An.nunak.ki versus An.nunak.ki

De acelaqi autor

ARYANA HAVAH
Cristofor
Magul din Carpali

Viafa pe PimAnt... incotro? Viitorul omenirii qi Pdmdntului

Inuaki, reptilianul din mine
Cartea intdi Dezvdluiri tulburdtoare despre trecutul,

An.nunnak.ki versus An.nunnak.ki

prezentul qi viitorul Pdmdntului

Inuaki, reptilianul din mine
Cartea a doua DelaZamolxe la noua erd

Inuaki, reptilianul din mine
Edilie integrald
Vizitali
9i: ORFEU 2000 I

www.aryanahavah.ro

BUCURE$TI

Cope(a: With Loneline:;,s, on Your Own de Anna Ravliuc Consilier gtiinlific: G-ral dr. Emil Striinu

PREFATA
AMINTIzu DIN (I)REALITATEA iMEDIATA
Probabil cd nu aq fi scris niciodatd in stilul ce urmeazd aceastd prefald. Sunt de peste trei decenii un cercetdtor asiduu al ufologiei (fenomenului OZN) qi sunt familiarizat cu ceea'ce de reguld sunt numite teoriile ce Jin de SETIT 9i CETI,2 de contactanli, rdpiri, intdlniri de diverse grade, crash-uril. rzboaie cosnrice 5i catastrol'e mai mult sau mai pulin planelarel sau civilizalionale. Cunosc lucririle Aryanei Havah gi cu prilejuri anterioare mi-am exprimat pe larg pdrerile vizavi de ele, aga cd nu am sd revin asupra subiectului ci am sd incerc sd-i dau prezentei prefele o notd de (i)realism prin faptele ipotetice totu$i pe care urmeazd sd le descriu, de fapt am sd fiu chiar in tema cdrlii. . . Totul a inceput printr-un telefon. Ce a urmat apoi fiecare dintre dumneavostri, chiar gi eu putem avea ce pireri dorim. . .

Un alt fel de

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei HAVAH, ARYANA An.unnak.ki versus An.unnak.ki / Aryana Havah pref.: g-ral. dr. Emil Strainu. - Bucuregti

-... 1,'

1

rsBN 978-973-1 986-r 2-8

il (pref.)

'4n

7"7ro

I

De la expresia englezeasci: Search llxfratenestrial lntelligence

Cautarea civilizatiiilor inteli gente

2 De la cxpresia englezeasci : Communication Extraterrestrial tntelligcnce
3 Din englezi prdbugiri 4 Aluzie la lucrdrile lui lrrmanuel Velicovski, Cictcnireu

lunilor

g)

Sanuel Huntihgton

C i ocn i rcq C ivilizaIi

i

lot.

.rrrrr \!tr \\.' ttrt ltrpt fostbil {ilretl rllT. . Pentru cI lucmrilc 5-11. perea iritat s-a urcat gi a dernarat in trorlbi..cc rrllteirzil riil lc rclatez a. La apropierea de Bucr-rregti ma$ina i-a sennalizat printr-un scnzor cA mai avea benzind pcntru doar caitiva zcci de kilometri..lr. Contrariat a ciutat s.dc dccor"!' Trecdr..r I{ctczat..r!ll (l\.lizirrrrrl lticlrllui punc( tle vederc ci doar un nalalor-ciit (lc cit obicctiv irl cvcuiulcntelor descrise. rlc citcva ori in ultimii ani prin iadul din Lak qi Alganistau iar mai inainte avusese inci cel pu(in altc cinci misiuni de hrpli de dr-u.r avea ochii galbeni cu pupilc verticale ca de pisical..i vadar dacd mai lusese lnartol cineva la eveniment dar a constatat cd era singur in parcarea staliei de benzini.1. I)cntru a infelege ceea ce ur rncazd aur s.tlcr.adormit in lbtoliu la biroLr in lata calcLrlatonrlui.ir r.. s-a dat jos din nraqini l-a plivit a scos ni. Il cunosc lbarte bine $i pentru mine este mai pl.) al scicnce-lictou-uhti sau al ozer. . deci s-a orientat spre cca lnai apiopiata benzir.. multc apc)uri cle la acclirgi numir. In economia f-aptelor.trupe de comando". ce pireau ci se ceartar sar-r disculd ceva lbarte aprins..c. li'a o clirninca{i de iulie. ObservAnd cd Ia intrarc erzr o cameri video l-a intlebat pe cel ce vindea la statie daci funcJiona dar acesla a rispuns in doi peri cd aceea carnera video este doar.pcrplcxitate" s-a gAndit ci ar putea fi vorba de o lhrsi.rdrie.rislicii. ofiler superior din armata. orrrit aici: dupa cdtiva kilonetri a vdzut acclaqi "11 I Iummer tras pe dreapta cu toate patru u$i deschise qi la cAtiva metri de magini pe cir.esus de orice lrinuiali de imposturi pe care crcd ci a-1i incerca-o lcgat clc istorisirea ce urneazi.r l'cl de creasti ca o qopirli. Mai mult nu cste un fal. Cineva sunase de ntrrllc ori $i iusisla..tl Lt 'ln unnuk kiyersus.. dar in jrrr nu era nimeni..al spun cd cel cc suna era un amic.1n altuk ki rtrstr ltt trtttt. In mod crudat ma$ina llu avea nulnar de inmatricularc nici pe fata nici pe spate.i pe scaun slitea un si-i spunem . bine regizati qi qi-a lclual drumul.!rt unnuk ki iii Vrcau si suputr alentiei un alt l)Lrtct rle ir. Dar cxisti qi ur. lcgal . iar ca plcgiitirc avca specializarea . de culoare verdc inchis.neu venea dintr-un scur.lndividr-rl" s5-i spunem aqa l-zr observat.. .. ighc'z pe NIl1' pinar iu zori clncl qr obosit 5i torojril dc ciilctui arl. rlori sir in{elegc[i cA nu vreau sir lrrr ptrr.i indivizi.i pr-cli. dcl.individ" in cizme dar care nu avcil haine ci era in totalitate acoperi[ de solzi verzi exact ca un clocodil ial pe cap avea ur. Dar atunci a observat cd uga din dleptul qoferului de la Humnrer erur deschisi .np clc data aceasta erau doi aga-zi.ii . a plntit gi s-a indreptat spre lnagina sa un.torcea'' cu rnotorul pornit. soarelc abia rirstlrisc fi ([rrouiai cirlclur-ii de pcste noapte nu putuscm sir tlornr .. Dupi ce a alimental. Trecuse . .tout terrain" pcntru rcluarea cdlStoriei.00 metri iniltirre ..t concediu de Eaptc zilc cc-l licuse la munte solitar cu coflul uDdeva plir.r \.r..r dar. .r subiect trebuie sA spull cil in dintineata cu pricina anticul t. Intr-iind ir..ascnr sii nar.te sllnete asculite cdtre cineva din ma$ini. Cred ci suutcti de acord cn mine ci omul uostru eril totu$i frArrintat de contraclictoriul sau sd-i spuneln stranietatea intAmplirii.90-2. Cit timp amicul meu l-a privit a apreciat cd avea 1. ..r'roltslrat.czrt buimacit de tclclonul trobil care suna in nestire.ati prin Africa 9i America I_atina. nu s-a sinchisit cn nimic.rd de momcntui de . La ult lltontent dat pc la ?-l'1" nr-arn tr. Conlomr relatdrii fiind ora 0500-0510 la bcnzirriiric nu inai cra nirneni altcineva care alirnenla ci unclcva latcral doar un llummcl kaki cu gerluri fumurii .

Nici o imagiue! An.r lirsl int. aver.1n untt..:rrcuni cu el la reprezentanta llrutei ce trsigula servicc-ul telefbnului dar singur.i unici in mesajul ce il transnr ilc ! Partca tlagicd a poveqtii este cd la momcntul ajunger. Dar. am chulirt al(i rrrlltoli clar lotul a fost marcat de r-ln e$ec 1otal.n o vagir implcsie ce suntem stipenii ei. Iicranul era verde gi. coada I cdr:or' in iimbclc scnsur.t..lim care nc cstc rrrerrilc.tli lil An trnnak ki ver.. ( ci d..n rclltlirii cei doi s-alr sui( cahli in Iluntrner au intors s1..1n trnnrrk ki Unui dintre cl plrea mai inalt cu l0... Dupir citcva minLrtc (3-5 minule) conlbr.rlc scr. clar arca 5i trn 1'el treit-o. stinrati cititori accasti rclatlrc csle cloar .r*. rotal ncstinghcriri cirrtl . dar pot si vi spun ca limp de rloLrir slrptlrnini aru ascultat povestea de zeci de ori. atat.r Lt llitttctti..trdirn intr-o Iunrc pc care numai clcclcr. Pe qosea lreccarr multe camioane dovedi uraterial.ri liril puterea de a o dc. Emil Striinu .. trrlrri nrlrii tlczatnigiri.i "11 0 r. NLr r lclr-r sl-r spun niuric de cele ce au rlrmat momen.!n-uttnok ki tersus.1. nu a oi-.atat. culoalc vcrclcl Nu am putut recolllpLlne nirnic din cccu cc a lirst lbtograliat.jurnalul" lllnrului ce vi l-a pregltit Aryana Ilavah in accasti carte ciuc cste deosebit de incitantir.On" qi ....r.rttar cchri cle I'cnire spre Brrcurepri si cLr o i'ilczli rilrriloar. co m .alrc ArlicrLl nostru a rc\azut fotograliile clc pc tclcibnul rnobil gi a polnit glou! spre Bucuregti cu giindul si vini la mine pentru a ne stitui ce lacem cu 1btografiile cate eLaLl uLnitoarc.rnricrrl rneu i-a iiltoglallal cu telelbnul mobil.Olf '. Dircctorul Ccntrului de Studii qi Cercetiri Psihotronicc qi Ufologice c mi ls t ru fo (a) gm ail. lv .ticipanti la tr. La solitrl care ne conduce ar fi intclcsarrt dc.tiut la ciue cs(c butonr.. fbarte ciudat in mod singur:.creatrtri" clal..c au dispir-ut in tlornba isciurl .:ic\.l llriticii pc Soseit 5i zecr de injulzitur:i ale celorlalri par.n ci o cunoa$tem.---i. Un lucru cste sigur.i ai qol'cli liccau scmne spre .. cind de fapt cred ci suntenr niqtc sLrbchiriaEi in tranzit pc o planctd care uu ue-a apartinut niciodata gi trnJc Jc lrrpt nici rru ..Delete" sau rllcar ccl .nai gdntlc5tc gi acum la intAnrplarea ciudati pe care a Dr..ii la minc tclclirnul arita clar ci se licuserd 1l lbtogralii doar in locul pozelor ecranul rdminea verde la listarea lbtograliilor.. Alrricul ntctr cslc la aceastd ori undeva pe un teatru de operatii nriltatc .ul rhspuns a fbst cir a first lbtogralrati o sursd de lumin5 foarte puternici tlc..rttt .tstrl cor..rl .i pLobabil ci intre doud ambuscade se r.r r.5 ccnrintctri decAt cclalalt $i liu avea cizme in picioarclc a ciiror labi serndna cu cea de qopirla cind pagea..

la inceput destul de banald. datoria mea morald de om md obligi sd fac acest lucru. cu un IQ care cu siguranld il depdqegte pe cei al pdmdntenilor. degi in prezcnt neoficiald. respectiv ci tr[iesc intr-o lume duald gi cd qi la ei existd cei cu intenlii pozitive gi cei cu intenlii negative. a exacerbat cltre sfArgit intr-o expunere suslinutf. De asemenea vd sfrtuiesc sa ciutali veridicitatea celor afirmate gi sd le acceptafi doar in mdsura in care ele rezoneazd cu trdirile dumneavoastrd interioare. se supun pa(ial aceloragi legi plmdntene ca gi noi. IErd idei preconcepute. Acum ceva timp am fost contactatd de o persoand care m-a rugat si o ascult gi sd incerc sd inteleg. a lucrat milenii spre a u$ura soarta noastrd qi spre a ne ardta unele lucruri in viziunea realh. Aceastd grupare. ceea ce avea sd imi spund. sd v-o expun. Degi mi s-a pdrut ciudatd aceastd rugdminte. care spre surpriderea mea s-a dovedit a fi un interlocutor erudit. Am mai afirmat gi suslin in continuare ci cititorii acestui gen de literaturd sunt oameni ralionali qi cd informaliile pe care utmeazd sd vi le dau vor fi analizate gi filhate. s-a desprins o grupare din rAndul lor. care gi-a spus cd are misiunea de a ajuta Terra gi pe locuitorii acesteia.I Oricdt vi s-ar pirea de ciudatd relatarea pe cirre urmeazd. Se pare cd demult de tot. cu o capacitate extraordinard de sintezi. . De la el am aflat cd acegti anunna-kki. un imbold ascuns m-a fEcut sd fiu de acord. cll argumente gtiinlifice care m-au flcut sd inteleg Ei sd pdtrund in anumite laturi ascunse ale vielii pe acest pdm6nt. Disculia. in urmd cu vreo cdteva mii de ani. Aga cd m-am intAlnit cu respectivul.

$tii ci se zice cd in limp cc asculti accasti frazi.i de $liinfd cale au incepr-lt si pund la indoiali valrditalea l\4oclelnlui Slandard al chilibml de energie din leacliile nucleare.ri cu aspcct de lorrrada.ana: lJste ader.in cadrul unui experimcnt s-au observal primele semnale de ner-ririni $i 1ot atLxlci s-au ir.r1 1r16[].i in Soarc. dar sunt ascunse publi- cxpcrimcr. aer. api. LJn sfert de secol mai tirziu. ci ulta cu inlegistriri ieqile dir.rnt capabili sA lraverseze intlegul Plm:int inlr-o liac{irure de secundi deoarece an o vitezd apropiatl cle cea a luminii.xperimentul a fbst prerrriat cu Premiul Nobel in 1988. despre ridicarea con$tiintci de glup gi dcsple 1-aptLrl ci acum ne af'lim pe uftir. Eniisia lui este din ce in ce mai putcr.2000 de neultini produ. crilui. Este acum ori niciodati.lte) sir li juc:rt uu rol cheie in folmarea Universnlui. Ulterior s-a demonstrat laptul ci naLula liunizeazii cel pulin trei tipuri dilerite de neLrtrini.rtclaclilu. A: Dar ce sunt de fapt acegti neutrini'? Dl.'inccprnd clt \irrJ aceaslJ gi continuincl cu umdtolul an: vom fi supuqi Lu. care de pulin timp pot 1i cuantilicate gi vizule.lt-li bombardau'rcrrt clinratic Iard plecedent. Aceste parlicule cilitorcsc in linic drcaptd prin stir. .ki An unncrk ki t. Wollgang Pauli postuleazi existenta r:nei noi particule.'llrlttrl X: (.X: Da.co urntd. care sullt extrem dc mulli (ci dcpigesc ca uutlir Loate celelaltc particr-rlc de rlaterie cunoscr. Vor exista turtur.irat cd vom avea ceva problenre dc oldin climatelic? Ncntrinii sr. De-a lungul anilol. numiti ulterior ncutlin.or inmulti. Vot fl incendii qi iuunr. r. deja sute de trilioanc de neulrini trcc prin corpul t5r"r.registrat ciocnirile lor ocazionalc cu tr' alcria. vor ailct'na abcrant cu cele de minim. El credea cd oamenii de $tiintd nu vor putca fi niciodata capabili s[ dcrnonstrczc fizic existenla aceastei particule.r comun.-l. spafiLl $i aproape nirnic nu le opleqte. A: Te re ['eri la acei t.ra sutd de rnetri. pirdr"u i yor fi dislrr-rsc de fbc Ai culturi vor fl iitLr:tclaie.rtc gi nisuritoli noi arr |-rmizat primele dovezi care suslineau iaptul ci neulrinri au masa.rci. despre cataclisrle.nt*. iar accst bombarclament \/a cre$te in intensitate. ciclonii se. ca sd mi.nediu> teoretic <dispcmt> cu scopul dc a rczolva clczc- acest l1cru i din centrr-rl galaxiei. cnergii lbrmate din par-ticuie.X: Nu. in zone care ltu aveau ascmenea lbnomene. llri sa-{i laci vrcun riu qi fird si lase vr.X: in 1930. un nulir mult mai mic decAt cel estirnat de calculcie tcorelice. X: Sunt dovedite qtiinjific. ciStigitorul plemiuhLi Nobel gi echipa sa au lvut nevoie dc aproapc i0 dc ani pcntrl a (captura). ca tiincl r-Ln <r'er. Va ii prdpid. ci rAnd pe rAnd toate zonelc globului \.rilor lundamcntale..i anrure: sd sc relateze despre schirnbdrile care vor vcr. l)npa anii '90. ce pilea a 1l invizibili.r continuar-e il voi nunti pc acest interlocutor Domnul X. trrce pr-in aceste 1'elomeue.neue nu rol Jl izolate. A: $i atunci de unde gtii cu atdta exactitate? Dl. L-.rentrini? Dl.al. Sunlem ef-ectiv bornbarclati. A: Dar aceste lucruri sunt create cu intentie? Dl.lodelul Standarrl al particulclor' yi ir. Iar din picate aceste linor. expr.l .im clar.r. ir. $i binein{elcs cd gi soarcle are o marc iniluenli.ri. se da1 D. rcalizind o revolulie in N. ial zilele cle maxiu dc tcmperaturi. Astfi:l au apiuut voci ale Lrnor oamer. deoarece legile conservdrii energiei gi conseruirii impulsului pircau distorsionale de reacliile nucleale. Este posibil ca acesti neutrini.6 ln tinok kiyersus An unndk.nicir. Nu va fi o I'ard nolnali. rrrc-jorilatel Iiziciertilrtr J Irresul)us ri rtcrrllirtii rtrr rrr rlasd intrucAt nu s-an girsit inclicii dcspre masa lor.itii.et sus An rnnuk ki 7 ldeea cic Ia care a plecat intalnirea noastri a fost una simpl. Arl.. inlr-o minii din Dakota de SLtd. Ray Darvis.

un nulnr"rr dc cxpcrimcntc au ciulat oscilatiile neutrinilor. qd in r:!oiembri. S-a reuSit ider. Doar neutrinii cu rnasi nenuli pot siviir'gi accsti tlansformare gi de aceea m6surarea cletaliilor plocesului de oscilalc Ic pcrmite oamenilol de qtiinti si cleLermine dil'eren!a dc rnasl dintre cele tr-ei tipuri de neutrini. inseamni ci nu ne rrlccteazd. [n tinrp cc rretrrrinii cilatoresc plin materie qi sp:r1iu. Ncntrinii sunt pretutincleni.. La totG: A: Dar existd dovezi qtiinlifice cd vor avea loc anurnite evenimente? DI. Dl.) A: Bine. in timpul zborului. se perc ci in acL5t illl \il exista un cu1t'cmur n-raj or in zona . I)e tot globul va urma o perioadi de cutremure cle 6-7 ci totul incealcli iclcntificarea acestora departc dc srrrsu. care va I'ace ca insulele Kurile sa se sculunde parlial. acesta se incilzeqte.. in atmosf'ela Pin:intulni. atmost'era. dar llu intotdeauna ili ies. Dac[ la inceput au erislat pc o qosea doar magini spor-t. Ne modiflcd cimpul vibraliorrll.laponiei. De asemenea oamenii dc . dar daci nn ii sirntim.disparca" transfbrmindu-sc irr alte particule. ap[rAnd fie ca neutrini eleclronici.sa carc ii ploduce: Soarcle.lcl. Dl. s-au rulat runumite programe. nu a nai cxistat a$a ceva pdni acnn.ine. vulcani? Dl. reactorlrl sau accclclrtor-ul. Ele au fcrst explicate prin analogia cu o magini sport care se schimbi intr-un ninivagon de mariii sau nn autobuz gi apoi rcapare ca maqind spoft la inulti kilometri mai depafte.1n unnuk Ii An unnuk ki versut . A: Dar se $tie concrct ccva'J Nli rel-er la ce va veni.X: Da. iar nrilielrlc rlc ncrrtlitii trec prin liectrre persoand. Oscilaliile neutrinilor sunt un efect cuanlic. Trebuie sd intelegi cstc nou qi pentru medinl gtiintific.trsut .. insd in lnai anul ce r.L ace$ti neutrini $i se pare ci intensitatea lor cregte.rtensifice gi si sporeascd in frecven{i.1n ttnnuk kit. evitind astl'el deteclarea 1ui in expelirnentul lui Davis. dar existd gi cazuri in care totul este speculativ deoarecc nu sc $tic curl va evolua un anumit eveniment. fapt care va ducc la imposibilitatea zborului cu avionul. S-au fhcut simuliri pe calculator.n ca fiind modclul tcolctic care explici lunclionarea Soalelui. Dupi cum spuneam.. iar in prczent se exanineazi tipurilc clc ncutlini tri se Soare rol lbarte importanl in c61eva din cele mai impoflantc procese fizice din Univers. hr r-rltimii zece ani. ci joacir un . ci se translbrma dintr-un tip in altul. Cutremure multe vor_[ gi in 20-lQ. neutrinii au capacitatea de a se transforma dintr-un tip in altLrl.ln unnak ki q lui.rtif-rcalea tipurilol cle ncutlini lirnctic clc sur. mai exact.rrile. in rcacloare nuclcarc'sau mai nou. iar acest tapt va lace ca anumite fenomenc si sc ir. slrLdiitrcl neutrini creaIi in soarc. cum ar fi reactiile nucleare c. se va rupe placa Pacificnlui care va lace ca toate lirile situate in zona aceea si aibd problerne cu ldrmr. Chiar.X: Da. tot timpul qi ltrc trccst lucru neobscrvafi deoarece ci interactioneazit liltllc rirl cu alte forme de matcric. I'r'oblema majorA este datd de laptul cA au inceput sA lulccteze miezul planetei.X: Ba ne afccteazi.I . acolo ullde a fost posibil. in accclcratoarc de palticule. dar ce acest aspect va avca rm impact deosebit asupra culturilor din anul urrn[tor. goseaua va 1l ir curind plinir cr-l toate aceste trei tipuri de vehicule.ii sub accsl aspcct.. fie c:r neutlini nrrronici suu ncutrini tauonici. Acum sunten supuqi unui adevdrat bombardamcnt c.tiintir an cmis o ipotezd confor'm cileia neutlinul clectronic ar putea .riJor'.X: Ce p()r sa ili spun. Disparilia neutrinilor arc lcgitnri cu o proprictatc speciali a acestor palticule evazive: oscila{iile nentrir. Se po1 face presupuneri. Irc care il culloa. A: Te referi la cuitmure.{ vor exploda mai mulli vulcani.rr-c l'ac ca Soarele sd slriluceasci.

hitr--adevir este bine si ai un plan de rezervir.1n urtnttk ki versu. Acest lucru va f'ace ca n. Explozia solari cc urmeazii va influenla in urod dccrsiv polaritatea Telrei gi va avca loc in tlod cer-t inversarea polilor uagnetici. se .X: Daca va fi aga sau nu vom vcdea. dar accasti afituatic se bazeazi pc anumite modelc n ale pe sirlulator.v An trnnuk ki )n tnnttk ki t.ohlcmc ca: intensificat-ca cuiletnttrclot. cJlll l. lslauda. En qliu ce va ver. dar asla nn mi f-ace sd subscriu modului lol de acliune qi gindire.tie gi sd igi ia misnri. nlri irre ct srrr rnli t.. miri alcs cf. clin cc in cc rnai nultc voci sustin acclczrgi tcorii.1n LutnLik ki 1i \ grade lninini.ria? De ce Cloroana Brilanicii lnvesteste in Romdnia? De ce toati zona muntoasi din Aiiica cstc vdndutir cdtre guverne gi parliculari? lti pot cla zeci de exempie.tiu cd nu mai avem timp. A: Spni <ei>. dar de aici qi pini la a llisa totul. lluta aceasta llti-a$ cr-llrpara ceva in afar:t matilor ota. Llaci insd plecim dc ia urocielul actual. gindinJrr-rnr cd 5i el llcee plrtc Jirr acccari grupilrc. iri dri . i. A: $i cAt va f ine? DI. Ca qr cind PirmAntul ar trcnura. lri trcbuic si se ajute singuri .r'rici rezerui dc alimenle tru strici.riru ei gi lamiliile lor. Iar laptul ci acc$tia $i-au luat nrisuri.rvesteqti rniliarde in buucile pi depozite subterane? De ce lamilia Bush gi-a cumpf. t.i si nu caute rdspnnsuri gi sustinere la guvemurli $i socielaten $tiinlilicar. l)e ce ar lacc ei astt-el de investifii ncrentabile? Am rAmas putin surprinsi clc lbrmularea <eiir.rJrrl I rrropei s5 intle intro noui gl:rcialitrne. A: Putem 1'ace ceva'/ Dl. Ei au ln:rt mirsuri pcr.c.ziilor vLtlerniec. teea cc^ne va lace si t iurittettt pentrlt citcva lturi llrd curent.. cale nLl sc $tie cat va 1inc.lrii translblnntolLelor. tu nu e$ti din aceiaqi grupare? Dl. Este adevirat cI dacd ar f-r si nri analizcze cineva din punct de vcdcrc cnergctic. Se pare cir va 1l ceva contiuuu. In prezct:t guvernele lucrcazi la -un aVer tizoi barc sa I-f emiti oprirea brusci Ei in-rediati a aprovizionirii cu curent electric in ideea salv. dar ccea ce ne deosebeqle sunt intenfiile.X: Ba da. Zarurile au fost aruncate $i nu nrai pot fi oprite.X: Cc sc qtic clal csle rirptul cir in 2012 \/oln aveil explozii solare. Nu se cuno.tci clalele se schitnbii.X: Daci aq 1r in loct vostrrl. Daci bombardatncntcle cncrgcticc se intensitrci sau scad. .. Dl.X: Nimeni nr"l $tic.cr. c calc lungi. Ccrt cste cit oamenii trebuic si qtrc.ut Eansa sd . Dc lapt. in Rominia vor tl culremure dar-nu vom avea schimbari gcogralice alc solului.r n-riLi la anul. eu sunt dif'erit lajir de voi . Ar trebui ca oarletiii si . Dc ahl'el mic mi sc irare lotal nociv si iti triiic. 'frebuie sa seurna cd toaLi populalia rirmasir la nigla czitrc zona care \ lr rcprezenla atunci sudul.il cc\il. lndia 5i China vor 1l cel mai aiectate din p iiirctii vecier-e ai intcgritilii teritoriale.10 . A: Am mai auzit varianta.lar contin ttu.tu tnai lArziu. atlu.rre .. sprc a nu ti luali prin snlprindere. Er-r nu pot sta pasiv.ri in genere acest luclu nu este posibil in zoncic ii'iguiollsc. Oaurenii 1r-ebLiie si se hrirircascir Iii pLegntiJi. $i eu sunt ca ci. cutrcmllr esle prost spus. Nirleni nu gtie concret daci va ll sau nu ccva.strt .4rune cd pc undeva plir. Dc cc sd ir.tic'? l)l.. se picsttpuue cir in nrai la anui va iucepe totnl. Spanra. A1i ai. dar nu gliu ce si zio. cLentuJr'cr erpl. Un uric reiirgiu qi o r. nici cdt va line Se prcsr. spune mult. AceEtia gtiu toate astea de rnult tirnp.ti viala gindindu{e la apocalipsii.ri Ei .. cll nll sirnt asta. Se pare cit Turcia. ['dnd spun lotul ni lcl'cr: la pr.. Acum.ral tercn in Patagor.rilc exact nici cand va incepe. rupcri cle lblii..i idcntic cu ei. Ei sunt asigurali.a introduccrca tlalelor s-a tinut cont de contextul actual. A: l)nl ccva concret. sd qtii.

rsi micar acru..ne si vi spuui care a lbst cursul titnpului.Limiti cle siguranla cLr cale vorbi:1. Arii ulnrdtori vor 1l cataclismici clin toatc prnctcle de vederc social. La l)umnezeul Suprem. ln timp oe vorbea.\ h rJ rtt Stt tlnnr^ ^i .i ci ne va mai da c.20 m.olbea David. Dl. care sunt destul de paqr-rici.t. czue dc iirpt sulrt 6 spccii. Va 1l ncccsalir o r.X: De fapt existi 51 de rasc dc cxtratereqtri. trei din aceste rase au fbst cclc care . Era ca gi cum buna intenlie afirmatd nu se potrivea cu ernanafia gAndului.t. dc ilccarc rl|tir cintl sLrnt pus5. Despre acegtia i. iir. De lapt cxisti 3 rase care au intervenit: specia Nordici. iutt-n itscmenca situalie am o s(alc tlc rlisconlirrt. dli ir. care vi.iaiizirt alcnt.te clar.roui orirrJuire.u snllt ur. Am ri'imas r.ners mai depana.r:rsiunea . dar esre daroric rnea sd incerc. $i a.: i. A: Printre care Ei aga-zigii reptilieni? Dl. ia CreatorDl.i priorititilc.1n tnnde ki i3 sohimbali deznoclirniir. l-am lr.i bani. iar in llecutul indepirtai al planetci.lrt ttnn. cd Iloctc n\.i implicarea pc care le aliga. ctr lcittc astea. inainte de deznodirnintul tragic. tlltr rrr lolrtc astca simt . lrste ca qi cLun ceea cc a lbst lrebuie tlistrus spre a se reciidi o nouii lurne. polie .1-al). mea cste sd vd aiui sa iriceti clir riii muiT-i.a 1el incit copir vo$tri si lie atr':r. care vine din Constela{ia Pistorului-Ar1ulus. Poate (:rtc doal inraginalia lnea. Dcci spccia iurunnakki a crcat orlul. Confom cu'sartina viitorul aotual. doar doud rniliarde au r. nn itnpr-tls .le iubire venit dc la El.A. intr-adevir existd aga-ziqi reptilieni. Davici mi-a explicat lirar.a cum crau ci atunci in urmi cu ciiteva sute de n-rii de ani.". Ali licut in a.ii-au adus aporlul la apalilia umanitdtii actuaic. Pirr.: La I)unrnezeu.i cirre o lurne stalpinirai de instinctc. A: Nu pot spune cir ccca cc inri sprri rrrr inti este cllllosclrt.. iar intcnliiie qi faptele lor nn rnai sunt flcute Ia vedere ci sunt camuflate qi ascunsc aclcsea sub maqtile prieleniei gi ale altruismului.4.X: Da. degi nu rlcbordeazd de bundtate $i existl cei mari. dar rtuvcmele sunl in contact direct cu 6 dintrc clc. Exista unii mici. dar rnenoria lui ancesttall l-a flcltt si ne rciateze despre ei a. nriJ A: Nu. urmitorul an va fi un an dc regnrpare q.zr-it pradi capcanei lor: nraterialismul. Noi snr. Acunr veli cr-rlegc roadcle muncii voiLstre. $tiu ci airr glcqil i:ti to{ii. cam la 2-3 ur. 1.ratura lor.rexistente. dar cu acccaqi r.rtem cei ce vI conduccm de milcnii. Voi ma puteli crctlc stru nu.X: Anii ce vor veni vor 1l holardtori pentru umanitate.nis ir. Dupi ce va trecc anul 2012. care vin din zona Olion . in delrirrcntul srrlietului.i e1brt.ansi..ri clutrate. insi pot alit-na cu lriria pe irirrd ci ceva din interiorul mcu imi spunea ci vibralia lui nu imi corespunde. rlul din pitcate accstea vor fi ca gi ir.-!!d. dal ari ci. econornic.rdnlul va fi altfel din punct de vcdere geografic Ai oamct. ir. va lirce ca echilibrtil si sc irrtoarc[.tr r :r li. deqi ir.r timp s-a pelr.ndsuri dc protectie L.i acegti Gri.rclucigarea cu pimdnlcnii.X: u\dic[ ia dumnezeul pe care vi l-am dat noi.** 12 )tt itnn.I indcpritluL ric ('r'cirlor. de lploximativ 1.ni place si creti cil in acel Lrltim rlinrrt. Semi{ii. hazati pc rlte prilcrpii.l -.r mesagcr clir:r r iitor'. l'otul se va schimba.X: La care Ei te rcltri? .tk kt versur t rr l)umnezeu ne . qtiu ci iirn lrlrl-o 1rt...n in :rl noualca ceas si vd lr-rali nrinirnc r. $iln ca esrc o misiune gru. iar marile fan'rilii regale gi cele nobrliare (qi nu nLrnrai) rLu Af)N-ul lor.rii igi vor schimba modr-rl de gindire.tc .rtul. lntrc timp au evoluat $i ei. doar ci 1i ei sunt de mai multe tipuri. iltbe. l)e lapt tu ce imi poli sprLne despre accgti t olonizatori din vecirime'? Dl. I)l. care sunt agresivi pr-in insdqi r. estc libcrlLl voslnl arbitt'u. geograflc. Ceea ce a mai riunas din pLrlerile lunii se vor intdlni ciutind solutii. l)zrr anunnakki este o denllmire giobala.

r.noterapici. !l acca explozie solari. Ei sur. lacem sf. genereazd o energie. Ei vor sA plcvini accst lucrll. Ei nu vor schimbarea. $i celclalte spccii sunt de acord'l Dl. viitorul arati altf-el. dar nrr r or lerrpi. r.1..X: Exisla anurnite date cheie. crol. inrplementarca idcii clc medicamente vitale.X: Vom vcdca.X: Plancta se alli in prcuiml unci catastrolc globaie. ridicirn Terra fiird prca rnari pagnbe. crisLaloterapiei.Ilit A: $i cale cste scopul accslei rcvenirilr Dl.raj orita tea.ri . l3i au avut mari problcmc ill trecut. Mai ales ccca cc va vcr.ri.X: Daci reugim. t I i t . dar aga imi vine. iar acest lucru ne va ajuta sf. scoitterea in alala lcgii a tratar. Ccva intre ulnrnoizi Ei rcptile. Dl.lin punct de vcdere ceorroriric. Vor ca Terra si intre in rnatea Conl'cderalie Galactici. iar acest -fEcLrte T6atexunt CIL cr.iirs aici.1 An unnttk ki vet sus . daci ii pot nurni aga.r. l)e la etajul trei in sns scade icgitura cu'lerra. A: Eu nu cred ci vol reugr. Llnnitoarele etape vot fi: inler'zicerea produselor din plante. dar r. Au lbst ibarte boinavi.rodelelc dc viu. repiilc'? Dl. Asta cstc pArcrca tr]ca.n cci ce aLl r. De unde si gtiu? A anuntat cineva? Dl. Acum se pune in aplicare in contbrmitatc cu etapele car:e trebuiesc urlnate. horneopatiei. clinci la a trcia. ctc. culoare.ror scuturi u4aq. dar au qi ceva dc la insecte. $tiu ci te surprinde laptul cir volbesc cind la persoana intAia. numcrologiei. credir. tu $tii ca tot zrtilia oameni intri gi clacd casele ar fi pe sol? Per.-*Dacf. A: $i daci reugim? Dl.X: Tu qtii cn qi in prezent se sivArgcsc ritualuri clc sacrificiu? Ci tot ceea ce ne inconioari esLe dominat de simbolismul nostru $i ca noi $tim cd orice fblmi. La itrccput au oolaborat cu lolii. oamcnii au irtccput sa 5e lrelcascit. etc. ln prezent sc incearca montarca ur.uai exact doar o par. etc. A: Adici'l .ea batalie care se tirnp.rI ircr ll rLr rcr.rtru a se indcphrta omul de pirnant.ln. cea a Invititorilol va vcni pe Tcna sprc a vd da Clunoa$lerea Universald. $i cr-uu si vi.e. r. Dc lapt asta esle ntal. Accsta esLe $i motivul pentru care se inceatcd ciderea in derizoriu a astrologici. Dl. cea carc a tbst prezenlli aici. Dl.ctra au lbst dc thpt o delegalie a celor 5 i de spccii.r rnul1i ani in un. Tu gtii ci in 1998 s-a licut plima marc pace galacticS? A: Nu.rcntelor alternaLive. Ei sunt aici de mult schimbarea.rtem o spccic sr"rperioali deoalecc a\rem iltglobat in noi toate n. care deja cxista. pc 'l'erra. vo e este scopul? Ei vor si pistreze e la modil-rcarea ADN-ului. Sur. mai putin una.ln unnttk ki . atunci o altir spccie. De ce crezi ci s-a construit pe verticald? A: Pentru spaJiu. i. daci nu. ver. A: lncearcd.r. A: I)ar sunt urnanoizi.o sl arerrr o colrcrirrnc cu elrergi:r anceslrali. numar.lti utnak ki tlucc. Dacd vom reuqi sd tleccnr de iulic 20li. pcntru ci noi qtim ca acestea sunl lormele leale clc manifestarc a matclici qi dc epropicre de Crealie.i dc accca nu pot accepta A: $i totuqi timp'? $i-au p[strat ritualurile.ir indepiltali de ele? Pr-in penibilizarea lor gi a celor cale clcd sau apclcazi la accste plactici.rJclc atAla Dl. Asta este motivul pentru care qi celelaltc specii s-au intors.X: Da. A: Dar asta e un lucru bun.X: O si ii adormim la loc.stts An tmnak ki 15 struciure.X: Sunt un hibrid.X: Pe naiba.te din acegtia. Jpui rrrrii lLr pleclt. Aceslc tl ei specii care au colonizat 'l.

) Dl. Apnr (amentele sc vor ieliini. Pc ile alt[ parte daca sttuLclll intr-o bucli.rici. copii zb'.rt aceasti genclalie se indreapt5 cu pagi repezi citre pensic. Accst luclu a thcut ca gi consumul sd creascir. corect. cu atat $allsa l'oastri de a lace saltul se va diminua. care lttt cott.ttttlici cLt rr.rpi pcslc rloaptc.1n ttnnttk ki t'ersus .nanrl popLr lalici. mincarea sc va strica in lafluri. A: lltnc. baricra spa{iu-tintp ar putca li spartd. anl aiturs .r r.ror-ri vibratie rrcniti si vir schit. Cici vLri putcti lnce orice. dttl llLl irrll intbrmalii .iruajla s^d schimbai.itiintificc.r orq11!41 . Std dour'$i aSternli.X: Dupi cLu.) Dl. pini ir. itrseatltlit t . [)aci r'-ati lilncli cu totii la acest lrtcru..nic nu va rnri ll cum a lbst. acum instl .-Ei au cilnd a fost pornit accelcratorul Ei l-iru del'ectat. in limp cc la tclcvizor vi vor Il lllczcntate clin ce in cc rnai multe rcclame cu thrlilii i'cricite. etc. se adaugd gi dolrinalia Di nu vol sd vi dca rllumr . I-a toate astea se adaugi insA inleresul lor clc a sabota e conomia lnondiala.. Nicl cLl llrl alr acccs de la un rrnurlit nivel in sus.r cc si iqi plitcasca rlirile. A: Adici noi ne invdrtim acuur iutr-un cerc lcmporal'J l)cci nu mai avetn nicio 5lttlsill I)l. bcnzina sc va scun..iblationald.rrdalnici. la un momcllt clat a lbst un baby-boor. Se incealcir ctcatea ultci bucle tcnrporale in .ligantici navd.rdei lor. r'acante clc lux. sir vi nioclillce strllcturil r. rcspectiv zr llobalizdrii.-!*.t.i.lc parliiule. Ei qtin cd fir:a voi nu pot supravieltti -Noi ne . cu o sinsuri monccld. A: Dar dc ce toate acestea.lcln clc a'uir thcc si vi inJupnrt. Nurrai ur.n spuneam. clar voi vcti sul'eri dc lbame. cu aceleagi legi qi acciaqi conducitori.4t lunok ki .rtt .. I6 . iar acest hlclu a licut ca balanfa si se dezcchilibreze. A: De cc'. care survolcazd ir.rbe. . . ritiirtitilc vor fi co5r.n. ciici 11u vd \ cti pelurite si o cumpilati..nomentul in care viitorul vi va fi pecetluit $i nu va mai exista o cale de salvare. pcntru cri onrnenii nu vor mai aYciL cr.rl scop: lr. dar carc csle scclp'.. Distorsiunca nu c corrpatibilii cu vibratia nou-i gr clcci dacd sunlcti distorsionali vi vcfi indcpilta tot mai rnult de Sursir. Dc cc clczi ci blusc qi dintr<rdati a aparut crizn? A: llxistir o explicatic..X: Pe ldr. Cu clit aceastd prlpastie se var adinci. Nu Stitrr cc e5te ctl cil si ttici ce o flotilir dc sntc clc^ rntgn{ii are.X: Ba cla. rrre si vd invArtiji pe vccie. dar c rcllir. Vl1l ca 9i cum tririli acelaqi . t)l. Nir. natalitatea cste in scildcre globalir. din cit qtiu eu. clin Univcr s vine o r.rgd respcctarea agcr.rperimentul-i ieLrgit. cam de 12. La toate astea sc aclaug:i gi inten{ia lor de a crea o noud ordirre rrondiali. $i de asenrcnenea existi -fcrrei rnici nave. in prezer.r sinu.kiversus tltt uttnttk ki 1l DLX: O si fie dcrapai ecou()rric la nivcl glohal T'otul r a explocla.X: Da. A.X: 'lbatc accstca all ur..i echilibr-at f-ac_ e_ latl schimbiirii.rl'. La toate astca s-a adiugat si luusrrl r:r'rcrlt cle ulctlinlc Ai rlti. ma5ini la superolcr-ti.1n unnak.ric rnai mult dir.r auzite. Accclcratorul a 1'oii fornit Cled cn .l( nour cn('r'tlic.r rccle cataclisme t'tLl vor t ctti.ttt'' . cate c interesul lor''l Dl.adicir o natalitate crescutir.000 kntp.r -julul $i sc intorc dill plitna oar:'t illlelvcllil e rind in cind la nava mamd. este o explicaqie copilircascd.

l. adrcii oameni siurplr.n privirca lui era lipsita de viata.X: Asla cstc altd urallilulale carc lc-a iegit.\ccls1a ' .J1tntc!i 1r r uti plrtca rvca oricc lil de vialir gi de viiior. a.cti da seatna .rii ritr' . rititelti rireitt. . l. \.)r'\eu. 3\ cr Ii.r sau tclelbn.etc.X: Da. A: $i dc cc sar l1u ajungcrll'l Dl. Ei \a erclzl o rcrrlitrrlc lr.i noi o concluccnr A.rvciiTtir:tar.Vazlnd ci oarneni clin ce in cc mlri nLlrncro$i sc indrcaltth citre l)Lrterea intcrioalir. Dl.lia sunt pr-ltirli $i intotdeaLlna rnulgir:rlizati Acegtia nu contcazd. -i. dal se va duce cirtrc biserici qi sc va fuga! Dl.. Subliniez: rerltlr. clar.ie in r. interlocutortLl mcu trra privi rrtldnc..rjrll i.ln unnuA Ai t cr.X: Poatc.. etc.X: 'l u nu intclogi ci accasta cstc ultima \ oastri sansi..iatir c. Mintile clcslrrpalc luLr iru cc r.000 dc ani? A: $i cam cc am putca lilcc'? Dl.iu ()nl carc nu arc cc pr-ure pc nrasir. cltrc criz:r ur.i cic adcvirrata noastri ltaturl:r.:iruta...ri cc sLiill in lrlala Lnar rlol ora5e.calci cl ar-r inlercs sii \iini llstc nrLrli nrlri Ll. clar . ciu'uia copiluI ii pliingc cri \rrcu o noui biciclcL.rc: bani. cirnria nu ii ajLrng banit sir plcce in vacanti. Hai.-... nlrita tot..i.isurr sl-r vi schinrblti soarta'l Voi. ci dacar nu scipati clin robic. I)upir cunr \puneam. []iserica estc a noaslri! Noi suntcm biscr ica. ccca cc va mai rartrine rlin populalia Telrei. nraqini.r inccpttl \ii su c. l..u ci atr-lnci cincl veti irlingc acea slarc veli rcaliza cinc sunteli $i cc putere avcti.re siar..r lrre-.logrrlicii si r.. Voi LrLi sLrntcti rrnull Asta tr-cbLrie si Numai iurPreunir "stiti ..rstincte ataviccl $i lumca ii . L. Nrr 1to{i inilut-nta r-ln ()nl in\'altilt sal gincleesciil I)cei crccic-lniL catitclisnrelc \._. tcID qi lirri vlagir Dcqi figula lLri cra zArnbitoare.i vi luiinr povcrilc clc pc unrcli.rt.i rrr.. carc nll irrc cu ce i$i plalli lirctluile./. Atat lc s l)t nccesari C'. lu\.X: Am sir ili spun acum un lrilrc secret.a cs1c. llsh-nrir.rtir 'pi urritrrrii. .oI Si controlezi o lt Lrilne rlin popultrf ic.i se ioacli doal cll ulintcii volslu. clczi ci sc r:incicqtc la ctolutie spirituala]. '.i qtic. I'otodati alilll)ra mca intcrioari . cind privirile noastrc se intahliral am rcalizat ca ocilii lui avc:lu o culorrc ciudatal.r stlrlc h tlrc ei nrr ror cu rrri sa rrjLrngcti.ru culoarea a lbst cca crre ln-a 1i'agrat..rrlilt rr: .. am sinrlit un llor recc pc fila spinalii.'\dicd te l'ncc sri Le disociczi tle colcclir.i sigur prcotul ii var spune ca pkil(-fte pcntlu propliilc 1apLe. Spun/inil aceste cuvintc.X: lla lor \ cni. eu am \'.izLrt viitorul planetci.s ln unntA Ai .1 8 lt. sarnaltxtc. dar acc.r i. Noi arn cliclit-o. imi pirea ca $i eur. rtrl 'iiirniv'ictimc 5i cel nrai rr.re cu nrailasea broa5tci. ascnrinritoa. cir ncrgc la c LrISUri esotcricc. doar cf. t.ri rii itrr.i ii r espccti.'' i:. Abia atunci.l.t I)rr'. s-au giinclit ce pot lircc si ii controlcze 'i utur.i tltnpor'ali.tir.'lirul l'(rt:u A: Ca in Sccrctul? I)l. \. Noi vi clirnr .lli-uiit.nrrretli rhr'.rrll c.ijlr(lu-Dri. ccva ce ercd cd rnir va face si plirtcsc cu viata. []c iti spunc Sccrctul'/ Si iti (lorc$ti pcntru tir. li . Tu nu intelegi cd voi sin3uli sr-rntc!i in tr.'r'Liliri.rtunci vir r. I:iciart clin voi csle oglinda ccluilalt. ci laccala degajatd dc cr.lul cltrr:r Ir r.X: Pcnlr. l. e\is(a li prcoti a(lc\'au a!i ! Cale :ru har cale nr-r suut dominali cle ir.or dc conc{us. in 2015.? A: Nu. Lc trcb'ria ccra Drirl aarc sii \'a abati dc ia crLle 1i :ru g:isit cca nriri Lrunri uretodi. ccce ce il va facc sir se adinccasca 5i mai tarc in clepresie.r se 1a sliir'pi. Lrnntl: ki t tt :tt. trn ilis opac. fi i1r ciar .'l \ r'i trr'trttit sa \.ttrt In trttnok ki I9 Dl.l (inc! .ar Yor line prizonicri inca 26.rci au vcnit cu rdeca dc ar indrc'|ta Ii)r'ta creal()arc tot L rrlr-e rnatcrialisrn.scantu-cli_iq caz rle cataclisnr r or rlur. I)aci totu-l ciccur-ge (roulbrnl viitorului actr"ral. va Il o tlCimE. Dl.-r crlt rnai mUlti cu atat utai grcu de rn:inipulrt. Toti piimdnlenii vor'li .

A: Am mai auzit teoria. Eu am venit sA vd spun sd treceli. Le veJi vedea pe cer. doar cAnd mdsurdm pozilia unui electron pe care il forfdm sd aibd o anumitd pozilie specificd. nu exist6 d ovezi clare. Intenlia conteazd.X: Experimentul a pornit cu o bucatd de metal lirarte sublire.X: Ba existd. aceasta este noua Terra.X: Tu nu cunogti teoria universurilor paralele? A: Ba da. dar intr-un alt univers. La Universitatea California din Santa Ilarbara s-a fhcut o demonstralie qtiinlificd prin care s-a rrli(at ci un obiect pe care-l vezi in fa\d. A: $i cum s-a demonstrat acest lucru? Dl.unnak.r-rp. PoarIa vd va fi deschisd sau va veni la voi.0'1 .ki versw An. A: Dar portalul se va deschide intr-un anume loc? Dl. de evolulie spirituald. citegti o carte.X: Pe Tena. oamenii ar fi speriali gi vulnerabili. Aceasta este de fapt planeta care va face trecerea. Va incepe un rdzboi nuclear. si-a observat cd frrul respectiv de metal se migcd. O Terra evoluatd.X: Vor fi mai multe simultan. Trebuie sir gdndegti in termeni mici. se vor gAndi si profite de avantajul armelor nucleare rdmase gi vor face uz de acestea. De asemenea aceastd teorie spune cd pe timpul observaliei.X: Sd zicem cI tu in Bucuregti te duci la cumpirituri. deqi stirtca nemiqcat in acelagi timp.unnqk. Doar o micd parte din oameni va supravielui ascunzdndu-se in peqteri. Nu cred in ea gi mai ales ce guvern ar face uz de arme nucleare gi de ce? Oricum daca e sd fie aga ceva. nu ar avea rost folosirea unor asemenea metode. spirituald.X: Ce puteJi face? Eu qtiu cd pe data de 25. Ceea ce trebuie sd faceli este sd vd ducefi intracolo. Acest lucru se poate int6mpla.ki 21 morli de foame gi decimafi de boli. cel care a r-calizat experimentul.unnak. una plind de pace gi brindtate. Totuqi. Cercetdtorul Andrew Cleland. qtiinlifice. griji. acea planeta care vd va oferi suportul pentru a deveni universali.ki yersus An. A: $i cei ce trec unde vor ajunge? Dl. a avut ideea de a aplica acelaqi principiu al electronului unui atom gi in cazul unui obiect vizibil cu ochiul liber. dar intr-o altd dimensiune. Cdteva guveme. Este singura voastrd qansd de a supravielui. iar referitor la teoria { lrriversurilor paralele. de fapt ceea ce a mai rdmas din ele. Asta arald cd ipotetica cr'rlitorie in timp este posibili. universul . tunelul Einstein-Rosen. lipsuri. poate exista sirrrultan intr-un univers paralel. A: $i cum s-ar traduce acest experiment? Dl. A: Adicd pe o alti Terra? Dl. adicd la nivel subatomic. care va scufunda Terra in iarni nucleard pentru cAteva zeci sau sute de ani. de dimensiunea unui fir de pdr. s-a scos aerul pentru a sc climina vibraliile gi apoi a fost apucati cu un diapazon. acolo unde particulele atomice nu se pot menline.unnqk.20 An. Cred cd ar avea rezultate mult mai bune dacd ar aproviziona supravieluitorii cu alimente gi medicamente. care se invdrl in nucleul unui atom. o gaurd de vierme. fari boli. A: Este un lucru imposibil! Dl. dar din cele afirmate inleleg cd o Terra lr'rmdne aici gi va fi pustiitd de iarna nucleard gi o altd 'lcrra va prelua o parte din popula{ie. Aceasta a lost rAcite intr-un frigider special. menitd sd vd ducd de aici cdtre o altd lume. Cu siguranld ci umanitatea rdmasd le-ar fi recunoscdtoare. presupundnd cd ar fi aga ce putem face? DI. sunt greu (lc captat deoarece se rotesc cu viteze diferite in acelaqi tir. populaJia va fi decimatd. Al.2014 se va deschide o poarte stelar[.ki An. lilectronii. Din pdcate cei care au avut acces la aceastd cale din viitor au fost foarte pulini.X: Este greu de perceput cu mintea actuald.

A: $i referitor la tunelul ce se va deschide pe 25-07. cdci el nu este doar liniar.X: Vremurile care vor veni vor fi foarte tulburi. $i pe de altA parte existd anumite legi pe care trebuie sd le respecli. Atata tot.X: Sn o dai oamenilor. I)l. dar puJin probabil. o dimensiune in care istoria sau viitorul ar rdm6ne identice. Nimic.. A: Este foarle greu de infeles. sexualitate. Voi vedeli timpul ca fiind real. Reiese cd noi suntem in acela$i timp in doud sau mai muite localii 9i putem avea doud sau mai multe activitdli paralele. A: Asta inseamni cd s-a inventat ceva cu care te poli deplasa in viitor 9i in trecut? Dl. intotdeauna va exista un univers. sete. A: $tiu cd se spune cd este foarte important5. Ea secretd melatorrina in stare de relaxare qi are capacitatea de a varia lirnclie de energia electromagneticd. in alt univers ea poate deja sd se fr aqezat pe o creangd.ki An. ce trebuie sd fac cu aceasti informalie? Nu ili ascund cd am mai auzit-o gi din altd sursi. Cam aga ceva. nimic nu va putea fi redresat. sA poatd lua decizii in cunogtinld de canz6. politic5. A: Altceva mai trebuie sl spun? Dl.ki 23 inghea!6 Si nu putem vedea decat o realitate. Timpul poate fi strdbdtut in toate direcliile qi inainte qi inapoi. Md refer la situalia cconomic5.X: Importantd? Glanda pineal[ funcjioneazd in lcclagi ritm cu hipotalamusul. sinucidere.. La tl 1. S-au fEcut cercetdri .2014. Este activatd de lumind qi eontroleazd varialiile bioritmului natural al organismului. care rnirrimea unui bob de mazdre gi este Nimic nu va mai fi cum a fost gi in ciuda eforturilor irlc:EEid-Ien-iiGGlitotodatd conline o hartd completd a t irrpului vintal al acestuia.22 An.X: Da. tlisperate. Poli face diferite activitdji in acela$i timp.l(llca. Este doar o unitate de mdsurd pdmanteand.. A: Dar plecdnd de la ideea cd ar fi posibil.X: La aceasti intrebare nu ifi pot rdspunde. A: Adicd acea gaure de vierme de care vorbeai s-ar deschide sigur in viitor? Dl. Pentru voi curge intr-un singur sens.AdrsA-rQZAlAEB lgh"-ari? Dl. cu asemenea forle sunt con$tienfi de aceste aspecte. sociald. climatericA.X: Da. l:ste singura salvare! Tu nu inlelegi ca vibratia Terrei se l. atunci poate exista cineva care poate manipula istoda? Dl. l)ar toate aceste sunt date spre evolujie $i de aceea trcbuie sd le suportali cu incredere. Totul va Ii haotic $i va continua aga pAnd cdnd va incepe derularea cvenimentelor de care !i-am vorbit. O stare de panicd va cuprinde oamenirea gi mulli vor fi cei care vor cAuta scAparea in medicamente. Ar fi posibil.X: Da. Adic[ dacd ne uitdm in acest univers la o pasdre care $i-a luat zborul. bduturd sau mai rau. ki versus An. Oamenii vor fi din ce in ce mai dezorientaJi. A: $i nu este a. De fapt timpul nu existd.' A.annak. Dl.1 13 Herzi rezonanta Schuman se deschide ru a asoclat-o cu cu locatra exacta a Manr Plramlde. iar hipotalamusul coordorrcazd reacliile legate de foame. iar atunci cdnd va vcni timpul sd faceli trecerea.a? Dl. si gtie. dtmul biologic qi procesul de imbdtrAnire. Dl. Este singura voastrd $ansa.X: Nu.wnak kiversus An unnak. La asta se va adaugd gi bombardarnentul energetic venit din cosmos.unnak.X: Da. care vd va aduce stiiri de dezandejde 9i depresie. Cei ce lucreazS.

la baza cdnia se afld inscriplii cuneiforme.. Exista informalii peste tot. Osiris este desenat lin6nd un qarpe in mdnd. . $i astfel omul poate accesa forme inalte de congtiinla..Luminitorul trupului este ochiul. dureri de cap. A: $tiu. Pdnd sd ajungeli acolo. cecrezi?. zeita distrugerii in hinduism are pdrul sub forma unui con. Thamus. Problema este cd voi nu lreli sd le vedeli.X: Nu sunteli idiofi.24 An. este faptul cd in momentul in care cineva vine cu o teorie prin care oamenilor li se rrlati.. iar lAngd acesta un leu asemandtor Sfrnxului. Ceea ce am constatat clar. etc.unnqkki versus An. La Vatican existd in Curtea Conului o statuie ce are forma unui con de brad. tot trupul tdu va fi luminat". oamenii. Dionisius.SJ. Aceste teorii apocaliptice ne rdstoarnd egafodajul. or sa apare migene.X: Da. irrtotdeauna in relatare apare cuvAntul normal. asemdndtor glandei pineale. un con. de evitat nu se poate. este societatea in care trdim gi pe care o cunoa$tem. zeul babilonian line in mdnd un con. Dar este tlltoritd vou5. reprezentdnd energia kundalini care urcd spre glanda pineali. ir. Tu nu te uili la qtiri despre crime. iar atunci cAnd o fac vcritic informafia. A: Asta este gi motivul pentru care am inceput sd scriu. Este o teorie noud. violuri. chiar dacd este zugravit in roz.ki 25 dar cea mai spectaculoasd schimbare va ADN-ului. stdri contradictorii. doar manipulabili. La fel gi cu Icnomenele extreme care au apArut in ultima perioadd. Este foarte simplu sd ili dai sema cine . Omul este supus acestor schimbdri... Noi.ki yersus An. Ldngi ea se afld un sarcofag. ci copiii nogtri vor avea un avantaj dacd noi ne sacrilicdm. Este o mdsurd de autoprotecjie 5i sd gtii cd nu ii pot condamna. Dacd va ii ochiul tdu curat. simJurile se vor asculi. iar acest lucru face ca al treilea ochi sb se deschidd.i Iisus v-a spus: . Este chiar pcnibil. Shiva. DI. pentru ca nimic sd nu vd afecteze rLrtina. Omul iqi pierde identitatea de sine gi devine universal.''. Voi vd doriJi ca gtirea sd fie una exhemd. j afuri.unnak.rtotdeauna am triit cu speranla cd mAine va fi trai bine.X: Noud? Se qtie din vechims. A: Muribunde sau nu.acestea vA sunt date fi la nivelul terie. tllr totugi normald.unnak. Asta vA a$teaptd! Dar pAnd acolo mai aveli un pic de infruntat.rafi in continuare de ultimele zvacniri ale unei societili niuribunde. X: Cd odatd cu trezirea energiei kundalini gi a glandei pineale.ki An. Eu nu gtiu cine sau de cc are impresia cd toli sunlem idiofi. cAci este prestabilit. Sumedenii au fbcut reprezent5"ri ale anunnakkilor care apar avand in varful coifului un con de brad.p3l. omul iqi poate modifica starea de congtienli gi congtiinld $i cA poate avea acces la toate informaJiile Universului. omul va deveni mai sensibil. Cred cd Asta este motivul pentuu care mulli refuzd sd accepte aceste informalii. Existd reprezentdri antice. Dl. Consider cd este de datoria mea sd impdrtdqesc Iumii aceste informalii. ce va veni sar o sutd se il contrazicd. Este greu sA accepli un viitor ipotetic. tefi orbi qi progti. Dl. pdzitorul lumii de dincolo are in v6rfu1 ldncii. dar acum este bine ca oamenii sd fie informali gi sd gtie anumite lucruri. $i mie imi este greu sd le accept. stdnd calmd pe canapea gi mdncAnd floricele? A: Eu nu mi mai uit la qtiri. Pane.unnak. Vd arr.. V-a1i gdndit ce inseamnd toate Oare inaintagii voqtri woiau sd vd lransmitd ceva? A: $i ce vroiau sd ne transmitd? acestea? Dl. inccndii. Din pacate acest lucru nu este cunoscut. fi eu caut argumente care sA rAstoame aceste presupurrcri.

Ei trebuie sd plece. Ei au venit sd ne ajute.1rrrrrc inima. Eu cred Pemantul.rs gi o noud umanitate. Nu luali de bun nimic ai nu uitali cd singurii r.unnak. ceci sd nu uit6m ce ace$ti anunnakki sunt experli rrr ir irnbina adevdrul cu minciuna.26 An..ki versus An. restructurdri. Pur qi simplu. in epoca spirirualitalii. lipsitn de griji..I( nc pute[l salva suntem noi ingine. Eu nu spun ca am dreptate. apropierea de Creator. insi intervine o problemd cdci iqi dau seama c6 nu pot trdi fdr6 noi. .r'opul final. boli. pe care nu are sens sa il relatez. Sundar Sing. sA gandifi cu sufletul gi sd faceli ceea ce vi '.unnak. dar cu siguranfd nicio iamd nucleard nu va veni in 2015.ki 27 spune adevlrul sau nu.' Din tot ce gtiu. etc.rrrr lLln. tunak. rr. pentru a ajunge acolo trebuie se rerrrrrrfim la vechile paradigme gi cutume. ki versus An.ki lrr caLc se An..r/ez ps niciun argument $tiinlific. Este ceva ce nu s-a mai jdcut $i de aceea suntem asistafi de diverse civilizajii extraterestre. Probabil cA aceste '. din ce gtiu gi ce simt. etc. Poate c5. v-am spus 5i repet. Eu cred si revenim. dacA verifici din mai multe surse. ceea ce vd rog esle ca atunci r irn(l vcti auzi de anumite planuri de salvare. Va fi o lume condusd tot de ei gi guvernatd tot de legile lor. ba mai mult. vom rrlra in Epoca de aur. ci din contri atunci va incepe o lume noud. existd 1'or. Ceea ce v-am spus este sutd la suta adevdrat. diu cale .ceri.r rrLr vdd de ce nu ar face-o $i acum. Numai ridicAndu-ne vibralia putem crca o rr. Am sd vi spun gi ce cred eu despre aceastd intdlnire. in care sperd sd arragA cAt mai multe suflete. vom avea lipsuri. Dar adaugi gi prorocirile unor lrari ini1iali. Iar daci vezi cA anumite persoane sau grupuri fac relatdri trunchiate sau eronate este bine si le evi1i.t cnalii pe care vi le-am relatat le vcti auzi dir. ---R-estul disculiei a fost unul banal. dar sd nu uitiim . Este unic in istoria Creatiei. Cu sigurangd este o lume aparent bund. Eu gtiu cd Terra va trece printr-o mare schimbare. mai ales cd sunt din r c in ce mai disperali. Oamenii se vor ridica vibrafional in trup. Irlgar Cayce.r ce in ce rnrri dcs. Fiecare din noi qi ri'1r ll un loc. dar cert nu este o lume in care noi si ne putem valorifica potenfele date de Creator. Nu md bazez pe nimic altceva decdt pe feeling-ul meu. totul este sd ili dai seama unde este realitatea gi unde este intervenlia umani. iar desprinderea . dar nu pot interveni in liberul nostru arbitru.r(crsta poate fi una grea gi dureroasl.unnak. se afld pe o curbi ascendentd vibralional. nu mI lr...rrrrintcsc doar cAliva: Nostradamus. De aceea au creat un univers paralel. Au fEcut-o de milenii '. Vanga. ci ei au pierdut bitdlia. Repet: ce cred eu. nu \r(inr sd imi preluaJi ideile. pierderi. de portaluri. dar am fEcut-o cu un scop anume. boli. ca si nu mai vorbim de Biblie. a pdcii gi a rrrbilii. Intr-adever.ibilitatea si mi ingel. au emolii. Nu e greu. Ei sunt.

Fiecare or ag era vdzut ca un stat gi igi avea propriul rege. iar hitilii sanhara.. Ninive 9i Assur.. rrrr ini{iat primele schimburi comerciale cu alte popoare. Istoricul babilonian Berossus spune ( ir sumerienii erau . Istoria oficiald ne aratd cd sumerienii sunt unul din clc mai vechi popoare ale omenirii gi cd sunt inaintagii rrrcsopotamienilor. (lunoscut ca . Localizarea lor. cuvdntul ebraic era ginar. mi-am plopus si aduc cAteva ldmuriri cu privire la tnblilele strmeriene. Tot ei au fdcut plimele incercdri de irigalii sistematizate in agricultur6. Ei sunt cei ce au inventat scrierea cuneiformd qi rrrr construit primele orage civilizate. N ippur. Babilon. :rc afld intre fluviile Tigru gi Eufrat actualmente zona lrlkului. literal insemnand poporul cu laJd neagrd. inainte de a vd mai relata cAteva irrtilniri la limita credibilildlii. egiplcnii rnnrcau acest teriloriu sngr. Kig.sumerian" este un nume dat de vechii locuitori ai Mesopotamiei de Sud qi succesorii acestora: rrkl<adienii semitici. Se pare cd .Shumer" indici zona numitd de ei Srrnrerul de Sud..strdini cu fala neagrd".. rrrr licut descoperiri in astrologie gi astronomic. Numele de .TI in continualea c54ii. Sumerienii purtau inilial numele de 'rrrg-giga. dar nici rrrrul din ei nu a luat in stipAnire intregul Sumer. ca aqezare geograficd. pe care le-am avut. printre care: Ur. ('rrvintul akkadian .rccstc denumiri pot fi posibile variante ale cuvdntului Srrnrcr sau sumerian.leaglnul civilizalici" Sumerul a servit ca loc clc aparilie pentru unele dintre cele mai tirnpurii rrlcziri umane" Dezvoltalea acestora a fost pusd pe seama t .

inelele. civiliza{ia sumeriand a fbst absorbitd de citre cea babilonianl. sistemele de irigajii. '.e lut colorate $i ornamentate cu figuri umane de animale qi pdsiri gi stdpdneau metoda topirii metalelor. acul. Umma.. matematica. Arheologii ne explici laptul ci aceasti cuhrrii sumeriani este continuititea celei dinlAi perioade a Ubaidului Timpuriu (5300-4700 i. sandalele. sibiile.Hr.An unnak. Surnerienii fEceau corner{ in piele uriaqe.o1'. sumerienii au aparut in sudul Mesopotamiei pe la inceputul mileniului al IVlea i.r.kiyersu. zeiJa . qeile.renit qi primele date despre o religie politeistd. Primele infonna{ii despre aceasE civilizatie care ne-au rtmas pdnd in prezent. in nec. r\stl'cl.ru qi lapislazuli. Astfel au apdrut numeroase ora$e.ki versus An. deoarece sumerienii credeau cd zeii coborau din cer in gapte zile. ei foloseau nigte discuri de lut pentru a r'rrrnpdra diferite bunuri..Hr. iar ENHIL a lbst zeul furtunii in Nippur.ki 3 1 civilizafia sunreriani. in jurul anului 2000 i. roata olarulrri. astronomia.inci. Ultcrior. se pot afla din sludierea operei sumeriene. Erau o populatie indoeuropoand vorbind o limbn aglurir. Nu se cunoagtc cu exactitate locul apariiiei civilizaliei sumeriene. venind posibil din zona stepelor siberiene.Hr. Trebuie menlionat cd in Sumerul antic cr istau: scrierea. Multe din obiceiurile qi caracteristicile ale popoarelor rrl'liadiene gi sumeriene le aflim din scrierile cuneiforme lrL care le gdsim tipdrite pe tAblile de ceramicd. carul de luptl. oficia ceremonii religioase gi efectua sacrificii in templul situat in vdrful tumului. Poporul sulaerian s-a agczat pe teritoriul acesta gi au inceput sd locuiasci in zonele lertile irigate de rAurile Tigru qi Eufrat. roata.unnak. lurrnaqamentul cailor. urmat apoi de Eridu. etc. in jurul rrrrului 3300 i. cum era cel din Ur. iar altele de la biblioteca construitd de liL'gcle Assurbanipal al Asiriei din secolul 7 i..Hr. z\stl'el Eridu a avut-o pe EA..rele ora$e-cetdli ale omenirii.rrnrcnilor invnlAndu-i pe oameni $tiinla. Uruk.rrhcologice vor ardta cA au existat qi alte civilizalii mai r echi de $ase milenii. Lagaq. ascmdnltoare Iimbii turce vechi. In orice caz nu erau autohroni. EA era prietena . a construit atat un sistem de canale ciit gi prirr. cuiele. Nippur 'ic pare cA era cel mai imporlant centrul religios gi cultrrral al civilizaliei sumeriene. Practicau agricultura gi cregLcau suine.llr.unnqk.untak. Tot din Sumer rrc-au parr. Nipur. Sumerienilor li se atribuie descoperirea 1-aptului cd rotii olarului gi tehnologia prelucrdrii metalelor. ei puneau in mormdnt aldturi de cel decedat uneltc. ivitd in zona pe la 3500 i. ziduri. zeila ..lrn " era principala responsabild de binecuvAntdli.rll regald de la Ur au fost descoperite multe obiecte din . pAnd in momentul in care descoperirile oficiale . Acestc indeletniciri au fbcut ca populajia sd creascd. morile. armura. piatrd. Unele informatii vin de la biblioteca sumerirrnir din Nippur. Regele.rlrclor curate terestre Ei de snb pirnAnt.). care era qi mare preot.ki 30 An. calenda- rclc. Zigwatul era impf. . harponul. templele aveau forma unor piramide inalte dcnumite zigurate. arta qi scrisul. dalta. $tim i ir liecare ora$-stat avca propriul lui zeu care era princi1'rrlrrl idol al oraqului. Cunogteau lesutul Si oldritul. Sumerienii aveau obiceiul de a conslrui un templu in centrul fiecdrui ora$-stat. ovine qi bovine.Hr. Creatori a cclei mai mari civilizatii regionale qi a celei dintai etape istorice.rpci. Zeila .y An. Ritualul de inmormAntare era complex.t. laceau vase ij. de lirnbi semitd. trebuie si acceptAm varianta cercetrrlor-ilor qi sd ii considerim pe sumerieni ca fiind primii rrrtcmeietori ai civilizalici pe Terra.ianti.lrrt: Ur. lnfluen{a culturii sumeriene porne$te din cele douE rrrrri centre cultural-religioase: Eridu in Sud 9i Nippur in Norcl.tit in gapte etaje. obiecte de valoare care ne aratA credinla lor intr-o viald dupd moarte. Sumerienii erau un popor migrator.

Ninhursag . Putem spune cd sumerienii aveau peste 60 de zcitdli. puterea Sumerului dddea '.e erau ilc ordin politic. Dupd cum am mai spus.zeul aerului .rrblbil oraqul Bagdad care era numit de Agade. iar lara se va numi Sumer-Akkad. ceea ce il caracterizeazd ca un 'Iimp rr)parrat inlelept gi un br-ur conducdlol militaro-politic.e duCeau la un sincretism politic ai totodatA religios' Cirtre secolul XXIII i. Rugdciunile erau deseori inso{ite de sacrificii animale. fiecare ora$ avea un templu cu un mare preot. Istoricii afirmi cd aproximativ cu 3000 de ani inaintea cre$tinismului gi a civilizajiei cregtine. formAnd o singuri r rr ilizalie.ki versus Art. 'ril$ului l)cseori bdtdliile care se dddeau intre aceste ora.32 An unnak.'izare qi administrare. cu o singuri limbd.zeul soarelui .rLlirclieni. Inanna . imbrdcdminte. Aceste inscriplii arata cd acest oraS incd din timpuri foarlc vecl. Arheologii au explicat cA toatd societatea cra construitl pe o culturd gi religie animistd. limba akkadianS.FIr. Ora$ul Nippur nu gi-a impus hegemonia politicd ci a dominat spiritual celelalte ora$e.).zeila apei.rrii. stabilegte noua capitald la Agade $i Populalia. ridicdnd astfel standardul vielii ( Ur. ki An. economic Ai religios. Dupd sumerieni au urmat babilonienii carc au triit in jurul rAului Eufrat. Este important de menfionat cd cosmologia lor suslinea cd pamantul a iesit de sub apele cele mari formdn l uscatul de azi.rrncstccatd din nou cu invadatorii va lua numele de . Hammurabi a fost regele care a oferit poporrrlrri uu set de reguli. legume. l'rin anii 1958-1916 i. Shamash . al lurrii oraq . Dc acum inainte sunt cunosculi ca rrr singur popor.Hr.kiversus An.unnak.'ra. Inscriptiile Lugal-Zage-Si 9i Lugal-Kigub-Nidudu ne of'erd o perspectivi interesantA asupra acestei cetdli. le .ri. . semitd.Hr. Existau qi alte temple pentru celelalte zeitAfi dar templul principal catacleriza zeitatea supremi din acel orag. astfel ci regele semit Sargon I (circa .. care a dat legi privitoare la orga.zeila-mamd. Nu mai putin important a fost rcgcle Nammu din Ur. precum zeul soarelui gi al apei.cnrne vizibile de declin 9i nu se mai putea apdra de rrrvaziile strdine. Oamenii aduceau uneori ca jertfi vegetale. Fiecare ora$ a avut propriul lui zeu suprem. supranutnit cel Mare. Temple inchinate zeilor erau intAlnite in toate oragele Sumerienilor. parfumuri.ttnnak ki 33 Oarnenii din Eridu aveau astfel de la zeila EA un set de reguli care trebuia respectat de intregul orat.rrrncriand. Ea . inainte de a veni sumerienii cra un ora$ rcligios in care se venerau zei. Nanna(Sin) era zeul lunii. \15-2279 i.zeifa f'ertililafii $i a dragostei. rege in frunte qi o zeitate supremi. Hammurabi a unit aceste lrrruturi qi a infiiniat Imperiul Babilonian printr-o uniune '. triburile sumeriene au existat ca popor in paftea de sud a vdii Eufratului. cucereqte intreaga o transformd in 1. r'l mai puternic Ai mai bogat . o va inlocui pe cea '. Enlil . Anu era zeul cerului gi era considerat zeul-zetlor. Eridu el'a un orag port gi avea astfel posibilitatea unei mai bune interacliuni cu celelalte popoare deoarece lbcea comer! cu ele.r rrncrieno-akkadiani. Aceste certuri dintre . etc. L)in1re cele mai importante oraqe sumeriene amintim gi acltninistrativ-politice. unnqk.el era ajutorul regilor $i un mare viteaz.'Capitala rrrpcriului pe care l-a ridicat Sargon (2371-2316) a fost l.

Au dezvoltat aritmetica folosind numere diI-eri1e ficdnd calcule in baza 10 gi 6.ki An. cavalerii gi divizia de arcagi. buni sau rii.unnak.in traducere.34 An. ele continua sA fie ignorate gi excluse din istoria oficiald. care ui. Aceastd listd se afli gravatd pe o multitudine de tdblile de lut qi sigilii de piatrd qi cuprinde o perioadd de aproximativ 400. Ceea ce este insi important Si interesant de aprofundat este Lista Sumeriand a Zeilor gi Zeilelor. care a studiat ani la rind aceste texte $i care. pe care se tradus decAt foarte pufine.000 de ta-blifc ai cilindri. Cu toate cd anumite voci au afimrat ca ele sunt reale qi trebuiesc acceptate. in urma unor argumente coerente. Cel mai important apdrAtor gi traducitor al acestor scrieri este reputatul savant Zecharia Sitchin. Mitologia sumeriand afirme ce au existat o serie de zei gi zei1e. printrc consideranduJe neverosimile. Din pdcate nu s_au . Ei igi bazeazd argumenta{ia gi pe faptul cd conducdtorii sunt descrigi ca fiind zei sau nemuritori.ki yersus An. a Sumerului. primelc 5 pla_ nete. sociald. Au inventat formaliile niilitare gi au creat aga numitele infanterii.Ele sunt considerate ca fiind ur. care se v[d cu ochiul liber. efectuate de Sir Lavard din Telloh. religioasi Ei politice din acea perioadd. atat din punct de vedere istoric. pe care asirienii gi babilonienii o numeau Marduk. Sitchin spune ci acegti zei au sosit de pe o pianetd numi6 Nibiru sau Planeta Incrucigdrii. cei care au venit din cer pe pdmdnt. cuvAnt al cdrui traducere uzuald este cea de uria$i. cAt qi religios.000 de ani. Aceasta ar fi istoria oficiald. prczcntatd succint.ki . De aceea arheologii afirma ci sumerienii sunt lea_ gdnul civilizaliei. dar degi au trecut peste 150 de ani de la aceste evenimente. ir i cele $i c i arheologice. care au venit pe pimdnt gi au creat rasa umand. preponderent din lut gi piatrd. comunitatea gtiinlificd a respins aceste informalii intAlnite apoi in astronomia Greciei antice.lalte cul_ umanitdlii.unnak. Majoritatea acestora fac referire la situalia economicd. Sumerienii in ocazia acestor gantiere s-au g5sit aproximativ 250.ra din cele mai mari descoperiri arheologice din istoria afla intreaga istorie a Sumerului. Sumerul a avut o mare influenli asupra celor. Nu putem sd nu facem o corelafie cu religia oficiald qi anume cu faptul cd in Genezd apar niqte personaje ce sunt numite Nefilimi. datoritd lungii perioade pe care o acoperd. istoric qi poliglot. carc au 1bsr aceste inscrisuri sumeriene zeii sunt nurnili An.unnak ki versus An unnuk ki 35 de 1000 de ani Babilonul a dominat situalia in lumea dintre cele 2 riAuri gi chiar mai mult $i mai departe.unnak. Acest lucru se datoreazd faptului cd ele contravin versiunii oficiale. a ajuns la concluzia cd aceastd civilizatie sumeriand a fost un <dar al zeilor>. poafii nume sumeriene. dar a cdrui interpretare corectd ar fi: cei care au venitjos.

Sc pzrrc ci aulul lc cra necesar la refacerea atmoslbr.. Inilial au lbst 900 de colonizatori. dar totoda.ahmtt (Marte) 9i Luna. dar tlo. In prezent s-a idcntificat un corp ceresc. numit Planeta X.000 an j. Asta ar insemna aproximativ 411. Ninti sau Ninkharsag cste descrisa ca avAnd vastc ctu'Io.s )n unnak.rr 600 s-atr strbilit pe Terta. astronomia.i sciura ci nu pot lace munca. Tot cl spunc ca acc.tinte medicale $i apal'e deseori in reprezenldrilc sutneriene sub fonna unei po^tcoave cu ajuLorul careia sc tlia cordonul ombilical. au licut baze intlc actualele Iran gi Irak. De aceca au vcnit aici. Tnblilele descriu modul in caic au fost combinate gcnele Ar. Anunnakki aveall ca gi conducatori pe Enlil 9i Enik. care este situat dincolo de Pluto gi care se pare cA face parle din sistemr-rl nostru solar. Nihursag. ba rnai mult. la inceputul lbrmiu ii sistemului solar.td ueobi$nuite cuno$tiutc clc astronomie.tea perioadd.ei dc pc plancta lor.runnakki cu cele ale baqtinaqilor.czcntiu-i in care slmt desenate corect poziliilc. etc. ei avintl tiiblilc cu rcltrezenldri ale sistcnrului solar gi al planctclor. nelireqti pentru r.ltratia ci anunnakki au a. in truduccrea lui Sitchin. Sitchin crede ci acegti zei aveau viafa foar. In anur.juns pe pdrnAnt cu 120 dc SAI{ inaintea potopului. oonstructia de olaqe.(c lulrgii. Enik implcuni cu Ninl-rursag sau Ninti sc pare ci au fost cei care i-au creat pe oameni. insi nu mai cxisti nicio o altd dovadi care si sustind aceasti ipotczij.Ai 37 credeau ca aceastA planete are o orbitd elipticd de 3.c'l'iamat gi una din Lunile planetei Nibiru.rcricnii avearr ample. canalizarc.ul argunlent care se poate aduce este 1'aptul cir surr. rcpr. Locuitorii de atr:nci ai zonei sumeriene au fost prilrlii carc au interaclionat cu ei $i tot ei au lost cei cdrora cle-a lungul timpului lc-au tbst dezviluile informa{ii privind sistemul solar. Pe tnblile gisint alir. Acest cataclisrn cste descris in amdnunt pe cdteva tibli!e.000 de ani pdmdnteni. insi dr-rpir o perioadi.nite reprezentiri ea apare ca llind o femeie insit'cinatd. rnir. 1'ac lef'erire la anumite recipientc in care au fost crcali eurbrionii. Scene cu muls dirl Tcmplul lui Ninhursag .i6 An ttnnuk kiyersut /n unruft-kr An unuA At t'erttr. degi Enlil s-a opus cu vehctnenfd.ccc prirr sistcnrul noslru solar odatn la 3.irrca 1i orbitele acestota. Cor. au construi[ mine situate in priucipal in zrctualul Zim_ lrabwc. iar sumcricnii itu numit accasli perioadi uu SAR. agticultura.ZU. zond numitd de sumerieni AB. Se pare c5 in misiunea lor de a cduta aur ei au mai aterizat gi pe alte corpuri ceregti cum ar fi l. dc pdui Ia 500. distrugcrca unci planete nurlitd Tiamat. care erau fii conducdtorului suprem al celor de pe Nibiru' numit Anu. planeta Nibiru ar li cauzat. intrucAt aceasta se deteriorase.lupiter a apdrut ca urmare a ciocnirii clintt. Singur.600 de ani. au conrbinat ADN-ul lor cu ccl al lui Homo Ercctus.tia au vcnit pe Terra cu scopul de a ciuta aur. Se pare ci ccntura de aslcroizi dintre Marle gi .rlbrrn calculelor acestora Nibiru tr. cre6nd astl'el Homo Sapicus.600 de ani pdrndnteni gi ci orbita accstui astru ar incepe undeva intre Jupiter si Ma e $i s-ar extinde departe in spafiul cosmic. dindu-q.

dupi nrulte combinalii qi incerciri cquatc. rivali. Barati. [itiinla confirmi cA noi am avut acela$i stritno$ teminin care a lriit in Africa acum 150-300. Ulterior aceqtia au devenit din fia1i. Tdblitele ne spun ci in thzele iniliale s-a incercat conbinare a ADN-ului zeilor cu l^eluritele vietiti existcnlc pe 'l'erra la acel rnoment.tiinla dcmonslreazi cd acum 115.nai descriu faptul ci oamenii au primit posibiliratea pr'ocrccrii.i la nilologia grcaca Isis. Astfel: tatdl zcilor se nurnea AN (cer) iar uizrma lor ANTU. au descopelit formula corecti gi astl'el s-a niscut LU.ro Sapiens. inapli in a muusi. Tiblilclc r.yus An unnak ki An.n .liica. si guvernezc pr'u. asupra ADN-ului uman. iar accst ilrcru a dus la o erplozie dernograticir. Se pot obseNa vasele de laborator gi Pomul Vielii . iar daci nc gdndir. A. primul Flon.000 de ani. oare erau fraii vitregi. la fel de bruscd ca prima.a se facc cd au apdrut creatur:i cu diverse defecte sau hibrizi. Nagterca primului om. in urma chreia a apirut I{omci Sapiens Sapiens. 1'ot . Pe tablilele sumericne apar numele gi ierarhia zeilor anunnakki.An unnak ki ver.LU. Se parc ca ruegri . etc. Sc i)are ca acesta a fbst declanqatorul uuui conllict tnajor ir-lre Er.DU doar rareori. in conlbrmitate cu textelc sumcricne [-ulu a avut ca mami o t-emeie din A. Dc altl'el atit legendele sumcrierre ci1 qi lcxtcle Vedicc povcstcsc dcspre cont'ilicte pennancntc ilr ldndul zcilor.RI. iar descopeliri recente arat[ ci Homo Sapiens a apdrut pentru prima oxril acoio. conllict in care Enki a {inut partea rasei nou crelte.nllriul.ioi au lbst cei clrc i-att trrmis pe liliil qi Enik.rlil gi linki. Ace$tia siiteau in cerul lor gi venearr in vizita pe E.000 de trni s-a produs o noui intervenlie.umtrk kiversus An unnak ki 39 ljiterior aceasta devine zeita lnarni $i o re-qasim in cliverse religii sub I-elurite rlume ca: regina Scmilanida. intr-m final.

10 An unnak kirersus An unnak.ki versus An unnuk.ki 41 observf.nr aceea$i stare conllictuale la nivelul zeilor. care exploda la cel mai mic incident. Arlelacte aflatc la British Museum .ki An unnuk.

Interesant este f'aptul cd in texul tAblilelor. adicd cei puri. un prin! din Sippar. stdpAnul constelaliilor. care se traduce din acadiand ca mlre!. Apoi i-au dat 'l-dblija Divind care conlinea secretele Cerului gi ale PdmAntului.GIR. stAnd in fata unei plante. regdsindu-se in arnbele scrieri. pe parcursul a mai nulte sute de mii de ani. se regisesc numele aceloragi zeitdqi. Termenul lblosit este ELU. in traducere cel venit din cer. care a fost indrbgit de Anu. Aceste tipare sunt rcpetitivc qi se regdsesc pretutindeni. ci DIN. Este important de menlionat cf. textele sumeriene impart istoria in doud pdrli: inainte qi dupd Potop. alteori ar-r cap gi aripi de pdsdri $i adesea au aspect de reptilS. Pe una din tiblije apare Enmedr. rege al zeilor. Uneori sunt ununoizi. El a fost latdl lui Anunnaku. Enlil gi Enik. spiritelor $i demonilor gi care locuia in cele mai inalte zone din cer. Se pare cd a existat un potop care a verrit gi a distrus ceea ce creaserd anunnakki. Ei i-au ardtat cum <sd vadd uleiul pe apdD gi multe alte secrete. Tot ei l-au invetat cum sd facd calcule matematice. Cel mai important zeu era Anu.rranki. ki yersus An. Inflormaliile se gdsesc qi pot fi accesate. . El a lost adus de Shamas la adunarea zeilor. Zeu cu gdleata de apd gi con Zeu sumerian cu gdleatd qi con.unnak ki An unnulLki versul. dumnezeu din cer. strdlucitori. El avea puterea crealiei gi puterea distrugerii. pedepsindu-i astl'el pe cei rdi. Nu are sens si intrdm in amanunt in aceste descrieri. An unnak ki 43 Zeii sumerieni sunt descri$i ca avand mai multe infEtigiri. Sumerienii nu i-au munit dumnezei pe anunnakki. Aceastd r-rltimd reprezentare apare in special in imaginile in care acegtia sunt descrigi ca iiind razboinici. Dacd suprapunem informaliile tlbli{elor peste cele din Biblie vedem cd anurnite idei corespund. Ei spun ci dupi ce apele s-au retras anurnakki au decis cd au fost prea mdreli (in sensul de buni) pentru umanitate.12 An unnak.

rilltatcil oalltcnilor s-a nrarit pc palutitlt li cil toate culielelc. toate victrilile cc tr)i$Ullau 1tc piunint qr toli oamenii.Lrscat. care a clistms roate agezdrile cxisteutc. lii rrt . Din scrieri alliln cd in . Geneza Dc altfel daca ar li sir ccrcctiiur lcgcndclc qi miturilc c\istelrte pe intr-eg phmintLrl am lcaliza cd pretutindeni lpare ideea de potop.c 1. liiii lui Durrrnczcu.rnul: . \.rcea zoni geografica ploilc crau rare . $i a crcscut apa utercu. dar care nu sunt luate in seami.i dor-inrelc inintii lol sLtnl itrrhclttatc Ia tiru iI toale zilejc.r. 'l'oatc cclc tlc 1tt.utezeu incepuscrir a intla la liicelc oatucnilor $i accstea inccpuserii a lc nagtc 1ii: accatia sunt r cstitii \ itcii Cin vcchime. 1i-aLr rlcs clirltrc clc solii.:le prc pirrr.i (nclilinti). r-idicintlu-sc cu ciucisplczccc coti tlai sus c1e ei.rc .i apdrcau ir. citc aveau suflare de viatir in iriir"ilc lor arr nruiil irrillrt JcrrsrrPnr pirnt.r fiirtlrt cerc se al1it |i.rrtoc 5i pinir la tillrloarc gi 1rilni la pdsdrile cent[Li. zeiia celelielor'.hrt. .nalii dcsprc to( lLlul dc conllictc cum ar fi ccl lupirut intre zeul bovinelol Lalral si sola lui.. dor-llzcci dc ani!" ht vLenrca acccu s-au ivil pc pimlnt ur. iuciit a acopcrir toti muntii cci inalti. $i a acopcrit alla to!i muntii cei inalti.r!. fiarelc. Tot pe acestc tablilc grisim inlorrnafii cu privile la thptul cd sumerienii iEi vcclcar-r zeii ca flind buni gi puternici . c:lci Lni parc rdu ci lc-am licr.. Tot la sumcricni aparc idcca ca un copil se lla$te tlcja plcirtos gi ci orice sulbLinlir esle dari pe me|it qi ci tre buic mullnnit pcntnl cir.rhrit. I)ccr zilclc lor si ntai ile o..i tt. L)al l)orlnLrl DurnnezcLr a zis: .cclrlilc q.rt atet de mult.rrzcci de nopli gi s-a inurLrllit apa gi a ridicat corabia .clulti cc tl inccput a se inn.I+.rundatii acestea elarr pr-lse pe seanla Lrnui der. tlovezi ale unor civilizatii avanslrtc. care pe cine ii voit.non care triia in Collirl Pcrsic qi calc sc rizbnna pc ei. $i a spolit apa pc pirntir.irrtu lLli. loatc s-aLr stiirs .alzlltLl ci llicele oautcuilor sunt 1r'umolsc. de la onr pinir ia r.rli.i ci atunci cind ploLra .Pietde-voi de pe fa(a plimintului pe olnul pe carrc l-am litcLrtl De la om piiui la dobitoc qi clc la tilitoarc pilnir la pdsarilc cerului. In tnblilclc suurcLicne se po\'eslegle cum anunnakki au pii-iisit piinranlul in navclc lor in tinrlr ce intreg reritoriul ela acopclit dc apri llxista in prezenl dolezi geologice calc coutinnii cir acur. Surncricnii atribuiau calitilti r-rnxne zeilor gi astfel avcm inforr.rtul. su1f.xrLr.i de aceea alribuiau e.i ii Iot piimir. l-a pirrut rau $i s-a ciit Dumnezeu cii a licur llc onr pc pdnidllt. sufelir.o sulir cincizeci de $i aqa s-a slins loalal zilc.iulli oalllenii pe llaullint li .r s-aLr [liscul llicc.i s-a innrultit I'ourle llrr. pentnl cli strnt nnnrai trLrp. Ici colo lipar noi descopelili. Astl'et s-a rliscut crcdinla ca dacd iji dispretuiai sau jutlccai clurnnezeul acesra ili rLducea boli.000 i. dczaslrc.i uccasta s-. lriri crr scau'r:i rlc cind liii lui Dur. pdnriint $i corabia sc puI1a ltc deasupra apci.ll 1tt ututtk Ai t !t st!r tit unjtttii Ii 1l tr:'tt.n apioxinrativ I 1. anirnalele.tal.rt.rr 1. Virztintl insi l)ontnrrl I)trtlrriczcu cf.Nu va rdmdne Dubul N4cu prrrrrlca in ounrerrii acestia. $i a rnnrit tot tntpul ce sc lllifcr pc llinrint: pirsirrile. calc erau sub cer.ia. $i a zis Don.i ncrcugitclc pcrsonalc ca liind rdsplata propliilol laptc. pc fcra s-a nroclus o catastloti.r a limas nurnai Noc qi cc cra cu cl in colabie Iar apa a crescLll u)elcu pc piuniut." Potopul a !inu1 pc pimiint patruzcci de zilc 1i l. tot voi picrdc.tnrti ki +i llr.

Ea se numea Nin-Ti. Acesta se pare cd ar 1l mdncat opt plantq crescute intr-un loc special.ki 47 Ashnar.4n unnak.r conflict . clorindu-i ca opt pirli din corpul lui sd se imboindveascA.ki versus An. Ea a creat opl divinitdfi care sd il vindece. din care una a lbst ticutrl special pentru coasta bolnavd. zeul verii. constluclii.i intre Enik qi Ninhursag (doamna care dd via[d). Sd fie acesta oare o asemdnare cu biblica Eva? Basorelief aflat la British Museum . in traducclo doamna coastd. Se pare cd acegti zei erau gelogi $i vroiau sA fie laudali in permanentA. iar Enik s-a imbolndvit. nurnit gridina divini qi ar fi declangat astfel luria zei[ei. ora$e $i ternple $i Eten. Apare apoi o ceartA intre Emesh. Una din zonele af'ectate a lbst o coasri.unnak kirersus .unnqk.46 An. rAspunzdtor de flora. care era responsabil cu nagterile Ei roditul. zeul iernii. intr-un linal lui Nihursag i s-a {Ecul mila qi s-a intors sd il insdndtogeascd. De asemenea a existat ur.ki An unnak. Aceasta la blestemat.

.iu.'iI e csle lel)rczcltlati ltnnlL-Lllt vLtllur crt c.rn (lc lcLt !. lialele ci pc ltLll'lc 1\iinLlrta a lbst r. . Nihulsas cste nriniti pi N initi-ckrrrlrr rr \ ie tii s:ur \lrrrrrrni .riu(lc in ghcarc .dzut cil ljilt(l nisl)Lln.eirlc. I)csrrre N"iltLtr:.l$urilor.. l:a o r. iirr.r-ziltl pe \ilrLrr.:loi cci. l.\ccasla a tlcvcnit ullcr.(._-FF +8 lit trttr..uL se $lie cal u llut o liieii .l l)ltrer171 qlj.i tllllLlrllt rJr: lcuijititile t]tr(l. giisital in i ll-.u .epr.its ltt t ttk Ai iit ttnntk Ai tet sus ./iitof dc llntani. l9(X)-235(l i.ior zcita p.Lri. casci salc crr apa (sintbolizinil cirsrr llilsterii) /\l):.1tt trrrtttk ki -19 :.srrr . l'r'cscu din crrpi'tl.l Ir.i irn liu crr ]:nr(.tli ki rtt '.

in urma tradtrceri tablitelor.riii. casa sumerienc rnai gisim rclatiri $i despre alte zeitafi. o localitate situati in zona vilii liutl'atulLri. fi /i:.i al)a in Eridu. Aici gisegte zdc[mintc dc aur gi realizeazi ci acestca pot li folosilc sprc a salva atmos['era planetei sale. Pc tabiile se allir 'femlrlul laptr-rl cir el a slidat Consiliul Conduciitor al Anrunakkilor'.ittulrri sar-r al clominaliei. in tiblilele Evenimcnte inaintc de Potop 450.1r1 dc doi ferpi care sc iucolicesc. Pcrioada domniei lui Enik sc inlindc pc 120 S.000 i. Aceasta hrsi l-a r:rmat in pribegic ai i-a niscut patru copii.l cea a caducculLli. qi l-a invilat pc Ziusutlla ( Noc sur. llnrk s-a inrprcunal i.cutloscut ca fi ind invenlatolul ldrnicopnlui. )/ -.I{r.us .rttt .1n unnak kr 5l zeilol.ri. pentru cd ar fi violat o fata pe ntrrne Ninlil. stabilitd de Sitchin.l rrrr zr'Lr trl v... Sc nrai qtie despre Eriik ci a avul un copil cu llica sl cllc ir dat na$tcre unei l'ete pe nume Nikurra.prt tltrr rrl lr lirst tlrrnctit clin D]l. lLri principal se nurlea I.VIUN.lrnAntLilui $i cstL. Consider ci este impofiant si amintim cronologia evenimentelor.:. care liolirdse sir dislr'ugl unianitatcar.1.\R.prrrr . pcnlru cir o vedca ca liind o creatie impcrf'ecti.50 '!tt ttnnttl ki vtr. ficcarc av6nd uu rol binestabilit in ierarhia exis1eu1f.rdscut Uttr.i familia lr.-ENGIJR-RA. in traducere casa din strirlirnrlul apci sc . Enlil cstc vazut ca fiind stlpinul p. imagine lbar'lc xscDrinitoare cu cea a li AND-ului uman $i cr. simbol fblosit consernnat in prczcnt de mcdicina.r.nerian ) cum sA iqi construiascl o barcil spl c a se sllvir pe cl . . Sprt tleoscbilc dc liatclc siru Enik. Anu il cletroneazd pe Alalu 9i ajrmge cu ajutorul unei nave pe Terra. Tiblitcle :.1n ttnnul li An tunak kiver:. \:... aa_ 1l [n rcprezentili [r. apare adcsea reprczcn'. in alhra acestor principali zei. Impor(ilnl cslc lirptul ci Iinik apare intotdeauna ca protector $i in\ irlrtr)r irl ortrcnirii 5i cste vdzut ca fiind crcatorul omului. Enlil estc descris t lr lirrr.i cu accasta $i astt'el s-a r. Atmosfera planetei Nibiru itrcepe si se deteriorezc ai dcvine astfel ostild viefii.

Primi lucrdtoli oblinuli prin rnanipulare genetica au avut la baza ADN-ul unci fcmele de maimut5. s[ ia PimAntr"rl in stapdnire. Totodatd il nume$te pe Ilnlil coordonator al misiunii Tena. Amuurakki sosesc pe pdmant in numdr mare.ral<ki se rdzvritesc dcoarece nu le convenca munca PimAntul incepe sd devind ospitalier datorit[ climei care devenise mai blAndd. Ea era doctor gi avea gi rang conducdtor. 49.000 in sudul Mesopotamiei existau gapte localilirti clczvoltate.000 in minc. iar accst lucru il detcrmind pe Anu sir vind pe PdurAnt.au hanspor[ate din . Enik este trimis in Africa. . grea pe care o depmeau puqi in Productia de aur incepe sd scadi. irnpreund cu el soseqte gi fiul lui. Ei sunt condugi de sora vitrcgi a lui Enik. Dnlililii cdgtigd intr-un final rdzboiul impotriva zeilor. Metalul cra r. 200.52 445. Igigi erzr rispunzirkrr de trirniterea produsului f init.r navcle care soseau regulal de pe Nibiru. dar din categoria celor ce aveau pdrinli aml. care este fiul lui Anu.ttnnak k[ versus An ttnnak ki 53 Anunnakki aterizeazE pe Terra gi iqi stabilesc baza la Eridu.cnlrul Metalr.unnqk kr An. pe orbita. Fiicele oarnenilor care erau deosebit de fiumoase srult ravnitc de cdtre anunnakki. Enlil.000 0 noud cra glaciarai se abate asnpra Pdmdntului. Ccle rnai importante erau: un port spatial in Sippar. Odatd ajuns aici. Enik Ei Ninhursag se vdci situa{ia de a gdsi alti rnuncitori. Ei sunt conduqi de Enik.000 Cerltrul de Contlol al Misiunii din Nippur \. 400.i (. incdlzindu-se. 100 000 Clima incepe sI i"si 1syi61. cu intenfia de a extrage aur din Golful persic. Ei ii aleg din rAndul oamenilor.000 300.urakki. IIorno Sapiens a lbst creat avAnd posibilitatea procleerii qi de aceea a inceput si se innrulleasci. 41 6.000 An unnak kiversus An. r\ce$tia au fbst prirnii Homo Sapiens. De aceea se gdndesc s5 creezc lucritori. 380. in acclaqi timp Enlil aduce lucrdtori primitivi irr Edin din Mesopotamia. Acegtia incep si se cupleze cu ele.rt puqi la nrunci in locul amrmrakkitor.alrnat gi apoi trirnis in sus. care se hotdri$1e sd distrugd inlreaga populaJie.000 Anur. Enik qi Ninhursag se decid sd pund noi conducitori in Shuruuppak.rrgic din Shunupak.000 Asqrra Pimintulni se abate o noul erd glaciard. De aici cra incdrcat ir. Acest htcm face ca viata sd regreseze. Minereurile el. in momentul in care vroia sir pdriscascd Terra. 430.Afiica cu ajutor:ul unor ltave. Anu hoterA$te ca exploatarea minierl s[ aibd loc in Afiica. Pe Pdrnint estc atit de frig incit doar omui Cro-Magnon supravieluiegte. Ei sur. Ann este atacat de nepotul lui Alalr-r. Acest lucru il enen'eazd pe Enli[75. Acest lucm il infurie pe Enlil.rr.000 Igigi il sprijind pe nepotul lui Alalu iar acesta incearci.

Enlil accepti ca populafia rAmasd sd primeascd urelte qi semin[e.Marduk igi pierde puterea. Anunnakki dezvdluie oamenilor noi cturogtinle.400 Este o perioadl a pdcii. ii a-iutd flcdnd stdvilare gi secdnd rdurile spre a le ol'cri teren Urmagii lui Enlil nu sunt de acord cu faptul cd descendentii lui Enik controlau toate zonele de zbor qi de aceea iniliazi un al doilea rlzboi al piramidelor.970 Fiul lui Osiris.tlr.unnak. Primele orage construite sunt Eridu 9i Nippur. 8. pe nume Ra/Marduck. 10. irnparte domnia Egiptului intre Osiris gi Seth. Ninurta cdgtigd bdtdlia qi goleqte piramidele de echipament. unn ak. 8. Peninsula Sinai este transformatf.ki versus An unnqk.6'10 i. iqi rdzbund tatdl inifiind primul r[zboi al pirarnidelor. El ii pune pe anunnakki sd jure cd nu vor divulga oarnenilor aceastd informafie. Ninurta.s00 La por{ile facilitdlilor spafiale sunt construite turnuri de veghe. Egiptul este condus de semizei.800 ferlil. Este momentul in cate apare civilizalia. IEcdnd valea Nilului cultivabild. 8. Oamenii incep sf. El ia peninsula Sinai qi Canaan-ul. ki yersus An. fiul lui linik. Valul uriag ce urma si se plopage pe Tena avea sa ii ducd planul la bun sfdrqit. care era nepoata lui Anu.000 il invald pe Ziusudra cunl sd i$i construiascd o barcd sigurl.500 Descendenlii lui Ziusudra primesc lrei linuturi unde si igi desfEgoare activitatea. Conducerea Egiptului este preluata de urmaqii lui Thoth. Unul dintre acestea se afla in Jericho. in port pentnr navele spatiale. 3. viitorul Ierusalim. Anunnakki consh'uiesc un Centru de Control pe muntele Moriah. dupd care il omoari tiindu-l in bucdli. ki 13. Evenimentc dupl Potop Seth il captureazi pe Osiris. Dinastia Ra. Anurnakki urmdresc intreaga scend de la bordul navei lor. iar templul acestui ora$ este inchinat zeilei Inamra. Anunnakki se hotlrdsc sd inliinleze din nou oragele zeilor in Sumer. Seth reuqeqte sA scape refugiindu-se in Asia. Enik intervine 9i el. Preia apoi rolul de conducdtor al Nilului.000 Enlil ipi dd seama ce se va produce o catastrofE globald odatd cu trecerea planetei Nibiru prin apropierea Pdmrintului. Se construie$te Heliopolisul. Este nomentul in care incepe perioada neolitici. Enik ii invald cum sd dornesticeascd animalele. Apele se revarsi asupra pdmdntului.780 Primul ndscut al lui Enik. 9. 7. Cu aceastd ocazie se construie$te oragul Uruk. pe nume Horus. Ninhursag orgu'izeart o conf-erinfi de pace. Enik nu poate respecta promisiunea gi 11. Dupd ce apele au inceput sd se retraga. . unnak ki An.An. Anu vine in vizite pe Terra. cultive mai intAi in zonele inalte.

3450 Nannar/Sin preia conducerea in Sumer. Marduk este zidit de viu in marea piramida..193 Este anul in care Terah.900 Conducerea Sumerului este preluatd de Erech.ului.ki versus An unnak.255 Inanna preia puterea in Civilizalia Sumerylui explodeazd graJie unor conducitori abili din Lagash. Nanam-Sin sfideazi Nippurul.291 Tronul din Akkad este ocupat de Natam-Sin. Civilizalia inainteazd ajungdnd in a doua regiune. fratele lui Thoth. Marii amrnnakki atacd Agade. Acesta reu$e$te cu ajutorul Inannei sd intre in Egipt prin peninsula Sinai. Babilonul este proclamat de cdtre Marduk ca fiind . Civilizalia incepe sd se rdspdndeascd gi in alara Sumer. dar reuqegte sd scape printr. Gudea este aj utat de Thoth sd construiascd un ziggurat in onoarea Ninurtei. . Ninr-uta face prima capitald la Kish.ki yersus An unnakki An. fratele lui Marduk. in Nippur apare calendmul. pleacd din Africa. cel care o tr6. Grupiri loiale lui Eniil gi Ninurta ocupd Sumerul qi Akkad. spre al convinge sd pdrdseascd Mesopotamia. 100-3. 2.unnak.3r6 Sargon./Marduk.56 An. Acesta cste momentul in care valea Indus incepe sd se ctvllizeze. Inanna reuqe$te sd scape. care se sfdrgesc odatd cu instalarea unui faraon.unnak. Enlil igi dd seama cd oamenii sunt din ce in ce mai greu de condus. Acesta i$i stabilegte capitala la Agade. cdruia Inanna ii dd putere peste a treia regiune. 3. Pleacd apoi in exil. 2. gtergAndu-l de pe fala pAmantului. Dumuzi. iar anunnakki reugesc sd anestece lirnbile oamenilor.3 50 2. Sunt ani de haos.220 2. Acum are loc cunoscutul incident de la turnul din Babel.dase pe Inanna este arestat gi apoi ucis din gregeald. tat[l lui Abraham se nagte intr-o familie de inalli preoli. Thoth a fost dat jos de pe tron de cdtre Ra.poarta zcilor'.650 Regatul Sumerului incepe sd se destrame. 2. 2. ocazie cu care capitala se mutA. 2. Mesopotamia. vrdnd sd stdpaneascd cele patru regiuni.un tunel. 2. Conflictul dintre Inanna qi Marduk capAd amploare qi ia sfdrqit doar in momentul in care Nergal. desa- cralizeazd pdmdntul Babilonului.371 Inanna se indrlgosteqte de Sham-r-Kin (Sargon). Acesta este momentul nagterii imperiului akkadian.ki 57 Regi pc 3'160 Plmint Oamenilor le-a fost datd conducerea..

2.unnak.180 A n. Provinciile vestice sunt din ce in ce mai mult orientate cetre Marduk. 2. 2. Oamenii sunt convingi cd omordrea lui a lbst aranjatl de Anr-r gi lurlil. 2. Abraham pleac5 in Egipt. care ii erau loiali lui Ra.123 in Nippur 2. Tatll lui Abraham. Imperiul incepc si prospere. ki yersus An. vine in Ur sprc u i*h"iu o alianld cu curtea regald.58 2. _ Era decisivl 2. din Asia de Vest. Inanna nu reuqeqte sd reziste la conducerea Erechului. Se decide ca Ur sd fie capitala noului imperiu. Ur_ Amar-Sin.096 Ur-Nammu este ucis in rdzboi. 2-095 Shulgi vine la tron in Ur./Marduk au inceput sd facd presiuni asupra nordului ce se afla sub .unnqk.055 Nannar ii ordona lui Shulgi sd trimitd rrupe clamite pentru a stopa revolta din oragelc canaanire.ki An unnuk kiversus An. Terah. Elamitij " ajung la intrarea in peninsula Sinai 9i la portul spa{ial. cunoscut din Biblie ca Amraphel.029 Ibbi-Sin il inlocuiegte pe Shu-Sin. PdmAntul Prinfii din Theba. Nabu.unnak.113 se na$te Abraham. De Larsa elamililor in schimbul promisiunii ci vor servi ca legiune strdind. fiind ajutat de o trupA de elitd. Abraham le blocheazd accesul la intrarea in portul spafial. Mentuhotep I. 2. 2.024 Marduk intrd in Sumer gi se inscduneazi in Babilon. Lupta se extinde cltre centrul Mesopotamiei.130 _ Autoritatea incepe sd se deterioreze in Mesopotamia. formeazd coalilia regilor din est gi orguizeazd o expedifie militard in Canaan 9i Sinai. 2.038 in timp ce imperiul se destramS. Marduk se mutd in linutul hitililor.047 Nammu. il inlocuieqte 2.048 Moare Slugi. de unde revine dupi cinci ani.ki 59 Egiptul se imparte in doud. Terah pleacd impreund cu f'amilia sa in Harran. devine regele Urului. insolit de mai multe trupe. El se indrdgostegte de Inana qi devine iubitul acesteia. 2. Shu-Sin pe Amar-Sin la tronul din Ur. Fiul lui Marduk obfine adepJi.080 Enlil ii incredinleazd lui Nannar. 2. pdmdntul din Shem. pentru tathl sdu. ghidat de Inanna.se urcd pe tron gi devine protectorul Nippurului. Abraham stdpdneqte peste sudul Canaanului. Conducdtorul acesteia este elamitul Kledorla'omer.041 Amar-Sin. Urmaqii lui Ra/Marduk rdmdn cu sudul iar faraonii obgin tronul Egiptului de jos.

ki versus An unnak. impreund cu guvemul american gi britanic. unnak. sd analizali cdt mai multe suse. ordonantele divine au fost exaltate. au restaurat o tebhle.ki A n. Agenlia Nalionald de Securitate. dar se pare cd forle guvernamentale au interzis acest lucru. Tnblifa l: Dupd dorinlele lor.unnok. AI cincilea orag a fost Shuruppak al cdrui rege am fost eu.unnak.60 An. Ziusudra. cinci ora$e au fost construite: primul fiind Eridu. un batalion de infanterie. Numai ata vd veli putea forma o opinie corecta asupra trecutului nostru. Larak a fost an treilea gi Sippar al patrulea. transcrieri ale textului strdvechi. care avea ca sarcind supravegherea zonei petroliere de la Baza aviaticd din Talil. Pentru a vedea despre ce descoperire era vorba aceasta a fost dusi la British Museum. ki 6L Nu vreau sA spun mai multe. au aperut simultan in mai multe orage. oficiali sau neoficiald a istoriei. Probabil ca asta a fost marea noastrd gansd de a afla de aceastd descoperire. Fdrd si gtie exact despre ce este vorba. al doulea Badtibira.023 in jurul datei de 12 iunie 2006. in acest mod. tronul regal a fost coborAt din ceruri Drepturile au fost perfecfionate. ki versus An. Membrii au fost asigurati cd rezultatul va fi {bcut public. Vd recomand insd inainte de a accepta o versiune. Enervali acegtia au plecat cdtre British Museum spre a lua parte la proiect. vd las sd trageli conclu- ziile singuri. in locuri pure. situat[ in sud-estul Bagdadului. a descoperit accidental o cutie de cupru in interiorul cdreia se aflau mai multe tdblile de lapisJazuli ce aveau gravate in ele simboluri ale scrierii cuneiforme. . 2.

In acel loc indepdrtat trdim. parte de in oragul celui mai puternic erou. dar ploile nu urlf. Din nou peste pdmdnturi. Pishon.unnak. CAnd am ajuns in acel loc de peste lumi. Cauta viata Renunld la bunurile lumeqti. coliba roqie.dezastru. mdntul.. Jine sufletul in viaJi. Acum. Inspecteazi funda{iile. distrugdtoarea vieJii. puse de cdtre cei 7 maegtri zidari (masoni. Au mirosit mireasma. Cdnd Enlil a ajuns. Coliba rogie.Y ezi cum straluce$te precum bronzul in soare? Urcd-te pe scdri.ki 63 Acestea au lbst centrele cultului. Belelili a venit... Ascunde-le. zid reflectd Dijos coliba.Tu". pe care Anu il fEcuse in focul sdu interior.62 Atr. gi s-au adunar in jurul ofrandei precum mugtele.care a viut ce a lost - ascuns. Admiri grddinile. Cauti piatra din mijloc Uitdte nouA. pdmAntul abia se Am fost dugi la locul de unde izvordsc mari rAuri.unnok.. I. O noud furtund se apropie. ZidColiba roqie ascultd.ki yersus An.a Gihon.kr An. lumea era incd Cdnd Enlil a adus uscase. Tigris qi Euphrates. pusd pe o trestie 9i pe crengi de pin gi liliac.{scunde-te in imbrifigarea lui Nibiru. Vei lua decizii pentru alta.Uiti{e la pdmAntul pe care il intrupeazL. . pe cdrdmizile arzdloate. C-dndva infelepciunea venea dintr-un zid de trestie.unnqk. Altd inundalie vine. Aceste cinci orafe au fost desemnate centrele cultului Un vuiet a iegit din aceste centre de cult. in fali tdbliJele. Enlil mi-a spus.unnqk. Zid. .ki versus An. construieqte o barcl Lasd posesiunile. intoarcerea iumimi in permanentul cerului. aga vei face qi tu.Jur cd pe acest medalion albastru. in acele zile. . Ea {inea in aer un ornament in formd de muscf. a spus . o cu totul altd corabie' Scriele in tabletele din lapis lazuli Scrie-le in tabletele alese. imparte bogalia. in acele timpuri.imisi si acopere tot pd_ -Dupd..Un vuiet perturbat de zei. Apoi pune-le intr-o cutie de bronz. Cd nu o sd uit niciodati aceste zile. A fost (ilizibil) Sfarsitul tdblilei . cdtre Utnapishtim. sub. Fii pregdtit qi pregAte$te-!i cruoile familiei Schimbd bucuria din sufletele oamenilor. m-am adunat cu sofia mea in jurul zellor. imparre inlelepciunea. Acolo. la sursa marilor rduri trdim. templele gi magazinele. inundalia tr. toate locu- rile magnifice. niciodatd!.cel de departe" vei face munca conducdtorului tdu EA. centrele cultului au fost distruse dc asemenea. Dupd ce oragele au fost distruse.

naliunile multitudinii. unnak ki 65 Tnbfila II (ilizibil) $i soarta oamenilor a fost Din prima bduturd Cdnd a intrat pentru prima oarA sub manla nectarul negru al .. etema mamd creatoare .oamenii pdmAntului au fost linufi prizonieri in propriile case (ilizibil) (ilizibil) Naliunile oamenilor se vor intoarce in pdntec in Nibiru. Acolo in Dilmun (Ilizibit) (ilizibil) (ilizibil) Marii zei s-au adunat Marii zei s-au adunat in Dilmun monii (lilzibil) Acestea au fost generaliile. unnak.64 A n. . ordine. Enil gi Ninhursag au trimis inainte mesajele divine Ninhursag a adus schimbarea inaintea lui Enki . ei au venit In cea mai violentd form5. unnak ki An.raqiya.Invadatorii tului s-au luptat intre ei pentru hogAtiile pdman_ Pentru nectarul negru Zeii se uitau trigti la ce se intdmpld $i s-au consiliat intre ei Pentru un remediu (ilizibil) (ilizibil) (Ilizibil) Annuaki au fost trimiqi in fa{d Din ceruri Annuaki au fost trimigi cdtre crealia lor I 1' I (ilizibil) (ilizibil) (itizibil) (ilizibil) (ilizibil) In acest timp invadatorii au continuat Spre oripilarea martorilor.._ _f"nt* tlnat Peste mii de ani. An. Bad-tibir4 larsa. Enki gi Ninhursag creatorii oamenilor cu capete negre I i Fondatorii Eidu. acesta a fost predes_ . Aceastd multitudine de naliuni a curs din ceruri (ilizibil) Annuaki. Enlil. au venit $i au intrerupt cdile vechi pecetluitd Sfir$itul fragmentului Tdblifei III S-a stabilit cd nafiunile se vor intoarce (ilizibil) $i .. ki versus An.unnqk. ki yersus An..fondate C€nd a apdrut uratul semn in degert Uzurpatorii nu au luat de seamd (ilizibil) Acestea au fost pistrdtoarele naliunilor Putemicii oameni cunosculi care au dat afard Nephilimul $i au construit temple divine. ritualuri gi cerer . Sippar gi Shuruppak (ilizibil) Primele orage au fost. invadatorii au continuat (ilizibl) An.

intoarcerea copiilor.66 (ilizibil) 1n unnak. (ilizibil) infeleapta Mammi Acum praful sufld in acele locuri.ki 67 Aqteptdnd intoarcerea lor. Prind cAnd nafiunile. Nici noapte.unnak. dar pline de bucurie au a$teptat Tnblita IV Un nou potop a verrit Din ceruri un norr potop a venit Cu Dilmun pe dr.eapta qi sacrul Eridu pe stinga Annuaki s-au adunat pimAnt. monotonia ddinuia. uitata oeremonie veche Radiant cu mdinile curate std Ninhursag In fata Annunaki A administrat drepturile divine in lumina focurilor consacrate in timp ce zeiga pdntec. na{iunile qi triburile s-au refugiat La trei qi doui puncte. nici zi. triburile . Ninki. locurile de (ilizibil) pe calea spre ceruri Nafiunile. Unde marile rduri curgeau cdndva Praful domnegte in acel loc. triburile de pe pdmdnt s_au pregdtit in timp ce patru oameni puternici lineau qi focurile gi vdnturile Naliunile lui Umal 9i triburile s-au spllat pe mdini Au invdlat cerernoniile Ei ritualurile in acele locuri (ilizibil) prin migra{ia sfdntd . Belerili era prezentd Focurile ve$nice. progeniturile antice Progeniturile antice ale lui Umal au administrat focurile La trei gi doud puncte (ilizibil) au fEcut (ilizibil) oarnenii infelepti fac o ofrandd pe pdmAnt Dupi ritualul cerc.teptat (ilizibil) Cu inimile grele. creatorii oamenilor au a. Marduk a deschis uga 9i fiii lui Dilmun au mers inainte Fiii lui Dilmun Tinerii bravi ai acelui orag pur Cel mai luminat dintre orage Au venit in timp ce fiii lui Eridu pregdteau masa Recitau incantalia. liliac qi pin ardeau in locurile predestinate Sub grija oamenilor cunoscuji.i-au luat zborul De pe pdmAnt. nimic sd nu se intdmple pe Sfdrgitul Tablilei TIbli{a V Sfiinta migraJie peste ceruri Annunaki Zeii din apus s-au adunat in locurile sacre vechi $i noi Ea. Inanna gi Utu Enlil l6ngd Ninlil. In tinrp ce un munte de fbc a iegit din mare Curaj6nd pe cei necuraji. Umal.ki versus An.ki versus. inghifind cerul. naliunile alese gi triburile au zburat. iicute din trestii pure.4n unnak.unnak.ki Ca An. intunelic sau lumind. Adad lAngd Ninhursag Zeila mamd.

. sunt doar o fiinld care crede in Justilia Divind. Eu. Traducere din englezd de Crislian David Isdild Am fEcut aceasti scurtd c[l[torie intr-un trecut indepirtat al planetei noastre din dorinla de a va afage atenlia asupra faptului cd nu tot ceea ce este confirmat de mediul gliinlilic este adcvirat. ca aceste . De aici incolo hecare este liber sI caute propriile adevdruri gi sd igi construiascf. Primesc adesea intrebdri pe adresa redacliei.kiversus An. cd libertatea existd doar in mdsura in care respectem anumite reguli gi cd Forla Creatoare cale ne conduce nu este un dumnezeu gelos qi rizbundtor. ma face deschizitor de drumuri. Sd ne dorim ca rdnile sAngerAnde ale Mamei Terra sd se vindece. migralia sfAntl Bravii tineri din Dilrlun au administrat (ilizibil) Al doilea (ilizibil) urmatoarea (ilizibil). ilizibil. flora. Zeii din Apsu. sd vdrsdm o lacrimi pentru fiecare fiinjd ucisd. nafiunile pimdntului qi triburile Au fost licuti curali din nou in acele locuri Umal a fost {Acut curat intr-o baie purificatoare Scufundat total. asemeni mie. cd allii sunt cei cale au hotdrAt pentru noi. acesta a iegit curat Ca qi tinerii din Dilmun (ilizibil) Au pregdtit rrava noui.ki 69 in acele locuri. cu rdzboi. Simt cu toati fiinta mea ci a sosit timpul sd ne ludm destinul in mdini qi si hotdrAm singuri ce este mai bine pentru noi. Inscripfionate de Ut Napishtim dupd sfaturile lui Enlil din partea lui Ea. ilizibil) nu va merge. Vreau doar sd vd spun cd aceste fiinle care ne conduc de milenii iSi bazeazd argumentalia pe faptul cd incd de la colonizare au existat doud factiuni. cu deznddejde qi de aceea vd rog ca schimbarea pe care cu tojii ne-o dorinr sd fie una paqnic5. Adevdr gi Iubire. consiliul qi annunaki au spus: Spre ceruri iqi va cduta Umal pdinea $i in ordonanfele divine igi va gdsi Umal dreptatea Unal nu va mai (ilizibil) in locurile desemnate. dupd cum spunea cineva. sd iubim fauna.unnqk. Probabil cd realitatea nu o vom ounol$tc nicirlalir cu cxactilale. Eu nu gtiu dacd este adevdrat. sd ne congtientjzdm potengele gi sd aciiondrn in legea iubirii. Am aldturi oameni dragi.ki An. noile nave..4n unnqk. care izvordgte din inimile noastre. Sd ne imagindm cd intreg PdmAntul este invdluit intr-o lumin[ caldd pldcutd. cu ure. Umal. Am darul de a vedea dincolo de holograme gi cuvinte. Si nu uitali cd ei se hrdnesc cu zbalerile noastre. care imi confirmd bdnuielile. insi este bine sd avem o contra. locul chinului Iui Umal a fost plegdtit Abundenta a lbst ddruitd pdm6ntului Seminle. Au fost pregdtite in acele locuri predestinate.68 ln unnak.unnak. nu sunt zeu sau supraom. planificatele nave. dar asta nu md situeazd desupra niminui. propria realitate. . Pentru (ilizibil) drum prin ceruri. Majoritatea md intreabd ce sd facem. La doud. Haidefi si ne unim gi si diruim semenilor nogtri gi Teruei iubire. $tiu doar cd noi am fost finu{i in ignoranld de-a lungul timpului. locurile sacre. pomi fructiferi qi peqti de tot felul privire de ansamblu asupra intregii perioade. intreg Universul gi intreaga Crea{ie. ci din mirii Sub indrumarea lui Umal se va (ilizibil. cereale. care cred cu tirie in accste valori gi care au riscat mult ajutdndu-md. una pro umanitate gi una contra umanirale. gi anume ci din ce in ce mai mulli oameni se trezesc..ki versus . Eu simt ci trebuie sd fim unifi. trei puncte (ilizibil) Bravii tineri din Dilmun au pregdtit navele.

. daci.. . ci dacii fEceau sacrificii pentru ca sd lie ldsali in pace cle reptilieni. fie spre a-gi linigti conr. dAndu-ne totodatd f'alse arguncnte. Ei qtiu qi qi-au luat n. insi pe noi ne lasd in ignoranld. cine sau de ce ne_a vAndut fara.. nu ne liudim cu aceste lucruri. III Daci va fi sau nu va ii ceva aceasta este o intrebare la care nu vi pot raspunde. Totugi. contracarAndu-i pe cei ce indriznesc sd enunte aceaste ipoteze. din interiorul organizajiilor se fac auzite. acest popor este un popor himit de Creator.I 70 An untak ki verstts An unnak ki cuvinte sA fie aqezate $i tiptuite in cdrfi. care a trimis in 2008. descoperiri gtiinlifice revolujionare. dar vA inlreb altfel.portanti aceastd dezviluire qi de aceea am hotirat se o reproduc in aceasli cane. in continuare voi reproduce exact acest Lext: . cine sau de ce are inlcres si rTe distrugi nalionalisrnul.rdsuri. vrem ca Adevhrul si fie auzit gi in{eles de cei cirora le corespunde gi de cei ce au in misiunea lor ridicarea natiei romAne. din cind in cdnd.. cinc sau de ce are interes sd ne inrobeascd. o scrisoare desohisi organizaliei Project Carnelot. Noi nu dorim l. . Una din aceste voci este gi cea a unui politician norvegian. schirnbdri climaterice.. la voievozi. despre intAlniri extratereste. nu vrem mdrire.. am sd vd spun un lucru pe care l-am auzit dc la un mare dacolog: -Tu gtii cd eristir dovezi care atesti... e1c.linlic.. $tiu cd rnulii vor rade la auzul acestor cuvinte. Eu cred cu tirie cd. ca iard5i va incepc o polemiclr cu pririrc Ia ce am lhcut noi sd meritim asta. Vd rog sd vd rdspundefi sir. Vi amintesc ci materialul original poate fi consultat pe site-ul lwlv.i apropo de daci. linigtitoarc. fie spre a ne avertiza. .La scurl timp dupd ce am publicat un articol conlinand un ultim omagiu adus celei care a fost Benazir Bhutto. in care ne spune cd elitele mondiale iEi pregitesc buncire subterane pentru a scipa de evenimentele catastrolale din 2012. nu inainte de a vd gAndi la bravii noEtri inaintagi... ba mai mult sunt anumite persoane abilitale. Eu cred cd cei ce ne conduc qtiu ci anumite evenirnente najore urmeazi sd se inldmple pe Tena.org.tiinJa. V-arn lelatat insi toate acestea pentru a putea si trageli singuri concluziile qi pentlu a vi putea face singuri alegetile.. Suntcm deja in 2010 qi ninleni nu sfrune nimic. qi cd cei ccrc se srcrilicau o llceau fiind conyrienli de acest lucru? Concluziile va l'og sa Ie trageri singuri.rguri. un popor care in viitor va fi liclia noii umanitili.projeclcamelot. site pe czue de altfel veli mai gdsi inlbnnaJii despre planurile diverselor oculte mondiale gi conspiraliile acestora. domnitori. Mie personal mi se pare extrem de in.. voci.. care ne <linigtesc). cu aparentul scop de a nu crea panicf.

in zona Mosjoen. Aceasti bazd este impdrlitd in sectoare de diferite culori.ki An. organizate deja de armata norvegiani.000 de oameni vor fi ldsali pur gi simplu sd moari neajutoraji in intuneric. Sunt foarte revoltat.E. se depoziteze mari rezerve de hrand $i seminle la Svabald gi in zona arcticd de nord. unde avem o bazi subterand militard de mari dimensiuni. membrii guvemului norvegian au inceput. rogu. pot aflrma cA in multe alte_1dri. rcprczentanlii guvernului rdspund cd ele sunt destinate prorcc{iei popu_ laliei din Norvegia. ki versus An unnak. ki versus An. Suedia Elvelia 9i au fost realizate addposturi similare. pentru a nu fi compromise diferitele zone in cazul in care survin eventuale accidente catastrofale. Pentru a se proteja de cataclismele prezise pentru perioada urmAtoare. Ele sunt izolate de ni$te porli gigantice.i cA nu il putem trece sub tdcere. Din datele pe care le am la dispozifie. etc. Din cauza cataclismclor despre care se gtie ci umeazA sf. albastru 9i verde.U. negtiind ce sd faci gi incotro sd se ducd. se produca in aceastd perioadd. la ordinul guvernului. cu ajutor din partea S. Eu gtiu ci voi fi trimis. ei vor fi ldsali sd moarA Si nu vor primi niciun fel de ajutor. douh milioane de norvegieni vor fi salva!i. precum gi in alte localii din intreaga lard. trenuri rapide fac legltura intre diferitele addposturi. Eu am intrebat cdnd vor fi ierminate aceste construclii 9i mi s-a rdspuns cd ele vol 1i finalizate inainte de 201 I . Oamenii care vor fi l[sali la suprafald vor muri cu siguranfd in cataclismele respective. pentru cd noi gtim cu tofii ci atdt de mulfi oameni vor afla despre pericolele care ii pAndesc . cunosc lucrurile pe care eu vi le relev aici.. inainte de anul 2012. iar ceilalli vor muri. toate sectoarele gi buncirele sunt conectate prin tuneluri.unnqk. (Sunt un politician norvegian $i doresc sA comunic tuturor celor care au urechi de auzit ch urmeazi o entru omeniie. in Norvegia s-au construit gi incd se mai construiesc.72 A ntnnak. Aceasta inseamnd cd 2. Taberele unde vom fi cazali au fost construite cu mult timp in urma. aleturi de cei considerali utili pentru a realiza o viitoare reconstruclie dupl aceste cataclisme: medici. in addposturile sublerane.A 9i U. printre ciue gi Israelul. cercetatori. DeSi nu putem garanta ade_ vdrul celor afinnate in acest mesaj. Sunt mulli alli politicieni care imi impdrt5gesc opinia.unnak.600.elitei". rAndul lor.ki 73 am primit urmAtorul mesaj. Dacd sunl infebali de ce se constru_ iesc toate aceste addposturi subterane. numcroase baze subterane 5i buncdre. doar cd ei nu vor sd le faci publice afirmdnd cA nu doresc sd producd panicd in rAndul populafiei. oameni de $tiinta. Conform planurilor . considertn totu. Planul politicienilor este sd ii salveze de aceste cataclisme doar pe membrii aga-zisei elite din care fac parte. incepAnd cu anul 200g 2.

Observ.sfarsitul lumii". in care planul este ca fiecare sd fie marcat cu un numdr gi etichetat. destul de des. Am cunoscut-o pe Benazir.. fiecare dintre lineli minte cd aceia care se vor gisi in oragele mari sau in apropierea acestora in 2012 vor fi primii afectali $i vor muri primii. ci unii politicieni importanli din Norvegia nu sunt ceea ce spun ei cE ar fi. am observat cd ali scris pe site-ul dumneavoastrd despre Benazir Bhutto. Pentru mine este limpede ce sunt $i ce nu sunt acegtia.unnak.. armata va face curSlenie printre supravieluitori. OrganizaJi-vd in grupuri de supraviefuire. dupd cum vd puteli convingc singuri privind imaginile pe care vi le-am trimis.unnak ki versus An. dar DUMNEZEU nu ne va ajura dacd noi ingine nu facem nimic. Moartea ei a fost una tragicd. Deschideli ochii. Mai .DUMNEZEU si ne ajute pe toli".. De asemenea. Dacd aveli intrebdri.ki An. gdsifi un loc in care sd vA putefi depozita hrana Ei unde putefi fi in siguranfd pentru o vreme. $i tot ceea ce spun este de fapt ceea ce li s-a spus sd zicd. de asemenea. trezili-vd! Dacd veli pune intrebiri despre aceste adlposturi subterane.. avAnd ordin sd ii impugte pe toli aceia care opun rezistenld gi refuzi sd fie inchiqi in lagdre. Vd asigur ce aceste lucruri se vor petrece 100%. lar aceasta se poate vedea in ochii lor gi in modul in care le funcfioneazd mintea. Din fotografii veli observa cd m-am intdlnit cu mulfi politicieni notabili 9i lideri mondiali. DupA aceea. E ca $i cum aceqtia ar fi controlali mental la nivelul fiec5rui gand. ius4 nigte minciuni cu care politicienii vor sd v[ orbeasci. Penlru ultimadatd md rog: . voi urmdri sd vd spun tot ceea ce $tiu despre implicarea Norvegiei in aceste planuri. Acestea sunt. evident cA existe numeroase semne ale prezenlei extrateregtr. respunsul oficial va fi probabil: . $i vd sugerez sd privili cu atenlie in jur: vefi observa cu siguran!5 cd se construiesc baze subterane gi buncdre peste tot.74 An..urtrtuk kiversus An. vd rog sd mi Ie adresali.Este doar un depozit pentru hrand" sau ceva similar.ilor. Numai dacA acfiondm..unnak ki 75 avem la dispozilie doar patru ani pentru a ne pregdti pentru . Pentru mine este.

. La punctele de verificare de la intrarea in frecare bazd se folosesc un fel de campuri specifice de energie prin care fiecare vizitator trebuie sd treacd. Probabil nu voi avea decdt probleme datoritA acestor v[ . Acest lucru este deja cunoscut .ki 77 Publicul nu va fi informat deloc despre acesle cata_ nu doregte. in Norvegia. trenuri speciale.rp".unnak.: Ir din a$a-zisa <elitd> cunosc existenpi adaposturilor subterane qi planurile de a salva numai o partt din poprtugiu No. i"U:t#i#LX'.ki An ulnak.... guvemul FRP va prelua puterea gi Siv Jensen va fi ales Prim-ministru. existA o serie de simboluri.Luali-a. pot sA vd spun de pe acum [aga cum rezulte de mai sus.semenea.t. Eu am ca Ls[ necesar sd spun publicului ce se petrece.ki vers s An. de exemplu. i. Mijloacele de transport folosite in subteran sunt trenurile NOAH 12. unnok. . la etrberali din functie 9i Ii se va refuza accesul diferitele baze subterane. Cu tot respectul. Vd rog sd inlelegeli cd eu nu cAgtig nimic dacf. "onsiderut Nu imi este fricd de moarte sau de lucruri de genul acesta. Eu delin do'vezi'in sprijinul afirma{iilor pe care le fac. la alegerile din 2009. triunghiuri portocalii. existand o refea de tuneluri speciale penhu aceste trenuri. Vd rog sd faceli publice aceste informalii pe internet.r. ) sum..d"..n_ tare autorului ei.t" redus. de asemenea. Atunci cAnd va veni momentul._ ca dacd vor spune ceva despre aceasta'vor Toti politicienii din Norvegia care fac pane sd. doar anumite persoane. oferindu-vd aceste informa!ii..i ne-a oferit suficiente dovezi rn acest sens. . au fost selectate pentru a Ie vizita. aqa cum ne-au parvenit.. doar cd pe rdnd.u.n nu_A. <Am vizitat mai multe baze subterane. dar lor le este frici si spund Oamenii se tem pentru viala lor. Ne_am deplasat in subteran ct.. Am omis doar unele detalii concrete pentru a proteja identitatea autorului. spun toate aceste lucruri._ pe ceitalli oameni llsllll lt'tod"-l de a. Am i"."a"r" iOb"7" in sursele mele. ele sunt in principal utilizate de amatA. ^intreagd In prezent.aqa cum fac eu acum. In acest moment nu md gdndesc decdt la viitorul copiilor mei qi la viitorul tuturor celorlalli copii care vor cregte in aceastd <noud lume)) crue se prefigweazS.uptim. Trebuie sd facem ceva. poate cd oamenii vor supravielui datorite informaliilor pe care le-au aflat de pe diferite site-wi de pe internet.este important sd inJelegeji acest lucru. Cu sisuranta cer drn <elitd> cunosc aceste lucruri.bru. . fou.'F^.di . Redim in continuare rdspunsurif" u""rtuiu. guvernul va dispdrea farn ili i le.. . . trebuie ca ei sd creasci gtiind cd pdrinlii lor au fEcut ceva pentru ei ."*alo*. dar precizdm ci el ne_a spus numele . Ca argument suplimentar. Alegerile sunt toate trucate gi aceleagi persoane din elita puterii sunt alese de fiecare datd. ilpr.ulpf. Pentru a clarifica diferite aspecte de interes ridicate de aceastd scrisoare. aceastd scrisoare a fost scrisd gi trimisd de politicianul norvegian celor de la Project Camelot in 2008.:'"t^:Xt "al { i-vd for[ele cu rii.. i-am adresat nigte intrebdri .ki versus Att unnqk. Eu am fost un grup restrAns. In ultimul moment.. chipurile.iiii". voasrre. Echipa Project Camelot: vom respecta anonimatul autorului.76 An. care deline in totalitate controlul asupra lor. Ele fac legdtura intre diferitele baze subterane. Uni lmpreuna pentru a rezolva nunreroasele probleme cu care vd veli confrunta. atunci cand va sosi momentul. dupd publicarea de cdtre acegtia a unui articol despre asasinarea lui Benazir Bhutto] cd. Anahzati istoria politicS recentd a Noruegiei gi veli vedea cd mereu aceiagi politicieni au condus !ara...

rr. cele portocalii avrind un n triunghi verde.trnnak. Era ca intr-un film qtiinfifico-fantastic." Mai rrirziu.pecriva.Ce este acesta?" El a rdspuns: ..lXfr de n. [pentru protecfia d epartamentul in care a am primit ordin sd mutdm itar. dar erau suficient de clare penku a le vedea..ii-'TX"'rH'# gi asta?" $i am fost cam speriat la inceput. ..a . paragratet.luii_ fica unele detalii.E. deja protejafi. primite ulterior.. de aceea m-am gdndit cd ele trebuie sd......" * In partea din fa{6 erau scaunele operatorilor.. acolo fiind mult mai mulli militari inarmali. . Cel pu{in a$a parea." .ki versus An unnak. Funcfioneazi prin intermediul unor cristale albastre cu energie.E.. Mb g6ndeam. mea qi poate cd unii oameni vor"""u reugi .pentru propria noastrd proteclie". cdnd am u.. sau cel pulin a$a pfuea. constltule rnlbrmatii suplimentare.. am fost imbarcati ir camioane i" fil" *or'"si .78 An. re.T"to1: dupd posrarea de mai sus. care iradiau o lumind de aceeagi culoare. cA iformele cunoscute de noi. triunghiurile erau pozil ionate in jos. djn c6te imi iduc aminte.. aveau dimensiuni obignuite.. ) aceasta doar ca sd dau deasupra pieptului gi pe gepcile pe care le purtau.. ii'uu. oare. ::3:1. ceilalli colegi ai noqtri s-au deplasat in alta parte..rirui Ianga"#T .ki versus An unnak.care o cunosc pi in niciun caz in norvegiand. Nu vreau sd induc in eroare pe nimeni. ..ki An. . dar Iiniile orizontale nu erau Iegale de cea venicalA ca 1a." p"il. Cu tot respectul.ry* lnrenor. din mijloc era de fapt o sageard orientard inspre :::^|. * Mai tArziu.musilel. pentru a ne pdzi qi a ne insoli.. duna ce am pus o serie de intrebdri suplimenrare p"ntru u. * Semnele nu erau. acest simbol nu este o literd in nicio limba oe . . Mie mi s_a pdrut a fi asemdnelor cu litera.ki 79 postdri...'i:?H# Fj iul ...a vlemulilot care vor urrna.. fiind in interiorul unui asemenea subteran uriag gi fiind pdzifi de atatea gdrzi inarmate? :l Apoi am fost invitali sd urcdm intr-un tren. CAnd am ajuns la capdtul tunelului. Nu am vazut niciieri astfel de cristale care emit energie luminoasi. chiar inainte de a porni se puteau observa acele cristale mari.urnuir.ce mai e mat mutte intrebari sursei -^lr3::j^".ie.. O sd urmdresc sd vd spun tot ce $tiu despre aceste trenuri.. Md aflam pentru prima datd intr-o astfel de bazd. Apoi am traversat un tunel lung de 500 m. am fost rugali sd ne punem ni$te mdgti pentru .3. .unntk. cred... .urri"tuiJr.elo... pozi_ gionate in dreplul umdrului.. dar care nu te orbea gi chiar era pldcut sA o privegti. Apoi am urcat gi l-am intrebat pe unul dintre gardieni: . Eu qi grupul meu am fost dugi de cei imbrdcaJi in uniforme negre intr-o altd Iocafie. .uu un "itTI slmbot crudat in interiorul lor.u-ur. pulin TREABA. Fac in vileag . Am trecut de acele u$i imense. Nu suntem."lar. domnule. fie sursa de putere folositd pentru alimentarea trenului... Md intrebam: . era un gemule! chiar in spatele lor gi.E. Am fost imparfiti in grupuri..Nu trebuie sd gtifi acest lucru. Acestea erau mai rnari .oi..N Jeil i'. Avea lorma unui .. .. de culoare albastruviolet.nur"u. ::?r:i:.. insemnele nu erau foarte mari.. ca un fel de piramiaa . deoarece l"_am lrazut ere erau tn parlea stengA a unilormei negre.:lil":.up.proteclia noastrd". am vdzut cd in bazd erau oameni care lucrau la acele cristale albastre. am pus qi inro.

i"rr""ril. ca ve spus sd ne indepdrldm de zona respectivd.". Dupa ce am fEcut ce ni s-a cerut.liangd r\e-am aproprat la aproximativ 20 m de ele.ki versus An.".al1ii" in afard de oameni?? * La punctul de control unde era acel cAmp energetic prin care trebuia sd treci se afla acel ecran despre care am menlionat inainte.Pur ."*:?:i Mai tdrziu. $.l". F.80 decAt cele An.r_ii.i mare. fird n n."nsu.p. ne era rdu qi mie gi celorlalli colegi ai mei. Pe ecran scria ceva intr-o limbd ciudatd.a f.Fiinfe non-umane . Din prima cdl6torie..*:i*:. Tunelul acera de * ceea_cepermile "t'tt "t"tJ.#.t. mai degraba le concenfezi asupra propriului stomac cdnd te afli in interiorul unui astfel a" u*.i. uit"ru. lumirJ s_a ".u ln Jur.:tTrJ"T:*il: dinduntru. Unul dintre gardieni a spus ce a$a se petrece cu toli prima datd..'.unndk ki 8l murt mai arbastre si oamenll purta! magti albe cu ochelari de protectie si rnoepanau de . nu am vdzut niciodatd nimic asemdndtor. e 'fi. avea o formd ascufitA in f.u rusr p_rea mare $r ml s-a fAcut rdu dupi aceea. .ld i. Acolo erau gardieni inannali peste tot. . deoa.'.'rp"i."niiT:l ili:.unnak. vagoa- circulau cu o vitezd ater de sftAfulgerare luminoasd. Apoi am trecut prin acel cdmp de energie gi am ajuns intr-o altd camerd. .iJ:'.. pentru l0 persoane gi cabina opeiatorului. Nu mai vizusem aga ceva inainte. dar ni un .. si [-. cu litere ciudate.?ll: mativ 'j.l.ece era acelagi gen de lumind _ sau a$a mi s_a pdrut miei Dacd imi amintesc mai multe detalii..$i un spaliu pentru mar6. o .""rura intoarcerea lor. repede..ki versus An unnak.dar singurul lucru pe care am putut sd-l citesc a fost HUMAN .r#.NOT HUMAN . ceea ce v-am povestit deja.**ri J"". p. Apoi totul a devenit foarte ciudat.i.NOT PURE. . pnve.NOT HUMAN . .. '-'-'-' ?.Impur] Dupd ce am ydzul aceasta. Trenuriie _scaune se puteau conduce in ambele ...NOT PURE. . dupd ce am intrat in politici. [Observafia celor de la Project Camelot: agteptdm clarificdri asupra acestui lucru] Gardienii ne-au oprit qi ne-au spus sd ne schrmbam hainele in altd camerd gi apoi si mergem cu ei... gi c fost destul de bine. Dedesubt mai era scris ceva. ai. Trenurile erau ase nelor de metrou. Nu am inJeles ce scria. in .il.T##. Atunci cAnd am ajuns in sta!. m-am gdndit: Existd gi . gardienii ne-au spus ci vom crisrale cdnd erau sudbeiute de de acest fel de cristale. pe care scria HUMAN ..'i.ie..'i.i.arcursut cllitoriei.PURE . Mi gdndeam ca nu aveam ce cduta acolo gi eram pulin speriat. Am observat un ecran pe un perete. cd acele cdmpuri de energie nrin de a inlra ii baza.rau o mulllme de aslfel de trenuri. [Fiinle umane ..' . Nu puteam si vdd celelalte rorul se miecd ae" a. ni s-au dat ochelari de proteclie gi ni s-a cerut se trecem prin sistemul de verificare.li.ki An. am aflat $i alte detalii despre ce se afla in restul bazei gi care era destinaJia ei... ca acel <E> despre gare v-am povestit ..ii"iji'ra :::::_1.. i. ". dar nu loarte mare. Cdnd am ajuns afard.ilj%"# r"'"i"a i.^ntr-un gen de "i tunel aspirator. Am fost legali cu ."u-a". a$a cum pdrea."# in lungime..n.unnak.#..PURE . incAt vedeam doar o Cred cd ele funcfioneazd pe frecare. vd amintili cd v-am povestit despre acel cdmp de energie prin care trebuie sd treci.a" i".. cea mai putemicd impresie a fost legatd de aceste trenuri: ele se migcd foarte repede.. + Exista.

fNurne furnizat. cu vArlul in jos. a$a am crezut inifial. Dar ceea ce gtiu precis este cA. care urmau sd ne ducd jos. dar orientat altfel.unnak ki versus An unnak ki 83 merge mai departe. Mai tdrziu.. sau. * In lift.. md gAndeam cd lumea nu cste ceea ce pare a fi gi cd multe lucruri sunt ascunse publicului. atr.arcele" de salvare ale guvernului. Acest lucru md revoltd gi deopotrivd md sperie.literd" carc semdna cu simbolul folosit uzual pentru ci$tile audio.. ..]> Project Camelot specificd cd nu existd date Stiinlifice u"*u"t"u in avertizarca pe care o face sursa' Informaliile . inainte de 2012. nu mai aveam ceasul cu mine gi de aceea pot doar aproxima timpul petrecut acolo.elitei" mondiale se vor retrage in acele baze pe care le-au construit de-a lungul ultimilor 40-50 de ani.rnci cAnd misiunea noastrd s-a incheiat. Dar am mers pe orizontald aproximativ 3 minute. cale vor fi folosite de cei din elitd.. Tot ceea ce pot sd vi spun este cd. ceva se va petrece in anul 2012 gi pentru ca oamenii din elitd sd supraviefuiascd. am inceput sd cercetez mai in detaliu.ki versus An. se vor folosi aceste adiposturi.. cred cd acest cataclism este legat de . imi amintesc cd am vdztt un alt sintbol . membrii . cel pufin.Planeta X" (planeta Nibiru). cdnd am intrat in politicd. Guvernul cunoaqte acest lucru gi il Jine secret fald de public. Va exista o ameninJare din exterior. in jos.. gi incd mai este? Apoi am fost dugi la un sistem de lifturi. iar recent au fost transmise primele publicului ceea ce se va petrece qi am fhcut tot ce am Nu doresc sd provoc panicd Vreau doar sd spun Cu tot respectul. $tiu c[ existl l8 baze in Norvegia. m-am intrebat: cat de mare este acest loc? Tocmai am parcurs kilometri intregi de-a lungul unui sistem feroviar. deoarece aveam nevoie de mai multe rispunsuri. pentru a supraviefui in interiorul lor in cazul unor cataclisme. deoarece nu sunt om de gtiinfd. din armatd qi de o parte privilegiatd din populalie. Oamenii de gtiin!6 au urmdrit evolulia acestei planete misterioase de mutia vreme.o .unnak. . Nu pot sd apreciez ce se va petrece exact gi care vor fi pericolele. Deoarece imi ldsasem toate lucrurile la punctul de control. cu scaune.ki An. Din nou.. Am aflat cd aceste baze sunt . Din tot ce am aflat pAnd acum.82 An unnqk.

Pentru mai multe informalii despre <planeta X> 9i ceea ce s-ar putea produce. ci doar le confirmau informaliile pe care le aveau din alte surse. El este bine. dacd se va considera necesar. De cAnd am postat scrisoarea primitd de la wr politician norvegian referitoare la bazele subterane qi la faptul cA (elita) din acea lard se pregdte$te pentru un viitor cataclism planetar. Unii chiar au cerut sd ii punem in legiturd cu politicianul care a scris acel articol. Esre plauzibil. Ne-a promis. ne-am auzit cu sursa noastrd acum cAteva zile. Pe toli cei care au pus intrebdri de bun-sim! despre autenticitatea lui (a politicianului norvegian) ii anr-mjdm cd am fEcut tot ceea ce am putut pentru a-i verifica identitatea $i autenticitatea gi suntem siguri cA el este exact cine spune ca este.84 An unnak. Pentru mulli dintre ei aceste informa{ii nu erau noi. cdt gi Elvelia au baze subterane pentru a proteja intreaga populajie. pentru a-l proteja de . dar doregte sd rimdnd discret. Ne-a invitat sd-i trimitem orice corespondenld relevantd primitd de noi de Ia allii 9i vom face aceasta prin selecfie. din motive lesne de inleles.ki versus An unnak. Dupd o sdptdmdnd de linigte. atAt cele pozitive.ki 85 nu explicd exact cum sau de ce (planeta X> reprezintd o astfel de amenintare $i de asemenea. Vd indemndm pe fiecare dintre voi si participali in mod congtient la co-crearea unui viitor pozitiv pentru umanitate qi sd colaboraJi cu noi pentru . trezirea celor adormili gi pentru aducerea la lumind a adevdrului. Mesajul sdu este foafie imporlant gi am hotdr6t sdJ publicdm in continuare. cu orice pret.unnqk. cutia noastri de corespondenJd s-a umplut cu mesaje din intreaga lume. Suntem cu toJii co-creatorii lumii in care trdim.ki versus An unnak. prevestiri gi dezvdluiri din interior. Am primit confirmdri precise de la doi oameni de qtiinjd qi un fost colaborator al serviciilor secrete. Echipa de la project Camelot munce$te din greu la un documentar care va prezenta posibilele scenarii pentru viitorul umanitilii. de asemenea. in fiecare moment. Am lost incapabili sd rdspundem la toate. Project Camelot vd roagd si vizi_ cAtre allii) cd Telescopul de la polul ml). com/planetx/2006/planetx-2006-04a/ L sht a urmdri ceea ce Henry Echipa Camelot: In perioada care va urma pdnd in 2012 9i dupd aceea vor iegi la suprafall multe opinii diferite. ca mesajul sau sd se concentreze mai degrabd pe probleme sociopolitice decdt pe cele qtiinlifice. dar am citit cu atentie tot ceea ce am primit. cd aceste facilitdli existd gi ci atdt Suedia. noi sperdm sincer ca prin rugdciunile gi intenliile noastre benefice sd ajutdm la stoparea evenimentelor catastrofale care se preconizeazd cd vor avea loc. Semnatarul scrisorii spune doar ceea ce $tie $i nimic mai mulr. Degi in acest documentar nu se menfioneazd. cAt gi cele negative. fiind politician. a fost construit pentr-u numegte.ki An.. Sud (http ://yowusa. nu existA nicio informafie clard. Unii dintre ei ne-au oferit cdteva detalii interesante.al doilea Soare". cA va desena simbolurile extratere$trilor pe care le-a vizut gi ni le va trimite prin fax. referitoare la necesitatea de a merge in subteran. Unul dintre corespondenJi a confirmat o mare pafte dintre aceste detalii. Am luat legdtura cu mulli prieteni qi corespondenli din Norvegia gi Suedia. in totalitate (omitdnd doar iniormaliile personale.

iar sferele sunt probabil nigte radare putemice.unnak. Am atagat poza aici. h yersus An. politicieni. de asemenea. iar aceast' bazd subteranA este foarte mare. Cunosc deja a:ndnuntele despre depozitul de la Svalbard. dar acegtia creeazd diferite mArci. Mama a fost gi la altd bz\ in zona numitd Evje. Doar anumite persoane vor fi primite. Tocmai am citil arlicolul dumneavoastrd despre politi. A mai spus cA nu poate sd-mi spuni mai multe despre ceea ce se afld in interior sau cur1l arata aceasta. desPr localia unei astfel de ba Este intr-un munte mare. Ea mi-a spus $i alte lucruri interesante. Iatd in continuare mesajul corespondentului nostru: <Stimatd echipd Project Camelot. evenimentele din preajma anului 2012 etc. cu cAJiva ani in urmd. cum ar fi ea gi diferite personaje din armatd precum gi alte persoane importante. care a lucrat rrurr guvernamentale. In aceastd foto se vede partea de la suprafald a bazei. m-au ldcut sd md gdndesc cd trebuie sd existe un motiv special pentru aceasta. conduse in realitate de o m6nd de oameni. cianul norvegian gi inlormaJiile pe care vi le-a comunicat ?n scrisoarea lui cdtre voi. provin dintr-o familie de militari qi qtiu de la mama mea. norvegian. baza este uriagd gi cd are multe camere. a spus ea.ki An unnak kr versus An unnak ki 81 autoritAli). Dar el a spus ca. gi ea este o ferneie care se tine de cuvAnt. nume gi ambalaje ale aceloragi produse care sunt definute de cdtre cei din . Acesta mi-a dat ceva mai multe detalii. Locul se nume$te Baneheia. ceva ce ei gtiu ce se va petrece curAnd. Familia sa deline informalii asupra facilitdlilor pe care susa noastrd (politicianul norvegian) le_a rapofiat. cum ar fi cA marile corporalii ale lumii din domeniul electlonicii sunt. care a fost gi el acolo. Mi-a dat.elita" societdlii noastre. toate.86 An. gi o fotograhe cu o bazd aflati in Sorreisa gi mi-a spus cd aceasta este o altd bazd sublerand. de asemenea. din cAte a . dar nu i-a fost permis sd intre in acele camere. faptului cd este creatA pentru o situatie de urgenl5. Trebuie sa recunosc cd am gAsit aceste informa{ii destul de fasci_ nante. Mi-a mai spus cd gtie de existenta unei baze qi in zona Stavanger. El mi-a spus c5. cu privire la bazele subterane. in caz de urgenjd. care conduc aceste corporaJii in totalitate.unnak. care atunci cdnd au fost ficut publice. exceplia Mama a relirzat sd-mi spund orice detaliu despre aceasta. fiind condus intr-o camerd speciali unde a lucrat cu computere conectate la sistemele militare. $i eu sunt. in ceea ce privegte baza de la Baneheia. care monitorizeazd o zond imensA. fiindcd ajurat in faqa oficialitdlilor sd nu spund mai mult. oameni de Stiinld $i alli civili pe care acegtia ii consider5 impoftanli. mama mi-a spus cd restului familiei noastre NU i se va permite sd intre acolo. in oraqul unde m-am ndscut gi am locuit inainte de a pleca din Norvegia. Cu o altd ocazie am reugit si port o disculie scufid cu un alt angaj at din armati. cu diferite destinafii. mult mai rnare decAt cea de la Baneheia.. dar nu este sigurd de dimensiunea ei. cu.

gi lucra la materiale matematice gi gtiin{ifice extrem de complexe. accesul persoanelor neautorizate liind interzis in acea perioadd. In primul rAnd am sa vi prezint nigte hdrli gi fotografii ale zonei in care se afli aceastd bazd subterand despre care am mentionat anterior (de la Baneheia). El mi-a spus cd oamenii <elitei> sunt in contact de conform propriilor sale relatdri. pe care mi le-a arAtat gi despre care am discutat in mai multe ocazii. cdldtorii in alte dimensiuni. Personal am vizital citteva dintre acestea. in loc sd foloseascd nave spajiale. El a sus{inut ci se lucreazi la <terra-formarea>> lui Marte. Mafte este o planetd mai mult sau mai pulin moartd la suprafale.ki An. El mi-a confirmat faptul cd existd o mullime de baze subterane gi cd in unele dintre acestea au loc tot felul de experimente qi cercetAri ciudate legate de: cdldtorii in timp. aceasta insemnAnd a face posibild viala pe Marte pentru oameni. La un moment dat. Aceaste inforrnaqie a fost publicatd in Fedrelandsvennen. Am fost acolo de mai multe ori. degi pare se existe ceva viald in subteran. care a lucrat pentru NSA (Inspectoratul norr. in 2001. informalii uluitoare referitoare la bazele subterane gi la alte activitdli ale guvernelor. tehnologie extrateresftA etc. vArf De asemenea. mi-a furnizat. gi cd el insugi a parlicipat la procesul de re-creale a unei nave spaliale pentru care s-a folosit simularea pe calculator qi mi-a aritat scheme complexe (generate pe calculator) precum qi ilustralii cu aceastd nav6. Cu toate acestea. Pot sd menlionez totuqi cd el a fost adoptat de mic Ai.unnqk ki versus An nnakki 89 v6zut. a fost crescut $i pregdtit ca se lucreze pentru guvern incl de la o vdlstd fragedl. personal pot spune chiar genial. care erau amplasate la o addncime foarte mare. patru au murit de cancer. in fotografia de mai sus apare zona Gimlemoen care a aparfinut armatei. Recent au inchis in mod oficial toate operaliunile militare in zona Girnlemoen gi au transformat-o in campus universitar. prietenul meu a dispdrut subit qi ?n ultimii ani nu am mai putut sd iau legdtura cu el. unele dintre vechile buncdre qi sisteme subterane au ramas in continuare acolo.egian pentru controlul qi supervizarea transportului feroviar) mai mulfi ani. acest articol nu mai este disponibil pe internet. Unul dintre prietenii mei. in acest moment. acea locafie ar putea sd gdzduiascd cAteva mii de oameni gi cd era extrem de mare qi echipatd cu tehnologie permanent cu planeta Marte gi cd dispun chiar de anumite porli stelare (stargates) de acces la planeta Marte prin care pot cdldtori pAnd acolo in cAteva secunde. din cauza inteligen{ei sale $i a altor <abilitdfi> pe care le avea.. El era intr-adev[r un individ extrem de inteligent.I 88 An unnak. un ziar noruegian din oragul Kristiansand. am ajuns intr-o . cdnd mama incd lucra pentru ei. Din pdcate. s-a aflat ce din $apte oameni care au lucrat impreun[ la unele proiecte in aceastd localie.ki versus An unnak. de asemenea.

Elvelia. nu au voie spun cd Norvegia nu este ca Irakul qi nu are nevoie de astfel de baze subterane $i de control militar. deoarece Norvegia nu este o lard in care politigtii sau militarii sd aibd arme asupra lor. am gdsit un buncdr care merge mult in subteran. oameni care sunt implicafi atat de tare in aceastl teorie a conspiraliei. cazul in care guvernanlii qtiu cu siguranli cd ceva cataclismic urmeazd se se petreace. Structura albd din dreapta reprezintd alte clidiri care probabil deservesc baza. iar noi ceilalli nu $tim nimic. nu am nicio idee. care avea pe ea o roate nr incuietori. vd rog sd vd facefi propriile cercetdri gi si trageJi propriile concluzii. cd sunt baze militare sau depozite. De asemenea. Aceste construclii gigantice sunt in administrarea armatei qi au fost construite sub directa supraveghere a acesteia. cu o ugi imensd de fier. care bdnuiesc cd asigurd pdtrunderea aerului in bazd. Ce rost ar avea aceste addposturi care sc intind pe sute de hectare qi care sunt construite sub forma unor orage! cu locuinje avdnd surse . ) Am descoperit ceva care seamdni cu nigte gduri de ventilare. aga cum am menJionat mai sus.ru. deoareie ar-r o mullime de antene qi alte dispozitive ciudate pe acoperiq.I 90 An. Dupd cum vedefi. Aceasta a fost in Gimlemoen. Struc incadratd de cerc este intrarea care duce in munte. Rusia. De asemenea au apirut informalii despre existen{a unor asemenea baze subterane situate qi in alte localii cum ar h: Alaska.-ului. Dacd exista vreo conexiune intre bazele din Gimlemoen gi Baneheia. De fapt. Ceea ce vd pot spune cu siguranld este faptul cd lumea pe care o cunoagtem nu este ceea ce pare gi cd aceastd magindrie a dezinformdrii este bine pusd la punct. Nu uitaJi ce se cunoa$te existenla unor adevdrate orage subterane. pe sub rdu. Chiar dacd aceste informalii vi se par de domeniul S. este un munte uriag.unnak ki An unnak. organisme. fiind desp[rtiti doar de apa rdului. precum gi la poli. sunt informalii menite sd ne adoarmd vigilenla. cu uga metalicd uriagd imposibil de deschis. Ceea ce ne spun ei. in afard de Probabil cd la prima vedere vi se va pdrea greu de crezut cd existd guverne. Nu am putut sd deschid gtiu ce se afla in spatele ei. presdrate pe intreaga suprafa![ a Terrei. Nu cred cd cineva qi-ar fi concentrat atenJia qi finanlele degeaba. Aceasla este un lucru ciudat. VA dau dreptate. lumea in care trdim ne-a transformat in roboli bine structurali. China.F. iar in camerd se afla apd de jumdtate de met. Aerisirile sunl plasate in zone inaccesibile .unnak.30 miliarde de dolari. cu o intuilie blocatd gi cu o rali. Franla. astl'el incdt addncimea la care se afld baza in interiorul muntelui poate fi doar speculatd. SUA are 130 de baze subterane qi un <buget negru> alocat acestui tip de activitate de aproximativ 1. Vd daji seama cate sunt incd ascunse publicului larg? Nu trebuie sd ai o imaginalic apocalipticd pentru a realiza faptul cd ele au fost construite cu un anume scop.une atit de pregnanti incdt s-a transformat in propriul nostru dugman. in partea superioard a acestui munte. observali c6 munlii Gimlemoen gi Baneheia sunt foafte apropiali. Am observat de mai multe ori personal mililar inarmat in fala intrdrii bazei menlionate.ki versus An. cu lacuri deasupra. dar. ducAnd la acea camerf. Acestea sunt cele care se cunosc. in mijlocul pidurii.i departe de orice drum.ki versus An unnqk ki 91 camerd mare. in baza unor informafii precise.

Creatorul nostru nu este gelos gi rdzbundtor. cici traim intr-o mare informalionald in care totul se propagd asemeni unei unde gi a cdrei reverberalie se intoarce mai devreme sau mai tdrziu inapoi. climalizare. S_a I incercat prin toate mijloacele anihilarea unitdlii nalionale I 9i a istoriei. $i mai cred cd tocmai de aceea Romdnia a I fost supus[ in ultimii ani devalizdrii gi distrugerii.reia universald. valuri de iubire te vor invdlui qi vei fi apdrat de orice va veni. inducerea ideii de a fi mai presus decdt celllalt. in spiritualitatea noastrd. Frica nu este a noastrA a oamenilor. dacd nu pentru a addposti la un moment dat un num6r finit de oameni. $tiu cd vi se par cuvinte mari. Calea cdtre care ne indreptdm este cea de unicitate a conEtiinfei. in misiunea lui. ca in acest univers ceea ce semeni aceea vei culege. dar mili la nivel vibrafional. EL nu ne_a impa4it pe nalii $i nici nu ne-a dat in st[pAnire parcele de pamant. din neptiinld sau sub falsi indrumare. o parte din teritoriu va fi acoperit temporar de apa. care insd nu au amploarea celor din striinatate. se ii asuprim. Dar dacd v-a!i uita in jur a1i vedea cd toate I mbardament informalional. canalizarc. dacd suntefi oameni. Eu sunt nalionaliste.unnak. etc. sd ii atacdm. sa cream haosul. Trebuie sd inlelegem odatd pentru totdeaund cd la nivel subtil noi toJi suntem o entitate gi formim un intreg. Noi suntem divergi sub aspect fizic. gi da sunt nalionalistd. Noi toli suntem pdrlicele din acelagi Creator. dar intr-un mod diferit de ceea ce se intelege in mod normal prin aceastd afirmafie. de unicirate dar in sensul meschin al cuvdntului. i ilor. sd ii batjocorim sau mai rlu si ii ucidem. Cred cu toatd tiria in bundtatea acestui popor. Dacd emili grAnduri de iubire. dar cl. Nu este suficient sd md programez pe mine ci strddania mea trebuie sd cuprindd intreaga lume. Creatorul ne-a fEcut egali gi ne-a dat spre desdvArgire un loc pe aceastd supelbd planete albasfA. Noi toli suntem frali in1o1i 9i strdluce$te aceiagi bucdficd de scdnteie divind. Vor veni in curdnd vremuri in care vom fi indemnali sd ne rdzbundm pe fralii nogtri. Am fost adesea acuzatd de nafionalism. Eu consider ci a venit timpul sd ne fEurim propriul destin prin propriile potente. cale afirmd cd in urma prefacerilor. ci este bun qi drept. L-rtotdeauna cdnd veJi fi pugi intr-o asemenea situalie sd ve gdndili ci ei sunt fra{ii noqtri gi cd toli avem acelagi pdrinte. I brlizarea unitdlii nalionale. care deschide orice poartl este cheia iubirii. De aceea suntem astlzi aici. EL nu a dat anuuritor persoane dreptul de a liotdri in numele majoritilii gi Dici nu i-a licu1 stapani pe resurse $i bogalii.ki An unndk.ki versus An unnak ki 93 de curent proprii. ea ne-a fost indusd de milenii pdnd cAnd a devenit una cu natura noastrd. Nu am argumente care sd suslind aceastd ipotezd. . Numai infelegAnd acest aspect vom putea atinge desdvdrgirea. au fost construite pe vremea vechiului regim cu scop niilitar.92 An unnqk-kiyersus An. Din cate $tiu gi in Romdnia existd asemenea baze. Deci. Se pare cd noi am ales. sd nu vd fie frici de ceea ce va veni. dar lara mea este Terla gi md consider egala tuturor fiintelor de pe ea. de control al teritoriului. El ne-a IEcut asemeni Lui gi ne-a dat cel mai minunat dar qi anume acela de a crea. $i cel mai important lucru..

noastre. a solului. M-am angajat la o firmd care se ocupd cu cercetarea mediului. Este un vechi prieten. bunii nogtri cond. bdnuiesc cA afi intuit ghilimelele.. Vin din cAnd in cdnd spre a-mi vizita pdrinlii.94 . Cu toate acestea simt cA am datoria de a spune oamenilor anumite adevdruri pe care le cunosc. Problema pe care doresc sd o aduc in disculie este cea a dezastrului din Gloful Mexic. imaginali_vd cd IV Urmdtorul dialog. in mdsura in care ili poli pdstra independenla in momentul in care primegti fonduri de la guvem. R: Se incearcd captarea. Robert: Dupd cum gtii.. gi noi in Ag. Aryana: $tiu cd tu lucrezi in cercetare.ki toli minunalii. Venit in vacanjd in Romania m-a contactat $i mi-a spus cd vrea sa imi povesteascd anumite evenimente cu care s-a confruntat in ultima perioadd.4n.vrea sA vd propun un scenariu. $tiu cd tu spui ca acesta este un pamant binecuvdntat qi cd va fi ferit de multe rele. care $tie cam ce am frcut eu in ultimul timp gi care imi cunoa$te preocupArile. sd vedem cAt rezistd valva. dar din cdte se incearcl captarea A: petrolului. Am auzit. BdnurrediaEutlcolo. pe propriile-mi picioare gi de aceea consider cd acolo este locul meu. insd pe mine m-a dezamdgit. md rog. etc. eu nu mai am nicio legdturd cu RomAnia. iesc cd gtii ca s-a produs un-eiEnlilcnt qtiu Da. Jara in care locuiesc mi-a dat posibilitatea de a trdi demn.ki versus. R: Da.ln unnak. magnificii.Atori intrd in subteran.Am inleles cd s-a reu$it montarea unei valve care a qprit scurgerea. . pe care xrmezd sd viJ relatez l-am purtat cu o persoand care face parte din mediul qtiinlific $i care in prezent lucreazd in striindtate. a alimentelor. Suntem un organism independent. dar nu mai am de gAnd sA me intorc aici.tnnak.

A: Sd sperdm cd noua instalalie va !ine' problemA' R: $i dacA $ne. pescuit. datoritd existente adAncimii mari la care se afli 9i a presiunii acolo. Gandegte-te cd din 20 aprilie. stridii gi creveJi. sunt Louisiana qi Florida. milioane de litri de Ji{ei s-au scurs zilnic in Golful Mexicului. $i asta nu este tot. Prima datd au forat ru$ii. viteza valului de lifei ar putea cre$te. De scafandri nici nu poate fi vorba. Este pentru a doua oarA in istoria umanitAlii cAnd se incearci forarea la o addnc.De aici se oblineau cele rnai mari recolte de pegte.i cicloni. Acum au incercat British Petroleum $i uite ce a iegit. ki An unnqkkiversus An'unnakki 9'7 Plesiunea este uria$e. Este o catastrofE. scoici. S-a incercat trimiterea unor submarine robotizate. de cAnd a explodat platforma 9i prine in prezent. insd diferd mult condiliile. In prezent nu se $tie exact nici mdcar cAte tone de 1i1ei s-au scurs. de exploatare piscicolS gi de aceea impactul asupra acestei piele va fi enorm. insb firi sncces. care se pare cd au ajuns la o adincime nemaiatinsi. Sunt experli care avertizeazd cd in cazul unei noi erupfii.unnak. Unde mai pui cd este gi sezonul in care peste golf trec zilnic milioane de pdsdri care se duc c5tre linutul Louisianei. in prezent zonele afectate. tot degeaba' A apirut o noud A: Care? tAqnegte R: Solul s-a crapat in dou6 locuri 9i petrolul va opn tn liber gi nestingherit pe acolo qi nu pare cd se rialele biolog bdteau caP in voci gi argum . Asta va amplifica gi mai mult efectul. Nimeni nu a mai lbst confruritat cu a$a ceva. Aici vorbim despre o exploatare marind. ceea ce ar duce la o catastro{E ecologicf. A: Dar pot rezolva problema? R: Din cAte vid nu. ki v ersus A n unna k.A fost o mare gre$eal5. respectiv ecosistem. turism. De restul. in a1'ara celor din imediata apropiere. Este cea mai impofiante zond. Grav este cd s-a intAmplat intr-o zond instabild climatic Ai intr-o perioadd in care sunt a$teptate uragane .ime atat de mare. dar nimeni nu gtie cdt va curge. Poate doar la evenimentul de la Valdez. nici nu mai poate fi vorba. Nu avem de-a face cu o cantitate finitd de produs sau cu o scurgere ce poate fi cuantificatd. care s-ar putea intinde pe zeci de ani qi care in cel mai riu scenariu ar putea fi globali. Se pot face doar estimari. dupa Alaska.96 An.

Speriali au invadat partea de nord a Iranului.unnak.ki 99 Trebuie si il amintesc Ai pe marele chimist rus Dimitri Mendeleev care a studiat ipoteza lui Lomonosov. Rusia a ajuns la concluzia ci zdcdmintele petroliere sunt limitate gi ca cea mai mare rezervd de care dispunea se afla in zona Azerbaijanului. morlalitate explicatd prin teoria meteoritului uriaq care a cdzut in aceea perioad5 pe pdmdnt. . A: Dar de ce sunt deranjaJi vesticii de teoria abioticd? t PdmAntului.98 fie cealalti. afirmAnd apoi ci petrolul este o substanld primordiali care vine de la mare addncime. francezii gi britanicii nu ii vor ldsa sd opereze in zond gi cA intreaga lor atenlie trebuie sd se concentreze citre descoperirea de noi zacdminte in interiorul granilelor lor.ki versus An. in prezent exista doud leorii: -teoria biogend de formare a zdcimintelor de petrol care susline ca petrolul ia nagtere din organisme marine care dupd moarte s-au depus pe fundul mdrii. iar conform acestei teorii perioada de formare a petrolului este de cca. Pe scurt. sub influenJa unor presiuni 9i temperaturi ridicate se unesc Ai devin cunoscutul petrol. cam prin 1946. In 195 I . dar nu au putut sta prea mult deoarece au fbst forlali de citre guvernul britanic si paraseasca zona. care se afld la mare adAncime. 350 . An.i. perioadd in care se susline cd ar fi avut loc in rdndurile florei gi faunei o mortalitate in masi. in anumite zone (dj fracturd>. prin care. dar ci Ei aici resur"ele se apropie de sffu$it.unnak. care a declangat tempelaturi ani. De aceea au investit masiv in cercetare. petrolul ar lAgni cdtre suprafafe. fiind acoperite ulterior de sedimente. ce nu are legdturd cu dinozauri gi peqti morfi.ki versus An-unnak. Teroria modernd ruso-ucrainiand susfine in prezent cd petrolul este o substanfd primordiale. dorind sd descopere originea petrolului. felul in care rezervele sunt generate qi modul optim de extracfie. funclie dc materialul avut la bazdl qi mai existd: -teoria abiogend care are adepii pulini 9i care postu- in diverse zone. Formarea liieiului ar fi gene sunt denumite roci mamd a zdcimintelor de petrol Aceastd materie. Nikolai Kudriavlev a postulat existenfa unui petrol abiotic. la un congres de gtiin!6. Dupd cel de-al doilea rizboi mondial.ki An unnqk. care are o migralie ascendentd' Existd mai multe tipuri de 1i1ei.400 milioane de inceput in perioada Devoniand. ipotezd suslinutd apoi qi de alli oameni de gtiintd ru. Bineinleles cd teoria este contestatd. Aga au realizat cd americanii. El a susfinut existenla unor falii la mare addncime.

Totul va fi expus poludrii. dar existd gi posibilitatea ca unii sd vrea sd ne ^ forfeze sd plecdm la un anumit moment. amestecul vaporilor sii cu aerul fiind exploziv. R: Nu am informalii in acest sens. Eu rimAn la pdrerea R: Eu nu cred mea. in funclie de concentralie $i de durata de expunere poate produce efecte cronice sau acute.unnak ki An. Pot aduce modificdri genetice pe parcursul mai multor generatii. In zonele de iesire lifeiul fa. iar in concentrafie ridicatd paralizeazd simlul mirosului qi nu poate fi detectat de om. Poluarea este atat de mare incAt va afecta ecosistemul gi oamenii din zond zeci de ani. blocdnd formarea globulelor sangvine in aceasta.100 A n. impiedicd absorblia oxigenului gi opregte respiraJia la nivelul celulelor.unnak. iar inghilirea sa . Va fi o catastroid planetara.ar vrea aga ceva? cf. Hidrogenul sulfurat este extrem de toxic Ai uqor inflamabil. Benzenul iritd ochii.ne$te cu fo4d maximd. Nu am argumente gtiinlifice care sd susfind o astfel de teorie. Tofi stem in Da.u nnak. Mai grav este faptul cd odatd cu lifeiul apar gi compu$ii chimici specifici. A: Despre ce substanle este vorba? R: Despre hidrogen sulfirat. benzen $i clorura de metil. Odatd intrat in organism.1% poate ucide in cdteva secunde. Asta md frdmAntl. cd nu se trage un semnal de alarmd cu privire la consecinle. ki yersus An. iar zdcdmdntul este uriag. A: Dar nu se poate sa curgI la nesfer$it! R: O sd curgA ateta timp cAt va exista petrol acolo. care ar face orice spre acelagi loc. Problema este ca nu se spune nimic. Este ca gi cum s-ar fi infepat o artera. Asta inseamnd cE lileiul va fi pufiat de curen(ii oceanici gi va ajunge in cateva luni in nordul Europei gi de acolo va inconjura intregul glob. A: aga ceva. iar la concentralii peste 0. Iar daci nu se opreite va fi haos la nivel global. Atacd sistemul nervos. iar acegtia sunt toxici qi d neazd sandtdlii in moduri inimaginabile. pentru care este toxic. Benzenul este o substanla extrem de inflamabili. repet. pielea gi clile respiratorii.cd existd grupuri a-9i atinge scopurile. cine crezi $i . In concentratie redusd are miros neplicut de oui clocite. cA a fost o gregeald.ki versus An unnak ki 101 A: Fa eu cred. Mi se pare o utopie. se concentreazd in grdsimi gi in mdduva osoasd. Din pecate se pare cA nu se va opri in curdnd.

unnak. a continud aga.ki versus An. dar sunt doar teorii. dizolvi plassA existe. poate intervenJia divind. sunt preluate de nori gi aduse apoi pe pdmAnt prin ploaie. In caz cd veli avea genul dsta de probleme sd gtili despre ce este vorba. Nimic nu dI rezultate. Dacd omul nu . ki 103 poate cauza pneumonii chimice gi corodarea mucoasei A: Dar cred din apd. in zone diferite.tie.ki An. Dar dacd nu se face nimic. A: Deci nu existd nicio solulie practicd? R: in prezent nu. A: Dar la noi gazele nu vor ajunge? R: Ele sunt foarte pregnante in acea zond. Austria gi o buni parte din Rusia. Avem vreo soluJie? R: Nu qtiu. R: In prezent nu existd nimic concret. degi substanle care ies odatd cu petrolul. De ce? A: Pentru cA cineva are interes sA nu panicheze lumea. A: Bun. Eu nu cred cd s_ar crea panicd. Oricum t I Rom6nia are o pozilie geografici de exceplie. atunci sd gtii cd R: S-ar putea si aibd dreptate. In rest se vede neputinla pe fafa lor. adici i . Fiecare sd faca ce crede de cuviinld.unnak. Cehia. Eu 1i-am spus toate astea nu pentru a te speria ci penru a le spune celorlalli. h versus A n. ce trebuie sd facem? R: Eu personal nu gtiu ce sd fac Ai incotro sd o iau. nu i. dar poate se aerului $i nu se mai permite accesul. dar toxicitatea maximd o au acolo.i erea. O sd fim inconjurali de apd. Crede-md cd s-a incercat tot ceea ce este omene$te posibil.unnak. Toatd lumea se mobilizeaziL cdnd apar televiziuni sau cAnd vine cineva de la guvern. Se sperd gdsirea unor metode prin care sd se astupe locurile. dar nu o sa o putem bea! ticul gi corodeazd metalul. atunci clar va fi poluare masivd gi in alte pd4i de pe glob.u nnak. gtim. Daca acest ciclu este unul continuu. Din informaliile pe care le am chiar gi curdtarea zonei se face ftri prea mare tragere de inim[. cd existd filtre care sa extragd substanfele R: Nu gtiu aceste vor inventa. la fel 9i I Ungaria. degi imi doresc sd nu fie a$a ceva. in acea regiune. A: $i atunci ce ar trebui sd facd lumea? Sd gtii cd in urma cd4ilor mele mulli imi trimit mesaje spundndu-mi: Bine. Bineinfeles ce ele sunt gi in atmosfer[.102 An. Este adevfuat ca am informaliile necesare. o sd se ajungd la nu cel em cd erup{ia qi la nivelul vom avea probleme mari cu apa potabild. A: Eu totugi nu pot crede cd nu exista o solulie. dar nu am solufii. Bdnuiesc cd aici nu prea ajung aceste informalii. R: Nu mi se pare corect.

unnqk ki versus An. dar noi parcurgem rotalia intr-un an de zile.ki An. dar nu vdd legdtura dintre noi gi centura fotonici a pleiadelor. Universul este fomat din v-gllelwi energeticecare au o migcare centripeta. Centrul constelaliei il reprezintd steaua Alcyone. Ea a suscitat interes abia in momentul in care s-a constatat cd localia nebuloasei coincide cu proieclia orbitei Sistemului Solar. Absolut totul se invdrte. Nu s-a dat mare insemnitate acestei descoperiri.on" uor-f. Dar el s A: Da.-'-r 26. la o distanli de aproximativ 400 de ani lumind.000 de ani. fotoni. Totul se migcd la unison gi toate energiile generate sunt similare. Acest aspect are un impact major acli arfio sistem gi \ \ protej ate? R: Am auzit. asta este ceea la ideea ci el gtie ceva. A: Bine. R: Centura aceasta este formatd de fapt din benzi. c ile evenimente sa se produca gi cd anumite .ki 105 i' I in sistemul nostru solar. Sistemul nostru Solar orbiteazd in jurul cen' trului galaxiei.104 An. Aceste vortexuri dau nagtere unoi oi6ite"naiwale. compacte. impreund cu Sistemul Solar ne invArtim in jurul centrului galaxiei. Aici este vorba de mii de ani.unnak. Inifial s-a crezut cA este o nebuloasi formati din gaze cosmice sau praf. Aceastl centura fotonicd incercuieqte Sistemul Pleiadelor. care . ca o centurA. Un ciclu complet dureazd aproximativ' a$a numitd centurd de 1 . demonstrate fizic. Totul are o logicd. Aceastd zond a fost descoperitd in 1961 de cdtre o sondA spalial[. denumita gi Soarele Pleiadeior. A: $i noi urmeazd sd ne intersectdm cu aceastd mas[? R: Da. A: $i centrul galaxiei unde se afld? R: El se afli in Constelalia Pleiadelor. jurul A: La fel cum Terra orbiteazd in Soarelui? R: Da. $i noi. de unde gi numele. preiG6ilite. Eu cred cu tdrie ci Universul este o fiinla vie.w|nak. Vezi tu.ki versus An unnak. totul este un intreg.

a spafiului este o sulsd puter_ nicd de radialie electromagnetice ce poate fi detectaid atdt in spectrul vizibil c6t qi in cel il luminii de inaltd frccvenld gi al razelor X. Nu existd do_ ambele emisfere. Oamenii vor evolua prin ridicarea nivelului corytiinlei. R: Da. A: Se spune ce intrarea in Centura Fotonicd va aduce lumii o noud spiritualitate. dat nu tur lucru bun.ki 107 A: Asta ar fi un argument care sd sprijine afirmafia cd acum 11.ki rersus An.\ 106 An. Este $aDSa noastrd sd ne schimbdm. l---^-:-rr-. unnak. A: $i dacd sunt posibile teoretic.unnak kiversus An unnqk. De asemenea se presupune cd cel ce ar cdldtori printr-o astfel de gaurd ar avea o vitezi superioard vitezei luminii. de ce nu ar fi posibile 9i fizic? . Asta inseamnd cd doar anumite zone vor putea fi ferlile gi deci locurbile. care reflectd mediul inconjurator aflat la celalalt pol.Sunt ipoteze. Tot ceea ce a tbst se va duce lasdnd loc unui nou inceput. A: Dar teoretic ele sunt posibile? R: Teoretic da. Se presupune cd iegirea din capdtul gdurii ii apare observatorului drept un glob. care in loc sd se deplaseze la supratala mdrului o ia pe scurtdturd prin interior. sd se topeascl gheala 9i intreg Pimintul sd fie inundat. Dar de deschis. sunt teorii. Asta nu inseamnd cd sunt realizabile. Unde mai pui cd lipsa de ploaie datorati ghelii in exces va face ca radialiile sd creascd. Asta este o lume noui.. Md rog. insd ele sunt o solulii pentru ecua{ii fizice. Va fi ca o noud na$tere. f'apt care va aduce cu sine fluorescenta tuturor corpurilor. de puntea EinsteinRosen. insd sunt solulii R: $tim cd aceastl zond. Se pare Je PaIg 94-vaglluenta tot viul. Nimic atiinlific. existi gi teorii confbrm cdrora o Terra va intra intr-o noud dimensiune gi o altd 'ferra va rdmAne in aceastd dimensiune.spec. la o noud lume. A: $i dacd totugi suntem in pragul intrArii in centurd? Prea multe voci fac referire la sihirnbare. Adicd viaJa va putea fi trAitd doar la Ecuator. . care se va deschide la un anumit moment? R: Sunt aqa numitele gluri de vierme. nu am auzit sd se fi deschis vreuna.a rot ceea ce se in cheamd elec S_a demonstrat ci o 'ictivitaie int dica nivelul de exci_ talie a atomilor. A: Tu ai auzit de o poafta stelarA.000 de ani a avut loc potopul lui Noe? poate fi Asta un argument? R: Poate fi.ig! datorira radialiilor qi ui uG. Se face aceasti analogie cu un vierme. Gdurile de vierme sunt construc{ii matematice care leagi zone indepdrtate ale universului folosind o scurtdturd.ki Ah ltn1ak. am auzit de asta. teoretice pentru ecualiile teoriei generale a relativitdlii. dar este dificil de afirmat. la o viald mai bund.

. dar pe alte planete poate. A: Eu il vdd..Ei nu au logicd. dar trebuie si existe aplicabilitate. sunt consideralii teoretice.'. ^ iii"iiil"o"ii' extraterestre...Ji'. Pentru tine timpul inceteazi sI mai existe. R: Cam aga ceva. . imagini n-"u ar avea legdturd cu realitatea existente "r.r1un" a._ recteze anumite imagini care sd te atragd. A: SI presupunern ci cineva ar avea intenlia sd te facd sA treci prinlr-o asemenea gaurd. .T:. drsrrugere gi cd oamenii "a 3l:i s_ar lnorepta cu incredere cdfe aceste portaluri. R: $i eu admit.l. st[pdni gi realitatea? A.rupun"rn ar fi foamere. Nu iti ascund cd am primit informalii ci guvemele vor admite in curdnd faptul cd sunt in directd legdturd cu anumite civilizafii galactice.. A: Adicd r[mdi blocat acolo? R: intr-un fel. put. pdnd nu vid nu cred. nu poale fi rnanipulat? R: Curn adicd manipulat? . Oricum prin gduri se poate circula in ambele sensuri? Adicd dacd intri p"f . Am auzit qi eu anumite zvonuri. haos.ki 109 rostul. a"-ie nJ'* . . dar vei sta un infinit. A: Cum adicd? R: Simplu.ri Daci srapdnesc rimpul gi . A: Pe Tena nu. Sd presupunem ca la un anumil momclrt pe r erra s-ar deschide asemenea gduri. sunt speculalii.Oricum eu vdd aici o hibi. Nimeni nu a iegit sd ne spund de aceste lucruri. Nu ar putea sa iti . asta nu inseamnd cd este demonstrat cd . apoi sd il teleportezi gi sd il remateriahzezi in alt loc? Nu existd aceasti energie pe Terra. Tu ili dai seama ce cantitate uriagd de energie ar fi necesard pentru a descompune un corp la nivel subatomic. . iardgi. in teorie poli presupune orice..qi ar vedea o lume mirificd. arunci cu siguranrd u. dar de iegit nu iegi.:'iT ilf.qyfi.ki An unnak ki versus An unnak.J icolo? R d1. A: Asta este cea mai tare informafie! Habar nu aveam.Totugi plecrind de la teoria trage cat mai multe suflete.. Sd p."*i. dar sunt zvonuri.u. A: Dar gi Vaticanul a admis intr-un mod voalat existenfa unor forme de viatd extraterestrd.. rie.108 An unnak. Dar repet. avea int"res sa faca aceste manipuldri? A: Cei care nu vor sd ne scape din mAnd. cum cd in timp au existat intdlniri cu anumite forme de viafd spre r. Intri intr-o tiacfiune de secundd. in timp ce pe pdm6nt se scurg anii. nimic palpabil. aflat la capdtul tunelului..i ..s. }."r4i rnuebarea este dacd ceea ce vad va fi gi realitate.. R: Toate exisrd in teorie. tu stai prins in trecere.pu1irf .. . dar in mintea ta tu te afli permanent in trecere. A: Dar porlile tarca? de trecere intre dimensiuni.d ".u fi r. R: Iardgi. Adicd tu intri intr-o gaurd de vierme gi faptic rdmdi acolo. unor bilirA R: Pentru ca gtiinta ac demonstreze practic ace viitol ne-am putea trezi a dar in prezent este imposib A: $i globul de care vorbeai.ki yenus An unnak. R: $i cine sau de ce crezi cd a. . telepor- f. Intri.e adormi simrurire 3 si:n'ild. S_ar uita in interior.J..'p"_lm"rff*f....1 asemenea posi_ gr de posibilitatea realizirii R: Teoretic da. molecular. Cei care ne conduc de milenii gi care au interes . doar cd tu nu realizezi. Teroria spune ch odatd intrat timpul capdtd altd dimensiune pentru cel in cauzd.

ki Yersus An unnqk ki 111 existd. nimic special. insd abia in 1938. filmulete cu nave extratereste. Probabil cd acea zona corespundea intereselor lor gi de aceea s-au hotdrAt sd revendice teritoriul gi si il numeascd Noul linut $vab. R: Te ref'eri la Amiralul Byrd? A: Da. pegteri. Cdutau ceva cu care sd cdgtige rAzboiul. au inceput cam prin 1903. nepopulatd gi deci nu exista riscul unor scurgeri de informatii. A: Ili dai seama cd nu degeaba armata americanA a pomit cu o intreagd flotild cdtre acea zond' Aveau ei ceva informalii! Poate chiar gtiau de un contact E. A: Dar sunt poze. A: Dar dacd de fapt germanii descoperiseri.T. Probabil cd acolo gdsiserd un loc bun pentru a-gi construi o bazFL mllitard. nnqk kiversus An unnak. R: Sunt poze cu amrmite obiecte zburAtoare. nazi$tii s-au concentrat in mod deosebit asupra unei zone din regiunea Queen Maud. prin '40? R: Oficial.unnqk. . Personal cred ca aveau mai mult interese pecuniare $i militare. GAndeqte-te ce ei au cartografiat sute de mii de kilometri din Antarctica gi cd au descoperit teritorii imense care nu erau acoperite de gheald. o energie speciali? Dach li se ardtaseri anumite secrete atunci cdnd au ajuns in Antarctica. lacuri gi izvoare termale. Este o posibilitate. Daca sunt pdmAntene sau extratereste nu gtim. R: Pdi exact de asta i1i spun ci aceste obiecte zbur6toare sunt posibil pdmAntene. atunci poli presupune cd sunt pamantene. dar asta nu inseamnS. Acolo era o zon5. au fost capturate de cdtre . sigurd de experimentat pentru cd nu mulli puteau ajunge $i de asemenea era o zond. . in urma interactiunii cu anumite forle extratereste. Dacd te gAndegti la Societatea Thule gi energia Vril. primele expedilii germane cdtre Antarctica. inainte de sfhrgitul celui de-al doilea rdzboi mondial.1l0 An.ki An.

nu reprozrnta nirric special. cdci scala fusese depa$rta. asta cu soarele se qtia mai de mult. Eu vorbesc de ceea ce se qtie qi anume nazigtii aveau cercetdri in domeniu. Nibiru' care . R: Putem plesupune orice. explozie sosl6bit. in ce mai mult. unn a k. gi deci nu puteau confirma sau infirma zvonurile. Tu vezi ci soarele a inceput s5 aiba un comportament ciudat? R: Eh. cd au zburat cu nave. A [Jrn rntbrmatiile pe care le delin gi care vdd cd se adeveresc din cc.. ki versus An. Mintea umand are darul de a face din lanlar armdsar. dar astea sunt supozifii. care oricum nu se puteau aplra. cd au fost coborAli in adAncul pemantului. prea se intdmpld toate acum. t)a. Dupd furtuna solzrd drn rrorembne 2003. cdmp magnetic terestru fotuqi. mod simPlist. To ui u'tiit d" o noul planetd. dar cu toate astea existd anumite legi ale fizicii gi matematicii care nu p()1 ii anulate. intr-adevdr se intAmpld cd a. prima problemd gravd o vom avea c:u explozrile solare. gi mi refcr la uflndtorii doi-trei ani ne va aduce rnari surprize. unnak. Ceea ce era ipotetic cdndva se transformd in cetitudine. cd au fost iniliafi de cdtre reptilieni.112 An. intr-un ^-e. Tiebuie sd rAmanem ralionali. se intdmpld acum gi probabil cd sunt anumite batem caPul rd gAndim! -' dlemcnle care se srlprapun. Faptul cd acum avem parte de anumite fenomene cumulate.fost deja vazutd undeva dupd Pluto? se pare A.. vei avea un rdspuns in cealalti.unnak. expulzie de materie. ki An. Dacd faci ceva intr-o parte. Sunt tot legi ale fizicii. instrumentele de mdsurd a activrtdlir solare au trehuit recalibrate. A. Este o reacJie la ceea ce se irrtdnrpla in llnivers. dar ele sunt interdependente yi deci nu trehue sa exageram. 9i va fi 9i mai intens acest bombardament ener- A I{ tarA. Eu c:red cd timpul care va veni. R: $tiinla este in continul expansiune.ki versus An'unnok ki 113 care le-au dezvlluit anumite secrete? Nu putem presupune cd la randul lor americanii au ajuns acolo $i intrand in contact cu aceleaSi fiinle au ajuns la concluzia ci decdt sA spuni adevdrul mai bine dau <vina> pe nernli.

Adicd cam la 65-645 km distanld de suprafala Tenei.ki yersus An. A: Totugi. toate au o influenld. A: $i este public acest lucru? R: Bineinleles cd nu. o antend? R: Este un radiotelescop care are o antend care emite in loc sd primeascd. strapungand to(ul. De altf'el am fost mai de mult la baza HAARP din Alaska gi am ceva informalii despre ceea ce se des{dqoard acolo. A: Nu crezi cd ar putea fi 9i implicarea HAARP? R: Ba cred.ki yersus An. El transmite unde care incdlzesc unele zone ale ionosferei cu scopul de a impinge masa in sus. se inlAmpld. a cutremurelor? R: Da. Din cate $tiu exista ceva similar in Rusia. Undele electromagnetice sunt apoi reflectate cdtre Pdmant. E clar cd se intAmpld ceva! R: Da. .unnak ki 115 personal mA bucur ce trAiesc aceste timpuri. Puerto Rico 9i Norvegia. A: $i se poate utiliza programul Haarp la influenlarea climei. trecem printr-un nor de energie.unnak.ki An. aceastd invazie de descoperiri. Ji-am spus.114 An unnqk. sunt reale gi palpabile. insd ansamblul lrebuie sd cuprindi 360. CAnd am fost eu acolo erau aproximativ 50 de antene. Simtul de cercetator este stimulat continuu gi bdnuiesc cd nu sunt singurul. Oficial HAARP adicl High Frequency Active Auroral Research Program se ocupd cu bombardarea atmosferei superioare numitd ionosferA. po4iunea incdrcatd cu electricitate din jurul pdmdntului. A: Dar este un aparat. Soarele are un comportament aparte. A: $i cine coordoneazd proiectul? R: Departamentul de Apdrare al Armatei. Aparent pare un proiect gtiinlific ce are ca scop imbundtAlirea comunicaliilor. aceste fenomene extreme la nivel climateric se petrec.unnak.

A: Solulii avem? R: Sd informdm lumea pentru ca si igi poatd face alegerile in cunoqtinld de cauzd. CAnd $i unde va acliona HAARP nu $tiu. unn ak. adicA centura de care i1i vorbeam. Numai aqa igi pot face o opinie corectd .4n. R: Nu. Eu personal cred ce este vorba de schimbdri la nivelul intregului Sistem Solar $i care se datoreazd interacliunii cu norul de energie. doar sd infelegem ci dcolo unde sunt fenomene naturale ele au o logicd fizic6. cel pulin nu din postua in care ne aflnm. Oficial au spus cd acest proiect este un salt R: Nu putem $ti. cu omul care este picAtos gi a produs cataclisme.sus. Sunt lucruri logice.: [. dar o fac in cunogtinld de cauzd. ki An. ki v er. unnak. md refer la cea academicd gi la cea a cercetdtorilor independenfi.si echilibratd. dar clima se va altema aberant $i din ce in ce mai intens. este rdspunderea mea. dar exista anumite calcule care se pot face. Eu aga consider cd este corect. DacI qtiu cd soarele emite radialii gi stau la plajA. A: Am mai putea transmite ceva cititorilor? R: Si se informeze permanent.R: Da. Trecem printr-o perioadd nemaiintdlnitd pana in prezent $i este greu sd faci aprecieri. Trebuie sd ne scoatem din cap chestia asta cu supranaturalul. iar acolo unde sunt nenaturale au o explicalie $tiinlificI. cu pedepse divine. ki y ersus A n. nn uk ki tt7 A: Deci armata e coordonatorul.''t 116 An unn a k. . A: $i cum putem gti dacd este HAARP so. A: ldeea e ca nu putem face nimic.niversul? . Impofiant este sa asculte ambele tabere.

abnegalia gi ddruirea sa. 1i se pare normal6? Argus: Pentru orice om lucid este limpede cd traversdm o lume bulversatd. trebuie si admitem cd suntem . armonie. nu sunt doar cuvinte goale. A: Dar care este motilr. derutati. cum se doregte a se llsa impresia. Este un om a cdrui formalie gtiinlificd il pune mai presus de orice dubiu. echitate. mai ales sub aspectul diferenlei domeniului de interes pe care fiecare din noi il abodeazA. $i el este gi va rdmdne un cAutAtor al Adevirului. De-a lungul timpului. ci in primul rdnd sub aspect moral. Eu am mare incredere in el datoritd imaginii de ansamblu pe care mi-a dovedit adesea cd o are asupra lumii. Aceastd crizd morald constituie cauza esenliald a momentului in care ne afl6m. prin munca. Aryana: Tu cum percepi perioada in care trdim. nu doar sub aspect economic. o fiinlA pentru care iubire. disperatd. o entitate cu o misiune gi un destin foarte speciale. Ceea ce m-a frapat intotdeauna a fost comuniunea ideologicd gi similitudinea informaliilor. lume care gi-a atins limita criticd a propriei existenle. ci reprezint[ insdgi raliunea de a fi. 9i sd ajungem la o solulie de evitare a catastrofei finale. Acestea sunt unele din pufinele motive pentru care l-am rugat sd imi acorde un interviu. spiritual. cine este de vind gi cum putem injelege ceea ce se intAmpld? Argus: Dacd vrem sd inlelegem ceva din ceea ce ni se intdmpld in aceastd clipd. recunoa$tere internalionald.rl.V Argus este un bun prieten. el a adus acestei minunate jdri RomAnia. moralitate. In prezent el este stabilit in Suedia unde igi continud munca in domeniul cercetdrii gtiinfifice.

. politice gi nu numai a existat din vechime 9i existd ntuat. Dumnezeu a fost transformat in inchizitor. rdzbundtor qi agresiv cu semenii' Istoria sa este una a violenlelor. i s-a spus continuu cd este separat de Dumnezeu gi. egoist. Mdntuirea. Invaleturile marilor spirite nu ne-au fost suficiente.120 An. gi eu cred acela$i lucru. s-a schingiuit. A: Aqa este. in egald mdsurd iubili fErd nici o discriminare. Sistemul occidental' cel mai ldudat. in loc de entitate izbdvitoare. Treptat. l-a culpabilizat pentru aga zisul . A dominat .a ium il relevd cunoaqterea actuald. s-a excomunicat. a ajuns in colaps gi nimeni nu vrea si discute cauzele .unnak ki 121 aici datoritA gravelor erori pe care le-am comis de-a lungul timpului prin necunoagterea adevarului despre noi.ki yersus An unqk. Totugi accentuarea prdpastiei economice. in mintea multor oameni stdruie o intrebare simpld: - meditat. emnat decdt un cumul 9i festate de-a lungul isto- in u aga-zis pdrea lumea din Estul subvalorile Ceea ce estea' a regr- Pentru murilor comuniste a fost. exploatatI $i linutd in ignoranti. nevoia de iubire necondifionata a tuturor semenilor este o necesitate absolutA a conviefuirii in pace gi armonie. s-a spanzurat gi s-a ars pe rug. a fost rdstignit.unnok. fie exclusiv de condilia sa materiald decAt de cea spirituald. $i-a exacerbat orgoliul devenind individualist. nu-i poate veni decdt ascultAnd orbegte de reprezentanfii de pe pdmAnt ai unui Dumnezeu pedepsitor.unnak.adevdrul" coni'eclionat de cei ce au delinut puterea politicd gi economicd. manevratd. i s-a spus.i cel politic. Cel ce a voit sd le releve oamenilor adevdrul. protectoare gi iertltoare a$a cum l-a infbligat Iisus 9i a. ignordnd semnificalia simbolicd a legendei..ki An. Dacd s-ar fi luatd in seamd doar cdteva din invdldturile lui Iisus. o mare dezastrul unui rdzboi. indemnul de a sdvdrgi intotdeauna binele aproapelui . Absolutismul religiei devenise la fel de crud ca. a luptelor fraticide pentru acapaftrea de bunuri pentru dominaiie politici Si relig.ki versus An. omul s-a indepdrtat de un astfel de Dumnezeu $i s-a preocupat fie mai mult. in loc sd se pund accentul pe latura divind din om. neindurdtor gi aspru. demn mai degrabl de vremurile mitologice $i tribale decdt al rurei religii constituite ulterior. revelarea originii divine a tuturor oamenilor care decurge din condilia de fii ai aceluiaqi Tatd (Dumnezeu). cum putem schimba ceva? Argus: Cunoaqte adevdrul gi adevdrul te va face liber. ar fi fost suficiente sd fericeascd lumea prin stingerea tuturor conflictelor intre oameni. iertarea. Marea masd a fost totdeauna minlita. religioaqi se. dacd ar fi fost respectate. treptat. dar ce putem face. In numele acestui zeu. N-au putut realiza o masA criticd.pdcat" al Evei gi al lui Adam. a crimelor gi a rdzboaielor. omenirea ar fi fost astdzi cu 2000 de ani in avans. dupd o clipd de eufbrie.sunt chintesenle de adevdruri care. indiferent.ioasd.

Existd acum o intreagd literaturd pe aceastA teme. Nu a inleles cd totul este interconectat. Din nefericire. sd genereze mari dezechilibre $i la nivelul intregului univers pentru cd toate sunt legate intre ele qi interdependente. . fiecare gAnd potrivnic semenilor nogtri.ki 123 Argus: Contrar a ceea ce ne spune qtiinla oficiald. influenleaze intregul univers. Legea de fiinfare gi de funclionare a universului este aceea de infiptuire a binelui. cd prin g6ndire noi ne credm propria noastrd realitate. bine sau rau. Este clipa confruntdrii a doi factori esenfiali: omul gi universul.unnak. sd ne controldm intreaga noastrd gAndire gi comportament fdcAnd pasul spre o radicald schimbare. Acum mai mult decdt oricAnd suntem chemali.$ An.ki vers.unndk.122 An. jefuind. Dar dacd pdnd acum Universul a avut rdbdare cu noi. Ne putem salva acum sau niciodatd. Nimic nu poate exista izolat. distrugAnd. prin mii de surse venite din univers. lumea este a$a cum o gAndim. in acest moment s-a aj uns la capdtul funiei. Aceasta a fost marea gregeald a filozofiei 9i a gtiinlei materialiste. Fiecare intenfie de a face rdul. cd deci. Ni se cere doar sd facem uz de inlelepciunea care ne conecteazd la sursa noastra divine gdndind qi sdvdrgind binele. cd tot ceea ce facem sau ni se face. Universul nu mai are ribdare. separat de intreg. trebuie sd inlelegem cd ea nu este decdt rezultatul propriilor noastre erori. evident.tmqk ki An. nu am optat intotdeauna prin lunga noastrd odisee cosmici pentru bine ci am sdvArgit multe erori. cauzd prim5 a intregului Univers. mai clar spus. am fEcut mult rlu ucigand. fiecare gest distructiv au provocat $i continui. ddndu-ni-se liberul cunoa$terea de arbitru.utnqk ki versus An. Mintea noastrd insdqi este o pAfticice din marea minte a universului. este clipa confruntdrii dintre om gi Dumnezeu. neiertrind. ultimi ore nu se mai limiteazd la simple afirmalii ci aduce argumente de ordin qtiinlific 9i pragmatic demonstrAnd existenla unei surse spirituale inteligente. DacA nu ne place lumea in care trdim.

.. s-o numim metaforic adamicd.tei spirituatizaie. Universul. vor r5.. Ca urmart ... An. A: Sd sperdm cA aceasta nou5 energie ne va invAlui pagnic qi cd schimbarea va veni ldrd pierderi gi ci toli vom apuca sI tr[im in aceaste noud lume. in consecinld qi vechile . sub $i toate formele sale _ va deveni incompatiUif inalrd trecvengd qi va fi anihitar. vletut doar cei care igi ela comportamentui pe pe un registru de frecventi mai inalt. ori nu va fi deloc. foloseqte pentru cvenfd christicd". a viefii ". insd in plan energetic. Se crede ci intr-o epocd.irn? . boli incurabile. Voi .r'. sunt modificdri care demonstreazd cre$terea "l. A: Dar cum crczi cd putem reduce pierderile sau mdcar intArzia pufin.".mane foarte pufini pi numai dintre aceia care vor fi capabili si inleleagd mesajul acestor vremuri.a..ii. intreaga lume vie.i..!i*. ADN-ul uman ar fi avut 36 de spirale gi intr-un timp mai indelungat s-ar ajunge din nou acolo..'A rnceput de. ADN-ul uman va mai adduga.."i.... Beneficiile vor fi imense. s-a spus ci secolul al XXIlea va fi al religiilor....i timp al transformdrii. Tot ceea gindi re negativd.oaa.p. agresivirate. f*. A: $i in ce crezi cd vor consta schimbdrile? Argus: Vor fi nenumdrate.l.unnah_ki verstt An unak ki An unnak ki versus An unnak. Toati zgura gdndurilor noashe acumulatd in mii de ani plutegte acum deasupra capetelor noastre . toate celulele "^. Din cei mul1i. incd zece spirale pe lAngd cele doud existente. dar majore vor fi cele nevdzute cu ochiul liber.ki 125 A: intr-adevdr sunt voci care afirmd.124 des. putem evita un sfArgit catastrofic numai prin schimbarea modului de gAndire. cum o numesc cercelalorii din domeniul spiriiualitalii. Avem deci aceasta $anse de a influenJa viitoarele evenimente cosmice in favoarea noastrd.. Este suficient doar sd vrem. ne spun ca ne aflAm Ia sfrirsirui unui ciclu.egoism.d. Nu! Secolul al XXI-lea va 1-r al spiritualitdlii.". Ngua energie va insemna o noud epocd in existenla lumii gi a Cosnrosului. nu molecular. Cu alte cuvinte. pimAntul.. ori nu va fi deloc.. o epoca a congrii. numit de cdtre unii "orrni"". Din centrul Galaxiei noastre Tema flux de energie de inalti frecvenli "l O. preg[tirea pentru noua lume va insemna qi un timp al puriticdrii prin multe incercdri catastrofe naturale.upra:i^:19i.r.. cei ce vor supravielui vor suferi .-".....i." .. din ce in ce mai cI ne aflAm la o rdscruce."ritaiii activiralii solare gi scdderea magnitudinii cdmpului peo_ magnetic. mari instabilitdli sociale $i dificultali economice. EI spune o-cosmic de acela in care a acum va fi o noui venire h in care invdfdtura sa va fi . Argus: Din nefericire. irt. nostru gi frecvenla noii energii care va scdlda plaaeta se Argus: Aga este. Autori care par a fi bine informali ne spun cd prin gAndurile noastre noi putem influenla in sens benefic chiar qi cAmpul de energie din centrul Galaxiei noastre. Gralie acestui fenomen. Vezi tu... modificanJ "i. va stabili un raport de rezonantd.. "ou lenomen care va determinao mullime de transfJrmdri in u"".la marea sincron zare galacticd. razbunare .afectdnd cerul. Scdldat in noul cdmp energetic de inaltd frecvenld.Toate sursele care se refere la acest montent al universului. *'r""" vor e cu o operd insemnatE in ifitualird{ii.i . . iri"a.sau distructive ia adresa naturii ". pdnd c6nd mai mulli se vor Eezi? Argus: Este momentul schimbdrii frrd de care nu se poate intra in viitor.in evolulia sa $i la incepur O" . De noi depinde dacd va mai fi. J.

dar numai in limitele bunului sim!. Obiectivul' esenlial al "un:ult:rii evoluliei il va constirui exrir)derea capacitarii O" tere a creierului.126 An unnak ki versus An undk. Are o conotalie strict darwinistd : . propdvdduit prima oard de lisus.. . este contrard moralei divine.. il constituie cruzimea constatatd in naturd prin nranii"u unei.ra transcende conditia sa animal5.". In dimensiunea a 4-a gi a 5_a la care G. prind la intelegerea sacruiui. Iui va elimina legea karmei din destinul uman qi ca urmare vor lua sfhr$it bolile gi suferinfele care erau explicate prin acest mecanism.unnqk. de huzur. Argus: Eu sper ca noul model social sd fie unul bazat pe principii divine. ce se poate trdi foarte bine gi cu prot"irr"i. Braden sustine cd se va trece. conhard ideii de divinitate. creierul uman va obtine capacitutea Je u penetra in invizibil. altfel spus. Dacd toate resursele unei comunitali au o limitd. cA este normal gi moral ca unii indivizi sd aibe tot $i altii nimic. Cooperarea venitE din spiritul de intrajutorare... proprietatea privatd se va plstra. Este total de neinleles cum.il. A: $i toli vom beneficia de aceste schimbdri? Argus: Se crede cd toate fiinlele de pe Tena vor face un pas in dimensiunea urmdtoare.. in numele politicii liberaliste se poate susline de cdtre oameni ce par a fi consumat in viala lor cdteva lecturi.i . pe care o vom incheia "a la ooflnla noastrd pentru a continua sd experimentdm in alti timpi. nu este clar cd ceea ce se adund intr-o parte se ia dinlr-alta? Orice avere in exces.mdndncdJ pe altul ca sd nu fii tu mdncat.""t i. marile averi? Argus: Atdt cat se poate prevedea acum... intr-o lume spiritualizatd. A: Adicd vor dispdrea proprietdjile private. Voa. Nu are nici o gans[ in viitor. De aceea se crede cd hrdnirea camivori Ia om cdt qi la alte specii va fi -ar6t ". . specii cu alta. de origine vegetald.".li1t transformdri biologice care le va oferi o inldligare fizicd corespunzdtoare varstei de 33_35 de ani (aproximativ vdrsta lui Iisus). Atenlie! Nu este citat Marxl A: Asta cred cd se aplicd mai mult in fostele {dri socialiste.. bazatd pe concurenle. Vom inleiege vrala este doar o experienp..unnak.*1i" lr"a emulii lui actuali din interese foarte p. Cel mai putin inpies fenomen din ordinea cosmicd 9i argument i..ki 127 tsxrsra sulrclenre dovezi oferite de cei cu hrand exclusiv vegetariand.""i. Evolulia este dirUatd de resorturi cosmice gi nu de intAmplare.tea la fen9m91 biologic inevitabil. ". ConcurenJa este inumand gi imorald. in alte forme gi in alte sfere de ^ **. va fi cea care va domni in viitoarea societate umanA.Viitorul model social nu va fi nici comunibt gi nici capitalist oricAt de mult este cidelnilatd economia capitalistd de piafd.. punerea sa in inferioritate sub orice formd. doborArea partenerului de competi{ie._ vent de atei impotriva ideii de existenla a divinitaii. Adams Smith spunea inci din secolul al XVIII-lea cA orice avere este un furt. pdntr-o moarte iminentd ca pdnd ucum. aanau_i_se u. adicd atdt cAt este necesar pentru o existenld decente. op*anau_r" adevdrului despre noi.ki An. ua iirpur". dincolo de valul care ne ilesparte acum cand ne afldm in cea cle a 3-a dimensiune. o indumnezeire a omului care ...inour_ a originii noastre divine gi a rostului pentru care suntem aici. Va avealoc. cum naiv considera Darwin gi if .invinge ca sd nu fii invins" . int-o lume sdraci este imorald. A: $i probabil ce vom avea parte qi de un nou model social.ki versus An. dominantd astdzi. Modificarea comportamentului in acord cu legile sacru_ . n9u creier pi o noud biologie.

culmea. A Trebure sd fii ingiduitor. A: Eu nu subscriu ideii.unnak. Argus: Occidentul numegte presa cAinele de pazd al democraJiei. noi venim dupd zeci de . profesionigti care sd inforrtrc-ze si nu si dezinformeze.. Din pdcate in presa bulevardierd ir-rtdlnim o grdmadd de indivizi amorali. dupd cdgtig a ucis ultimul dram de bun simt din sufletul celor implicali in mass-media. cinsti$ 9i care.unnak. responsabili. este o unealtd de nddejde a democrafiei. care igi vdnd sufletul pentru cafva arginli. O presd liberd inseamnd o lume liberd. A: Si gtii cd ei acoperl un segment al cititorilor.128 An. Argus: Sigur.ki A n. Probabil cd cu timpul se va cerne. . Poate par aga. Eu cred ':i 2i de ani nu sunt suficienli pentru a ne maturiza. lfugus: Sigur. {Iri scrupule dar cu multd rdutate gi ldcomie. ftrd culturd.hi verstrs An unqk. . $i crede-md cd nu exagerez cu nimic cdnd spun asta. corecli. Sd spunem cA a$a este. Noi . de mare calitate umand gi profesionald.sponsabilitatea pe care o au.ki 129 un model util societdfii ci doar vedetele de carton care cad la prima ploaie. societatea are nevoie de pres6. Dar cAnd cAinele turbeazi.rr:. sigur de aici 9i pdnd la libertinaj este cale lungd. obrdznicia gi anatomia posteriorului. . Goana dupd audienfd. gtiu gi eu mulli oameni din media dotali cu bun sim!. nu trebuie sd i se se pund botnild pentru a opri raul? A: Eu cunosc oameni de presd a ciror probitate morald este mai presus de orice indoial[. de ccnzur6. frrd nici un alt merit decdt acela de a-gi etala belciugul din nas. iubesc RomAnia qi poporul romdn.. eu cred cA presa. De altfel presa liberd inseamni libertate de exprimare. de o mass-media putemicd. ki versus An unnak. dar cu oameni onegti. Sunt oameni de caracter. liri culturS. conqtienfi de rr. dar adesea se dovedegte contrariul.

i"ra Argus: Democralie? VI incercarea de a deslugi anumite previziuni sau scenarii l-am contactat pe Costin. atunci vom acliona conform cu programul inscris in ea.t. d. A: Am primit in ultima vreme o multitudine de informalii despre viitoare ristumdri de situalie. p"t.ki am trecut de la dictaturd la democra{ie. pe .] O""alrnrl n-a lo ordine in pr"p. p. dar noi ne-am putea schimba soarta dacd am vrea! Soarta noastrd este data de o anumitd frecven{d pe care acfionim. ordinea *..i Argus: Poate cel mai mare defect al celor care dau tonul in democralia occidentald este naivitatea cd pot exista astdzi oameni atAt de corecli.. A: Dar tu cum vezi acest cAmp morfogentic? C: Eu il vld ca fiind o mare de energie.jT::Y:11" cd viitorur om. _"rg"i'rrrll departe. Ei urcd..l. cu siguranle.lucreazd in presd gijustili. Altfel Lrf .. A: Iardgi am ajuns la tinel C: Vdd.j viala. gi aici md refer la intreaga crealie care a trdit vreodat5 pe acest pemdnt...g"'.. sd observAm unde am ajuns noi ". Noi am generat situaliile respective. conduc ar fi altruigti.a s" uarn.. C: Tu qtii teoria mea! Indiferent de ceea ce urmeazd sd vin5..i" 1"-. cA toate instituliile existente 6. ditate pe care universul nu o mai tolercazd. ..ri reme." .i. dar care sunt dublate de o pregdtire tehnicd."ri'. 311.. El este o persoani care are capacitdli extrasenzoriale. "". acelasi timp.kiversus An. dar care ne oferd totodatd posibilitatea de a schimba banda in care acliondm.Ul rroenate. regr runclronale. vroiam sd te intreb dacd tu simli sau gtii de anumite evenimente care urmeazE sd se producd... care . dar cu toate astea cred cd existd qi o predestinare. A: $tiu.. " "ir".i.. erupfii.i". Adicd.teplin conetienr-de _T"1tl sa taJd de semeni..anarhie in Rom6nia.J viala cu legile universului..unak. ..i to curningiria !f.. acesrel nalvltali sau poate nu al naivitAlii ci doar al unor area de anarhie sociali.".. C: Da.. a" on"qti in"at penrru cei care.].. in..J a-.130 An. Argus: concruziu f:lTi Dunarea vor trebui sd fie radical modificate p"nt* .i.i comparabile cu cele americane gi sd aibe productivitate. etc.r.. in care intrd toate gdndurile gi trdirile noastre. noi cobordm.de acljune totald.lp'l. D. -occidentali. rdzboaie.. "t. dacd noi rezondm cu o anumitd bandi vibratorie... corecli.rrir"r. cataclisme.ii*." rz"rd de o democrafie adevaratl. noi suntem responsabili. De aceea apelez la el ori de cdte ori am informalii care trebuiesc cumva verificate.. Asta inseamnd cd destinul este o construcfie de cdmpuri morfice care ne coordoneazd gi ne ghideazd. $t . n. Chiar a inceput sd imi placi sd fac pe oracolul ! hirnicia gi coordonarea inielieentd"" a in ".5t'i*.. Dacd mai este nevoie de altc argumente pentru a vedea ce au insemnat 20 de ani Je democralie .i prin in """r. * .rnnak. A: Eu nu mi-ag dori o dcmocratie de tip chinezesct ^ una Prefer dar int bundtdf ild... J*i"u economiei au permis Chinei sd construiascdL ... le opulaliei este pur 9i simolu la nivelul acestor institulii." i.. lhre nici un control din panea societdfii care trebuie si_gi apere interesele. etc..

gAndul care a stat la bazd este nereal. noi am creat un egregor apocaliptic Ai noi il alimentdm? C: Dacd a fost creat de noi. este resplata noastrd. in ambele cazuri insd. De-a lungul timpului s-a mdrit gi a fost hrAnita de emisiile oamenilor. Odatd ce a atins masa critici ea incepe sd devini manifestd in plan frzic. da. dar energia este manifestd. de polaritatea acfiunilor. care a inceput sd creascd alimentatd de trdirile 9i gdndurile noastre. Asta inseamnd cd informalia. noi doar i-am dat putere. A: Adici daci noi primim informalii apocaliptice asta inseamnd cd ele vin din egregorul unde se afl6 stocate acest gen de energii? C: Da. etc. trebuie sd vezi procesul ca fiind un proces de germinare.132 An rnnak. "i" A: Mai clar dacd va veni ceva catacl.unnqk ki versus An.ismic. Jont generate de noi. A: $i nu putem curala sau dezactiva acest cAmp? C: Existri o teorie conform cdreia se curdja gi singur.unnakki An. Ele sunt forme energetice de sine statetoare care sunt create qi alimentate de trdiri similare. adicd devine vizibili. Aga s-ar explica aparilia unor oameni ca Hitler. Ei au venit cu misiunea de a anula anumite suprasarcini. noi am fEcut-o? A: Adici aga numitele egregoare? C: Da. dar menlionez i""a oAute. insi pot fi create in baza unor informalii eronate. noi doar ne-am racordat la el gi l-am alimentat. dacd se schimbd polii Si vor fi cataclisme. A: Mai clar. Existd o sdmAnJd. corespunzetor unei frecvenfe. frica.ki versus An. Ele existd gi sunt reale. Dacd informalia existd acolo. I A: Dar odatd creat acest camp morfic. Pol Pot.unnak. Mai clar: universul ne-a trimis pe PdmAnt rdsplata! A: Extrapoldnd. noi l-am fEcut manifest. A: Asta inseamnd cd ele pot fi qi fals create? C: Da 9i nu. dar daci el a existat in cAmpul informalional al universului.ki 133 contdbuie la modelarea viitorului prin crearea unor cam_ puri morfice specifice. poate fi modificati A: Terra are cdntp morfic? . Stalin. Este cam acelagi lucru.

134
C: Da.

An.unnok.ki versus An.unnak.ki

An. unn ak ki versus An. un nak.

ki

135

zice cd dupd ce vor inceta aceste dezastre, omenirea va intra intr_o erd a picii.
se.

A:.Dar

Itfel in logica lucrurilor. Dupd de echilibru. Ca sa se poaia trebuie sa primim inapoi ceea
_^_L: pozltlv, am putea anihila sau Ou, dacd noi tofi, adicd marea majoritate am gAndi
md.car

energie negativl?

i"."a."u u"?^ta

mental gi distructivi gi asta se refl rnconjuritor. Terra este o fiintd vie, mult mai putemicd si mai bdtriind deciit noi. S_o fi sdturat a" rni"ir.'ri.iaii .*l o distrug! Existd chiar studi Masaru Emoto, care aratd Ea le preia informaliile din c ziteazd in oceanul planetar rn permanenld de emisiile avem posibilitatea de a influenla gi modifica structwa apei. inseamnd c[ noi avem _Asta ;;;il;ii;r;;;*; 9i. infl uenla srructura crimputui r*roe"".ii"] rvrar clar. nor ne putem crea realitatea fizicd.in care-traim. realitat ea fizicd prezentd esre $i .A: rnsplata noastri. Adicd md refer la criza economicd, foamete, .erd;;;i;

sau un ciimp informafional, dar asta inseamni cI acea masd de oameni trebuie sd uiu" ga"auri 9i similare gi totodati trebuie sd aibd puterei anihila emisiile celor ce vor ramaoi i" "."ig"i"a i" " venld. Sd gtii ci totul este "ontinuu?";;;; Tot ceea ce emitem rdmdne intreaga creatie suntem un totul cu vibralia noastrd. distrugerea masivd a ultimi

C: Da. O mare masl de oameni va putea modifica un egregor

iaiJ

3:lif::

lumea a treia, poluarea cu petrol gi toate celelalte. $i cine gtie ce o mai veni! C: Cdmpul morfogenetic ne poate spune, dacd avem urechi sd il auzim. A: Cum? C: Sunt multe modalitagi. Cei cu capacitdli extrasenzoriale se pot racorda pur gi simplu la acest camp gi pot scoate informalii de o mare acuratele. Mai existd qi alte moduri, putin mai tehnice.Tu ai auzit de proiectul Webbot? A: Nu. C: Webbot este un program de calculator care a fost creat in l997de Cliff High gi George Ure, cu intenlia de a prezice fluctuatiile bursiere. Se vrea a fi un fel de magind de citit viitorul, dacd imi permili exprimarea. Interesant este faptul ca ace$tia doi au descoperit ci analizAnd algoritmii pot vedea gi alte evenimente ce urmeaze a se produce pe Terra. A: Dar cum funclioneazi? C: Programul cautd anumite cuvinte cheie, prestabilite in baza unui lexicon. El folosepte un sistem de monitorizare a tuturor informaliilor existente pe web, trimitand pe net spideri @Aiaru:jeni), care caute cuvine cheie. Atunci cAnd le intdlnesc ei extrag fragmentele de text in care sunt incluse gi le trimit cdte serverele mam6. Aici, informalia este stocatd, filtratd, concentratA gi prelucratd. in acest mod softul i;i dd posibilitatea de a aduna laolalti gAndurile a miliarde de oameni. intr-un fel acest program citegte cAmpul morfogenetic, adicd emisia gAndr.rilor oamenilor. Ei suslin cd sunt capabili sd examineze congtiinla colectivd, iar acest lucru le d[ posibilitatea si facd doud tipuri de aprecieri de scurti gi de lungd duratd, adici pe termen de maxim 90 de zile 9i pe termen de zece ani. Bineinleles cd ei spun cA pe termen scurt au o mai mare acwatele.

136

An unncrk.*i vers

s

An.unnak.ki

A n.

unnak. ki versts A n. un n ak. ki

137

A: $i ei pot iDterpreta toate aceste date? Da, cdci au cuvinte cheie care fu" _C: fart" dintr_o bazd uria$A de date, aproximativ trei sute a"rnii J".r"ir". Ei o"u!1rTi, inrreaga rerea. adicd,nuloritrt.u tiiri;;; '" ' uanoe$te_te cd noi stdm intr_o mare de informalie, in asemeni unor pe$ti. Sa specii, dar cd pe noi ne Dacd am crea ni$te ro_ ze, acegtia trimigi in adAncuri, pus sd caute, adici ntralie, etc. C: Ei ai o acuratele de 50_60%. Au spus unele lucruri care s-au dovedit a fi reale gi au fEcut in timp s-au dovedit a n nerbnaate. "i," S;;-:_.rnoir1; prezis atacurile asupra tumurilo, g"r"n.. a.rurtrui nu*_ tei Columbia, cutremurul ain O"""unuiinJ^;, Katrina, cdderea bursei, dezastrul p.oar. a" a"r".il.J de petrol, etc. A: $i cum au ales cuvintele cheie? C: Au luat cuvintele dominante. cele care apar prepon_

"p.;;;;i;;; ;;;;i

derent

.

in limbajul

lexicala care sa. conlina maj ori rarea to4a. emolionalii 9i tensiunea existenta tu niuetut poputu_ !iei, luatd ca un intreg. Este interesant cle {icut o remarcd.: majoritatea au un caracter preponderent .irrformaliilor negativ, degi programul nu cauti un urp."i unurrl.. Din punctul meu dc vedere asla inseamni Ja i".rr.air*""" care noi o trimitem catre congtiinfa negativd. Se nu re miri daci efeciul in unul rdu.

conrun. Astlel au creat

il" ;];;"

;:,_.i;;; ;;;;;

,"i".;;;i; .r;'#;

pl;;;,;';

A:

plinij

C:

$te-te dacd s-ar indear fi catastrofal I

A: $i datele pe care le oblin sunt puse in slujba guvernelor, sunt publice? C: Sunt date publice. Oricine poate avea acces la ele. Ei nu lucreaZd pentru nicio organizalie. A: $i scriu articole sau au emisiuni? C: Ei scot periodic rapoarte. Daci ai vedea ultimul raport. . . A: Ce spune? C: Chidr vrei sd qtii? A: Md gdndeam chiar sA il povestim. Eu consider ci este important ca oamenii sd gtie. Dacd nu va fi nimic, cu atAt mai binel Asta'este qi motivul pentru care te-am iontactal. Vroiani sA verific anumite infbrmalii legate de evenimente viitoare. Eu.cred cd este bine ca noi sd fim informafi. Nu este necesar si fii savant sau academician pentru ca se iJi dai seama ca se intampla ceva! Este suficient sd te uili pe geam sau Ia gtiri. Planeta a luat-o razna. Avem 3-4 cutremure pe sdptdmdnd de peste 6 grade, inundalii, incendii, uragane, furtuni anormal de puternice, ghea;a se desprinde de la poli, oamenii sunt nduci, animalele 9i mamiferele au probleme de orientare, pdsdrile migratoare au inceput sd plece cu trei luni mai devreme, avioanele cad, 1i{eiul erupe gi polueazd... qi nimeni nn vede nimic! C: Pdi e mai comod sd nu caufi explicalii. Dacd a1]i un rdspuns care nu iJi convine gi la un moment dat va exista o situalie in care i1i vei da seama cd trebuia sd iei de bun ceea ce gi s-a spus, ai avea mustrdri de congtiin{d. Aga stai in ignorantd qi in caz cd va fi ceva vei putea spune, p5i de ce nu ne-a anunfat nimeni? A: Da, este gi dsta un mod de grindire. $i cei de la Webbot ce spun cd va fi? C: Ei doar interpreteazl datele. Din ceea ce au cules se pare cd pAnb la s{brgitul anului acesta avem doud

138

An.unnqk.ki versus An.unnak ki

An.unnak ki versus An unnak ki

" 139

probleme majore. Una ar ti un rezboi care ar trebui sd porneasce undeva prin noiembrie $i care va fi precursorul unui rdzboi mondial, iar alta va fi clima. Totodatd ei vid cd vor 1i probleme cu alimentele. Se pare cd, acest lucru se va datora unei modificdri climatice care va incepe cu emisfera nordicd. Ierni geroase, inundagii extreme, asta insemnAnd revdrsdri de rduri, valuri uria$e, alunecdri de teren masive, se vor abate asupra acestor zone, iar populalia va fi obligatd sd i$i ia misuri sau sd migreze. in datele lor apare informalia cd Spania, nordul Italiei, Elvelia, Bavaria gi munlii centrali ai Europei vor deveni loc de refugiu. Aceasta se va intAmpla in iama-primavara aceasta. Populalia va cduta si igi stabileasca un nou cdmin in aceste zone inalte. Cdnd vor crede cl totul s-a lini$tit, in zonele muntoase vor apdrea noi fenomene nemaiintalnite: vant foarte putemic, a cdrui comportament iese din tiparele obisnuite, geruri extreme gi de duratd. in raport se vorbegte de vrint cu un caracter unic, necunoscut europenilor. A: Eu auzisem cd in zonele montane este bine, cA sunt locuri protejate. C: Eu nu auzisem asta. De fapt eu nu simt aga. A: Dar tu ce simfi? C: Eu cred cd trebuie si stai in zone unde ili vei putea cultiva mAncarea gi unde sd ai apa. A: Dar gi la munte este ape, po{i sta ldnga un izvor. C: Dacd izvorul va mai fi acolol A:Cum adicd? C: Hai si mergem pe scenariul meu, combinat cu informaliile de la webbot. Dacd iama va fi geroasi gi lungd, adici o sd se intindd pe 6-7 luni, vantul extrem de putemic, asta inseamnd cd nu vei putea cultiva nimic, animale sdlbatice nu vor fi, deoarece vor muri de foame sau vor inghela, fructe sdlbatice nici atAt, iar casa ar fi

la furtun6' cdci altfel bine sd fre fEcutd cu rezistenla mare un adipost' fErd ea. Ai o rezervi de hrani' ai i"-r"i daci continuare' i1i oblii hrana? in vor asta va insemna ci izvoarele iqi t" *iti*ua, 'Exista posibilitatea ca apa sE ajunga la "-"ifnl""rrt"f . sute de kilometri dePdrtare' A: Pdi 9i la ges iii va modiflca cursul! poli cultiva La C, r]"fi iolosi pdnza freatica' munte nu.

o*i irr tt"ei Ct

..iii".

l" i"t

f;:;;;;'

a

aiirba de hrana' Ei spun ca mode-

C: Da gi vor continua 9i I cu atenlia ca se va incerca manipularea sa ^"a"n"u'ut.ug iuiotui tutt-tediei 9i a presei care va incerca, ln.culon u"t"nu"r" aceste stari cataclismice' zugrdvindu-le slabilirea incerca sumbre. Prin aceasta se va *""fiterea increderii populaliei in guverne- Cu gi vor extsta mant"roi"iiil toate aceslea populalia se va revolta asemenea se festalii masivi la nivelul intregii Tene' De

;;;;t

140

An. unnak

ki

vers us An. unnak.

ki

A n.

unnak. ki v ersus An. unna

k.

ki

141

ne arate cA vom trai timpuri nemaiintalnite. A: Dar ret'eritor la climd, ce spun?

C: Ei spun cd oscilalii fierbinte-frig vor domina planeta incepAnd cu sfhrgitul lunii septembrie anul acesta ti cd acestea vor duce clar catre doud anotimpuri. Se pare cd $i soarele va avea o vir'd. Ei zic ce vom avea qi in Europa firtuni de gheald, ninsori abundente, etc., care vor afecta toate ldrile, inclusiv Germania, Elvelia, Italia, Franla, Austria, Cehia. A: $i de RomAnia nu zic nimic? C: Nu. Probabil cA nu contAm. Bineinleles ca se vor gdsi isteli care sd zicd cd dacd nu suntem pomenili inseamnd cA nu va fi nimic. Cam asta spun cei de la webbot. Oricum, pe scurt, din aceastd toamni evenimentele vor incepe sA se dezlAnfuie gi succesiunea lor va fi una rapidd gi dezastruoas6._Nu ne vom reveni dintr-unul ci vom da in altul. Vom avea cizd economicd, foamete,_ €ii'irplii vulcariice, cutremure, incendii, furtuni violente, lngliil'ffudifi c6ri"la'ilivelitl scoarlei tereste, piobleme cu
C: Ei zic cd gi anul acesta vor fi ceva probleme, insi cd din vara lui 2011, se va vedea clar cd soarele va avea .fniompo-offi enr-had'rii:ltf aikeiiltanirtoidlilearata? i cd Ceea ce am pilit cu soarele anul eputul minor al unor grave modificdri ce va avea loc la nivelul emisiilor acestui astru. Se pale cd tot soarele va face ca o serie de cutremure sd se abatd asupra Terrei. Ei spun ca evenimentele care apar la nivelul scoarJei terestre in 2011, vor avea ca rezultat modificarea geografiei solului, inclusiv la nivelul fundului
oceanului. A: PEi deja au inceput! C: Da, gi vor mai veni.

'

sa ved poate mA convinge cineva sA nu fac. cd ce gtiam azi nu mai este Ii ii fi o c vele C: p nu md caute nimeni.unnak. Echipa de savanli care lucreazi in cadrul proiectului a sesizat ca un zgomot a c5.wtnak. care trec prin brafele perpendiculare..5 \ A: $i cum funcfioneazi acest C: Pentru a mdsura undele gravitalionale. Razele luminii reflectate se recombind in separator qi creeazd un tipar de interferenld a luminii. declangate de obiecte astronomice super dense. GEO 600 se pare a fi fEcut cea mai mare descoperire din istoria fizicii. Aceasta imparte lumina in doud fascicole. lungi de c6te 600 metri. marcdnd astfel regiunile intunecate in care undele luminoase fie s-au anulat fie s-au potenlat reciproc.ki versus An. A: $i c6nd a inceput acest experiment? C: Acest proiect a inceput in 1995 gi avea ca scop capta. Tu nu vezi cd apar informalii contradictorii.disttibuitor sau separator de razd". ale instrumentului gi sunt reflectate inapoi.ki 143 Nu am stat sd analizez...rui sursd era acesta? kHZ. in Germania.ki versus An. Va Eu mi-am gandit rezercd ai sd ili vor cere ajutorul. tu ai auzit de GEO 600? A: Nu. sd intreb. Orice schimbare de pozilie a acestor regiuni inseamnd o varia{ie a lungimii relative a traseelor. Se i afla in apropiere de Sarsted.rea undelor gravitationale. cum ar fi gdurile negre sau stelele neutronice. se declan$eazd o razd laser printr-o oglindd pe jumdtate argintatd. C: Apropo de informatii gi de Terra: spune-mi. in schimb. 1 aparat? .unnak. A: Eu nu pot crede ii lagi de izbeligte pe cei ce valabil mAine. nici mdcar lucrurile legate de Terra. ceea ce poate coincide cu prezenfa unei unde gravitalionale. Acest lucru nu a fost realizat.142 An. El este capabil sd detecteze unde gravitalionale cu frecvenle cuprinse \ I intre 50 HZ 9i 1. Ce este i C: Este un fel de detector de unde gravitationale. A: Dar poate cd oamenii nu gtiu. . trwfiita .ki An unnak. adicd a pulsafiilor din continuumul spatiu-timp.

144 An. gair n re n*a rn*"-l" nesre'u care pr."ul. ki versus An. el va elimina toate teoriile gravitaliei cuantrce care nu conlin acest principiu. cdci volumul Universului sfedc este mult mai mare decdt suprafala sa exterioard. dar de o sutd de miliarde de miliarde de ori mai mici decAt un proton.::1:1."ril. Luni la rAnd s_au stua_ r..sranule.ki versus An.t?r"Ji. bidirnensionald aflata la distanfa.#'. ea Evreiascd din Israel si doar cdteva cbiar ca.. fizician. Acest raport este cunoscut sub numele de scara metri.. aceasta reprezintd suprafa{a teoreticd pe care o acoperd o gaurd neagrd gi marcheazd punctul din care nu mai existd intoarcere pentru materia sau lumina atrasd inspre nebuloasd. urcqe ca nol tralm lntr_o holograj. suslinea a fel ca gi d.ff . Ideca nu este noud.. Principiul holografic susline cd..unnqk.ki An. "on.".t crspantla.. a o forma dispare nclptul cA informatia nu Bekenstein.unnak. de cuanrum spatio_temporal si cd Ti"r. nivelul de informalie tapetat la exterior trebuie sd se potriveascd numSrului de bili con{inu1i de volumul Universului.. Jontinutul .t5 Asra .. insa toale explicatiile erau dat. Mdrimea Plank este imaginabild ca experiment.j:it L. cert este cd dacd principiul holografic va ti confirrnat.. A: $i asta aratd cd? C: Asta ne face si concluzionim cd: informalia 3D a unei stele precursoare poate fi complet incifratl in orizontul 2D al gdurii negre rezultate. Nu te mai plictisesc cu amanunte..."scopice :ill^r.i grii dispare. Hogan a inleles acest aspect gi a afirmat cd: dacd continuumul spatiu-timp este o hologramd granulatd.Ifli. rua duce cu sandul tu a-"'"puri_ dox al gdurir negre>. Craig Hogan."ll lnsernnd sa constatam cd de fapt noi suntem intr-o studii in aceasti directie... dr'nrr-un ziar se fragmente'aza rn puncte atunci cand este miiritd.. lumea din interior trebuie sd fie frcutd din granule mai mari decAt cele din scara Plank. f'otodat el va confirnra teoria st{ngurilor gi pe cea a 10-35 Plank qi se echivaleazd cu valoarea de !gj"c*tl"a a proceselor fizice carcau loc pe .uru..i'. A: $i ce inseamni asta? C: Hogan spune GEO 600 estc supus unor . Aici apdrea insd o altd probleml...ki 145 cd experienfel neidentificate perturbd reactorul. atunci Universul poate fi imaginat ca o sferd a cirei suprafald exterioara este realizatd din porliuni la dimensiunea mdrimii Plank.fru3!ruTfiT i. Hogan a dedus cd pentru a avea un numdr egal de bili pe dinduntrul qi la suprafafa Universului.unnak. Fizicd a particulelor din eama cd cei de la detector au entald a continuumului soatiu_ timp-.. RdmAndnd pe principiul holografic. ci informafional al unei gduri negre este proporiional cu raza sa de actiune. toati informa_ peltnr.. materialul spaliu-timp devine granulat gi format din unitdli minuscule asemendtoare pixelilor.._) . fiecare conlinAnd un bit de informa{ie.punctut in care spaliul $i mat comporte sub forma armonioasd descrisd d" Eir*t"i" gi incep sd se dizolve in.unnak. susskind. " i1i aui'r.na cosmice... aga incdt nimeni nu a visat cdndva cd granulele din spaliu-timp ar putea fi weodati percepute.apruf A: Ce este aoesta.d1lgs evalorarea lor rreptata :.

Universul a inceput sd ne arate adeve_ rata lui fa!e. daga !q -q!!!.. De ce sa pierd . simti. Eu cred cd timpurite.u..ki An.."liat. Eu simt asta.:: structura vibrafionald."fffr.. dar preponderent la anul. Noi trebuie si vedem sd ne uitdm la ce va veni.unnak ki versus An.146 An unnak.i. deoarece i. hoare$ri in weo doi-trei aniJtu nu . anumite fenomene vor incepe in iamd. Vezi. lau.lismice. . ugr'. sd C: Pai gi de ce nu i1i iei mhsuri? avem responsabiliteti."*. C: Atunci. p.unnak. Fiecare este rispunzdtor de acliunile sale qi fiecare va fi pus in situalia de a alege. cei care au fost impotrivd iji vor repro$a tot Jie. $i nu va fi de bine.: .evrt asrf'el de disculii. fie intr_un loc O.pentru care eu nu spun la nimeni nimic gr. J. iri exp a? alii il."ir"ii I cd va veni cu adevdrat ceva? C: Da. . torald. C: $tii care este paradoxul? Cd daci se va intAmpla gi eu cred cd aga^va fi..irpriZ este raspunzator de soarra lui qi irpil.. fi.l dacd tu grii cd copilul teu vrea sd facd bungee_ium d veche ei uzatd ir..OU vrea sd imi iau mdsuri.?i?ffi l. cred cd ne indrepldm cdtre o schimbare 9. C: Vezi. dacd familia ta nu wea se se asigure. Noi tofi suntem egali in fafa Creatorului. . i1i spun cd eu cred cu . se intdmpld.-Pe d-e alti pa!e.::. . Iogic.ki yersus An.' . Noitrebuie sd ne modificam.T. tac. Dacd unul este mai delds[tor sau mai neincrezAlor.i. A: Pofi spune ceva cititorilor mei? A: Dar tu crezi motivul ::1L. -lqlpldg a coniilor.d_-" A: Dar ce re faci_cdnd unul credl L: lF vol raspunde cu o inhebare: 9i. ai informatii cd va veni ceva si nu iti iei mdsuri. dar nu gtiu incolro si o . E. este dezinteresatd...jte!_ i l I I I I P3i alunci stai qi te giindegte! Evenrual poate te 9. "a'. in curdnd pe Terra." .."il..... lqrntgdg goqg q9lo1_dt4!AEgJ-Tjp. atunci de ce sA nu ii lagi in pace.liflro A: Nu.-. A: Dar cam cdnd? C: Din ce simt eu. i. nu crede. r ar.unnak.li. este problema lui. Toli avem ganse egale gi toJi avem aceleagi informafii. dar le perccpi aga nalrsm.T1 Aici cred cd ai dreptate.. vei insipi! de ei... tu ca un om inlelept te tii de hotdrdrea lor? A: Nu.it u arf. Ili vor Zice ci tu eqti de vind cd trebuia sd petrece -'. . extrapoldnd.. chiar spre primavard..i' "'.. rrf"i"* "rfi. Asta gtiu sigur.ki 147 matrixurilor.

Cheia acestui rafionament este simpli: orice acliune individuald se rdsfrAnge asupra intregului. Dacd vrem un viitor nou. Eu cred ca singura cale de iegire este ref'accrea intregului mod de compoftament gi gdndire pe o bazd spirituald. In incheiere weau sf. incendii gi inundalii peste tot. ci percepe universul ca pe un flux continuu de energie in care toate elementele sunt interconectate. ci este in directd interacliune cu semenii sdi gi cu universul. Clima a lualo razna.ine. deci starca de echilibru a omului este influenlati de acliunile sale. uragane. nu este o fiinld izolat[. Viitorul model social trebuie sd fie unul bazal in mod obligatoriu pe legile iubirii qi echitdlii dil.Eu cred cd istoria universului gi a omului a fost scrisd de o sursd inteligentd. soarelc are anomalii . de a trage un semnal de alarrnd. Avem c[lduli tropicale in I{ominia. Acest lucru ne face sa inlelegem cd omul nu este un accident al naturii. Dorinfa noastrd unanini esto aceea dc a trezi lumea. inghe! in Brazllia. Nu este ncvoic sI fii cercetdtor sau savzmt ca sd vezi cd tolul se schimbh. Este suficient sd te uili pe geam sau si culegi inlbrnra(ii. fizica cuantici nu mai percepe universul ca pe u. Persoanele cu care am stat de vorbd sunt oameni de bazi ai acestei lumi gi au pus suflet in realizarea accstor' matcriale. va trebui sa ne ridicim congtiinJa de grup qi sd incepem sd ne condiliondm ac{iunile pe baza inlelepciunii. Asta inseamnd cd impasul in care ne alldm la ora actuald a fost generat de modul nostru defcctos de g6ndire. ghefarii se topesc alarmant de repede. Astdzi.n ansamblu de elemente disparate din care au rezultat toate sciziunile sociale. vd spun ci nu am scris aceastd carte cu intenfia de a inspdimdnta sau a crea panici.

trnnqk. Acest lucru se va datora in primul rand faptului cd creierul nostru va fi supus unui alt regim de frecvenld.ea acces in Pacea sd ne cdliuzeascd acliunile' . in care incearcd cu mrirgdvie sd ne atrag6. Ciind veli auzi de lucruri urate. Schimbarea va veni oricum. Sd afirmdm cd vrem sd facem parte din aceasE noud lume.unnah ki 151 comportamentale gi exemplele pot continua. dar este o iluzie.ki An. Lumea care ni se oferi este o lume rninunatd in care ura. Nu peste mult timp.unnak. Sarcina noastrd este sd ne trezim gi sd congtientizdm schimbarea. ei vor ca fratele si se ridice impotriva fratelui. rele. ce suntem capabili si renunldm la dogme gi tipare invechite qi cd suntem dispusi si rre acceptdm noua con$tiinld universald. Omenirii i se pregdteqte ceva unic in istoria cosmosului gi noi suntem pugi in situalia de a ne alege calea pe care vrem sd o parcurgem. Noi credem cd prin ridicarea con$tiinlei de grup putem aplana dacd nu chiar anihila anumite fenomene ce urmeazA sA se producA pe Terra. Noi tofi am purces la un anumit moment drn acelaqi loc Ai tot acolo ne vom intoarce cu tolii. crirna.150 An. cu rudele 9i copiii lor! Ei gtiu cd numai ficdndu-ne sA emantun energii negative ne pot stdpAni gi controla in continuare.ki versus An.ki versus An.unnak. Nu trebuie sd uitam ce noi toli suntem frali qi ci religiile. avarili4 etc. deznddejdea. De aceea vd rog sd nu cddeli victime ale acestor pdcdleli.. in baza unor idealuri gi valori eronate. noi. ultra-nalionalismul. Daci ei cred cu tlrie in asta. Nu trebui sd cddem pradd unui viitor rdzboi global. vom cunoagte adevarul despre trecutul qi originile noastre. care ne va aduce noi modele de gdndire 9i comportament. ctc nu vcr mai exista. Prin puterea gAndului noi voin ar. sa vA luafl familia qi sa va pdstrali calmul gi echilibrul. foametea. Divide et impera! Aceasta este deviza lor. ne-au fost induse tocmai pentru a ne crea sentimentul de separa{ie. rdutatea. noi trebuie sb optdm doar pentru calea blAndI sau anevoioasd. granilele. sd lupte ei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful