An.nunak.ki versus An.nunak.ki

De acelaqi autor

ARYANA HAVAH
Cristofor
Magul din Carpali

Viafa pe PimAnt... incotro? Viitorul omenirii qi Pdmdntului

Inuaki, reptilianul din mine
Cartea intdi Dezvdluiri tulburdtoare despre trecutul,

An.nunnak.ki versus An.nunnak.ki

prezentul qi viitorul Pdmdntului

Inuaki, reptilianul din mine
Cartea a doua DelaZamolxe la noua erd

Inuaki, reptilianul din mine
Edilie integrald
Vizitali
9i: ORFEU 2000 I

www.aryanahavah.ro

BUCURE$TI

Cope(a: With Loneline:;,s, on Your Own de Anna Ravliuc Consilier gtiinlific: G-ral dr. Emil Striinu

PREFATA
AMINTIzu DIN (I)REALITATEA iMEDIATA
Probabil cd nu aq fi scris niciodatd in stilul ce urmeazd aceastd prefald. Sunt de peste trei decenii un cercetdtor asiduu al ufologiei (fenomenului OZN) qi sunt familiarizat cu ceea'ce de reguld sunt numite teoriile ce Jin de SETIT 9i CETI,2 de contactanli, rdpiri, intdlniri de diverse grade, crash-uril. rzboaie cosnrice 5i catastrol'e mai mult sau mai pulin planelarel sau civilizalionale. Cunosc lucririle Aryanei Havah gi cu prilejuri anterioare mi-am exprimat pe larg pdrerile vizavi de ele, aga cd nu am sd revin asupra subiectului ci am sd incerc sd-i dau prezentei prefele o notd de (i)realism prin faptele ipotetice totu$i pe care urmeazd sd le descriu, de fapt am sd fiu chiar in tema cdrlii. . . Totul a inceput printr-un telefon. Ce a urmat apoi fiecare dintre dumneavostri, chiar gi eu putem avea ce pireri dorim. . .

Un alt fel de

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei HAVAH, ARYANA An.unnak.ki versus An.unnak.ki / Aryana Havah pref.: g-ral. dr. Emil Strainu. - Bucuregti

-... 1,'

1

rsBN 978-973-1 986-r 2-8

il (pref.)

'4n

7"7ro

I

De la expresia englezeasci: Search llxfratenestrial lntelligence

Cautarea civilizatiiilor inteli gente

2 De la cxpresia englezeasci : Communication Extraterrestrial tntelligcnce
3 Din englezi prdbugiri 4 Aluzie la lucrdrile lui lrrmanuel Velicovski, Cictcnireu

lunilor

g)

Sanuel Huntihgton

C i ocn i rcq C ivilizaIi

i

lot.

. In mod crudat ma$ina llu avea nulnar de inmatricularc nici pe fata nici pe spate.r l'cl de creasti ca o qopirli.) al scicnce-lictou-uhti sau al ozer.. a plntit gi s-a indreptat spre lnagina sa un.i pe scaun slitea un si-i spunem .tout terrain" pcntru rcluarea cdlStoriei. .rrrrr \!tr \\.esus de orice lrinuiali de imposturi pe care crcd ci a-1i incerca-o lcgat clc istorisirea ce urneazi.cc rrllteirzil riil lc rclatez a. I)cntru a infelege ceea ce ur rncazd aur s. multc apc)uri cle la acclirgi numir. perea iritat s-a urcat gi a dernarat in trorlbi.. ObservAnd cd Ia intrarc erzr o cameri video l-a intlebat pe cel ce vindea la statie daci funcJiona dar acesla a rispuns in doi peri cd aceea carnera video este doar.00 metri iniltirre ..i pr-cli.r!ll (l\..r..torcea'' cu rnotorul pornit.. Pentru cI lucmrilc 5-11..rislicii. rlori sir in{elegc[i cA nu vreau sir lrrr ptrr.individ" in cizme dar care nu avcil haine ci era in totalitate acoperi[ de solzi verzi exact ca un clocodil ial pe cap avea ur. Il cunosc lbarte bine $i pentru mine este mai pl.r'roltslrat. La apropierea de Bucr-rregti ma$ina i-a sennalizat printr-un scnzor cA mai avea benzind pcntru doar caitiva zcci de kilometri. iar ca plcgiitirc avca specializarea .!rt unnuk ki iii Vrcau si suputr alentiei un alt l)Lrtct rle ir.al spun cd cel cc suna era un amic. Contrariat a ciutat s.. Mai mult nu cste un fal.r \..c. Cineva sunase de ntrrllc ori $i iusisla.dc dccor"!' Trecdr.adormit in lbtoliu la biroLr in lata calcLrlatonrlui. Conlomr relatdrii fiind ora 0500-0510 la bcnzirriiric nu inai cra nirneni altcineva care alirnenla ci unclcva latcral doar un llummcl kaki cu gerluri fumurii . La ult lltontent dat pc la ?-l'1" nr-arn tr..r I{ctczat..rd de momcntui de .neu venea dintr-un scur. dar in jrrr nu era nimeni. de culoare verdc inchis.tlcr.te sllnete asculite cdtre cineva din ma$ini. ofiler superior din armata. Cit timp amicul meu l-a privit a apreciat cd avea 1. ce pireau ci se ceartar sar-r disculd ceva lbarte aprins.. Cred ci suutcti de acord cn mine ci omul uostru eril totu$i frArrintat de contraclictoriul sau sd-i spuneln stranietatea intAmplirii.lizirrrrrl lticlrllui punc( tle vederc ci doar un nalalor-ciit (lc cit obicctiv irl cvcuiulcntelor descrise.ascnr sii nar.. . Trecuse .ii .tl Lt 'ln unnuk kiyersus. nu s-a sinchisit cn nimic.1n altuk ki rtrstr ltt trtttt. Dupi ce a alimental.rdrie.' ttrt ltrpt fostbil {ilretl rllT.t concediu de Eaptc zilc cc-l licuse la munte solitar cu coflul uDdeva plir. Dar atunci a observat cd uga din dleptul qoferului de la Humnrer erur deschisi . soarelc abia rirstlrisc fi ([rrouiai cirlclur-ii de pcste noapte nu putuscm sir tlornr . orrrit aici: dupa cdtiva kilonetri a vdzut acclaqi "11 I Iummer tras pe dreapta cu toate patru u$i deschise qi la cAtiva metri de magini pe cir.r subiect trebuie sA spull cil in dintineata cu pricina anticul t.r avea ochii galbeni cu pupilc verticale ca de pisical.i vadar dacd mai lusese lnartol cineva la eveniment dar a constatat cd era singur in parcarea staliei de benzini... bine regizati qi qi-a lclual drumul. Intr-iind ir. Dar cxisti qi ur.90-2.lndividr-rl" s5-i spunem aqa l-zr observat..trupe de comando". In economia f-aptelor.i indivizi.ati prin Africa 9i America I_atina.np clc data aceasta erau doi aga-zi. .. rlc citcva ori in ultimii ani prin iadul din Lak qi Alganistau iar mai inainte avusese inci cel pu(in altc cinci misiuni de hrpli de dr-u. dcl.lr. li'a o clirninca{i de iulie.1. lcgal . deci s-a orientat spre cca lnai apiopiata benzir.pcrplcxitate" s-a gAndit ci ar putea fi vorba de o lhrsi. s-a dat jos din nraqini l-a plivit a scos ni.r dar.ir r. . ighc'z pe NIl1' pinar iu zori clncl qr obosit 5i torojril dc ciilctui arl...czrt buimacit de tclclonul trobil care suna in nestire. .

ticipanti la tr.rttar cchri cle I'cnire spre Brrcurepri si cLr o i'ilczli rilrriloar.. rotal ncstinghcriri cirrtl ... La solitrl care ne conduce ar fi intclcsarrt dc.jurnalul" lllnrului ce vi l-a pregltit Aryana Ilavah in accasti carte ciuc cste deosebit de incitantir.. culoalc vcrclcl Nu am putut recolllpLlne nirnic din cccu cc a lirst lbtograliat..tli lil An trnnak ki ver.rnricrrl rneu i-a iiltoglallal cu telelbnul mobil.!n-uttnok ki tersus.i ai qol'cli liccau scmne spre ..ri liril puterea de a o dc.r r.ul rhspuns a fbst cir a first lbtogralrati o sursd de lumin5 foarte puternici tlc... Dupir citcva minLrtc (3-5 minule) conlbr.rttt . Iicranul era verde gi.r*. coada I cdr:or' in iimbclc scnsur.Delete" sau rllcar ccl .:rrcuni cu el la reprezentanta llrutei ce trsigula servicc-ul telefbnului dar singur. NLr r lclr-r sl-r spun niuric de cele ce au rlrmat momen.ii la minc tclclirnul arita clar ci se licuserd 1l lbtogralii doar in locul pozelor ecranul rdminea verde la listarea lbtograliilor. nu a oi-.On" qi . ( ci d.rl .i unici in mesajul ce il transnr ilc ! Partca tlagicd a poveqtii este cd la momcntul ajunger. Un lucru cste sigur.1.tiut la ciue cs(c butonr..trdirn intr-o Iunrc pc care numai clcclcr.---i.rlc scr..r Lt llitttctti..i "11 0 r. clar arca 5i trn 1'el treit-o.c au dispir-ut in tlornba isciurl . co m ..n rclltlirii cei doi s-alr sui( cahli in Iluntrner au intors s1. Emil Striinu .. Dar. trrlrri nrlrii tlczatnigiri. lv .1n trnnrrk ki Unui dintre cl plrea mai inalt cu l0.nai gdntlc5tc gi acum la intAnrplarea ciudati pe care a Dr.. dar pot si vi spun ca limp de rloLrir slrptlrnini aru ascultat povestea de zeci de ori..t..atat..n ci o cunoa$tem.l llriticii pc Soseit 5i zecr de injulzitur:i ale celorlalri par.alrc ArlicrLl nostru a rc\azut fotograliile clc pc tclcibnul rnobil gi a polnit glou! spre Bucuregti cu giindul si vini la mine pentru a ne stitui ce lacem cu 1btografiile cate eLaLl uLnitoarc. fbarte ciudat in mod singur:.Olf '.1n untt.i pLobabil ci intre doud ambuscade se r. Nici o imagiue! An..:ic\.lim care nc cstc rrrerrilc.r lirsl int.creatrtri" clal. Alrricul ntctr cslc la aceastd ori undeva pe un teatru de operatii nriltatc . atat.r.5 ccnrintctri decAt cclalalt $i liu avea cizme in picioarclc a ciiror labi serndna cu cea de qopirla cind pagea. Pe qosea lreccarr multe camioane dovedi uraterial. stinrati cititori accasti rclatlrc csle cloar ...n o vagir implcsie ce suntem stipenii ei. Dircctorul Ccntrului de Studii qi Cercetiri Psihotronicc qi Ufologice c mi ls t ru fo (a) gm ail.. cind de fapt cred ci suntenr niqtc sLrbchiriaEi in tranzit pc o planctd care uu ue-a apartinut niciodata gi trnJc Jc lrrpt nici rru . aver. am chulirt al(i rrrlltoli clar lotul a fost marcat de r-ln e$ec 1otal.tstrl cor.

De asemenea vd sfrtuiesc sa ciutali veridicitatea celor afirmate gi sd le acceptafi doar in mdsura in care ele rezoneazd cu trdirile dumneavoastrd interioare. IErd idei preconcepute. se supun pa(ial aceloragi legi plmdntene ca gi noi. respectiv ci tr[iesc intr-o lume duald gi cd qi la ei existd cei cu intenlii pozitive gi cei cu intenlii negative. Se pare cd demult de tot. . care spre surpriderea mea s-a dovedit a fi un interlocutor erudit. care gi-a spus cd are misiunea de a ajuta Terra gi pe locuitorii acesteia.I Oricdt vi s-ar pirea de ciudatd relatarea pe cirre urmeazd. la inceput destul de banald. a exacerbat cltre sfArgit intr-o expunere suslinutf. Acum ceva timp am fost contactatd de o persoand care m-a rugat si o ascult gi sd incerc sd inteleg. sd v-o expun. cu o capacitate extraordinard de sintezi. ceea ce avea sd imi spund. Aceastd grupare. De la el am aflat cd acegti anunna-kki. cu un IQ care cu siguranld il depdqegte pe cei al pdmdntenilor. a lucrat milenii spre a u$ura soarta noastrd qi spre a ne ardta unele lucruri in viziunea realh. un imbold ascuns m-a fEcut sd fiu de acord. Am mai afirmat gi suslin in continuare ci cititorii acestui gen de literaturd sunt oameni ralionali qi cd informaliile pe care utmeazd sd vi le dau vor fi analizate gi filhate. Disculia. Aga cd m-am intAlnit cu respectivul. s-a desprins o grupare din rAndul lor. in urmd cu vreo cdteva mii de ani. datoria mea morald de om md obligi sd fac acest lucru. degi in prezcnt neoficiald. cll argumente gtiinlifice care m-au flcut sd inteleg Ei sd pdtrund in anumite laturi ascunse ale vielii pe acest pdm6nt. Degi mi s-a pdrut ciudatd aceastd rugdminte.

i in Soarc.r comun.rtclaclilu. ce pilea a 1l invizibili.xperimentul a fbst prerrriat cu Premiul Nobel in 1988.in cadrul unui experimcnt s-au observal primele semnale de ner-ririni $i 1ot atLxlci s-au ir. Astfi:l au apiuut voci ale Lrnor oamer.lte) sir li juc:rt uu rol cheie in folmarea Universnlui.ra sutd de rnetri. api. El credea cd oamenii de $tiintd nu vor putca fi niciodata capabili s[ dcrnonstrczc fizic existenla aceastei particule. Arl. rcalizind o revolulie in N.X: in 1930. De-a lungul anilol.lt-li bombardau'rcrrt clinratic Iard plecedent. Nu va fi o I'ard nolnali. Va ii prdpid. ci ulta cu inlegistriri ieqile dir.registrat ciocnirile lor ocazionalc cu tr' alcria.or inmulti..'llrlttrl X: (.X: Nu. cnergii lbrmate din par-ticuie. Iar din picate aceste linor.im clar. LJn sfert de secol mai tirziu. rrrc-jorilatel Iiziciertilrtr J Irresul)us ri rtcrrllirtii rtrr rrr rlasd intrucAt nu s-an girsit inclicii dcspre masa lor. Eniisia lui este din ce in ce mai putcr. A: $i atunci de unde gtii cu atdta exactitate? Dl.al. Aceste parlicule cilitorcsc in linic drcaptd prin stir. dar sunt ascunse publi- cxpcrimcr. pirdr"u i yor fi dislrr-rsc de fbc Ai culturi vor fl iitLr:tclaie. un nulir mult mai mic decAt cel estirnat de calculcie tcorelice. A: Dar ce sunt de fapt acegti neutrini'? Dl.'inccprnd clt \irrJ aceaslJ gi continuincl cu umdtolul an: vom fi supuqi Lu.i anrure: sd sc relateze despre schirnbdrile care vor vcr.-l.co urntd. iar accst bombarclament \/a cre$te in intensitate.l . inlr-o minii din Dakota de SLtd. ca tiincl r-Ln <r'er. deja sute de trilioanc de neulrini trcc prin corpul t5r"r. care de pulin timp pot 1i cuantilicate gi vizule.irat cd vom avea ceva problenre dc oldin climatelic? Ncntrinii sr.ana: lJste ader. Ray Darvis.r continuar-e il voi nunti pc acest interlocutor Domnul X. spafiLl $i aproape nirnic nu le opleqte. $i binein{elcs cd gi soarcle are o marc iniluenli. A: Te re ['eri la acei t. in zone care ltu aveau ascmenea lbnomene. ca sd mi.rilor lundamcntale. Vor exista turtur. se da1 D. despre cataclisrle. trrce pr-in aceste 1'elomeue.et sus An rnnuk ki 7 ldeea cic Ia care a plecat intalnirea noastri a fost una simpl.r.rnt capabili sA lraverseze intlegul Plm:int inlr-o liac{irure de secundi deoarece an o vitezd apropiatl cle cea a luminii.. Este acum ori niciodati. . Este posibil ca acesti neutrini.nicir.ri cu aspcct de lorrrada. ciclonii se. r.lodelul Standarrl al particulclor' yi ir. A: Dar aceste lucruri sunt create cu intentie? Dl.ki An unncrk ki t. aer. vor ailct'na abcrant cu cele de minim. deoarece legile conservdrii energiei gi conseruirii impulsului pircau distorsionale de reacliile nucleale.ri. X: Sunt dovedite qtiinjific.r1 1r16[]. care sullt extrem dc mulli (ci dcpigesc ca uutlir Loate celelaltc particr-rlc de rlaterie cunoscr.nediu> teoretic <dispcmt> cu scopul dc a rczolva clczc- acest l1cru i din centrr-rl galaxiei.rci.rentrini? Dl.neue nu rol Jl izolate. Vot fl incendii qi iuunr. ial zilele cle maxiu dc tcmperaturi.X: Da.i de $liinfd cale au incepr-lt si pund la indoiali valrditalea l\4oclelnlui Slandard al chilibml de energie din leacliile nucleare. ir.2000 de neultini produ. crilui. Wollgang Pauli postuleazi existenta r:nei noi particule. ci rAnd pe rAnd toate zonelc globului \. despre ridicarea con$tiintci de glup gi dcsple 1-aptLrl ci acum ne af'lim pe uftir.nt*.itii. $tii ci se zice cd in limp cc asculti accasti frazi.rtc gi nisuritoli noi arr |-rmizat primele dovezi care suslineau iaptul ci neulrinri au masa. llri sa-{i laci vrcun riu qi fird si lase vr.6 ln tinok kiyersus An unndk. Ulterior s-a demonstrat laptul ci naLula liunizeazii cel pulin trei tipuri dilerite de neLrtrini. l)npa anii '90. L-. expr. ciStigitorul plemiuhLi Nobel gi echipa sa au lvut nevoie dc aproapc i0 dc ani pcntrl a (captura). Sunlem ef-ectiv bornbarclati. numiti ulterior ncutlin.

) A: Bine. I'r'oblema majorA este datd de laptul cA au inceput sA lulccteze miezul planetei. goseaua va 1l ir curind plinir cr-l toate aceste trei tipuri de vehicule. De asemenea oamenii dc . acesta se incilzeqte. Chiar. Ele au fcrst explicate prin analogia cu o magini sport care se schimbi intr-un ninivagon de mariii sau nn autobuz gi apoi rcapare ca maqind spoft la inulti kilometri mai depafte.n ca fiind modclul tcolctic care explici lunclionarea Soalelui.trsut .laponiei. hr r-rltimii zece ani.. A: Te referi la cuitmure. neutrinii au capacitatea de a se transforma dintr-un tip in altLrl.lcl. Se po1 face presupuneri. [n tinrp cc rretrrrinii cilatoresc plin materie qi sp:r1iu.. iar in prczent se exanineazi tipurilc clc ncutlini tri se Soare rol lbarte importanl in c61eva din cele mai impoflantc procese fizice din Univers.riJor'.. ci se translbrma dintr-un tip in altul.ii sub accsl aspcct. A: Dar se $tie concrct ccva'J Nli rel-er la ce va veni. ap[rAnd fie ca neutrini eleclronici. Doar neutrinii cu rnasi nenuli pot siviir'gi accsti tlansformare gi de aceea m6surarea cletaliilor plocesului de oscilalc Ic pcrmite oamenilol de qtiinti si cleLermine dil'eren!a dc rnasl dintre cele tr-ei tipuri de neutrini.X: Da.sa carc ii ploduce: Soarcle. acolo ullde a fost posibil.1n ttnnuk kit.ine. Dl. iar nrilielrlc rlc ncrrtlitii trec prin liectrre persoand. Ncntrinii sunt pretutincleni. iar acest tapt va lace ca anumite fenomenc si sc ir.rtensifice gi si sporeascd in frecven{i. qd in r:!oiembri. inseamni ci nu ne rrlccteazd. Dac[ la inceput au erislat pc o qosea doar magini spor-t.{ vor exploda mai mulli vulcani. Cutremure multe vor_[ gi in 20-lQ. Oscilaliile neutrinilor sunt un efect cuanlic. La totG: A: Dar existd dovezi qtiinlifice cd vor avea loc anurnite evenimente? DI. care va I'ace ca insulele Kurile sa se sculunde parlial. vulcani? Dl. dar ce acest aspect va avca rm impact deosebit asupra culturilor din anul urrn[tor.rr-c l'ac ca Soarele sd slriluceasci. dar daci nn ii sirntim. Ne modiflcd cimpul vibraliorrll. un nulnr"rr dc cxpcrimcntc au ciulat oscilatiile neutrinilor. reactorlrl sau accclclrtor-ul. se perc ci in acL5t illl \il exista un cu1t'cmur n-raj or in zona . I)e tot globul va urma o perioadi de cutremure cle 6-7 ci totul incealcli iclcntificarea acestora departc dc srrrsu. in rcacloare nuclcarc'sau mai nou. Acum sunten supuqi unui adevdrat bombardamcnt c.L ace$ti neutrini $i se pare ci intensitatea lor cregte. ci joacir un .rrile. evitind astl'el deteclarea 1ui in expelirnentul lui Davis. mai exact. Trebuie sd intelegi cstc nou qi pentru medinl gtiintific. se va rupe placa Pacificnlui care va lace ca toate lirile situate in zona aceea si aibd problerne cu ldrmr. slrLdiitrcl neutrini creaIi in soarc..rtif-rcalea tipurilol cle ncutlini lirnctic clc sur. S-a reuSit ider. fapt care va ducc la imposibilitatea zborului cu avionul. in atmosf'ela Pin:intulni.disparca" transfbrmindu-sc irr alte particule. tot timpul qi ltrc trccst lucru neobscrvafi deoarece ci interactioneazit liltllc rirl cu alte forme de matcric. in accclcratoarc de palticule. nu a nai cxistat a$a ceva pdni acnn. fie c:r neutlini nrrronici suu ncutrini tauonici. insd in lnai anul ce r. s-au rulat runumite programe. Dl.tiintir an cmis o ipotezd confor'm cileia neutlinul clectronic ar putea .ln unnak ki q lui. cum ar fi reactiile nucleare c.I . Disparilia neutrinilor arc lcgitnri cu o proprictatc speciali a acestor palticule evazive: oscila{iile nentrir.X: Ce p()r sa ili spun.X: Ba ne afccteazi. in timpul zborului. dar existd gi cazuri in care totul este speculativ deoarecc nu sc $tic curl va evolua un anumit eveniment. Dupi cum spuneam. S-au fhcut simuliri pe calculator. atmost'era.X: Da. dar llu intotdeauna ili ies..1n unnuk Ii An unnuk ki versut . Irc care il culloa.

t. cale nLl sc $tie cat va 1inc. lndia 5i China vor 1l cel mai aiectate din p iiirctii vecier-e ai intcgritilii teritoriale. Explozia solari cc urmeazii va influenla in urod dccrsiv polaritatea Telrei gi va avca loc in tlod cer-t inversarea polilor uagnetici.r n-riLi la anul. iri dri . atlu. A: l)nl ccva concret. Nu se cuno. Dl. 'frebuie sa seurna cd toaLi populalia rirmasir la nigla czitrc zona care \ lr rcprezenla atunci sudul. Iar laptul ci acc$tia $i-au luat nrisuri. dar accasti afituatic se bazeazi pc anumite modelc n ale pe sirlulator. dar ccea ce ne deosebeqle sunt intenfiile. eu sunt dif'erit lajir de voi .ri in genere acest luclu nu este posibil in zoncic ii'iguiollsc. Ei au ln:rt mirsuri pcr.tie gi sd igi ia misnri. .1n LutnLik ki 1i \ grade lninini. In prezct:t guvernele lucrcazi la -un aVer tizoi barc sa I-f emiti oprirea brusci Ei in-rediati a aprovizionirii cu curent electric in ideea salv.rre .cr. hitr--adevir este bine si ai un plan de rezervir. tu nu e$ti din aceiaqi grupare? Dl.tu tnai lArziu. A: Spni <ei>. Er-r nu pot sta pasiv. ['dnd spun lotul ni lcl'cr: la pr.v An trnnuk ki )n tnnttk ki t.. AceEtia gtiu toate astea de rnult tirnp. Spanra. lluta aceasta llti-a$ cr-llrpara ceva in afar:t matilor ota. cll nll sirnt asta. Dc cc sd ir. dar de aici qi pini la a llisa totul.X: Cc sc qtic clal csle rirptul cir in 2012 \/oln aveil explozii solare. sprc a nu ti luali prin snlprindere. cJlll l..tic'? l)l.rJrrl I rrropei s5 intle intro noui gl:rcialitrne.X: Nimeni nr"l $tic. c calc lungi. lri trcbuic si se ajute singuri . Ar trebui ca oarletiii si . En qliu ce va ver. Se pare cir va 1l ceva contiuuu.ral tercn in Patagor. A: Putem 1'ace ceva'/ Dl. Este adevirat cI dacd ar f-r si nri analizcze cineva din punct de vcdcrc cnergctic.r'rici rezerui dc alimenle tru strici. in Rominia vor tl culremure dar-nu vom avea schimbari gcogralice alc solului. Dc lapt.X: Daci aq 1r in loct vostrrl.rvesteqti rniliarde in buucile pi depozite subterane? De ce lamilia Bush gi-a cumpf.. A: Am mai auzit varianta. dar nu gliu ce si zio.il cc\il. sd qtii.X: Ba da.10 . Ca qr cind PirmAntul ar trcnura.riru ei gi lamiliile lor..ut Eansa sd . spune mult. Oaurenii 1r-ebLiie si se hrirircascir Iii pLegntiJi.ri Ei . Dc ahl'el mic mi sc irare lotal nociv si iti triiic. dar asla nn mi f-ace sd subscriu modului lol de acliune qi gindire. Acum. Nirleni nu gtie concret daci va ll sau nu ccva.. Llaci insd plecim dc ia urocielul actual.lar contin ttu. $i eu sunt ca ci.ohlcmc ca: intensificat-ca cuiletnttrclot..rilc exact nici cand va incepe. nici cdt va line Se prcsr.lrii translblnntolLelor.1n urtnttk ki versu. Se pare cit Turcia.strt . A1i ai.X: Daca va fi aga sau nu vom vcdea. se ..i idcntic cu ei.tci clalele se schitnbii.ria? De ce Cloroana Brilanicii lnvesteste in Romdnia? De ce toati zona muntoasi din Aiiica cstc vdndutir cdtre guverne gi parliculari? lti pot cla zeci de exempie. Un uric reiirgiu qi o r. rupcri cle lblii. Ei sunt asigurali. teea cc^ne va lace si t iurittettt pentrlt citcva lturi llrd curent.a introduccrca tlalelor s-a tinut cont de contextul actual.c. clin cc in cc rnai nultc voci sustin acclczrgi tcorii.ziilor vLtlerniec.tiu cd nu mai avem timp. cutrcmllr esle prost spus. Acest lucru va f'ace ca n.. miri alcs cf. Daci bombardatncntcle cncrgcticc se intensitrci sau scad. l)e ce ar lacc ei astt-el de investifii ncrentabile? Am rAmas putin surprinsi clc lbrmularea <eiir.ti viala gindindu{e la apocalipsii. lslauda. gindinJrr-rnr cd 5i el llcee plrtc Jirr acccari grupilrc. nlri irre ct srrr rnli t.i si nu caute rdspnnsuri gi sustinere la guvemurli $i socielaten $tiinlilicar. se picsttpuue cir in nrai la anui va iucepe totnl. Ccrt cste cit oamenii trebuic si qtrc. Zarurile au fost aruncate $i nu nrai pot fi oprite. A: $i cAt va f ine? DI. i. cLentuJr'cr erpl.4rune cd pc undeva plir.

cam la 2-3 ur. iar intcnliiie qi faptele lor nn rnai sunt flcute Ia vedere ci sunt camuflate qi ascunsc aclcsea sub maqtile prieleniei gi ale altruismului. doar doud rniliarde au r. Dcci spccia iurunnakki a crcat orlul. l'otul se va schimba. mea cste sd vd aiui sa iriceti clir riii muiT-i. deqi ir.4. lrste ca qi cLun ceea cc a lbst lrebuie tlistrus spre a se reciidi o nouii lurne.t. Ceea ce a mai riunas din pLrlerile lunii se vor intdlni ciutind solutii. dal ari ci.ratura lor. degi nu rlcbordeazd de bundtate $i existl cei mari. Ali licut in a. Despre acegtia i. Era ca gi cum buna intenlie afirmatd nu se potrivea cu ernanafia gAndului. iar in llecutul indepirtai al planetci. care vin din zona Olion . cd Iloctc n\. dar cu acccaqi r.I indcpritluL ric ('r'cirlor.r:rsiunea . l)e lapt tu ce imi poli sprLne despre accgti t olonizatori din vecirime'? Dl. iltbe.Limiti cle siguranla cLr cale vorbi:1.i priorititilc. dli ir.t.r timp s-a pelr. iir. dar rnenoria lui ancesttall l-a flcltt si ne rciateze despre ei a. dc ilccarc rl|tir cintl sLrnt pus5.rclucigarea cu pimdnlcnii.: La I)unrnezeu. Poate (:rtc doal inraginalia lnea. 1. Acunr veli cr-rlegc roadcle muncii voiLstre. l)zrr anunnakki este o denllmire giobala.a cum crau ci atunci in urmi cu ciiteva sute de n-rii de ani. Noi snr..ndsuri dc protectie L.zr-it pradi capcanei lor: nraterialismul. insi pot alit-na cu lriria pe irirrd ci ceva din interiorul mcu imi spunea ci vibralia lui nu imi corespunde.rdnlul va fi altfel din punct de vcdere geografic Ai oamct.rtem cei ce vI conduccm de milcnii.nis ir. A: Nu pot spune cir ccca cc inri sprri rrrr inti este cllllosclrt.ansi.ii-au adus aporlul la apalilia umanitdtii actuaic. Arii ulnrdtori vor 1l cataclismici clin toatc prnctcle de vederc social. Confom cu'sartina viitorul aotual.u snllt ur.. A: Printre care Ei aga-zigii reptilieni? Dl. Exista unii mici. lntrc timp au evoluat $i ei. urmitorul an va fi un an dc regnrpare q.".X: Da. intr-adevir existd aga-ziqi reptilieni.i bani.tc . czue dc iirpt sulrt 6 spccii.r mesagcr clir:r r iitor'.X: La care Ei te rcltri? .20 m.A. ln timp oe vorbea. Dupi ce va trecc anul 2012. iar marile fan'rilii regale gi cele nobrliare (qi nu nLrnrai) rLu Af)N-ul lor. $i a.tk kt versur t rr l)umnezeu ne .i ci ne va mai da c. ctr lcittc astea.ri clutrate. $tiu ci airr glcqil i:ti to{ii.rexistente.i acegti Gri.i e1brt.roui orirrJuire. l-am lr. Pirr. De lapt cxisti 3 rase care au intervenit: specia Nordici.lrt ttnn.ne si vi spuui care a lbst cursul titnpului.. Va 1l ncccsalir o r.** 12 )tt itnn. de lploximativ 1. Am ri'imas r. care sunt destul de paqr-rici. care sunt agresivi pr-in insdqi r.i implicarea pc care le aliga.le iubire venit dc la El. hazati pc rlte prilcrpii.rsi micar acru. $iln ca esrc o misiune gru.. trei din aceste rase au fbst cclc care .rtul. va lirce ca echilibrtil si sc irrtoarc[.olbea David. estc libcrlLl voslnl arbitt'u.X: De fapt existi 51 de rasc dc cxtratereqtri. polie ..i cirre o lurne stalpinirai de instinctc. ia CreatorDl. care vine din Constela{ia Pistorului-Ar1ulus. Dl. Voi ma puteli crctlc stru nu.iaiizirt alcnt.1n tnnde ki i3 sohimbali deznoclirniir. La l)umnezeul Suprem.rii igi vor schimba modr-rl de gindire. in delrirrcntul srrlietului.-!!d. ir.ni place si creti cil in acel Lrltim rlinrrt. Davici mi-a explicat lirar.\ h rJ rtt Stt tlnnr^ ^i .n in :rl noualca ceas si vd lr-rali nrinirnc r. dar rtuvcmele sunl in contact direct cu 6 dintrc clc.te clar.: i. Semi{ii. qtiu ci iirn lrlrl-o 1rt. nriJ A: Nu.X: u\dic[ ia dumnezeul pe care vi l-am dat noi. tlltr rrr lolrtc astca simt .X: Anii ce vor veni vor 1l holardtori pentru umanitate. nn itnpr-tls . inainte de deznodirnintul tragic. doar ci 1i ei sunt de mai multe tipuri.tr r :r li. rlul din pitcate accstea vor fi ca gi ir.1-al). iutt-n itscmenca situalie am o s(alc tlc rlisconlirrt. dar esre daroric rnea sd incerc. I)l. econornic.l -.a 1el incit copir vo$tri si lie atr':r.ners mai depana. geograflc. care vi.

1. Llnnitoarele etape vot fi: inler'zicerea produselor din plante. Dc lapt asta esle ntal. r. etc.o sl arerrr o colrcrirrnc cu elrergi:r anceslrali. oamcnii au irtccput sa 5e lrelcascit.ln.X: Pe naiba.rJclc atAla Dl. Ei sur. daci ii pot nurni aga.n cci ce aLl r.X: Daci reugim. ctc. t I i t . mai putin una. clinci la a trcia. Dl. dar r.rodelelc dc viu. crisLaloterapiei. Asta cstc pArcrca tr]ca.uai exact doar o par. pcntru ci noi qtim ca acestea sunl lormele leale clc manifestarc a matclici qi dc epropicre de Crealie. A: Dar asta e un lucru bun.ror scuturi u4aq. Tu gtii ci in 1998 s-a licut plima marc pace galacticS? A: Nu.Ilit A: $i cale cste scopul accslei rcvenirilr Dl. !l acca explozie solari. genereazd o energie.1 An unnttk ki vet sus .ri . cea a Invititorilol va vcni pe Tcna sprc a vd da Clunoa$lerea Universald.i dc accca nu pot accepta A: $i totuqi timp'? $i-au p[strat ritualurile. viitorul arati altf-el. Sur. r.ea batalie care se tirnp.r. scoitterea in alala lcgii a tratar. Ei vor sA plcvini accst lucrll.e.noterapici. horneopatiei.lin punct de vcdere ceorroriric.ln unnttk ki . A: $i daci reugim? Dl. Vor ca Terra si intre in rnatea Conl'cderalie Galactici. dar nrr r or lerrpi. Dl. ln prezent sc incearca montarca ur. tu $tii ca tot zrtilia oameni intri gi clacd casele ar fi pe sol? Per.X: O si ii adormim la loc.X: Plancta se alli in prcuiml unci catastrolc globaie.te din acegtia. dar aga imi vine.X: Vom vcdca.r.ir indepiltali de ele? Pr-in penibilizarea lor gi a celor cale clcd sau apclcazi la accste plactici. inrplementarca idcii clc medicamente vitale. La itrccput au oolaborat cu lolii. crol. dar au qi ceva dc la insecte.lti utnak ki tlucc. Acum se pune in aplicare in contbrmitatc cu etapele car:e trebuiesc urlnate. De ce crezi ci s-a construit pe verticald? A: Pentru spaJiu.ctra au lbst dc thpt o delegalie a celor 5 i de spccii. $tiu ci te surprinde laptul cir volbesc cind la persoana intAia. care deja cxista. numar. atunci o altir spccie. daci nu. Jpui rrrrii lLr pleclt. etc. De unde si gtiu? A anuntat cineva? Dl. $i cr-uu si vi. ver. ridicirn Terra fiird prca rnari pagnbe. Ccva intre ulnrnoizi Ei rcptile.iirs aici.X: Exisla anurnite date cheie. Accsta esLe $i motivul pentru care se inceatcd ciderea in derizoriu a astrologici.ri. $i celclalte spccii sunt de acord'l Dl.stts An tmnak ki 15 struciure. Dl. numcrologiei. Ei sunt aici de mult schimbarea. repiilc'? Dl. cea carc a tbst prezenlli aici. pc 'l'erra. l)e la etajul trei in sns scade icgitura cu'lerra.X: Da.. lacem sf. Asta este motivul pentru care qi celelaltc specii s-au intors.r.-*Dacf.raj orita tea. A: Adici'l . A: Eu nu cred ci vol reugr. Ei nu vor schimbarea.rtru a se indcphrta omul de pirnant. vo e este scopul? Ei vor si pistreze e la modil-rcarea ADN-ului. Aceslc tl ei specii care au colonizat 'l.rcntelor alternaLive. credir. Au lbst ibarte boinavi. iar acest lucru ne va ajuta sf. Dacd vom reuqi sd tleccnr de iulic 20li. A: lncearcd. l3i au avut mari problcmc ill trecut.r rnul1i ani in un. A: I)ar sunt urnanoizi. culoare.X: Tu qtii cn qi in prezent se sivArgcsc ritualuri clc sacrificiu? Ci tot ceea ce ne inconioari esLe dominat de simbolismul nostru $i ca noi $tim cd orice fblmi.rI ircr ll rLr rcr.rtem o spccic sr"rperioali deoalecc a\rem iltglobat in noi toate n. Mai ales ccca cc va vcr. i.X: Sunt un hibrid. iar acest -fEcLrte T6atexunt CIL cr.

cu aceleagi legi qi acciaqi conducitori.r sinu.-Ei au cilnd a fost pornit accelcratorul Ei l-iru del'ectat.rici. din cit qtiu eu. cu atat $allsa l'oastri de a lace saltul se va diminua. Std dour'$i aSternli. dar c rcllir. r'acante clc lux..1n ttnnttk ki t'ersus . rrre si vd invArtiji pe vccie.l( nour cn('r'tlic. Distorsiunca nu c corrpatibilii cu vibratia nou-i gr clcci dacd sunlcti distorsionali vi vcfi indcpilta tot mai rnult de Sursir.r -julul $i sc intorc dill plitna oar:'t illlelvcllil e rind in cind la nava mamd.iruajla s^d schimbai.X: 'lbatc accstca all ur. mincarea sc va strica in lafluri. ritiirtitilc vor fi co5r. cate c interesul lor''l Dl. ciici 11u vd \ cti pelurite si o cumpilati.) Dl. Accclcratorul a 1'oii fornit Cled cn .ric rnai mult dir. la un momcllt clat a lbst un baby-boor. care lttt cott.ttttlici cLt rr.ror-ri vibratie rrcniti si vir schit.n. sir vi nioclillce strllcturil r. A. Cici vLri putcti lnce orice. A: De cc'. in limp cc la tclcvizor vi vor Il lllczcntate clin ce in cc rnai multe rcclame cu thrlilii i'cricite. cu o sinsuri monccld.nic nu va rnri ll cum a lbst.X: Da. pcntru cri onrnenii nu vor mai aYciL cr.nomentul in care viitorul vi va fi pecetluit $i nu va mai exista o cale de salvare.t.) Dl.. A: Dar dc ce toate acestea. care survolcazd ir.. Se incealcir ctcatea ultci bucle tcnrporale in . I6 .ligantici navd.X: Dupi cLu. Nu Stitrr cc e5te ctl cil si ttici ce o flotilir dc sntc clc^ rntgn{ii are. dar carc csle scclp'. ma5ini la superolcr-ti. [)aci r'-ati lilncli cu totii la acest lrtcru. dttl llLl irrll intbrmalii .r r. pini ir. rcspectiv zr llobalizdrii. Pc ile alt[ parte daca sttuLclll intr-o bucli.rrdalnici.4t lunok ki . clin Univcr s vine o r.rgd respcctarea agcr.. itrseatltlit t .ttt'' .. Nir. t)l. copii zb'.X: Pe ldr. etc.-!*.000 kntp.r auzite. baricra spa{iu-tintp ar putca li spartd.r cc si iqi plitcasca rlirile. Accst luclu a thcut ca gi consumul sd creascir. Nicl cLl llrl alr acccs de la un rrnurlit nivel in sus. bcnzina sc va scun.adicir o natalitate crescutir.rbe. Nurrai ur.. cam de 12.rt aceasti genclalie se indreapt5 cu pagi repezi citre pensic. natalitatea cste in scildcre globalir.rpi pcslc rloaptc. La toate astca s-a adiugat si luusrrl r:r'rcrlt cle ulctlinlc Ai rlti.rl'. iar acest hlclu a licut ca balanfa si se dezcchilibreze. corect.lcln clc a'uir thcc si vi inJupnrt. Cu clit aceastd prlpastie se var adinci. Ei qtin cd fir:a voi nu pot supravieltti -Noi ne . . A: Adici noi ne invdrtim acuur iutr-un cerc lcmporal'J l)cci nu mai avetn nicio 5lttlsill I)l. clar voi vcti sul'eri dc lbame.lc parliiule.kiversus tltt uttnttk ki 1l DLX: O si fie dcrapai ecou()rric la nivcl glohal T'otul r a explocla. se adaugd gi dolrinalia Di nu vol sd vi dca rllumr .n spuneam.. Apnr (amentele sc vor ieliini.i. acum instl .1n unnak. in prezer. La toate astea sc aclaug:i gi inten{ia lor de a crea o noud ordirre rrondiali. Vl1l ca 9i cum tririli acelaqi . anl aiturs ..rl scop: lr.itiintificc.X: Ba cla.i echilibr-at f-ac_ e_ latl schimbiirii. I-a toate astea se adaugi insA inleresul lor clc a sabota e conomia lnondiala.rtt . .rdei lor.nanrl popLr lalici.rperimentul-i ieLrgit.iblationald. este o explicaqie copilircascd. A: lltnc.r rccle cataclisme t'tLl vor t ctti.r orq11!41 . Dc cc clczi ci blusc qi dintr<rdati a aparut crizn? A: llxistir o explicatic. $i de asenrcnenea existi -fcrrei rnici nave.

cind privirile noastrc se intahliral am rcalizat ca ocilii lui avc:lu o culorrc ciudatal.or dc conc{us. adrcii oameni siurplr.1 8 lt. []iserica estc a noaslri! Noi suntcm biscr ica.ri cc sLiill in lrlala Lnar rlol ora5e.i qtic.calci cl ar-r inlercs sii \iini llstc nrLrli nrlri Ll. l._.a cs1c. interlocutortLl mcu trra privi rrtldnc.iatir c.iu ()nl carc nu arc cc pr-ure pc nrasir.ln unnuA Ai t cr.X: Poatc.X: lla lor \ cni./.u ci atr-lnci cincl veti irlingc acea slarc veli rcaliza cinc sunteli $i cc putere avcti.-r crlt rnai mUlti cu atat utai grcu de rn:inipulrt.Vazlnd ci oarneni clin ce in cc mlri nLlrncro$i sc indrcaltth citre l)Lrterea intcrioalir.r i. l. l. fi i1r ciar .r inccpttl \ii su c. Abia atunci. \. I'otodati alilll)ra mca intcrioari . nlrita tot.rstincte ataviccl $i lumca ii .rvciiTtir:tar.rrll c.rc: bani.oI Si controlezi o lt Lrilne rlin popultrf ic.X: Am sir ili spun acum un lrilrc secret.re siar. imi pirea ca $i eur... A: $i dc cc sar l1u ajungcrll'l Dl.-. ci dacar nu scipati clin robic.ie in r. Toti piimdnlenii vor'li . clar... cirnria nu ii ajLrng banit sir plcce in vacanti.. trn ilis opac. \.rjrll i.etc. rtrl 'iiirniv'ictimc 5i cel nrai rr.i tltnpor'ali...i. sarnaltxtc. I)upir cunr \puneam.ijlr(lu-Dri.r sau tclelbn. lu\.ttrt In trttnok ki I9 Dl. I:iciart clin voi csle oglinda ccluilalt.r stlrlc h tlrc ei nrr ror cu rrri sa rrjLrngcti.000 dc ani? A: $i cam cc am putca lilcc'? Dl.lul cltrr:r Ir r. Atat lc s l)t nccesari C'. s-au giinclit ce pot lircc si ii controlcze 'i utur.X: 'l u nu intclogi ci accasta cstc ultima \ oastri sansi. Spun/inil aceste cuvintc. e\is(a li prcoti a(lc\'au a!i ! Cale :ru har cale nr-r suut dominali cle ir. '.t I)rr'. -i. ccca cc va mai rartrine rlin populalia Telrei. carc nll irrc cu ce i$i plalli lirctluile.ri rii itrr. va Il o tlCimE.)r'\eu. rititelti rireitt.'lirul l'(rt:u A: Ca in Sccrctul? I)l.i cic adcvirrata noastri ltaturl:r.i sigur prcotul ii var spune ca pkil(-fte pcntlu propliilc 1apLe.rtir 'pi urritrrrii.X: Da.r se 1a sliir'pi.rrlilt rr: . Lc trcb'ria ccra Drirl aarc sii \'a abati dc ia crLle 1i :ru g:isit cca nriri Lrunri uretodi. in 2015.tir.l (inc! . eu am \'. I)aci totu-l ciccur-ge (roulbrnl viitorului actr"ral. am sinrlit un llor recc pc fila spinalii. t.i ii r espccti.r lrre-. Noi arn cliclit-o. Dl.l..? A: Nu. Tu nu intelegi cd voi sin3uli sr-rntc!i in tr. clczi ci sc r:incicqtc la ctolutie spirituala]. Nrr 1to{i inilut-nta r-ln ()nl in\'altilt sal gincleesciil I)cei crccic-lniL catitclisnrelc \. ciu'uia copiluI ii pliingc cri \rrcu o noui biciclcL. []c iti spunc Sccrctul'/ Si iti (lorc$ti pcntru tir.re cu nrailasea broa5tci. Mintile clcslrrpalc luLr iru cc r.J1tntc!i 1r r uti plrtca rvca oricc lil de vialir gi de viiior. dar acc.s ln unntA Ai .. ascnrinritoa.izLrt viitorul planetci.'r'Liliri.:iruta.n privirca lui era lipsita de viata. Dl...'' i:.rtunci vir r.'l \ r'i trr'trttit sa \.ru culoarea a lbst cca crre ln-a 1i'agrat.. llsh-nrir. cltrc criz:r ur. ci laccala degajatd dc cr. a.. Voi LrLi sLrntcti rrnull Asta tr-cbLrie si Numai iurPreunir "stiti . ccva ce ercd cd rnir va face si plirtcsc cu viata.lli-uiit.cti da seatna . Lrnntl: ki t tt :tt.i se ioacli doal cll ulintcii volslu.'\dicd te l'ncc sri Le disociczi tle colcclir.X: Pcnlr.i rrr. Ei \a erclzl o rcrrlitrrlc lr.rt. li .nrrretli rhr'. doar cf. l.ar Yor line prizonicri inca 26.scantu-cli_iq caz rle cataclisnr r or rlur. . etc. Noi vi clirnr . 3\ cr Ii.lia sunt pr-ltirli $i intotdeaLlna rnulgir:rlizati Acegtia nu contcazd.i vi luiinr povcrilc clc pc unrcli. ccce ce il va facc sir se adinccasca 5i mai tarc in clepresie.logrrlicii si r.. L. dal se va duce cirtrc biserici qi sc va fuga! Dl. .X: Asla cstc altd urallilulale carc lc-a iegit.\ccls1a ' .rci au vcnit cu rdeca dc ar indrc'|ta Ii)r'ta creal()arc tot L rrlr-e rnatcrialisrn.isurr sl-r vi schinrblti soarta'l Voi.. clar . tcID qi lirri vlagir Dcqi figula lLri cra zArnbitoare. cir ncrgc la c LrISUri esotcricc..i noi o concluccnr A. Hai. Subliniez: rerltlr. nraqini.rii ritr' .

de fapt ceea ce a mai rdmas din ele. cel care a r-calizat experimentul.X: Ba existd.X: Experimentul a pornit cu o bucatd de metal lirarte sublire. de dimensiunea unui fir de pdr.X: Tu nu cunogti teoria universurilor paralele? A: Ba da. Le veJi vedea pe cer. presupundnd cd ar fi aga ce putem face? DI. Este singura voastrd qansd de a supravielui. fari boli. Cdteva guveme. PoarIa vd va fi deschisd sau va veni la voi. una plind de pace gi brindtate. dar intr-un alt univers. universul . aceasta este noua Terra. iar referitor la teoria { lrriversurilor paralele. Nu cred in ea gi mai ales ce guvern ar face uz de arme nucleare gi de ce? Oricum daca e sd fie aga ceva. A: Dar portalul se va deschide intr-un anume loc? Dl. oamenii ar fi speriali gi vulnerabili. Intenlia conteazd. a avut ideea de a aplica acelaqi principiu al electronului unui atom gi in cazul unui obiect vizibil cu ochiul liber.ki 21 morli de foame gi decimafi de boli. s-a scos aerul pentru a sc climina vibraliile gi apoi a fost apucati cu un diapazon. Al. nu ar avea rost folosirea unor asemenea metode. populaJia va fi decimatd.2014 se va deschide o poarte stelar[.X: Este greu de perceput cu mintea actuald. A: $i cum s-a demonstrat acest lucru? Dl.20 An. Acest lucru se poate int6mpla.ki An. A: $i cei ce trec unde vor ajunge? Dl. menitd sd vd ducd de aici cdtre o altd lume. griji. acea planeta care vd va oferi suportul pentru a deveni universali.unnak. lilectronii. deqi stirtca nemiqcat in acelagi timp.unnqk. Asta arald cd ipotetica cr'rlitorie in timp este posibili. Trebuie sir gdndegti in termeni mici.unnqk.ki yersus An. qtiinlifice.unnak.X: Vor fi mai multe simultan. Eu am venit sA vd spun sd treceli. Aceasta este de fapt planeta care va face trecerea. nu exist6 d ovezi clare. A: $i cum s-ar traduce acest experiment? Dl. La Universitatea California din Santa Ilarbara s-a fhcut o demonstralie qtiinlificd prin care s-a rrli(at ci un obiect pe care-l vezi in fa\d. de evolulie spirituald. dar din cele afirmate inleleg cd o Terra lr'rmdne aici gi va fi pustiitd de iarna nucleard gi o altd 'lcrra va prelua o parte din popula{ie. Ceea ce trebuie sd faceli este sd vd ducefi intracolo. A: Este un lucru imposibil! Dl. poate exista sirrrultan intr-un univers paralel. Cu siguranld ci umanitatea rdmasd le-ar fi recunoscdtoare. doar cAnd mdsurdm pozilia unui electron pe care il forfdm sd aibd o anumitd pozilie specificd. Din pdcate cei care au avut acces la aceastd cale din viitor au fost foarte pulini. se vor gAndi si profite de avantajul armelor nucleare rdmase gi vor face uz de acestea.X: Pe Tena.X: Ce puteJi face? Eu qtiu cd pe data de 25. O Terra evoluatd. citegti o carte.ki versw An. tunelul Einstein-Rosen. spirituald. o gaurd de vierme. adicd la nivel subatomic. Doar o micd parte din oameni va supravielui ascunzdndu-se in peqteri. sunt greu (lc captat deoarece se rotesc cu viteze diferite in acelaqi tir. care va scufunda Terra in iarni nucleard pentru cAteva zeci sau sute de ani. Cercetdtorul Andrew Cleland. dar intr-o altd dimensiune. A: Am mai auzit teoria.0'1 .r-rp.X: Sd zicem cI tu in Bucuregti te duci la cumpirituri. Va incepe un rdzboi nuclear. si-a observat cd frrul respectiv de metal se migcd. lipsuri. care se invdrl in nucleul unui atom. De asemenea aceastd teorie spune cd pe timpul observaliei. acolo unde particulele atomice nu se pot menline. A: Adicd pe o alti Terra? Dl. Aceasta a lost rAcite intr-un frigider special. Cred cd ar avea rezultate mult mai bune dacd ar aproviziona supravieluitorii cu alimente gi medicamente. Totuqi.

Atata tot. I)l. dar puJin probabil. Este doar o unitate de mdsurd pdmanteand.22 An. iar hipotalamusul coordorrcazd reacliile legate de foame. sexualitate. Este activatd de lumind qi eontroleazd varialiile bioritmului natural al organismului. Oamenii vor fi din ce in ce mai dezorientaJi. tlisperate. A: $i referitor la tunelul ce se va deschide pe 25-07. $i pe de altA parte existd anumite legi pe care trebuie sd le respecli. cdci el nu este doar liniar. sociald. ce trebuie sd fac cu aceasti informalie? Nu ili ascund cd am mai auzit-o gi din altd sursi..X: Da. atunci poate exista cineva care poate manipula istoda? Dl. sinucidere. A: Adicd acea gaure de vierme de care vorbeai s-ar deschide sigur in viitor? Dl. La asta se va adaugd gi bombardarnentul energetic venit din cosmos. A: $i nu este a. l)ar toate aceste sunt date spre evolujie $i de aceea trcbuie sd le suportali cu incredere. Totul va Ii haotic $i va continua aga pAnd cdnd va incepe derularea cvenimentelor de care !i-am vorbit. A: $tiu cd se spune cd este foarte important5.X: Da.. Dl. iar atunci cdnd va vcni timpul sd faceli trecerea. Ea secretd melatorrina in stare de relaxare qi are capacitatea de a varia lirnclie de energia electromagneticd. si gtie. Este singura voastrd $ansa. sete. o dimensiune in care istoria sau viitorul ar rdm6ne identice. A: Asta inseamni cd s-a inventat ceva cu care te poli deplasa in viitor 9i in trecut? Dl.X: Sn o dai oamenilor. cu asemenea forle sunt con$tienfi de aceste aspecte.a? Dl. Poli face diferite activitdji in acela$i timp. climatericA. La tl 1. ki versus An.X: Importantd? Glanda pineal[ funcjioneazd in lcclagi ritm cu hipotalamusul.X: Da. dtmul biologic qi procesul de imbdtrAnire.l(llca.X: Nu. politic5.X: Vremurile care vor veni vor fi foarte tulburi.wnak kiversus An unnak. Cam aga ceva.AdrsA-rQZAlAEB lgh"-ari? Dl. Reiese cd noi suntem in acela$i timp in doud sau mai muite localii 9i putem avea doud sau mai multe activitdli paralele. Md refer la situalia cconomic5. Ar fi posibil. Dl. A: Dar plecdnd de la ideea cd ar fi posibil.. Pentru voi curge intr-un singur sens. S-au fEcut cercetdri . in alt univers ea poate deja sd se fr aqezat pe o creangd.annak.' A. Nimic. bduturd sau mai rau.X: Da. intotdeauna va exista un univers. A: Este foarle greu de infeles. O stare de panicd va cuprinde oamenirea gi mulli vor fi cei care vor cAuta scAparea in medicamente. care vd va aduce stiiri de dezandejde 9i depresie. Adic[ dacd ne uitdm in acest univers la o pasdre care $i-a luat zborul. care rnirrimea unui bob de mazdre gi este Nimic nu va mai fi cum a fost gi in ciuda eforturilor irlc:EEid-Ien-iiGGlitotodatd conline o hartd completd a t irrpului vintal al acestuia. De fapt timpul nu existd. Voi vedeli timpul ca fiind real.2014. A: Altceva mai trebuie sl spun? Dl. l:ste singura salvare! Tu nu inlelegi ca vibratia Terrei se l.unnak. nimic nu va putea fi redresat.X: La aceasti intrebare nu ifi pot rdspunde.ki An. Cei ce lucreazS.1 13 Herzi rezonanta Schuman se deschide ru a asoclat-o cu cu locatra exacta a Manr Plramlde. sA poatd lua decizii in cunogtinld de canz6. Timpul poate fi strdbdtut in toate direcliile qi inainte qi inapoi.ki 23 inghea!6 Si nu putem vedea decat o realitate.

ce va veni sar o sutd se il contrazicd. pentru ca nimic sd nu vd afecteze rLrtina. Dionisius. Shiva. zeita distrugerii in hinduism are pdrul sub forma unui con. iar acest lucru face ca al treilea ochi sb se deschidd. Eu nu gtiu cine sau de cc are impresia cd toli sunlem idiofi. j afuri.X: Noud? Se qtie din vechims. Ceea ce am constatat clar.. tot trupul tdu va fi luminat".i Iisus v-a spus: . chiar dacd este zugravit in roz. . Este o teorie noud. Dacd va ii ochiul tdu curat. Consider cd este de datoria mea sd impdrtdqesc Iumii aceste informalii. asemdndtor glandei pineale.unnak.acestea vA sunt date fi la nivelul terie. ci copiii nogtri vor avea un avantaj dacd noi ne sacrilicdm. omul va deveni mai sensibil. cecrezi?. Este o mdsurd de autoprotecjie 5i sd gtii cd nu ii pot condamna. Dl. de evitat nu se poate. Voi vd doriJi ca gtirea sd fie una exhemd. Aceste teorii apocaliptice ne rdstoarnd egafodajul. doar manipulabili.unnak. or sa apare migene.X: Da..rtotdeauna am triit cu speranla cd mAine va fi trai bine. oamenii. fi eu caut argumente care sA rAstoame aceste presupurrcri. Este foarte simplu sd ili dai sema cine . este societatea in care trdim gi pe care o cunoa$tem. A: Asta este gi motivul pentru care am inceput sd scriu. Dl. $i astfel omul poate accesa forme inalte de congtiinla. Noi.24 An. Tu nu te uili la qtiri despre crime. Vd arr. Osiris este desenat lin6nd un qarpe in mdnd.. La Vatican existd in Curtea Conului o statuie ce are forma unui con de brad..ki 25 dar cea mai spectaculoasd schimbare va ADN-ului. iar lAngd acesta un leu asemandtor Sfrnxului. violuri.unnqkki versus An.SJ. Este greu sA accepli un viitor ipotetic. Pdnd sd ajungeli acolo. Omul este supus acestor schimbdri.. stdnd calmd pe canapea gi mdncAnd floricele? A: Eu nu mi mai uit la qtiri. La fel gi cu Icnomenele extreme care au apArut in ultima perioadd. Exista informalii peste tot.X: Nu sunteli idiofi. V-a1i gdndit ce inseamnd toate Oare inaintagii voqtri woiau sd vd lransmitd ceva? A: $i ce vroiau sd ne transmitd? acestea? Dl. Asta vA a$teaptd! Dar pAnd acolo mai aveli un pic de infruntat.unnak. omul iqi poate modifica starea de congtienli gi congtiinld $i cA poate avea acces la toate informaJiile Universului. stdri contradictorii. Problema este cd voi nu lreli sd le vedeli. reprezentdnd energia kundalini care urcd spre glanda pineali. zeul babilonian line in mdnd un con. irrtotdeauna in relatare apare cuvAntul normal. DI. Dar este tlltoritd vou5.rafi in continuare de ultimele zvacniri ale unei societili niuribunde. la baza cdnia se afld inscriplii cuneiforme. Din pacate acest lucru nu este cunoscut.Luminitorul trupului este ochiul. dar acum este bine ca oamenii sd fie informali gi sd gtie anumite lucruri. Existd reprezentdri antice. iar atunci cAnd o fac vcritic informafia. Thamus. A: $tiu. Este chiar pcnibil.ki An. A: Muribunde sau nu. X: Cd odatd cu trezirea energiei kundalini gi a glandei pineale. simJurile se vor asculi.ki yersus An.. inccndii. Sumedenii au fbcut reprezent5"ri ale anunnakkilor care apar avand in varful coifului un con de brad. este faptul cd in momentul in care cineva vine cu o teorie prin care oamenilor li se rrlati. Ldngi ea se afld un sarcofag. tllr totugi normald. pdzitorul lumii de dincolo are in v6rfu1 ldncii. cAci este prestabilit. Pane.''. Cred cd Asta este motivul pentuu care mulli refuzd sd accepte aceste informalii.p3l. Omul iqi pierde identitatea de sine gi devine universal. un con. tefi orbi qi progti. $i mie imi este greu sd le accept. ir. etc. dureri de cap.

mai ales cd sunt din r c in ce mai disperali.r/ez ps niciun argument $tiinlific. Ceea ce v-am spus este sutd la suta adevdrat. de portaluri. Irlgar Cayce.ki versus An. in care sperd sd arragA cAt mai multe suflete. Nu luali de bun nimic ai nu uitali cd singurii r. Au fEcut-o de milenii '. Ei au venit sd ne ajute. pe care nu are sens sa il relatez. restructurdri. existd 1'or. Sundar Sing. Numai ridicAndu-ne vibralia putem crca o rr.rs gi o noud umanitate. ki versus An. Poate c5.ki 27 spune adevlrul sau nu. Eu gtiu cd Terra va trece printr-o mare schimbare.r(crsta poate fi una grea gi dureroasl. totul este sd ili dai seama unde este realitatea gi unde este intervenlia umani. iar desprinderea . se afld pe o curbi ascendentd vibralional.ki lrr caLc se An. Eu nu spun ca am dreptate.t cnalii pe care vi le-am relatat le vcti auzi dir. rr. dar cu siguranfd nicio iamd nucleard nu va veni in 2015. Ei sunt. vom rrlra in Epoca de aur.rrrr lLln. diu cale . dar cert nu este o lume in care noi si ne putem valorifica potenfele date de Creator.unnak.26 An. ---R-estul disculiei a fost unul banal. Eu cred Pemantul. lipsitn de griji.ceri. pierderi. vom avea lipsuri. dar sd nu uitiim .1rrrrrc inima. Ei trebuie sd plece.unnak. Am sd vi spun gi ce cred eu despre aceastd intdlnire. Oamenii se vor ridica vibrafional in trup.. in epoca spirirualitalii. Intr-adever.. tunak. Eu cred si revenim.ibilitatea si mi ingel. Nu e greu.unnak.. Nu md bazez pe nimic altceva decdt pe feeling-ul meu. boli. sA gandifi cu sufletul gi sd faceli ceea ce vi '. Fiecare din noi qi ri'1r ll un loc.r'opul final. nu mI lr.rrrrintcsc doar cAliva: Nostradamus. dacA verifici din mai multe surse. Repet: ce cred eu.. etc. nu \r(inr sd imi preluaJi ideile. apropierea de Creator. Dar adaugi gi prorocirile unor lrari ini1iali.. din ce gtiu gi ce simt. au emolii. Cu sigurangd este o lume aparent bund. ca si nu mai vorbim de Biblie. dar nu pot interveni in liberul nostru arbitru. ceea ce vd rog esle ca atunci r irn(l vcti auzi de anumite planuri de salvare. De aceea au creat un univers paralel. boli.r ce in ce rnrri dcs. Este ceva ce nu s-a mai jdcut $i de aceea suntem asistafi de diverse civilizajii extraterestre. ba mai mult. v-am spus 5i repet. Vanga.I( nc pute[l salva suntem noi ingine. ceci sd nu uit6m ce ace$ti anunnakki sunt experli rrr ir irnbina adevdrul cu minciuna. a pdcii gi a rrrbilii. Este unic in istoria Creatiei. Probabil cA aceste '. Iar daci vezi cA anumite persoane sau grupuri fac relatdri trunchiate sau eronate este bine si le evi1i. pentru a ajunge acolo trebuie se rerrrrrrfim la vechile paradigme gi cutume. Pur qi simplu. etc.' Din tot ce gtiu. Va fi o lume condusd tot de ei gi guvernatd tot de legile lor. insi intervine o problemd cdci iqi dau seama c6 nu pot trdi fdr6 noi. . dar am fEcut-o cu un scop anume.r rrLr vdd de ce nu ar face-o $i acum. ci ei au pierdut bitdlia. ci din contri atunci va incepe o lume noud.

printre care: Ur. Ninive 9i Assur. inainte de a vd mai relata cAteva irrtilniri la limita credibilildlii. literal insemnand poporul cu laJd neagrd.strdini cu fala neagrd". Se pare cd . Fiecare or ag era vdzut ca un stat gi igi avea propriul rege. ca aqezare geograficd. (lunoscut ca .. Localizarea lor. iar hitilii sanhara.rccstc denumiri pot fi posibile variante ale cuvdntului Srrnrcr sau sumerian. Ei sunt cei ce au inventat scrierea cuneiformd qi rrrr construit primele orage civilizate. :rc afld intre fluviile Tigru gi Eufrat actualmente zona lrlkului. Istoria oficiald ne aratd cd sumerienii sunt unul din clc mai vechi popoare ale omenirii gi cd sunt inaintagii rrrcsopotamienilor.. N ippur. Numele de . mi-am plopus si aduc cAteva ldmuriri cu privire la tnblilele strmeriene. Sumerienii purtau inilial numele de 'rrrg-giga.leaglnul civilizalici" Sumerul a servit ca loc clc aparilie pentru unele dintre cele mai tirnpurii rrlcziri umane" Dezvoltalea acestora a fost pusd pe seama t ..sumerian" este un nume dat de vechii locuitori ai Mesopotamiei de Sud qi succesorii acestora: rrkl<adienii semitici. egiplcnii rnnrcau acest teriloriu sngr. Tot ei au fdcut plimele incercdri de irigalii sistematizate in agricultur6. pe care le-am avut. rrrr ini{iat primele schimburi comerciale cu alte popoare.. Kig. rrrr licut descoperiri in astrologie gi astronomic. Istoricul babilonian Berossus spune ( ir sumerienii erau . ('rrvintul akkadian . dar nici rrrrul din ei nu a luat in stipAnire intregul Sumer. cuvdntul ebraic era ginar.Shumer" indici zona numitd de ei Srrnrerul de Sud. Babilon.TI in continualea c54ii.

etc.. cuiele. Unele informatii vin de la biblioteca sumerirrnir din Nippur. Trebuie menlionat cd in Sumerul antic cr istau: scrierea.unnqk. ei puneau in mormdnt aldturi de cel decedat uneltc. inelele. piatrd.untak. sibiile.y An.Hr.ru qi lapislazuli. ziduri.renit qi primele date despre o religie politeistd. Nu se cunoagtc cu exactitate locul apariiiei civilizaliei sumeriene. ovine qi bovine. Acestc indeletniciri au fbcut ca populajia sd creascd. Surnerienii fEceau corner{ in piele uriaqe. carul de luptl.e lut colorate $i ornamentate cu figuri umane de animale qi pdsiri gi stdpdneau metoda topirii metalelor.rlrclor curate terestre Ei de snb pirnAnt. harponul.rrnrcnilor invnlAndu-i pe oameni $tiinla. trebuie si acceptAm varianta cercetrrlor-ilor qi sd ii considerim pe sumerieni ca fiind primii rrrtcmeietori ai civilizalici pe Terra. in jurul rrrrului 3300 i. Tot din Sumer rrc-au parr. zeila . sandalele. Multe din obiceiurile qi caracteristicile ale popoarelor rrl'liadiene gi sumeriene le aflim din scrierile cuneiforme lrL care le gdsim tipdrite pe tAblile de ceramicd. in nec. se pot afla din sludierea operei sumeriene.llr.. pAnd in momentul in care descoperirile oficiale . armura. iar ENHIL a lbst zeul furtunii in Nippur. obiecte de valoare care ne aratA credinla lor intr-o viald dupd moarte.Hr.rele ora$e-cetdli ale omenirii. astronomia. cum era cel din Ur.kiyersu. Practicau agricultura gi cregLcau suine. r\stl'cl.ianti.lrrt: Ur. a construit atat un sistem de canale ciit gi prirr. acul.Hr. ei foloseau nigte discuri de lut pentru a r'rrrnpdra diferite bunuri. zeiJa . Cunogteau lesutul Si oldritul. sistemele de irigajii. Nippur 'ic pare cA era cel mai imporlant centrul religios gi cultrrral al civilizaliei sumeriene.unnak. Zigwatul era impf.An unnak. Sumerienilor li se atribuie descoperirea 1-aptului cd rotii olarului gi tehnologia prelucrdrii metalelor. Regele. lnfluen{a culturii sumeriene porne$te din cele douE rrrrri centre cultural-religioase: Eridu in Sud 9i Nippur in Norcl. ascmdnltoare Iimbii turce vechi.lrn " era principala responsabild de binecuvAntdli. Primele infonna{ii despre aceasE civilizatie care ne-au rtmas pdnd in prezent.. Creatori a cclei mai mari civilizatii regionale qi a celei dintai etape istorice.rrhcologice vor ardta cA au existat qi alte civilizalii mai r echi de $ase milenii. Nipur. in jurul anului 2000 i. venind posibil din zona stepelor siberiene. ivitd in zona pe la 3500 i. matematica. sumerienii au aparut in sudul Mesopotamiei pe la inceputul mileniului al IVlea i. '. $tim i ir liecare ora$-stat avca propriul lui zeu care era princi1'rrlrrl idol al oraqului.rll regald de la Ur au fost descoperite multe obiecte din .t.r. urmat apoi de Eridu. . qeile. morile.o1'. Zeila .ki 3 1 civilizafia sunreriani. dalta. Arheologii ne explici laptul ci aceasti cuhrrii sumeriani este continuititea celei dinlAi perioade a Ubaidului Timpuriu (5300-4700 i. Sumerienii aveau obiceiul de a conslrui un templu in centrul fiecdrui ora$-stat.ki versus An. z\stl'el Eridu a avut-o pe EA.rpci. iar altele de la biblioteca construitd de liL'gcle Assurbanipal al Asiriei din secolul 7 i.ki 30 An. Umma.inci. lurrnaqamentul cailor. de lirnbi semitd. Astfel au apdrut numeroase ora$e. roata olarulrri. arta qi scrisul. civiliza{ia sumeriand a fbst absorbitd de citre cea babilonianl.. Sumerienii erau un popor migrator. EA era prietena . Uruk.tit in gapte etaje. oficia ceremonii religioase gi efectua sacrificii in templul situat in vdrful tumului. templele aveau forma unor piramide inalte dcnumite zigurate.). Erau o populatie indoeuropoand vorbind o limbn aglurir. deoarece sumerienii credeau cd zeii coborau din cer in gapte zile. Ultcrior. roata. Lagaq.Hr. Poporul sulaerian s-a agczat pe teritoriul acesta gi au inceput sd locuiasci in zonele lertile irigate de rAurile Tigru qi Eufrat. Ritualul de inmormAntare era complex. calenda- rclc. laceau vase ij. In orice caz nu erau autohroni.Hr.. care era qi mare preot.

Inscriptiile Lugal-Zage-Si 9i Lugal-Kigub-Nidudu ne of'erd o perspectivi interesantA asupra acestei cetdli. Istoricii afirmi cd aproximativ cu 3000 de ani inaintea cre$tinismului gi a civilizajiei cregtine. Shamash .r rrncrieno-akkadiani. Aceste certuri dintre . stabilegte noua capitald la Agade $i Populalia. supranutnit cel Mare. Este important de menfionat cd cosmologia lor suslinea cd pamantul a iesit de sub apele cele mari formdn l uscatul de azi. Eridu el'a un orag port gi avea astfel posibilitatea unei mai bune interacliuni cu celelalte popoare deoarece lbcea comer! cu ele. le .rLlirclieni. cucereqte intreaga o transformd in 1.kiversus An. Putem spune cd sumerienii aveau peste 60 de zcitdli. astfel ci regele semit Sargon I (circa . Anu era zeul cerului gi era considerat zeul-zetlor. Enlil . Ora$ul Nippur nu gi-a impus hegemonia politicd ci a dominat spiritual celelalte ora$e. Existau qi alte temple pentru celelalte zeitAfi dar templul principal catacleriza zeitatea supremi din acel orag. rege in frunte qi o zeitate supremi. L)in1re cele mai importante oraqe sumeriene amintim gi acltninistrativ-politice.FIr. imbrdcdminte. cu o singuri limbd. Dupd sumerieni au urmat babilonienii carc au triit in jurul rAului Eufrat. Fiecare ora$ a avut propriul lui zeu suprem.ri.zeul soarelui . Hammurabi a fost regele care a oferit poporrrlrri uu set de reguli. etc. Dupd cum am mai spus.rrblbil oraqul Bagdad care era numit de Agade. Rugdciunile erau deseori inso{ite de sacrificii animale. Ninhursag .ttnnak ki 33 Oarnenii din Eridu aveau astfel de la zeila EA un set de reguli care trebuia respectat de intregul orat. inainte de a veni sumerienii cra un ora$ rcligios in care se venerau zei. triburile sumeriene au existat ca popor in paftea de sud a vdii Eufratului. iar lara se va numi Sumer-Akkad. Oamenii aduceau uneori ca jertfi vegetale. fiecare ora$ avea un templu cu un mare preot. l'rin anii 1958-1916 i. Hammurabi a unit aceste lrrruturi qi a infiiniat Imperiul Babilonian printr-o uniune '. limba akkadianS.cnrne vizibile de declin 9i nu se mai putea apdra de rrrvaziile strdine. parfumuri.zeila-mamd.'Capitala rrrpcriului pe care l-a ridicat Sargon (2371-2316) a fost l.. puterea Sumerului dddea '.rrrncriand.Hr. Dc acum inainte sunt cunosculi ca rrr singur popor. al lurrii oraq . Ea . . care a dat legi privitoare la orga. Arheologii au explicat cA toatd societatea cra construitl pe o culturd gi religie animistd. Inanna . formAnd o singuri r rr ilizalie. \15-2279 i.Hr.).unnak. unnqk. Nanna(Sin) era zeul lunii. legume.rrncstccatd din nou cu invadatorii va lua numele de .zeifa f'ertililafii $i a dragostei.zeul aerului . ridicdnd astfel standardul vielii ( Ur. economic Ai religios. Nu mai putin important a fost rcgcle Nammu din Ur. 'ril$ului l)cseori bdtdliile care se dddeau intre aceste ora.e erau ilc ordin politic.rrii.el era ajutorul regilor $i un mare viteaz. ceea ce il caracterizeazd ca un 'Iimp rr)parrat inlelept gi un br-ur conducdlol militaro-politic. Temple inchinate zeilor erau intAlnite in toate oragele Sumerienilor. ki An.32 An unnak.e duCeau la un sincretism politic ai totodatA religios' Cirtre secolul XXIII i. semitd.'ra. Aceste inscriplii arata cd acest oraS incd din timpuri foarlc vecl.zeila apei.'izare qi administrare. r'l mai puternic Ai mai bogat . o va inlocui pe cea '. precum zeul soarelui gi al apei.ki versus Art.

sociald. Cu toate cd anumite voci au afimrat ca ele sunt reale qi trebuiesc acceptate.ra din cele mai mari descoperiri arheologice din istoria afla intreaga istorie a Sumerului. primelc 5 pla_ nete. pe care asirienii gi babilonienii o numeau Marduk. printrc consideranduJe neverosimile. care a studiat ani la rind aceste texte $i care.34 An. Sitchin spune ci acegti zei au sosit de pe o pianetd numi6 Nibiru sau Planeta Incrucigdrii. care au venit pe pimdnt gi au creat rasa umand. carc au 1bsr aceste inscrisuri sumeriene zeii sunt nurnili An.000 de ani.ki . ele continua sA fie ignorate gi excluse din istoria oficiald. De aceea arheologii afirma ci sumerienii sunt lea_ gdnul civilizaliei.unnak. Majoritatea acestora fac referire la situalia economicd. dar a cdrui interpretare corectd ar fi: cei care au venitjos. Aceastd listd se afli gravatd pe o multitudine de tdblile de lut qi sigilii de piatrd qi cuprinde o perioadd de aproximativ 400. Au dezvoltat aritmetica folosind numere diI-eri1e ficdnd calcule in baza 10 gi 6. Au inventat formaliile niilitare gi au creat aga numitele infanterii. Ceea ce este insi important Si interesant de aprofundat este Lista Sumeriand a Zeilor gi Zeilelor.unnak ki versus An unnuk ki 35 de 1000 de ani Babilonul a dominat situalia in lumea dintre cele 2 riAuri gi chiar mai mult $i mai departe.ki An. a ajuns la concluzia cd aceastd civilizatie sumeriand a fost un <dar al zeilor>. atat din punct de vedere istoric. a Sumerului. datoritd lungii perioade pe care o acoperd. cavalerii gi divizia de arcagi. Acest lucru se datoreazd faptului cd ele contravin versiunii oficiale. dar degi au trecut peste 150 de ani de la aceste evenimente. cAt qi religios. Cel mai important apdrAtor gi traducitor al acestor scrieri este reputatul savant Zecharia Sitchin. religioasi Ei politice din acea perioadd. ir i cele $i c i arheologice.in traducere. in urma unor argumente coerente.lalte cul_ umanitdlii. poafii nume sumeriene.unnak. prczcntatd succint. Mitologia sumeriand afirme ce au existat o serie de zei gi zei1e.ki yersus An. Ei igi bazeazd argumenta{ia gi pe faptul cd conducdtorii sunt descrigi ca fiind zei sau nemuritori. Aceasta ar fi istoria oficiald. preponderent din lut gi piatrd. istoric qi poliglot. buni sau rii. Din pdcate nu s_au . care se v[d cu ochiul liber. cuvAnt al cdrui traducere uzuald este cea de uria$i.Ele sunt considerate ca fiind ur.unnak. efectuate de Sir Lavard din Telloh.000 de ta-blifc ai cilindri. pe care se tradus decAt foarte pufine. Nu putem sd nu facem o corelafie cu religia oficiald qi anume cu faptul cd in Genezd apar niqte personaje ce sunt numite Nefilimi. Sumerul a avut o mare influenli asupra celor. Sumerienii in ocazia acestor gantiere s-au g5sit aproximativ 250. care ui. cei care au venit din cer pe pdmdnt. comunitatea gtiinlificd a respins aceste informalii intAlnite apoi in astronomia Greciei antice.

iar sumcricnii itu numit accasli perioadi uu SAR. astronomia. Asta ar insemna aproximativ 411.tea perioadd. dindu-q. Se pare ci ccntura de aslcroizi dintre Marle gi . Sc pzrrc ci aulul lc cra necesar la refacerea atmoslbr. Anunnakki aveall ca gi conducatori pe Enlil 9i Enik.i sciura ci nu pot lace munca. cre6nd astl'el Homo Sapicus. insi dr-rpir o perioadi. Se pare c5 in misiunea lor de a cduta aur ei au mai aterizat gi pe alte corpuri ceregti cum ar fi l..ccc prirr sistcnrul noslru solar odatn la 3.td ueobi$nuite cuno$tiutc clc astronomie.runnakki cu cele ale baqtinaqilor. au conrbinat ADN-ul lor cu ccl al lui Homo Ercctus.i6 An ttnnuk kiyersut /n unruft-kr An unuA At t'erttr.tinte medicale $i apal'e deseori in reprezenldrilc sutneriene sub fonna unei po^tcoave cu ajuLorul careia sc tlia cordonul ombilical. dar tlo. In prezent s-a idcntificat un corp ceresc. Pe tnblile gisint alir. dc pdui Ia 500. nelireqti pentru r. Locuitorii de atr:nci ai zonei sumeriene au fost prilrlii carc au interaclionat cu ei $i tot ei au lost cei cdrora cle-a lungul timpului lc-au tbst dezviluile informa{ii privind sistemul solar.rr 600 s-atr strbilit pe Terta. distrugcrca unci planete nurlitd Tiamat.nite reprezentiri ea apare ca llind o femeie insit'cinatd. Cor. insi nu mai cxisti nicio o altd dovadi care si sustind aceasti ipotczij. numit Planeta X. canalizarc.irrca 1i orbitele acestota.(c lulrgii.Ai 37 credeau ca aceastA planete are o orbitd elipticd de 3. Enik implcuni cu Ninl-rursag sau Ninti sc pare ci au fost cei care i-au creat pe oameni. la inceputul lbrmiu ii sistemului solar.ul argunlent care se poate aduce este 1'aptul cir surr.ahmtt (Marte) 9i Luna.s )n unnak. 1'ac lef'erire la anumite recipientc in care au fost crcali eurbrionii. ba rnai mult.rlbrrn calculelor acestora Nibiru tr. care este situat dincolo de Pluto gi care se pare cA face parle din sistemr-rl nostru solar. planeta Nibiru ar li cauzat. Tot cl spunc ca acc. degi Enlil s-a opus cu vehctnenfd. intrucAt aceasta se deteriorase.000 an j.600 de ani pdrndnteni gi ci orbita accstui astru ar incepe undeva intre Jupiter si Ma e $i s-ar extinde departe in spafiul cosmic.c'l'iamat gi una din Lunile planetei Nibiru. rcpr. ei avintl tiiblilc cu rcltrezenldri ale sistcnrului solar gi al planctclor. De aceca au vcnit aici.juns pe pdrnAnt cu 120 dc SAI{ inaintea potopului. Inilial au lbst 900 de colonizatori. Acest cataclisrn cste descris in amdnunt pe cdteva tibli!e. in truduccrea lui Sitchin. au construi[ mine situate in priucipal in zrctualul Zim_ lrabwc.600 de ani. zond numitd de sumerieni AB. Tnblilele descriu modul in caic au fost combinate gcnele Ar. care erau fii conducdtorului suprem al celor de pe Nibiru' numit Anu.ZU. Singur. oonstructia de olaqe. etc. Ninti sau Ninkharsag cste descrisa ca avAnd vastc ctu'Io.ltratia ci anunnakki au a.lupiter a apdrut ca urmare a ciocnirii clintt. Scene cu muls dirl Tcmplul lui Ninhursag . au licut baze intlc actualele Iran gi Irak. rnir.ei dc pc plancta lor. dar totoda. In anur. Sitchin crede ci acegti zei aveau viafa foar. agticultura.rcricnii avearr ample.czcntiu-i in care slmt desenate corect poziliilc.000 de ani pdmdnteni. Nihursag.tia au vcnit pe Terra cu scopul de a ciuta aur.

RI.rlil gi linki. Sc i)are ca acesta a fbst declanqatorul uuui conllict tnajor ir-lre Er. primul Flon.nllriul. Dc altl'el atit legendele sumcrierre ci1 qi lcxtcle Vedicc povcstcsc dcspre cont'ilicte pennancntc ilr ldndul zcilor.ro Sapiens.LU. Nagterca primului om. Ace$tia siiteau in cerul lor gi venearr in vizita pe E.i la nilologia grcaca Isis. 1'ot . in urma chreia a apirut I{omci Sapiens Sapiens. au descopelit formula corecti gi astl'el s-a niscut LU. etc.An unnak ki ver. rivali. la fel de bruscd ca prima.ioi au lbst cei clrc i-att trrmis pe liliil qi Enik. Astfel: tatdl zcilor se nurnea AN (cer) iar uizrma lor ANTU.nai descriu faptul ci oamenii au primit posibiliratea pr'ocrccrii.umtrk kiversus An unnak ki 39 ljiterior aceasta devine zeita lnarni $i o re-qasim in cliverse religii sub I-elurite rlume ca: regina Scmilanida. intr-m final. Barati. Tdblitele ne spun ci in thzele iniliale s-a incercat conbinare a ADN-ului zeilor cu l^eluritele vietiti existcnlc pe 'l'erra la acel rnoment. in conlbrmitate cu textelc sumcricne [-ulu a avut ca mami o t-emeie din A.tiinla dcmonslreazi cd acum 115. Ulterior aceqtia au devenit din fia1i. iar descopeliri recente arat[ ci Homo Sapiens a apdrut pentru prima oxril acoio.liica. inapli in a muusi. dupi nrulte combinalii qi incerciri cquatc. Pe tablilele sumericne apar numele gi ierarhia zeilor anunnakki. conllict in care Enki a {inut partea rasei nou crelte. A.DU doar rareori.000 de trni s-a produs o noui intervenlie.a se facc cd au apdrut creatur:i cu diverse defecte sau hibrizi. iar daci nc gdndir. si guvernezc pr'u.yus An unnak ki An. Se pot obseNa vasele de laborator gi Pomul Vielii . [itiinla confirmi cA noi am avut acela$i stritno$ teminin care a lriit in Africa acum 150-300. Se parc ca ruegri . asupra ADN-ului uman.n . oare erau fraii vitregi. Tiblilclc r. iar accst ilrcru a dus la o erplozie dernograticir.000 de ani.

ki An unnuk.nr aceea$i stare conllictuale la nivelul zeilor.ki 41 observf.ki versus An unnuk.10 An unnak kirersus An unnak. care exploda la cel mai mic incident. Arlelacte aflatc la British Museum .

pe parcursul a mai nulte sute de mii de ani. Cel mai important zeu era Anu. textele sumeriene impart istoria in doud pdrli: inainte qi dupd Potop. El a lost adus de Shamas la adunarea zeilor. stAnd in fata unei plante. Ei i-au ardtat cum <sd vadd uleiul pe apdD gi multe alte secrete. Interesant este f'aptul cd in texul tAblilelor. Termenul lblosit este ELU. dumnezeu din cer. pedepsindu-i astl'el pe cei rdi. Se pare cd a existat un potop care a verrit gi a distrus ceea ce creaserd anunnakki. Uneori sunt ununoizi. Nu are sens si intrdm in amanunt in aceste descrieri. Zeu cu gdleata de apd gi con Zeu sumerian cu gdleatd qi con. Sumerienii nu i-au munit dumnezei pe anunnakki. Inflormaliile se gdsesc qi pot fi accesate. se regisesc numele aceloragi zeitdqi. Apoi i-au dat 'l-dblija Divind care conlinea secretele Cerului gi ale PdmAntului. spiritelor $i demonilor gi care locuia in cele mai inalte zone din cer. care se traduce din acadiand ca mlre!. stdpAnul constelaliilor. ki yersus An. Ei spun ci dupi ce apele s-au retras anurnakki au decis cd au fost prea mdreli (in sensul de buni) pentru umanitate. rege al zeilor. un prin! din Sippar.12 An unnak. strdlucitori. An unnak ki 43 Zeii sumerieni sunt descri$i ca avand mai multe infEtigiri. ci DIN. regdsindu-se in arnbele scrieri.unnak ki An unnulLki versul.rranki. Aceastd r-rltimd reprezentare apare in special in imaginile in care acegtia sunt descrigi ca iiind razboinici. alteori ar-r cap gi aripi de pdsdri $i adesea au aspect de reptilS.GIR. care a fost indrbgit de Anu. Aceste tipare sunt rcpetitivc qi se regdsesc pretutindeni. Dacd suprapunem informaliile tlbli{elor peste cele din Biblie vedem cd anurnite idei corespund. adicd cei puri. Enlil gi Enik. in traducere cel venit din cer. Este important de menlionat cf. El a fost latdl lui Anunnaku. Tot ei l-au invetat cum sd facd calcule matematice. Pe una din tiblije apare Enmedr. . El avea puterea crealiei gi puterea distrugerii.

zeiia celelielor'.rcea zoni geografica ploilc crau rare . $i a zis Don.Pietde-voi de pe fa(a plimintului pe olnul pe carrc l-am litcLrtl De la om piiui la dobitoc qi clc la tilitoarc pilnir la pdsarilc cerului. pdnriint $i corabia sc puI1a ltc deasupra apci.hrt. .i ncrcugitclc pcrsonalc ca liind rdsplata propliilol laptc." Potopul a !inu1 pc pimiint patruzcci de zilc 1i l. $i a spolit apa pc pirntir. pc fcra s-a nroclus o catastloti. citc aveau suflare de viatir in iriir"ilc lor arr nruiil irrillrt JcrrsrrPnr pirnt.n apioxinrativ I 1.000 i. Virztintl insi l)ontnrrl I)trtlrriczcu cf.r!.alzlltLl ci llicele oautcuilor sunt 1r'umolsc. Din scrieri alliln cd in .rnul: .clulti cc tl inccput a se inn.rr 1. Tot la sumcricni aparc idcca ca un copil se lla$te tlcja plcirtos gi ci orice sulbLinlir esle dari pe me|it qi ci tre buic mullnnit pcntnl cir. $i a crcscut apa utercu.r a limas nurnai Noc qi cc cra cu cl in colabie Iar apa a crescLll u)elcu pc piuniut. 1i-aLr rlcs clirltrc clc solii. anirnalele.rtul.utezeu incepuscrir a intla la liicelc oatucnilor $i accstea inccpuserii a lc nagtc 1ii: accatia sunt r cstitii \ itcii Cin vcchime. Tot pe acestc tablilc grisim inlorrnafii cu privile la thptul cd sumerienii iEi vcclcar-r zeii ca flind buni gi puternici .r fiirtlrt cerc se al1it |i. 'l'oatc cclc tlc 1tt. lriri crr scau'r:i rlc cind liii lui Dur.o sulir cincizeci de $i aqa s-a slins loalal zilc.c 1. $i a acopcrit alla to!i muntii cei inalti.i ci atunci cind ploLra .rundatii acestea elarr pr-lse pe seanla Lrnui der.i s-a innrultit I'ourle llrr. dor-llzcci dc ani!" ht vLenrca acccu s-au ivil pc pimlnt ur. de la onr pinir ia r.rt. su1f. sufelir. loatc s-aLr stiirs . tot voi picrdc. r-idicintlu-sc cu ciucisplczccc coti tlai sus c1e ei.tnrti ki +i llr.r.nalii dcsprc to( lLlul dc conllictc cum ar fi ccl lupirut intre zeul bovinelol Lalral si sola lui. iuciit a acopcrir toti muntii cci inalti.i dor-inrelc inintii lol sLtnl itrrhclttatc Ia tiru iI toale zilejc. toate victrilile cc tr)i$Ullau 1tc piunint qr toli oamenii.:le prc pirrr.r s-aLr [liscul llicc.i ii Iot piimir.. lii rrt .cclrlilc q. care a clistms roate agezdrile cxisteutc. Geneza Dc altfel daca ar li sir ccrcctiiur lcgcndclc qi miturilc c\istelrte pe intr-eg phmintLrl am lcaliza cd pretutindeni lpare ideea de potop.rrtoc 5i pinir la tillrloarc gi 1rilni la pdsdrile cent[Li.I+.i (nclilinti). pentnl cli strnt nnnrai trLrp.rli.irrtu lLli.rc .ll 1tt ututtk Ai t !t st!r tit unjtttii Ii 1l tr:'tt.xrLr. Ici colo lipar noi descopelili.rhrit.Lrscat. liiii lui Durrrnczcu. calc erau sub cer.ia. care pe cine ii voit.rrzcci de nopli gi s-a inurLrllit apa gi a ridicat corabia . I)ccr zilclc lor si ntai ile o. dar care nu sunt luate in seami... In tnblilclc suurcLicne se po\'eslegle cum anunnakki au pii-iisit piinranlul in navclc lor in tinrlr ce intreg reritoriul ela acopclit dc apri llxista in prezenl dolezi geologice calc coutinnii cir acur. Astl'et s-a rliscut crcdinla ca dacd iji dispretuiai sau jutlccai clurnnezeul acesra ili rLducea boli.tal.i uccasta s-. dczaslrc. rilltatcil oalltcnilor s-a nrarit pc palutitlt li cil toate culielelc.non care triia in Collirl Pcrsic qi calc sc rizbnna pc ei. L)al l)orlnLrl DurnnezcLr a zis: . Surncricnii atribuiau calitilti r-rnxne zeilor gi astfel avcm inforr.rt atet de mult. fiarelc. \. $i a rnnrit tot tntpul ce sc lllifcr pc llinrint: pirsirrile.i de aceea alribuiau e.Nu va rdmdne Dubul N4cu prrrrrlca in ounrerrii acestia. tlovezi ale unor civilizatii avanslrtc. l-a pirrut rau $i s-a ciit Dumnezeu cii a licur llc onr pc pdnidllt.i tt.iulli oalllenii pe llaullint li . c:lci Lni parc rdu ci lc-am licr.i apdrcau ir.

constluclii.r conflict . De asemenea a existat ur. iar Enik s-a imbolndvit. in traducclo doamna coastd. Se pare cd acegti zei erau gelogi $i vroiau sA fie laudali in permanentA. din care una a lbst ticutrl special pentru coasta bolnavd. ora$e $i ternple $i Eten. nurnit gridina divini qi ar fi declangat astfel luria zei[ei.unnak kirersus . Ea a creat opl divinitdfi care sd il vindece. Ea se numea Nin-Ti.4n unnak. Sd fie acesta oare o asemdnare cu biblica Eva? Basorelief aflat la British Museum .i intre Enik qi Ninhursag (doamna care dd via[d). Una din zonele af'ectate a lbst o coasri.ki versus An.unnqk. zeul verii.46 An.ki 47 Ashnar. care era responsabil cu nagterile Ei roditul. rAspunzdtor de flora. zeul iernii. intr-un linal lui Nihursag i s-a {Ecul mila qi s-a intors sd il insdndtogeascd. clorindu-i ca opt pirli din corpul lui sd se imboindveascA.ki An unnak. Acesta se pare cd ar 1l mdncat opt plantq crescute intr-un loc special. Apare apoi o ceartA intre Emesh. Aceasta la blestemat.

1tt trrrtttk ki -19 :. l:a o r. l. Nihulsas cste nriniti pi N initi-ckrrrlrr rr \ ie tii s:ur \lrrrrrrni .i tllllLlrllt rJr: lcuijititile t]tr(l.l l)ltrer171 qlj.iu.Lri.\ccasla a tlcvcnit ullcr. . casci salc crr apa (sintbolizinil cirsrr llilsterii) /\l):. giisital in i ll-.uL se $lie cal u llut o liieii . l'r'cscu din crrpi'tl.:loi cci.r-ziltl pe \ilrLrr.eirlc...l$urilor./iitof dc llntani.srrr . lialele ci pc ltLll'lc 1\iinLlrta a lbst r. I)csrrre N"iltLtr:.(.dzut cil ljilt(l nisl)Lln.epr. l9(X)-235(l i.i irn liu crr ]:nr(..tli ki rtt '.ior zcita p.riu(lc in ghcarc .l Ir.its ltt t ttk Ai iit ttnntk Ai tet sus .rn (lc lcLt !._-FF +8 lit trttr.'iI e csle lel)rczcltlati ltnnlL-Lllt vLtllur crt c.u . iirr.

1.:. ficcarc av6nd uu rol binestabilit in ierarhia exis1eu1f.-ENGIJR-RA.1n ttnnul li An tunak kiver:. pcnlru cir o vedca ca liind o creatie impcrf'ecti.rdscut Uttr.1n unnak kr 5l zeilol. Atmosfera planetei Nibiru itrcepe si se deteriorezc ai dcvine astfel ostild viefii. in traducere casa din strirlirnrlul apci sc .nerian ) cum sA iqi construiascl o barcil spl c a se sllvir pe cl . qi l-a invilat pc Ziusutlla ( Noc sur. pentru cd ar fi violat o fata pe ntrrne Ninlil.i cu accasta $i astt'el s-a r. Tiblitcle :. in alhra acestor principali zei. stabilitd de Sitchin. Impor(ilnl cslc lirptul ci Iinik apare intotdeauna ca protector $i in\ irlrtr)r irl ortrcnirii 5i cste vdzut ca fiind crcatorul omului.us .50 '!tt ttnnttl ki vtr..i al)a in Eridu. in urma tradtrceri tablitelor.\R.cutloscut ca fi ind invenlatolul ldrnicopnlui.. care liolirdse sir dislr'ugl unianitatcar. Pc tabiile se allir 'femlrlul laptr-rl cir el a slidat Consiliul Conduciitor al Anrunakkilor'. Enlil cstc vazut ca fiind stlpinul p. Sprt tleoscbilc dc liatclc siru Enik.000 i.VIUN. simbol fblosit consernnat in prczcnt de mcdicina.prt tltrr rrl lr lirst tlrrnctit clin D]l.ri.lrnAntLilui $i cstL. Enlil estc descris t lr lirrr.. llnrk s-a inrprcunal i. Sc nrai qtie despre Eriik ci a avul un copil cu llica sl cllc ir dat na$tcre unei l'ete pe nume Nikurra.ittulrri sar-r al clominaliei. aa_ 1l [n rcprezentili [r.l rrrr zr'Lr trl v. Aceasta hrsi l-a r:rmat in pribegic ai i-a niscut patru copii. casa sumerienc rnai gisim rclatiri $i despre alte zeitafi.I{r. Pcrioada domniei lui Enik sc inlindc pc 120 S. \:. in tiblilele Evenimcnte inaintc de Potop 450. imagine lbar'lc xscDrinitoare cu cea a li AND-ului uman $i cr. Consider ci este impofiant si amintim cronologia evenimentelor. Aici gisegte zdc[mintc dc aur gi realizeazi ci acestca pot li folosilc sprc a salva atmos['era planetei sale. o localitate situati in zona vilii liutl'atulLri.i familia lr.l cea a caducculLli. )/ -. apare adcsea reprczcn'.r.rttt ..1r1 dc doi ferpi care sc iucolicesc.riii. . lLri principal se nurlea I. Anu il cletroneazd pe Alalu 9i ajrmge cu ajutorul unei nave pe Terra. fi /i:.prrrr .

grea pe care o depmeau puqi in Productia de aur incepe sd scadi.rr. Ei sunt conduqi de Enik.i (. . Ei sur. Fiicele oarnenilor care erau deosebit de fiumoase srult ravnitc de cdtre anunnakki.000 An unnak kiversus An. dar din categoria celor ce aveau pdrinli aml.rrgic din Shunupak. Ann este atacat de nepotul lui Alalr-r. Acest htcm face ca viata sd regreseze.000 in minc. Pe Pdrnint estc atit de frig incit doar omui Cro-Magnon supravieluiegte.ttnnak k[ versus An ttnnak ki 53 Anunnakki aterizeazE pe Terra gi iqi stabilesc baza la Eridu.rt puqi la nrunci in locul amrmrakkitor. Minereurile el. in acclaqi timp Enlil aduce lucrdtori primitivi irr Edin din Mesopotamia. Acest lucm il infurie pe Enlil. 430. pe orbita.000 0 noud cra glaciarai se abate asnpra Pdmdntului. cu intenfia de a extrage aur din Golful persic.cnlrul Metalr.000 Igigi il sprijind pe nepotul lui Alalu iar acesta incearci. Enlil.r navcle care soseau regulal de pe Nibiru.alrnat gi apoi trirnis in sus. Metalul cra r. 380. 49.urakki. Igigi erzr rispunzirkrr de trirniterea produsului f init. Ccle rnai importante erau: un port spatial in Sippar. Enik este trimis in Africa.au hanspor[ate din . irnpreund cu el soseqte gi fiul lui.000 in sudul Mesopotamiei existau gapte localilirti clczvoltate.unnqk kr An. Anu hoterA$te ca exploatarea minierl s[ aibd loc in Afiica. 41 6. in momentul in care vroia sir pdriscascd Terra. De aici cra incdrcat ir. incdlzindu-se. Totodatd il nume$te pe Ilnlil coordonator al misiunii Tena. 400. Odatd ajuns aici.52 445.000 Anur. Enik qi Ninhursag se decid sd pund noi conducitori in Shuruuppak. Acest lucru il enen'eazd pe Enli[75. IIorno Sapiens a lbst creat avAnd posibilitatea procleerii qi de aceea a inceput si se innrulleasci.Afiica cu ajutor:ul unor ltave. 100 000 Clima incepe sI i"si 1syi61. Ei sunt condugi de sora vitrcgi a lui Enik.000 Cerltrul de Contlol al Misiunii din Nippur \.000 300. Amuurakki sosesc pe pdmant in numdr mare.ral<ki se rdzvritesc dcoarece nu le convenca munca PimAntul incepe sd devind ospitalier datorit[ climei care devenise mai blAndd. s[ ia PimAntr"rl in stapdnire. De aceea se gdndesc s5 creezc lucritori. Ei ii aleg din rAndul oamenilor. 200. Acegtia incep si se cupleze cu ele. care se hotdri$1e sd distrugd inlreaga populaJie. Ea era doctor gi avea gi rang conducdtor. Primi lucrdtoli oblinuli prin rnanipulare genetica au avut la baza ADN-ul unci fcmele de maimut5. r\ce$tia au fbst prirnii Homo Sapiens. Dnlililii cdgtigd intr-un final rdzboiul impotriva zeilor. care este fiul lui Anu. Enik Ei Ninhursag se vdci situa{ia de a gdsi alti rnuncitori.000 Asqrra Pimintulni se abate o noul erd glaciard. iar accst lucru il detcrmind pe Anu sir vind pe PdurAnt.

800 ferlil. 8. pe nume Horus.unnak. 7. Unul dintre acestea se afla in Jericho. Ninurta. ki 13. Este momentul in cate apare civilizalia. Primele orage construite sunt Eridu 9i Nippur. Dupd ce apele au inceput sd se retraga.ki versus An unnqk. care era nepoata lui Anu. Enlil accepti ca populafia rAmasd sd primeascd urelte qi semin[e. El ia peninsula Sinai qi Canaan-ul.Marduk igi pierde puterea. IEcdnd valea Nilului cultivabild. ii a-iutd flcdnd stdvilare gi secdnd rdurile spre a le ol'cri teren Urmagii lui Enlil nu sunt de acord cu faptul cd descendentii lui Enik controlau toate zonele de zbor qi de aceea iniliazi un al doilea rlzboi al piramidelor.tlr. Enik intervine 9i el.s00 La por{ile facilitdlilor spafiale sunt construite turnuri de veghe. irnparte domnia Egiptului intre Osiris gi Seth. Dinastia Ra. Apele se revarsi asupra pdmdntului. pe nume Ra/Marduck. Se construie$te Heliopolisul. cultive mai intAi in zonele inalte. Peninsula Sinai este transformatf. El ii pune pe anunnakki sd jure cd nu vor divulga oarnenilor aceastd informafie.000 Enlil ipi dd seama ce se va produce o catastrofE globald odatd cu trecerea planetei Nibiru prin apropierea Pdmrintului. Anunnakki consh'uiesc un Centru de Control pe muntele Moriah. 10. Evenimentc dupl Potop Seth il captureazi pe Osiris. . 8. Anunnakki dezvdluie oamenilor noi cturogtinle.780 Primul ndscut al lui Enik. Preia apoi rolul de conducdtor al Nilului.500 Descendenlii lui Ziusudra primesc lrei linuturi unde si igi desfEgoare activitatea. viitorul Ierusalim. dupd care il omoari tiindu-l in bucdli. 8. Cu aceastd ocazie se construie$te oragul Uruk. unn ak. Conducerea Egiptului este preluata de urmaqii lui Thoth. 3. iqi rdzbund tatdl inifiind primul r[zboi al pirarnidelor. Enik ii invald cum sd dornesticeascd animalele. ki yersus An.An. Oamenii incep sf. Este nomentul in care incepe perioada neolitici. 9. Anurnakki urmdresc intreaga scend de la bordul navei lor.000 il invald pe Ziusudra cunl sd i$i construiascd o barcd sigurl. unnak ki An. Valul uriag ce urma si se plopage pe Tena avea sa ii ducd planul la bun sfdrqit.970 Fiul lui Osiris.6'10 i. Seth reuqeqte sA scape refugiindu-se in Asia. fiul lui linik. Anu vine in vizite pe Terra. iar templul acestui ora$ este inchinat zeilei Inamra.400 Este o perioadl a pdcii. Enik nu poate respecta promisiunea gi 11. Ninurta cdgtigd bdtdlia qi goleqte piramidele de echipament. Ninhursag orgu'izeart o conf-erinfi de pace. in port pentnr navele spatiale. Egiptul este condus de semizei. Anunnakki se hotlrdsc sd inliinleze din nou oragele zeilor in Sumer.

Acesta cste momentul in care valea Indus incepe sd se ctvllizeze. 2. Grupiri loiale lui Eniil gi Ninurta ocupd Sumerul qi Akkad.900 Conducerea Sumerului este preluatd de Erech. Mesopotamia. 2. Acesta i$i stabilegte capitala la Agade. iar anunnakki reugesc sd anestece lirnbile oamenilor.. Enlil igi dd seama cd oamenii sunt din ce in ce mai greu de condus.unnak.371 Inanna se indrlgosteqte de Sham-r-Kin (Sargon). 2. 2. gtergAndu-l de pe fala pAmantului.. vrdnd sd stdpaneascd cele patru regiuni. cdruia Inanna ii dd putere peste a treia regiune. Acesta reu$e$te cu ajutorul Inannei sd intre in Egipt prin peninsula Sinai.3r6 Sargon. ocazie cu care capitala se mutA.650 Regatul Sumerului incepe sd se destrame.56 An. Nanam-Sin sfideazi Nippurul. 2. Pleacd apoi in exil. 2. in Nippur apare calendmul.ki 57 Regi pc 3'160 Plmint Oamenilor le-a fost datd conducerea. desa- cralizeazd pdmdntul Babilonului.193 Este anul in care Terah. Sunt ani de haos. cel care o tr6. dar reuqegte sd scape printr. Civilizalia incepe sd se rdspdndeascd gi in alara Sumer. Marduk este zidit de viu in marea piramida.ki yersus An unnakki An. Conflictul dintre Inanna qi Marduk capAd amploare qi ia sfdrqit doar in momentul in care Nergal.255 Inanna preia puterea in Civilizalia Sumerylui explodeazd graJie unor conducitori abili din Lagash. Thoth a fost dat jos de pe tron de cdtre Ra. Dumuzi. Marii amrnnakki atacd Agade. .ki versus An unnak. Civilizalia inainteazd ajungdnd in a doua regiune. 3.dase pe Inanna este arestat gi apoi ucis din gregeald./Marduk. pleacd din Africa.unnak.220 2. 3450 Nannar/Sin preia conducerea in Sumer.3 50 2. Ninr-uta face prima capitald la Kish. tat[l lui Abraham se nagte intr-o familie de inalli preoli. care se sfdrgesc odatd cu instalarea unui faraon. Inanna reuqe$te sd scape. spre al convinge sd pdrdseascd Mesopotamia.291 Tronul din Akkad este ocupat de Natam-Sin. fratele lui Marduk. Acesta este momentul nagterii imperiului akkadian.poarta zcilor'. fratele lui Thoth. Babilonul este proclamat de cdtre Marduk ca fiind .ului. Acum are loc cunoscutul incident de la turnul din Babel.un tunel. Gudea este aj utat de Thoth sd construiascd un ziggurat in onoarea Ninurtei. 100-3.

insolit de mai multe trupe. _ Era decisivl 2. fiind ajutat de o trupA de elitd. din Asia de Vest. PdmAntul Prinfii din Theba.130 _ Autoritatea incepe sd se deterioreze in Mesopotamia. pdmdntul din Shem. 2.041 Amar-Sin. pentru tathl sdu. Abraham le blocheazd accesul la intrarea in portul spafial. ki yersus An.048 Moare Slugi.123 in Nippur 2. El se indrdgostegte de Inana qi devine iubitul acesteia. ghidat de Inanna. Ur_ Amar-Sin. Terah pleacd impreund cu f'amilia sa in Harran. Terah.se urcd pe tron gi devine protectorul Nippurului. Conducdtorul acesteia este elamitul Kledorla'omer. Urmaqii lui Ra/Marduk rdmdn cu sudul iar faraonii obgin tronul Egiptului de jos. Nabu. Imperiul incepc si prospere.055 Nannar ii ordona lui Shulgi sd trimitd rrupe clamite pentru a stopa revolta din oragelc canaanire. Tatll lui Abraham. Lupta se extinde cltre centrul Mesopotamiei. Se decide ca Ur sd fie capitala noului imperiu.038 in timp ce imperiul se destramS. 2. vine in Ur sprc u i*h"iu o alianld cu curtea regald.113 se na$te Abraham. Oamenii sunt convingi cd omordrea lui a lbst aranjatl de Anr-r gi lurlil. Inanna nu reuqeqte sd reziste la conducerea Erechului. 2.unnak.ki An unnuk kiversus An. De Larsa elamililor in schimbul promisiunii ci vor servi ca legiune strdind. 2. 2-095 Shulgi vine la tron in Ur. 2. Abraham stdpdneqte peste sudul Canaanului. 2./Marduk au inceput sd facd presiuni asupra nordului ce se afla sub .096 Ur-Nammu este ucis in rdzboi. Elamitij " ajung la intrarea in peninsula Sinai 9i la portul spa{ial.180 A n. devine regele Urului.ki 59 Egiptul se imparte in doud.unnqk. Abraham pleac5 in Egipt. il inlocuieqte 2.080 Enlil ii incredinleazd lui Nannar.unnak. 2. Shu-Sin pe Amar-Sin la tronul din Ur. Fiul lui Marduk obfine adepJi. 2.047 Nammu. Marduk se mutd in linutul hitililor. formeazd coalilia regilor din est gi orguizeazd o expedifie militard in Canaan 9i Sinai. Provinciile vestice sunt din ce in ce mai mult orientate cetre Marduk.024 Marduk intrd in Sumer gi se inscduneazi in Babilon.029 Ibbi-Sin il inlocuiegte pe Shu-Sin. 2. Mentuhotep I. care ii erau loiali lui Ra.58 2. de unde revine dupi cinci ani. cunoscut din Biblie ca Amraphel.

au restaurat o tebhle.unnok. cinci ora$e au fost construite: primul fiind Eridu. Probabil ca asta a fost marea noastrd gansd de a afla de aceastd descoperire. in locuri pure. ordonantele divine au fost exaltate. care avea ca sarcind supravegherea zonei petroliere de la Baza aviaticd din Talil. oficiali sau neoficiald a istoriei. al doulea Badtibira. ki versus An. tronul regal a fost coborAt din ceruri Drepturile au fost perfecfionate. impreund cu guvemul american gi britanic. un batalion de infanterie. Membrii au fost asigurati cd rezultatul va fi {bcut public. au aperut simultan in mai multe orage. Fdrd si gtie exact despre ce este vorba.60 An.ki A n. situat[ in sud-estul Bagdadului. vd las sd trageli conclu- ziile singuri. dar se pare cd forle guvernamentale au interzis acest lucru.unnak. AI cincilea orag a fost Shuruppak al cdrui rege am fost eu.ki versus An unnak. a descoperit accidental o cutie de cupru in interiorul cdreia se aflau mai multe tdblile de lapisJazuli ce aveau gravate in ele simboluri ale scrierii cuneiforme. unnak. Pentru a vedea despre ce descoperire era vorba aceasta a fost dusi la British Museum. Agenlia Nalionald de Securitate. in acest mod. Numai ata vd veli putea forma o opinie corecta asupra trecutului nostru. 2. Ziusudra. Vd recomand insd inainte de a accepta o versiune. Enervali acegtia au plecat cdtre British Museum spre a lua parte la proiect. ki 6L Nu vreau sA spun mai multe.023 in jurul datei de 12 iunie 2006. sd analizali cdt mai multe suse. Tnblifa l: Dupd dorinlele lor. transcrieri ale textului strdvechi. . Larak a fost an treilea gi Sippar al patrulea.

.62 Atr. A fost (ilizibil) Sfarsitul tdblilei .imisi si acopere tot pd_ -Dupd. templele gi magazinele.kr An. pe cdrdmizile arzdloate. in fali tdbliJele. gi s-au adunar in jurul ofrandei precum mugtele. dar ploile nu urlf. Aceste cinci orafe au fost desemnate centrele cultului Un vuiet a iegit din aceste centre de cult. pe care Anu il fEcuse in focul sdu interior. Apoi pune-le intr-o cutie de bronz. cdtre Utnapishtim.Jur cd pe acest medalion albastru. I. distrugdtoarea vieJii. Ea {inea in aer un ornament in formd de muscf. Cd nu o sd uit niciodati aceste zile. Cdnd Enlil a ajuns. Au mirosit mireasma. zid reflectd Dijos coliba. in acele timpuri. la sursa marilor rduri trdim. pdmAntul abia se Am fost dugi la locul de unde izvordsc mari rAuri.ki yersus An. puse de cdtre cei 7 maegtri zidari (masoni.a Gihon.unnok..Tu".. construieqte o barcl Lasd posesiunile. centrele cultului au fost distruse dc asemenea.. Enlil mi-a spus. parte de in oragul celui mai puternic erou. Pishon.Uiti{e la pdmAntul pe care il intrupeazL. Inspecteazi funda{iile.cel de departe" vei face munca conducdtorului tdu EA. O noud furtund se apropie.{scunde-te in imbrifigarea lui Nibiru. Fii pregdtit qi pregAte$te-!i cruoile familiei Schimbd bucuria din sufletele oamenilor. Tigris qi Euphrates. Cauta viata Renunld la bunurile lumeqti.unnqk. in acele zile.Y ezi cum straluce$te precum bronzul in soare? Urcd-te pe scdri.care a viut ce a lost - ascuns. CAnd am ajuns in acel loc de peste lumi. Dupd ce oragele au fost distruse. Cauti piatra din mijloc Uitdte nouA.dezastru. imparte bogalia.ki versus An.Un vuiet perturbat de zei. imparre inlelepciunea. Coliba rogie. aga vei face qi tu. Admiri grddinile. Jine sufletul in viaJi. Acolo. Belelili a venit. lumea era incd Cdnd Enlil a adus uscase. ZidColiba roqie ascultd.ki 63 Acestea au lbst centrele cultului. toate locu- rile magnifice. In acel loc indepdrtat trdim. a spus . sub. pusd pe o trestie 9i pe crengi de pin gi liliac. . Zid. niciodatd!. o cu totul altd corabie' Scriele in tabletele din lapis lazuli Scrie-le in tabletele alese. coliba roqie. Din nou peste pdmdnturi. Acum. Ascunde-le. mdntul. Altd inundalie vine.unnqk. intoarcerea iumimi in permanentul cerului. C-dndva infelepciunea venea dintr-un zid de trestie.unnak.. m-am adunat cu sofia mea in jurul zellor. Vei lua decizii pentru alta. . inundalia tr..

invadatorii au continuat (ilizibl) An. unnak ki An.oamenii pdmAntului au fost linufi prizonieri in propriile case (ilizibil) (ilizibil) Naliunile oamenilor se vor intoarce in pdntec in Nibiru. Enlil._ _f"nt* tlnat Peste mii de ani.. acesta a fost predes_ .. Enki gi Ninhursag creatorii oamenilor cu capete negre I i Fondatorii Eidu. unnak ki 65 Tnbfila II (ilizibil) $i soarta oamenilor a fost Din prima bduturd Cdnd a intrat pentru prima oarA sub manla nectarul negru al . naliunile multitudinii.fondate C€nd a apdrut uratul semn in degert Uzurpatorii nu au luat de seamd (ilizibil) Acestea au fost pistrdtoarele naliunilor Putemicii oameni cunosculi care au dat afard Nephilimul $i au construit temple divine. Aceastd multitudine de naliuni a curs din ceruri (ilizibil) Annuaki. ei au venit In cea mai violentd form5. ki yersus An. Acolo in Dilmun (Ilizibit) (ilizibil) (ilizibil) Marii zei s-au adunat Marii zei s-au adunat in Dilmun monii (lilzibil) Acestea au fost generaliile. ordine..raqiya. Bad-tibir4 larsa.64 A n.Invadatorii tului s-au luptat intre ei pentru hogAtiile pdman_ Pentru nectarul negru Zeii se uitau trigti la ce se intdmpld $i s-au consiliat intre ei Pentru un remediu (ilizibil) (ilizibil) (Ilizibil) Annuaki au fost trimiqi in fa{d Din ceruri Annuaki au fost trimigi cdtre crealia lor I 1' I (ilizibil) (ilizibil) (itizibil) (ilizibil) (ilizibil) In acest timp invadatorii au continuat Spre oripilarea martorilor.. ki versus An. etema mamd creatoare . ritualuri gi cerer . Sippar gi Shuruppak (ilizibil) Primele orage au fost. au venit $i au intrerupt cdile vechi pecetluitd Sfir$itul fragmentului Tdblifei III S-a stabilit cd nafiunile se vor intoarce (ilizibil) $i .unnqk. Enil gi Ninhursag au trimis inainte mesajele divine Ninhursag a adus schimbarea inaintea lui Enki . An. . unnak.

Marduk a deschis uga 9i fiii lui Dilmun au mers inainte Fiii lui Dilmun Tinerii bravi ai acelui orag pur Cel mai luminat dintre orage Au venit in timp ce fiii lui Eridu pregdteau masa Recitau incantalia. inghifind cerul.ki Ca An. triburile .4n unnak. (ilizibil) infeleapta Mammi Acum praful sufld in acele locuri. nici zi. locurile de (ilizibil) pe calea spre ceruri Nafiunile.ki versus. Inanna gi Utu Enlil l6ngd Ninlil. Prind cAnd nafiunile. iicute din trestii pure. Nici noapte.ki 67 Aqteptdnd intoarcerea lor. liliac qi pin ardeau in locurile predestinate Sub grija oamenilor cunoscuji. Ninki. Unde marile rduri curgeau cdndva Praful domnegte in acel loc.eapta qi sacrul Eridu pe stinga Annuaki s-au adunat pimAnt. Adad lAngd Ninhursag Zeila mamd. Belerili era prezentd Focurile ve$nice.unnak.i-au luat zborul De pe pdmAnt.ki versus An. Umal. progeniturile antice Progeniturile antice ale lui Umal au administrat focurile La trei gi doud puncte (ilizibil) au fEcut (ilizibil) oarnenii infelepti fac o ofrandd pe pdmAnt Dupi ritualul cerc. triburile de pe pdmdnt s_au pregdtit in timp ce patru oameni puternici lineau qi focurile gi vdnturile Naliunile lui Umal 9i triburile s-au spllat pe mdini Au invdlat cerernoniile Ei ritualurile in acele locuri (ilizibil) prin migra{ia sfdntd . intoarcerea copiilor.teptat (ilizibil) Cu inimile grele.unnak. nimic sd nu se intdmple pe Sfdrgitul Tablilei TIbli{a V Sfiinta migraJie peste ceruri Annunaki Zeii din apus s-au adunat in locurile sacre vechi $i noi Ea. monotonia ddinuia. uitata oeremonie veche Radiant cu mdinile curate std Ninhursag In fata Annunaki A administrat drepturile divine in lumina focurilor consacrate in timp ce zeiga pdntec. In tinrp ce un munte de fbc a iegit din mare Curaj6nd pe cei necuraji. na{iunile qi triburile s-au refugiat La trei qi doui puncte. creatorii oamenilor au a. naliunile alese gi triburile au zburat. intunelic sau lumind.66 (ilizibil) 1n unnak. dar pline de bucurie au a$teptat Tnblita IV Un nou potop a verrit Din ceruri un norr potop a venit Cu Dilmun pe dr.

dar asta nu md situeazd desupra niminui. Am darul de a vedea dincolo de holograme gi cuvinte. intreg Universul gi intreaga Crea{ie. ca aceste . Sd ne imagindm cd intreg PdmAntul este invdluit intr-o lumin[ caldd pldcutd. De aici incolo hecare este liber sI caute propriile adevdruri gi sd igi construiascf. Au fost pregdtite in acele locuri predestinate. cu rdzboi. care imi confirmd bdnuielile. cd allii sunt cei cale au hotdrAt pentru noi. nu sunt zeu sau supraom. noile nave. . ilizibil. gi anume ci din ce in ce mai mulli oameni se trezesc. consiliul qi annunaki au spus: Spre ceruri iqi va cduta Umal pdinea $i in ordonanfele divine igi va gdsi Umal dreptatea Unal nu va mai (ilizibil) in locurile desemnate. Inscripfionate de Ut Napishtim dupd sfaturile lui Enlil din partea lui Ea. insi este bine sd avem o contra. sd iubim fauna.ki versus . ilizibil) nu va merge. cd libertatea existd doar in mdsura in care respectem anumite reguli gi cd Forla Creatoare cale ne conduce nu este un dumnezeu gelos qi rizbundtor.ki 69 in acele locuri. Eu simt ci trebuie sd fim unifi. Zeii din Apsu.ki An. $tiu doar cd noi am fost finu{i in ignoranld de-a lungul timpului.4n unnqk. Umal. . cereale. Probabil cd realitatea nu o vom ounol$tc nicirlalir cu cxactilale. Majoritatea md intreabd ce sd facem. locul chinului Iui Umal a fost plegdtit Abundenta a lbst ddruitd pdm6ntului Seminle. Si nu uitali cd ei se hrdnesc cu zbalerile noastre. asemeni mie. La doud. Sd ne dorim ca rdnile sAngerAnde ale Mamei Terra sd se vindece. Primesc adesea intrebdri pe adresa redacliei. migralia sfAntl Bravii tineri din Dilrlun au administrat (ilizibil) Al doilea (ilizibil) urmatoarea (ilizibil). trei puncte (ilizibil) Bravii tineri din Dilmun au pregdtit navele. flora. locurile sacre.68 ln unnak. Eu. planificatele nave. sunt doar o fiinld care crede in Justilia Divind. ma face deschizitor de drumuri. sd ne congtientjzdm potengele gi sd aciiondrn in legea iubirii. Am aldturi oameni dragi. Pentru (ilizibil) drum prin ceruri. Traducere din englezd de Crislian David Isdild Am fEcut aceasti scurtd c[l[torie intr-un trecut indepirtat al planetei noastre din dorinla de a va afage atenlia asupra faptului cd nu tot ceea ce este confirmat de mediul gliinlilic este adcvirat.unnqk. cu deznddejde qi de aceea vd rog ca schimbarea pe care cu tojii ne-o dorinr sd fie una paqnic5. sd vdrsdm o lacrimi pentru fiecare fiinjd ucisd.. pomi fructiferi qi peqti de tot felul privire de ansamblu asupra intregii perioade. care izvordgte din inimile noastre. una pro umanitate gi una contra umanirale. propria realitate. Adevdr gi Iubire.kiversus An. Simt cu toati fiinta mea ci a sosit timpul sd ne ludm destinul in mdini qi si hotdrAm singuri ce este mai bine pentru noi.. care cred cu tirie in accste valori gi care au riscat mult ajutdndu-md. dupd cum spunea cineva. ci din mirii Sub indrumarea lui Umal se va (ilizibil.unnak. Haidefi si ne unim gi si diruim semenilor nogtri gi Teruei iubire. nafiunile pimdntului qi triburile Au fost licuti curali din nou in acele locuri Umal a fost {Acut curat intr-o baie purificatoare Scufundat total. cu ure. Vreau doar sd vd spun cd aceste fiinle care ne conduc de milenii iSi bazeazd argumentalia pe faptul cd incd de la colonizare au existat doud factiuni. Eu nu gtiu dacd este adevdrat. acesta a iegit curat Ca qi tinerii din Dilmun (ilizibil) Au pregdtit rrava noui.

$tiu cd rnulii vor rade la auzul acestor cuvinte. care ne <linigtesc). contracarAndu-i pe cei ce indriznesc sd enunte aceaste ipoteze.portanti aceastd dezviluire qi de aceea am hotirat se o reproduc in aceasli cane. cine sau de ce are inlcres si rTe distrugi nalionalisrnul. fie spre a-gi linigti conr.rdsuri.projeclcamelot. nu vrem mdrire. qi cd cei ccrc se srcrilicau o llceau fiind conyrienli de acest lucru? Concluziile va l'og sa Ie trageri singuri. linigtitoarc. nu inainte de a vd gAndi la bravii noEtri inaintagi.. V-arn lelatat insi toate acestea pentru a putea si trageli singuri concluziile qi pentlu a vi putea face singuri alegetile.La scurl timp dupd ce am publicat un articol conlinand un ultim omagiu adus celei care a fost Benazir Bhutto. ci dacii fEceau sacrificii pentru ca sd lie ldsali in pace cle reptilieni.. Vi amintesc ci materialul original poate fi consultat pe site-ul lwlv. Noi nu dorim l.. Ei qtiu qi qi-au luat n. .. in continuare voi reproduce exact acest Lext: . Mie personal mi se pare extrem de in.I 70 An untak ki verstts An unnak ki cuvinte sA fie aqezate $i tiptuite in cdrfi. Una din aceste voci este gi cea a unui politician norvegian. site pe czue de altfel veli mai gdsi inlbnnaJii despre planurile diverselor oculte mondiale gi conspiraliile acestora.linlic.. insi pe noi ne lasd in ignoranld.rguri. la voievozi... fie spre a ne avertiza. .. cinc sau de ce are interes sd ne inrobeascd.. Totugi. cine sau de ce ne_a vAndut fara. III Daci va fi sau nu va ii ceva aceasta este o intrebare la care nu vi pot raspunde. in care ne spune cd elitele mondiale iEi pregitesc buncire subterane pentru a scipa de evenimentele catastrolale din 2012. Eu cred cu tirie cd. domnitori. e1c. despre intAlniri extratereste. Suntcm deja in 2010 qi ninleni nu sfrune nimic. schirnbdri climaterice. . descoperiri gtiinlifice revolujionare.i apropo de daci. un popor care in viitor va fi liclia noii umanitili. dAndu-ne totodatd f'alse arguncnte. o scrisoare desohisi organizaliei Project Carnelot... Eu cred cd cei ce ne conduc qtiu ci anumite evenirnente najore urmeazi sd se inldmple pe Tena.tiinJa. nu ne liudim cu aceste lucruri. . daci. am sd vd spun un lucru pe care l-am auzit dc la un mare dacolog: -Tu gtii cd eristir dovezi care atesti. ba mai mult sunt anumite persoane abilitale. dar vA inlreb altfel. Vd rog sd vd rdspundefi sir. vrem ca Adevhrul si fie auzit gi in{eles de cei cirora le corespunde gi de cei ce au in misiunea lor ridicarea natiei romAne. voci. acest popor este un popor himit de Creator. ca iard5i va incepc o polemiclr cu pririrc Ia ce am lhcut noi sd meritim asta.org... cu aparentul scop de a nu crea panicf. care a trimis in 2008. din cind in cdnd. din interiorul organizajiilor se fac auzite.

Sunt mulli alli politicieni care imi impdrt5gesc opinia. in zona Mosjoen. oameni de $tiinta. organizate deja de armata norvegiani. (Sunt un politician norvegian $i doresc sA comunic tuturor celor care au urechi de auzit ch urmeazi o entru omeniie. etc. incepAnd cu anul 200g 2. iar ceilalli vor muri. cunosc lucrurile pe care eu vi le relev aici. rogu.unnak. pentru cd noi gtim cu tofii ci atdt de mulfi oameni vor afla despre pericolele care ii pAndesc . Aceasta inseamnd cd 2. rcprczentanlii guvernului rdspund cd ele sunt destinate prorcc{iei popu_ laliei din Norvegia. inainte de anul 2012. se produca in aceastd perioadd. ki versus An unnak. se depoziteze mari rezerve de hrand $i seminle la Svabald gi in zona arcticd de nord. toate sectoarele gi buncirele sunt conectate prin tuneluri. pentru a nu fi compromise diferitele zone in cazul in care survin eventuale accidente catastrofale. Din datele pe care le am la dispozifie. Conform planurilor .E. Din cauza cataclismclor despre care se gtie ci umeazA sf. pot aflrma cA in multe alte_1dri.U. ki versus An. Aceasti bazd este impdrlitd in sectoare de diferite culori.unnqk. Oamenii care vor fi l[sali la suprafald vor muri cu siguranfd in cataclismele respective. cercetatori.i cA nu il putem trece sub tdcere. Taberele unde vom fi cazali au fost construite cu mult timp in urma. aleturi de cei considerali utili pentru a realiza o viitoare reconstruclie dupl aceste cataclisme: medici. douh milioane de norvegieni vor fi salva!i. rAndul lor. Suedia Elvelia 9i au fost realizate addposturi similare. Planul politicienilor este sd ii salveze de aceste cataclisme doar pe membrii aga-zisei elite din care fac parte. DeSi nu putem garanta ade_ vdrul celor afinnate in acest mesaj. Dacd sunl infebali de ce se constru_ iesc toate aceste addposturi subterane.ki An. la ordinul guvernului. trenuri rapide fac legltura intre diferitele addposturi. membrii guvemului norvegian au inceput. numcroase baze subterane 5i buncdre. Ele sunt izolate de ni$te porli gigantice. doar cd ei nu vor sd le faci publice afirmdnd cA nu doresc sd producd panicd in rAndul populafiei.72 A ntnnak. in Norvegia s-au construit gi incd se mai construiesc. albastru 9i verde. unde avem o bazi subterand militard de mari dimensiuni. Pentru a se proteja de cataclismele prezise pentru perioada urmAtoare.elitei".. Eu am intrebat cdnd vor fi ierminate aceste construclii 9i mi s-a rdspuns cd ele vol 1i finalizate inainte de 201 I . Sunt foarte revoltat. Eu gtiu ci voi fi trimis.A 9i U. considertn totu. printre ciue gi Israelul. cu ajutor din partea S.ki 73 am primit urmAtorul mesaj. in addposturile sublerane.000 de oameni vor fi ldsali pur gi simplu sd moari neajutoraji in intuneric. precum gi in alte localii din intreaga lard. negtiind ce sd faci gi incotro sd se ducd. ei vor fi ldsali sd moarA Si nu vor primi niciun fel de ajutor.600.

armata va face curSlenie printre supravieluitori. De asemenea. Acestea sunt. Penlru ultimadatd md rog: . gdsifi un loc in care sd vA putefi depozita hrana Ei unde putefi fi in siguranfd pentru o vreme. Mai . DupA aceea. Moartea ei a fost una tragicd.. E ca $i cum aceqtia ar fi controlali mental la nivelul fiec5rui gand.urtrtuk kiversus An. Dacd aveli intrebdri.ilor..unnak ki versus An. destul de des. in care planul este ca fiecare sd fie marcat cu un numdr gi etichetat. vd rog sd mi Ie adresali. Am cunoscut-o pe Benazir.. de asemenea. respunsul oficial va fi probabil: . Vd asigur ce aceste lucruri se vor petrece 100%. Deschideli ochii.unnak. Pentru mine este. evident cA existe numeroase semne ale prezenlei extrateregtr. Din fotografii veli observa cd m-am intdlnit cu mulfi politicieni notabili 9i lideri mondiali. avAnd ordin sd ii impugte pe toli aceia care opun rezistenld gi refuzi sd fie inchiqi in lagdre. Numai dacA acfiondm. fiecare dintre lineli minte cd aceia care se vor gisi in oragele mari sau in apropierea acestora in 2012 vor fi primii afectali $i vor muri primii.sfarsitul lumii". ci unii politicieni importanli din Norvegia nu sunt ceea ce spun ei cE ar fi. OrganizaJi-vd in grupuri de supraviefuire.ki An.unnak ki 75 avem la dispozilie doar patru ani pentru a ne pregdti pentru .74 An. voi urmdri sd vd spun tot ceea ce $tiu despre implicarea Norvegiei in aceste planuri. Observ. am observat cd ali scris pe site-ul dumneavoastrd despre Benazir Bhutto.. $i tot ceea ce spun este de fapt ceea ce li s-a spus sd zicd.. dar DUMNEZEU nu ne va ajura dacd noi ingine nu facem nimic.Este doar un depozit pentru hrand" sau ceva similar.DUMNEZEU si ne ajute pe toli". ius4 nigte minciuni cu care politicienii vor sd v[ orbeasci. lar aceasta se poate vedea in ochii lor gi in modul in care le funcfioneazd mintea. trezili-vd! Dacd veli pune intrebiri despre aceste adlposturi subterane. Pentru mine este limpede ce sunt $i ce nu sunt acegtia. dupd cum vd puteli convingc singuri privind imaginile pe care vi le-am trimis. $i vd sugerez sd privili cu atenlie in jur: vefi observa cu siguran!5 cd se construiesc baze subterane gi buncdre peste tot..

de asemenea."*alo*. poate cd oamenii vor supravielui datorite informaliilor pe care le-au aflat de pe diferite site-wi de pe internet. Am omis doar unele detalii concrete pentru a proteja identitatea autorului. aqa cum ne-au parvenit. la etrberali din functie 9i Ii se va refuza accesul diferitele baze subterane.. existand o refea de tuneluri speciale penhu aceste trenuri. dar lor le este frici si spund Oamenii se tem pentru viala lor..unnak. spun toate aceste lucruri. Eu am fost un grup restrAns. voasrre.ki versus Att unnqk. Mijloacele de transport folosite in subteran sunt trenurile NOAH 12.t" redus. de exemplu. existA o serie de simboluri. "onsiderut Nu imi este fricd de moarte sau de lucruri de genul acesta. oferindu-vd aceste informa!ii. Alegerile sunt toate trucate gi aceleagi persoane din elita puterii sunt alese de fiecare datd. Cu tot respectul..n nu_A..t. aceastd scrisoare a fost scrisd gi trimisd de politicianul norvegian celor de la Project Camelot in 2008. chipurile. Pentru a clarifica diferite aspecte de interes ridicate de aceastd scrisoare.rp". Ca argument suplimentar. Atunci cAnd va veni momentul.u.r.d".aqa cum fac eu acum. la alegerile din 2009. dar precizdm ci el ne_a spus numele . Vd rog sd inlelegeli cd eu nu cAgtig nimic dacf. triunghiuri portocalii._ pe ceitalli oameni llsllll lt'tod"-l de a. i.semenea. Uni lmpreuna pentru a rezolva nunreroasele probleme cu care vd veli confrunta.. i-am adresat nigte intrebdri .. ) sum.bru.. i"U:t#i#LX'. doar anumite persoane.i ne-a oferit suficiente dovezi rn acest sens.. Redim in continuare rdspunsurif" u""rtuiu. Anahzati istoria politicS recentd a Noruegiei gi veli vedea cd mereu aceiagi politicieni au condus !ara. Vd rog sd faceli publice aceste informalii pe internet.:'"t^:Xt "al { i-vd for[ele cu rii.ki 77 Publicul nu va fi informat deloc despre acesle cata_ nu doregte. au fost selectate pentru a Ie vizita. . Trebuie sd facem ceva. . In acest moment nu md gdndesc decdt la viitorul copiilor mei qi la viitorul tuturor celorlalli copii care vor cregte in aceastd <noud lume)) crue se prefigweazS. unnok. Eu delin do'vezi'in sprijinul afirma{iilor pe care le fac.Luali-a. <Am vizitat mai multe baze subterane. Echipa Project Camelot: vom respecta anonimatul autorului. La punctele de verificare de la intrarea in frecare bazd se folosesc un fel de campuri specifice de energie prin care fiecare vizitator trebuie sd treacd. in Norvegia. trenuri speciale.este important sd inJelegeji acest lucru. care deline in totalitate controlul asupra lor. Ele fac legdtura intre diferitele baze subterane. pot sA vd spun de pe acum [aga cum rezulte de mai sus."a"r" iOb"7" in sursele mele. fou. . Acest lucru este deja cunoscut . ele sunt in principal utilizate de amatA.. .'F^.. ilpr. ^intreagd In prezent. trebuie ca ei sd creasci gtiind cd pdrinlii lor au fEcut ceva pentru ei .. Am i". dupd publicarea de cdtre acegtia a unui articol despre asasinarea lui Benazir Bhutto] cd. Ne_am deplasat in subteran ct. Probabil nu voi avea decdt probleme datoritA acestor v[ . Cu sisuranta cer drn <elitd> cunosc aceste lucruri..di .: Ir din a$a-zisa <elitd> cunosc existenpi adaposturilor subterane qi planurile de a salva numai o partt din poprtugiu No. Eu am ca Ls[ necesar sd spun publicului ce se petrece.ulpf._ ca dacd vor spune ceva despre aceasta'vor Toti politicienii din Norvegia care fac pane sd. guvernul va dispdrea farn ili i le.n_ tare autorului ei.uptim.76 An.. guvemul FRP va prelua puterea gi Siv Jensen va fi ales Prim-ministru. atunci cand va sosi momentul. .ki vers s An.ki An ulnak. In ultimul moment. doar cd pe rdnd..iiii".

..urnuir.ry* lnrenor. triunghiurile erau pozil ionate in jos.. Funcfioneazi prin intermediul unor cristale albastre cu energie... primite ulterior..78 An. deoarece l"_am lrazut ere erau tn parlea stengA a unilormei negre. Fac in vileag . Md aflam pentru prima datd intr-o astfel de bazd.'i:?H# Fj iul .a . am pus qi inro.uu un "itTI slmbot crudat in interiorul lor... ::3:1. pulin TREABA... re..3.unntk. acest simbol nu este o literd in nicio limba oe . Md intrebam: . * Mai tArziu. domnule. Mb g6ndeam. .urri"tuiJr.ki versus An unnak.. din mijloc era de fapt o sageard orientard inspre :::^|. fie sursa de putere folositd pentru alimentarea trenului.Ce este acesta?" El a rdspuns: . cred. deja protejafi..ki versus An unnak.oi.. ..a vlemulilot care vor urrna.pecriva.E.trnnak. oare." * In partea din fa{6 erau scaunele operatorilor.u-ur..E.ki An.elo. dar care nu te orbea gi chiar era pldcut sA o privegti... ca un fel de piramiaa .rirui Ianga"#T . Eu qi grupul meu am fost dugi de cei imbrdcaJi in uniforme negre intr-o altd Iocafie. dar Iiniile orizontale nu erau Iegale de cea venicalA ca 1a. sau cel pulin a$a pfuea." p"il.pentru propria noastrd proteclie". . . acolo fiind mult mai mulli militari inarmali.. de culoare albastruviolet..ki 79 postdri."lar. Am trecut de acele u$i imense.proteclia noastrd".lXfr de n. * Semnele nu erau. am fost rugali sd ne punem ni$te mdgti pentru .rr. insemnele nu erau foarte mari.:lil":.musilel.. Am fost imparfiti in grupuri. cele portocalii avrind un n triunghi verde. Nu vreau sd induc in eroare pe nimeni.." ..ie. Apoi am traversat un tunel lung de 500 m. aveau dimensiuni obignuite.ce mai e mat mutte intrebari sursei -^lr3::j^"... ) aceasta doar ca sd dau deasupra pieptului gi pe gepcile pe care le purtau. ii'uu.care o cunosc pi in niciun caz in norvegiand. Avea lorma unui .. O sd urmdresc sd vd spun tot ce $tiu despre aceste trenuri.N Jeil i'. dar erau suficient de clare penku a le vedea.. [pentru protecfia d epartamentul in care a am primit ordin sd mutdm itar. ceilalli colegi ai noqtri s-au deplasat in alta parte.luii_ fica unele detalii. cA iformele cunoscute de noi.. . cdnd am u." Mai rrirziu. . ::?r:i:.... Apoi am urcat gi l-am intrebat pe unul dintre gardieni: . chiar inainte de a porni se puteau observa acele cristale mari. Era ca intr-un film qtiinfifico-fantastic. era un gemule! chiar in spatele lor gi..T"to1: dupd posrarea de mai sus. care iradiau o lumind de aceeagi culoare.. Nu am vazut niciieri astfel de cristale care emit energie luminoasi. pentru a ne pdzi qi a ne insoli. Cel pu{in a$a parea. Nu suntem.E.Nu trebuie sd gtifi acest lucru. . paragratet.ii-'TX"'rH'# gi asta?" $i am fost cam speriat la inceput. de aceea m-am gdndit cd ele trebuie sd. duna ce am pus o serie de intrebdri suplimenrare p"ntru u.up.. am vdzut cd in bazd erau oameni care lucrau la acele cristale albastre. . am fost imbarcati ir camioane i" fil" *or'"si . fiind in interiorul unui asemenea subteran uriag gi fiind pdzifi de atatea gdrzi inarmate? :l Apoi am fost invitali sd urcdm intr-un tren.. pozi_ gionate in dreplul umdrului. constltule rnlbrmatii suplimentare.. djn c6te imi iduc aminte. . Mie mi s_a pdrut a fi asemdnelor cu litera. Cu tot respectul... CAnd am ajuns la capdtul tunelului. Acestea erau mai rnari .. mea qi poate cd unii oameni vor"""u reugi .nur"u.

NOT PURE.. Atunci cAnd am ajuns in sta!.liangd r\e-am aproprat la aproximativ 20 m de ele. Am fost legali cu .ii"iji'ra :::::_1."*:?:i Mai tdrziu.""rura intoarcerea lor.?ll: mativ 'j.:tTrJ"T:*il: dinduntru. vagoa- circulau cu o vitezd ater de sftAfulgerare luminoasd.l.NOT HUMAN . in ..unnak..PURE .p.. ".NOT HUMAN .rau o mulllme de aslfel de trenuri. Apoi am trecut prin acel cdmp de energie gi am ajuns intr-o altd camerd.a f. m-am gdndit: Existd gi . ni s-au dat ochelari de proteclie gi ni s-a cerut se trecem prin sistemul de verificare. Am observat un ecran pe un perete. Apoi totul a devenit foarte ciudat.. Unul dintre gardieni a spus ce a$a se petrece cu toli prima datd. Tunelul acera de * ceea_cepermile "t'tt "t"tJ. . cea mai putemicd impresie a fost legatd de aceste trenuri: ele se migcd foarte repede.iJ:'. o . [Fiinle umane .r_ii. pentru l0 persoane gi cabina opeiatorului.l". p. Mi gdndeam ca nu aveam ce cduta acolo gi eram pulin speriat.ie... Acolo erau gardieni inannali peste tot. dar nu loarte mare. e 'fi.unndk ki 8l murt mai arbastre si oamenll purta! magti albe cu ochelari de protectie si rnoepanau de . ne era rdu qi mie gi celorlalli colegi ai mei.. .arcursut cllitoriei.'.dar singurul lucru pe care am putut sd-l citesc a fost HUMAN .ld i.^ntr-un gen de "i tunel aspirator. Dupa ce am fEcut ce ni s-a cerut. avea o formd ascufitA in f.$i un spaliu pentru mar6. ai. gi c fost destul de bine.PURE . cu litere ciudate. deoa.i. Pe ecran scria ceva intr-o limbd ciudatd.**ri J""..*:i*:.". .'i.. dar ni un . mai degraba le concenfezi asupra propriului stomac cdnd te afli in interiorul unui astfel a" u*. . si [-."# in lungime..unnak. Trenurile erau ase nelor de metrou.u rusr p_rea mare $r ml s-a fAcut rdu dupi aceea.t.. pnve.i"rr""ril. ca ve spus sd ne indepdrldm de zona respectivd.a" i". ..Impur] Dupd ce am ydzul aceasta.80 decAt cele An. [Observafia celor de la Project Camelot: agteptdm clarificdri asupra acestui lucru] Gardienii ne-au oprit qi ne-au spus sd ne schrmbam hainele in altd camerd gi apoi si mergem cu ei.. Cdnd am ajuns afard. Dedesubt mai era scris ceva.il. '-'-'-' ?.ki versus An unnak... Nu mai vizusem aga ceva inainte. ceea ce v-am povestit deja.' . cd acele cdmpuri de energie nrin de a inlra ii baza.NOT PURE. a$a cum pdrea. dupd ce am intrat in politici.i. repede..u ln Jur. gardienii ne-au spus ci vom crisrale cdnd erau sudbeiute de de acest fel de cristale.ki An.T##. incAt vedeam doar o Cred cd ele funcfioneazd pe frecare. uit"ru. fird n n. .'."u-a".".'i.Pur . Trenuriie _scaune se puteau conduce in ambele . F.n.i mare. am aflat $i alte detalii despre ce se afla in restul bazei gi care era destinaJia ei.Fiinfe non-umane .ki versus An. + Exista. lumirJ s_a ".ilj%"# r"'"i"a i.#.. i.al1ii" in afard de oameni?? * La punctul de control unde era acel cAmp energetic prin care trebuia sd treci se afla acel ecran despre care am menlionat inainte. nu am vdzut niciodatd nimic asemdndtor..r#. vd amintili cd v-am povestit despre acel cdmp de energie prin care trebuie sd treci. pe care scria HUMAN .i. ca acel <E> despre gare v-am povestit .. Din prima cdl6torie.'rp"i."niiT:l ili:.#. Nu am inJeles ce scria..ece era acelagi gen de lumind _ sau a$a mi s_a pdrut miei Dacd imi amintesc mai multe detalii.li.."nsu. $. Nu puteam si vdd celelalte rorul se miecd ae" a.

Mai tdrziu..82 An unnqk. deoarece nu sunt om de gtiinfd. cale vor fi folosite de cei din elitd. in jos. dar orientat altfel. .. Va exista o ameninJare din exterior.o . Tot ceea ce pot sd vi spun este cd. Am aflat cd aceste baze sunt .ki An. pentru a supraviefui in interiorul lor in cazul unor cataclisme.]> Project Camelot specificd cd nu existd date Stiinlifice u"*u"t"u in avertizarca pe care o face sursa' Informaliile ..Planeta X" (planeta Nibiru).literd" carc semdna cu simbolul folosit uzual pentru ci$tile audio. $tiu c[ existl l8 baze in Norvegia. m-am intrebat: cat de mare este acest loc? Tocmai am parcurs kilometri intregi de-a lungul unui sistem feroviar. fNurne furnizat. cu vArlul in jos. Dar am mers pe orizontald aproximativ 3 minute. deoarece aveam nevoie de mai multe rispunsuri. * In lift. cu scaune. .. Nu pot sd apreciez ce se va petrece exact gi care vor fi pericolele. Din nou. Oamenii de gtiin!6 au urmdrit evolulia acestei planete misterioase de mutia vreme. nu mai aveam ceasul cu mine gi de aceea pot doar aproxima timpul petrecut acolo. a$a am crezut inifial. din armatd qi de o parte privilegiatd din populalie. atr. sau. Deoarece imi ldsasem toate lucrurile la punctul de control. cred cd acest cataclism este legat de . ceva se va petrece in anul 2012 gi pentru ca oamenii din elitd sd supraviefuiascd. cel pufin.arcele" de salvare ale guvernului. Dar ceea ce gtiu precis este cA. am inceput sd cercetez mai in detaliu.ki versus An.rnci cAnd misiunea noastrd s-a incheiat. imi amintesc cd am vdztt un alt sintbol .unnak.. Acest lucru md revoltd gi deopotrivd md sperie.unnak ki versus An unnak ki 83 merge mai departe..elitei" mondiale se vor retrage in acele baze pe care le-au construit de-a lungul ultimilor 40-50 de ani.. se vor folosi aceste adiposturi. inainte de 2012. iar recent au fost transmise primele publicului ceea ce se va petrece qi am fhcut tot ce am Nu doresc sd provoc panicd Vreau doar sd spun Cu tot respectul.. gi incd mai este? Apoi am fost dugi la un sistem de lifturi. care urmau sd ne ducd jos. Din tot ce am aflat pAnd acum. membrii . md gAndeam cd lumea nu cste ceea ce pare a fi gi cd multe lucruri sunt ascunse publicului. Guvernul cunoaqte acest lucru gi il Jine secret fald de public. cdnd am intrat in politicd.

cu orice pret.ki versus An unnak. Suntem cu toJii co-creatorii lumii in care trdim. in totalitate (omitdnd doar iniormaliile personale. Semnatarul scrisorii spune doar ceea ce $tie $i nimic mai mulr. Unii chiar au cerut sd ii punem in legiturd cu politicianul care a scris acel articol. Sud (http ://yowusa. Pentru mulli dintre ei aceste informa{ii nu erau noi. Ne-a invitat sd-i trimitem orice corespondenld relevantd primitd de noi de Ia allii 9i vom face aceasta prin selecfie. Project Camelot vd roagd si vizi_ cAtre allii) cd Telescopul de la polul ml). cA va desena simbolurile extratere$trilor pe care le-a vizut gi ni le va trimite prin fax. dar am citit cu atentie tot ceea ce am primit. de asemenea. ca mesajul sau sd se concentreze mai degrabd pe probleme sociopolitice decdt pe cele qtiinlifice.. Dupd o sdptdmdnd de linigte. a fost construit pentr-u numegte. nu existA nicio informafie clard. cutia noastri de corespondenJd s-a umplut cu mesaje din intreaga lume. De cAnd am postat scrisoarea primitd de la wr politician norvegian referitoare la bazele subterane qi la faptul cA (elita) din acea lard se pregdte$te pentru un viitor cataclism planetar. Ne-a promis. El este bine. pentru a-l proteja de . atAt cele pozitive. Am lost incapabili sd rdspundem la toate. com/planetx/2006/planetx-2006-04a/ L sht a urmdri ceea ce Henry Echipa Camelot: In perioada care va urma pdnd in 2012 9i dupd aceea vor iegi la suprafall multe opinii diferite. Pentru mai multe informalii despre <planeta X> 9i ceea ce s-ar putea produce. dar doregte sd rimdnd discret. cd aceste facilitdli existd gi ci atdt Suedia. referitoare la necesitatea de a merge in subteran. in fiecare moment. Unul dintre corespondenJi a confirmat o mare pafte dintre aceste detalii. Am luat legdtura cu mulli prieteni qi corespondenli din Norvegia gi Suedia. noi sperdm sincer ca prin rugdciunile gi intenliile noastre benefice sd ajutdm la stoparea evenimentelor catastrofale care se preconizeazd cd vor avea loc. dacd se va considera necesar. Degi in acest documentar nu se menfioneazd. Esre plauzibil. ci doar le confirmau informaliile pe care le aveau din alte surse.ki versus An unnak. Unii dintre ei ne-au oferit cdteva detalii interesante. Pe toli cei care au pus intrebdri de bun-sim! despre autenticitatea lui (a politicianului norvegian) ii anr-mjdm cd am fEcut tot ceea ce am putut pentru a-i verifica identitatea $i autenticitatea gi suntem siguri cA el este exact cine spune ca este. Vd indemndm pe fiecare dintre voi si participali in mod congtient la co-crearea unui viitor pozitiv pentru umanitate qi sd colaboraJi cu noi pentru . cdt gi Elvelia au baze subterane pentru a proteja intreaga populajie.al doilea Soare". Mesajul sdu este foafie imporlant gi am hotdr6t sdJ publicdm in continuare. din motive lesne de inleles. ne-am auzit cu sursa noastrd acum cAteva zile. cAt gi cele negative.ki An. Echipa de la project Camelot munce$te din greu la un documentar care va prezenta posibilele scenarii pentru viitorul umanitilii. fiind politician.unnqk. Am primit confirmdri precise de la doi oameni de qtiinjd qi un fost colaborator al serviciilor secrete.ki 85 nu explicd exact cum sau de ce (planeta X> reprezintd o astfel de amenintare $i de asemenea.84 An unnak. trezirea celor adormili gi pentru aducerea la lumind a adevdrului. prevestiri gi dezvdluiri din interior.

in oraqul unde m-am ndscut gi am locuit inainte de a pleca din Norvegia. gi ea este o ferneie care se tine de cuvAnt. dar nu i-a fost permis sd intre in acele camere.unnak. Tocmai am citil arlicolul dumneavoastrd despre politi. Acesta mi-a dat ceva mai multe detalii. nume gi ambalaje ale aceloragi produse care sunt definute de cdtre cei din . cu diferite destinafii. iar aceast' bazd subteranA este foarte mare. exceplia Mama a relirzat sd-mi spund orice detaliu despre aceasta. ceva ce ei gtiu ce se va petrece curAnd. politicieni. Mi-a dat. Familia sa deline informalii asupra facilitdlilor pe care susa noastrd (politicianul norvegian) le_a rapofiat. din cAte a . baza este uriagd gi cd are multe camere. cum ar fi ea gi diferite personaje din armatd precum gi alte persoane importante. gi o fotograhe cu o bazd aflati in Sorreisa gi mi-a spus cd aceasta este o altd bazd sublerand. cu cAJiva ani in urmd. a spus ea. Dar el a spus ca. in caz de urgenjd. dar acegtia creeazd diferite mArci. Mi-a mai spus cd gtie de existenta unei baze qi in zona Stavanger. Cunosc deja a:ndnuntele despre depozitul de la Svalbard. evenimentele din preajma anului 2012 etc. desPr localia unei astfel de ba Este intr-un munte mare. fiind condus intr-o camerd speciali unde a lucrat cu computere conectate la sistemele militare. provin dintr-o familie de militari qi qtiu de la mama mea. care atunci cdnd au fost ficut publice. cu. dar nu este sigurd de dimensiunea ei. Doar anumite persoane vor fi primite. in ceea ce privegte baza de la Baneheia. iar sferele sunt probabil nigte radare putemice. Trebuie sa recunosc cd am gAsit aceste informa{ii destul de fasci_ nante. cianul norvegian gi inlormaJiile pe care vi le-a comunicat ?n scrisoarea lui cdtre voi.. faptului cd este creatA pentru o situatie de urgenl5.86 An. Iatd in continuare mesajul corespondentului nostru: <Stimatd echipd Project Camelot. cum ar fi cA marile corporalii ale lumii din domeniul electlonicii sunt.unnak. care a fost gi el acolo. Mama a fost gi la altd bz\ in zona numitd Evje. toate. conduse in realitate de o m6nd de oameni. norvegian. h yersus An.elita" societdlii noastre. A mai spus cA nu poate sd-mi spuni mai multe despre ceea ce se afld in interior sau cur1l arata aceasta. de asemenea.ki An unnak kr versus An unnak ki 81 autoritAli). cu privire la bazele subterane. $i eu sunt. Locul se nume$te Baneheia. Cu o altd ocazie am reugit si port o disculie scufid cu un alt angaj at din armati. m-au ldcut sd md gdndesc cd trebuie sd existe un motiv special pentru aceasta. care a lucrat rrurr guvernamentale. mama mi-a spus cd restului familiei noastre NU i se va permite sd intre acolo. In aceastd foto se vede partea de la suprafald a bazei. oameni de Stiinld $i alli civili pe care acegtia ii consider5 impoftanli. de asemenea. fiindcd ajurat in faqa oficialitdlilor sd nu spund mai mult. Ea mi-a spus $i alte lucruri interesante. mult mai rnare decAt cea de la Baneheia. Am atagat poza aici. El mi-a spus c5. care monitorizeazd o zond imensA. care conduc aceste corporaJii in totalitate.

pe care mi le-a arAtat gi despre care am discutat in mai multe ocazii. degi pare se existe ceva viald in subteran. acea locafie ar putea sd gdzduiascd cAteva mii de oameni gi cd era extrem de mare qi echipatd cu tehnologie permanent cu planeta Marte gi cd dispun chiar de anumite porli stelare (stargates) de acces la planeta Marte prin care pot cdldtori pAnd acolo in cAteva secunde. care a lucrat pentru NSA (Inspectoratul norr. Unul dintre prietenii mei. Personal am vizital citteva dintre acestea. acest articol nu mai este disponibil pe internet. personal pot spune chiar genial. gi lucra la materiale matematice gi gtiin{ifice extrem de complexe. In primul rAnd am sa vi prezint nigte hdrli gi fotografii ale zonei in care se afli aceastd bazd subterand despre care am mentionat anterior (de la Baneheia). in fotografia de mai sus apare zona Gimlemoen care a aparfinut armatei. El mi-a confirmat faptul cd existd o mullime de baze subterane gi cd in unele dintre acestea au loc tot felul de experimente qi cercetAri ciudate legate de: cdldtorii in timp. Cu toate acestea.egian pentru controlul qi supervizarea transportului feroviar) mai mulfi ani. Am fost acolo de mai multe ori. s-a aflat ce din $apte oameni care au lucrat impreun[ la unele proiecte in aceastd localie. Pot sd menlionez totuqi cd el a fost adoptat de mic Ai. Din pdcate. un ziar noruegian din oragul Kristiansand.unnqk ki versus An nnakki 89 v6zut.ki An. El mi-a spus cd oamenii <elitei> sunt in contact de conform propriilor sale relatdri. patru au murit de cancer. aceasta insemnAnd a face posibild viala pe Marte pentru oameni. informalii uluitoare referitoare la bazele subterane gi la alte activitdli ale guvernelor. prietenul meu a dispdrut subit qi ?n ultimii ani nu am mai putut sd iau legdtura cu el. am ajuns intr-o . vArf De asemenea. cdnd mama incd lucra pentru ei. La un moment dat. Mafte este o planetd mai mult sau mai pulin moartd la suprafale. El era intr-adev[r un individ extrem de inteligent. El a sus{inut ci se lucreazi la <terra-formarea>> lui Marte. in loc sd foloseascd nave spajiale. accesul persoanelor neautorizate liind interzis in acea perioadd. gi cd el insugi a parlicipat la procesul de re-creale a unei nave spaliale pentru care s-a folosit simularea pe calculator qi mi-a aritat scheme complexe (generate pe calculator) precum qi ilustralii cu aceastd nav6.ki versus An unnak. mi-a furnizat. din cauza inteligen{ei sale $i a altor <abilitdfi> pe care le avea. tehnologie extrateresftA etc.. care erau amplasate la o addncime foarte mare. Recent au inchis in mod oficial toate operaliunile militare in zona Girnlemoen gi au transformat-o in campus universitar. Aceaste inforrnaqie a fost publicatd in Fedrelandsvennen. unele dintre vechile buncdre qi sisteme subterane au ramas in continuare acolo. in acest moment. in 2001. cdldtorii in alte dimensiuni. a fost crescut $i pregdtit ca se lucreze pentru guvern incl de la o vdlstd fragedl.I 88 An unnak. de asemenea.

cu o ugi imensd de fier. ) Am descoperit ceva care seamdni cu nigte gduri de ventilare. sunt informalii menite sd ne adoarmd vigilenla. Ceea ce vd pot spune cu siguranld este faptul cd lumea pe care o cunoagtem nu este ceea ce pare gi cd aceastd magindrie a dezinformdrii este bine pusd la punct. in afard de Probabil cd la prima vedere vi se va pdrea greu de crezut cd existd guverne. Am observat de mai multe ori personal mililar inarmat in fala intrdrii bazei menlionate. ducAnd la acea camerf. iar in camerd se afla apd de jumdtate de met. Ceea ce ne spun ei. este un munte uriag. Nu am putut sd deschid gtiu ce se afla in spatele ei. cu lacuri deasupra. aga cum am menJionat mai sus. Rusia. Elvelia. cu uga metalicd uriagd imposibil de deschis.ki versus An unnqk ki 91 camerd mare. Chiar dacd aceste informalii vi se par de domeniul S.unnak ki An unnak. astl'el incdt addncimea la care se afld baza in interiorul muntelui poate fi doar speculatd. cu o intuilie blocatd gi cu o rali. Nu cred cd cineva qi-ar fi concentrat atenJia qi finanlele degeaba. De asemenea au apirut informalii despre existen{a unor asemenea baze subterane situate qi in alte localii cum ar h: Alaska.ki versus An.i departe de orice drum. Aceasla este un lucru ciudat. De asemenea. cazul in care guvernanlii qtiu cu siguranli cd ceva cataclismic urmeazd se se petreace. Vd daji seama cate sunt incd ascunse publicului larg? Nu trebuie sd ai o imaginalic apocalipticd pentru a realiza faptul cd ele au fost construite cu un anume scop. De fapt. China.30 miliarde de dolari. oameni care sunt implicafi atat de tare in aceastl teorie a conspiraliei.I 90 An. cd sunt baze militare sau depozite. observali c6 munlii Gimlemoen gi Baneheia sunt foafte apropiali.unnak. pe sub rdu. fiind desp[rtiti doar de apa rdului.ru. deoarece Norvegia nu este o lard in care politigtii sau militarii sd aibd arme asupra lor. Structura albd din dreapta reprezintd alte clidiri care probabil deservesc baza. care avea pe ea o roate nr incuietori. in partea superioard a acestui munte. in mijlocul pidurii. Dupd cum vedefi. Acestea sunt cele care se cunosc. am gdsit un buncdr care merge mult in subteran. Ce rost ar avea aceste addposturi care sc intind pe sute de hectare qi care sunt construite sub forma unor orage! cu locuinje avdnd surse .-ului. SUA are 130 de baze subterane qi un <buget negru> alocat acestui tip de activitate de aproximativ 1. Nu uitaJi ce se cunoa$te existenla unor adevdrate orage subterane. deoareie ar-r o mullime de antene qi alte dispozitive ciudate pe acoperiq. lumea in care trdim ne-a transformat in roboli bine structurali. iar noi ceilalli nu $tim nimic.F. Aceasta a fost in Gimlemoen. precum gi la poli. dar. presdrate pe intreaga suprafa![ a Terrei. care bdnuiesc cd asigurd pdtrunderea aerului in bazd. VA dau dreptate. nu am nicio idee. in baza unor informafii precise. Aerisirile sunl plasate in zone inaccesibile . Struc incadratd de cerc este intrarea care duce in munte. Dacd exista vreo conexiune intre bazele din Gimlemoen gi Baneheia. organisme.une atit de pregnanti incdt s-a transformat in propriul nostru dugman. Franla. nu au voie spun cd Norvegia nu este ca Irakul qi nu are nevoie de astfel de baze subterane $i de control militar. vd rog sd vd facefi propriile cercetdri gi si trageJi propriile concluzii. Aceste construclii gigantice sunt in administrarea armatei qi au fost construite sub directa supraveghere a acesteia.

Calea cdtre care ne indreptdm este cea de unicitate a conEtiinfei. Creatorul nostru nu este gelos gi rdzbundtor. $i cel mai important lucru. i ilor. sd ii batjocorim sau mai rlu si ii ucidem. valuri de iubire te vor invdlui qi vei fi apdrat de orice va veni. etc. Eu sunt nalionaliste. sd nu vd fie frici de ceea ce va veni. EL nu a dat anuuritor persoane dreptul de a liotdri in numele majoritilii gi Dici nu i-a licu1 stapani pe resurse $i bogalii. De aceea suntem astlzi aici. dar intr-un mod diferit de ceea ce se intelege in mod normal prin aceastd afirmafie. ea ne-a fost indusd de milenii pdnd cAnd a devenit una cu natura noastrd. sd ii atacdm. Am fost adesea acuzatd de nafionalism. Eu consider ci a venit timpul sd ne fEurim propriul destin prin propriile potente. dacd suntefi oameni.92 An unnqk-kiyersus An.ki versus An unnak ki 93 de curent proprii. Noi toli suntem frali in1o1i 9i strdluce$te aceiagi bucdficd de scdnteie divind.reia universald. climalizare. Noi suntem divergi sub aspect fizic. I brlizarea unitdlii nalionale. S_a I incercat prin toate mijloacele anihilarea unitdlii nalionale I 9i a istoriei. Noi toli suntem pdrlicele din acelagi Creator. Se pare cd noi am ales. Numai infelegAnd acest aspect vom putea atinge desdvdrgirea. inducerea ideii de a fi mai presus decdt celllalt. Creatorul ne-a fEcut egali gi ne-a dat spre desdvArgire un loc pe aceastd supelbd planete albasfA. gi da sunt nalionalistd. de control al teritoriului. Frica nu este a noastrA a oamenilor. Deci. ca in acest univers ceea ce semeni aceea vei culege. ci este bun qi drept. din neptiinld sau sub falsi indrumare. in spiritualitatea noastrd. . dar lara mea este Terla gi md consider egala tuturor fiintelor de pe ea. cici traim intr-o mare informalionald in care totul se propagd asemeni unei unde gi a cdrei reverberalie se intoarce mai devreme sau mai tdrziu inapoi. Trebuie sd inlelegem odatd pentru totdeaund cd la nivel subtil noi toJi suntem o entitate gi formim un intreg. L-rtotdeauna cdnd veJi fi pugi intr-o asemenea situalie sd ve gdndili ci ei sunt fra{ii noqtri gi cd toli avem acelagi pdrinte. EL nu ne_a impa4it pe nalii $i nici nu ne-a dat in st[pAnire parcele de pamant.ki An unndk. $tiu cd vi se par cuvinte mari. Vor veni in curdnd vremuri in care vom fi indemnali sd ne rdzbundm pe fralii nogtri. Nu am argumente care sd suslind aceastd ipotezd. au fost construite pe vremea vechiului regim cu scop niilitar. $i mai cred cd tocmai de aceea Romdnia a I fost supus[ in ultimii ani devalizdrii gi distrugerii. care deschide orice poartl este cheia iubirii. dar cl. Dacd emili grAnduri de iubire. care insd nu au amploarea celor din striinatate. El ne-a IEcut asemeni Lui gi ne-a dat cel mai minunat dar qi anume acela de a crea. Cred cu toatd tiria in bundtatea acestui popor. dar mili la nivel vibrafional. sa cream haosul.. de unicirate dar in sensul meschin al cuvdntului. o parte din teritoriu va fi acoperit temporar de apa. Nu este suficient sd md programez pe mine ci strddania mea trebuie sd cuprindd intreaga lume. cale afirmd cd in urma prefacerilor. canalizarc. Dar dacd v-a!i uita in jur a1i vedea cd toate I mbardament informalional. Din cate $tiu gi in Romdnia existd asemenea baze. in misiunea lui. dacd nu pentru a addposti la un moment dat un num6r finit de oameni. se ii asuprim.unnak.

iesc cd gtii ca s-a produs un-eiEnlilcnt qtiu Da. noastre.Am inleles cd s-a reu$it montarea unei valve care a qprit scurgerea. Este un vechi prieten. Cu toate acestea simt cA am datoria de a spune oamenilor anumite adevdruri pe care le cunosc. imaginali_vd cd IV Urmdtorul dialog. M-am angajat la o firmd care se ocupd cu cercetarea mediului. $tiu cd tu spui ca acesta este un pamant binecuvdntat qi cd va fi ferit de multe rele. BdnurrediaEutlcolo. bdnuiesc cA afi intuit ghilimelele.4n. Jara in care locuiesc mi-a dat posibilitatea de a trdi demn. R: Da.ki toli minunalii. pe care xrmezd sd viJ relatez l-am purtat cu o persoand care face parte din mediul qtiinlific $i care in prezent lucreazd in striindtate..ln unnak. Venit in vacanjd in Romania m-a contactat $i mi-a spus cd vrea sa imi povesteascd anumite evenimente cu care s-a confruntat in ultima perioadd.tnnak. Robert: Dupd cum gtii.ki versus. Am auzit. in mdsura in care ili poli pdstra independenla in momentul in care primegti fonduri de la guvem. R: Se incearcd captarea. etc. Aryana: $tiu cd tu lucrezi in cercetare. Vin din cAnd in cdnd spre a-mi vizita pdrinlii. Suntem un organism independent. eu nu mai am nicio legdturd cu RomAnia. magnificii. Problema pe care doresc sd o aduc in disculie este cea a dezastrului din Gloful Mexic. sd vedem cAt rezistd valva.94 .Atori intrd in subteran. care $tie cam ce am frcut eu in ultimul timp gi care imi cunoa$te preocupArile. pe propriile-mi picioare gi de aceea consider cd acolo este locul meu..vrea sA vd propun un scenariu. insd pe mine m-a dezamdgit. dar nu mai am de gAnd sA me intorc aici. . dar din cdte se incearcl captarea A: petrolului. a alimentelor. gi noi in Ag. md rog. bunii nogtri cond. a solului.

A: Sd sperdm cd noua instalalie va !ine' problemA' R: $i dacA $ne. In prezent nu se $tie exact nici mdcar cAte tone de 1i1ei s-au scurs. Poate doar la evenimentul de la Valdez. dar nimeni nu gtie cdt va curge. Prima datd au forat ru$ii.ime atat de mare. in prezent zonele afectate. Sunt experli care avertizeazd cd in cazul unei noi erupfii. Acum au incercat British Petroleum $i uite ce a iegit. Asta va amplifica gi mai mult efectul. tot degeaba' A apirut o noud A: Care? tAqnegte R: Solul s-a crapat in dou6 locuri 9i petrolul va opn tn liber gi nestingherit pe acolo qi nu pare cd se rialele biolog bdteau caP in voci gi argum . ki An unnqkkiversus An'unnakki 9'7 Plesiunea este uria$e. respectiv ecosistem. milioane de litri de Ji{ei s-au scurs zilnic in Golful Mexicului. Este o catastrofE.i cicloni. ceea ce ar duce la o catastro{E ecologicf. care s-ar putea intinde pe zeci de ani qi care in cel mai riu scenariu ar putea fi globali. nici nu mai poate fi vorba. Aici vorbim despre o exploatare marind. sunt Louisiana qi Florida. S-a incercat trimiterea unor submarine robotizate. De restul. Unde mai pui cd este gi sezonul in care peste golf trec zilnic milioane de pdsdri care se duc c5tre linutul Louisianei. insb firi sncces. turism.A fost o mare gre$eal5. care se pare cd au ajuns la o adincime nemaiatinsi. Nu avem de-a face cu o cantitate finitd de produs sau cu o scurgere ce poate fi cuantificatd. Este cea mai impofiante zond. scoici. A: Dar pot rezolva problema? R: Din cAte vid nu. de exploatare piscicolS gi de aceea impactul asupra acestei piele va fi enorm. insd diferd mult condiliile. de cAnd a explodat platforma 9i prine in prezent.96 An. ki v ersus A n unna k. Gandegte-te cd din 20 aprilie.unnak. in a1'ara celor din imediata apropiere. Este pentru a doua oarA in istoria umanitAlii cAnd se incearci forarea la o addnc. datoritd existente adAncimii mari la care se afli 9i a presiunii acolo. Nimeni nu a mai lbst confruritat cu a$a ceva.De aici se oblineau cele rnai mari recolte de pegte. viteza valului de lifei ar putea cre$te. $i asta nu este tot. pescuit. dupa Alaska. stridii gi creveJi. Se pot face doar estimari. De scafandri nici nu poate fi vorba. Grav este cd s-a intAmplat intr-o zond instabild climatic Ai intr-o perioadd in care sunt a$teptate uragane .

ipotezd suslinutd apoi qi de alli oameni de gtiintd ru. la un congres de gtiin!6.ki An unnqk. Teroria modernd ruso-ucrainiand susfine in prezent cd petrolul este o substanfd primordiale. prin care. fiind acoperite ulterior de sedimente. dorind sd descopere originea petrolului. In 195 I . Pe scurt.400 milioane de inceput in perioada Devoniand.ki 99 Trebuie si il amintesc Ai pe marele chimist rus Dimitri Mendeleev care a studiat ipoteza lui Lomonosov.98 fie cealalti. Rusia a ajuns la concluzia ci zdcdmintele petroliere sunt limitate gi ca cea mai mare rezervd de care dispunea se afla in zona Azerbaijanului. afirmAnd apoi ci petrolul este o substanld primordiali care vine de la mare addncime. Formarea liieiului ar fi gene sunt denumite roci mamd a zdcimintelor de petrol Aceastd materie. An. iar conform acestei teorii perioada de formare a petrolului este de cca. dar ci Ei aici resur"ele se apropie de sffu$it. morlalitate explicatd prin teoria meteoritului uriaq care a cdzut in aceea perioad5 pe pdmdnt. francezii gi britanicii nu ii vor ldsa sd opereze in zond gi cA intreaga lor atenlie trebuie sd se concentreze citre descoperirea de noi zacdminte in interiorul granilelor lor.ki versus An. petrolul ar lAgni cdtre suprafafe. Nikolai Kudriavlev a postulat existenfa unui petrol abiotic. . 350 . A: Dar de ce sunt deranjaJi vesticii de teoria abioticd? t PdmAntului. sub influenJa unor presiuni 9i temperaturi ridicate se unesc Ai devin cunoscutul petrol. care a declangat tempelaturi ani. perioadd in care se susline cd ar fi avut loc in rdndurile florei gi faunei o mortalitate in masi. dar nu au putut sta prea mult deoarece au fbst forlali de citre guvernul britanic si paraseasca zona. Speriali au invadat partea de nord a Iranului.i. El a susfinut existenla unor falii la mare addncime. felul in care rezervele sunt generate qi modul optim de extracfie. in anumite zone (dj fracturd>. Bineinleles cd teoria este contestatd. cam prin 1946.unnak. De aceea au investit masiv in cercetare. Aga au realizat cd americanii.ki versus An-unnak. ce nu are legdturd cu dinozauri gi peqti morfi.unnak. care se afld la mare adAncime. in prezent exista doud leorii: -teoria biogend de formare a zdcimintelor de petrol care susline ca petrolul ia nagtere din organisme marine care dupd moarte s-au depus pe fundul mdrii. care are o migralie ascendentd' Existd mai multe tipuri de 1i1ei. Dupd cel de-al doilea rizboi mondial. funclie dc materialul avut la bazdl qi mai existd: -teoria abiogend care are adepii pulini 9i care postu- in diverse zone.

Benzenul este o substanla extrem de inflamabili. in funclie de concentralie $i de durata de expunere poate produce efecte cronice sau acute. iar in concentrafie ridicatd paralizeazd simlul mirosului qi nu poate fi detectat de om. Poluarea este atat de mare incAt va afecta ecosistemul gi oamenii din zond zeci de ani. Hidrogenul sulfurat este extrem de toxic Ai uqor inflamabil. dar existd gi posibilitatea ca unii sd vrea sd ne ^ forfeze sd plecdm la un anumit moment. Este ca gi cum s-ar fi infepat o artera. iar la concentralii peste 0. Va fi o catastroid planetara.u nnak. Problema este ca nu se spune nimic. Odatd intrat in organism.cd existd grupuri a-9i atinge scopurile.ne$te cu fo4d maximd. pielea gi clile respiratorii. A: Dar nu se poate sa curgI la nesfer$it! R: O sd curgA ateta timp cAt va exista petrol acolo. A: aga ceva. cine crezi $i .100 A n. impiedicd absorblia oxigenului gi opregte respiraJia la nivelul celulelor. amestecul vaporilor sii cu aerul fiind exploziv. Iar daci nu se opreite va fi haos la nivel global. ki yersus An.unnak ki An. se concentreazd in grdsimi gi in mdduva osoasd. Atacd sistemul nervos. iar inghilirea sa . Tofi stem in Da. iar acegtia sunt toxici qi d neazd sandtdlii in moduri inimaginabile. benzen $i clorura de metil. care ar face orice spre acelagi loc. Mai grav este faptul cd odatd cu lifeiul apar gi compu$ii chimici specifici. pentru care este toxic. iar zdcdmdntul este uriag. Asta inseamnd cE lileiul va fi pufiat de curen(ii oceanici gi va ajunge in cateva luni in nordul Europei gi de acolo va inconjura intregul glob. blocdnd formarea globulelor sangvine in aceasta. cA a fost o gregeald. Pot aduce modificdri genetice pe parcursul mai multor generatii. cd nu se trage un semnal de alarmd cu privire la consecinle. Eu rimAn la pdrerea R: Eu nu cred mea. R: Nu am informalii in acest sens. Asta md frdmAntl. Benzenul iritd ochii. Din pecate se pare cA nu se va opri in curdnd. A: Despre ce substanle este vorba? R: Despre hidrogen sulfirat. Nu am argumente gtiinlifice care sd susfind o astfel de teorie. In concentratie redusd are miros neplicut de oui clocite.unnak. Totul va fi expus poludrii. Mi se pare o utopie.ki versus An unnak ki 101 A: Fa eu cred. repet.1% poate ucide in cdteva secunde. In zonele de iesire lifeiul fa.ar vrea aga ceva? cf.

Austria gi o buni parte din Rusia.unnak. Dacd omul nu .i erea. A: $i atunci ce ar trebui sd facd lumea? Sd gtii cd in urma cd4ilor mele mulli imi trimit mesaje spundndu-mi: Bine. dar nu o sa o putem bea! ticul gi corodeazd metalul. nu i. R: In prezent nu existd nimic concret. Eu nu cred cd s_ar crea panicd. Toatd lumea se mobilizeaziL cdnd apar televiziuni sau cAnd vine cineva de la guvern. Oricum t I Rom6nia are o pozilie geografici de exceplie. Din informaliile pe care le am chiar gi curdtarea zonei se face ftri prea mare tragere de inim[. ki 103 poate cauza pneumonii chimice gi corodarea mucoasei A: Dar cred din apd. A: Dar la noi gazele nu vor ajunge? R: Ele sunt foarte pregnante in acea zond. Eu 1i-am spus toate astea nu pentru a te speria ci penru a le spune celorlalli. In rest se vede neputinla pe fafa lor. De ce? A: Pentru cA cineva are interes sA nu panicheze lumea. o sd se ajungd la nu cel em cd erup{ia qi la nivelul vom avea probleme mari cu apa potabild. ce trebuie sd facem? R: Eu personal nu gtiu ce sd fac Ai incotro sd o iau. Cehia. dar sunt doar teorii. Bdnuiesc cd aici nu prea ajung aceste informalii.tie. dar nu am solufii. cd existd filtre care sa extragd substanfele R: Nu gtiu aceste vor inventa. in acea regiune. gtim. Bineinfeles ce ele sunt gi in atmosfer[. dar toxicitatea maximd o au acolo.ki An. A: Eu totugi nu pot crede cd nu exista o solulie.unnak. h versus A n. O sd fim inconjurali de apd. R: Nu mi se pare corect. adici i . degi imi doresc sd nu fie a$a ceva. a continud aga. Daca acest ciclu este unul continuu. A: Bun. dar poate se aerului $i nu se mai permite accesul.unnak. poate intervenJia divind. Fiecare sd faca ce crede de cuviinld. sunt preluate de nori gi aduse apoi pe pdmAnt prin ploaie. Nimic nu dI rezultate. degi substanle care ies odatd cu petrolul. atunci clar va fi poluare masivd gi in alte pd4i de pe glob. la fel 9i I Ungaria.u nnak. Este adevfuat ca am informaliile necesare. atunci sd gtii cd R: S-ar putea si aibd dreptate. Crede-md cd s-a incercat tot ceea ce este omene$te posibil. Dar dacd nu se face nimic. dizolvi plassA existe. in zone diferite. Avem vreo soluJie? R: Nu qtiu.ki versus An. A: Deci nu existd nicio solulie practicd? R: in prezent nu.102 An. Se sperd gdsirea unor metode prin care sd se astupe locurile. In caz cd veli avea genul dsta de probleme sd gtili despre ce este vorba.

unnak. Universul este fomat din v-gllelwi energeticecare au o migcare centripeta. Ea a suscitat interes abia in momentul in care s-a constatat cd localia nebuloasei coincide cu proieclia orbitei Sistemului Solar. A: $i noi urmeazd sd ne intersectdm cu aceastd mas[? R: Da. totul este un intreg. Totul se migcd la unison gi toate energiile generate sunt similare. Dar el s A: Da. ca o centurA. asta este ceea la ideea ci el gtie ceva.104 An.ki versus An unnak.unnqk ki versus An. Aceastl centura fotonicd incercuieqte Sistemul Pleiadelor. la o distanli de aproximativ 400 de ani lumind. Acest aspect are un impact major acli arfio sistem gi \ \ protej ate? R: Am auzit. Eu cred cu tdrie ci Universul este o fiinla vie.-'-r 26. c ile evenimente sa se produca gi cd anumite . dar nu vdd legdtura dintre noi gi centura fotonici a pleiadelor. demonstrate fizic. preiG6ilite. Aceastd zond a fost descoperitd in 1961 de cdtre o sondA spalial[. dar noi parcurgem rotalia intr-un an de zile. Sistemul nostru Solar orbiteazd in jurul cen' trului galaxiei. Un ciclu complet dureazd aproximativ' a$a numitd centurd de 1 . compacte. A: Bine. impreund cu Sistemul Solar ne invArtim in jurul centrului galaxiei. care . fotoni. A: $i centrul galaxiei unde se afld? R: El se afli in Constelalia Pleiadelor. Absolut totul se invdrte. Aceste vortexuri dau nagtere unoi oi6ite"naiwale.on" uor-f.000 de ani. Inifial s-a crezut cA este o nebuloasi formati din gaze cosmice sau praf. Nu s-a dat mare insemnitate acestei descoperiri. Totul are o logicd. Aici este vorba de mii de ani. Centrul constelaliei il reprezintd steaua Alcyone. R: Centura aceasta este formatd de fapt din benzi. Vezi tu.w|nak. jurul A: La fel cum Terra orbiteazd in Soarelui? R: Da.ki An.ki 105 i' I in sistemul nostru solar. $i noi. de unde gi numele. denumita gi Soarele Pleiadeior.

a rot ceea ce se in cheamd elec S_a demonstrat ci o 'ictivitaie int dica nivelul de exci_ talie a atomilor. Md rog. Unde mai pui cd lipsa de ploaie datorati ghelii in exces va face ca radialiile sd creascd. A: Se spune ce intrarea in Centura Fotonicd va aduce lumii o noud spiritualitate. Nimic atiinlific. Tot ceea ce a tbst se va duce lasdnd loc unui nou inceput. A: $i dacd totugi suntem in pragul intrArii in centurd? Prea multe voci fac referire la sihirnbare. Se face aceasti analogie cu un vierme. care reflectd mediul inconjurator aflat la celalalt pol. R: Da. De asemenea se presupune cd cel ce ar cdldtori printr-o astfel de gaurd ar avea o vitezi superioard vitezei luminii. l---^-:-rr-.ki rersus An. f'apt care va aduce cu sine fluorescenta tuturor corpurilor. Se presupune cd iegirea din capdtul gdurii ii apare observatorului drept un glob. nu am auzit sd se fi deschis vreuna. Oamenii vor evolua prin ridicarea nivelului corytiinlei. Dar de deschis. care in loc sd se deplaseze la supratala mdrului o ia pe scurtdturd prin interior. . A: $i dacd sunt posibile teoretic. de ce nu ar fi posibile 9i fizic? . Asta inseamnd cd doar anumite zone vor putea fi ferlile gi deci locurbile. Este $aDSa noastrd sd ne schimbdm. Asta este o lume noui. la o noud lume.ki Ah ltn1ak. teoretice pentru ecualiile teoriei generale a relativitdlii. sunt teorii. Nu existd do_ ambele emisfere.000 de ani a avut loc potopul lui Noe? poate fi Asta un argument? R: Poate fi.\ 106 An. am auzit de asta. A: Tu ai auzit de o poafta stelarA. la o viald mai bund.unnak kiversus An unnqk. dar este dificil de afirmat.Sunt ipoteze. Va fi ca o noud na$tere.. a spafiului este o sulsd puter_ nicd de radialie electromagnetice ce poate fi detectaid atdt in spectrul vizibil c6t qi in cel il luminii de inaltd frccvenld gi al razelor X.ig! datorira radialiilor qi ui uG.ki 107 A: Asta ar fi un argument care sd sprijine afirmafia cd acum 11. A: Dar teoretic ele sunt posibile? R: Teoretic da. Adicd viaJa va putea fi trAitd doar la Ecuator. de puntea EinsteinRosen.spec. dat nu tur lucru bun. insd sunt solulii R: $tim cd aceastl zond. Se pare Je PaIg 94-vaglluenta tot viul. Asta nu inseamnd cd sunt realizabile. unnak. sd se topeascl gheala 9i intreg Pimintul sd fie inundat. care se va deschide la un anumit moment? R: Sunt aqa numitele gluri de vierme. insd ele sunt o solulii pentru ecua{ii fizice. Gdurile de vierme sunt construc{ii matematice care leagi zone indepdrtate ale universului folosind o scurtdturd. existi gi teorii confbrm cdrora o Terra va intra intr-o noud dimensiune gi o altd 'ferra va rdmAne in aceastd dimensiune.

Intri intr-o tiacfiune de secundd... haos. dar de iegit nu iegi. pdnd nu vid nu cred. Oricum prin gduri se poate circula in ambele sensuri? Adicd dacd intri p"f .qyfi.ki 109 rostul. sunt speculalii. sunt consideralii teoretice. telepor- f. Tu ili dai seama ce cantitate uriagd de energie ar fi necesard pentru a descompune un corp la nivel subatomic. apoi sd il teleportezi gi sd il remateriahzezi in alt loc? Nu existd aceasti energie pe Terra. doar cd tu nu realizezi. A: Adicd r[mdi blocat acolo? R: intr-un fel.. R: Toate exisrd in teorie. .J. A: Dar porlile tarca? de trecere intre dimensiuni.l.'p"_lm"rff*f.u. Dar repet.."r4i rnuebarea este dacd ceea ce vad va fi gi realitate.. nimic palpabil. .. .Totugi plecrind de la teoria trage cat mai multe suflete. A: SI presupunern ci cineva ar avea intenlia sd te facd sA treci prinlr-o asemenea gaurd. dar pe alte planete poate.ki An unnak ki versus An unnak.:'iT ilf.. avea int"res sa faca aceste manipuldri? A: Cei care nu vor sd ne scape din mAnd.i . A: Pe Tena nu."*i. Teroria spune ch odatd intrat timpul capdtd altd dimensiune pentru cel in cauzd. molecular. drsrrugere gi cd oamenii "a 3l:i s_ar lnorepta cu incredere cdfe aceste portaluri.'.T:. unor bilirA R: Pentru ca gtiinta ac demonstreze practic ace viitol ne-am putea trezi a dar in prezent este imposib A: $i globul de care vorbeai. Nu ar putea sa iti . S_ar uita in interior.e adormi simrurire 3 si:n'ild. A: Asta este cea mai tare informafie! Habar nu aveam. R: $i cine sau de ce crezi cd a.108 An unnak..qi ar vedea o lume mirificd. .. nu poale fi rnanipulat? R: Curn adicd manipulat? .d ". cum cd in timp au existat intdlniri cu anumite forme de viafd spre r.ki yenus An unnak. }. Pentru tine timpul inceteazi sI mai existe. Nu iti ascund cd am primit informalii ci guvemele vor admite in curdnd faptul cd sunt in directd legdturd cu anumite civilizafii galactice. arunci cu siguranrd u. imagini n-"u ar avea legdturd cu realitatea existente "r. dar in mintea ta tu te afli permanent in trecere.. .. dar sunt zvonuri. aflat la capdtul tunelului. R: Iardgi.pu1irf .J icolo? R d1.. Nimeni nu a iegit sd ne spund de aceste lucruri. asta nu inseamnd cd este demonstrat cd .rupun"rn ar fi foamere. R: $i eu admit. A: Cum adicd? R: Simplu. Am auzit qi eu anumite zvonuri.Oricum eu vdd aici o hibi. dar trebuie si existe aplicabilitate. put. Adicd tu intri intr-o gaurd de vierme gi faptic rdmdi acolo. ^ iii"iiil"o"ii' extraterestre.. A: Eu il vdd. rie. tu stai prins in trecere.s. . Sd presupunem ca la un anumil momclrt pe r erra s-ar deschide asemenea gduri. Sd p. Intri. Cei care ne conduc de milenii gi care au interes . A: Dar gi Vaticanul a admis intr-un mod voalat existenfa unor forme de viatd extraterestrd.. R: Cam aga ceva. a"-ie nJ'* .u fi r._ recteze anumite imagini care sd te atragd.r1un" a. in timp ce pe pdm6nt se scurg anii.. st[pdni gi realitatea? A. in teorie poli presupune orice. dar vei sta un infinit.Ji'.ri Daci srapdnesc rimpul gi . iardgi.Ei nu au logicd..1 asemenea posi_ gr de posibilitatea realizirii R: Teoretic da.

ki An. prin '40? R: Oficial. au fost capturate de cdtre . R: Sunt poze cu amrmite obiecte zburAtoare. R: Pdi exact de asta i1i spun ci aceste obiecte zbur6toare sunt posibil pdmAntene. .1l0 An. pegteri. atunci poli presupune cd sunt pamantene. insd abia in 1938. Cdutau ceva cu care sd cdgtige rAzboiul. inainte de sfhrgitul celui de-al doilea rdzboi mondial. A: Dar sunt poze. R: Te ref'eri la Amiralul Byrd? A: Da. nnqk kiversus An unnak. Este o posibilitate. .T. Probabil cd acea zona corespundea intereselor lor gi de aceea s-au hotdrAt sd revendice teritoriul gi si il numeascd Noul linut $vab. GAndeqte-te ce ei au cartografiat sute de mii de kilometri din Antarctica gi cd au descoperit teritorii imense care nu erau acoperite de gheald. sigurd de experimentat pentru cd nu mulli puteau ajunge $i de asemenea era o zond. Daca sunt pdmAntene sau extratereste nu gtim. Acolo era o zon5. filmulete cu nave extratereste. in urma interactiunii cu anumite forle extratereste. dar asta nu inseamnS. nepopulatd gi deci nu exista riscul unor scurgeri de informatii. Probabil cd acolo gdsiserd un loc bun pentru a-gi construi o bazFL mllitard. nazi$tii s-au concentrat in mod deosebit asupra unei zone din regiunea Queen Maud. A: Ili dai seama cd nu degeaba armata americanA a pomit cu o intreagd flotild cdtre acea zond' Aveau ei ceva informalii! Poate chiar gtiau de un contact E. lacuri gi izvoare termale. primele expedilii germane cdtre Antarctica. Personal cred ca aveau mai mult interese pecuniare $i militare.ki Yersus An unnqk ki 111 existd. nimic special. Dacd te gAndegti la Societatea Thule gi energia Vril. au inceput cam prin 1903.unnqk. o energie speciali? Dach li se ardtaseri anumite secrete atunci cdnd au ajuns in Antarctica. A: Dar dacd de fapt germanii descoperiseri.

unn a k. gi deci nu puteau confirma sau infirma zvonurile. mod simPlist. cd au fost iniliafi de cdtre reptilieni. unnak.ki versus An'unnok ki 113 care le-au dezvlluit anumite secrete? Nu putem presupune cd la randul lor americanii au ajuns acolo $i intrand in contact cu aceleaSi fiinle au ajuns la concluzia ci decdt sA spuni adevdrul mai bine dau <vina> pe nernli. dar astea sunt supozifii. A [Jrn rntbrmatiile pe care le delin gi care vdd cd se adeveresc din cc.. R: Putem plesupune orice. To ui u'tiit d" o noul planetd. cd au zburat cu nave. Tu vezi ci soarele a inceput s5 aiba un comportament ciudat? R: Eh. ki versus An. Mintea umand are darul de a face din lanlar armdsar. prima problemd gravd o vom avea c:u explozrile solare. prea se intdmpld toate acum. Sunt tot legi ale fizicii.112 An. cdmp magnetic terestru fotuqi. Nibiru' care . cd au fost coborAli in adAncul pemantului. instrumentele de mdsurd a activrtdlir solare au trehuit recalibrate. Este o reacJie la ceea ce se irrtdnrpla in llnivers. dar ele sunt interdependente yi deci nu trehue sa exageram. R: $tiinla este in continul expansiune.fost deja vazutd undeva dupd Pluto? se pare A. explozie sosl6bit. Dupd furtuna solzrd drn rrorembne 2003.unnak. Eu c:red cd timpul care va veni. vei avea un rdspuns in cealalti. expulzie de materie.. care oricum nu se puteau aplra. in ce mai mult. Faptul cd acum avem parte de anumite fenomene cumulate. Dacd faci ceva intr-o parte. nu reprozrnta nirric special. 9i va fi 9i mai intens acest bombardament ener- A I{ tarA. Tiebuie sd rAmanem ralionali. cdci scala fusese depa$rta. asta cu soarele se qtia mai de mult. intr-un ^-e. ki An. gi mi refcr la uflndtorii doi-trei ani ne va aduce rnari surprize. intr-adevdr se intAmpld cd a. Eu vorbesc de ceea ce se qtie qi anume nazigtii aveau cercetdri in domeniu. dar cu toate astea existd anumite legi ale fizicii gi matematicii care nu p()1 ii anulate. Ceea ce era ipotetic cdndva se transformd in cetitudine. t)a. se intdmpld acum gi probabil cd sunt anumite batem caPul rd gAndim! -' dlemcnle care se srlprapun. A.

trecem printr-un nor de energie. A: $i cine coordoneazd proiectul? R: Departamentul de Apdrare al Armatei. De altf'el am fost mai de mult la baza HAARP din Alaska gi am ceva informalii despre ceea ce se des{dqoard acolo.unnak. A: $i este public acest lucru? R: Bineinleles cd nu. a cutremurelor? R: Da. Aparent pare un proiect gtiinlific ce are ca scop imbundtAlirea comunicaliilor. strapungand to(ul.114 An unnqk. A: Dar este un aparat.ki yersus An. sunt reale gi palpabile.unnak ki 115 personal mA bucur ce trAiesc aceste timpuri. . E clar cd se intAmpld ceva! R: Da. A: Nu crezi cd ar putea fi 9i implicarea HAARP? R: Ba cred. Soarele are un comportament aparte. po4iunea incdrcatd cu electricitate din jurul pdmdntului. CAnd am fost eu acolo erau aproximativ 50 de antene. A: Totugi. A: $i se poate utiliza programul Haarp la influenlarea climei. Undele electromagnetice sunt apoi reflectate cdtre Pdmant. aceastd invazie de descoperiri.ki An.ki yersus An. El transmite unde care incdlzesc unele zone ale ionosferei cu scopul de a impinge masa in sus. se inlAmpld. insd ansamblul lrebuie sd cuprindi 360. Simtul de cercetator este stimulat continuu gi bdnuiesc cd nu sunt singurul. Puerto Rico 9i Norvegia. Adicd cam la 65-645 km distanld de suprafala Tenei.unnak. o antend? R: Este un radiotelescop care are o antend care emite in loc sd primeascd. toate au o influenld. aceste fenomene extreme la nivel climateric se petrec. Ji-am spus. Din cate $tiu exista ceva similar in Rusia. Oficial HAARP adicl High Frequency Active Auroral Research Program se ocupd cu bombardarea atmosferei superioare numitd ionosferA.

nn uk ki tt7 A: Deci armata e coordonatorul. Impofiant este sa asculte ambele tabere. Trecem printr-o perioadd nemaiintdlnitd pana in prezent $i este greu sd faci aprecieri.sus. Oficial au spus cd acest proiect este un salt R: Nu putem $ti. dar exista anumite calcule care se pot face. A: Am mai putea transmite ceva cititorilor? R: Si se informeze permanent. Numai aqa igi pot face o opinie corectd . Trebuie sd ne scoatem din cap chestia asta cu supranaturalul. ki y ersus A n. A: ldeea e ca nu putem face nimic.niversul? . iar acolo unde sunt nenaturale au o explicalie $tiinlificI.4n. A: Solulii avem? R: Sd informdm lumea pentru ca si igi poatd face alegerile in cunoqtinld de cauzd.si echilibratd. R: Nu. cu pedepse divine. Eu personal cred ce este vorba de schimbdri la nivelul intregului Sistem Solar $i care se datoreazd interacliunii cu norul de energie.R: Da. A: $i cum putem gti dacd este HAARP so. unnak. cu omul care este picAtos gi a produs cataclisme. CAnd $i unde va acliona HAARP nu $tiu. . adicA centura de care i1i vorbeam.''t 116 An unn a k. Eu aga consider cd este corect. dar o fac in cunogtinld de cauzd. md refer la cea academicd gi la cea a cercetdtorilor independenfi. dar clima se va altema aberant $i din ce in ce mai intens. DacI qtiu cd soarele emite radialii gi stau la plajA. Sunt lucruri logice.: [. ki v er. unn ak. cel pulin nu din postua in care ne aflnm. doar sd infelegem ci dcolo unde sunt fenomene naturale ele au o logicd fizic6. este rdspunderea mea. ki An.

spiritual. Aceastd crizd morald constituie cauza esenliald a momentului in care ne afl6m.V Argus este un bun prieten. Este un om a cdrui formalie gtiinlificd il pune mai presus de orice dubiu. ci in primul rdnd sub aspect moral. Eu am mare incredere in el datoritd imaginii de ansamblu pe care mi-a dovedit adesea cd o are asupra lumii. 1i se pare normal6? Argus: Pentru orice om lucid este limpede cd traversdm o lume bulversatd. cum se doregte a se llsa impresia.rl. In prezent el este stabilit in Suedia unde igi continud munca in domeniul cercetdrii gtiinfifice. A: Dar care este motilr. disperatd. armonie. $i el este gi va rdmdne un cAutAtor al Adevirului. Aryana: Tu cum percepi perioada in care trdim. nu doar sub aspect economic. abnegalia gi ddruirea sa. lume care gi-a atins limita criticd a propriei existenle. el a adus acestei minunate jdri RomAnia. o entitate cu o misiune gi un destin foarte speciale. Acestea sunt unele din pufinele motive pentru care l-am rugat sd imi acorde un interviu. echitate. De-a lungul timpului. ci reprezint[ insdgi raliunea de a fi. moralitate. cine este de vind gi cum putem injelege ceea ce se intAmpld? Argus: Dacd vrem sd inlelegem ceva din ceea ce ni se intdmpld in aceastd clipd. recunoa$tere internalionald. prin munca. mai ales sub aspectul diferenlei domeniului de interes pe care fiecare din noi il abodeazA. derutati. trebuie si admitem cd suntem . Ceea ce m-a frapat intotdeauna a fost comuniunea ideologicd gi similitudinea informaliilor. 9i sd ajungem la o solulie de evitare a catastrofei finale. nu sunt doar cuvinte goale. o fiinlA pentru care iubire.

s-a spanzurat gi s-a ars pe rug. protectoare gi iertltoare a$a cum l-a infbligat Iisus 9i a.unnok. omenirea ar fi fost astdzi cu 2000 de ani in avans. rdzbundtor qi agresiv cu semenii' Istoria sa este una a violenlelor. demn mai degrabl de vremurile mitologice $i tribale decdt al rurei religii constituite ulterior..ki yersus An unqk. omul s-a indepdrtat de un astfel de Dumnezeu $i s-a preocupat fie mai mult. in mintea multor oameni stdruie o intrebare simpld: - meditat. cum putem schimba ceva? Argus: Cunoaqte adevdrul gi adevdrul te va face liber. Dacd s-ar fi luatd in seamd doar cdteva din invdldturile lui Iisus. i s-a spus continuu cd este separat de Dumnezeu gi. in loc sd se pund accentul pe latura divind din om. ignordnd semnificalia simbolicd a legendei.120 An. l-a culpabilizat pentru aga zisul . N-au putut realiza o masA criticd. $i-a exacerbat orgoliul devenind individualist. politice gi nu numai a existat din vechime 9i existd ntuat. a ajuns in colaps gi nimeni nu vrea si discute cauzele .a ium il relevd cunoaqterea actuald. in egald mdsurd iubili fErd nici o discriminare.unnak ki 121 aici datoritA gravelor erori pe care le-am comis de-a lungul timpului prin necunoagterea adevarului despre noi. emnat decdt un cumul 9i festate de-a lungul isto- in u aga-zis pdrea lumea din Estul subvalorile Ceea ce estea' a regr- Pentru murilor comuniste a fost. Totugi accentuarea prdpastiei economice.i cel politic. revelarea originii divine a tuturor oamenilor care decurge din condilia de fii ai aceluiaqi Tatd (Dumnezeu). Cel ce a voit sd le releve oamenilor adevdrul. iertarea. neindurdtor gi aspru. indiferent. A dominat . s-a excomunicat. nevoia de iubire necondifionata a tuturor semenilor este o necesitate absolutA a conviefuirii in pace gi armonie. Invaleturile marilor spirite nu ne-au fost suficiente. Dumnezeu a fost transformat in inchizitor. nu-i poate veni decdt ascultAnd orbegte de reprezentanfii de pe pdmAnt ai unui Dumnezeu pedepsitor. Treptat. religioaqi se.unnak. treptat. a fost rdstignit. In numele acestui zeu.ki An. A: Aqa este. dar ce putem face.sunt chintesenle de adevdruri care. gi eu cred acela$i lucru. o mare dezastrul unui rdzboi. ar fi fost suficiente sd fericeascd lumea prin stingerea tuturor conflictelor intre oameni. indemnul de a sdvdrgi intotdeauna binele aproapelui . s-a schingiuit.pdcat" al Evei gi al lui Adam. Absolutismul religiei devenise la fel de crud ca.adevdrul" coni'eclionat de cei ce au delinut puterea politicd gi economicd. dacd ar fi fost respectate. Sistemul occidental' cel mai ldudat. manevratd.ki versus An.. Mdntuirea. fie exclusiv de condilia sa materiald decAt de cea spirituald.ioasd. Marea masd a fost totdeauna minlita. dupd o clipd de eufbrie. egoist. a crimelor gi a rdzboaielor. a luptelor fraticide pentru acapaftrea de bunuri pentru dominaiie politici Si relig. in loc de entitate izbdvitoare. exploatatI $i linutd in ignoranti. i s-a spus.

ultimi ore nu se mai limiteazd la simple afirmalii ci aduce argumente de ordin qtiinlific 9i pragmatic demonstrAnd existenla unei surse spirituale inteligente. Existd acum o intreagd literaturd pe aceastA teme. jefuind. Nu a inleles cd totul este interconectat. este clipa confruntdrii dintre om gi Dumnezeu. Mintea noastrd insdqi este o pAfticice din marea minte a universului.122 An. cd deci. fiecare gAnd potrivnic semenilor nogtri. influenleaze intregul univers.unnak. DacA nu ne place lumea in care trdim. cd prin g6ndire noi ne credm propria noastrd realitate. Legea de fiinfare gi de funclionare a universului este aceea de infiptuire a binelui. separat de intreg. trebuie sd inlelegem cd ea nu este decdt rezultatul propriilor noastre erori. Ne putem salva acum sau niciodatd. distrugAnd. ddndu-ni-se liberul cunoa$terea de arbitru. Ni se cere doar sd facem uz de inlelepciunea care ne conecteazd la sursa noastra divine gdndind qi sdvdrgind binele. fiecare gest distructiv au provocat $i continui. sd genereze mari dezechilibre $i la nivelul intregului univers pentru cd toate sunt legate intre ele qi interdependente. sd ne controldm intreaga noastrd gAndire gi comportament fdcAnd pasul spre o radicald schimbare. mai clar spus.utnqk ki versus An.tmqk ki An.ki 123 Argus: Contrar a ceea ce ne spune qtiinla oficiald. cauzd prim5 a intregului Univers. Fiecare intenfie de a face rdul. .unndk. lumea este a$a cum o gAndim. cd tot ceea ce facem sau ni se face. Aceasta a fost marea gregeald a filozofiei 9i a gtiinlei materialiste. bine sau rau.$ An.ki vers. neiertrind. nu am optat intotdeauna prin lunga noastrd odisee cosmici pentru bine ci am sdvArgit multe erori. evident. Acum mai mult decdt oricAnd suntem chemali. Nimic nu poate exista izolat. Dar dacd pdnd acum Universul a avut rdbdare cu noi. Universul nu mai are ribdare. in acest moment s-a aj uns la capdtul funiei. Din nefericire. prin mii de surse venite din univers. Este clipa confruntdrii a doi factori esenfiali: omul gi universul. am fEcut mult rlu ucigand.

egoism.i.124 des. pdnd c6nd mai mulli se vor Eezi? Argus: Este momentul schimbdrii frrd de care nu se poate intra in viitor. "ou lenomen care va determinao mullime de transfJrmdri in u"". ori nu va fi deloc.upra:i^:19i..d. va stabili un raport de rezonantd. nostru gi frecvenla noii energii care va scdlda plaaeta se Argus: Aga este. A: $i in ce crezi cd vor consta schimbdrile? Argus: Vor fi nenumdrate." .l. vor r5.p.. De noi depinde dacd va mai fi. An."."ritaiii activiralii solare gi scdderea magnitudinii cdmpului peo_ magnetic.in evolulia sa $i la incepur O" . Beneficiile vor fi imense. s-a spus ci secolul al XXIlea va fi al religiilor.. ADN-ul uman ar fi avut 36 de spirale gi intr-un timp mai indelungat s-ar ajunge din nou acolo. o epoca a congrii. incd zece spirale pe lAngd cele doud existente. pimAntul.. preg[tirea pentru noua lume va insemna qi un timp al puriticdrii prin multe incercdri catastrofe naturale. Gralie acestui fenomen.. numit de cdtre unii "orrni"". toate celulele "^..irn? . *'r""" vor e cu o operd insemnatE in ifitualird{ii. Cu alte cuvinte. boli incurabile. s-o numim metaforic adamicd. modificanJ "i. agresivirate. Voi .'A rnceput de. Universul....afectdnd cerul. cum o numesc cercelalorii din domeniul spiriiualitalii. nu molecular. insd in plan energetic. in consecinld qi vechile .unnah_ki verstt An unak ki An unnak ki versus An unnak. Vezi tu. Argus: Din nefericire.. a viefii ". ne spun ca ne aflAm Ia sfrirsirui unui ciclu. A: Sd sperdm cA aceasta nou5 energie ne va invAlui pagnic qi cd schimbarea va veni ldrd pierderi gi ci toli vom apuca sI tr[im in aceaste noud lume..i timp al transformdrii... Ca urmart . EI spune o-cosmic de acela in care a acum va fi o noui venire h in care invdfdtura sa va fi .. cei ce vor supravielui vor suferi . Tot ceea gindi re negativd. Se crede ci intr-o epocd..la marea sincron zare galacticd.tei spirituatizaie. din ce in ce mai cI ne aflAm la o rdscruce... sub $i toate formele sale _ va deveni incompatiUif inalrd trecvengd qi va fi anihitar.. iri"a. Toati zgura gdndurilor noashe acumulatd in mii de ani plutegte acum deasupra capetelor noastre . Avem deci aceasta $anse de a influenJa viitoarele evenimente cosmice in favoarea noastrd. dar majore vor fi cele nevdzute cu ochiul liber. foloseqte pentru cvenfd christicd".sau distructive ia adresa naturii ".a.. razbunare . f*.i. .r'.!i*.-". J. A: Dar cum crczi cd putem reduce pierderile sau mdcar intArzia pufin...ki 125 A: intr-adevdr sunt voci care afirmd. ADN-ul uman va mai adduga. Din centrul Galaxiei noastre Tema flux de energie de inalti frecvenli "l O.ii..". ori nu va fi deloc. Din cei mul1i. Nu! Secolul al XXI-lea va 1-r al spiritualitdlii... mari instabilitdli sociale $i dificultali economice. Ngua energie va insemna o noud epocd in existenla lumii gi a Cosnrosului. sunt modificdri care demonstreazd cre$terea "l. Scdldat in noul cdmp energetic de inaltd frecvenld..r.i . Este suficient doar sd vrem..oaa.. intreaga lume vie. putem evita un sfArgit catastrofic numai prin schimbarea modului de gAndire.Toate sursele care se refere la acest montent al universului.mane foarte pufini pi numai dintre aceia care vor fi capabili si inleleagd mesajul acestor vremuri. Autori care par a fi bine informali ne spun cd prin gAndurile noastre noi putem influenla in sens benefic chiar qi cAmpul de energie din centrul Galaxiei noastre. vletut doar cei care igi ela comportamentui pe pe un registru de frecventi mai inalt. irt."i.

cA este normal gi moral ca unii indivizi sd aibe tot $i altii nimic. Voa. este contrard moralei divine.unnak.". ce se poate trdi foarte bine gi cu prot"irr"i.. doborArea partenerului de competi{ie. A: Adicd vor dispdrea proprietdjile private. In dimensiunea a 4-a gi a 5_a la care G. nu este clar cd ceea ce se adund intr-o parte se ia dinlr-alta? Orice avere in exces. de origine vegetald. dincolo de valul care ne ilesparte acum cand ne afldm in cea cle a 3-a dimensiune.. int-o lume sdraci este imorald.Viitorul model social nu va fi nici comunibt gi nici capitalist oricAt de mult este cidelnilatd economia capitalistd de piafd. pdntr-o moarte iminentd ca pdnd ucum.ki 127 tsxrsra sulrclenre dovezi oferite de cei cu hrand exclusiv vegetariand. . bazatd pe concurenle. De aceea se crede cd hrdnirea camivori Ia om cdt qi la alte specii va fi -ar6t ". n9u creier pi o noud biologie.i . pe care o vom incheia "a la ooflnla noastrd pentru a continua sd experimentdm in alti timpi.""i.mdndncdJ pe altul ca sd nu fii tu mdncat. cum naiv considera Darwin gi if . punerea sa in inferioritate sub orice formd. dar numai in limitele bunului sim!. Obiectivul' esenlial al "un:ult:rii evoluliei il va constirui exrir)derea capacitarii O" tere a creierului. Adams Smith spunea inci din secolul al XVIII-lea cA orice avere este un furt... . Argus: Eu sper ca noul model social sd fie unul bazat pe principii divine. Cooperarea venitE din spiritul de intrajutorare.ki versus An. Vom inleiege vrala este doar o experienp.tea la fen9m91 biologic inevitabil.unnqk.. in alte forme gi in alte sfere de ^ **.. prind la intelegerea sacruiui.""t i. il constituie cruzimea constatatd in naturd prin nranii"u unei.. Va avealoc.. va fi cea care va domni in viitoarea societate umanA.. ua iirpur". Are o conotalie strict darwinistd : . Iui va elimina legea karmei din destinul uman qi ca urmare vor lua sfhr$it bolile gi suferinfele care erau explicate prin acest mecanism. Evolulia este dirUatd de resorturi cosmice gi nu de intAmplare. aanau_i_se u. Nu are nici o gans[ in viitor.".ki An.. marile averi? Argus: Atdt cat se poate prevedea acum. creierul uman va obtine capacitutea Je u penetra in invizibil. Cel mai putin inpies fenomen din ordinea cosmicd 9i argument i. Este total de neinleles cum. in numele politicii liberaliste se poate susline de cdtre oameni ce par a fi consumat in viala lor cdteva lecturi. specii cu alta.ra transcende conditia sa animal5. adicd atdt cAt este necesar pentru o existenld decente. dominantd astdzi. ConcurenJa este inumand gi imorald. A: $i toli vom beneficia de aceste schimbdri? Argus: Se crede cd toate fiinlele de pe Tena vor face un pas in dimensiunea urmdtoare. Modificarea comportamentului in acord cu legile sacru_ .inour_ a originii noastre divine gi a rostului pentru care suntem aici.invinge ca sd nu fii invins" . op*anau_r" adevdrului despre noi. o indumnezeire a omului care . altfel spus. intr-o lume spiritualizatd.*1i" lr"a emulii lui actuali din interese foarte p. ". A: $i probabil ce vom avea parte qi de un nou model social. propdvdduit prima oard de lisus. proprietatea privatd se va plstra.126 An unnak ki versus An undk.. de huzur.._ vent de atei impotriva ideii de existenla a divinitaii.li1t transformdri biologice care le va oferi o inldligare fizicd corespunzdtoare varstei de 33_35 de ani (aproximativ vdrsta lui Iisus). conhard ideii de divinitate. Dacd toate resursele unei comunitali au o limitd.il. Atenlie! Nu este citat Marxl A: Asta cred cd se aplicd mai mult in fostele {dri socialiste. Braden sustine cd se va trece..

frrd nici un alt merit decdt acela de a-gi etala belciugul din nas. liri culturS. culmea. A: Eu nu subscriu ideii. de o mass-media putemicd. este o unealtd de nddejde a democrafiei. noi venim dupd zeci de . A Trebure sd fii ingiduitor. de ccnzur6. O presd liberd inseamnd o lume liberd. nu trebuie sd i se se pund botnild pentru a opri raul? A: Eu cunosc oameni de presd a ciror probitate morald este mai presus de orice indoial[. Sunt oameni de caracter. conqtienfi de rr. dupd cdgtig a ucis ultimul dram de bun simt din sufletul celor implicali in mass-media. lfugus: Sigur. profesionigti care sd inforrtrc-ze si nu si dezinformeze. ftrd culturd.unnak. Poate par aga.. obrdznicia gi anatomia posteriorului. iubesc RomAnia qi poporul romdn. dar cu oameni onegti. . corecli. ki versus An unnak. Dar cAnd cAinele turbeazi. de mare calitate umand gi profesionald. A: Si gtii cd ei acoperl un segment al cititorilor. Eu cred ':i 2i de ani nu sunt suficienli pentru a ne maturiza.unnak. care igi vdnd sufletul pentru cafva arginli. dar adesea se dovedegte contrariul.rr:. Din pdcate in presa bulevardierd ir-rtdlnim o grdmadd de indivizi amorali.. Probabil cd cu timpul se va cerne.hi verstrs An unqk. $i crede-md cd nu exagerez cu nimic cdnd spun asta. Noi . Goana dupd audienfd.ki 129 un model util societdfii ci doar vedetele de carton care cad la prima ploaie.sponsabilitatea pe care o au. sigur de aici 9i pdnd la libertinaj este cale lungd. De altfel presa liberd inseamni libertate de exprimare. .128 An. Argus: Sigur. . societatea are nevoie de pres6.ki A n. eu cred cA presa. cinsti$ 9i care. {Iri scrupule dar cu multd rdutate gi ldcomie. Argus: Occidentul numegte presa cAinele de pazd al democraJiei. gtiu gi eu mulli oameni din media dotali cu bun sim!. Sd spunem cA a$a este. responsabili.

. dacd noi rezondm cu o anumitd bandi vibratorie."ri'.teplin conetienr-de _T"1tl sa taJd de semeni. a" on"qti in"at penrru cei care. cataclisme.. ordinea *.i Argus: Poate cel mai mare defect al celor care dau tonul in democralia occidentald este naivitatea cd pot exista astdzi oameni atAt de corecli.. "t. rdzboaie.unak... in care intrd toate gdndurile gi trdirile noastre. C: Da. A: Iardgi am ajuns la tinel C: Vdd. lhre nici un control din panea societdfii care trebuie si_gi apere interesele..i comparabile cu cele americane gi sd aibe productivitate.lucreazd in presd gijustili. Ei urcd." i. cu siguranle. $t ... dar care ne oferd totodatd posibilitatea de a schimba banda in care acliondm. n.]..lp'l.. Chiar a inceput sd imi placi sd fac pe oracolul ! hirnicia gi coordonarea inielieentd"" a in ".. dar noi ne-am putea schimba soarta dacd am vrea! Soarta noastrd este data de o anumitd frecven{d pe care acfionim..rnnak. A: Eu nu mi-ag dori o dcmocratie de tip chinezesct ^ una Prefer dar int bundtdf ild..ri reme. A: Dar tu cum vezi acest cAmp morfogentic? C: Eu il vld ca fiind o mare de energie.i prin in """r. dar care sunt dublate de o pregdtire tehnicd.J viala cu legile universului.. De aceea apelez la el ori de cdte ori am informalii care trebuiesc cumva verificate.] O""alrnrl n-a lo ordine in pr"p. p"t. corecli. A: $tiu." rz"rd de o democrafie adevaratl.. Argus: concruziu f:lTi Dunarea vor trebui sd fie radical modificate p"nt* . pe ... vroiam sd te intreb dacd tu simli sau gtii de anumite evenimente care urmeazE sd se producd.. Dacd mai este nevoie de altc argumente pentru a vedea ce au insemnat 20 de ani Je democralie ." ..j viala.i" 1"-.. D.l. care ..anarhie in Rom6nia.ki am trecut de la dictaturd la democra{ie. noi suntem responsabili. sd observAm unde am ajuns noi ". A: Am primit in ultima vreme o multitudine de informalii despre viitoare ristumdri de situalie.de acljune totald... gi aici md refer la intreaga crealie care a trdit vreodat5 pe acest pemdnt. C: Tu qtii teoria mea! Indiferent de ceea ce urmeazd sd vin5.. ditate pe care universul nu o mai tolercazd. El este o persoani care are capacitdli extrasenzoriale. acelasi timp. Noi am generat situaliile respective.i". Altfel Lrf ..i"ra Argus: Democralie? VI incercarea de a deslugi anumite previziuni sau scenarii l-am contactat pe Costin. noi cobordm.a s" uarn..i..kiversus An... 311.ii*.g"'...i. erupfii. " "ir". acesrel nalvltali sau poate nu al naivitAlii ci doar al unor area de anarhie sociali.jT::Y:11" cd viitorur om.rrir"r. _"rg"i'rrrll departe. etc.t.Ul rroenate. in. Adicd. d. * .130 An. conduc ar fi altruigti. atunci vom acliona conform cu programul inscris in ea..J a-.. dar cu toate astea cred cd existd qi o predestinare. le opulaliei este pur 9i simolu la nivelul acestor institulii. -occidentali.5t'i*.i to curningiria !f. p. regr runclronale. etc. Asta inseamnd cd destinul este o construcfie de cdmpuri morfice care ne coordoneazd gi ne ghideazd.. J*i"u economiei au permis Chinei sd construiascdL . cA toate instituliile existente 6.r. . ""...i.".

A: $i nu putem curala sau dezactiva acest cAmp? C: Existri o teorie conform cdreia se curdja gi singur. gAndul care a stat la bazd este nereal. noi am creat un egregor apocaliptic Ai noi il alimentdm? C: Dacd a fost creat de noi. Ele existd gi sunt reale. Este cam acelagi lucru. dar energia este manifestd.ki 133 contdbuie la modelarea viitorului prin crearea unor cam_ puri morfice specifice. De-a lungul timpului s-a mdrit gi a fost hrAnita de emisiile oamenilor. Ei au venit cu misiunea de a anula anumite suprasarcini.unnqk ki versus An. in ambele cazuri insd.ki versus An. Existd o sdmAnJd. I A: Dar odatd creat acest camp morfic. noi l-am fEcut manifest. Mai clar: universul ne-a trimis pe PdmAnt rdsplata! A: Extrapoldnd. Stalin. noi doar ne-am racordat la el gi l-am alimentat. Ele sunt forme energetice de sine statetoare care sunt create qi alimentate de trdiri similare. noi am fEcut-o? A: Adici aga numitele egregoare? C: Da. Pol Pot. Jont generate de noi. A: Mai clar. da.unnakki An. de polaritatea acfiunilor. Odatd ce a atins masa critici ea incepe sd devini manifestd in plan frzic. poate fi modificati A: Terra are cdntp morfic? .unnak. dar daci el a existat in cAmpul informalional al universului. A: Adici daci noi primim informalii apocaliptice asta inseamnd cd ele vin din egregorul unde se afl6 stocate acest gen de energii? C: Da. A: Asta inseamnd cd ele pot fi qi fals create? C: Da 9i nu. dar menlionez i""a oAute. Asta inseamnd cd informalia.ismic. Aga s-ar explica aparilia unor oameni ca Hitler. etc. corespunzetor unei frecvenfe. insi pot fi create in baza unor informalii eronate. noi doar i-am dat putere. trebuie sd vezi procesul ca fiind un proces de germinare. este resplata noastrd. dacd se schimbd polii Si vor fi cataclisme. care a inceput sd creascd alimentatd de trdirile 9i gdndurile noastre.132 An rnnak. frica. "i" A: Mai clar dacd va veni ceva catacl. Dacd informalia existd acolo. adicd devine vizibili.

134
C: Da.

An.unnok.ki versus An.unnak.ki

An. unn ak ki versus An. un nak.

ki

135

zice cd dupd ce vor inceta aceste dezastre, omenirea va intra intr_o erd a picii.
se.

A:.Dar

Itfel in logica lucrurilor. Dupd de echilibru. Ca sa se poaia trebuie sa primim inapoi ceea
_^_L: pozltlv, am putea anihila sau Ou, dacd noi tofi, adicd marea majoritate am gAndi
md.car

energie negativl?

i"."a."u u"?^ta

mental gi distructivi gi asta se refl rnconjuritor. Terra este o fiintd vie, mult mai putemicd si mai bdtriind deciit noi. S_o fi sdturat a" rni"ir.'ri.iaii .*l o distrug! Existd chiar studi Masaru Emoto, care aratd Ea le preia informaliile din c ziteazd in oceanul planetar rn permanenld de emisiile avem posibilitatea de a influenla gi modifica structwa apei. inseamnd c[ noi avem _Asta ;;;il;ii;r;;;*; 9i. infl uenla srructura crimputui r*roe"".ii"] rvrar clar. nor ne putem crea realitatea fizicd.in care-traim. realitat ea fizicd prezentd esre $i .A: rnsplata noastri. Adicd md refer la criza economicd, foamete, .erd;;;i;

sau un ciimp informafional, dar asta inseamni cI acea masd de oameni trebuie sd uiu" ga"auri 9i similare gi totodati trebuie sd aibd puterei anihila emisiile celor ce vor ramaoi i" "."ig"i"a i" " venld. Sd gtii ci totul este "ontinuu?";;;; Tot ceea ce emitem rdmdne intreaga creatie suntem un totul cu vibralia noastrd. distrugerea masivd a ultimi

C: Da. O mare masl de oameni va putea modifica un egregor

iaiJ

3:lif::

lumea a treia, poluarea cu petrol gi toate celelalte. $i cine gtie ce o mai veni! C: Cdmpul morfogenetic ne poate spune, dacd avem urechi sd il auzim. A: Cum? C: Sunt multe modalitagi. Cei cu capacitdli extrasenzoriale se pot racorda pur gi simplu la acest camp gi pot scoate informalii de o mare acuratele. Mai existd qi alte moduri, putin mai tehnice.Tu ai auzit de proiectul Webbot? A: Nu. C: Webbot este un program de calculator care a fost creat in l997de Cliff High gi George Ure, cu intenlia de a prezice fluctuatiile bursiere. Se vrea a fi un fel de magind de citit viitorul, dacd imi permili exprimarea. Interesant este faptul ca ace$tia doi au descoperit ci analizAnd algoritmii pot vedea gi alte evenimente ce urmeaze a se produce pe Terra. A: Dar cum funclioneazi? C: Programul cautd anumite cuvinte cheie, prestabilite in baza unui lexicon. El folosepte un sistem de monitorizare a tuturor informaliilor existente pe web, trimitand pe net spideri @Aiaru:jeni), care caute cuvine cheie. Atunci cAnd le intdlnesc ei extrag fragmentele de text in care sunt incluse gi le trimit cdte serverele mam6. Aici, informalia este stocatd, filtratd, concentratA gi prelucratd. in acest mod softul i;i dd posibilitatea de a aduna laolalti gAndurile a miliarde de oameni. intr-un fel acest program citegte cAmpul morfogenetic, adicd emisia gAndr.rilor oamenilor. Ei suslin cd sunt capabili sd examineze congtiinla colectivd, iar acest lucru le d[ posibilitatea si facd doud tipuri de aprecieri de scurti gi de lungd duratd, adici pe termen de maxim 90 de zile 9i pe termen de zece ani. Bineinleles cd ei spun cA pe termen scurt au o mai mare acwatele.

136

An unncrk.*i vers

s

An.unnak.ki

A n.

unnak. ki versts A n. un n ak. ki

137

A: $i ei pot iDterpreta toate aceste date? Da, cdci au cuvinte cheie care fu" _C: fart" dintr_o bazd uria$A de date, aproximativ trei sute a"rnii J".r"ir". Ei o"u!1rTi, inrreaga rerea. adicd,nuloritrt.u tiiri;;; '" ' uanoe$te_te cd noi stdm intr_o mare de informalie, in asemeni unor pe$ti. Sa specii, dar cd pe noi ne Dacd am crea ni$te ro_ ze, acegtia trimigi in adAncuri, pus sd caute, adici ntralie, etc. C: Ei ai o acuratele de 50_60%. Au spus unele lucruri care s-au dovedit a fi reale gi au fEcut in timp s-au dovedit a n nerbnaate. "i," S;;-:_.rnoir1; prezis atacurile asupra tumurilo, g"r"n.. a.rurtrui nu*_ tei Columbia, cutremurul ain O"""unuiinJ^;, Katrina, cdderea bursei, dezastrul p.oar. a" a"r".il.J de petrol, etc. A: $i cum au ales cuvintele cheie? C: Au luat cuvintele dominante. cele care apar prepon_

"p.;;;;i;;; ;;;;i

derent

.

in limbajul

lexicala care sa. conlina maj ori rarea to4a. emolionalii 9i tensiunea existenta tu niuetut poputu_ !iei, luatd ca un intreg. Este interesant cle {icut o remarcd.: majoritatea au un caracter preponderent .irrformaliilor negativ, degi programul nu cauti un urp."i unurrl.. Din punctul meu dc vedere asla inseamni Ja i".rr.air*""" care noi o trimitem catre congtiinfa negativd. Se nu re miri daci efeciul in unul rdu.

conrun. Astlel au creat

il" ;];;"

;:,_.i;;; ;;;;;

,"i".;;;i; .r;'#;

pl;;;,;';

A:

plinij

C:

$te-te dacd s-ar indear fi catastrofal I

A: $i datele pe care le oblin sunt puse in slujba guvernelor, sunt publice? C: Sunt date publice. Oricine poate avea acces la ele. Ei nu lucreaZd pentru nicio organizalie. A: $i scriu articole sau au emisiuni? C: Ei scot periodic rapoarte. Daci ai vedea ultimul raport. . . A: Ce spune? C: Chidr vrei sd qtii? A: Md gdndeam chiar sA il povestim. Eu consider ci este important ca oamenii sd gtie. Dacd nu va fi nimic, cu atAt mai binel Asta'este qi motivul pentru care te-am iontactal. Vroiani sA verific anumite infbrmalii legate de evenimente viitoare. Eu.cred cd este bine ca noi sd fim informafi. Nu este necesar si fii savant sau academician pentru ca se iJi dai seama ca se intampla ceva! Este suficient sd te uili pe geam sau Ia gtiri. Planeta a luat-o razna. Avem 3-4 cutremure pe sdptdmdnd de peste 6 grade, inundalii, incendii, uragane, furtuni anormal de puternice, ghea;a se desprinde de la poli, oamenii sunt nduci, animalele 9i mamiferele au probleme de orientare, pdsdrile migratoare au inceput sd plece cu trei luni mai devreme, avioanele cad, 1i{eiul erupe gi polueazd... qi nimeni nn vede nimic! C: Pdi e mai comod sd nu caufi explicalii. Dacd a1]i un rdspuns care nu iJi convine gi la un moment dat va exista o situalie in care i1i vei da seama cd trebuia sd iei de bun ceea ce gi s-a spus, ai avea mustrdri de congtiin{d. Aga stai in ignorantd qi in caz cd va fi ceva vei putea spune, p5i de ce nu ne-a anunfat nimeni? A: Da, este gi dsta un mod de grindire. $i cei de la Webbot ce spun cd va fi? C: Ei doar interpreteazl datele. Din ceea ce au cules se pare cd pAnb la s{brgitul anului acesta avem doud

138

An.unnqk.ki versus An.unnak ki

An.unnak ki versus An unnak ki

" 139

probleme majore. Una ar ti un rezboi care ar trebui sd porneasce undeva prin noiembrie $i care va fi precursorul unui rdzboi mondial, iar alta va fi clima. Totodatd ei vid cd vor 1i probleme cu alimentele. Se pare cd, acest lucru se va datora unei modificdri climatice care va incepe cu emisfera nordicd. Ierni geroase, inundagii extreme, asta insemnAnd revdrsdri de rduri, valuri uria$e, alunecdri de teren masive, se vor abate asupra acestor zone, iar populalia va fi obligatd sd i$i ia misuri sau sd migreze. in datele lor apare informalia cd Spania, nordul Italiei, Elvelia, Bavaria gi munlii centrali ai Europei vor deveni loc de refugiu. Aceasta se va intAmpla in iama-primavara aceasta. Populalia va cduta si igi stabileasca un nou cdmin in aceste zone inalte. Cdnd vor crede cl totul s-a lini$tit, in zonele muntoase vor apdrea noi fenomene nemaiintalnite: vant foarte putemic, a cdrui comportament iese din tiparele obisnuite, geruri extreme gi de duratd. in raport se vorbegte de vrint cu un caracter unic, necunoscut europenilor. A: Eu auzisem cd in zonele montane este bine, cA sunt locuri protejate. C: Eu nu auzisem asta. De fapt eu nu simt aga. A: Dar tu ce simfi? C: Eu cred cd trebuie si stai in zone unde ili vei putea cultiva mAncarea gi unde sd ai apa. A: Dar gi la munte este ape, po{i sta ldnga un izvor. C: Dacd izvorul va mai fi acolol A:Cum adicd? C: Hai si mergem pe scenariul meu, combinat cu informaliile de la webbot. Dacd iama va fi geroasi gi lungd, adici o sd se intindd pe 6-7 luni, vantul extrem de putemic, asta inseamnd cd nu vei putea cultiva nimic, animale sdlbatice nu vor fi, deoarece vor muri de foame sau vor inghela, fructe sdlbatice nici atAt, iar casa ar fi

la furtun6' cdci altfel bine sd fre fEcutd cu rezistenla mare un adipost' fErd ea. Ai o rezervi de hrani' ai i"-r"i daci continuare' i1i oblii hrana? in vor asta va insemna ci izvoarele iqi t" *iti*ua, 'Exista posibilitatea ca apa sE ajunga la "-"ifnl""rrt"f . sute de kilometri dePdrtare' A: Pdi 9i la ges iii va modiflca cursul! poli cultiva La C, r]"fi iolosi pdnza freatica' munte nu.

o*i irr tt"ei Ct

..iii".

l" i"t

f;:;;;;'

a

aiirba de hrana' Ei spun ca mode-

C: Da gi vor continua 9i I cu atenlia ca se va incerca manipularea sa ^"a"n"u'ut.ug iuiotui tutt-tediei 9i a presei care va incerca, ln.culon u"t"nu"r" aceste stari cataclismice' zugrdvindu-le slabilirea incerca sumbre. Prin aceasta se va *""fiterea increderii populaliei in guverne- Cu gi vor extsta mant"roi"iiil toate aceslea populalia se va revolta asemenea se festalii masivi la nivelul intregii Tene' De

;;;;t

140

An. unnak

ki

vers us An. unnak.

ki

A n.

unnak. ki v ersus An. unna

k.

ki

141

ne arate cA vom trai timpuri nemaiintalnite. A: Dar ret'eritor la climd, ce spun?

C: Ei spun cd oscilalii fierbinte-frig vor domina planeta incepAnd cu sfhrgitul lunii septembrie anul acesta ti cd acestea vor duce clar catre doud anotimpuri. Se pare cd $i soarele va avea o vir'd. Ei zic ce vom avea qi in Europa firtuni de gheald, ninsori abundente, etc., care vor afecta toate ldrile, inclusiv Germania, Elvelia, Italia, Franla, Austria, Cehia. A: $i de RomAnia nu zic nimic? C: Nu. Probabil cA nu contAm. Bineinleles ca se vor gdsi isteli care sd zicd cd dacd nu suntem pomenili inseamnd cA nu va fi nimic. Cam asta spun cei de la webbot. Oricum, pe scurt, din aceastd toamni evenimentele vor incepe sA se dezlAnfuie gi succesiunea lor va fi una rapidd gi dezastruoas6._Nu ne vom reveni dintr-unul ci vom da in altul. Vom avea cizd economicd, foamete,_ €ii'irplii vulcariice, cutremure, incendii, furtuni violente, lngliil'ffudifi c6ri"la'ilivelitl scoarlei tereste, piobleme cu
C: Ei zic cd gi anul acesta vor fi ceva probleme, insi cd din vara lui 2011, se va vedea clar cd soarele va avea .fniompo-offi enr-had'rii:ltf aikeiiltanirtoidlilearata? i cd Ceea ce am pilit cu soarele anul eputul minor al unor grave modificdri ce va avea loc la nivelul emisiilor acestui astru. Se pale cd tot soarele va face ca o serie de cutremure sd se abatd asupra Terrei. Ei spun ca evenimentele care apar la nivelul scoarJei terestre in 2011, vor avea ca rezultat modificarea geografiei solului, inclusiv la nivelul fundului
oceanului. A: PEi deja au inceput! C: Da, gi vor mai veni.

'

nici mdcar lucrurile legate de Terra.ki versus An. Orice schimbare de pozilie a acestor regiuni inseamnd o varia{ie a lungimii relative a traseelor. Echipa de savanli care lucreazi in cadrul proiectului a sesizat ca un zgomot a c5. in schimb. 1 aparat? . Se i afla in apropiere de Sarsted. Va Eu mi-am gandit rezercd ai sd ili vor cere ajutorul.wtnak.unnak. Ce este i C: Este un fel de detector de unde gravitationale.. sd intreb. ceea ce poate coincide cu prezenfa unei unde gravitalionale. A: Eu nu pot crede ii lagi de izbeligte pe cei ce valabil mAine. .142 An. C: Apropo de informatii gi de Terra: spune-mi.ki versus An. care trec prin brafele perpendiculare. ale instrumentului gi sunt reflectate inapoi.. Aceasta imparte lumina in doud fascicole.. A: $i c6nd a inceput acest experiment? C: Acest proiect a inceput in 1995 gi avea ca scop capta. Razele luminii reflectate se recombind in separator qi creeazd un tipar de interferenld a luminii.ki 143 Nu am stat sd analizez. trwfiita . lungi de c6te 600 metri. cum ar fi gdurile negre sau stelele neutronice. declangate de obiecte astronomice super dense. A: Dar poate cd oamenii nu gtiu. adicd a pulsafiilor din continuumul spatiu-timp. Tu nu vezi cd apar informalii contradictorii.unnak. tu ai auzit de GEO 600? A: Nu. cd ce gtiam azi nu mai este Ii ii fi o c vele C: p nu md caute nimeni. in Germania. se declan$eazd o razd laser printr-o oglindd pe jumdtate argintatd. El este capabil sd detecteze unde gravitalionale cu frecvenle cuprinse \ I intre 50 HZ 9i 1. sa ved poate mA convinge cineva sA nu fac.rea undelor gravitationale.5 \ A: $i cum funcfioneazi acest C: Pentru a mdsura undele gravitalionale. marcdnd astfel regiunile intunecate in care undele luminoase fie s-au anulat fie s-au potenlat reciproc.ki An unnak.disttibuitor sau separator de razd". GEO 600 se pare a fi fEcut cea mai mare descoperire din istoria fizicii.rui sursd era acesta? kHZ. Acest lucru nu a fost realizat.

RdmAndnd pe principiul holografic. Aici apdrea insd o altd probleml. Hogan a dedus cd pentru a avea un numdr egal de bili pe dinduntrul qi la suprafafa Universului.#'.apruf A: Ce este aoesta.. urcqe ca nol tralm lntr_o holograj. Nu te mai plictisesc cu amanunte. ki versus An..i'. susskind.ki An.uru.t crspantla. suslinea a fel ca gi d. " i1i aui'r.unnak. toati informa_ peltnr.. de cuanrum spatio_temporal si cd Ti"r... nivelul de informalie tapetat la exterior trebuie sd se potriveascd numSrului de bili con{inu1i de volumul Universului.d1lgs evalorarea lor rreptata :. A: $i ce inseamni asta? C: Hogan spune GEO 600 estc supus unor .._) . fizician."scopice :ill^r.. Craig Hogan.j:it L.. rua duce cu sandul tu a-"'"puri_ dox al gdurir negre>. lumea din interior trebuie sd fie frcutd din granule mai mari decAt cele din scara Plank..144 An.. Mdrimea Plank este imaginabild ca experiment. dar de o sutd de miliarde de miliarde de ori mai mici decAt un proton.. insa toale explicatiile erau dat.t5 Asra .ki versus An.t?r"Ji.sranule."ril.ff . Jontinutul . Principiul holografic susline cd.punctut in care spaliul $i mat comporte sub forma armonioasd descrisd d" Eir*t"i" gi incep sd se dizolve in. materialul spaliu-timp devine granulat gi format din unitdli minuscule asemendtoare pixelilor.unnak. Ideca nu este noud.i grii dispare. gair n re n*a rn*"-l" nesre'u care pr.. aga incdt nimeni nu a visat cdndva cd granulele din spaliu-timp ar putea fi weodati percepute. Fizicd a particulelor din eama cd cei de la detector au entald a continuumului soatiu_ timp-. f'otodat el va confirnra teoria st{ngurilor gi pe cea a 10-35 Plank qi se echivaleazd cu valoarea de !gj"c*tl"a a proceselor fizice carcau loc pe . cert este cd dacd principiul holografic va ti confirrnat. ci informafional al unei gduri negre este proporiional cu raza sa de actiune. fiecare conlinAnd un bit de informa{ie."ul. atunci Universul poate fi imaginat ca o sferd a cirei suprafald exterioara este realizatd din porliuni la dimensiunea mdrimii Plank.... el va elimina toate teoriile gravitaliei cuantrce care nu conlin acest principiu... Luni la rAnd s_au stua_ r.unnak. dr'nrr-un ziar se fragmente'aza rn puncte atunci cand este miiritd.ki 145 cd experienfel neidentificate perturbd reactorul.na cosmice. bidirnensionald aflata la distanfa.."ll lnsernnd sa constatam cd de fapt noi suntem intr-o studii in aceasti directie. A: $i asta aratd cd? C: Asta ne face si concluzionim cd: informalia 3D a unei stele precursoare poate fi complet incifratl in orizontul 2D al gdurii negre rezultate..unnqk. cdci volumul Universului sfedc este mult mai mare decdt suprafala sa exterioard.. ea Evreiascd din Israel si doar cdteva cbiar ca. aceasta reprezintd suprafa{a teoreticd pe care o acoperd o gaurd neagrd gi marcheazd punctul din care nu mai existd intoarcere pentru materia sau lumina atrasd inspre nebuloasd.". Acest raport este cunoscut sub numele de scara metri.::1:1. Hogan a inleles acest aspect gi a afirmat cd: dacd continuumul spatiu-timp este o hologramd granulatd.. "on..Ifli.fru3!ruTfiT i. a o forma dispare nclptul cA informatia nu Bekenstein.

it u arf. in curdnd pe Terra... -lqlpldg a coniilor.ki An. $i nu va fi de bine. C: Atunci.liflro A: Nu. simti. cred cd ne indrepldm cdtre o schimbare 9. tac..... ... Fiecare este rispunzdtor de acliunile sale qi fiecare va fi pus in situalia de a alege.T1 Aici cred cd ai dreptate. C: $tii care este paradoxul? Cd daci se va intAmpla gi eu cred cd aga^va fi.: . se intdmpld.. Eu cred cd timpurite.pentru care eu nu spun la nimeni nimic gr." . anumite fenomene vor incepe in iamd."liat. Asta gtiu sigur.. A: Pofi spune ceva cititorilor mei? A: Dar tu crezi motivul ::1L.146 An unnak. deoarece i.. ugr'.-. Ili vor Zice ci tu eqti de vind cd trebuia sd petrece -'. nu crede.. daga !q -q!!!. lau. tu ca un om inlelept te tii de hotdrdrea lor? A: Nu. J. fie intr_un loc O.::. hoare$ri in weo doi-trei aniJtu nu . lqrntgdg goqg q9lo1_dt4!AEgJ-Tjp. .. ..irpriZ este raspunzator de soarra lui qi irpil. C: Vezi.l dacd tu grii cd copilul teu vrea sd facd bungee_ium d veche ei uzatd ir. vei insipi! de ei. r ar. dacd familia ta nu wea se se asigure.unnak.i' "'.T. dar le perccpi aga nalrsm.d_-" A: Dar ce re faci_cdnd unul credl L: lF vol raspunde cu o inhebare: 9i.. i1i spun cd eu cred cu . Noi trebuie si vedem sd ne uitdm la ce va veni.i. ai informatii cd va veni ceva si nu iti iei mdsuri. .-Pe d-e alti pa!e. Noi tofi suntem egali in fafa Creatorului. sd C: Pai gi de ce nu i1i iei mhsuri? avem responsabiliteti.evrt asrf'el de disculii. Iogic. p.unnak ki versus An. dar preponderent la anul.' . este problema lui. Universul a inceput sd ne arate adeve_ rata lui fa!e. Dacd unul este mai delds[tor sau mai neincrezAlor.jte!_ i l I I I I P3i alunci stai qi te giindegte! Evenrual poate te 9. "a'.i... este dezinteresatd. Toli avem ganse egale gi toJi avem aceleagi informafii."il. A: Dar cam cdnd? C: Din ce simt eu. rrf"i"* "rfi. Eu simt asta. . dar nu gtiu incolro si o ."*. Vezi.OU vrea sd imi iau mdsuri. iri exp a? alii il.?i?ffi l.. E.li. chiar spre primavard."fffr. cei care au fost impotrivd iji vor repro$a tot Jie."ir"ii I cd va veni cu adevdrat ceva? C: Da. Noitrebuie sd ne modificam.lismice.u. extrapoldnd. fi. i.ki 147 matrixurilor.unnak. De ce sa pierd . torald.. atunci de ce sA nu ii lagi in pace..:: structura vibrafionald.ki yersus An.

Clima a lualo razna. de a trage un semnal de alarrnd. uragane. ci percepe universul ca pe un flux continuu de energie in care toate elementele sunt interconectate. Astdzi. fizica cuantici nu mai percepe universul ca pe u.n ansamblu de elemente disparate din care au rezultat toate sciziunile sociale. Acest lucru ne face sa inlelegem cd omul nu este un accident al naturii. Persoanele cu care am stat de vorbd sunt oameni de bazi ai acestei lumi gi au pus suflet in realizarea accstor' matcriale. ci este in directd interacliune cu semenii sdi gi cu universul. Avem c[lduli tropicale in I{ominia. Viitorul model social trebuie sd fie unul bazal in mod obligatoriu pe legile iubirii qi echitdlii dil. Dacd vrem un viitor nou. soarelc are anomalii . vd spun ci nu am scris aceastd carte cu intenfia de a inspdimdnta sau a crea panici. Eu cred ca singura cale de iegire este ref'accrea intregului mod de compoftament gi gdndire pe o bazd spirituald. va trebui sa ne ridicim congtiinJa de grup qi sd incepem sd ne condiliondm ac{iunile pe baza inlelepciunii.Eu cred cd istoria universului gi a omului a fost scrisd de o sursd inteligentd. incendii gi inundalii peste tot. nu este o fiinld izolat[. inghe! in Brazllia. Este suficient sd te uili pe geam sau si culegi inlbrnra(ii. Nu este ncvoic sI fii cercetdtor sau savzmt ca sd vezi cd tolul se schimbh.ine. Dorinfa noastrd unanini esto aceea dc a trezi lumea. Cheia acestui rafionament este simpli: orice acliune individuald se rdsfrAnge asupra intregului. Asta inseamnd cd impasul in care ne alldm la ora actuald a fost generat de modul nostru defcctos de g6ndire. deci starca de echilibru a omului este influenlati de acliunile sale. ghefarii se topesc alarmant de repede. In incheiere weau sf.

rdutatea. ce suntem capabili si renunldm la dogme gi tipare invechite qi cd suntem dispusi si rre acceptdm noua con$tiinld universald. Nu peste mult timp.unnak. Sarcina noastrd este sd ne trezim gi sd congtientizdm schimbarea. noi. Nu trebuie sd uitam ce noi toli suntem frali qi ci religiile.trnnqk. in baza unor idealuri gi valori eronate.150 An. Omenirii i se pregdteqte ceva unic in istoria cosmosului gi noi suntem pugi in situalia de a ne alege calea pe care vrem sd o parcurgem. Noi tofi am purces la un anumit moment drn acelaqi loc Ai tot acolo ne vom intoarce cu tolii. ctc nu vcr mai exista.ki versus An. in care incearcd cu mrirgdvie sd ne atrag6. sd lupte ei.ki versus An. ultra-nalionalismul. cu rudele 9i copiii lor! Ei gtiu cd numai ficdndu-ne sA emantun energii negative ne pot stdpAni gi controla in continuare. foametea. rele.unnah ki 151 comportamentale gi exemplele pot continua. Lumea care ni se oferi este o lume rninunatd in care ura. ei vor ca fratele si se ridice impotriva fratelui. sa vA luafl familia qi sa va pdstrali calmul gi echilibrul. Noi credem cd prin ridicarea con$tiinlei de grup putem aplana dacd nu chiar anihila anumite fenomene ce urmeazA sA se producA pe Terra. Prin puterea gAndului noi voin ar. De aceea vd rog sd nu cddeli victime ale acestor pdcdleli. granilele. deznddejdea. Sd afirmdm cd vrem sd facem parte din aceasE noud lume. vom cunoagte adevarul despre trecutul qi originile noastre. care ne va aduce noi modele de gdndire 9i comportament. Ciind veli auzi de lucruri urate. noi trebuie sb optdm doar pentru calea blAndI sau anevoioasd. Schimbarea va veni oricum.. Acest lucru se va datora in primul rand faptului cd creierul nostru va fi supus unui alt regim de frecvenld. avarili4 etc. ne-au fost induse tocmai pentru a ne crea sentimentul de separa{ie.ki An.unnak. crirna. Daci ei cred cu tlrie in asta. dar este o iluzie.ea acces in Pacea sd ne cdliuzeascd acliunile' . Nu trebui sd cddem pradd unui viitor rdzboi global. Divide et impera! Aceasta este deviza lor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful