniului de interes pe care fiecare din noi il abodeazA. Este un om a cdrui formalie gtiinlificd il pune mai presus de orice dubiu. In prezent el este stabilit in Suedia unde igi continud munca in domeniul cercetdrii gtiinfifice. o entitate cu o misiune gi un destin foarte speciale. trebuie si admitem cd suntem . Aryana: Tu cum percepi perioada in care trdim. nu sunt doar cuvinte goale. disperatd. ci in primul rdnd sub aspect moral. 1i se pare normal6? Argus: Pentru orice om lucid este limpede cd traversdm o lume bulversatd. Ceea ce m-a frapat intotdeauna a fost comuniunea ideologicd gi similitudinea informaliilor. moralitate. o fiinlA pentru care iubire. el a adus acestei minunate jdri RomAnia. Aceastd crizd morald constituie cauza esenliald a momentului in care ne afl6m.

i cel politic. omenirea ar fi fost astdzi cu 2000 de ani in avans. in egald mdsurd iubili fErd nici o discriminare. in loc de entitate izbdvitoare. exploatatI $i linutd in ignoranti.unnak. indemnul de a sdvdrgi intotdeauna binele aproapelui . dacd ar fi fost respectate. s-a spanzurat gi s-a ars pe rug. protectoare gi iertltoare a$a cum l-a infbligat Iisus 9i a.ki yersus An unqk. o mare dezastrul unui rdzboi. Dumnezeu a fost transformat in inchizitor. Absolutismul religiei devenise la fel de crud ca. a crimelor gi a rdzboaielor. Treptat. l-a culpabilizat pentru aga zisul . fie exclusiv de condilia sa materiald decAt de cea spirituald. i s-a spus. A dominat . ignordnd semnificalia simbolicd a legendei. Marea masd a fost totdeauna minlita. s-a excomunicat. nevoia de iubire necondifionata a tuturor semenilor este o necesitate absolutA a conviefuirii in pace gi armonie. $i-a exacerbat orgoliul devenind individualist. nu-i poate veni decdt ascultAnd orbegte de reprezentanfii de pe pdmAnt ai unui Dumnezeu pedepsitor.pdcat" al Evei gi al lui Adam.sunt chintesenle de adevdruri care. iertarea. manevratd. ar fi fost suficiente sd fericeascd lumea prin stingerea tuturor conflictelor intre oameni.a ium il relevd cunoaqterea actuald.ioasd. Sistemul occidental' cel mai ldudat. in loc sd se pund accentul pe latura divind din om.120 An. neindurdtor gi aspru. Totugi accentuarea prdpastiei economice. demn mai degrabl de vremurile mitologice $i tribale decdt al rurei religii constituite ulterior. religioaqi se. in mintea multor oameni stdruie o intrebare simpld: - meditat. politice gi nu numai a existat din vechime 9i existd ntuat. egoist.unnok. omul s-a indepdrtat de un astfel de Dumnezeu $i s-a preocupat fie mai mult. emnat decdt un cumul 9i festate de-a lungul isto- in u aga-zis pdrea lumea din Estul subvalorile Ceea ce estea' a regr- Pentru murilor comuniste a fost. i s-a spus continuu cd este separat de Dumnezeu gi. gi eu cred acela$i lucru. dar ce putem face.ki An. Invaleturile marilor spirite nu ne-au fost suficiente.. revelarea originii divine a tuturor oamenilor care decurge din condilia de fii ai aceluiaqi Tatd (Dumnezeu). a ajuns in colaps gi nimeni nu vrea si discute cauzele . Cel ce a voit sd le releve oamenilor adevdrul. a fost rdstignit. N-au putut realiza o masA criticd. indiferent. a luptelor fraticide pentru acapaftrea de bunuri pentru dominaiie politici Si relig.. cum putem schimba ceva? Argus: Cunoaqte adevdrul gi adevdrul te va face liber. Dacd s-ar fi luatd in seamd doar cdteva din invdldturile lui Iisus.adevdrul" coni'eclionat de cei ce au delinut puterea politicd gi economicd.unnak ki 121 aici datoritA gravelor erori pe care le-am comis de-a lungul timpului prin necunoagterea adevarului despre noi. treptat. A: Aqa este. rdzbundtor qi agresiv cu semenii' Istoria sa este una a violenlelor. dupd o clipd de eufbrie. Mdntuirea. In numele acestui zeu.ki versus An. s-a schingiuit.

neiertrind. fiecare gAnd potrivnic semenilor nogtri. fiecare gest distructiv au provocat $i continui. ultimi ore nu se mai limiteazd la simple afirmalii ci aduce argumente de ordin qtiinlific 9i pragmatic demonstrAnd existenla unei surse spirituale inteligente. Nimic nu poate exista izolat. evident. cd prin g6ndire noi ne credm propria noastrd realitate. Este clipa confruntdrii a doi factori esenfiali: omul gi universul. separat de intreg.tmqk ki An. in acest moment s-a aj uns la capdtul funiei. Nu a inleles cd totul este interconectat. Acum mai mult decdt oricAnd suntem chemali.unndk.122 An. Aceasta a fost marea gregeald a filozofiei 9i a gtiinlei materialiste.utnqk ki versus An. distrugAnd. trebuie sd inlelegem cd ea nu este decdt rezultatul propriilor noastre erori. . Ne putem salva acum sau niciodatd. ddndu-ni-se liberul cunoa$terea de arbitru. jefuind. este clipa confruntdrii dintre om gi Dumnezeu. DacA nu ne place lumea in care trdim. Ni se cere doar sd facem uz de inlelepciunea care ne conecteazd la sursa noastra divine gdndind qi sdvdrgind binele. cauzd prim5 a intregului Univers. bine sau rau. cd deci.unnak. nu am optat intotdeauna prin lunga noastrd odisee cosmici pentru bine ci am sdvArgit multe erori. mai clar spus. sd ne controldm intreaga noastrd gAndire gi comportament fdcAnd pasul spre o radicald schimbare. lumea este a$a cum o gAndim. Dar dacd pdnd acum Universul a avut rdbdare cu noi. Legea de fiinfare gi de funclionare a universului este aceea de infiptuire a binelui. cd tot ceea ce facem sau ni se face. Universul nu mai are ribdare. Din nefericire. Mintea noastrd insdqi este o pAfticice din marea minte a universului. Existd acum o intreagd literaturd pe aceastA teme. sd genereze mari dezechilibre $i la nivelul intregului univers pentru cd toate sunt legate intre ele qi interdependente.ki vers. Fiecare intenfie de a face rdul. am fEcut mult rlu ucigand.$ An. influenleaze intregul univers. prin mii de surse venite din univers.ki 123 Argus: Contrar a ceea ce ne spune qtiinla oficiald.

De noi depinde dacd va mai fi.l."ritaiii activiralii solare gi scdderea magnitudinii cdmpului peo_ magnetic.mane foarte pufini pi numai dintre aceia care vor fi capabili si inleleagd mesajul acestor vremuri. a viefii "..Toate sursele care se refere la acest montent al universului.. intreaga lume vie.. s-a spus ci secolul al XXIlea va fi al religiilor. ne spun ca ne aflAm Ia sfrirsirui unui ciclu.. f*. incd zece spirale pe lAngd cele doud existente.. in consecinld qi vechile . numit de cdtre unii "orrni"". Ca urmart .'A rnceput de.!i*.p. Autori care par a fi bine informali ne spun cd prin gAndurile noastre noi putem influenla in sens benefic chiar qi cAmpul de energie din centrul Galaxiei noastre. toate celulele "^. nu molecular.in evolulia sa $i la incepur O" .irn? . ori nu va fi deloc. EI spune o-cosmic de acela in care a acum va fi o noui venire h in care invdfdtura sa va fi ...d..oaa. "ou lenomen care va determinao mullime de transfJrmdri in u"".. cum o numesc cercelalorii din domeniul spiriiualitalii." . agresivirate. pdnd c6nd mai mulli se vor Eezi? Argus: Este momentul schimbdrii frrd de care nu se poate intra in viitor. nostru gi frecvenla noii energii care va scdlda plaaeta se Argus: Aga este. ADN-ul uman va mai adduga. sub $i toate formele sale _ va deveni incompatiUif inalrd trecvengd qi va fi anihitar.. o epoca a congrii.."i. putem evita un sfArgit catastrofic numai prin schimbarea modului de gAndire.r. Nu! Secolul al XXI-lea va 1-r al spiritualitdlii. pimAntul.-". Universul. vor r5.. mari instabilitdli sociale $i dificultali economice....a.ki 125 A: intr-adevdr sunt voci care afirmd.. Voi .tei spirituatizaie. razbunare . A: Dar cum crczi cd putem reduce pierderile sau mdcar intArzia pufin. Gralie acestui fenomen.i . s-o numim metaforic adamicd. A: Sd sperdm cA aceasta nou5 energie ne va invAlui pagnic qi cd schimbarea va veni ldrd pierderi gi ci toli vom apuca sI tr[im in aceaste noud lume. Toati zgura gdndurilor noashe acumulatd in mii de ani plutegte acum deasupra capetelor noastre .i. Avem deci aceasta $anse de a influenJa viitoarele evenimente cosmice in favoarea noastrd. Scdldat in noul cdmp energetic de inaltd frecvenld.sau distructive ia adresa naturii ".i. *'r""" vor e cu o operd insemnatE in ifitualird{ii.124 des. foloseqte pentru cvenfd christicd".la marea sincron zare galacticd..r'.".afectdnd cerul. A: $i in ce crezi cd vor consta schimbdrile? Argus: Vor fi nenumdrate.upra:i^:19i. Argus: Din nefericire... Tot ceea gindi re negativd.. boli incurabile. J.unnah_ki verstt An unak ki An unnak ki versus An unnak. Din centrul Galaxiei noastre Tema flux de energie de inalti frecvenli "l O. Vezi tu. va stabili un raport de rezonantd..". ADN-ul uman ar fi avut 36 de spirale gi intr-un timp mai indelungat s-ar ajunge din nou acolo.i timp al transformdrii. preg[tirea pentru noua lume va insemna qi un timp al puriticdrii prin multe incercdri catastrofe naturale. dar majore vor fi cele nevdzute cu ochiul liber.. . irt. Se crede ci intr-o epocd. sunt modificdri care demonstreazd cre$terea "l. modificanJ "i. din ce in ce mai cI ne aflAm la o rdscruce.. Din cei mul1i.. An. cei ce vor supravielui vor suferi . insd in plan energetic..ii. vletut doar cei care igi ela comportamentui pe pe un registru de frecventi mai inalt.egoism. Cu alte cuvinte. Este suficient doar sd vrem.. ori nu va fi deloc. iri"a. Beneficiile vor fi imense. Ngua energie va insemna o noud epocd in existenla lumii gi a Cosnrosului..

Iui va elimina legea karmei din destinul uman qi ca urmare vor lua sfhr$it bolile gi suferinfele care erau explicate prin acest mecanism.invinge ca sd nu fii invins" . De aceea se crede cd hrdnirea camivori Ia om cdt qi la alte specii va fi -ar6t ".. Dacd toate resursele unei comunitali au o limitd. dar numai in limitele bunului sim!.inour_ a originii noastre divine gi a rostului pentru care suntem aici. il constituie cruzimea constatatd in naturd prin nranii"u unei. creierul uman va obtine capacitutea Je u penetra in invizibil. . Adams Smith spunea inci din secolul al XVIII-lea cA orice avere este un furt. altfel spus.il.. ConcurenJa este inumand gi imorald.""t i. op*anau_r" adevdrului despre noi. va fi cea care va domni in viitoarea societate umanA. conhard ideii de divinitate.ki 127 tsxrsra sulrclenre dovezi oferite de cei cu hrand exclusiv vegetariand. Obiectivul' esenlial al "un:ult:rii evoluliei il va constirui exrir)derea capacitarii O" tere a creierului.. A: Adicd vor dispdrea proprietdjile private. adicd atdt cAt este necesar pentru o existenld decente. in numele politicii liberaliste se poate susline de cdtre oameni ce par a fi consumat in viala lor cdteva lecturi. doborArea partenerului de competi{ie.li1t transformdri biologice care le va oferi o inldligare fizicd corespunzdtoare varstei de 33_35 de ani (aproximativ vdrsta lui Iisus). proprietatea privatd se va plstra. Evolulia este dirUatd de resorturi cosmice gi nu de intAmplare. Atenlie! Nu este citat Marxl A: Asta cred cd se aplicd mai mult in fostele {dri socialiste.i . cum naiv considera Darwin gi if .ra transcende conditia sa animal5. o indumnezeire a omului care . nu este clar cd ceea ce se adund intr-o parte se ia dinlr-alta? Orice avere in exces.. dincolo de valul care ne ilesparte acum cand ne afldm in cea cle a 3-a dimensiune. Vom inleiege vrala este doar o experienp..126 An unnak ki versus An undk. punerea sa in inferioritate sub orice formd. pdntr-o moarte iminentd ca pdnd ucum. Va avealoc. de huzur... in alte forme gi in alte sfere de ^ **.". ua iirpur". Modificarea comportamentului in acord cu legile sacru_ . intr-o lume spiritualizatd. A: $i probabil ce vom avea parte qi de un nou model social. aanau_i_se u.""i. cA este normal gi moral ca unii indivizi sd aibe tot $i altii nimic. de origine vegetald. Are o conotalie strict darwinistd : .. Este total de neinleles cum. A: $i toli vom beneficia de aceste schimbdri? Argus: Se crede cd toate fiinlele de pe Tena vor face un pas in dimensiunea urmdtoare. Braden sustine cd se va trece._ vent de atei impotriva ideii de existenla a divinitaii.". pe care o vom incheia "a la ooflnla noastrd pentru a continua sd experimentdm in alti timpi. Cooperarea venitE din spiritul de intrajutorare.. marile averi? Argus: Atdt cat se poate prevedea acum. specii cu alta.*1i" lr"a emulii lui actuali din interese foarte p. ce se poate trdi foarte bine gi cu prot"irr"i.. prind la intelegerea sacruiui.unnqk. int-o lume sdraci este imorald.mdndncdJ pe altul ca sd nu fii tu mdncat.. In dimensiunea a 4-a gi a 5_a la care G. Cel mai putin inpies fenomen din ordinea cosmicd 9i argument i. dominantd astdzi.unnak. Argus: Eu sper ca noul model social sd fie unul bazat pe principii divine. bazatd pe concurenle.ki versus An..ki An. Voa. este contrard moralei divine. n9u creier pi o noud biologie. . propdvdduit prima oard de lisus..tea la fen9m91 biologic inevitabil.Viitorul model social nu va fi nici comunibt gi nici capitalist oricAt de mult este cidelnilatd economia capitalistd de piafd. Nu are nici o gans[ in viitor. ".

Probabil cd cu timpul se va cerne. de mare calitate umand gi profesionald. Sd spunem cA a$a este. Poate par aga.unnak. . Dar cAnd cAinele turbeazi. de o mass-media putemicd. Argus: Sigur. cinsti$ 9i care. profesionigti care sd inforrtrc-ze si nu si dezinformeze. O presd liberd inseamnd o lume liberd. De altfel presa liberd inseamni libertate de exprimare. Noi . Sunt oameni de caracter.128 An.ki A n. Din pdcate in presa bulevardierd ir-rtdlnim o grdmadd de indivizi amorali. care igi vdnd sufletul pentru cafva arginli.unnak. Goana dupd audienfd. frrd nici un alt merit decdt acela de a-gi etala belciugul din nas.ki 129 un model util societdfii ci doar vedetele de carton care cad la prima ploaie.. iubesc RomAnia qi poporul romdn.. $i crede-md cd nu exagerez cu nimic cdnd spun asta. eu cred cA presa. obrdznicia gi anatomia posteriorului. dupd cdgtig a ucis ultimul dram de bun simt din sufletul celor implicali in mass-media. este o unealtd de nddejde a democrafiei. corecli. dar adesea se dovedegte contrariul. ki versus An unnak. de ccnzur6.hi verstrs An unqk. nu trebuie sd i se se pund botnild pentru a opri raul? A: Eu cunosc oameni de presd a ciror probitate morald este mai presus de orice indoial[. societatea are nevoie de pres6. . Eu cred ':i 2i de ani nu sunt suficienli pentru a ne maturiza. sigur de aici 9i pdnd la libertinaj este cale lungd. A: Eu nu subscriu ideii. lfugus: Sigur. responsabili. . culmea. A Trebure sd fii ingiduitor. dar cu oameni onegti. Argus: Occidentul numegte presa cAinele de pazd al democraJiei. gtiu gi eu mulli oameni din media dotali cu bun sim!. {Iri scrupule dar cu multd rdutate gi ldcomie. A: Si gtii cd ei acoperl un segment al cititorilor.sponsabilitatea pe care o au. ftrd culturd. conqtienfi de rr. noi venim dupd zeci de .rr:. liri culturS.

.rrir"r. in care intrd toate gdndurile gi trdirile noastre. A: Am primit in ultima vreme o multitudine de informalii despre viitoare ristumdri de situalie..i.i comparabile cu cele americane gi sd aibe productivitate. D. "t.Ul rroenate..teplin conetienr-de _T"1tl sa taJd de semeni. $t ."ri'.anarhie in Rom6nia. * ." rz"rd de o democrafie adevaratl. p"t. -occidentali. A: $tiu. .kiversus An. gi aici md refer la intreaga crealie care a trdit vreodat5 pe acest pemdnt. etc.i prin in """r..lp'l. lhre nici un control din panea societdfii care trebuie si_gi apere interesele..J viala cu legile universului. vroiam sd te intreb dacd tu simli sau gtii de anumite evenimente care urmeazE sd se producd. cA toate instituliile existente 6.. erupfii.. A: Iardgi am ajuns la tinel C: Vdd. dar care sunt dublate de o pregdtire tehnicd.. dar care ne oferd totodatd posibilitatea de a schimba banda in care acliondm..i to curningiria !f. p.lucreazd in presd gijustili.130 An.. care . ditate pe care universul nu o mai tolercazd. ordinea *. "". pe .r. atunci vom acliona conform cu programul inscris in ea.g"'.. A: Dar tu cum vezi acest cAmp morfogentic? C: Eu il vld ca fiind o mare de energie. El este o persoani care are capacitdli extrasenzoriale. .i".. A: Eu nu mi-ag dori o dcmocratie de tip chinezesct ^ una Prefer dar int bundtdf ild...i." i. dacd noi rezondm cu o anumitd bandi vibratorie. noi cobordm.ki am trecut de la dictaturd la democra{ie.i" 1"-.. sd observAm unde am ajuns noi ".l...a s" uarn.. d. acesrel nalvltali sau poate nu al naivitAlii ci doar al unor area de anarhie sociali.. cataclisme. Adicd.t. a" on"qti in"at penrru cei care. C: Da. corecli. 311.. in.. n.] O""alrnrl n-a lo ordine in pr"p.J a-.i"ra Argus: Democralie? VI incercarea de a deslugi anumite previziuni sau scenarii l-am contactat pe Costin.. J*i"u economiei au permis Chinei sd construiascdL . dar cu toate astea cred cd existd qi o predestinare.i Argus: Poate cel mai mare defect al celor care dau tonul in democralia occidentald este naivitatea cd pot exista astdzi oameni atAt de corecli. _"rg"i'rrrll departe. Dacd mai este nevoie de altc argumente pentru a vedea ce au insemnat 20 de ani Je democralie . Noi am generat situaliile respective. dar noi ne-am putea schimba soarta dacd am vrea! Soarta noastrd este data de o anumitd frecven{d pe care acfionim.".5t'i*.. Argus: concruziu f:lTi Dunarea vor trebui sd fie radical modificate p"nt* . " "ir"..ri reme. cu siguranle..... acelasi timp.]. conduc ar fi altruigti. Altfel Lrf .unak.j viala.de acljune totald. De aceea apelez la el ori de cdte ori am informalii care trebuiesc cumva verificate. regr runclronale.. le opulaliei este pur 9i simolu la nivelul acestor institulii.. Asta inseamnd cd destinul este o construcfie de cdmpuri morfice care ne coordoneazd gi ne ghideazd.. noi suntem responsabili. Ei urcd.rnnak..i.ii*...jT::Y:11" cd viitorur om. rdzboaie." . C: Tu qtii teoria mea! Indiferent de ceea ce urmeazd sd vin5. Chiar a inceput sd imi placi sd fac pe oracolul ! hirnicia gi coordonarea inielieentd"" a in ". etc..

dar energia este manifestd. noi doar i-am dat putere. noi am creat un egregor apocaliptic Ai noi il alimentdm? C: Dacd a fost creat de noi. A: Mai clar. poate fi modificati A: Terra are cdntp morfic? . da. adicd devine vizibili. Jont generate de noi. Stalin. Mai clar: universul ne-a trimis pe PdmAnt rdsplata! A: Extrapoldnd. noi am fEcut-o? A: Adici aga numitele egregoare? C: Da. De-a lungul timpului s-a mdrit gi a fost hrAnita de emisiile oamenilor.ki 133 contdbuie la modelarea viitorului prin crearea unor cam_ puri morfice specifice. Odatd ce a atins masa critici ea incepe sd devini manifestd in plan frzic. Asta inseamnd cd informalia. noi l-am fEcut manifest. dacd se schimbd polii Si vor fi cataclisme. A: Asta inseamnd cd ele pot fi qi fals create? C: Da 9i nu. in ambele cazuri insd.ki versus An. care a inceput sd creascd alimentatd de trdirile 9i gdndurile noastre. etc. este resplata noastrd.unnakki An. Ele existd gi sunt reale. noi doar ne-am racordat la el gi l-am alimentat. Existd o sdmAnJd. I A: Dar odatd creat acest camp morfic. frica. dar menlionez i""a oAute. gAndul care a stat la bazd este nereal. "i" A: Mai clar dacd va veni ceva catacl. corespunzetor unei frecvenfe. A: Adici daci noi primim informalii apocaliptice asta inseamnd cd ele vin din egregorul unde se afl6 stocate acest gen de energii? C: Da. Dacd informalia existd acolo. insi pot fi create in baza unor informalii eronate. Ei au venit cu misiunea de a anula anumite suprasarcini. Ele sunt forme energetice de sine statetoare care sunt create qi alimentate de trdiri similare. Aga s-ar explica aparilia unor oameni ca Hitler. Este cam acelagi lucru.unnqk ki versus An.ismic. Pol Pot. dar daci el a existat in cAmpul informalional al universului.unnak.132 An rnnak. A: $i nu putem curala sau dezactiva acest cAmp? C: Existri o teorie conform cdreia se curdja gi singur. trebuie sd vezi procesul ca fiind un proces de germinare. de polaritatea acfiunilor.

134
C: Da.

An.unnok.ki versus An.unnak.ki

An. unn ak ki versus An. un nak.

ki

135

zice cd dupd ce vor inceta aceste dezastre, omenirea va intra intr_o erd a picii.
se.

A:.Dar

Itfel in logica lucrurilor. Dupd de echilibru. Ca sa se poaia trebuie sa primim inapoi ceea
_^_L: pozltlv, am putea anihila sau Ou, dacd noi tofi, adicd marea majoritate am gAndi
md.car

energie negativl?

i"."a."u u"?^ta

mental gi distructivi gi asta se refl rnconjuritor. Terra este o fiintd vie, mult mai putemicd si mai bdtriind deciit noi. S_o fi sdturat a" rni"ir.'ri.iaii .*l o distrug! Existd chiar studi Masaru Emoto, care aratd Ea le preia informaliile din c ziteazd in oceanul planetar rn permanenld de emisiile avem posibilitatea de a influenla gi modifica structwa apei. inseamnd c[ noi avem _Asta ;;;il;ii;r;;;*; 9i. infl uenla srructura crimputui r*roe"".ii"] rvrar clar. nor ne putem crea realitatea fizicd.in care-traim. realitat ea fizicd prezentd esre $i .A: rnsplata noastri. Adicd md refer la criza economicd, foamete, .erd;;;i;

sau un ciimp informafional, dar asta inseamni cI acea masd de oameni trebuie sd uiu" ga"auri 9i similare gi totodati trebuie sd aibd puterei anihila emisiile celor ce vor ramaoi i" "."ig"i"a i" " venld. Sd gtii ci totul este "ontinuu?";;;; Tot ceea ce emitem rdmdne intreaga creatie suntem un totul cu vibralia noastrd. distrugerea masivd a ultimi

C: Da. O mare masl de oameni va putea modifica un egregor

iaiJ

3:lif::

lumea a treia, poluarea cu petrol gi toate celelalte. $i cine gtie ce o mai veni! C: Cdmpul morfogenetic ne poate spune, dacd avem urechi sd il auzim. A: Cum? C: Sunt multe modalitagi. Cei cu capacitdli extrasenzoriale se pot racorda pur gi simplu la acest camp gi pot scoate informalii de o mare acuratele. Mai existd qi alte moduri, putin mai tehnice.Tu ai auzit de proiectul Webbot? A: Nu. C: Webbot este un program de calculator care a fost creat in l997de Cliff High gi George Ure, cu intenlia de a prezice fluctuatiile bursiere. Se vrea a fi un fel de magind de citit viitorul, dacd imi permili exprimarea. Interesant este faptul ca ace$tia doi au descoperit ci analizAnd algoritmii pot vedea gi alte evenimente ce urmeaze a se produce pe Terra. A: Dar cum funclioneazi? C: Programul cautd anumite cuvinte cheie, prestabilite in baza unui lexicon. El folosepte un sistem de monitorizare a tuturor informaliilor existente pe web, trimitand pe net spideri @Aiaru:jeni), care caute cuvine cheie. Atunci cAnd le intdlnesc ei extrag fragmentele de text in care sunt incluse gi le trimit cdte serverele mam6. Aici, informalia este stocatd, filtratd, concentratA gi prelucratd. in acest mod softul i;i dd posibilitatea de a aduna laolalti gAndurile a miliarde de oameni. intr-un fel acest program citegte cAmpul morfogenetic, adicd emisia gAndr.rilor oamenilor. Ei suslin cd sunt capabili sd examineze congtiinla colectivd, iar acest lucru le d[ posibilitatea si facd doud tipuri de aprecieri de scurti gi de lungd duratd, adici pe termen de maxim 90 de zile 9i pe termen de zece ani. Bineinleles cd ei spun cA pe termen scurt au o mai mare acwatele.

136

An unncrk.*i vers

s

An.unnak.ki

A n.

unnak. ki versts A n. un n ak. ki

137

A: $i ei pot iDterpreta toate aceste date? Da, cdci au cuvinte cheie care fu" _C: fart" dintr_o bazd uria$A de date, aproximativ trei sute a"rnii J".r"ir". Ei o"u!1rTi, inrreaga rerea. adicd,nuloritrt.u tiiri;;; '" ' uanoe$te_te cd noi stdm intr_o mare de informalie, in asemeni unor pe$ti. Sa specii, dar cd pe noi ne Dacd am crea ni$te ro_ ze, acegtia trimigi in adAncuri, pus sd caute, adici ntralie, etc. C: Ei ai o acuratele de 50_60%. Au spus unele lucruri care s-au dovedit a fi reale gi au fEcut in timp s-au dovedit a n nerbnaate. "i," S;;-:_.rnoir1; prezis atacurile asupra tumurilo, g"r"n.. a.rurtrui nu*_ tei Columbia, cutremurul ain O"""unuiinJ^;, Katrina, cdderea bursei, dezastrul p.oar. a" a"r".il.J de petrol, etc. A: $i cum au ales cuvintele cheie? C: Au luat cuvintele dominante. cele care apar prepon_

"p.;;;;i;;; ;;;;i

derent

.

in limbajul

lexicala care sa. conlina maj ori rarea to4a. emolionalii 9i tensiunea existenta tu niuetut poputu_ !iei, luatd ca un intreg. Este interesant cle {icut o remarcd.: majoritatea au un caracter preponderent .irrformaliilor negativ, degi programul nu cauti un urp."i unurrl.. Din punctul meu dc vedere asla inseamni Ja i".rr.air*""" care noi o trimitem catre congtiinfa negativd. Se nu re miri daci efeciul in unul rdu.

conrun. Astlel au creat

il" ;];;"

;:,_.i;;; ;;;;;

,"i".;;;i; .r;'#;

pl;;;,;';

A:

plinij

C:

$te-te dacd s-ar indear fi catastrofal I

A: $i datele pe care le oblin sunt puse in slujba guvernelor, sunt publice? C: Sunt date publice. Oricine poate avea acces la ele. Ei nu lucreaZd pentru nicio organizalie. A: $i scriu articole sau au emisiuni? C: Ei scot periodic rapoarte. Daci ai vedea ultimul raport. . . A: Ce spune? C: Chidr vrei sd qtii? A: Md gdndeam chiar sA il povestim. Eu consider ci este important ca oamenii sd gtie. Dacd nu va fi nimic, cu atAt mai binel Asta'este qi motivul pentru care te-am iontactal. Vroiani sA verific anumite infbrmalii legate de evenimente viitoare. Eu.cred cd este bine ca noi sd fim informafi. Nu este necesar si fii savant sau academician pentru ca se iJi dai seama ca se intampla ceva! Este suficient sd te uili pe geam sau Ia gtiri. Planeta a luat-o razna. Avem 3-4 cutremure pe sdptdmdnd de peste 6 grade, inundalii, incendii, uragane, furtuni anormal de puternice, ghea;a se desprinde de la poli, oamenii sunt nduci, animalele 9i mamiferele au probleme de orientare, pdsdrile migratoare au inceput sd plece cu trei luni mai devreme, avioanele cad, 1i{eiul erupe gi polueazd... qi nimeni nn vede nimic! C: Pdi e mai comod sd nu caufi explicalii. Dacd a1]i un rdspuns care nu iJi convine gi la un moment dat va exista o situalie in care i1i vei da seama cd trebuia sd iei de bun ceea ce gi s-a spus, ai avea mustrdri de congtiin{d. Aga stai in ignorantd qi in caz cd va fi ceva vei putea spune, p5i de ce nu ne-a anunfat nimeni? A: Da, este gi dsta un mod de grindire. $i cei de la Webbot ce spun cd va fi? C: Ei doar interpreteazl datele. Din ceea ce au cules se pare cd pAnb la s{brgitul anului acesta avem doud

138

An.unnqk.ki versus An.unnak ki

An.unnak ki versus An unnak ki

" 139

probleme majore. Una ar ti un rezboi care ar trebui sd porneasce undeva prin noiembrie $i care va fi precursorul unui rdzboi mondial, iar alta va fi clima. Totodatd ei vid cd vor 1i probleme cu alimentele. Se pare cd, acest lucru se va datora unei modificdri climatice care va incepe cu emisfera nordicd. Ierni geroase, inundagii extreme, asta insemnAnd revdrsdri de rduri, valuri uria$e, alunecdri de teren masive, se vor abate asupra acestor zone, iar populalia va fi obligatd sd i$i ia misuri sau sd migreze. in datele lor apare informalia cd Spania, nordul Italiei, Elvelia, Bavaria gi munlii centrali ai Europei vor deveni loc de refugiu. Aceasta se va intAmpla in iama-primavara aceasta. Populalia va cduta si igi stabileasca un nou cdmin in aceste zone inalte. Cdnd vor crede cl totul s-a lini$tit, in zonele muntoase vor apdrea noi fenomene nemaiintalnite: vant foarte putemic, a cdrui comportament iese din tiparele obisnuite, geruri extreme gi de duratd. in raport se vorbegte de vrint cu un caracter unic, necunoscut europenilor. A: Eu auzisem cd in zonele montane este bine, cA sunt locuri protejate. C: Eu nu auzisem asta. De fapt eu nu simt aga. A: Dar tu ce simfi? C: Eu cred cd trebuie si stai in zone unde ili vei putea cultiva mAncarea gi unde sd ai apa. A: Dar gi la munte este ape, po{i sta ldnga un izvor. C: Dacd izvorul va mai fi acolol A:Cum adicd? C: Hai si mergem pe scenariul meu, combinat cu informaliile de la webbot. Dacd iama va fi geroasi gi lungd, adici o sd se intindd pe 6-7 luni, vantul extrem de putemic, asta inseamnd cd nu vei putea cultiva nimic, animale sdlbatice nu vor fi, deoarece vor muri de foame sau vor inghela, fructe sdlbatice nici atAt, iar casa ar fi

la furtun6' cdci altfel bine sd fre fEcutd cu rezistenla mare un adipost' fErd ea. Ai o rezervi de hrani' ai i"-r"i daci continuare' i1i oblii hrana? in vor asta va insemna ci izvoarele iqi t" *iti*ua, 'Exista posibilitatea ca apa sE ajunga la "-"ifnl""rrt"f . sute de kilometri dePdrtare' A: Pdi 9i la ges iii va modiflca cursul! poli cultiva La C, r]"fi iolosi pdnza freatica' munte nu.

o*i irr tt"ei Ct

..iii".

l" i"t

f;:;;;;'

a

aiirba de hrana' Ei spun ca mode-

C: Da gi vor continua 9i I cu atenlia ca se va incerca manipularea sa ^"a"n"u'ut.ug iuiotui tutt-tediei 9i a presei care va incerca, ln.culon u"t"nu"r" aceste stari cataclismice' zugrdvindu-le slabilirea incerca sumbre. Prin aceasta se va *""fiterea increderii populaliei in guverne- Cu gi vor extsta mant"roi"iiil toate aceslea populalia se va revolta asemenea se festalii masivi la nivelul intregii Tene' De

;;;;t

140

An. unnak

ki

vers us An. unnak.

ki

A n.

unnak. ki v ersus An. unna

k.

ki

141

ne arate cA vom trai timpuri nemaiintalnite. A: Dar ret'eritor la climd, ce spun?

C: Ei spun cd oscilalii fierbinte-frig vor domina planeta incepAnd cu sfhrgitul lunii septembrie anul acesta ti cd acestea vor duce clar catre doud anotimpuri. Se pare cd $i soarele va avea o vir'd. Ei zic ce vom avea qi in Europa firtuni de gheald, ninsori abundente, etc., care vor afecta toate ldrile, inclusiv Germania, Elvelia, Italia, Franla, Austria, Cehia. A: $i de RomAnia nu zic nimic? C: Nu. Probabil cA nu contAm. Bineinleles ca se vor gdsi isteli care sd zicd cd dacd nu suntem pomenili inseamnd cA nu va fi nimic. Cam asta spun cei de la webbot. Oricum, pe scurt, din aceastd toamni evenimentele vor incepe sA se dezlAnfuie gi succesiunea lor va fi una rapidd gi dezastruoas6._Nu ne vom reveni dintr-unul ci vom da in altul. Vom avea cizd economicd, foamete,_ €ii'irplii vulcariice, cutremure, incendii, furtuni violente, lngliil'ffudifi c6ri"la'ilivelitl scoarlei tereste, piobleme cu
C: Ei zic cd gi anul acesta vor fi ceva probleme, insi cd din vara lui 2011, se va vedea clar cd soarele va avea .fniompo-offi enr-had'rii:ltf aikeiiltanirtoidlilearata? i cd Ceea ce am pilit cu soarele anul eputul minor al unor grave modificdri ce va avea loc la nivelul emisiilor acestui astru. Se pale cd tot soarele va face ca o serie de cutremure sd se abatd asupra Terrei. Ei spun ca evenimentele care apar la nivelul scoarJei terestre in 2011, vor avea ca rezultat modificarea geografiei solului, inclusiv la nivelul fundului
oceanului. A: PEi deja au inceput! C: Da, gi vor mai veni.

'

unnak. care trec prin brafele perpendiculare. cum ar fi gdurile negre sau stelele neutronice. sa ved poate mA convinge cineva sA nu fac. Va Eu mi-am gandit rezercd ai sd ili vor cere ajutorul.. 1 aparat? . Orice schimbare de pozilie a acestor regiuni inseamnd o varia{ie a lungimii relative a traseelor.ki An unnak. Echipa de savanli care lucreazi in cadrul proiectului a sesizat ca un zgomot a c5. Aceasta imparte lumina in doud fascicole. A: Dar poate cd oamenii nu gtiu. Ce este i C: Este un fel de detector de unde gravitationale. nici mdcar lucrurile legate de Terra. marcdnd astfel regiunile intunecate in care undele luminoase fie s-au anulat fie s-au potenlat reciproc. Se i afla in apropiere de Sarsted. in Germania. cd ce gtiam azi nu mai este Ii ii fi o c vele C: p nu md caute nimeni. ale instrumentului gi sunt reflectate inapoi. in schimb. . se declan$eazd o razd laser printr-o oglindd pe jumdtate argintatd. GEO 600 se pare a fi fEcut cea mai mare descoperire din istoria fizicii.ki versus An.wtnak.. Tu nu vezi cd apar informalii contradictorii. lungi de c6te 600 metri. adicd a pulsafiilor din continuumul spatiu-timp. Razele luminii reflectate se recombind in separator qi creeazd un tipar de interferenld a luminii.ki versus An.ki 143 Nu am stat sd analizez.unnak.. declangate de obiecte astronomice super dense. C: Apropo de informatii gi de Terra: spune-mi.142 An.5 \ A: $i cum funcfioneazi acest C: Pentru a mdsura undele gravitalionale.disttibuitor sau separator de razd". A: Eu nu pot crede ii lagi de izbeligte pe cei ce valabil mAine. tu ai auzit de GEO 600? A: Nu. sd intreb.rea undelor gravitationale. A: $i c6nd a inceput acest experiment? C: Acest proiect a inceput in 1995 gi avea ca scop capta. ceea ce poate coincide cu prezenfa unei unde gravitalionale.rui sursd era acesta? kHZ. El este capabil sd detecteze unde gravitalionale cu frecvenle cuprinse \ I intre 50 HZ 9i 1. Acest lucru nu a fost realizat. trwfiita .

Hogan a dedus cd pentru a avea un numdr egal de bili pe dinduntrul qi la suprafafa Universului.i'... urcqe ca nol tralm lntr_o holograj. Luni la rAnd s_au stua_ r. f'otodat el va confirnra teoria st{ngurilor gi pe cea a 10-35 Plank qi se echivaleazd cu valoarea de !gj"c*tl"a a proceselor fizice carcau loc pe ."ul.punctut in care spaliul $i mat comporte sub forma armonioasd descrisd d" Eir*t"i" gi incep sd se dizolve in.unnak. Hogan a inleles acest aspect gi a afirmat cd: dacd continuumul spatiu-timp este o hologramd granulatd.. Principiul holografic susline cd. dr'nrr-un ziar se fragmente'aza rn puncte atunci cand este miiritd. ea Evreiascd din Israel si doar cdteva cbiar ca. Mdrimea Plank este imaginabild ca experiment.. suslinea a fel ca gi d. ki versus An.t?r"Ji.". Nu te mai plictisesc cu amanunte.t5 Asra ..apruf A: Ce este aoesta."ril. bidirnensionald aflata la distanfa..#'._) . materialul spaliu-timp devine granulat gi format din unitdli minuscule asemendtoare pixelilor. nivelul de informalie tapetat la exterior trebuie sd se potriveascd numSrului de bili con{inu1i de volumul Universului. Fizicd a particulelor din eama cd cei de la detector au entald a continuumului soatiu_ timp-. A: $i ce inseamni asta? C: Hogan spune GEO 600 estc supus unor ....t crspantla. RdmAndnd pe principiul holografic."ll lnsernnd sa constatam cd de fapt noi suntem intr-o studii in aceasti directie.. aceasta reprezintd suprafa{a teoreticd pe care o acoperd o gaurd neagrd gi marcheazd punctul din care nu mai existd intoarcere pentru materia sau lumina atrasd inspre nebuloasd.::1:1.na cosmice. rua duce cu sandul tu a-"'"puri_ dox al gdurir negre>..ki versus An.144 An.sranule. lumea din interior trebuie sd fie frcutd din granule mai mari decAt cele din scara Plank.ki An.Ifli. A: $i asta aratd cd? C: Asta ne face si concluzionim cd: informalia 3D a unei stele precursoare poate fi complet incifratl in orizontul 2D al gdurii negre rezultate.. atunci Universul poate fi imaginat ca o sferd a cirei suprafald exterioara este realizatd din porliuni la dimensiunea mdrimii Plank. fiecare conlinAnd un bit de informa{ie. ci informafional al unei gduri negre este proporiional cu raza sa de actiune. aga incdt nimeni nu a visat cdndva cd granulele din spaliu-timp ar putea fi weodati percepute."scopice :ill^r. fizician. Jontinutul .ff . "on.. el va elimina toate teoriile gravitaliei cuantrce care nu conlin acest principiu.unnak.fru3!ruTfiT i..unnak.uru. susskind.unnqk. Ideca nu este noud..d1lgs evalorarea lor rreptata :. Aici apdrea insd o altd probleml.ki 145 cd experienfel neidentificate perturbd reactorul.. toati informa_ peltnr. cert este cd dacd principiul holografic va ti confirrnat. a o forma dispare nclptul cA informatia nu Bekenstein...... gair n re n*a rn*"-l" nesre'u care pr. Acest raport este cunoscut sub numele de scara metri.i grii dispare. dar de o sutd de miliarde de miliarde de ori mai mici decAt un proton. " i1i aui'r. Craig Hogan.j:it L. cdci volumul Universului sfedc este mult mai mare decdt suprafala sa exterioard. insa toale explicatiile erau dat. de cuanrum spatio_temporal si cd Ti"r..

."fffr. C: Vezi. fie intr_un loc O.pentru care eu nu spun la nimeni nimic gr."il. Fiecare este rispunzdtor de acliunile sale qi fiecare va fi pus in situalia de a alege.-Pe d-e alti pa!e.u. extrapoldnd.it u arf... chiar spre primavard. dar nu gtiu incolro si o .liflro A: Nu.:: structura vibrafionald. A: Pofi spune ceva cititorilor mei? A: Dar tu crezi motivul ::1L. C: Atunci.T.. fi. Iogic.T1 Aici cred cd ai dreptate. p..unnak.unnak. deoarece i. cred cd ne indrepldm cdtre o schimbare 9.OU vrea sd imi iau mdsuri. E.ki yersus An.evrt asrf'el de disculii. ."*. daga !q -q!!!.. este problema lui. Eu simt asta. rrf"i"* "rfi.?i?ffi l." . r ar. Ili vor Zice ci tu eqti de vind cd trebuia sd petrece -'."ir"ii I cd va veni cu adevdrat ceva? C: Da. -lqlpldg a coniilor. Noi tofi suntem egali in fafa Creatorului. simti. "a'. anumite fenomene vor incepe in iamd.. vei insipi! de ei. atunci de ce sA nu ii lagi in pace.. J. . Dacd unul este mai delds[tor sau mai neincrezAlor.: . tac. iri exp a? alii il."liat. $i nu va fi de bine. sd C: Pai gi de ce nu i1i iei mhsuri? avem responsabiliteti.ki An. Noitrebuie sd ne modificam..l dacd tu grii cd copilul teu vrea sd facd bungee_ium d veche ei uzatd ir..jte!_ i l I I I I P3i alunci stai qi te giindegte! Evenrual poate te 9. Noi trebuie si vedem sd ne uitdm la ce va veni. ai informatii cd va veni ceva si nu iti iei mdsuri. nu crede. . tu ca un om inlelept te tii de hotdrdrea lor? A: Nu.146 An unnak.. este dezinteresatd. .' . ugr'.unnak ki versus An. se intdmpld.i' "'. i.. C: $tii care este paradoxul? Cd daci se va intAmpla gi eu cred cd aga^va fi. cei care au fost impotrivd iji vor repro$a tot Jie. Eu cred cd timpurite. torald.. hoare$ri in weo doi-trei aniJtu nu . De ce sa pierd .li. lau..irpriZ este raspunzator de soarra lui qi irpil. Asta gtiu sigur...ki 147 matrixurilor. Vezi... . Universul a inceput sd ne arate adeve_ rata lui fa!e. dar le perccpi aga nalrsm.::.d_-" A: Dar ce re faci_cdnd unul credl L: lF vol raspunde cu o inhebare: 9i.-. Toli avem ganse egale gi toJi avem aceleagi informafii. dar preponderent la anul.. i1i spun cd eu cred cu .lismice. lqrntgdg goqg q9lo1_dt4!AEgJ-Tjp. dacd familia ta nu wea se se asigure..i. in curdnd pe Terra.i. A: Dar cam cdnd? C: Din ce simt eu.

Avem c[lduli tropicale in I{ominia. soarelc are anomalii . ghefarii se topesc alarmant de repede. Dacd vrem un viitor nou. Dorinfa noastrd unanini esto aceea dc a trezi lumea. incendii gi inundalii peste tot.n ansamblu de elemente disparate din care au rezultat toate sciziunile sociale. deci starca de echilibru a omului este influenlati de acliunile sale. fizica cuantici nu mai percepe universul ca pe u. inghe! in Brazllia. Eu cred ca singura cale de iegire este ref'accrea intregului mod de compoftament gi gdndire pe o bazd spirituald. Acest lucru ne face sa inlelegem cd omul nu este un accident al naturii.ine. Cheia acestui rafionament este simpli: orice acliune individuald se rdsfrAnge asupra intregului. Asta inseamnd cd impasul in care ne alldm la ora actuald a fost generat de modul nostru defcctos de g6ndire. de a trage un semnal de alarrnd. Clima a lualo razna. In incheiere weau sf. Astdzi. Viitorul model social trebuie sd fie unul bazal in mod obligatoriu pe legile iubirii qi echitdlii dil. nu este o fiinld izolat[.Eu cred cd istoria universului gi a omului a fost scrisd de o sursd inteligentd. vd spun ci nu am scris aceastd carte cu intenfia de a inspdimdnta sau a crea panici. ci este in directd interacliune cu semenii sdi gi cu universul. Nu este ncvoic sI fii cercetdtor sau savzmt ca sd vezi cd tolul se schimbh. va trebui sa ne ridicim congtiinJa de grup qi sd incepem sd ne condiliondm ac{iunile pe baza inlelepciunii. Este suficient sd te uili pe geam sau si culegi inlbrnra(ii. Persoanele cu care am stat de vorbd sunt oameni de bazi ai acestei lumi gi au pus suflet in realizarea accstor' matcriale. ci percepe universul ca pe un flux continuu de energie in care toate elementele sunt interconectate. uragane.

avarili4 etc. Noi credem cd prin ridicarea con$tiinlei de grup putem aplana dacd nu chiar anihila anumite fenomene ce urmeazA sA se producA pe Terra.ki An. Omenirii i se pregdteqte ceva unic in istoria cosmosului gi noi suntem pugi in situalia de a ne alege calea pe care vrem sd o parcurgem. Schimbarea va veni oricum. dar este o iluzie. rele. ei vor ca fratele si se ridice impotriva fratelui.unnak. cu rudele 9i copiii lor! Ei gtiu cd numai ficdndu-ne sA emantun energii negative ne pot stdpAni gi controla in continuare. deznddejdea. ne-au fost induse tocmai pentru a ne crea sentimentul de separa{ie. noi.trnnqk.ki versus An. sd lupte ei. vom cunoagte adevarul despre trecutul qi originile noastre. crirna. in care incearcd cu mrirgdvie sd ne atrag6.ki versus An. Nu trebui sd cddem pradd unui viitor rdzboi global.ea acces in Pacea sd ne cdliuzeascd acliunile' . De aceea vd rog sd nu cddeli victime ale acestor pdcdleli. Divide et impera! Aceasta este deviza lor. rdutatea. noi trebuie sb optdm doar pentru calea blAndI sau anevoioasd.. Daci ei cred cu tlrie in asta.150 An. Nu peste mult timp. Prin puterea gAndului noi voin ar. Nu trebuie sd uitam ce noi toli suntem frali qi ci religiile. ctc nu vcr mai exista. ultra-nalionalismul. Acest lucru se va datora in primul rand faptului cd creierul nostru va fi supus unui alt regim de frecvenld.unnah ki 151 comportamentale gi exemplele pot continua. care ne va aduce noi modele de gdndire 9i comportament. ce suntem capabili si renunldm la dogme gi tipare invechite qi cd suntem dispusi si rre acceptdm noua con$tiinld universald. Sd afirmdm cd vrem sd facem parte din aceasE noud lume. in baza unor idealuri gi valori eronate. granilele. Ciind veli auzi de lucruri urate. Sarcina noastrd este sd ne trezim gi sd congtientizdm schimbarea. Noi tofi am purces la un anumit moment drn acelaqi loc Ai tot acolo ne vom intoarce cu tolii. foametea. sa vA luafl familia qi sa va pdstrali calmul gi echilibrul.unnak. Lumea care ni se oferi este o lume rninunatd in care ura.