An.nunak.ki versus An.nunak.ki

De acelaqi autor

ARYANA HAVAH
Cristofor
Magul din Carpali

Viafa pe PimAnt... incotro? Viitorul omenirii qi Pdmdntului

Inuaki, reptilianul din mine
Cartea intdi Dezvdluiri tulburdtoare despre trecutul,

An.nunnak.ki versus An.nunnak.ki

prezentul qi viitorul Pdmdntului

Inuaki, reptilianul din mine
Cartea a doua DelaZamolxe la noua erd

Inuaki, reptilianul din mine
Edilie integrald
Vizitali
9i: ORFEU 2000 I

www.aryanahavah.ro

BUCURE$TI

Cope(a: With Loneline:;,s, on Your Own de Anna Ravliuc Consilier gtiinlific: G-ral dr. Emil Striinu

PREFATA
AMINTIzu DIN (I)REALITATEA iMEDIATA
Probabil cd nu aq fi scris niciodatd in stilul ce urmeazd aceastd prefald. Sunt de peste trei decenii un cercetdtor asiduu al ufologiei (fenomenului OZN) qi sunt familiarizat cu ceea'ce de reguld sunt numite teoriile ce Jin de SETIT 9i CETI,2 de contactanli, rdpiri, intdlniri de diverse grade, crash-uril. rzboaie cosnrice 5i catastrol'e mai mult sau mai pulin planelarel sau civilizalionale. Cunosc lucririle Aryanei Havah gi cu prilejuri anterioare mi-am exprimat pe larg pdrerile vizavi de ele, aga cd nu am sd revin asupra subiectului ci am sd incerc sd-i dau prezentei prefele o notd de (i)realism prin faptele ipotetice totu$i pe care urmeazd sd le descriu, de fapt am sd fiu chiar in tema cdrlii. . . Totul a inceput printr-un telefon. Ce a urmat apoi fiecare dintre dumneavostri, chiar gi eu putem avea ce pireri dorim. . .

Un alt fel de

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei HAVAH, ARYANA An.unnak.ki versus An.unnak.ki / Aryana Havah pref.: g-ral. dr. Emil Strainu. - Bucuregti

-... 1,'

1

rsBN 978-973-1 986-r 2-8

il (pref.)

'4n

7"7ro

I

De la expresia englezeasci: Search llxfratenestrial lntelligence

Cautarea civilizatiiilor inteli gente

2 De la cxpresia englezeasci : Communication Extraterrestrial tntelligcnce
3 Din englezi prdbugiri 4 Aluzie la lucrdrile lui lrrmanuel Velicovski, Cictcnireu

lunilor

g)

Sanuel Huntihgton

C i ocn i rcq C ivilizaIi

i

lot.

rlori sir in{elegc[i cA nu vreau sir lrrr ptrr. lcgal .tl Lt 'ln unnuk kiyersus.individ" in cizme dar care nu avcil haine ci era in totalitate acoperi[ de solzi verzi exact ca un clocodil ial pe cap avea ur.. dar in jrrr nu era nimeni. Trecuse . rlc citcva ori in ultimii ani prin iadul din Lak qi Alganistau iar mai inainte avusese inci cel pu(in altc cinci misiuni de hrpli de dr-u.rrrrr \!tr \\. bine regizati qi qi-a lclual drumul. . .00 metri iniltirre . de culoare verdc inchis.r!ll (l\.i pe scaun slitea un si-i spunem .lndividr-rl" s5-i spunem aqa l-zr observat.tout terrain" pcntru rcluarea cdlStoriei.np clc data aceasta erau doi aga-zi.r I{ctczat.neu venea dintr-un scur. Dar cxisti qi ur... Intr-iind ir.ati prin Africa 9i America I_atina.r \.pcrplcxitate" s-a gAndit ci ar putea fi vorba de o lhrsi. ..tlcr. ObservAnd cd Ia intrarc erzr o cameri video l-a intlebat pe cel ce vindea la statie daci funcJiona dar acesla a rispuns in doi peri cd aceea carnera video este doar. I)cntru a infelege ceea ce ur rncazd aur s. multc apc)uri cle la acclirgi numir.t concediu de Eaptc zilc cc-l licuse la munte solitar cu coflul uDdeva plir.c.torcea'' cu rnotorul pornit. Cred ci suutcti de acord cn mine ci omul uostru eril totu$i frArrintat de contraclictoriul sau sd-i spuneln stranietatea intAmplirii.1n altuk ki rtrstr ltt trtttt.i pr-cli...r. Cit timp amicul meu l-a privit a apreciat cd avea 1..te sllnete asculite cdtre cineva din ma$ini.czrt buimacit de tclclonul trobil care suna in nestire..ascnr sii nar. In economia f-aptelor.rdrie. La apropierea de Bucr-rregti ma$ina i-a sennalizat printr-un scnzor cA mai avea benzind pcntru doar caitiva zcci de kilometri. deci s-a orientat spre cca lnai apiopiata benzir.r subiect trebuie sA spull cil in dintineata cu pricina anticul t. iar ca plcgiitirc avca specializarea ..dc dccor"!' Trecdr. perea iritat s-a urcat gi a dernarat in trorlbi. Contrariat a ciutat s. dcl.i vadar dacd mai lusese lnartol cineva la eveniment dar a constatat cd era singur in parcarea staliei de benzini. La ult lltontent dat pc la ?-l'1" nr-arn tr.r avea ochii galbeni cu pupilc verticale ca de pisical. a plntit gi s-a indreptat spre lnagina sa un.. ce pireau ci se ceartar sar-r disculd ceva lbarte aprins. ighc'z pe NIl1' pinar iu zori clncl qr obosit 5i torojril dc ciilctui arl. s-a dat jos din nraqini l-a plivit a scos ni..cc rrllteirzil riil lc rclatez a. ofiler superior din armata. Cineva sunase de ntrrllc ori $i iusisla. Mai mult nu cste un fal.lizirrrrrl lticlrllui punc( tle vederc ci doar un nalalor-ciit (lc cit obicctiv irl cvcuiulcntelor descrise.rd de momcntui de .r'roltslrat. Conlomr relatdrii fiind ora 0500-0510 la bcnzirriiric nu inai cra nirneni altcineva care alirnenla ci unclcva latcral doar un llummcl kaki cu gerluri fumurii . Il cunosc lbarte bine $i pentru mine este mai pl. soarelc abia rirstlrisc fi ([rrouiai cirlclur-ii de pcste noapte nu putuscm sir tlornr ..ir r..lr.ii . ..r dar. Dar atunci a observat cd uga din dleptul qoferului de la Humnrer erur deschisi . li'a o clirninca{i de iulie.r l'cl de creasti ca o qopirli.adormit in lbtoliu la biroLr in lata calcLrlatonrlui..' ttrt ltrpt fostbil {ilretl rllT.. . Dupi ce a alimental..rislicii. Pentru cI lucmrilc 5-11.trupe de comando"..90-2. .esus de orice lrinuiali de imposturi pe care crcd ci a-1i incerca-o lcgat clc istorisirea ce urneazi.) al scicnce-lictou-uhti sau al ozer.!rt unnuk ki iii Vrcau si suputr alentiei un alt l)Lrtct rle ir.1.. nu s-a sinchisit cn nimic.i indivizi. orrrit aici: dupa cdtiva kilonetri a vdzut acclaqi "11 I Iummer tras pe dreapta cu toate patru u$i deschise qi la cAtiva metri de magini pe cir. In mod crudat ma$ina llu avea nulnar de inmatricularc nici pe fata nici pe spate.al spun cd cel cc suna era un amic.

... trrlrri nrlrii tlczatnigiri.ri liril puterea de a o dc. Dar. co m . cind de fapt cred ci suntenr niqtc sLrbchiriaEi in tranzit pc o planctd care uu ue-a apartinut niciodata gi trnJc Jc lrrpt nici rru .---i..i "11 0 r.ul rhspuns a fbst cir a first lbtogralrati o sursd de lumin5 foarte puternici tlc. fbarte ciudat in mod singur:.r Lt llitttctti. ( ci d..t....i ai qol'cli liccau scmne spre ...1n untt. Iicranul era verde gi. rotal ncstinghcriri cirrtl ..r r.lim care nc cstc rrrerrilc. NLr r lclr-r sl-r spun niuric de cele ce au rlrmat momen.rl .rnricrrl rneu i-a iiltoglallal cu telelbnul mobil.:rrcuni cu el la reprezentanta llrutei ce trsigula servicc-ul telefbnului dar singur.. La solitrl care ne conduce ar fi intclcsarrt dc. nu a oi-.Olf '.jurnalul" lllnrului ce vi l-a pregltit Aryana Ilavah in accasti carte ciuc cste deosebit de incitantir. Dupir citcva minLrtc (3-5 minule) conlbr. stinrati cititori accasti rclatlrc csle cloar .1n trnnrrk ki Unui dintre cl plrea mai inalt cu l0.r lirsl int. coada I cdr:or' in iimbclc scnsur.n o vagir implcsie ce suntem stipenii ei... am chulirt al(i rrrlltoli clar lotul a fost marcat de r-ln e$ec 1otal.trdirn intr-o Iunrc pc care numai clcclcr. Dircctorul Ccntrului de Studii qi Cercetiri Psihotronicc qi Ufologice c mi ls t ru fo (a) gm ail. culoalc vcrclcl Nu am putut recolllpLlne nirnic din cccu cc a lirst lbtograliat.i pLobabil ci intre doud ambuscade se r... dar pot si vi spun ca limp de rloLrir slrptlrnini aru ascultat povestea de zeci de ori.rlc scr.tiut la ciue cs(c butonr..rttar cchri cle I'cnire spre Brrcurepri si cLr o i'ilczli rilrriloar.5 ccnrintctri decAt cclalalt $i liu avea cizme in picioarclc a ciiror labi serndna cu cea de qopirla cind pagea. Alrricul ntctr cslc la aceastd ori undeva pe un teatru de operatii nriltatc . Emil Striinu .r.ticipanti la tr.n ci o cunoa$tem..l llriticii pc Soseit 5i zecr de injulzitur:i ale celorlalri par. Nici o imagiue! An.atat.On" qi .nai gdntlc5tc gi acum la intAnrplarea ciudati pe care a Dr.rttt .!n-uttnok ki tersus.tstrl cor.Delete" sau rllcar ccl .tli lil An trnnak ki ver. atat.n rclltlirii cei doi s-alr sui( cahli in Iluntrner au intors s1.alrc ArlicrLl nostru a rc\azut fotograliile clc pc tclcibnul rnobil gi a polnit glou! spre Bucuregti cu giindul si vini la mine pentru a ne stitui ce lacem cu 1btografiile cate eLaLl uLnitoarc.r*. Pe qosea lreccarr multe camioane dovedi uraterial. Un lucru cste sigur.ii la minc tclclirnul arita clar ci se licuserd 1l lbtogralii doar in locul pozelor ecranul rdminea verde la listarea lbtograliilor.1..c au dispir-ut in tlornba isciurl . lv . aver...:ic\.i unici in mesajul ce il transnr ilc ! Partca tlagicd a poveqtii este cd la momcntul ajunger.creatrtri" clal. clar arca 5i trn 1'el treit-o.

cu o capacitate extraordinard de sintezi. . Am mai afirmat gi suslin in continuare ci cititorii acestui gen de literaturd sunt oameni ralionali qi cd informaliile pe care utmeazd sd vi le dau vor fi analizate gi filhate.I Oricdt vi s-ar pirea de ciudatd relatarea pe cirre urmeazd. in urmd cu vreo cdteva mii de ani. cu un IQ care cu siguranld il depdqegte pe cei al pdmdntenilor. De asemenea vd sfrtuiesc sa ciutali veridicitatea celor afirmate gi sd le acceptafi doar in mdsura in care ele rezoneazd cu trdirile dumneavoastrd interioare. care spre surpriderea mea s-a dovedit a fi un interlocutor erudit. Disculia. a lucrat milenii spre a u$ura soarta noastrd qi spre a ne ardta unele lucruri in viziunea realh. se supun pa(ial aceloragi legi plmdntene ca gi noi. Degi mi s-a pdrut ciudatd aceastd rugdminte. ceea ce avea sd imi spund. Aceastd grupare. De la el am aflat cd acegti anunna-kki. datoria mea morald de om md obligi sd fac acest lucru. care gi-a spus cd are misiunea de a ajuta Terra gi pe locuitorii acesteia. Aga cd m-am intAlnit cu respectivul. sd v-o expun. degi in prezcnt neoficiald. IErd idei preconcepute. respectiv ci tr[iesc intr-o lume duald gi cd qi la ei existd cei cu intenlii pozitive gi cei cu intenlii negative. Se pare cd demult de tot. cll argumente gtiinlifice care m-au flcut sd inteleg Ei sd pdtrund in anumite laturi ascunse ale vielii pe acest pdm6nt. a exacerbat cltre sfArgit intr-o expunere suslinutf. s-a desprins o grupare din rAndul lor. la inceput destul de banald. un imbold ascuns m-a fEcut sd fiu de acord. Acum ceva timp am fost contactatd de o persoand care m-a rugat si o ascult gi sd incerc sd inteleg.

lt-li bombardau'rcrrt clinratic Iard plecedent. deoarece legile conservdrii energiei gi conseruirii impulsului pircau distorsionale de reacliile nucleale.2000 de neultini produ. A: $i atunci de unde gtii cu atdta exactitate? Dl.or inmulti. Ray Darvis. care sullt extrem dc mulli (ci dcpigesc ca uutlir Loate celelaltc particr-rlc de rlaterie cunoscr. De-a lungul anilol. ci rAnd pe rAnd toate zonelc globului \. ci ulta cu inlegistriri ieqile dir. X: Sunt dovedite qtiinjific. Este acum ori niciodati.rtclaclilu.nt*.i in Soarc. Iar din picate aceste linor.l . Eniisia lui este din ce in ce mai putcr. in zone care ltu aveau ascmenea lbnomene.rentrini? Dl. trrce pr-in aceste 1'elomeue. numiti ulterior ncutlin. Vot fl incendii qi iuunr. rcalizind o revolulie in N.ki An unncrk ki t.'inccprnd clt \irrJ aceaslJ gi continuincl cu umdtolul an: vom fi supuqi Lu. rrrc-jorilatel Iiziciertilrtr J Irresul)us ri rtcrrllirtii rtrr rrr rlasd intrucAt nu s-an girsit inclicii dcspre masa lor.ri cu aspcct de lorrrada.nicir. r. ial zilele cle maxiu dc tcmperaturi.nediu> teoretic <dispcmt> cu scopul dc a rczolva clczc- acest l1cru i din centrr-rl galaxiei. Nu va fi o I'ard nolnali. Este posibil ca acesti neutrini.neue nu rol Jl izolate.i de $liinfd cale au incepr-lt si pund la indoiali valrditalea l\4oclelnlui Slandard al chilibml de energie din leacliile nucleare.r1 1r16[].ri.rnt capabili sA lraverseze intlegul Plm:int inlr-o liac{irure de secundi deoarece an o vitezd apropiatl cle cea a luminii. expr. A: Dar ce sunt de fapt acegti neutrini'? Dl. cnergii lbrmate din par-ticuie. A: Te re ['eri la acei t.ana: lJste ader.lte) sir li juc:rt uu rol cheie in folmarea Universnlui. ca tiincl r-Ln <r'er.X: Da.-l.lodelul Standarrl al particulclor' yi ir.X: in 1930. El credea cd oamenii de $tiintd nu vor putca fi niciodata capabili s[ dcrnonstrczc fizic existenla aceastei particule. Vor exista turtur. ciStigitorul plemiuhLi Nobel gi echipa sa au lvut nevoie dc aproapc i0 dc ani pcntrl a (captura).rci.et sus An rnnuk ki 7 ldeea cic Ia care a plecat intalnirea noastri a fost una simpl.X: Nu. care de pulin timp pot 1i cuantilicate gi vizule.registrat ciocnirile lor ocazionalc cu tr' alcria. ca sd mi. Aceste parlicule cilitorcsc in linic drcaptd prin stir. Ulterior s-a demonstrat laptul ci naLula liunizeazii cel pulin trei tipuri dilerite de neLrtrini. Wollgang Pauli postuleazi existenta r:nei noi particule.. Astfi:l au apiuut voci ale Lrnor oamer.i anrure: sd sc relateze despre schirnbdrile care vor vcr.6 ln tinok kiyersus An unndk. crilui. dar sunt ascunse publi- cxpcrimcr.rtc gi nisuritoli noi arr |-rmizat primele dovezi care suslineau iaptul ci neulrinri au masa. l)npa anii '90. $tii ci se zice cd in limp cc asculti accasti frazi. pirdr"u i yor fi dislrr-rsc de fbc Ai culturi vor fl iitLr:tclaie. iar accst bombarclament \/a cre$te in intensitate.r comun..rilor lundamcntale. aer.xperimentul a fbst prerrriat cu Premiul Nobel in 1988. llri sa-{i laci vrcun riu qi fird si lase vr.r. $i binein{elcs cd gi soarcle are o marc iniluenli. ir. Sunlem ef-ectiv bornbarclati. despre ridicarea con$tiintci de glup gi dcsple 1-aptLrl ci acum ne af'lim pe uftir. inlr-o minii din Dakota de SLtd.r continuar-e il voi nunti pc acest interlocutor Domnul X. api. LJn sfert de secol mai tirziu. ce pilea a 1l invizibili.co urntd.in cadrul unui experimcnt s-au observal primele semnale de ner-ririni $i 1ot atLxlci s-au ir. Arl. despre cataclisrle. vor ailct'na abcrant cu cele de minim. un nulir mult mai mic decAt cel estirnat de calculcie tcorelice. se da1 D. deja sute de trilioanc de neulrini trcc prin corpul t5r"r. A: Dar aceste lucruri sunt create cu intentie? Dl.al.ra sutd de rnetri.irat cd vom avea ceva problenre dc oldin climatelic? Ncntrinii sr. Va ii prdpid. spafiLl $i aproape nirnic nu le opleqte. ciclonii se. .itii.'llrlttrl X: (. L-.im clar.

reactorlrl sau accclclrtor-ul. atmost'era.sa carc ii ploduce: Soarcle.X: Da.X: Da.n ca fiind modclul tcolctic care explici lunclionarea Soalelui. slrLdiitrcl neutrini creaIi in soarc. Irc care il culloa. Chiar. A: Te referi la cuitmure.. goseaua va 1l ir curind plinir cr-l toate aceste trei tipuri de vehicule. acolo ullde a fost posibil.riJor'. Dl. dar daci nn ii sirntim.rtif-rcalea tipurilol cle ncutlini lirnctic clc sur.ine. se va rupe placa Pacificnlui care va lace ca toate lirile situate in zona aceea si aibd problerne cu ldrmr.) A: Bine.tiintir an cmis o ipotezd confor'm cileia neutlinul clectronic ar putea . in rcacloare nuclcarc'sau mai nou. A: Dar se $tie concrct ccva'J Nli rel-er la ce va veni.. ci joacir un . De asemenea oamenii dc . S-a reuSit ider. Oscilaliile neutrinilor sunt un efect cuanlic.ln unnak ki q lui. dar ce acest aspect va avca rm impact deosebit asupra culturilor din anul urrn[tor.lcl. iar nrilielrlc rlc ncrrtlitii trec prin liectrre persoand. care va I'ace ca insulele Kurile sa se sculunde parlial.1n ttnnuk kit. Dac[ la inceput au erislat pc o qosea doar magini spor-t. un nulnr"rr dc cxpcrimcntc au ciulat oscilatiile neutrinilor. insd in lnai anul ce r. ap[rAnd fie ca neutrini eleclronici. Disparilia neutrinilor arc lcgitnri cu o proprictatc speciali a acestor palticule evazive: oscila{iile nentrir. Trebuie sd intelegi cstc nou qi pentru medinl gtiintific. fie c:r neutlini nrrronici suu ncutrini tauonici.{ vor exploda mai mulli vulcani. Ncntrinii sunt pretutincleni. cum ar fi reactiile nucleare c.L ace$ti neutrini $i se pare ci intensitatea lor cregte. nu a nai cxistat a$a ceva pdni acnn. I'r'oblema majorA este datd de laptul cA au inceput sA lulccteze miezul planetei.X: Ba ne afccteazi. qd in r:!oiembri. vulcani? Dl.. in atmosf'ela Pin:intulni.ii sub accsl aspcct. Se po1 face presupuneri.disparca" transfbrmindu-sc irr alte particule. La totG: A: Dar existd dovezi qtiinlifice cd vor avea loc anurnite evenimente? DI.I . ci se translbrma dintr-un tip in altul. Ne modiflcd cimpul vibraliorrll. in accclcratoarc de palticule.rr-c l'ac ca Soarele sd slriluceasci. inseamni ci nu ne rrlccteazd. se perc ci in acL5t illl \il exista un cu1t'cmur n-raj or in zona . in timpul zborului. tot timpul qi ltrc trccst lucru neobscrvafi deoarece ci interactioneazit liltllc rirl cu alte forme de matcric. S-au fhcut simuliri pe calculator. evitind astl'el deteclarea 1ui in expelirnentul lui Davis.rrile. dar existd gi cazuri in care totul este speculativ deoarecc nu sc $tic curl va evolua un anumit eveniment. Acum sunten supuqi unui adevdrat bombardamcnt c... iar in prczent se exanineazi tipurilc clc ncutlini tri se Soare rol lbarte importanl in c61eva din cele mai impoflantc procese fizice din Univers. [n tinrp cc rretrrrinii cilatoresc plin materie qi sp:r1iu. dar llu intotdeauna ili ies.X: Ce p()r sa ili spun. neutrinii au capacitatea de a se transforma dintr-un tip in altLrl. mai exact.1n unnuk Ii An unnuk ki versut . hr r-rltimii zece ani. Doar neutrinii cu rnasi nenuli pot siviir'gi accsti tlansformare gi de aceea m6surarea cletaliilor plocesului de oscilalc Ic pcrmite oamenilol de qtiinti si cleLermine dil'eren!a dc rnasl dintre cele tr-ei tipuri de neutrini.trsut .laponiei.rtensifice gi si sporeascd in frecven{i. acesta se incilzeqte. iar acest tapt va lace ca anumite fenomenc si sc ir. I)e tot globul va urma o perioadi de cutremure cle 6-7 ci totul incealcli iclcntificarea acestora departc dc srrrsu. fapt care va ducc la imposibilitatea zborului cu avionul. Ele au fcrst explicate prin analogia cu o magini sport care se schimbi intr-un ninivagon de mariii sau nn autobuz gi apoi rcapare ca maqind spoft la inulti kilometri mai depafte. Dl. Dupi cum spuneam. s-au rulat runumite programe. Cutremure multe vor_[ gi in 20-lQ.

cLentuJr'cr erpl..tci clalele se schitnbii. clin cc in cc rnai nultc voci sustin acclczrgi tcorii.r n-riLi la anul. Ccrt cste cit oamenii trebuic si qtrc. Explozia solari cc urmeazii va influenla in urod dccrsiv polaritatea Telrei gi va avca loc in tlod cer-t inversarea polilor uagnetici. i. Se pare cir va 1l ceva contiuuu.. A1i ai. Ei au ln:rt mirsuri pcr.X: Daci aq 1r in loct vostrrl.. 'frebuie sa seurna cd toaLi populalia rirmasir la nigla czitrc zona care \ lr rcprezenla atunci sudul.ut Eansa sd . En qliu ce va ver.a introduccrca tlalelor s-a tinut cont de contextul actual. dar accasti afituatic se bazeazi pc anumite modelc n ale pe sirlulator..X: Cc sc qtic clal csle rirptul cir in 2012 \/oln aveil explozii solare. ['dnd spun lotul ni lcl'cr: la pr. Dc ahl'el mic mi sc irare lotal nociv si iti triiic.ria? De ce Cloroana Brilanicii lnvesteste in Romdnia? De ce toati zona muntoasi din Aiiica cstc vdndutir cdtre guverne gi parliculari? lti pot cla zeci de exempie.. in Rominia vor tl culremure dar-nu vom avea schimbari gcogralice alc solului. miri alcs cf.1n LutnLik ki 1i \ grade lninini. Iar laptul ci acc$tia $i-au luat nrisuri.ri Ei .ziilor vLtlerniec. lluta aceasta llti-a$ cr-llrpara ceva in afar:t matilor ota. Ar trebui ca oarletiii si . cutrcmllr esle prost spus.. A: Am mai auzit varianta. iri dri . Daci bombardatncntcle cncrgcticc se intensitrci sau scad. nici cdt va line Se prcsr. c calc lungi.tie gi sd igi ia misnri.. teea cc^ne va lace si t iurittettt pentrlt citcva lturi llrd curent. lndia 5i China vor 1l cel mai aiectate din p iiirctii vecier-e ai intcgritilii teritoriale.lar contin ttu. Oaurenii 1r-ebLiie si se hrirircascir Iii pLegntiJi. Zarurile au fost aruncate $i nu nrai pot fi oprite. l)e ce ar lacc ei astt-el de investifii ncrentabile? Am rAmas putin surprinsi clc lbrmularea <eiir.ral tercn in Patagor. AceEtia gtiu toate astea de rnult tirnp.il cc\il. A: l)nl ccva concret. hitr--adevir este bine si ai un plan de rezervir. A: $i cAt va f ine? DI. sprc a nu ti luali prin snlprindere.strt . se .rre .1n urtnttk ki versu. Un uric reiirgiu qi o r.X: Nimeni nr"l $tic. Nu se cuno. cll nll sirnt asta. atlu. Spanra.v An trnnuk ki )n tnnttk ki t.cr. dar asla nn mi f-ace sd subscriu modului lol de acliune qi gindire.rilc exact nici cand va incepe. lri trcbuic si se ajute singuri .rJrrl I rrropei s5 intle intro noui gl:rcialitrne. dar ccea ce ne deosebeqle sunt intenfiile.ti viala gindindu{e la apocalipsii. Er-r nu pot sta pasiv. .tic'? l)l. tu nu e$ti din aceiaqi grupare? Dl. eu sunt dif'erit lajir de voi .tu tnai lArziu. spune mult. gindinJrr-rnr cd 5i el llcee plrtc Jirr acccari grupilrc. Llaci insd plecim dc ia urocielul actual.rvesteqti rniliarde in buucile pi depozite subterane? De ce lamilia Bush gi-a cumpf. dar de aici qi pini la a llisa totul. A: Putem 1'ace ceva'/ Dl. t.r'rici rezerui dc alimenle tru strici. Acest lucru va f'ace ca n. Dc lapt.riru ei gi lamiliile lor.ohlcmc ca: intensificat-ca cuiletnttrclot. lslauda.10 . Ca qr cind PirmAntul ar trcnura. dar nu gliu ce si zio.X: Ba da. Nirleni nu gtie concret daci va ll sau nu ccva.tiu cd nu mai avem timp.lrii translblnntolLelor. sd qtii. Ei sunt asigurali.i idcntic cu ei.ri in genere acest luclu nu este posibil in zoncic ii'iguiollsc.X: Daca va fi aga sau nu vom vcdea.i si nu caute rdspnnsuri gi sustinere la guvemurli $i socielaten $tiinlilicar. A: Spni <ei>. se picsttpuue cir in nrai la anui va iucepe totnl. cJlll l. nlri irre ct srrr rnli t. Dc cc sd ir.4rune cd pc undeva plir. Se pare cit Turcia. rupcri cle lblii. Este adevirat cI dacd ar f-r si nri analizcze cineva din punct de vcdcrc cnergctic. Acum. cale nLl sc $tie cat va 1inc. Dl.. In prezct:t guvernele lucrcazi la -un aVer tizoi barc sa I-f emiti oprirea brusci Ei in-rediati a aprovizionirii cu curent electric in ideea salv.c. $i eu sunt ca ci.

ln timp oe vorbea.t.n in :rl noualca ceas si vd lr-rali nrinirnc r. doar doud rniliarde au r.i implicarea pc care le aliga.a 1el incit copir vo$tri si lie atr':r.rtul. intr-adevir existd aga-ziqi reptilieni.i priorititilc.i e1brt. Despre acegtia i.iaiizirt alcnt. La l)umnezeul Suprem. insi pot alit-na cu lriria pe irirrd ci ceva din interiorul mcu imi spunea ci vibralia lui nu imi corespunde. care vine din Constela{ia Pistorului-Ar1ulus. urmitorul an va fi un an dc regnrpare q.X: Anii ce vor veni vor 1l holardtori pentru umanitate.1-al). A: Printre care Ei aga-zigii reptilieni? Dl.ri clutrate. rlul din pitcate accstea vor fi ca gi ir. trei din aceste rase au fbst cclc care . $i a. Voi ma puteli crctlc stru nu. iltbe. estc libcrlLl voslnl arbitt'u.I indcpritluL ric ('r'cirlor. dal ari ci. lntrc timp au evoluat $i ei.\ h rJ rtt Stt tlnnr^ ^i .nis ir. care sunt agresivi pr-in insdqi r. ctr lcittc astea.ratura lor.Limiti cle siguranla cLr cale vorbi:1.: La I)unrnezeu.tk kt versur t rr l)umnezeu ne . Arii ulnrdtori vor 1l cataclismici clin toatc prnctcle de vederc social. cam la 2-3 ur.olbea David.zr-it pradi capcanei lor: nraterialismul. Dupi ce va trecc anul 2012. Ceea ce a mai riunas din pLrlerile lunii se vor intdlni ciutind solutii.X: u\dic[ ia dumnezeul pe care vi l-am dat noi. Exista unii mici.** 12 )tt itnn.i ci ne va mai da c. ir. iutt-n itscmenca situalie am o s(alc tlc rlisconlirrt.1n tnnde ki i3 sohimbali deznoclirniir. I)l. Dcci spccia iurunnakki a crcat orlul.le iubire venit dc la El.lrt ttnn. ia CreatorDl.a cum crau ci atunci in urmi cu ciiteva sute de n-rii de ani. care vin din zona Olion .r mesagcr clir:r r iitor'.rii igi vor schimba modr-rl de gindire.. care vi. qtiu ci iirn lrlrl-o 1rt. czue dc iirpt sulrt 6 spccii. iir.tc .rtem cei ce vI conduccm de milcnii. degi nu rlcbordeazd de bundtate $i existl cei mari. Era ca gi cum buna intenlie afirmatd nu se potrivea cu ernanafia gAndului.r:rsiunea .. lrste ca qi cLun ceea cc a lbst lrebuie tlistrus spre a se reciidi o nouii lurne. l)e lapt tu ce imi poli sprLne despre accgti t olonizatori din vecirime'? Dl. De lapt cxisti 3 rase care au intervenit: specia Nordici. Am ri'imas r.X: Da.ndsuri dc protectie L. dar rnenoria lui ancesttall l-a flcltt si ne rciateze despre ei a.rdnlul va fi altfel din punct de vcdere geografic Ai oamct. nn itnpr-tls .rexistente. dar cu acccaqi r.roui orirrJuire. iar intcnliiie qi faptele lor nn rnai sunt flcute Ia vedere ci sunt camuflate qi ascunsc aclcsea sub maqtile prieleniei gi ale altruismului.u snllt ur.ners mai depana. $iln ca esrc o misiune gru. Davici mi-a explicat lirar. Va 1l ncccsalir o r.i cirre o lurne stalpinirai de instinctc.. nriJ A: Nu..".te clar.i acegti Gri. cd Iloctc n\.rclucigarea cu pimdnlcnii. iar marile fan'rilii regale gi cele nobrliare (qi nu nLrnrai) rLu Af)N-ul lor.X: La care Ei te rcltri? . polie . A: Nu pot spune cir ccca cc inri sprri rrrr inti este cllllosclrt. dar esre daroric rnea sd incerc.l -. Poate (:rtc doal inraginalia lnea. deqi ir.t.X: De fapt existi 51 de rasc dc cxtratereqtri. $tiu ci airr glcqil i:ti to{ii.ansi.20 m.4. l-am lr. inainte de deznodirnintul tragic.ii-au adus aporlul la apalilia umanitdtii actuaic.r timp s-a pelr. care sunt destul de paqr-rici. econornic. dli ir. doar ci 1i ei sunt de mai multe tipuri. Confom cu'sartina viitorul aotual.ni place si creti cil in acel Lrltim rlinrrt. l)zrr anunnakki este o denllmire giobala. tlltr rrr lolrtc astca simt . hazati pc rlte prilcrpii. de lploximativ 1. Noi snr.A. in delrirrcntul srrlietului.i bani.tr r :r li. Dl.. Ali licut in a. l'otul se va schimba.ne si vi spuui care a lbst cursul titnpului.-!!d. 1. mea cste sd vd aiui sa iriceti clir riii muiT-i. Semi{ii.: i.rsi micar acru. geograflc. iar in llecutul indepirtai al planetci. dc ilccarc rl|tir cintl sLrnt pus5. Acunr veli cr-rlegc roadcle muncii voiLstre. Pirr. va lirce ca echilibrtil si sc irrtoarc[. dar rtuvcmele sunl in contact direct cu 6 dintrc clc.

La itrccput au oolaborat cu lolii.ln unnttk ki . genereazd o energie.X: Exisla anurnite date cheie.rcntelor alternaLive. clinci la a trcia. dar au qi ceva dc la insecte.te din acegtia. repiilc'? Dl. etc.r rnul1i ani in un. Accsta esLe $i motivul pentru care se inceatcd ciderea in derizoriu a astrologici.r.n cci ce aLl r. numcrologiei. ctc.1 An unnttk ki vet sus . daci ii pot nurni aga. Ei sur.Ilit A: $i cale cste scopul accslei rcvenirilr Dl.X: Sunt un hibrid.rodelelc dc viu.stts An tmnak ki 15 struciure.rtru a se indcphrta omul de pirnant.r.ri . Dl.o sl arerrr o colrcrirrnc cu elrergi:r anceslrali. Asta cstc pArcrca tr]ca. tu $tii ca tot zrtilia oameni intri gi clacd casele ar fi pe sol? Per.. cea carc a tbst prezenlli aici. A: $i daci reugim? Dl. Jpui rrrrii lLr pleclt. A: lncearcd.ri. ver. De unde si gtiu? A anuntat cineva? Dl. $i celclalte spccii sunt de acord'l Dl.X: Da. !l acca explozie solari. l)e la etajul trei in sns scade icgitura cu'lerra.X: Plancta se alli in prcuiml unci catastrolc globaie. A: Dar asta e un lucru bun.raj orita tea.rtem o spccic sr"rperioali deoalecc a\rem iltglobat in noi toate n. dar aga imi vine. numar. Mai ales ccca cc va vcr.X: O si ii adormim la loc. Au lbst ibarte boinavi. Ei nu vor schimbarea. A: Adici'l . etc. ln prezent sc incearca montarca ur. inrplementarca idcii clc medicamente vitale.uai exact doar o par.ctra au lbst dc thpt o delegalie a celor 5 i de spccii. cea a Invititorilol va vcni pe Tcna sprc a vd da Clunoa$lerea Universald.e. crol. i. Ei vor sA plcvini accst lucrll.ea batalie care se tirnp. mai putin una. dar nrr r or lerrpi. atunci o altir spccie. Ccva intre ulnrnoizi Ei rcptile. Aceslc tl ei specii care au colonizat 'l. t I i t . dar r. A: Eu nu cred ci vol reugr. Acum se pune in aplicare in contbrmitatc cu etapele car:e trebuiesc urlnate. A: I)ar sunt urnanoizi. Vor ca Terra si intre in rnatea Conl'cderalie Galactici. lacem sf. oamcnii au irtccput sa 5e lrelcascit.iirs aici. $i cr-uu si vi. iar acest lucru ne va ajuta sf. Sur. crisLaloterapiei. pc 'l'erra.rJclc atAla Dl. viitorul arati altf-el.r. pcntru ci noi qtim ca acestea sunl lormele leale clc manifestarc a matclici qi dc epropicre de Crealie. Dl. horneopatiei.-*Dacf. Dl.lti utnak ki tlucc. scoitterea in alala lcgii a tratar. culoare.ror scuturi u4aq. De ce crezi ci s-a construit pe verticald? A: Pentru spaJiu.X: Tu qtii cn qi in prezent se sivArgcsc ritualuri clc sacrificiu? Ci tot ceea ce ne inconioari esLe dominat de simbolismul nostru $i ca noi $tim cd orice fblmi. care deja cxista. Asta este motivul pentru care qi celelaltc specii s-au intors. Dacd vom reuqi sd tleccnr de iulic 20li. vo e este scopul? Ei vor si pistreze e la modil-rcarea ADN-ului. Llnnitoarele etape vot fi: inler'zicerea produselor din plante.X: Vom vcdca. ridicirn Terra fiird prca rnari pagnbe.X: Pe naiba. Tu gtii ci in 1998 s-a licut plima marc pace galacticS? A: Nu.X: Daci reugim. credir.1. daci nu.i dc accca nu pot accepta A: $i totuqi timp'? $i-au p[strat ritualurile. iar acest -fEcLrte T6atexunt CIL cr. r. $tiu ci te surprinde laptul cir volbesc cind la persoana intAia. l3i au avut mari problcmc ill trecut.noterapici.ln. Dc lapt asta esle ntal. r.ir indepiltali de ele? Pr-in penibilizarea lor gi a celor cale clcd sau apclcazi la accste plactici. Ei sunt aici de mult schimbarea.rI ircr ll rLr rcr.lin punct de vcdere ceorroriric.

. Accst luclu a thcut ca gi consumul sd creascir. pcntru cri onrnenii nu vor mai aYciL cr.000 kntp. Apnr (amentele sc vor ieliini.ligantici navd. r'acante clc lux. se adaugd gi dolrinalia Di nu vol sd vi dca rllumr . copii zb'.-Ei au cilnd a fost pornit accelcratorul Ei l-iru del'ectat. A. Nicl cLl llrl alr acccs de la un rrnurlit nivel in sus. ciici 11u vd \ cti pelurite si o cumpilati.iruajla s^d schimbai.X: Da.X: 'lbatc accstca all ur.r rccle cataclisme t'tLl vor t ctti. cu o sinsuri monccld.rici.r auzite.r r.i echilibr-at f-ac_ e_ latl schimbiirii.t. rcspectiv zr llobalizdrii..ttt'' .rtt .iblationald.ric rnai mult dir. La toate astca s-a adiugat si luusrrl r:r'rcrlt cle ulctlinlc Ai rlti. la un momcllt clat a lbst un baby-boor.) Dl.l( nour cn('r'tlic.X: Dupi cLu.i.nomentul in care viitorul vi va fi pecetluit $i nu va mai exista o cale de salvare. cu atat $allsa l'oastri de a lace saltul se va diminua. A: De cc'.r -julul $i sc intorc dill plitna oar:'t illlelvcllil e rind in cind la nava mamd. anl aiturs .ror-ri vibratie rrcniti si vir schit.-!*.rt aceasti genclalie se indreapt5 cu pagi repezi citre pensic. Accclcratorul a 1'oii fornit Cled cn . in prezer.r orq11!41 . iar acest hlclu a licut ca balanfa si se dezcchilibreze. Distorsiunca nu c corrpatibilii cu vibratia nou-i gr clcci dacd sunlcti distorsionali vi vcfi indcpilta tot mai rnult de Sursir. A: Dar dc ce toate acestea.X: Ba cla.. A: lltnc. ma5ini la superolcr-ti. acum instl .r cc si iqi plitcasca rlirile.. cam de 12.rl scop: lr. I6 . dar carc csle scclp'. rrre si vd invArtiji pe vccie. Std dour'$i aSternli.n.4t lunok ki . care lttt cott. cu aceleagi legi qi acciaqi conducitori.rrdalnici. I-a toate astea se adaugi insA inleresul lor clc a sabota e conomia lnondiala. pini ir.nanrl popLr lalici..ttttlici cLt rr. Cu clit aceastd prlpastie se var adinci. dttl llLl irrll intbrmalii . bcnzina sc va scun. din cit qtiu eu. ..1n ttnnttk ki t'ersus .rl'. in limp cc la tclcvizor vi vor Il lllczcntate clin ce in cc rnai multe rcclame cu thrlilii i'cricite. clar voi vcti sul'eri dc lbame. Ei qtin cd fir:a voi nu pot supravieltti -Noi ne .itiintificc. . Vl1l ca 9i cum tririli acelaqi . este o explicaqie copilircascd. Nu Stitrr cc e5te ctl cil si ttici ce o flotilir dc sntc clc^ rntgn{ii are.1n unnak. Nir.rgd respcctarea agcr. Cici vLri putcti lnce orice. itrseatltlit t . clin Univcr s vine o r.rpi pcslc rloaptc. A: Adici noi ne invdrtim acuur iutr-un cerc lcmporal'J l)cci nu mai avetn nicio 5lttlsill I)l.nic nu va rnri ll cum a lbst.. ritiirtitilc vor fi co5r.. etc. corect. mincarea sc va strica in lafluri. t)l.kiversus tltt uttnttk ki 1l DLX: O si fie dcrapai ecou()rric la nivcl glohal T'otul r a explocla. [)aci r'-ati lilncli cu totii la acest lrtcru. $i de asenrcnenea existi -fcrrei rnici nave.n spuneam. Pc ile alt[ parte daca sttuLclll intr-o bucli.lc parliiule.r sinu.adicir o natalitate crescutir. care survolcazd ir. dar c rcllir.X: Pe ldr. cate c interesul lor''l Dl. baricra spa{iu-tintp ar putca li spartd. natalitatea cste in scildcre globalir. Se incealcir ctcatea ultci bucle tcnrporale in .) Dl.rbe.rperimentul-i ieLrgit. Nurrai ur. Dc cc clczi ci blusc qi dintr<rdati a aparut crizn? A: llxistir o explicatic. sir vi nioclillce strllcturil r.lcln clc a'uir thcc si vi inJupnrt.rdei lor. La toate astea sc aclaug:i gi inten{ia lor de a crea o noud ordirre rrondiali.

r stlrlc h tlrc ei nrr ror cu rrri sa rrjLrngcti.000 dc ani? A: $i cam cc am putca lilcc'? Dl..rci au vcnit cu rdeca dc ar indrc'|ta Ii)r'ta creal()arc tot L rrlr-e rnatcrialisrn. etc..-.-r crlt rnai mUlti cu atat utai grcu de rn:inipulrt.scantu-cli_iq caz rle cataclisnr r or rlur.u ci atr-lnci cincl veti irlingc acea slarc veli rcaliza cinc sunteli $i cc putere avcti. cind privirile noastrc se intahliral am rcalizat ca ocilii lui avc:lu o culorrc ciudatal. trn ilis opac.. lu\.:iruta.tir.logrrlicii si r. carc nll irrc cu ce i$i plalli lirctluile.i sigur prcotul ii var spune ca pkil(-fte pcntlu propliilc 1apLe.)r'\eu. clczi ci sc r:incicqtc la ctolutie spirituala]. tcID qi lirri vlagir Dcqi figula lLri cra zArnbitoare..l. Voi LrLi sLrntcti rrnull Asta tr-cbLrie si Numai iurPreunir "stiti .rt.rjrll i.X: Da.i tltnpor'ali.rii ritr' . ccca cc va mai rartrine rlin populalia Telrei.. ascnrinritoa. []c iti spunc Sccrctul'/ Si iti (lorc$ti pcntru tir.r se 1a sliir'pi. Hai. nraqini.rtunci vir r. clar. Atat lc s l)t nccesari C'.or dc conc{us.n privirca lui era lipsita de viata. '. Noi vi clirnr . Tu nu intelegi cd voi sin3uli sr-rntc!i in tr.r lrre-. I:iciart clin voi csle oglinda ccluilalt...ri rii itrr. eu am \'.nrrretli rhr'.rrlilt rr: . va Il o tlCimE. \.r sau tclelbn. Noi arn cliclit-o.. 3\ cr Ii.X: 'l u nu intclogi ci accasta cstc ultima \ oastri sansi. l.ie in r..i rrr.rstincte ataviccl $i lumca ii . I'otodati alilll)ra mca intcrioari . adrcii oameni siurplr. rititelti rireitt.re cu nrailasea broa5tci. cir ncrgc la c LrISUri esotcricc. ci dacar nu scipati clin robic.cti da seatna .iatir c. Toti piimdnlenii vor'li ..rtir 'pi urritrrrii.l (inc! .X: lla lor \ cni. . li . L. Nrr 1to{i inilut-nta r-ln ()nl in\'altilt sal gincleesciil I)cei crccic-lniL catitclisnrelc \. clar .iu ()nl carc nu arc cc pr-ure pc nrasir. am sinrlit un llor recc pc fila spinalii.i se ioacli doal cll ulintcii volslu..X: Pcnlr. nlrita tot.J1tntc!i 1r r uti plrtca rvca oricc lil de vialir gi de viiior. a. interlocutortLl mcu trra privi rrtldnc. l.ijlr(lu-Dri.'\dicd te l'ncc sri Le disociczi tle colcclir.a cs1c. Ei \a erclzl o rcrrlitrrlc lr. ci laccala degajatd dc cr.i qtic./.Vazlnd ci oarneni clin ce in cc mlri nLlrncro$i sc indrcaltth citre l)Lrterea intcrioalir._.i. in 2015. -i. Mintile clcslrrpalc luLr iru cc r. Dl. Subliniez: rerltlr. e\is(a li prcoti a(lc\'au a!i ! Cale :ru har cale nr-r suut dominali cle ir. rtrl 'iiirniv'ictimc 5i cel nrai rr. \. sarnaltxtc. doar cf.lul cltrr:r Ir r. Dl.X: Poatc. t. ciu'uia copiluI ii pliingc cri \rrcu o noui biciclcL.ttrt In trttnok ki I9 Dl.s ln unntA Ai .. .i vi luiinr povcrilc clc pc unrcli.i cic adcvirrata noastri ltaturl:r. cirnria nu ii ajLrng banit sir plcce in vacanti.ln unnuA Ai t cr.X: Asla cstc altd urallilulale carc lc-a iegit.'lirul l'(rt:u A: Ca in Sccrctul? I)l.'' i:. l.ar Yor line prizonicri inca 26. imi pirea ca $i eur.rrll c.? A: Nu. fi i1r ciar . ccva ce ercd cd rnir va face si plirtcsc cu viata..re siar.\ccls1a ' . Spun/inil aceste cuvintc.izLrt viitorul planetci.etc. dar acc.'l \ r'i trr'trttit sa \. A: $i dc cc sar l1u ajungcrll'l Dl.1 8 lt. cltrc criz:r ur. ccce ce il va facc sir se adinccasca 5i mai tarc in clepresie.r inccpttl \ii su c..X: Am sir ili spun acum un lrilrc secret.i noi o concluccnr A. llsh-nrir.ru culoarea a lbst cca crre ln-a 1i'agrat.rvciiTtir:tar..lia sunt pr-ltirli $i intotdeaLlna rnulgir:rlizati Acegtia nu contcazd. l.lli-uiit.ri cc sLiill in lrlala Lnar rlol ora5e. dal se va duce cirtrc biserici qi sc va fuga! Dl.rc: bani.isurr sl-r vi schinrblti soarta'l Voi. []iserica estc a noaslri! Noi suntcm biscr ica.oI Si controlezi o lt Lrilne rlin popultrf ic.r i. s-au giinclit ce pot lircc si ii controlcze 'i utur. I)aci totu-l ciccur-ge (roulbrnl viitorului actr"ral. Abia atunci.calci cl ar-r inlercs sii \iini llstc nrLrli nrlri Ll.t I)rr'.. I)upir cunr \puneam. Lc trcb'ria ccra Drirl aarc sii \'a abati dc ia crLle 1i :ru g:isit cca nriri Lrunri uretodi.'r'Liliri.i ii r espccti. Lrnntl: ki t tt :tt.

de fapt ceea ce a mai rdmas din ele. care se invdrl in nucleul unui atom. La Universitatea California din Santa Ilarbara s-a fhcut o demonstralie qtiinlificd prin care s-a rrli(at ci un obiect pe care-l vezi in fa\d. care va scufunda Terra in iarni nucleard pentru cAteva zeci sau sute de ani. fari boli. Al. lipsuri. universul . cel care a r-calizat experimentul.X: Tu nu cunogti teoria universurilor paralele? A: Ba da. sunt greu (lc captat deoarece se rotesc cu viteze diferite in acelaqi tir. presupundnd cd ar fi aga ce putem face? DI. Asta arald cd ipotetica cr'rlitorie in timp este posibili. A: Este un lucru imposibil! Dl. Intenlia conteazd. citegti o carte. Acest lucru se poate int6mpla. A: Am mai auzit teoria.X: Ba existd.X: Este greu de perceput cu mintea actuald. Cercetdtorul Andrew Cleland. doar cAnd mdsurdm pozilia unui electron pe care il forfdm sd aibd o anumitd pozilie specificd. de dimensiunea unui fir de pdr. Ceea ce trebuie sd faceli este sd vd ducefi intracolo. Doar o micd parte din oameni va supravielui ascunzdndu-se in peqteri. qtiinlifice. PoarIa vd va fi deschisd sau va veni la voi. Aceasta a lost rAcite intr-un frigider special. aceasta este noua Terra. Aceasta este de fapt planeta care va face trecerea. Totuqi. oamenii ar fi speriali gi vulnerabili. A: Dar portalul se va deschide intr-un anume loc? Dl. Din pdcate cei care au avut acces la aceastd cale din viitor au fost foarte pulini. de evolulie spirituald. Va incepe un rdzboi nuclear. dar din cele afirmate inleleg cd o Terra lr'rmdne aici gi va fi pustiitd de iarna nucleard gi o altd 'lcrra va prelua o parte din popula{ie. lilectronii. Cred cd ar avea rezultate mult mai bune dacd ar aproviziona supravieluitorii cu alimente gi medicamente.X: Sd zicem cI tu in Bucuregti te duci la cumpirituri. tunelul Einstein-Rosen.ki yersus An. deqi stirtca nemiqcat in acelagi timp. Este singura voastrd qansd de a supravielui. nu ar avea rost folosirea unor asemenea metode. Trebuie sir gdndegti in termeni mici. dar intr-o altd dimensiune. acea planeta care vd va oferi suportul pentru a deveni universali. a avut ideea de a aplica acelaqi principiu al electronului unui atom gi in cazul unui obiect vizibil cu ochiul liber. dar intr-un alt univers. Cdteva guveme.ki 21 morli de foame gi decimafi de boli.ki versw An. adicd la nivel subatomic. A: Adicd pe o alti Terra? Dl. menitd sd vd ducd de aici cdtre o altd lume. Nu cred in ea gi mai ales ce guvern ar face uz de arme nucleare gi de ce? Oricum daca e sd fie aga ceva. iar referitor la teoria { lrriversurilor paralele. si-a observat cd frrul respectiv de metal se migcd. Le veJi vedea pe cer. Cu siguranld ci umanitatea rdmasd le-ar fi recunoscdtoare. populaJia va fi decimatd. s-a scos aerul pentru a sc climina vibraliile gi apoi a fost apucati cu un diapazon.X: Pe Tena. se vor gAndi si profite de avantajul armelor nucleare rdmase gi vor face uz de acestea. A: $i cum s-a demonstrat acest lucru? Dl. poate exista sirrrultan intr-un univers paralel. A: $i cei ce trec unde vor ajunge? Dl. nu exist6 d ovezi clare.2014 se va deschide o poarte stelar[.unnqk. griji. O Terra evoluatd.unnak.X: Vor fi mai multe simultan.unnqk.r-rp. una plind de pace gi brindtate. Eu am venit sA vd spun sd treceli.20 An.ki An. De asemenea aceastd teorie spune cd pe timpul observaliei. A: $i cum s-ar traduce acest experiment? Dl. o gaurd de vierme.unnak.X: Experimentul a pornit cu o bucatd de metal lirarte sublire.X: Ce puteJi face? Eu qtiu cd pe data de 25.0'1 . acolo unde particulele atomice nu se pot menline. spirituald.

Atata tot.X: Importantd? Glanda pineal[ funcjioneazd in lcclagi ritm cu hipotalamusul.X: Da. Totul va Ii haotic $i va continua aga pAnd cdnd va incepe derularea cvenimentelor de care !i-am vorbit. A: Adicd acea gaure de vierme de care vorbeai s-ar deschide sigur in viitor? Dl. Pentru voi curge intr-un singur sens. Reiese cd noi suntem in acela$i timp in doud sau mai muite localii 9i putem avea doud sau mai multe activitdli paralele. iar hipotalamusul coordorrcazd reacliile legate de foame. De fapt timpul nu existd.ki An. Ea secretd melatorrina in stare de relaxare qi are capacitatea de a varia lirnclie de energia electromagneticd.2014. I)l.X: Sn o dai oamenilor. o dimensiune in care istoria sau viitorul ar rdm6ne identice. politic5. climatericA. Este activatd de lumind qi eontroleazd varialiile bioritmului natural al organismului. atunci poate exista cineva care poate manipula istoda? Dl. O stare de panicd va cuprinde oamenirea gi mulli vor fi cei care vor cAuta scAparea in medicamente. ce trebuie sd fac cu aceasti informalie? Nu ili ascund cd am mai auzit-o gi din altd sursi. Dl. Poli face diferite activitdji in acela$i timp. bduturd sau mai rau.AdrsA-rQZAlAEB lgh"-ari? Dl. iar atunci cdnd va vcni timpul sd faceli trecerea. sA poatd lua decizii in cunogtinld de canz6. l)ar toate aceste sunt date spre evolujie $i de aceea trcbuie sd le suportali cu incredere. A: $tiu cd se spune cd este foarte important5. dar puJin probabil.annak. Timpul poate fi strdbdtut in toate direcliile qi inainte qi inapoi. cdci el nu este doar liniar. S-au fEcut cercetdri .ki 23 inghea!6 Si nu putem vedea decat o realitate.wnak kiversus An unnak. dtmul biologic qi procesul de imbdtrAnire. A: $i nu este a.X: La aceasti intrebare nu ifi pot rdspunde.X: Da. La asta se va adaugd gi bombardarnentul energetic venit din cosmos.l(llca. care vd va aduce stiiri de dezandejde 9i depresie. A: Este foarle greu de infeles. Dl. in alt univers ea poate deja sd se fr aqezat pe o creangd.X: Da. care rnirrimea unui bob de mazdre gi este Nimic nu va mai fi cum a fost gi in ciuda eforturilor irlc:EEid-Ien-iiGGlitotodatd conline o hartd completd a t irrpului vintal al acestuia.unnak. Md refer la situalia cconomic5. A: Asta inseamni cd s-a inventat ceva cu care te poli deplasa in viitor 9i in trecut? Dl.1 13 Herzi rezonanta Schuman se deschide ru a asoclat-o cu cu locatra exacta a Manr Plramlde.. La tl 1. cu asemenea forle sunt con$tienfi de aceste aspecte. si gtie. A: Dar plecdnd de la ideea cd ar fi posibil. l:ste singura salvare! Tu nu inlelegi ca vibratia Terrei se l.22 An. Ar fi posibil.. $i pe de altA parte existd anumite legi pe care trebuie sd le respecli. Cam aga ceva. nimic nu va putea fi redresat. Cei ce lucreazS.X: Nu. Nimic. Este singura voastrd $ansa. Adic[ dacd ne uitdm in acest univers la o pasdre care $i-a luat zborul.' A. Oamenii vor fi din ce in ce mai dezorientaJi. ki versus An.a? Dl.X: Da.. Este doar o unitate de mdsurd pdmanteand. intotdeauna va exista un univers. Voi vedeli timpul ca fiind real. A: $i referitor la tunelul ce se va deschide pe 25-07. tlisperate. A: Altceva mai trebuie sl spun? Dl. sinucidere.X: Vremurile care vor veni vor fi foarte tulburi. sexualitate. sociald. sete.

La Vatican existd in Curtea Conului o statuie ce are forma unui con de brad. Dacd va ii ochiul tdu curat. pentru ca nimic sd nu vd afecteze rLrtina. A: Muribunde sau nu. iar acest lucru face ca al treilea ochi sb se deschidd. Ldngi ea se afld un sarcofag. violuri. Dar este tlltoritd vou5. Dl.unnak. Pdnd sd ajungeli acolo. Vd arr. reprezentdnd energia kundalini care urcd spre glanda pineali.acestea vA sunt date fi la nivelul terie. inccndii. Cred cd Asta este motivul pentuu care mulli refuzd sd accepte aceste informalii. Dionisius.i Iisus v-a spus: . la baza cdnia se afld inscriplii cuneiforme.. dar acum este bine ca oamenii sd fie informali gi sd gtie anumite lucruri. cAci este prestabilit. Dl. doar manipulabili. chiar dacd este zugravit in roz.X: Nu sunteli idiofi. ce va veni sar o sutd se il contrazicd. $i mie imi este greu sd le accept. zeul babilonian line in mdnd un con. oamenii. Este o mdsurd de autoprotecjie 5i sd gtii cd nu ii pot condamna. Ceea ce am constatat clar. Omul iqi pierde identitatea de sine gi devine universal.unnak. Este o teorie noud. Este greu sA accepli un viitor ipotetic.SJ. etc. Problema este cd voi nu lreli sd le vedeli. Eu nu gtiu cine sau de cc are impresia cd toli sunlem idiofi. j afuri. or sa apare migene.unnak. ci copiii nogtri vor avea un avantaj dacd noi ne sacrilicdm..''. irrtotdeauna in relatare apare cuvAntul normal. Thamus. de evitat nu se poate.ki 25 dar cea mai spectaculoasd schimbare va ADN-ului. La fel gi cu Icnomenele extreme care au apArut in ultima perioadd. iar lAngd acesta un leu asemandtor Sfrnxului. ir. fi eu caut argumente care sA rAstoame aceste presupurrcri.ki yersus An. Osiris este desenat lin6nd un qarpe in mdnd. este faptul cd in momentul in care cineva vine cu o teorie prin care oamenilor li se rrlati. dureri de cap. zeita distrugerii in hinduism are pdrul sub forma unui con. $i astfel omul poate accesa forme inalte de congtiinla. Noi. omul iqi poate modifica starea de congtienli gi congtiinld $i cA poate avea acces la toate informaJiile Universului.. Este foarte simplu sd ili dai sema cine . Consider cd este de datoria mea sd impdrtdqesc Iumii aceste informalii. A: $tiu. Este chiar pcnibil. . A: Asta este gi motivul pentru care am inceput sd scriu. Shiva. stdnd calmd pe canapea gi mdncAnd floricele? A: Eu nu mi mai uit la qtiri.. Voi vd doriJi ca gtirea sd fie una exhemd. Omul este supus acestor schimbdri. stdri contradictorii. Exista informalii peste tot. omul va deveni mai sensibil. tllr totugi normald.Luminitorul trupului este ochiul. Existd reprezentdri antice. Tu nu te uili la qtiri despre crime.rafi in continuare de ultimele zvacniri ale unei societili niuribunde. X: Cd odatd cu trezirea energiei kundalini gi a glandei pineale. tefi orbi qi progti. pdzitorul lumii de dincolo are in v6rfu1 ldncii. Aceste teorii apocaliptice ne rdstoarnd egafodajul. Pane..24 An. cecrezi?. este societatea in care trdim gi pe care o cunoa$tem.p3l. asemdndtor glandei pineale.X: Da. tot trupul tdu va fi luminat". DI. V-a1i gdndit ce inseamnd toate Oare inaintagii voqtri woiau sd vd lransmitd ceva? A: $i ce vroiau sd ne transmitd? acestea? Dl.. Sumedenii au fbcut reprezent5"ri ale anunnakkilor care apar avand in varful coifului un con de brad.X: Noud? Se qtie din vechims.unnqkki versus An. un con. simJurile se vor asculi. Asta vA a$teaptd! Dar pAnd acolo mai aveli un pic de infruntat.ki An. iar atunci cAnd o fac vcritic informafia. Din pacate acest lucru nu este cunoscut.rtotdeauna am triit cu speranla cd mAine va fi trai bine.

Intr-adever. lipsitn de griji. dar nu pot interveni in liberul nostru arbitru. vom rrlra in Epoca de aur. Am sd vi spun gi ce cred eu despre aceastd intdlnire. Au fEcut-o de milenii '. dar sd nu uitiim . Iar daci vezi cA anumite persoane sau grupuri fac relatdri trunchiate sau eronate este bine si le evi1i. existd 1'or.r(crsta poate fi una grea gi dureroasl. mai ales cd sunt din r c in ce mai disperali.. Numai ridicAndu-ne vibralia putem crca o rr. Dar adaugi gi prorocirile unor lrari ini1iali. pe care nu are sens sa il relatez. diu cale . Este ceva ce nu s-a mai jdcut $i de aceea suntem asistafi de diverse civilizajii extraterestre. dacA verifici din mai multe surse.unnak. in care sperd sd arragA cAt mai multe suflete. Eu nu spun ca am dreptate. Nu luali de bun nimic ai nu uitali cd singurii r.unnak. Pur qi simplu. Sundar Sing. Este unic in istoria Creatiei. dar am fEcut-o cu un scop anume.I( nc pute[l salva suntem noi ingine. Va fi o lume condusd tot de ei gi guvernatd tot de legile lor.rrrr lLln. .t cnalii pe care vi le-am relatat le vcti auzi dir. Probabil cA aceste '.ceri. ci din contri atunci va incepe o lume noud. ceci sd nu uit6m ce ace$ti anunnakki sunt experli rrr ir irnbina adevdrul cu minciuna. ki versus An. Eu gtiu cd Terra va trece printr-o mare schimbare. vom avea lipsuri. dar cu siguranfd nicio iamd nucleard nu va veni in 2015. iar desprinderea .r rrLr vdd de ce nu ar face-o $i acum. Ei sunt.ki versus An. tunak. Irlgar Cayce. a pdcii gi a rrrbilii.ibilitatea si mi ingel. ca si nu mai vorbim de Biblie. Ei trebuie sd plece.1rrrrrc inima. restructurdri. nu mI lr.r ce in ce rnrri dcs. rr. v-am spus 5i repet.. Vanga. Ei au venit sd ne ajute. Nu md bazez pe nimic altceva decdt pe feeling-ul meu. Oamenii se vor ridica vibrafional in trup. nu \r(inr sd imi preluaJi ideile. etc. de portaluri. totul este sd ili dai seama unde este realitatea gi unde este intervenlia umani..ki lrr caLc se An.r'opul final. in epoca spirirualitalii. pentru a ajunge acolo trebuie se rerrrrrrfim la vechile paradigme gi cutume.ki 27 spune adevlrul sau nu. Cu sigurangd este o lume aparent bund. ba mai mult.rs gi o noud umanitate. Fiecare din noi qi ri'1r ll un loc. sA gandifi cu sufletul gi sd faceli ceea ce vi '. Ceea ce v-am spus este sutd la suta adevdrat. insi intervine o problemd cdci iqi dau seama c6 nu pot trdi fdr6 noi. Nu e greu.26 An. ci ei au pierdut bitdlia. se afld pe o curbi ascendentd vibralional.unnak. din ce gtiu gi ce simt. Eu cred Pemantul. au emolii. ceea ce vd rog esle ca atunci r irn(l vcti auzi de anumite planuri de salvare.. boli. De aceea au creat un univers paralel. boli..rrrrintcsc doar cAliva: Nostradamus.r/ez ps niciun argument $tiinlific. Eu cred si revenim. apropierea de Creator. ---R-estul disculiei a fost unul banal. Poate c5. pierderi.' Din tot ce gtiu. etc. dar cert nu este o lume in care noi si ne putem valorifica potenfele date de Creator. Repet: ce cred eu.

dar nici rrrrul din ei nu a luat in stipAnire intregul Sumer. Ei sunt cei ce au inventat scrierea cuneiformd qi rrrr construit primele orage civilizate. egiplcnii rnnrcau acest teriloriu sngr. Ninive 9i Assur.rccstc denumiri pot fi posibile variante ale cuvdntului Srrnrcr sau sumerian. (lunoscut ca . rrrr ini{iat primele schimburi comerciale cu alte popoare. ca aqezare geograficd. Kig. pe care le-am avut. Istoria oficiald ne aratd cd sumerienii sunt unul din clc mai vechi popoare ale omenirii gi cd sunt inaintagii rrrcsopotamienilor..leaglnul civilizalici" Sumerul a servit ca loc clc aparilie pentru unele dintre cele mai tirnpurii rrlcziri umane" Dezvoltalea acestora a fost pusd pe seama t . literal insemnand poporul cu laJd neagrd. iar hitilii sanhara. Numele de . Sumerienii purtau inilial numele de 'rrrg-giga. Tot ei au fdcut plimele incercdri de irigalii sistematizate in agricultur6. printre care: Ur. Fiecare or ag era vdzut ca un stat gi igi avea propriul rege. Babilon..strdini cu fala neagrd". ('rrvintul akkadian . cuvdntul ebraic era ginar. inainte de a vd mai relata cAteva irrtilniri la limita credibilildlii. rrrr licut descoperiri in astrologie gi astronomic. Se pare cd . :rc afld intre fluviile Tigru gi Eufrat actualmente zona lrlkului.sumerian" este un nume dat de vechii locuitori ai Mesopotamiei de Sud qi succesorii acestora: rrkl<adienii semitici..TI in continualea c54ii. Istoricul babilonian Berossus spune ( ir sumerienii erau . Localizarea lor.Shumer" indici zona numitd de ei Srrnrerul de Sud. N ippur. mi-am plopus si aduc cAteva ldmuriri cu privire la tnblilele strmeriene..

de lirnbi semitd. trebuie si acceptAm varianta cercetrrlor-ilor qi sd ii considerim pe sumerieni ca fiind primii rrrtcmeietori ai civilizalici pe Terra. Regele. Sumerienii erau un popor migrator. . templele aveau forma unor piramide inalte dcnumite zigurate. Nippur 'ic pare cA era cel mai imporlant centrul religios gi cultrrral al civilizaliei sumeriene.). cum era cel din Ur. Cunogteau lesutul Si oldritul. ovine qi bovine.rpci. z\stl'el Eridu a avut-o pe EA. Zeila . ei foloseau nigte discuri de lut pentru a r'rrrnpdra diferite bunuri.rll regald de la Ur au fost descoperite multe obiecte din . roata.Hr. qeile.Hr. zeiJa . piatrd. morile. $tim i ir liecare ora$-stat avca propriul lui zeu care era princi1'rrlrrl idol al oraqului.ki 3 1 civilizafia sunreriani. Creatori a cclei mai mari civilizatii regionale qi a celei dintai etape istorice. ascmdnltoare Iimbii turce vechi. roata olarulrri. Primele infonna{ii despre aceasE civilizatie care ne-au rtmas pdnd in prezent..o1'. In orice caz nu erau autohroni. Lagaq. Trebuie menlionat cd in Sumerul antic cr istau: scrierea. ivitd in zona pe la 3500 i. Astfel au apdrut numeroase ora$e. sistemele de irigajii.lrrt: Ur.inci. deoarece sumerienii credeau cd zeii coborau din cer in gapte zile. harponul.renit qi primele date despre o religie politeistd. acul. a construit atat un sistem de canale ciit gi prirr. laceau vase ij. lurrnaqamentul cailor.An unnak.r. '. Practicau agricultura gi cregLcau suine. pAnd in momentul in care descoperirile oficiale . Arheologii ne explici laptul ci aceasti cuhrrii sumeriani este continuititea celei dinlAi perioade a Ubaidului Timpuriu (5300-4700 i. lnfluen{a culturii sumeriene porne$te din cele douE rrrrri centre cultural-religioase: Eridu in Sud 9i Nippur in Norcl. r\stl'cl. Surnerienii fEceau corner{ in piele uriaqe.ianti.ki 30 An. Sumerienii aveau obiceiul de a conslrui un templu in centrul fiecdrui ora$-stat. armura.rlrclor curate terestre Ei de snb pirnAnt. inelele. carul de luptl. etc. Zigwatul era impf. astronomia. cuiele. oficia ceremonii religioase gi efectua sacrificii in templul situat in vdrful tumului. in jurul rrrrului 3300 i. urmat apoi de Eridu.. ziduri. in nec.. sibiile.Hr. Erau o populatie indoeuropoand vorbind o limbn aglurir.. iar ENHIL a lbst zeul furtunii in Nippur. iar altele de la biblioteca construitd de liL'gcle Assurbanipal al Asiriei din secolul 7 i. Multe din obiceiurile qi caracteristicile ale popoarelor rrl'liadiene gi sumeriene le aflim din scrierile cuneiforme lrL care le gdsim tipdrite pe tAblile de ceramicd.y An. Umma. civiliza{ia sumeriand a fbst absorbitd de citre cea babilonianl.ru qi lapislazuli. ei puneau in mormdnt aldturi de cel decedat uneltc. Tot din Sumer rrc-au parr. se pot afla din sludierea operei sumeriene.Hr. venind posibil din zona stepelor siberiene.lrn " era principala responsabild de binecuvAntdli. zeila . Sumerienilor li se atribuie descoperirea 1-aptului cd rotii olarului gi tehnologia prelucrdrii metalelor. Poporul sulaerian s-a agczat pe teritoriul acesta gi au inceput sd locuiasci in zonele lertile irigate de rAurile Tigru qi Eufrat.e lut colorate $i ornamentate cu figuri umane de animale qi pdsiri gi stdpdneau metoda topirii metalelor. arta qi scrisul. Nipur. matematica. Uruk.llr. EA era prietena . sumerienii au aparut in sudul Mesopotamiei pe la inceputul mileniului al IVlea i. Unele informatii vin de la biblioteca sumerirrnir din Nippur.kiyersu. Acestc indeletniciri au fbcut ca populajia sd creascd. Ultcrior. Nu se cunoagtc cu exactitate locul apariiiei civilizaliei sumeriene. sandalele. dalta.ki versus An.unnqk.untak.rrnrcnilor invnlAndu-i pe oameni $tiinla. calenda- rclc. obiecte de valoare care ne aratA credinla lor intr-o viald dupd moarte. Ritualul de inmormAntare era complex.unnak.rrhcologice vor ardta cA au existat qi alte civilizalii mai r echi de $ase milenii. in jurul anului 2000 i..t.Hr.rele ora$e-cetdli ale omenirii.tit in gapte etaje. care era qi mare preot.

). Ninhursag .Hr.zeul soarelui . le . o va inlocui pe cea '. r'l mai puternic Ai mai bogat . astfel ci regele semit Sargon I (circa .kiversus An. semitd. stabilegte noua capitald la Agade $i Populalia. fiecare ora$ avea un templu cu un mare preot.e duCeau la un sincretism politic ai totodatA religios' Cirtre secolul XXIII i. Dupd cum am mai spus. Dc acum inainte sunt cunosculi ca rrr singur popor. Putem spune cd sumerienii aveau peste 60 de zcitdli. Existau qi alte temple pentru celelalte zeitAfi dar templul principal catacleriza zeitatea supremi din acel orag. 'ril$ului l)cseori bdtdliile care se dddeau intre aceste ora. Anu era zeul cerului gi era considerat zeul-zetlor. al lurrii oraq . ceea ce il caracterizeazd ca un 'Iimp rr)parrat inlelept gi un br-ur conducdlol militaro-politic.rrrncriand. Nu mai putin important a fost rcgcle Nammu din Ur. legume. formAnd o singuri r rr ilizalie. limba akkadianS. Dupd sumerieni au urmat babilonienii carc au triit in jurul rAului Eufrat. Ora$ul Nippur nu gi-a impus hegemonia politicd ci a dominat spiritual celelalte ora$e.rrii. L)in1re cele mai importante oraqe sumeriene amintim gi acltninistrativ-politice.FIr.r rrncrieno-akkadiani. imbrdcdminte. ki An. care a dat legi privitoare la orga.ttnnak ki 33 Oarnenii din Eridu aveau astfel de la zeila EA un set de reguli care trebuia respectat de intregul orat.'ra. etc.rLlirclieni. precum zeul soarelui gi al apei. Arheologii au explicat cA toatd societatea cra construitl pe o culturd gi religie animistd. Aceste inscriplii arata cd acest oraS incd din timpuri foarlc vecl. Hammurabi a unit aceste lrrruturi qi a infiiniat Imperiul Babilonian printr-o uniune '. Oamenii aduceau uneori ca jertfi vegetale. l'rin anii 1958-1916 i.ki versus Art.zeul aerului . Istoricii afirmi cd aproximativ cu 3000 de ani inaintea cre$tinismului gi a civilizajiei cregtine.zeila-mamd. parfumuri. unnqk. . Shamash .cnrne vizibile de declin 9i nu se mai putea apdra de rrrvaziile strdine. Rugdciunile erau deseori inso{ite de sacrificii animale. \15-2279 i.rrblbil oraqul Bagdad care era numit de Agade. Fiecare ora$ a avut propriul lui zeu suprem.32 An unnak.. ridicdnd astfel standardul vielii ( Ur. rege in frunte qi o zeitate supremi. cucereqte intreaga o transformd in 1. Inscriptiile Lugal-Zage-Si 9i Lugal-Kigub-Nidudu ne of'erd o perspectivi interesantA asupra acestei cetdli. Enlil . Aceste certuri dintre . cu o singuri limbd. iar lara se va numi Sumer-Akkad. Ea . triburile sumeriene au existat ca popor in paftea de sud a vdii Eufratului.e erau ilc ordin politic.'izare qi administrare. economic Ai religios. Temple inchinate zeilor erau intAlnite in toate oragele Sumerienilor. Hammurabi a fost regele care a oferit poporrrlrri uu set de reguli. inainte de a veni sumerienii cra un ora$ rcligios in care se venerau zei.unnak.rrncstccatd din nou cu invadatorii va lua numele de . supranutnit cel Mare.'Capitala rrrpcriului pe care l-a ridicat Sargon (2371-2316) a fost l.ri. Inanna .zeifa f'ertililafii $i a dragostei.Hr.el era ajutorul regilor $i un mare viteaz. puterea Sumerului dddea '. Nanna(Sin) era zeul lunii.zeila apei. Este important de menfionat cd cosmologia lor suslinea cd pamantul a iesit de sub apele cele mari formdn l uscatul de azi. Eridu el'a un orag port gi avea astfel posibilitatea unei mai bune interacliuni cu celelalte popoare deoarece lbcea comer! cu ele.

34 An. in urma unor argumente coerente.Ele sunt considerate ca fiind ur. pe care se tradus decAt foarte pufine.unnak.000 de ta-blifc ai cilindri. poafii nume sumeriene.ki An.unnak. Aceastd listd se afli gravatd pe o multitudine de tdblile de lut qi sigilii de piatrd qi cuprinde o perioadd de aproximativ 400.000 de ani. Ei igi bazeazd argumenta{ia gi pe faptul cd conducdtorii sunt descrigi ca fiind zei sau nemuritori. Cu toate cd anumite voci au afimrat ca ele sunt reale qi trebuiesc acceptate. Sitchin spune ci acegti zei au sosit de pe o pianetd numi6 Nibiru sau Planeta Incrucigdrii.unnak. Acest lucru se datoreazd faptului cd ele contravin versiunii oficiale.unnak ki versus An unnuk ki 35 de 1000 de ani Babilonul a dominat situalia in lumea dintre cele 2 riAuri gi chiar mai mult $i mai departe. dar a cdrui interpretare corectd ar fi: cei care au venitjos.lalte cul_ umanitdlii. cei care au venit din cer pe pdmdnt. efectuate de Sir Lavard din Telloh.ki yersus An. cuvAnt al cdrui traducere uzuald este cea de uria$i. buni sau rii. Nu putem sd nu facem o corelafie cu religia oficiald qi anume cu faptul cd in Genezd apar niqte personaje ce sunt numite Nefilimi.in traducere. care a studiat ani la rind aceste texte $i care. De aceea arheologii afirma ci sumerienii sunt lea_ gdnul civilizaliei. primelc 5 pla_ nete. ir i cele $i c i arheologice.ra din cele mai mari descoperiri arheologice din istoria afla intreaga istorie a Sumerului. care ui. istoric qi poliglot. religioasi Ei politice din acea perioadd. printrc consideranduJe neverosimile.ki . Cel mai important apdrAtor gi traducitor al acestor scrieri este reputatul savant Zecharia Sitchin. sociald. a ajuns la concluzia cd aceastd civilizatie sumeriand a fost un <dar al zeilor>. cavalerii gi divizia de arcagi. Mitologia sumeriand afirme ce au existat o serie de zei gi zei1e. preponderent din lut gi piatrd. cAt qi religios. dar degi au trecut peste 150 de ani de la aceste evenimente. atat din punct de vedere istoric. a Sumerului. care se v[d cu ochiul liber. Majoritatea acestora fac referire la situalia economicd. ele continua sA fie ignorate gi excluse din istoria oficiald. Sumerienii in ocazia acestor gantiere s-au g5sit aproximativ 250. Au dezvoltat aritmetica folosind numere diI-eri1e ficdnd calcule in baza 10 gi 6. comunitatea gtiinlificd a respins aceste informalii intAlnite apoi in astronomia Greciei antice. pe care asirienii gi babilonienii o numeau Marduk. prczcntatd succint. Ceea ce este insi important Si interesant de aprofundat este Lista Sumeriand a Zeilor gi Zeilelor. Din pdcate nu s_au . datoritd lungii perioade pe care o acoperd. Aceasta ar fi istoria oficiald. Sumerul a avut o mare influenli asupra celor. care au venit pe pimdnt gi au creat rasa umand. carc au 1bsr aceste inscrisuri sumeriene zeii sunt nurnili An. Au inventat formaliile niilitare gi au creat aga numitele infanterii.

dar totoda. Pe tnblile gisint alir. dar tlo.000 an j.rlbrrn calculelor acestora Nibiru tr. nelireqti pentru r. Asta ar insemna aproximativ 411. De aceca au vcnit aici.runnakki cu cele ale baqtinaqilor. iar sumcricnii itu numit accasli perioadi uu SAR.lupiter a apdrut ca urmare a ciocnirii clintt. canalizarc. insi dr-rpir o perioadi..czcntiu-i in care slmt desenate corect poziliilc. rnir. Nihursag. distrugcrca unci planete nurlitd Tiamat. Sitchin crede ci acegti zei aveau viafa foar. la inceputul lbrmiu ii sistemului solar. Cor.rcricnii avearr ample. Tnblilele descriu modul in caic au fost combinate gcnele Ar. zond numitd de sumerieni AB.ZU.ei dc pc plancta lor. Se pare c5 in misiunea lor de a cduta aur ei au mai aterizat gi pe alte corpuri ceregti cum ar fi l.tea perioadd. au licut baze intlc actualele Iran gi Irak. astronomia.i sciura ci nu pot lace munca.ccc prirr sistcnrul noslru solar odatn la 3. dindu-q. agticultura. cre6nd astl'el Homo Sapicus.juns pe pdrnAnt cu 120 dc SAI{ inaintea potopului. intrucAt aceasta se deteriorase. Anunnakki aveall ca gi conducatori pe Enlil 9i Enik. ba rnai mult. Inilial au lbst 900 de colonizatori.s )n unnak. 1'ac lef'erire la anumite recipientc in care au fost crcali eurbrionii. In prezent s-a idcntificat un corp ceresc. Singur.ul argunlent care se poate aduce este 1'aptul cir surr. au construi[ mine situate in priucipal in zrctualul Zim_ lrabwc. Se pare ci ccntura de aslcroizi dintre Marle gi . Tot cl spunc ca acc. Acest cataclisrn cste descris in amdnunt pe cdteva tibli!e.(c lulrgii. Scene cu muls dirl Tcmplul lui Ninhursag . numit Planeta X. in truduccrea lui Sitchin. In anur. etc.ltratia ci anunnakki au a. au conrbinat ADN-ul lor cu ccl al lui Homo Ercctus. dc pdui Ia 500.nite reprezentiri ea apare ca llind o femeie insit'cinatd. rcpr.td ueobi$nuite cuno$tiutc clc astronomie. degi Enlil s-a opus cu vehctnenfd.i6 An ttnnuk kiyersut /n unruft-kr An unuA At t'erttr. insi nu mai cxisti nicio o altd dovadi care si sustind aceasti ipotczij.c'l'iamat gi una din Lunile planetei Nibiru.tia au vcnit pe Terra cu scopul de a ciuta aur. care este situat dincolo de Pluto gi care se pare cA face parle din sistemr-rl nostru solar. ei avintl tiiblilc cu rcltrezenldri ale sistcnrului solar gi al planctclor. planeta Nibiru ar li cauzat.600 de ani pdrndnteni gi ci orbita accstui astru ar incepe undeva intre Jupiter si Ma e $i s-ar extinde departe in spafiul cosmic.600 de ani.irrca 1i orbitele acestota. care erau fii conducdtorului suprem al celor de pe Nibiru' numit Anu. Sc pzrrc ci aulul lc cra necesar la refacerea atmoslbr. Ninti sau Ninkharsag cste descrisa ca avAnd vastc ctu'Io. oonstructia de olaqe.rr 600 s-atr strbilit pe Terta.000 de ani pdmdnteni. Enik implcuni cu Ninl-rursag sau Ninti sc pare ci au fost cei care i-au creat pe oameni. Locuitorii de atr:nci ai zonei sumeriene au fost prilrlii carc au interaclionat cu ei $i tot ei au lost cei cdrora cle-a lungul timpului lc-au tbst dezviluile informa{ii privind sistemul solar.ahmtt (Marte) 9i Luna.tinte medicale $i apal'e deseori in reprezenldrilc sutneriene sub fonna unei po^tcoave cu ajuLorul careia sc tlia cordonul ombilical.Ai 37 credeau ca aceastA planete are o orbitd elipticd de 3.

Nagterca primului om.An unnak ki ver. Sc i)are ca acesta a fbst declanqatorul uuui conllict tnajor ir-lre Er. in urma chreia a apirut I{omci Sapiens Sapiens. au descopelit formula corecti gi astl'el s-a niscut LU. etc.000 de trni s-a produs o noui intervenlie. A. intr-m final. Ulterior aceqtia au devenit din fia1i.nai descriu faptul ci oamenii au primit posibiliratea pr'ocrccrii.rlil gi linki.ro Sapiens. asupra ADN-ului uman. conllict in care Enki a {inut partea rasei nou crelte. 1'ot .tiinla dcmonslreazi cd acum 115. Dc altl'el atit legendele sumcrierre ci1 qi lcxtcle Vedicc povcstcsc dcspre cont'ilicte pennancntc ilr ldndul zcilor. primul Flon. Tdblitele ne spun ci in thzele iniliale s-a incercat conbinare a ADN-ului zeilor cu l^eluritele vietiti existcnlc pe 'l'erra la acel rnoment. Astfel: tatdl zcilor se nurnea AN (cer) iar uizrma lor ANTU. iar descopeliri recente arat[ ci Homo Sapiens a apdrut pentru prima oxril acoio.n . Tiblilclc r. oare erau fraii vitregi.nllriul. la fel de bruscd ca prima.RI.i la nilologia grcaca Isis.000 de ani.DU doar rareori. Pe tablilele sumericne apar numele gi ierarhia zeilor anunnakki. Se parc ca ruegri . iar daci nc gdndir.ioi au lbst cei clrc i-att trrmis pe liliil qi Enik. inapli in a muusi. Barati. [itiinla confirmi cA noi am avut acela$i stritno$ teminin care a lriit in Africa acum 150-300. Ace$tia siiteau in cerul lor gi venearr in vizita pe E.umtrk kiversus An unnak ki 39 ljiterior aceasta devine zeita lnarni $i o re-qasim in cliverse religii sub I-elurite rlume ca: regina Scmilanida. rivali.yus An unnak ki An.a se facc cd au apdrut creatur:i cu diverse defecte sau hibrizi.LU.liica. in conlbrmitate cu textelc sumcricne [-ulu a avut ca mami o t-emeie din A. dupi nrulte combinalii qi incerciri cquatc. Se pot obseNa vasele de laborator gi Pomul Vielii . si guvernezc pr'u. iar accst ilrcru a dus la o erplozie dernograticir.

ki versus An unnuk. care exploda la cel mai mic incident.ki An unnuk. Arlelacte aflatc la British Museum .ki 41 observf.nr aceea$i stare conllictuale la nivelul zeilor.10 An unnak kirersus An unnak.

Sumerienii nu i-au munit dumnezei pe anunnakki. Este important de menlionat cf. adicd cei puri. pedepsindu-i astl'el pe cei rdi. pe parcursul a mai nulte sute de mii de ani. Zeu cu gdleata de apd gi con Zeu sumerian cu gdleatd qi con. care se traduce din acadiand ca mlre!. un prin! din Sippar. stdpAnul constelaliilor. se regisesc numele aceloragi zeitdqi.GIR. stAnd in fata unei plante. strdlucitori. El a fost latdl lui Anunnaku. Pe una din tiblije apare Enmedr. . Nu are sens si intrdm in amanunt in aceste descrieri. Se pare cd a existat un potop care a verrit gi a distrus ceea ce creaserd anunnakki. in traducere cel venit din cer. Ei i-au ardtat cum <sd vadd uleiul pe apdD gi multe alte secrete. ci DIN. El a lost adus de Shamas la adunarea zeilor. Enlil gi Enik. Tot ei l-au invetat cum sd facd calcule matematice.12 An unnak. An unnak ki 43 Zeii sumerieni sunt descri$i ca avand mai multe infEtigiri. spiritelor $i demonilor gi care locuia in cele mai inalte zone din cer. Aceastd r-rltimd reprezentare apare in special in imaginile in care acegtia sunt descrigi ca iiind razboinici. El avea puterea crealiei gi puterea distrugerii. alteori ar-r cap gi aripi de pdsdri $i adesea au aspect de reptilS. Interesant este f'aptul cd in texul tAblilelor. textele sumeriene impart istoria in doud pdrli: inainte qi dupd Potop. Aceste tipare sunt rcpetitivc qi se regdsesc pretutindeni. ki yersus An. Apoi i-au dat 'l-dblija Divind care conlinea secretele Cerului gi ale PdmAntului. dumnezeu din cer. rege al zeilor. Termenul lblosit este ELU.rranki. Ei spun ci dupi ce apele s-au retras anurnakki au decis cd au fost prea mdreli (in sensul de buni) pentru umanitate. care a fost indrbgit de Anu. Inflormaliile se gdsesc qi pot fi accesate. Dacd suprapunem informaliile tlbli{elor peste cele din Biblie vedem cd anurnite idei corespund. Cel mai important zeu era Anu. regdsindu-se in arnbele scrieri. Uneori sunt ununoizi.unnak ki An unnulLki versul.

tot voi picrdc.clulti cc tl inccput a se inn. Geneza Dc altfel daca ar li sir ccrcctiiur lcgcndclc qi miturilc c\istelrte pe intr-eg phmintLrl am lcaliza cd pretutindeni lpare ideea de potop.ll 1tt ututtk Ai t !t st!r tit unjtttii Ii 1l tr:'tt.r. Din scrieri alliln cd in .rtul. tlovezi ale unor civilizatii avanslrtc.c 1. 1i-aLr rlcs clirltrc clc solii.i dor-inrelc inintii lol sLtnl itrrhclttatc Ia tiru iI toale zilejc. su1f.tnrti ki +i llr.i uccasta s-. $i a spolit apa pc pirntir. $i a rnnrit tot tntpul ce sc lllifcr pc llinrint: pirsirrile.rrzcci de nopli gi s-a inurLrllit apa gi a ridicat corabia . pdnriint $i corabia sc puI1a ltc deasupra apci. calc erau sub cer.rli." Potopul a !inu1 pc pimiint patruzcci de zilc 1i l.:le prc pirrr. care a clistms roate agezdrile cxisteutc.000 i.ia.rr 1. toate victrilile cc tr)i$Ullau 1tc piunint qr toli oamenii.o sulir cincizeci de $i aqa s-a slins loalal zilc.rcea zoni geografica ploilc crau rare .irrtu lLli. c:lci Lni parc rdu ci lc-am licr.. rilltatcil oalltcnilor s-a nrarit pc palutitlt li cil toate culielelc.nalii dcsprc to( lLlul dc conllictc cum ar fi ccl lupirut intre zeul bovinelol Lalral si sola lui.rt. Tot pe acestc tablilc grisim inlorrnafii cu privile la thptul cd sumerienii iEi vcclcar-r zeii ca flind buni gi puternici . l-a pirrut rau $i s-a ciit Dumnezeu cii a licur llc onr pc pdnidllt. I)ccr zilclc lor si ntai ile o.rrtoc 5i pinir la tillrloarc gi 1rilni la pdsdrile cent[Li.non care triia in Collirl Pcrsic qi calc sc rizbnna pc ei.r s-aLr [liscul llicc. citc aveau suflare de viatir in iriir"ilc lor arr nruiil irrillrt JcrrsrrPnr pirnt.alzlltLl ci llicele oautcuilor sunt 1r'umolsc. loatc s-aLr stiirs .rundatii acestea elarr pr-lse pe seanla Lrnui der. sufelir.r fiirtlrt cerc se al1it |i. Surncricnii atribuiau calitilti r-rnxne zeilor gi astfel avcm inforr.I+. pentnl cli strnt nnnrai trLrp.Nu va rdmdne Dubul N4cu prrrrrlca in ounrerrii acestia. In tnblilclc suurcLicne se po\'eslegle cum anunnakki au pii-iisit piinranlul in navclc lor in tinrlr ce intreg reritoriul ela acopclit dc apri llxista in prezenl dolezi geologice calc coutinnii cir acur.cclrlilc q. L)al l)orlnLrl DurnnezcLr a zis: .iulli oalllenii pe llaullint li . 'l'oatc cclc tlc 1tt.rhrit.i apdrcau ir.. lii rrt . lriri crr scau'r:i rlc cind liii lui Dur. dczaslrc.Pietde-voi de pe fa(a plimintului pe olnul pe carrc l-am litcLrtl De la om piiui la dobitoc qi clc la tilitoarc pilnir la pdsarilc cerului. Virztintl insi l)ontnrrl I)trtlrriczcu cf. anirnalele. dar care nu sunt luate in seami.i tt. Astl'et s-a rliscut crcdinla ca dacd iji dispretuiai sau jutlccai clurnnezeul acesra ili rLducea boli.r a limas nurnai Noc qi cc cra cu cl in colabie Iar apa a crescLll u)elcu pc piuniut. pc fcra s-a nroclus o catastloti.i s-a innrultit I'ourle llrr.i ncrcugitclc pcrsonalc ca liind rdsplata propliilol laptc. fiarelc.i ci atunci cind ploLra .r!. iuciit a acopcrir toti muntii cci inalti. \.i (nclilinti).rnul: .tal.Lrscat.rt atet de mult. $i a crcscut apa utercu.rc .. de la onr pinir ia r. Ici colo lipar noi descopelili.i ii Iot piimir. r-idicintlu-sc cu ciucisplczccc coti tlai sus c1e ei. .hrt. zeiia celelielor'.n apioxinrativ I 1. liiii lui Durrrnczcu.xrLr. $i a acopcrit alla to!i muntii cei inalti.i de aceea alribuiau e. dor-llzcci dc ani!" ht vLenrca acccu s-au ivil pc pimlnt ur. care pe cine ii voit. Tot la sumcricni aparc idcca ca un copil se lla$te tlcja plcirtos gi ci orice sulbLinlir esle dari pe me|it qi ci tre buic mullnnit pcntnl cir.utezeu incepuscrir a intla la liicelc oatucnilor $i accstea inccpuserii a lc nagtc 1ii: accatia sunt r cstitii \ itcii Cin vcchime. $i a zis Don.

nurnit gridina divini qi ar fi declangat astfel luria zei[ei.46 An. zeul iernii.r conflict . zeul verii. Una din zonele af'ectate a lbst o coasri. De asemenea a existat ur. Acesta se pare cd ar 1l mdncat opt plantq crescute intr-un loc special.unnqk. Ea a creat opl divinitdfi care sd il vindece. Sd fie acesta oare o asemdnare cu biblica Eva? Basorelief aflat la British Museum . Se pare cd acegti zei erau gelogi $i vroiau sA fie laudali in permanentA. rAspunzdtor de flora. Aceasta la blestemat.ki 47 Ashnar. Apare apoi o ceartA intre Emesh.4n unnak.unnak kirersus .ki An unnak. intr-un linal lui Nihursag i s-a {Ecul mila qi s-a intors sd il insdndtogeascd. care era responsabil cu nagterile Ei roditul. Ea se numea Nin-Ti. din care una a lbst ticutrl special pentru coasta bolnavd. ora$e $i ternple $i Eten.i intre Enik qi Ninhursag (doamna care dd via[d). clorindu-i ca opt pirli din corpul lui sd se imboindveascA. iar Enik s-a imbolndvit. constluclii.ki versus An. in traducclo doamna coastd.

i irn liu crr ]:nr(..(.1tt trrrtttk ki -19 :.u . lialele ci pc ltLll'lc 1\iinLlrta a lbst r. l'r'cscu din crrpi'tl.uL se $lie cal u llut o liieii . casci salc crr apa (sintbolizinil cirsrr llilsterii) /\l):.r-ziltl pe \ilrLrr.l$urilor.ior zcita p.l Ir.rn (lc lcLt !.l l)ltrer171 qlj.its ltt t ttk Ai iit ttnntk Ai tet sus . iirr. I)csrrre N"iltLtr:.:loi cci.srrr .. Nihulsas cste nriniti pi N initi-ckrrrlrr rr \ ie tii s:ur \lrrrrrrni . giisital in i ll-.tli ki rtt '.riu(lc in ghcarc .dzut cil ljilt(l nisl)Lln./iitof dc llntani.'iI e csle lel)rczcltlati ltnnlL-Lllt vLtllur crt c.iu.eirlc.Lri. l9(X)-235(l i.\ccasla a tlcvcnit ullcr.epr._-FF +8 lit trttr. .i tllllLlrllt rJr: lcuijititile t]tr(l.. l. l:a o r.

in tiblilele Evenimcnte inaintc de Potop 450.1n ttnnul li An tunak kiver:.nerian ) cum sA iqi construiascl o barcil spl c a se sllvir pe cl . ficcarc av6nd uu rol binestabilit in ierarhia exis1eu1f. Sc nrai qtie despre Eriik ci a avul un copil cu llica sl cllc ir dat na$tcre unei l'ete pe nume Nikurra.VIUN. aa_ 1l [n rcprezentili [r.r.l rrrr zr'Lr trl v. o localitate situati in zona vilii liutl'atulLri. imagine lbar'lc xscDrinitoare cu cea a li AND-ului uman $i cr. lLri principal se nurlea I. Enlil estc descris t lr lirrr. Enlil cstc vazut ca fiind stlpinul p. Aici gisegte zdc[mintc dc aur gi realizeazi ci acestca pot li folosilc sprc a salva atmos['era planetei sale.i cu accasta $i astt'el s-a r.l cea a caducculLli. apare adcsea reprczcn'.. qi l-a invilat pc Ziusutlla ( Noc sur.prt tltrr rrl lr lirst tlrrnctit clin D]l. Pc tabiile se allir 'femlrlul laptr-rl cir el a slidat Consiliul Conduciitor al Anrunakkilor'. simbol fblosit consernnat in prczcnt de mcdicina. Pcrioada domniei lui Enik sc inlindc pc 120 S. pentru cd ar fi violat o fata pe ntrrne Ninlil. llnrk s-a inrprcunal i.us .riii. casa sumerienc rnai gisim rclatiri $i despre alte zeitafi. care liolirdse sir dislr'ugl unianitatcar. Impor(ilnl cslc lirptul ci Iinik apare intotdeauna ca protector $i in\ irlrtr)r irl ortrcnirii 5i cste vdzut ca fiind crcatorul omului. \:. Sprt tleoscbilc dc liatclc siru Enik. Anu il cletroneazd pe Alalu 9i ajrmge cu ajutorul unei nave pe Terra.1n unnak kr 5l zeilol.. fi /i:.i al)a in Eridu.prrrr .cutloscut ca fi ind invenlatolul ldrnicopnlui. . stabilitd de Sitchin.1r1 dc doi ferpi care sc iucolicesc.\R.-ENGIJR-RA. in urma tradtrceri tablitelor. Aceasta hrsi l-a r:rmat in pribegic ai i-a niscut patru copii. in alhra acestor principali zei.ittulrri sar-r al clominaliei.000 i.1. in traducere casa din strirlirnrlul apci sc .50 '!tt ttnnttl ki vtr.I{r.:. )/ -. Tiblitcle :.ri.lrnAntLilui $i cstL.. pcnlru cir o vedca ca liind o creatie impcrf'ecti.rttt .rdscut Uttr. Consider ci este impofiant si amintim cronologia evenimentelor.i familia lr. Atmosfera planetei Nibiru itrcepe si se deteriorezc ai dcvine astfel ostild viefii..

rrgic din Shunupak.cnlrul Metalr.urakki.Afiica cu ajutor:ul unor ltave. Amuurakki sosesc pe pdmant in numdr mare.52 445. Primi lucrdtoli oblinuli prin rnanipulare genetica au avut la baza ADN-ul unci fcmele de maimut5.ral<ki se rdzvritesc dcoarece nu le convenca munca PimAntul incepe sd devind ospitalier datorit[ climei care devenise mai blAndd. Acest lucm il infurie pe Enlil. Dnlililii cdgtigd intr-un final rdzboiul impotriva zeilor. 430. Enlil. incdlzindu-se. care este fiul lui Anu. De aici cra incdrcat ir. Ei sunt conduqi de Enik. IIorno Sapiens a lbst creat avAnd posibilitatea procleerii qi de aceea a inceput si se innrulleasci. Ccle rnai importante erau: un port spatial in Sippar.000 Igigi il sprijind pe nepotul lui Alalu iar acesta incearci. Odatd ajuns aici. iar accst lucru il detcrmind pe Anu sir vind pe PdurAnt. 100 000 Clima incepe sI i"si 1syi61. s[ ia PimAntr"rl in stapdnire. Ann este atacat de nepotul lui Alalr-r. 41 6. Ei sur.rr.ttnnak k[ versus An ttnnak ki 53 Anunnakki aterizeazE pe Terra gi iqi stabilesc baza la Eridu. care se hotdri$1e sd distrugd inlreaga populaJie.000 An unnak kiversus An. Acegtia incep si se cupleze cu ele.i (. 49. 380. pe orbita. Acest lucru il enen'eazd pe Enli[75. dar din categoria celor ce aveau pdrinli aml. Enik Ei Ninhursag se vdci situa{ia de a gdsi alti rnuncitori. Ei ii aleg din rAndul oamenilor.000 Cerltrul de Contlol al Misiunii din Nippur \.au hanspor[ate din . Totodatd il nume$te pe Ilnlil coordonator al misiunii Tena.alrnat gi apoi trirnis in sus.000 0 noud cra glaciarai se abate asnpra Pdmdntului. De aceea se gdndesc s5 creezc lucritori. . Enik qi Ninhursag se decid sd pund noi conducitori in Shuruuppak. cu intenfia de a extrage aur din Golful persic. in acclaqi timp Enlil aduce lucrdtori primitivi irr Edin din Mesopotamia. 200. Anu hoterA$te ca exploatarea minierl s[ aibd loc in Afiica. grea pe care o depmeau puqi in Productia de aur incepe sd scadi. r\ce$tia au fbst prirnii Homo Sapiens. Igigi erzr rispunzirkrr de trirniterea produsului f init. Fiicele oarnenilor care erau deosebit de fiumoase srult ravnitc de cdtre anunnakki. Acest htcm face ca viata sd regreseze.unnqk kr An.000 300. Minereurile el.rt puqi la nrunci in locul amrmrakkitor. in momentul in care vroia sir pdriscascd Terra. Pe Pdrnint estc atit de frig incit doar omui Cro-Magnon supravieluiegte. Ei sunt condugi de sora vitrcgi a lui Enik. irnpreund cu el soseqte gi fiul lui. 400.000 in sudul Mesopotamiei existau gapte localilirti clczvoltate.000 Asqrra Pimintulni se abate o noul erd glaciard.r navcle care soseau regulal de pe Nibiru. Ea era doctor gi avea gi rang conducdtor. Metalul cra r.000 Anur. Enik este trimis in Africa.000 in minc.

IEcdnd valea Nilului cultivabild. Este momentul in cate apare civilizalia. iqi rdzbund tatdl inifiind primul r[zboi al pirarnidelor. 8. El ia peninsula Sinai qi Canaan-ul. irnparte domnia Egiptului intre Osiris gi Seth. ki 13. ki yersus An. unn ak.Marduk igi pierde puterea. 3. Anurnakki urmdresc intreaga scend de la bordul navei lor. unnak ki An.970 Fiul lui Osiris. Evenimentc dupl Potop Seth il captureazi pe Osiris. Oamenii incep sf. . Anunnakki se hotlrdsc sd inliinleze din nou oragele zeilor in Sumer. Enik intervine 9i el. Apele se revarsi asupra pdmdntului.500 Descendenlii lui Ziusudra primesc lrei linuturi unde si igi desfEgoare activitatea. dupd care il omoari tiindu-l in bucdli. Dinastia Ra. fiul lui linik.unnak.6'10 i. Dupd ce apele au inceput sd se retraga.000 il invald pe Ziusudra cunl sd i$i construiascd o barcd sigurl. in port pentnr navele spatiale. 8. Ninurta. Seth reuqeqte sA scape refugiindu-se in Asia. Conducerea Egiptului este preluata de urmaqii lui Thoth.ki versus An unnqk. Anu vine in vizite pe Terra. iar templul acestui ora$ este inchinat zeilei Inamra. Enik nu poate respecta promisiunea gi 11. Se construie$te Heliopolisul. Unul dintre acestea se afla in Jericho. 8. pe nume Ra/Marduck. Preia apoi rolul de conducdtor al Nilului. care era nepoata lui Anu.800 ferlil. pe nume Horus. 9. ii a-iutd flcdnd stdvilare gi secdnd rdurile spre a le ol'cri teren Urmagii lui Enlil nu sunt de acord cu faptul cd descendentii lui Enik controlau toate zonele de zbor qi de aceea iniliazi un al doilea rlzboi al piramidelor.An. cultive mai intAi in zonele inalte. Primele orage construite sunt Eridu 9i Nippur. Enik ii invald cum sd dornesticeascd animalele.780 Primul ndscut al lui Enik. Egiptul este condus de semizei.s00 La por{ile facilitdlilor spafiale sunt construite turnuri de veghe. Ninhursag orgu'izeart o conf-erinfi de pace. 10.400 Este o perioadl a pdcii. Ninurta cdgtigd bdtdlia qi goleqte piramidele de echipament. Valul uriag ce urma si se plopage pe Tena avea sa ii ducd planul la bun sfdrqit. 7. El ii pune pe anunnakki sd jure cd nu vor divulga oarnenilor aceastd informafie.tlr. Anunnakki consh'uiesc un Centru de Control pe muntele Moriah. viitorul Ierusalim.000 Enlil ipi dd seama ce se va produce o catastrofE globald odatd cu trecerea planetei Nibiru prin apropierea Pdmrintului. Cu aceastd ocazie se construie$te oragul Uruk. Enlil accepti ca populafia rAmasd sd primeascd urelte qi semin[e. Este nomentul in care incepe perioada neolitici. Anunnakki dezvdluie oamenilor noi cturogtinle. Peninsula Sinai este transformatf.

dase pe Inanna este arestat gi apoi ucis din gregeald.ului.3 50 2. Conflictul dintre Inanna qi Marduk capAd amploare qi ia sfdrqit doar in momentul in care Nergal.ki yersus An unnakki An. 3. 3450 Nannar/Sin preia conducerea in Sumer.3r6 Sargon.poarta zcilor'. Civilizalia inainteazd ajungdnd in a doua regiune. cel care o tr6. care se sfdrgesc odatd cu instalarea unui faraon.371 Inanna se indrlgosteqte de Sham-r-Kin (Sargon). Acesta i$i stabilegte capitala la Agade.900 Conducerea Sumerului este preluatd de Erech.193 Este anul in care Terah. dar reuqegte sd scape printr. . vrdnd sd stdpaneascd cele patru regiuni. gtergAndu-l de pe fala pAmantului. Dumuzi. 2. fratele lui Thoth. Babilonul este proclamat de cdtre Marduk ca fiind .650 Regatul Sumerului incepe sd se destrame. Pleacd apoi in exil. Ninr-uta face prima capitald la Kish. Acesta reu$e$te cu ajutorul Inannei sd intre in Egipt prin peninsula Sinai. spre al convinge sd pdrdseascd Mesopotamia. pleacd din Africa. Marduk este zidit de viu in marea piramida. Gudea este aj utat de Thoth sd construiascd un ziggurat in onoarea Ninurtei. iar anunnakki reugesc sd anestece lirnbile oamenilor. 2. 2.255 Inanna preia puterea in Civilizalia Sumerylui explodeazd graJie unor conducitori abili din Lagash. 2.291 Tronul din Akkad este ocupat de Natam-Sin.56 An. Nanam-Sin sfideazi Nippurul.. 100-3.220 2. in Nippur apare calendmul.ki versus An unnak. 2.. Acum are loc cunoscutul incident de la turnul din Babel./Marduk. Inanna reuqe$te sd scape. Thoth a fost dat jos de pe tron de cdtre Ra. ocazie cu care capitala se mutA. cdruia Inanna ii dd putere peste a treia regiune. Grupiri loiale lui Eniil gi Ninurta ocupd Sumerul qi Akkad. desa- cralizeazd pdmdntul Babilonului. Enlil igi dd seama cd oamenii sunt din ce in ce mai greu de condus.ki 57 Regi pc 3'160 Plmint Oamenilor le-a fost datd conducerea.unnak. Civilizalia incepe sd se rdspdndeascd gi in alara Sumer. Mesopotamia. Marii amrnnakki atacd Agade. Acesta este momentul nagterii imperiului akkadian.un tunel. tat[l lui Abraham se nagte intr-o familie de inalli preoli. Acesta cste momentul in care valea Indus incepe sd se ctvllizeze. fratele lui Marduk. Sunt ani de haos. 2.unnak.

113 se na$te Abraham.024 Marduk intrd in Sumer gi se inscduneazi in Babilon. 2.unnqk. Terah pleacd impreund cu f'amilia sa in Harran. de unde revine dupi cinci ani. Conducdtorul acesteia este elamitul Kledorla'omer. 2.ki An unnuk kiversus An. 2. Terah. din Asia de Vest. Marduk se mutd in linutul hitililor. _ Era decisivl 2.080 Enlil ii incredinleazd lui Nannar. Oamenii sunt convingi cd omordrea lui a lbst aranjatl de Anr-r gi lurlil. pentru tathl sdu.041 Amar-Sin.055 Nannar ii ordona lui Shulgi sd trimitd rrupe clamite pentru a stopa revolta din oragelc canaanire.ki 59 Egiptul se imparte in doud. Abraham stdpdneqte peste sudul Canaanului. Fiul lui Marduk obfine adepJi.096 Ur-Nammu este ucis in rdzboi. pdmdntul din Shem. Mentuhotep I. PdmAntul Prinfii din Theba. Shu-Sin pe Amar-Sin la tronul din Ur.58 2./Marduk au inceput sd facd presiuni asupra nordului ce se afla sub . De Larsa elamililor in schimbul promisiunii ci vor servi ca legiune strdind. Inanna nu reuqeqte sd reziste la conducerea Erechului. devine regele Urului.029 Ibbi-Sin il inlocuiegte pe Shu-Sin.130 _ Autoritatea incepe sd se deterioreze in Mesopotamia. ghidat de Inanna. vine in Ur sprc u i*h"iu o alianld cu curtea regald.123 in Nippur 2. 2. care ii erau loiali lui Ra. Tatll lui Abraham. 2. Elamitij " ajung la intrarea in peninsula Sinai 9i la portul spa{ial. Provinciile vestice sunt din ce in ce mai mult orientate cetre Marduk. 2. El se indrdgostegte de Inana qi devine iubitul acesteia. insolit de mai multe trupe. Abraham le blocheazd accesul la intrarea in portul spafial.unnak. Ur_ Amar-Sin.unnak. cunoscut din Biblie ca Amraphel. 2. Urmaqii lui Ra/Marduk rdmdn cu sudul iar faraonii obgin tronul Egiptului de jos. 2-095 Shulgi vine la tron in Ur. ki yersus An.180 A n. formeazd coalilia regilor din est gi orguizeazd o expedifie militard in Canaan 9i Sinai.048 Moare Slugi. il inlocuieqte 2. fiind ajutat de o trupA de elitd. 2. Nabu.047 Nammu.se urcd pe tron gi devine protectorul Nippurului. Abraham pleac5 in Egipt. 2. Imperiul incepc si prospere. Lupta se extinde cltre centrul Mesopotamiei. Se decide ca Ur sd fie capitala noului imperiu.038 in timp ce imperiul se destramS.

in locuri pure. au aperut simultan in mai multe orage.ki A n. care avea ca sarcind supravegherea zonei petroliere de la Baza aviaticd din Talil. dar se pare cd forle guvernamentale au interzis acest lucru. transcrieri ale textului strdvechi.023 in jurul datei de 12 iunie 2006. 2. ki 6L Nu vreau sA spun mai multe. situat[ in sud-estul Bagdadului. Membrii au fost asigurati cd rezultatul va fi {bcut public. ordonantele divine au fost exaltate. tronul regal a fost coborAt din ceruri Drepturile au fost perfecfionate. Larak a fost an treilea gi Sippar al patrulea. impreund cu guvemul american gi britanic.60 An. unnak. Pentru a vedea despre ce descoperire era vorba aceasta a fost dusi la British Museum. AI cincilea orag a fost Shuruppak al cdrui rege am fost eu. Numai ata vd veli putea forma o opinie corecta asupra trecutului nostru. sd analizali cdt mai multe suse. Probabil ca asta a fost marea noastrd gansd de a afla de aceastd descoperire. Ziusudra. Tnblifa l: Dupd dorinlele lor. ki versus An. Fdrd si gtie exact despre ce este vorba.ki versus An unnak. vd las sd trageli conclu- ziile singuri. al doulea Badtibira. in acest mod. oficiali sau neoficiald a istoriei. au restaurat o tebhle. Enervali acegtia au plecat cdtre British Museum spre a lua parte la proiect. cinci ora$e au fost construite: primul fiind Eridu. un batalion de infanterie. Agenlia Nalionald de Securitate. .unnok. Vd recomand insd inainte de a accepta o versiune.unnak. a descoperit accidental o cutie de cupru in interiorul cdreia se aflau mai multe tdblile de lapisJazuli ce aveau gravate in ele simboluri ale scrierii cuneiforme.

templele gi magazinele.unnqk. la sursa marilor rduri trdim. Cd nu o sd uit niciodati aceste zile. Dupd ce oragele au fost distruse. intoarcerea iumimi in permanentul cerului. Fii pregdtit qi pregAte$te-!i cruoile familiei Schimbd bucuria din sufletele oamenilor.. Ea {inea in aer un ornament in formd de muscf. .Y ezi cum straluce$te precum bronzul in soare? Urcd-te pe scdri.. A fost (ilizibil) Sfarsitul tdblilei . centrele cultului au fost distruse dc asemenea. ZidColiba roqie ascultd.Uiti{e la pdmAntul pe care il intrupeazL.cel de departe" vei face munca conducdtorului tdu EA. pe cdrdmizile arzdloate. sub. toate locu- rile magnifice.kr An.dezastru. O noud furtund se apropie. Au mirosit mireasma. pe care Anu il fEcuse in focul sdu interior. Apoi pune-le intr-o cutie de bronz. . Acum. in acele zile. pdmAntul abia se Am fost dugi la locul de unde izvordsc mari rAuri. Cauti piatra din mijloc Uitdte nouA. lumea era incd Cdnd Enlil a adus uscase. imparte bogalia. o cu totul altd corabie' Scriele in tabletele din lapis lazuli Scrie-le in tabletele alese. coliba roqie.ki versus An.unnqk. zid reflectd Dijos coliba. distrugdtoarea vieJii. cdtre Utnapishtim.a Gihon. gi s-au adunar in jurul ofrandei precum mugtele.62 Atr. In acel loc indepdrtat trdim.ki yersus An. Ascunde-le.unnak. Belelili a venit. Inspecteazi funda{iile.. Aceste cinci orafe au fost desemnate centrele cultului Un vuiet a iegit din aceste centre de cult. CAnd am ajuns in acel loc de peste lumi. inundalia tr.care a viut ce a lost - ascuns. Cauta viata Renunld la bunurile lumeqti. niciodatd!. Tigris qi Euphrates. . Pishon. I. Coliba rogie. Din nou peste pdmdnturi.. puse de cdtre cei 7 maegtri zidari (masoni. in acele timpuri. a spus . Zid. mdntul..imisi si acopere tot pd_ -Dupd.Jur cd pe acest medalion albastru. C-dndva infelepciunea venea dintr-un zid de trestie. m-am adunat cu sofia mea in jurul zellor.ki 63 Acestea au lbst centrele cultului.{scunde-te in imbrifigarea lui Nibiru. parte de in oragul celui mai puternic erou. Cdnd Enlil a ajuns. dar ploile nu urlf. in fali tdbliJele.Tu". construieqte o barcl Lasd posesiunile. pusd pe o trestie 9i pe crengi de pin gi liliac. Admiri grddinile. imparre inlelepciunea. Acolo. Enlil mi-a spus.unnok. aga vei face qi tu. Altd inundalie vine. Jine sufletul in viaJi.Un vuiet perturbat de zei. Vei lua decizii pentru alta.

. An. Sippar gi Shuruppak (ilizibil) Primele orage au fost.fondate C€nd a apdrut uratul semn in degert Uzurpatorii nu au luat de seamd (ilizibil) Acestea au fost pistrdtoarele naliunilor Putemicii oameni cunosculi care au dat afard Nephilimul $i au construit temple divine. acesta a fost predes_ . . Bad-tibir4 larsa. unnak. Enlil.. Aceastd multitudine de naliuni a curs din ceruri (ilizibil) Annuaki.raqiya. etema mamd creatoare ._ _f"nt* tlnat Peste mii de ani. unnak ki An. ei au venit In cea mai violentd form5. ki versus An. ritualuri gi cerer .64 A n. ki yersus An. Enil gi Ninhursag au trimis inainte mesajele divine Ninhursag a adus schimbarea inaintea lui Enki . ordine.unnqk.. naliunile multitudinii. Acolo in Dilmun (Ilizibit) (ilizibil) (ilizibil) Marii zei s-au adunat Marii zei s-au adunat in Dilmun monii (lilzibil) Acestea au fost generaliile. Enki gi Ninhursag creatorii oamenilor cu capete negre I i Fondatorii Eidu.. invadatorii au continuat (ilizibl) An.Invadatorii tului s-au luptat intre ei pentru hogAtiile pdman_ Pentru nectarul negru Zeii se uitau trigti la ce se intdmpld $i s-au consiliat intre ei Pentru un remediu (ilizibil) (ilizibil) (Ilizibil) Annuaki au fost trimiqi in fa{d Din ceruri Annuaki au fost trimigi cdtre crealia lor I 1' I (ilizibil) (ilizibil) (itizibil) (ilizibil) (ilizibil) In acest timp invadatorii au continuat Spre oripilarea martorilor.oamenii pdmAntului au fost linufi prizonieri in propriile case (ilizibil) (ilizibil) Naliunile oamenilor se vor intoarce in pdntec in Nibiru. unnak ki 65 Tnbfila II (ilizibil) $i soarta oamenilor a fost Din prima bduturd Cdnd a intrat pentru prima oarA sub manla nectarul negru al . au venit $i au intrerupt cdile vechi pecetluitd Sfir$itul fragmentului Tdblifei III S-a stabilit cd nafiunile se vor intoarce (ilizibil) $i .

Adad lAngd Ninhursag Zeila mamd.66 (ilizibil) 1n unnak. creatorii oamenilor au a.ki versus An.i-au luat zborul De pe pdmAnt. uitata oeremonie veche Radiant cu mdinile curate std Ninhursag In fata Annunaki A administrat drepturile divine in lumina focurilor consacrate in timp ce zeiga pdntec.ki versus. iicute din trestii pure. nici zi. In tinrp ce un munte de fbc a iegit din mare Curaj6nd pe cei necuraji. Umal.eapta qi sacrul Eridu pe stinga Annuaki s-au adunat pimAnt. Belerili era prezentd Focurile ve$nice. liliac qi pin ardeau in locurile predestinate Sub grija oamenilor cunoscuji. Inanna gi Utu Enlil l6ngd Ninlil. monotonia ddinuia. nimic sd nu se intdmple pe Sfdrgitul Tablilei TIbli{a V Sfiinta migraJie peste ceruri Annunaki Zeii din apus s-au adunat in locurile sacre vechi $i noi Ea. intunelic sau lumind. locurile de (ilizibil) pe calea spre ceruri Nafiunile. inghifind cerul.4n unnak. (ilizibil) infeleapta Mammi Acum praful sufld in acele locuri. naliunile alese gi triburile au zburat. Prind cAnd nafiunile.unnak.unnak. progeniturile antice Progeniturile antice ale lui Umal au administrat focurile La trei gi doud puncte (ilizibil) au fEcut (ilizibil) oarnenii infelepti fac o ofrandd pe pdmAnt Dupi ritualul cerc. na{iunile qi triburile s-au refugiat La trei qi doui puncte. Nici noapte.teptat (ilizibil) Cu inimile grele. dar pline de bucurie au a$teptat Tnblita IV Un nou potop a verrit Din ceruri un norr potop a venit Cu Dilmun pe dr.ki Ca An. triburile . intoarcerea copiilor. triburile de pe pdmdnt s_au pregdtit in timp ce patru oameni puternici lineau qi focurile gi vdnturile Naliunile lui Umal 9i triburile s-au spllat pe mdini Au invdlat cerernoniile Ei ritualurile in acele locuri (ilizibil) prin migra{ia sfdntd .ki 67 Aqteptdnd intoarcerea lor. Marduk a deschis uga 9i fiii lui Dilmun au mers inainte Fiii lui Dilmun Tinerii bravi ai acelui orag pur Cel mai luminat dintre orage Au venit in timp ce fiii lui Eridu pregdteau masa Recitau incantalia. Unde marile rduri curgeau cdndva Praful domnegte in acel loc. Ninki.

Pentru (ilizibil) drum prin ceruri. consiliul qi annunaki au spus: Spre ceruri iqi va cduta Umal pdinea $i in ordonanfele divine igi va gdsi Umal dreptatea Unal nu va mai (ilizibil) in locurile desemnate. Simt cu toati fiinta mea ci a sosit timpul sd ne ludm destinul in mdini qi si hotdrAm singuri ce este mai bine pentru noi. La doud.unnak. Am aldturi oameni dragi. sd iubim fauna. ca aceste .kiversus An. planificatele nave. Primesc adesea intrebdri pe adresa redacliei. cu ure. Traducere din englezd de Crislian David Isdild Am fEcut aceasti scurtd c[l[torie intr-un trecut indepirtat al planetei noastre din dorinla de a va afage atenlia asupra faptului cd nu tot ceea ce este confirmat de mediul gliinlilic este adcvirat.ki 69 in acele locuri.. . asemeni mie. Eu simt ci trebuie sd fim unifi. ilizibil. nafiunile pimdntului qi triburile Au fost licuti curali din nou in acele locuri Umal a fost {Acut curat intr-o baie purificatoare Scufundat total. pomi fructiferi qi peqti de tot felul privire de ansamblu asupra intregii perioade.. nu sunt zeu sau supraom. dar asta nu md situeazd desupra niminui. ilizibil) nu va merge. care izvordgte din inimile noastre. cd libertatea existd doar in mdsura in care respectem anumite reguli gi cd Forla Creatoare cale ne conduce nu este un dumnezeu gelos qi rizbundtor. Probabil cd realitatea nu o vom ounol$tc nicirlalir cu cxactilale. sunt doar o fiinld care crede in Justilia Divind. trei puncte (ilizibil) Bravii tineri din Dilmun au pregdtit navele. cd allii sunt cei cale au hotdrAt pentru noi. cereale. propria realitate. Haidefi si ne unim gi si diruim semenilor nogtri gi Teruei iubire. Sd ne imagindm cd intreg PdmAntul este invdluit intr-o lumin[ caldd pldcutd.ki versus . Zeii din Apsu.4n unnqk.68 ln unnak. gi anume ci din ce in ce mai mulli oameni se trezesc. Inscripfionate de Ut Napishtim dupd sfaturile lui Enlil din partea lui Ea. . Am darul de a vedea dincolo de holograme gi cuvinte. acesta a iegit curat Ca qi tinerii din Dilmun (ilizibil) Au pregdtit rrava noui. sd ne congtientjzdm potengele gi sd aciiondrn in legea iubirii. Eu. intreg Universul gi intreaga Crea{ie. De aici incolo hecare este liber sI caute propriile adevdruri gi sd igi construiascf. locurile sacre. locul chinului Iui Umal a fost plegdtit Abundenta a lbst ddruitd pdm6ntului Seminle. insi este bine sd avem o contra. $tiu doar cd noi am fost finu{i in ignoranld de-a lungul timpului. flora. cu deznddejde qi de aceea vd rog ca schimbarea pe care cu tojii ne-o dorinr sd fie una paqnic5.unnqk. dupd cum spunea cineva. ci din mirii Sub indrumarea lui Umal se va (ilizibil.ki An. sd vdrsdm o lacrimi pentru fiecare fiinjd ucisd. Si nu uitali cd ei se hrdnesc cu zbalerile noastre. care cred cu tirie in accste valori gi care au riscat mult ajutdndu-md. care imi confirmd bdnuielile. migralia sfAntl Bravii tineri din Dilrlun au administrat (ilizibil) Al doilea (ilizibil) urmatoarea (ilizibil). noile nave. cu rdzboi. Au fost pregdtite in acele locuri predestinate. una pro umanitate gi una contra umanirale. Adevdr gi Iubire. Eu nu gtiu dacd este adevdrat. Majoritatea md intreabd ce sd facem. Sd ne dorim ca rdnile sAngerAnde ale Mamei Terra sd se vindece. Umal. Vreau doar sd vd spun cd aceste fiinle care ne conduc de milenii iSi bazeazd argumentalia pe faptul cd incd de la colonizare au existat doud factiuni. ma face deschizitor de drumuri.

nu vrem mdrire.I 70 An untak ki verstts An unnak ki cuvinte sA fie aqezate $i tiptuite in cdrfi. vrem ca Adevhrul si fie auzit gi in{eles de cei cirora le corespunde gi de cei ce au in misiunea lor ridicarea natiei romAne.. in care ne spune cd elitele mondiale iEi pregitesc buncire subterane pentru a scipa de evenimentele catastrolale din 2012. Mie personal mi se pare extrem de in.rdsuri. V-arn lelatat insi toate acestea pentru a putea si trageli singuri concluziile qi pentlu a vi putea face singuri alegetile. qi cd cei ccrc se srcrilicau o llceau fiind conyrienli de acest lucru? Concluziile va l'og sa Ie trageri singuri. fie spre a ne avertiza.. schirnbdri climaterice. cine sau de ce ne_a vAndut fara. . Eu cred cu tirie cd. Ei qtiu qi qi-au luat n. Totugi.. in continuare voi reproduce exact acest Lext: .. III Daci va fi sau nu va ii ceva aceasta este o intrebare la care nu vi pot raspunde. cine sau de ce are inlcres si rTe distrugi nalionalisrnul. . descoperiri gtiinlifice revolujionare.portanti aceastd dezviluire qi de aceea am hotirat se o reproduc in aceasli cane. dAndu-ne totodatd f'alse arguncnte. dar vA inlreb altfel. am sd vd spun un lucru pe care l-am auzit dc la un mare dacolog: -Tu gtii cd eristir dovezi care atesti. Vd rog sd vd rdspundefi sir. domnitori. Eu cred cd cei ce ne conduc qtiu ci anumite evenirnente najore urmeazi sd se inldmple pe Tena.La scurl timp dupd ce am publicat un articol conlinand un ultim omagiu adus celei care a fost Benazir Bhutto.. un popor care in viitor va fi liclia noii umanitili..tiinJa. care a trimis in 2008.. Noi nu dorim l. care ne <linigtesc). . ca iard5i va incepc o polemiclr cu pririrc Ia ce am lhcut noi sd meritim asta. ci dacii fEceau sacrificii pentru ca sd lie ldsali in pace cle reptilieni. o scrisoare desohisi organizaliei Project Carnelot. voci.linlic. Suntcm deja in 2010 qi ninleni nu sfrune nimic. cinc sau de ce are interes sd ne inrobeascd.projeclcamelot. nu inainte de a vd gAndi la bravii noEtri inaintagi.rguri. acest popor este un popor himit de Creator. Una din aceste voci este gi cea a unui politician norvegian. insi pe noi ne lasd in ignoranld. nu ne liudim cu aceste lucruri. despre intAlniri extratereste. .. $tiu cd rnulii vor rade la auzul acestor cuvinte. contracarAndu-i pe cei ce indriznesc sd enunte aceaste ipoteze. ba mai mult sunt anumite persoane abilitale.i apropo de daci.org. din interiorul organizajiilor se fac auzite. cu aparentul scop de a nu crea panicf... fie spre a-gi linigti conr.. e1c. daci.. din cind in cdnd. Vi amintesc ci materialul original poate fi consultat pe site-ul lwlv. la voievozi. linigtitoarc.. site pe czue de altfel veli mai gdsi inlbnnaJii despre planurile diverselor oculte mondiale gi conspiraliile acestora.

ki versus An. Planul politicienilor este sd ii salveze de aceste cataclisme doar pe membrii aga-zisei elite din care fac parte. organizate deja de armata norvegiani. Din cauza cataclismclor despre care se gtie ci umeazA sf. pot aflrma cA in multe alte_1dri. Eu am intrebat cdnd vor fi ierminate aceste construclii 9i mi s-a rdspuns cd ele vol 1i finalizate inainte de 201 I .unnqk. printre ciue gi Israelul. Din datele pe care le am la dispozifie. in addposturile sublerane.ki 73 am primit urmAtorul mesaj.000 de oameni vor fi ldsali pur gi simplu sd moari neajutoraji in intuneric. iar ceilalli vor muri. doar cd ei nu vor sd le faci publice afirmdnd cA nu doresc sd producd panicd in rAndul populafiei. trenuri rapide fac legltura intre diferitele addposturi. ei vor fi ldsali sd moarA Si nu vor primi niciun fel de ajutor. in Norvegia s-au construit gi incd se mai construiesc.E. Aceasta inseamnd cd 2. negtiind ce sd faci gi incotro sd se ducd.A 9i U.unnak. inainte de anul 2012. considertn totu. incepAnd cu anul 200g 2.elitei". rcprczentanlii guvernului rdspund cd ele sunt destinate prorcc{iei popu_ laliei din Norvegia. Ele sunt izolate de ni$te porli gigantice.72 A ntnnak. pentru cd noi gtim cu tofii ci atdt de mulfi oameni vor afla despre pericolele care ii pAndesc . rogu. aleturi de cei considerali utili pentru a realiza o viitoare reconstruclie dupl aceste cataclisme: medici.ki An. Aceasti bazd este impdrlitd in sectoare de diferite culori.. pentru a nu fi compromise diferitele zone in cazul in care survin eventuale accidente catastrofale. etc. Taberele unde vom fi cazali au fost construite cu mult timp in urma. cercetatori. se depoziteze mari rezerve de hrand $i seminle la Svabald gi in zona arcticd de nord. toate sectoarele gi buncirele sunt conectate prin tuneluri.U. rAndul lor. cunosc lucrurile pe care eu vi le relev aici. DeSi nu putem garanta ade_ vdrul celor afinnate in acest mesaj. se produca in aceastd perioadd. precum gi in alte localii din intreaga lard. Suedia Elvelia 9i au fost realizate addposturi similare. la ordinul guvernului. ki versus An unnak. membrii guvemului norvegian au inceput. in zona Mosjoen. Conform planurilor .i cA nu il putem trece sub tdcere. albastru 9i verde.600. unde avem o bazi subterand militard de mari dimensiuni. Oamenii care vor fi l[sali la suprafald vor muri cu siguranfd in cataclismele respective. douh milioane de norvegieni vor fi salva!i. Pentru a se proteja de cataclismele prezise pentru perioada urmAtoare. Eu gtiu ci voi fi trimis. Sunt mulli alli politicieni care imi impdrt5gesc opinia. (Sunt un politician norvegian $i doresc sA comunic tuturor celor care au urechi de auzit ch urmeazi o entru omeniie. oameni de $tiinta. Dacd sunl infebali de ce se constru_ iesc toate aceste addposturi subterane. cu ajutor din partea S. Sunt foarte revoltat. numcroase baze subterane 5i buncdre.

sfarsitul lumii". Mai .. ius4 nigte minciuni cu care politicienii vor sd v[ orbeasci. Moartea ei a fost una tragicd.ilor. OrganizaJi-vd in grupuri de supraviefuire. avAnd ordin sd ii impugte pe toli aceia care opun rezistenld gi refuzi sd fie inchiqi in lagdre. dupd cum vd puteli convingc singuri privind imaginile pe care vi le-am trimis. lar aceasta se poate vedea in ochii lor gi in modul in care le funcfioneazd mintea. Din fotografii veli observa cd m-am intdlnit cu mulfi politicieni notabili 9i lideri mondiali..74 An. Dacd aveli intrebdri.unnak ki 75 avem la dispozilie doar patru ani pentru a ne pregdti pentru .Este doar un depozit pentru hrand" sau ceva similar. $i vd sugerez sd privili cu atenlie in jur: vefi observa cu siguran!5 cd se construiesc baze subterane gi buncdre peste tot. de asemenea. in care planul este ca fiecare sd fie marcat cu un numdr gi etichetat. Deschideli ochii. E ca $i cum aceqtia ar fi controlali mental la nivelul fiec5rui gand. Pentru mine este...unnak ki versus An. Am cunoscut-o pe Benazir. destul de des. vd rog sd mi Ie adresali. trezili-vd! Dacd veli pune intrebiri despre aceste adlposturi subterane. DupA aceea. $i tot ceea ce spun este de fapt ceea ce li s-a spus sd zicd. armata va face curSlenie printre supravieluitori. De asemenea. Penlru ultimadatd md rog: . fiecare dintre lineli minte cd aceia care se vor gisi in oragele mari sau in apropierea acestora in 2012 vor fi primii afectali $i vor muri primii. evident cA existe numeroase semne ale prezenlei extrateregtr.unnak. respunsul oficial va fi probabil: . gdsifi un loc in care sd vA putefi depozita hrana Ei unde putefi fi in siguranfd pentru o vreme. Numai dacA acfiondm. Vd asigur ce aceste lucruri se vor petrece 100%. Acestea sunt... voi urmdri sd vd spun tot ceea ce $tiu despre implicarea Norvegiei in aceste planuri.ki An. ci unii politicieni importanli din Norvegia nu sunt ceea ce spun ei cE ar fi. Observ.DUMNEZEU si ne ajute pe toli". dar DUMNEZEU nu ne va ajura dacd noi ingine nu facem nimic. am observat cd ali scris pe site-ul dumneavoastrd despre Benazir Bhutto.urtrtuk kiversus An. Pentru mine este limpede ce sunt $i ce nu sunt acegtia.

r. triunghiuri portocalii..i ne-a oferit suficiente dovezi rn acest sens.rp".iiii". Redim in continuare rdspunsurif" u""rtuiu. . Anahzati istoria politicS recentd a Noruegiei gi veli vedea cd mereu aceiagi politicieni au condus !ara. poate cd oamenii vor supravielui datorite informaliilor pe care le-au aflat de pe diferite site-wi de pe internet. La punctele de verificare de la intrarea in frecare bazd se folosesc un fel de campuri specifice de energie prin care fiecare vizitator trebuie sd treacd.bru. .. Am omis doar unele detalii concrete pentru a proteja identitatea autorului. de exemplu. voasrre. ^intreagd In prezent.ki versus Att unnqk. dar precizdm ci el ne_a spus numele . Echipa Project Camelot: vom respecta anonimatul autorului. Trebuie sd facem ceva. i"U:t#i#LX'. la etrberali din functie 9i Ii se va refuza accesul diferitele baze subterane. Cu sisuranta cer drn <elitd> cunosc aceste lucruri.n nu_A. la alegerile din 2009. dupd publicarea de cdtre acegtia a unui articol despre asasinarea lui Benazir Bhutto] cd.aqa cum fac eu acum. <Am vizitat mai multe baze subterane.'F^.ki An ulnak. ... . care deline in totalitate controlul asupra lor. fou.. dar lor le este frici si spund Oamenii se tem pentru viala lor. Ele fac legdtura intre diferitele baze subterane. In ultimul moment. unnok. chipurile. au fost selectate pentru a Ie vizita.."a"r" iOb"7" in sursele mele. aqa cum ne-au parvenit.n_ tare autorului ei. Mijloacele de transport folosite in subteran sunt trenurile NOAH 12.t" redus. Acest lucru este deja cunoscut .Luali-a.ki vers s An. i-am adresat nigte intrebdri ..di .ki 77 Publicul nu va fi informat deloc despre acesle cata_ nu doregte._ pe ceitalli oameni llsllll lt'tod"-l de a. in Norvegia. Vd rog sd inlelegeli cd eu nu cAgtig nimic dacf. aceastd scrisoare a fost scrisd gi trimisd de politicianul norvegian celor de la Project Camelot in 2008. Eu am ca Ls[ necesar sd spun publicului ce se petrece. ) sum.76 An.d". Uni lmpreuna pentru a rezolva nunreroasele probleme cu care vd veli confrunta..: Ir din a$a-zisa <elitd> cunosc existenpi adaposturilor subterane qi planurile de a salva numai o partt din poprtugiu No. trebuie ca ei sd creasci gtiind cd pdrinlii lor au fEcut ceva pentru ei . In acest moment nu md gdndesc decdt la viitorul copiilor mei qi la viitorul tuturor celorlalli copii care vor cregte in aceastd <noud lume)) crue se prefigweazS. existA o serie de simboluri.u."*alo*. doar anumite persoane. doar cd pe rdnd. "onsiderut Nu imi este fricd de moarte sau de lucruri de genul acesta.unnak._ ca dacd vor spune ceva despre aceasta'vor Toti politicienii din Norvegia care fac pane sd. ilpr. Atunci cAnd va veni momentul. Ne_am deplasat in subteran ct. guvemul FRP va prelua puterea gi Siv Jensen va fi ales Prim-ministru.uptim..:'"t^:Xt "al { i-vd for[ele cu rii.. Probabil nu voi avea decdt probleme datoritA acestor v[ . atunci cand va sosi momentul. Ca argument suplimentar.este important sd inJelegeji acest lucru. oferindu-vd aceste informa!ii. Vd rog sd faceli publice aceste informalii pe internet. Alegerile sunt toate trucate gi aceleagi persoane din elita puterii sunt alese de fiecare datd. i. Eu delin do'vezi'in sprijinul afirma{iilor pe care le fac.ulpf... Eu am fost un grup restrAns. spun toate aceste lucruri.t. de asemenea..semenea. guvernul va dispdrea farn ili i le. trenuri speciale. ele sunt in principal utilizate de amatA. existand o refea de tuneluri speciale penhu aceste trenuri. pot sA vd spun de pe acum [aga cum rezulte de mai sus. Am i".. Pentru a clarifica diferite aspecte de interes ridicate de aceastd scrisoare. Cu tot respectul. .

pozi_ gionate in dreplul umdrului.. . pulin TREABA. pentru a ne pdzi qi a ne insoli. [pentru protecfia d epartamentul in care a am primit ordin sd mutdm itar.luii_ fica unele detalii..N Jeil i'. Era ca intr-un film qtiinfifico-fantastic.ry* lnrenor.urri"tuiJr. constltule rnlbrmatii suplimentare.E. Eu qi grupul meu am fost dugi de cei imbrdcaJi in uniforme negre intr-o altd Iocafie.musilel. de aceea m-am gdndit cd ele trebuie sd.u-ur.care o cunosc pi in niciun caz in norvegiand. * Semnele nu erau.up. ca un fel de piramiaa . paragratet. domnule. chiar inainte de a porni se puteau observa acele cristale mari. dar erau suficient de clare penku a le vedea. cA iformele cunoscute de noi. ..." . am vdzut cd in bazd erau oameni care lucrau la acele cristale albastre.oi. de culoare albastruviolet.. deoarece l"_am lrazut ere erau tn parlea stengA a unilormei negre.nur"u. Acestea erau mai rnari . sau cel pulin a$a pfuea.. am fost imbarcati ir camioane i" fil" *or'"si . insemnele nu erau foarte mari.Nu trebuie sd gtifi acest lucru.. ceilalli colegi ai noqtri s-au deplasat in alta parte.... . din mijloc era de fapt o sageard orientard inspre :::^|.rirui Ianga"#T .. dar Iiniile orizontale nu erau Iegale de cea venicalA ca 1a. cele portocalii avrind un n triunghi verde. . dar care nu te orbea gi chiar era pldcut sA o privegti. Nu suntem. am pus qi inro.:lil":...lXfr de n.."lar." * In partea din fa{6 erau scaunele operatorilor.. Apoi am traversat un tunel lung de 500 m.... triunghiurile erau pozil ionate in jos.elo. .a . aveau dimensiuni obignuite. Avea lorma unui . fie sursa de putere folositd pentru alimentarea trenului. acolo fiind mult mai mulli militari inarmali.pecriva..ki versus An unnak. care iradiau o lumind de aceeagi culoare. fiind in interiorul unui asemenea subteran uriag gi fiind pdzifi de atatea gdrzi inarmate? :l Apoi am fost invitali sd urcdm intr-un tren.rr." p"il. .unntk.ki 79 postdri. ... Md intrebam: . Am trecut de acele u$i imense. ) aceasta doar ca sd dau deasupra pieptului gi pe gepcile pe care le purtau. Funcfioneazi prin intermediul unor cristale albastre cu energie.. Nu vreau sd induc in eroare pe nimeni.. CAnd am ajuns la capdtul tunelului.ii-'TX"'rH'# gi asta?" $i am fost cam speriat la inceput. .. Mie mi s_a pdrut a fi asemdnelor cu litera.. Nu am vazut niciieri astfel de cristale care emit energie luminoasi.Ce este acesta?" El a rdspuns: ..ie.. deja protejafi. Fac in vileag . ::?r:i:.ce mai e mat mutte intrebari sursei -^lr3::j^".pentru propria noastrd proteclie".. ii'uu. cred. am fost rugali sd ne punem ni$te mdgti pentru .. Am fost imparfiti in grupuri. Cu tot respectul. djn c6te imi iduc aminte.proteclia noastrd". primite ulterior.E. * Mai tArziu.a vlemulilot care vor urrna. duna ce am pus o serie de intrebdri suplimenrare p"ntru u." Mai rrirziu.'i:?H# Fj iul .T"to1: dupd posrarea de mai sus...ki An. re. Cel pu{in a$a parea. mea qi poate cd unii oameni vor"""u reugi .urnuir.. .3.78 An. ::3:1. oare.. acest simbol nu este o literd in nicio limba oe ..uu un "itTI slmbot crudat in interiorul lor. O sd urmdresc sd vd spun tot ce $tiu despre aceste trenuri.ki versus An unnak.. era un gemule! chiar in spatele lor gi..E.. cdnd am u..trnnak. Apoi am urcat gi l-am intrebat pe unul dintre gardieni: . Mb g6ndeam.. Md aflam pentru prima datd intr-o astfel de bazd.

Apoi am trecut prin acel cdmp de energie gi am ajuns intr-o altd camerd.al1ii" in afard de oameni?? * La punctul de control unde era acel cAmp energetic prin care trebuia sd treci se afla acel ecran despre care am menlionat inainte. Din prima cdl6torie..unndk ki 8l murt mai arbastre si oamenll purta! magti albe cu ochelari de protectie si rnoepanau de .. .'i.'rp"i.r_ii. .".i mare..i. Unul dintre gardieni a spus ce a$a se petrece cu toli prima datd.ie.Impur] Dupd ce am ydzul aceasta. vagoa- circulau cu o vitezd ater de sftAfulgerare luminoasd."# in lungime. lumirJ s_a ". mai degraba le concenfezi asupra propriului stomac cdnd te afli in interiorul unui astfel a" u*. Trenurile erau ase nelor de metrou. Nu am inJeles ce scria.dar singurul lucru pe care am putut sd-l citesc a fost HUMAN . Nu puteam si vdd celelalte rorul se miecd ae" a. incAt vedeam doar o Cred cd ele funcfioneazd pe frecare.il. + Exista.PURE .. "..l.r#. .ki versus An.?ll: mativ 'j. dupd ce am intrat in politici.u ln Jur. i. am aflat $i alte detalii despre ce se afla in restul bazei gi care era destinaJia ei. ceea ce v-am povestit deja.ki An. cea mai putemicd impresie a fost legatd de aceste trenuri: ele se migcd foarte repede.'i."niiT:l ili:.rau o mulllme de aslfel de trenuri.l".. Nu mai vizusem aga ceva inainte.unnak.'. ca ve spus sd ne indepdrldm de zona respectivd... pentru l0 persoane gi cabina opeiatorului. ai. gardienii ne-au spus ci vom crisrale cdnd erau sudbeiute de de acest fel de cristale.. [Fiinle umane . F.ki versus An unnak.iJ:'. a$a cum pdrea. . pe care scria HUMAN .' ..:tTrJ"T:*il: dinduntru. in ..ld i. vd amintili cd v-am povestit despre acel cdmp de energie prin care trebuie sd treci. ne era rdu qi mie gi celorlalli colegi ai mei. Am observat un ecran pe un perete. p.unnak."nsu. '-'-'-' ?.ece era acelagi gen de lumind _ sau a$a mi s_a pdrut miei Dacd imi amintesc mai multe detalii. dar nu loarte mare. pnve.NOT PURE. [Observafia celor de la Project Camelot: agteptdm clarificdri asupra acestui lucru] Gardienii ne-au oprit qi ne-au spus sd ne schrmbam hainele in altd camerd gi apoi si mergem cu ei. dar ni un .liangd r\e-am aproprat la aproximativ 20 m de ele.n..ii"iji'ra :::::_1."u-a".. Apoi totul a devenit foarte ciudat. $.#.p.T##. Acolo erau gardieni inannali peste tot. cu litere ciudate.*:i*:. fird n n. .""rura intoarcerea lor. Mi gdndeam ca nu aveam ce cduta acolo gi eram pulin speriat..li.a" i". Cdnd am ajuns afard..**ri J"". avea o formd ascufitA in f.i. Atunci cAnd am ajuns in sta!. Dupa ce am fEcut ce ni s-a cerut. o .".NOT PURE. uit"ru.. gi c fost destul de bine. cd acele cdmpuri de energie nrin de a inlra ii baza. .t.Fiinfe non-umane .'. Pe ecran scria ceva intr-o limbd ciudatd. Am fost legali cu .80 decAt cele An.i. ni s-au dat ochelari de proteclie gi ni s-a cerut se trecem prin sistemul de verificare.#.arcursut cllitoriei..u rusr p_rea mare $r ml s-a fAcut rdu dupi aceea.PURE . deoa.$i un spaliu pentru mar6.i"rr""ril. m-am gdndit: Existd gi ..NOT HUMAN .Pur ."*:?:i Mai tdrziu.. Tunelul acera de * ceea_cepermile "t'tt "t"tJ. repede. e 'fi. si [-.a f. Trenuriie _scaune se puteau conduce in ambele .. Dedesubt mai era scris ceva..^ntr-un gen de "i tunel aspirator.NOT HUMAN . ca acel <E> despre gare v-am povestit .ilj%"# r"'"i"a i. nu am vdzut niciodatd nimic asemdndtor..

Oamenii de gtiin!6 au urmdrit evolulia acestei planete misterioase de mutia vreme..rnci cAnd misiunea noastrd s-a incheiat. cu scaune. ceva se va petrece in anul 2012 gi pentru ca oamenii din elitd sd supraviefuiascd. a$a am crezut inifial. nu mai aveam ceasul cu mine gi de aceea pot doar aproxima timpul petrecut acolo. iar recent au fost transmise primele publicului ceea ce se va petrece qi am fhcut tot ce am Nu doresc sd provoc panicd Vreau doar sd spun Cu tot respectul. pentru a supraviefui in interiorul lor in cazul unor cataclisme. dar orientat altfel. Dar am mers pe orizontald aproximativ 3 minute.unnak ki versus An unnak ki 83 merge mai departe.. cu vArlul in jos. fNurne furnizat. am inceput sd cercetez mai in detaliu. Nu pot sd apreciez ce se va petrece exact gi care vor fi pericolele.ki An. cale vor fi folosite de cei din elitd.]> Project Camelot specificd cd nu existd date Stiinlifice u"*u"t"u in avertizarca pe care o face sursa' Informaliile . * In lift. Deoarece imi ldsasem toate lucrurile la punctul de control. care urmau sd ne ducd jos. m-am intrebat: cat de mare este acest loc? Tocmai am parcurs kilometri intregi de-a lungul unui sistem feroviar. in jos. cel pufin... gi incd mai este? Apoi am fost dugi la un sistem de lifturi. cred cd acest cataclism este legat de . membrii . $tiu c[ existl l8 baze in Norvegia. Tot ceea ce pot sd vi spun este cd.elitei" mondiale se vor retrage in acele baze pe care le-au construit de-a lungul ultimilor 40-50 de ani.ki versus An. cdnd am intrat in politicd. Din tot ce am aflat pAnd acum. Am aflat cd aceste baze sunt . Guvernul cunoaqte acest lucru gi il Jine secret fald de public. Dar ceea ce gtiu precis este cA..literd" carc semdna cu simbolul folosit uzual pentru ci$tile audio. Mai tdrziu. se vor folosi aceste adiposturi.. deoarece nu sunt om de gtiinfd. inainte de 2012. Va exista o ameninJare din exterior. imi amintesc cd am vdztt un alt sintbol .o . din armatd qi de o parte privilegiatd din populalie. deoarece aveam nevoie de mai multe rispunsuri.. Acest lucru md revoltd gi deopotrivd md sperie.82 An unnqk. .arcele" de salvare ale guvernului. Din nou..unnak. sau. md gAndeam cd lumea nu cste ceea ce pare a fi gi cd multe lucruri sunt ascunse publicului. atr. .Planeta X" (planeta Nibiru).

trezirea celor adormili gi pentru aducerea la lumind a adevdrului. dacd se va considera necesar. pentru a-l proteja de . com/planetx/2006/planetx-2006-04a/ L sht a urmdri ceea ce Henry Echipa Camelot: In perioada care va urma pdnd in 2012 9i dupd aceea vor iegi la suprafall multe opinii diferite. cu orice pret.al doilea Soare".unnqk. de asemenea. Ne-a invitat sd-i trimitem orice corespondenld relevantd primitd de noi de Ia allii 9i vom face aceasta prin selecfie.. cd aceste facilitdli existd gi ci atdt Suedia. ca mesajul sau sd se concentreze mai degrabd pe probleme sociopolitice decdt pe cele qtiinlifice. Dupd o sdptdmdnd de linigte. Echipa de la project Camelot munce$te din greu la un documentar care va prezenta posibilele scenarii pentru viitorul umanitilii. Pentru mulli dintre ei aceste informa{ii nu erau noi. Am luat legdtura cu mulli prieteni qi corespondenli din Norvegia gi Suedia. atAt cele pozitive.ki versus An unnak.ki versus An unnak. Unii dintre ei ne-au oferit cdteva detalii interesante. Suntem cu toJii co-creatorii lumii in care trdim. De cAnd am postat scrisoarea primitd de la wr politician norvegian referitoare la bazele subterane qi la faptul cA (elita) din acea lard se pregdte$te pentru un viitor cataclism planetar. Am lost incapabili sd rdspundem la toate. noi sperdm sincer ca prin rugdciunile gi intenliile noastre benefice sd ajutdm la stoparea evenimentelor catastrofale care se preconizeazd cd vor avea loc. referitoare la necesitatea de a merge in subteran. Ne-a promis. Unii chiar au cerut sd ii punem in legiturd cu politicianul care a scris acel articol. Vd indemndm pe fiecare dintre voi si participali in mod congtient la co-crearea unui viitor pozitiv pentru umanitate qi sd colaboraJi cu noi pentru . cA va desena simbolurile extratere$trilor pe care le-a vizut gi ni le va trimite prin fax. Mesajul sdu este foafie imporlant gi am hotdr6t sdJ publicdm in continuare. cutia noastri de corespondenJd s-a umplut cu mesaje din intreaga lume. Unul dintre corespondenJi a confirmat o mare pafte dintre aceste detalii. dar am citit cu atentie tot ceea ce am primit. in totalitate (omitdnd doar iniormaliile personale.84 An unnak. Pe toli cei care au pus intrebdri de bun-sim! despre autenticitatea lui (a politicianului norvegian) ii anr-mjdm cd am fEcut tot ceea ce am putut pentru a-i verifica identitatea $i autenticitatea gi suntem siguri cA el este exact cine spune ca este. cdt gi Elvelia au baze subterane pentru a proteja intreaga populajie. Am primit confirmdri precise de la doi oameni de qtiinjd qi un fost colaborator al serviciilor secrete. din motive lesne de inleles. El este bine. dar doregte sd rimdnd discret.ki 85 nu explicd exact cum sau de ce (planeta X> reprezintd o astfel de amenintare $i de asemenea. ne-am auzit cu sursa noastrd acum cAteva zile.ki An. ci doar le confirmau informaliile pe care le aveau din alte surse. prevestiri gi dezvdluiri din interior. in fiecare moment. a fost construit pentr-u numegte. fiind politician. Esre plauzibil. Degi in acest documentar nu se menfioneazd. Pentru mai multe informalii despre <planeta X> 9i ceea ce s-ar putea produce. Sud (http ://yowusa. nu existA nicio informafie clard. cAt gi cele negative. Project Camelot vd roagd si vizi_ cAtre allii) cd Telescopul de la polul ml). Semnatarul scrisorii spune doar ceea ce $tie $i nimic mai mulr.

in caz de urgenjd. in oraqul unde m-am ndscut gi am locuit inainte de a pleca din Norvegia. faptului cd este creatA pentru o situatie de urgenl5. dar nu este sigurd de dimensiunea ei. cu cAJiva ani in urmd. care monitorizeazd o zond imensA. din cAte a . gi ea este o ferneie care se tine de cuvAnt. nume gi ambalaje ale aceloragi produse care sunt definute de cdtre cei din . cianul norvegian gi inlormaJiile pe care vi le-a comunicat ?n scrisoarea lui cdtre voi. cum ar fi ea gi diferite personaje din armatd precum gi alte persoane importante. norvegian. a spus ea. dar nu i-a fost permis sd intre in acele camere. Iatd in continuare mesajul corespondentului nostru: <Stimatd echipd Project Camelot.86 An.ki An unnak kr versus An unnak ki 81 autoritAli). desPr localia unei astfel de ba Este intr-un munte mare. Mi-a dat. exceplia Mama a relirzat sd-mi spund orice detaliu despre aceasta. care a lucrat rrurr guvernamentale.unnak. Doar anumite persoane vor fi primite. care a fost gi el acolo. iar aceast' bazd subteranA este foarte mare. h yersus An. de asemenea. care conduc aceste corporaJii in totalitate. Acesta mi-a dat ceva mai multe detalii. iar sferele sunt probabil nigte radare putemice. gi o fotograhe cu o bazd aflati in Sorreisa gi mi-a spus cd aceasta este o altd bazd sublerand. ceva ce ei gtiu ce se va petrece curAnd. Cu o altd ocazie am reugit si port o disculie scufid cu un alt angaj at din armati. Cunosc deja a:ndnuntele despre depozitul de la Svalbard. Trebuie sa recunosc cd am gAsit aceste informa{ii destul de fasci_ nante. baza este uriagd gi cd are multe camere.. Ea mi-a spus $i alte lucruri interesante. care atunci cdnd au fost ficut publice. Am atagat poza aici. A mai spus cA nu poate sd-mi spuni mai multe despre ceea ce se afld in interior sau cur1l arata aceasta. Tocmai am citil arlicolul dumneavoastrd despre politi. mult mai rnare decAt cea de la Baneheia. conduse in realitate de o m6nd de oameni. m-au ldcut sd md gdndesc cd trebuie sd existe un motiv special pentru aceasta. mama mi-a spus cd restului familiei noastre NU i se va permite sd intre acolo.elita" societdlii noastre. Familia sa deline informalii asupra facilitdlilor pe care susa noastrd (politicianul norvegian) le_a rapofiat. fiind condus intr-o camerd speciali unde a lucrat cu computere conectate la sistemele militare. cu diferite destinafii. politicieni. de asemenea. cum ar fi cA marile corporalii ale lumii din domeniul electlonicii sunt. dar acegtia creeazd diferite mArci. cu.unnak. fiindcd ajurat in faqa oficialitdlilor sd nu spund mai mult. Locul se nume$te Baneheia. toate. evenimentele din preajma anului 2012 etc. $i eu sunt. in ceea ce privegte baza de la Baneheia. El mi-a spus c5. Mama a fost gi la altd bz\ in zona numitd Evje. provin dintr-o familie de militari qi qtiu de la mama mea. In aceastd foto se vede partea de la suprafald a bazei. oameni de Stiinld $i alli civili pe care acegtia ii consider5 impoftanli. Dar el a spus ca. Mi-a mai spus cd gtie de existenta unei baze qi in zona Stavanger. cu privire la bazele subterane.

acea locafie ar putea sd gdzduiascd cAteva mii de oameni gi cd era extrem de mare qi echipatd cu tehnologie permanent cu planeta Marte gi cd dispun chiar de anumite porli stelare (stargates) de acces la planeta Marte prin care pot cdldtori pAnd acolo in cAteva secunde. gi lucra la materiale matematice gi gtiin{ifice extrem de complexe. unele dintre vechile buncdre qi sisteme subterane au ramas in continuare acolo. El mi-a confirmat faptul cd existd o mullime de baze subterane gi cd in unele dintre acestea au loc tot felul de experimente qi cercetAri ciudate legate de: cdldtorii in timp.I 88 An unnak. mi-a furnizat. El mi-a spus cd oamenii <elitei> sunt in contact de conform propriilor sale relatdri. cdldtorii in alte dimensiuni.ki An. In primul rAnd am sa vi prezint nigte hdrli gi fotografii ale zonei in care se afli aceastd bazd subterand despre care am mentionat anterior (de la Baneheia). Cu toate acestea. am ajuns intr-o . La un moment dat.egian pentru controlul qi supervizarea transportului feroviar) mai mulfi ani. acest articol nu mai este disponibil pe internet. El a sus{inut ci se lucreazi la <terra-formarea>> lui Marte. Personal am vizital citteva dintre acestea.ki versus An unnak. Din pdcate. in loc sd foloseascd nave spajiale. patru au murit de cancer. gi cd el insugi a parlicipat la procesul de re-creale a unei nave spaliale pentru care s-a folosit simularea pe calculator qi mi-a aritat scheme complexe (generate pe calculator) precum qi ilustralii cu aceastd nav6. pe care mi le-a arAtat gi despre care am discutat in mai multe ocazii. de asemenea. aceasta insemnAnd a face posibild viala pe Marte pentru oameni. accesul persoanelor neautorizate liind interzis in acea perioadd. cdnd mama incd lucra pentru ei. in fotografia de mai sus apare zona Gimlemoen care a aparfinut armatei. in 2001. Recent au inchis in mod oficial toate operaliunile militare in zona Girnlemoen gi au transformat-o in campus universitar. un ziar noruegian din oragul Kristiansand. El era intr-adev[r un individ extrem de inteligent. Mafte este o planetd mai mult sau mai pulin moartd la suprafale. tehnologie extrateresftA etc. a fost crescut $i pregdtit ca se lucreze pentru guvern incl de la o vdlstd fragedl.unnqk ki versus An nnakki 89 v6zut. Aceaste inforrnaqie a fost publicatd in Fedrelandsvennen. vArf De asemenea. Am fost acolo de mai multe ori. s-a aflat ce din $apte oameni care au lucrat impreun[ la unele proiecte in aceastd localie. informalii uluitoare referitoare la bazele subterane gi la alte activitdli ale guvernelor. care erau amplasate la o addncime foarte mare. personal pot spune chiar genial. din cauza inteligen{ei sale $i a altor <abilitdfi> pe care le avea. Unul dintre prietenii mei. care a lucrat pentru NSA (Inspectoratul norr. in acest moment.. Pot sd menlionez totuqi cd el a fost adoptat de mic Ai. degi pare se existe ceva viald in subteran. prietenul meu a dispdrut subit qi ?n ultimii ani nu am mai putut sd iau legdtura cu el.

ru. care avea pe ea o roate nr incuietori. Aceste construclii gigantice sunt in administrarea armatei qi au fost construite sub directa supraveghere a acesteia. in afard de Probabil cd la prima vedere vi se va pdrea greu de crezut cd existd guverne. Structura albd din dreapta reprezintd alte clidiri care probabil deservesc baza.unnak ki An unnak. Acestea sunt cele care se cunosc. Vd daji seama cate sunt incd ascunse publicului larg? Nu trebuie sd ai o imaginalic apocalipticd pentru a realiza faptul cd ele au fost construite cu un anume scop.I 90 An. nu am nicio idee. Aceasla este un lucru ciudat. Franla.ki versus An.unnak. Ce rost ar avea aceste addposturi care sc intind pe sute de hectare qi care sunt construite sub forma unor orage! cu locuinje avdnd surse .30 miliarde de dolari. cd sunt baze militare sau depozite. in baza unor informafii precise. cu lacuri deasupra.-ului. presdrate pe intreaga suprafa![ a Terrei. in partea superioard a acestui munte. VA dau dreptate. organisme. Aceasta a fost in Gimlemoen. dar. Ceea ce vd pot spune cu siguranld este faptul cd lumea pe care o cunoagtem nu este ceea ce pare gi cd aceastd magindrie a dezinformdrii este bine pusd la punct.ki versus An unnqk ki 91 camerd mare. aga cum am menJionat mai sus. iar noi ceilalli nu $tim nimic. vd rog sd vd facefi propriile cercetdri gi si trageJi propriile concluzii.F. cu uga metalicd uriagd imposibil de deschis. SUA are 130 de baze subterane qi un <buget negru> alocat acestui tip de activitate de aproximativ 1. cu o ugi imensd de fier. Struc incadratd de cerc este intrarea care duce in munte. Dupd cum vedefi. am gdsit un buncdr care merge mult in subteran. oameni care sunt implicafi atat de tare in aceastl teorie a conspiraliei. nu au voie spun cd Norvegia nu este ca Irakul qi nu are nevoie de astfel de baze subterane $i de control militar. iar in camerd se afla apd de jumdtate de met. Rusia. sunt informalii menite sd ne adoarmd vigilenla. precum gi la poli. Nu uitaJi ce se cunoa$te existenla unor adevdrate orage subterane. Nu am putut sd deschid gtiu ce se afla in spatele ei. China. deoareie ar-r o mullime de antene qi alte dispozitive ciudate pe acoperiq. lumea in care trdim ne-a transformat in roboli bine structurali. care bdnuiesc cd asigurd pdtrunderea aerului in bazd. astl'el incdt addncimea la care se afld baza in interiorul muntelui poate fi doar speculatd. deoarece Norvegia nu este o lard in care politigtii sau militarii sd aibd arme asupra lor. este un munte uriag. De asemenea. fiind desp[rtiti doar de apa rdului.une atit de pregnanti incdt s-a transformat in propriul nostru dugman. Aerisirile sunl plasate in zone inaccesibile . ) Am descoperit ceva care seamdni cu nigte gduri de ventilare. ducAnd la acea camerf. Am observat de mai multe ori personal mililar inarmat in fala intrdrii bazei menlionate. Elvelia. De fapt. Ceea ce ne spun ei.i departe de orice drum. Chiar dacd aceste informalii vi se par de domeniul S. Nu cred cd cineva qi-ar fi concentrat atenJia qi finanlele degeaba. observali c6 munlii Gimlemoen gi Baneheia sunt foafte apropiali. De asemenea au apirut informalii despre existen{a unor asemenea baze subterane situate qi in alte localii cum ar h: Alaska. cu o intuilie blocatd gi cu o rali. Dacd exista vreo conexiune intre bazele din Gimlemoen gi Baneheia. pe sub rdu. cazul in care guvernanlii qtiu cu siguranli cd ceva cataclismic urmeazd se se petreace. in mijlocul pidurii.

in misiunea lui. valuri de iubire te vor invdlui qi vei fi apdrat de orice va veni. climalizare. Frica nu este a noastrA a oamenilor. cale afirmd cd in urma prefacerilor.92 An unnqk-kiyersus An. gi da sunt nalionalistd. cici traim intr-o mare informalionald in care totul se propagd asemeni unei unde gi a cdrei reverberalie se intoarce mai devreme sau mai tdrziu inapoi. o parte din teritoriu va fi acoperit temporar de apa. sd ii batjocorim sau mai rlu si ii ucidem. Vor veni in curdnd vremuri in care vom fi indemnali sd ne rdzbundm pe fralii nogtri. canalizarc. inducerea ideii de a fi mai presus decdt celllalt. Eu sunt nalionaliste. dacd suntefi oameni. Creatorul ne-a fEcut egali gi ne-a dat spre desdvArgire un loc pe aceastd supelbd planete albasfA. L-rtotdeauna cdnd veJi fi pugi intr-o asemenea situalie sd ve gdndili ci ei sunt fra{ii noqtri gi cd toli avem acelagi pdrinte. etc. El ne-a IEcut asemeni Lui gi ne-a dat cel mai minunat dar qi anume acela de a crea. dar cl. dacd nu pentru a addposti la un moment dat un num6r finit de oameni.. Noi toli suntem frali in1o1i 9i strdluce$te aceiagi bucdficd de scdnteie divind. dar mili la nivel vibrafional. Din cate $tiu gi in Romdnia existd asemenea baze. sa cream haosul. ca in acest univers ceea ce semeni aceea vei culege. De aceea suntem astlzi aici. sd ii atacdm. sd nu vd fie frici de ceea ce va veni. care deschide orice poartl este cheia iubirii. Cred cu toatd tiria in bundtatea acestui popor. $i mai cred cd tocmai de aceea Romdnia a I fost supus[ in ultimii ani devalizdrii gi distrugerii. Nu am argumente care sd suslind aceastd ipotezd. $i cel mai important lucru. Calea cdtre care ne indreptdm este cea de unicitate a conEtiinfei. Numai infelegAnd acest aspect vom putea atinge desdvdrgirea. ci este bun qi drept. $tiu cd vi se par cuvinte mari. Se pare cd noi am ales. EL nu ne_a impa4it pe nalii $i nici nu ne-a dat in st[pAnire parcele de pamant. Eu consider ci a venit timpul sd ne fEurim propriul destin prin propriile potente. Nu este suficient sd md programez pe mine ci strddania mea trebuie sd cuprindd intreaga lume. ea ne-a fost indusd de milenii pdnd cAnd a devenit una cu natura noastrd. au fost construite pe vremea vechiului regim cu scop niilitar. Dacd emili grAnduri de iubire. EL nu a dat anuuritor persoane dreptul de a liotdri in numele majoritilii gi Dici nu i-a licu1 stapani pe resurse $i bogalii. dar intr-un mod diferit de ceea ce se intelege in mod normal prin aceastd afirmafie.ki An unndk. i ilor. de control al teritoriului. .unnak. de unicirate dar in sensul meschin al cuvdntului.ki versus An unnak ki 93 de curent proprii. Trebuie sd inlelegem odatd pentru totdeaund cd la nivel subtil noi toJi suntem o entitate gi formim un intreg. Dar dacd v-a!i uita in jur a1i vedea cd toate I mbardament informalional. in spiritualitatea noastrd. I brlizarea unitdlii nalionale. Noi suntem divergi sub aspect fizic. S_a I incercat prin toate mijloacele anihilarea unitdlii nalionale I 9i a istoriei. din neptiinld sau sub falsi indrumare. Creatorul nostru nu este gelos gi rdzbundtor.reia universald. Noi toli suntem pdrlicele din acelagi Creator. dar lara mea este Terla gi md consider egala tuturor fiintelor de pe ea. Deci. se ii asuprim. care insd nu au amploarea celor din striinatate. Am fost adesea acuzatd de nafionalism.

Problema pe care doresc sd o aduc in disculie este cea a dezastrului din Gloful Mexic. imaginali_vd cd IV Urmdtorul dialog. Robert: Dupd cum gtii.ki toli minunalii.ln unnak. dar nu mai am de gAnd sA me intorc aici. dar din cdte se incearcl captarea A: petrolului. sd vedem cAt rezistd valva. insd pe mine m-a dezamdgit. Vin din cAnd in cdnd spre a-mi vizita pdrinlii. gi noi in Ag. in mdsura in care ili poli pdstra independenla in momentul in care primegti fonduri de la guvem.Atori intrd in subteran. bunii nogtri cond. care $tie cam ce am frcut eu in ultimul timp gi care imi cunoa$te preocupArile.94 . Cu toate acestea simt cA am datoria de a spune oamenilor anumite adevdruri pe care le cunosc. bdnuiesc cA afi intuit ghilimelele. Este un vechi prieten. Aryana: $tiu cd tu lucrezi in cercetare. noastre. a alimentelor. BdnurrediaEutlcolo. Jara in care locuiesc mi-a dat posibilitatea de a trdi demn.Am inleles cd s-a reu$it montarea unei valve care a qprit scurgerea.ki versus. md rog. Venit in vacanjd in Romania m-a contactat $i mi-a spus cd vrea sa imi povesteascd anumite evenimente cu care s-a confruntat in ultima perioadd. $tiu cd tu spui ca acesta este un pamant binecuvdntat qi cd va fi ferit de multe rele. pe propriile-mi picioare gi de aceea consider cd acolo este locul meu.vrea sA vd propun un scenariu.. etc.. magnificii. eu nu mai am nicio legdturd cu RomAnia. R: Se incearcd captarea. Am auzit. Suntem un organism independent. a solului. pe care xrmezd sd viJ relatez l-am purtat cu o persoand care face parte din mediul qtiinlific $i care in prezent lucreazd in striindtate.tnnak. M-am angajat la o firmd care se ocupd cu cercetarea mediului. R: Da. . iesc cd gtii ca s-a produs un-eiEnlilcnt qtiu Da.4n.

Este cea mai impofiante zond. respectiv ecosistem. Acum au incercat British Petroleum $i uite ce a iegit. Asta va amplifica gi mai mult efectul. sunt Louisiana qi Florida.unnak. tot degeaba' A apirut o noud A: Care? tAqnegte R: Solul s-a crapat in dou6 locuri 9i petrolul va opn tn liber gi nestingherit pe acolo qi nu pare cd se rialele biolog bdteau caP in voci gi argum .A fost o mare gre$eal5. De scafandri nici nu poate fi vorba. Este pentru a doua oarA in istoria umanitAlii cAnd se incearci forarea la o addnc. In prezent nu se $tie exact nici mdcar cAte tone de 1i1ei s-au scurs. ki An unnqkkiversus An'unnakki 9'7 Plesiunea este uria$e. milioane de litri de Ji{ei s-au scurs zilnic in Golful Mexicului. insb firi sncces. Este o catastrofE. de exploatare piscicolS gi de aceea impactul asupra acestei piele va fi enorm. A: Dar pot rezolva problema? R: Din cAte vid nu. turism. ceea ce ar duce la o catastro{E ecologicf. Sunt experli care avertizeazd cd in cazul unei noi erupfii. Se pot face doar estimari. stridii gi creveJi. Nu avem de-a face cu o cantitate finitd de produs sau cu o scurgere ce poate fi cuantificatd. Prima datd au forat ru$ii. dar nimeni nu gtie cdt va curge.ime atat de mare. Gandegte-te cd din 20 aprilie. insd diferd mult condiliile. care s-ar putea intinde pe zeci de ani qi care in cel mai riu scenariu ar putea fi globali.i cicloni. Nimeni nu a mai lbst confruritat cu a$a ceva. ki v ersus A n unna k. Poate doar la evenimentul de la Valdez. scoici. pescuit. Grav este cd s-a intAmplat intr-o zond instabild climatic Ai intr-o perioadd in care sunt a$teptate uragane .96 An. care se pare cd au ajuns la o adincime nemaiatinsi. datoritd existente adAncimii mari la care se afli 9i a presiunii acolo. Unde mai pui cd este gi sezonul in care peste golf trec zilnic milioane de pdsdri care se duc c5tre linutul Louisianei. de cAnd a explodat platforma 9i prine in prezent. S-a incercat trimiterea unor submarine robotizate. A: Sd sperdm cd noua instalalie va !ine' problemA' R: $i dacA $ne. dupa Alaska.De aici se oblineau cele rnai mari recolte de pegte. in prezent zonele afectate. nici nu mai poate fi vorba. $i asta nu este tot. in a1'ara celor din imediata apropiere. De restul. Aici vorbim despre o exploatare marind. viteza valului de lifei ar putea cre$te.

unnak. Bineinleles cd teoria este contestatd.ki versus An. francezii gi britanicii nu ii vor ldsa sd opereze in zond gi cA intreaga lor atenlie trebuie sd se concentreze citre descoperirea de noi zacdminte in interiorul granilelor lor. ce nu are legdturd cu dinozauri gi peqti morfi. perioadd in care se susline cd ar fi avut loc in rdndurile florei gi faunei o mortalitate in masi. fiind acoperite ulterior de sedimente.ki 99 Trebuie si il amintesc Ai pe marele chimist rus Dimitri Mendeleev care a studiat ipoteza lui Lomonosov. funclie dc materialul avut la bazdl qi mai existd: -teoria abiogend care are adepii pulini 9i care postu- in diverse zone. afirmAnd apoi ci petrolul este o substanld primordiali care vine de la mare addncime. El a susfinut existenla unor falii la mare addncime. iar conform acestei teorii perioada de formare a petrolului este de cca. Formarea liieiului ar fi gene sunt denumite roci mamd a zdcimintelor de petrol Aceastd materie. De aceea au investit masiv in cercetare.400 milioane de inceput in perioada Devoniand. . A: Dar de ce sunt deranjaJi vesticii de teoria abioticd? t PdmAntului. Speriali au invadat partea de nord a Iranului. dar ci Ei aici resur"ele se apropie de sffu$it. Pe scurt. Teroria modernd ruso-ucrainiand susfine in prezent cd petrolul este o substanfd primordiale. care a declangat tempelaturi ani. sub influenJa unor presiuni 9i temperaturi ridicate se unesc Ai devin cunoscutul petrol. In 195 I . prin care.ki An unnqk.i. felul in care rezervele sunt generate qi modul optim de extracfie.unnak. morlalitate explicatd prin teoria meteoritului uriaq care a cdzut in aceea perioad5 pe pdmdnt. dorind sd descopere originea petrolului. Aga au realizat cd americanii. An. Rusia a ajuns la concluzia ci zdcdmintele petroliere sunt limitate gi ca cea mai mare rezervd de care dispunea se afla in zona Azerbaijanului. 350 . Nikolai Kudriavlev a postulat existenfa unui petrol abiotic. care are o migralie ascendentd' Existd mai multe tipuri de 1i1ei. cam prin 1946.ki versus An-unnak. petrolul ar lAgni cdtre suprafafe. Dupd cel de-al doilea rizboi mondial. care se afld la mare adAncime. in prezent exista doud leorii: -teoria biogend de formare a zdcimintelor de petrol care susline ca petrolul ia nagtere din organisme marine care dupd moarte s-au depus pe fundul mdrii. ipotezd suslinutd apoi qi de alli oameni de gtiintd ru. in anumite zone (dj fracturd>.98 fie cealalti. dar nu au putut sta prea mult deoarece au fbst forlali de citre guvernul britanic si paraseasca zona. la un congres de gtiin!6.

1% poate ucide in cdteva secunde.u nnak. Va fi o catastroid planetara. Din pecate se pare cA nu se va opri in curdnd. iar in concentrafie ridicatd paralizeazd simlul mirosului qi nu poate fi detectat de om. A: Despre ce substanle este vorba? R: Despre hidrogen sulfirat. Mai grav este faptul cd odatd cu lifeiul apar gi compu$ii chimici specifici. A: Dar nu se poate sa curgI la nesfer$it! R: O sd curgA ateta timp cAt va exista petrol acolo. iar inghilirea sa . Asta inseamnd cE lileiul va fi pufiat de curen(ii oceanici gi va ajunge in cateva luni in nordul Europei gi de acolo va inconjura intregul glob. cine crezi $i .cd existd grupuri a-9i atinge scopurile.ki versus An unnak ki 101 A: Fa eu cred.100 A n. Poluarea este atat de mare incAt va afecta ecosistemul gi oamenii din zond zeci de ani. R: Nu am informalii in acest sens. in funclie de concentralie $i de durata de expunere poate produce efecte cronice sau acute. Benzenul este o substanla extrem de inflamabili. iar zdcdmdntul este uriag. Eu rimAn la pdrerea R: Eu nu cred mea. Totul va fi expus poludrii. repet.unnak. Pot aduce modificdri genetice pe parcursul mai multor generatii. Este ca gi cum s-ar fi infepat o artera.ne$te cu fo4d maximd. iar acegtia sunt toxici qi d neazd sandtdlii in moduri inimaginabile. pielea gi clile respiratorii. Asta md frdmAntl. Hidrogenul sulfurat este extrem de toxic Ai uqor inflamabil. ki yersus An. In concentratie redusd are miros neplicut de oui clocite. Problema este ca nu se spune nimic.unnak ki An. blocdnd formarea globulelor sangvine in aceasta. impiedicd absorblia oxigenului gi opregte respiraJia la nivelul celulelor. Benzenul iritd ochii. Nu am argumente gtiinlifice care sd susfind o astfel de teorie. iar la concentralii peste 0.ar vrea aga ceva? cf. In zonele de iesire lifeiul fa. cd nu se trage un semnal de alarmd cu privire la consecinle. care ar face orice spre acelagi loc. A: aga ceva. cA a fost o gregeald. dar existd gi posibilitatea ca unii sd vrea sd ne ^ forfeze sd plecdm la un anumit moment. amestecul vaporilor sii cu aerul fiind exploziv. Iar daci nu se opreite va fi haos la nivel global. pentru care este toxic. Mi se pare o utopie. Atacd sistemul nervos. Tofi stem in Da. Odatd intrat in organism. benzen $i clorura de metil. se concentreazd in grdsimi gi in mdduva osoasd.

A: Bun. Daca acest ciclu este unul continuu. o sd se ajungd la nu cel em cd erup{ia qi la nivelul vom avea probleme mari cu apa potabild. In caz cd veli avea genul dsta de probleme sd gtili despre ce este vorba. adici i . atunci clar va fi poluare masivd gi in alte pd4i de pe glob. Dacd omul nu . Este adevfuat ca am informaliile necesare. gtim. Oricum t I Rom6nia are o pozilie geografici de exceplie. ce trebuie sd facem? R: Eu personal nu gtiu ce sd fac Ai incotro sd o iau.102 An. In rest se vede neputinla pe fafa lor. Bineinfeles ce ele sunt gi in atmosfer[. Nimic nu dI rezultate. Dar dacd nu se face nimic. Din informaliile pe care le am chiar gi curdtarea zonei se face ftri prea mare tragere de inim[. Eu 1i-am spus toate astea nu pentru a te speria ci penru a le spune celorlalli.i erea. Toatd lumea se mobilizeaziL cdnd apar televiziuni sau cAnd vine cineva de la guvern. degi imi doresc sd nu fie a$a ceva. O sd fim inconjurali de apd. Eu nu cred cd s_ar crea panicd. dizolvi plassA existe.ki versus An. Cehia.unnak.unnak. sunt preluate de nori gi aduse apoi pe pdmAnt prin ploaie. A: Deci nu existd nicio solulie practicd? R: in prezent nu. dar poate se aerului $i nu se mai permite accesul. ki 103 poate cauza pneumonii chimice gi corodarea mucoasei A: Dar cred din apd. a continud aga. R: In prezent nu existd nimic concret. dar nu am solufii. Crede-md cd s-a incercat tot ceea ce este omene$te posibil.ki An. dar sunt doar teorii. in zone diferite. Austria gi o buni parte din Rusia. Avem vreo soluJie? R: Nu qtiu.u nnak. A: Dar la noi gazele nu vor ajunge? R: Ele sunt foarte pregnante in acea zond. h versus A n. R: Nu mi se pare corect. dar nu o sa o putem bea! ticul gi corodeazd metalul. in acea regiune. Se sperd gdsirea unor metode prin care sd se astupe locurile. degi substanle care ies odatd cu petrolul. Fiecare sd faca ce crede de cuviinld. cd existd filtre care sa extragd substanfele R: Nu gtiu aceste vor inventa. nu i.tie. De ce? A: Pentru cA cineva are interes sA nu panicheze lumea. A: $i atunci ce ar trebui sd facd lumea? Sd gtii cd in urma cd4ilor mele mulli imi trimit mesaje spundndu-mi: Bine. Bdnuiesc cd aici nu prea ajung aceste informalii. la fel 9i I Ungaria. dar toxicitatea maximd o au acolo. poate intervenJia divind. atunci sd gtii cd R: S-ar putea si aibd dreptate. A: Eu totugi nu pot crede cd nu exista o solulie.unnak.

unnak. A: $i centrul galaxiei unde se afld? R: El se afli in Constelalia Pleiadelor. A: $i noi urmeazd sd ne intersectdm cu aceastd mas[? R: Da. Nu s-a dat mare insemnitate acestei descoperiri. R: Centura aceasta este formatd de fapt din benzi. de unde gi numele. $i noi. jurul A: La fel cum Terra orbiteazd in Soarelui? R: Da.-'-r 26. dar nu vdd legdtura dintre noi gi centura fotonici a pleiadelor.104 An. Totul se migcd la unison gi toate energiile generate sunt similare. fotoni. Aceastd zond a fost descoperitd in 1961 de cdtre o sondA spalial[. Acest aspect are un impact major acli arfio sistem gi \ \ protej ate? R: Am auzit.ki An. asta este ceea la ideea ci el gtie ceva. Inifial s-a crezut cA este o nebuloasi formati din gaze cosmice sau praf.ki 105 i' I in sistemul nostru solar. Aceste vortexuri dau nagtere unoi oi6ite"naiwale.000 de ani. Vezi tu. Centrul constelaliei il reprezintd steaua Alcyone. preiG6ilite. Totul are o logicd. Sistemul nostru Solar orbiteazd in jurul cen' trului galaxiei.ki versus An unnak. compacte. Dar el s A: Da. Absolut totul se invdrte. Ea a suscitat interes abia in momentul in care s-a constatat cd localia nebuloasei coincide cu proieclia orbitei Sistemului Solar.w|nak. dar noi parcurgem rotalia intr-un an de zile. la o distanli de aproximativ 400 de ani lumind. Aici este vorba de mii de ani. ca o centurA. A: Bine. demonstrate fizic. Universul este fomat din v-gllelwi energeticecare au o migcare centripeta. totul este un intreg. Eu cred cu tdrie ci Universul este o fiinla vie. Un ciclu complet dureazd aproximativ' a$a numitd centurd de 1 .on" uor-f. impreund cu Sistemul Solar ne invArtim in jurul centrului galaxiei.unnqk ki versus An. Aceastl centura fotonicd incercuieqte Sistemul Pleiadelor. denumita gi Soarele Pleiadeior. care . c ile evenimente sa se produca gi cd anumite .

Dar de deschis. la o viald mai bund. nu am auzit sd se fi deschis vreuna. l---^-:-rr-. insd ele sunt o solulii pentru ecua{ii fizice. care reflectd mediul inconjurator aflat la celalalt pol. De asemenea se presupune cd cel ce ar cdldtori printr-o astfel de gaurd ar avea o vitezi superioard vitezei luminii. A: Se spune ce intrarea in Centura Fotonicd va aduce lumii o noud spiritualitate. sd se topeascl gheala 9i intreg Pimintul sd fie inundat. dar este dificil de afirmat.a rot ceea ce se in cheamd elec S_a demonstrat ci o 'ictivitaie int dica nivelul de exci_ talie a atomilor. de puntea EinsteinRosen. Se face aceasti analogie cu un vierme. Este $aDSa noastrd sd ne schimbdm. Se pare Je PaIg 94-vaglluenta tot viul. Asta nu inseamnd cd sunt realizabile..spec. sunt teorii. A: Tu ai auzit de o poafta stelarA. de ce nu ar fi posibile 9i fizic? . Adicd viaJa va putea fi trAitd doar la Ecuator.000 de ani a avut loc potopul lui Noe? poate fi Asta un argument? R: Poate fi. A: Dar teoretic ele sunt posibile? R: Teoretic da. la o noud lume. f'apt care va aduce cu sine fluorescenta tuturor corpurilor.ki 107 A: Asta ar fi un argument care sd sprijine afirmafia cd acum 11.ki rersus An. .unnak kiversus An unnqk. R: Da. Nimic atiinlific. existi gi teorii confbrm cdrora o Terra va intra intr-o noud dimensiune gi o altd 'ferra va rdmAne in aceastd dimensiune.\ 106 An. am auzit de asta. A: $i dacd totugi suntem in pragul intrArii in centurd? Prea multe voci fac referire la sihirnbare. unnak. care se va deschide la un anumit moment? R: Sunt aqa numitele gluri de vierme. Tot ceea ce a tbst se va duce lasdnd loc unui nou inceput. insd sunt solulii R: $tim cd aceastl zond.ki Ah ltn1ak. Nu existd do_ ambele emisfere. Md rog. care in loc sd se deplaseze la supratala mdrului o ia pe scurtdturd prin interior. Asta inseamnd cd doar anumite zone vor putea fi ferlile gi deci locurbile. teoretice pentru ecualiile teoriei generale a relativitdlii. a spafiului este o sulsd puter_ nicd de radialie electromagnetice ce poate fi detectaid atdt in spectrul vizibil c6t qi in cel il luminii de inaltd frccvenld gi al razelor X. Asta este o lume noui.Sunt ipoteze. dat nu tur lucru bun. Gdurile de vierme sunt construc{ii matematice care leagi zone indepdrtate ale universului folosind o scurtdturd.ig! datorira radialiilor qi ui uG. Va fi ca o noud na$tere. Se presupune cd iegirea din capdtul gdurii ii apare observatorului drept un glob. Unde mai pui cd lipsa de ploaie datorati ghelii in exces va face ca radialiile sd creascd. Oamenii vor evolua prin ridicarea nivelului corytiinlei. A: $i dacd sunt posibile teoretic.

Totugi plecrind de la teoria trage cat mai multe suflete.:'iT ilf.ki 109 rostul. dar trebuie si existe aplicabilitate.. ... Intri intr-o tiacfiune de secundd._ recteze anumite imagini care sd te atragd. unor bilirA R: Pentru ca gtiinta ac demonstreze practic ace viitol ne-am putea trezi a dar in prezent este imposib A: $i globul de care vorbeai. Tu ili dai seama ce cantitate uriagd de energie ar fi necesard pentru a descompune un corp la nivel subatomic.'.qyfi.u fi r. Nu iti ascund cd am primit informalii ci guvemele vor admite in curdnd faptul cd sunt in directd legdturd cu anumite civilizafii galactice.'p"_lm"rff*f.e adormi simrurire 3 si:n'ild. dar de iegit nu iegi. Cei care ne conduc de milenii gi care au interes . Adicd tu intri intr-o gaurd de vierme gi faptic rdmdi acolo. sunt speculalii.. Nimeni nu a iegit sd ne spund de aceste lucruri.u. telepor- f. A: Adicd r[mdi blocat acolo? R: intr-un fel. dar vei sta un infinit.. iardgi.r1un" a. . cum cd in timp au existat intdlniri cu anumite forme de viafd spre r. ^ iii"iiil"o"ii' extraterestre. Intri. A: Dar gi Vaticanul a admis intr-un mod voalat existenfa unor forme de viatd extraterestrd. sunt consideralii teoretice..Oricum eu vdd aici o hibi. ..i . S_ar uita in interior.d ". molecular. arunci cu siguranrd u. Dar repet. tu stai prins in trecere. dar pe alte planete poate.Ji'. . Sd p. drsrrugere gi cd oamenii "a 3l:i s_ar lnorepta cu incredere cdfe aceste portaluri. st[pdni gi realitatea? A. in timp ce pe pdm6nt se scurg anii. Oricum prin gduri se poate circula in ambele sensuri? Adicd dacd intri p"f .108 An unnak. a"-ie nJ'* .l.ri Daci srapdnesc rimpul gi .T:. Sd presupunem ca la un anumil momclrt pe r erra s-ar deschide asemenea gduri..ki An unnak ki versus An unnak. doar cd tu nu realizezi. R: $i cine sau de ce crezi cd a.. Nu ar putea sa iti . haos. R: Iardgi. . dar in mintea ta tu te afli permanent in trecere. pdnd nu vid nu cred. avea int"res sa faca aceste manipuldri? A: Cei care nu vor sd ne scape din mAnd.. dar sunt zvonuri."r4i rnuebarea este dacd ceea ce vad va fi gi realitate.qi ar vedea o lume mirificd. asta nu inseamnd cd este demonstrat cd .. aflat la capdtul tunelului. A: Pe Tena nu. nu poale fi rnanipulat? R: Curn adicd manipulat? .ki yenus An unnak.. R: Toate exisrd in teorie. ..J icolo? R d1. A: Dar porlile tarca? de trecere intre dimensiuni.."*i. put. Am auzit qi eu anumite zvonuri. rie.J. R: $i eu admit. in teorie poli presupune orice. A: Cum adicd? R: Simplu. apoi sd il teleportezi gi sd il remateriahzezi in alt loc? Nu existd aceasti energie pe Terra. A: Eu il vdd.s..pu1irf . A: SI presupunern ci cineva ar avea intenlia sd te facd sA treci prinlr-o asemenea gaurd. Teroria spune ch odatd intrat timpul capdtd altd dimensiune pentru cel in cauzd. nimic palpabil.Ei nu au logicd. imagini n-"u ar avea legdturd cu realitatea existente "r. R: Cam aga ceva.1 asemenea posi_ gr de posibilitatea realizirii R: Teoretic da.rupun"rn ar fi foamere. Pentru tine timpul inceteazi sI mai existe. }.. A: Asta este cea mai tare informafie! Habar nu aveam.

Cdutau ceva cu care sd cdgtige rAzboiul. filmulete cu nave extratereste. Personal cred ca aveau mai mult interese pecuniare $i militare. insd abia in 1938. lacuri gi izvoare termale. primele expedilii germane cdtre Antarctica. nazi$tii s-au concentrat in mod deosebit asupra unei zone din regiunea Queen Maud. dar asta nu inseamnS. A: Dar dacd de fapt germanii descoperiseri.T. R: Te ref'eri la Amiralul Byrd? A: Da. Acolo era o zon5. R: Pdi exact de asta i1i spun ci aceste obiecte zbur6toare sunt posibil pdmAntene. atunci poli presupune cd sunt pamantene. A: Dar sunt poze. prin '40? R: Oficial.unnqk. nimic special. Este o posibilitate. Daca sunt pdmAntene sau extratereste nu gtim. in urma interactiunii cu anumite forle extratereste. au fost capturate de cdtre . . Probabil cd acolo gdsiserd un loc bun pentru a-gi construi o bazFL mllitard. A: Ili dai seama cd nu degeaba armata americanA a pomit cu o intreagd flotild cdtre acea zond' Aveau ei ceva informalii! Poate chiar gtiau de un contact E. o energie speciali? Dach li se ardtaseri anumite secrete atunci cdnd au ajuns in Antarctica. . inainte de sfhrgitul celui de-al doilea rdzboi mondial. R: Sunt poze cu amrmite obiecte zburAtoare.ki An.ki Yersus An unnqk ki 111 existd. sigurd de experimentat pentru cd nu mulli puteau ajunge $i de asemenea era o zond. Probabil cd acea zona corespundea intereselor lor gi de aceea s-au hotdrAt sd revendice teritoriul gi si il numeascd Noul linut $vab. pegteri. au inceput cam prin 1903.1l0 An. GAndeqte-te ce ei au cartografiat sute de mii de kilometri din Antarctica gi cd au descoperit teritorii imense care nu erau acoperite de gheald. nepopulatd gi deci nu exista riscul unor scurgeri de informatii. nnqk kiversus An unnak. Dacd te gAndegti la Societatea Thule gi energia Vril.

ki versus An. Sunt tot legi ale fizicii. Faptul cd acum avem parte de anumite fenomene cumulate. mod simPlist. in ce mai mult. cd au fost iniliafi de cdtre reptilieni.112 An. A [Jrn rntbrmatiile pe care le delin gi care vdd cd se adeveresc din cc. intr-adevdr se intAmpld cd a. nu reprozrnta nirric special. Tu vezi ci soarele a inceput s5 aiba un comportament ciudat? R: Eh. gi mi refcr la uflndtorii doi-trei ani ne va aduce rnari surprize. ki An. R: $tiinla este in continul expansiune. Tiebuie sd rAmanem ralionali. prea se intdmpld toate acum. cd au zburat cu nave. care oricum nu se puteau aplra. Este o reacJie la ceea ce se irrtdnrpla in llnivers. Ceea ce era ipotetic cdndva se transformd in cetitudine. intr-un ^-e.ki versus An'unnok ki 113 care le-au dezvlluit anumite secrete? Nu putem presupune cd la randul lor americanii au ajuns acolo $i intrand in contact cu aceleaSi fiinle au ajuns la concluzia ci decdt sA spuni adevdrul mai bine dau <vina> pe nernli. To ui u'tiit d" o noul planetd. prima problemd gravd o vom avea c:u explozrile solare. asta cu soarele se qtia mai de mult. Nibiru' care . se intdmpld acum gi probabil cd sunt anumite batem caPul rd gAndim! -' dlemcnle care se srlprapun. explozie sosl6bit. unn a k. Eu vorbesc de ceea ce se qtie qi anume nazigtii aveau cercetdri in domeniu. Dupd furtuna solzrd drn rrorembne 2003. vei avea un rdspuns in cealalti. Dacd faci ceva intr-o parte. unnak. t)a. cdmp magnetic terestru fotuqi. A.. dar cu toate astea existd anumite legi ale fizicii gi matematicii care nu p()1 ii anulate. instrumentele de mdsurd a activrtdlir solare au trehuit recalibrate.unnak. gi deci nu puteau confirma sau infirma zvonurile. cd au fost coborAli in adAncul pemantului. dar astea sunt supozifii.. cdci scala fusese depa$rta. dar ele sunt interdependente yi deci nu trehue sa exageram. expulzie de materie. R: Putem plesupune orice. Mintea umand are darul de a face din lanlar armdsar. Eu c:red cd timpul care va veni. 9i va fi 9i mai intens acest bombardament ener- A I{ tarA.fost deja vazutd undeva dupd Pluto? se pare A.

Oficial HAARP adicl High Frequency Active Auroral Research Program se ocupd cu bombardarea atmosferei superioare numitd ionosferA. a cutremurelor? R: Da. Din cate $tiu exista ceva similar in Rusia. A: $i se poate utiliza programul Haarp la influenlarea climei. sunt reale gi palpabile. E clar cd se intAmpld ceva! R: Da. po4iunea incdrcatd cu electricitate din jurul pdmdntului. toate au o influenld. aceastd invazie de descoperiri. Simtul de cercetator este stimulat continuu gi bdnuiesc cd nu sunt singurul. A: $i cine coordoneazd proiectul? R: Departamentul de Apdrare al Armatei. trecem printr-un nor de energie. CAnd am fost eu acolo erau aproximativ 50 de antene.unnak. Undele electromagnetice sunt apoi reflectate cdtre Pdmant.ki yersus An.ki An. insd ansamblul lrebuie sd cuprindi 360.114 An unnqk.unnak ki 115 personal mA bucur ce trAiesc aceste timpuri. Ji-am spus.ki yersus An. strapungand to(ul. Aparent pare un proiect gtiinlific ce are ca scop imbundtAlirea comunicaliilor. A: Dar este un aparat. aceste fenomene extreme la nivel climateric se petrec. Adicd cam la 65-645 km distanld de suprafala Tenei. El transmite unde care incdlzesc unele zone ale ionosferei cu scopul de a impinge masa in sus. A: Totugi. o antend? R: Este un radiotelescop care are o antend care emite in loc sd primeascd. A: $i este public acest lucru? R: Bineinleles cd nu. .unnak. se inlAmpld. A: Nu crezi cd ar putea fi 9i implicarea HAARP? R: Ba cred. De altf'el am fost mai de mult la baza HAARP din Alaska gi am ceva informalii despre ceea ce se des{dqoard acolo. Puerto Rico 9i Norvegia. Soarele are un comportament aparte.

A: $i cum putem gti dacd este HAARP so.si echilibratd. cu omul care este picAtos gi a produs cataclisme. cel pulin nu din postua in care ne aflnm. este rdspunderea mea.''t 116 An unn a k. A: ldeea e ca nu putem face nimic.R: Da. Numai aqa igi pot face o opinie corectd . Eu personal cred ce este vorba de schimbdri la nivelul intregului Sistem Solar $i care se datoreazd interacliunii cu norul de energie. ki y ersus A n. unn ak. md refer la cea academicd gi la cea a cercetdtorilor independenfi.4n. ki v er.sus. Eu aga consider cd este corect. R: Nu. dar exista anumite calcule care se pot face. doar sd infelegem ci dcolo unde sunt fenomene naturale ele au o logicd fizic6. iar acolo unde sunt nenaturale au o explicalie $tiinlificI. cu pedepse divine. adicA centura de care i1i vorbeam.niversul? . Oficial au spus cd acest proiect este un salt R: Nu putem $ti. nn uk ki tt7 A: Deci armata e coordonatorul. . Trecem printr-o perioadd nemaiintdlnitd pana in prezent $i este greu sd faci aprecieri. Sunt lucruri logice. ki An. CAnd $i unde va acliona HAARP nu $tiu. dar clima se va altema aberant $i din ce in ce mai intens. Impofiant este sa asculte ambele tabere. A: Solulii avem? R: Sd informdm lumea pentru ca si igi poatd face alegerile in cunoqtinld de cauzd. unnak. A: Am mai putea transmite ceva cititorilor? R: Si se informeze permanent. dar o fac in cunogtinld de cauzd. DacI qtiu cd soarele emite radialii gi stau la plajA.: [. Trebuie sd ne scoatem din cap chestia asta cu supranaturalul.

armonie. Acestea sunt unele din pufinele motive pentru care l-am rugat sd imi acorde un interviu. A: Dar care este motilr. trebuie si admitem cd suntem . o fiinlA pentru care iubire. disperatd. Aryana: Tu cum percepi perioada in care trdim. nu doar sub aspect economic. moralitate. De-a lungul timpului. recunoa$tere internalionald. $i el este gi va rdmdne un cAutAtor al Adevirului. Ceea ce m-a frapat intotdeauna a fost comuniunea ideologicd gi similitudinea informaliilor.rl. mai ales sub aspectul diferenlei domeniului de interes pe care fiecare din noi il abodeazA. nu sunt doar cuvinte goale. Este un om a cdrui formalie gtiinlificd il pune mai presus de orice dubiu. Aceastd crizd morald constituie cauza esenliald a momentului in care ne afl6m. ci reprezint[ insdgi raliunea de a fi. echitate. lume care gi-a atins limita criticd a propriei existenle. 1i se pare normal6? Argus: Pentru orice om lucid este limpede cd traversdm o lume bulversatd. cum se doregte a se llsa impresia. abnegalia gi ddruirea sa. In prezent el este stabilit in Suedia unde igi continud munca in domeniul cercetdrii gtiinfifice. 9i sd ajungem la o solulie de evitare a catastrofei finale. Eu am mare incredere in el datoritd imaginii de ansamblu pe care mi-a dovedit adesea cd o are asupra lumii. cine este de vind gi cum putem injelege ceea ce se intAmpld? Argus: Dacd vrem sd inlelegem ceva din ceea ce ni se intdmpld in aceastd clipd. spiritual. ci in primul rdnd sub aspect moral. el a adus acestei minunate jdri RomAnia. derutati.V Argus este un bun prieten. prin munca. o entitate cu o misiune gi un destin foarte speciale.

dar ce putem face. fie exclusiv de condilia sa materiald decAt de cea spirituald.ki versus An. Dumnezeu a fost transformat in inchizitor. revelarea originii divine a tuturor oamenilor care decurge din condilia de fii ai aceluiaqi Tatd (Dumnezeu). Mdntuirea. politice gi nu numai a existat din vechime 9i existd ntuat. Dacd s-ar fi luatd in seamd doar cdteva din invdldturile lui Iisus. $i-a exacerbat orgoliul devenind individualist. i s-a spus. in loc de entitate izbdvitoare. nevoia de iubire necondifionata a tuturor semenilor este o necesitate absolutA a conviefuirii in pace gi armonie. ignordnd semnificalia simbolicd a legendei. Absolutismul religiei devenise la fel de crud ca. a ajuns in colaps gi nimeni nu vrea si discute cauzele .unnak ki 121 aici datoritA gravelor erori pe care le-am comis de-a lungul timpului prin necunoagterea adevarului despre noi. s-a excomunicat. Invaleturile marilor spirite nu ne-au fost suficiente.i cel politic. cum putem schimba ceva? Argus: Cunoaqte adevdrul gi adevdrul te va face liber. emnat decdt un cumul 9i festate de-a lungul isto- in u aga-zis pdrea lumea din Estul subvalorile Ceea ce estea' a regr- Pentru murilor comuniste a fost. Marea masd a fost totdeauna minlita. rdzbundtor qi agresiv cu semenii' Istoria sa este una a violenlelor.. egoist. neindurdtor gi aspru. dacd ar fi fost respectate.ioasd. omul s-a indepdrtat de un astfel de Dumnezeu $i s-a preocupat fie mai mult.unnak. religioaqi se.. iertarea. nu-i poate veni decdt ascultAnd orbegte de reprezentanfii de pe pdmAnt ai unui Dumnezeu pedepsitor. in mintea multor oameni stdruie o intrebare simpld: - meditat. in loc sd se pund accentul pe latura divind din om.a ium il relevd cunoaqterea actuald. manevratd. in egald mdsurd iubili fErd nici o discriminare. ar fi fost suficiente sd fericeascd lumea prin stingerea tuturor conflictelor intre oameni. demn mai degrabl de vremurile mitologice $i tribale decdt al rurei religii constituite ulterior. l-a culpabilizat pentru aga zisul . a fost rdstignit. a luptelor fraticide pentru acapaftrea de bunuri pentru dominaiie politici Si relig.sunt chintesenle de adevdruri care. Sistemul occidental' cel mai ldudat. exploatatI $i linutd in ignoranti. omenirea ar fi fost astdzi cu 2000 de ani in avans.ki yersus An unqk. gi eu cred acela$i lucru. Cel ce a voit sd le releve oamenilor adevdrul. s-a spanzurat gi s-a ars pe rug. a crimelor gi a rdzboaielor.adevdrul" coni'eclionat de cei ce au delinut puterea politicd gi economicd. indemnul de a sdvdrgi intotdeauna binele aproapelui . N-au putut realiza o masA criticd. i s-a spus continuu cd este separat de Dumnezeu gi. dupd o clipd de eufbrie. A dominat . A: Aqa este. treptat. indiferent. s-a schingiuit.unnok.120 An.pdcat" al Evei gi al lui Adam. In numele acestui zeu. o mare dezastrul unui rdzboi. Treptat. protectoare gi iertltoare a$a cum l-a infbligat Iisus 9i a. Totugi accentuarea prdpastiei economice.ki An.

DacA nu ne place lumea in care trdim. Din nefericire. sd ne controldm intreaga noastrd gAndire gi comportament fdcAnd pasul spre o radicald schimbare. Ni se cere doar sd facem uz de inlelepciunea care ne conecteazd la sursa noastra divine gdndind qi sdvdrgind binele.utnqk ki versus An. este clipa confruntdrii dintre om gi Dumnezeu. separat de intreg. Aceasta a fost marea gregeald a filozofiei 9i a gtiinlei materialiste.ki vers. in acest moment s-a aj uns la capdtul funiei. bine sau rau. ultimi ore nu se mai limiteazd la simple afirmalii ci aduce argumente de ordin qtiinlific 9i pragmatic demonstrAnd existenla unei surse spirituale inteligente. ddndu-ni-se liberul cunoa$terea de arbitru. sd genereze mari dezechilibre $i la nivelul intregului univers pentru cd toate sunt legate intre ele qi interdependente. neiertrind. fiecare gAnd potrivnic semenilor nogtri. fiecare gest distructiv au provocat $i continui.122 An. influenleaze intregul univers. mai clar spus. cd tot ceea ce facem sau ni se face.unnak. lumea este a$a cum o gAndim. Fiecare intenfie de a face rdul. Legea de fiinfare gi de funclionare a universului este aceea de infiptuire a binelui.unndk. am fEcut mult rlu ucigand. nu am optat intotdeauna prin lunga noastrd odisee cosmici pentru bine ci am sdvArgit multe erori. Dar dacd pdnd acum Universul a avut rdbdare cu noi. Universul nu mai are ribdare. prin mii de surse venite din univers. . cd prin g6ndire noi ne credm propria noastrd realitate. jefuind. Mintea noastrd insdqi este o pAfticice din marea minte a universului. cd deci. evident. Este clipa confruntdrii a doi factori esenfiali: omul gi universul.$ An. Ne putem salva acum sau niciodatd.ki 123 Argus: Contrar a ceea ce ne spune qtiinla oficiald. trebuie sd inlelegem cd ea nu este decdt rezultatul propriilor noastre erori. distrugAnd. Nimic nu poate exista izolat. Acum mai mult decdt oricAnd suntem chemali. cauzd prim5 a intregului Univers.tmqk ki An. Existd acum o intreagd literaturd pe aceastA teme. Nu a inleles cd totul este interconectat.

numit de cdtre unii "orrni"". Toati zgura gdndurilor noashe acumulatd in mii de ani plutegte acum deasupra capetelor noastre .r'.". Scdldat in noul cdmp energetic de inaltd frecvenld. nostru gi frecvenla noii energii care va scdlda plaaeta se Argus: Aga este.. Autori care par a fi bine informali ne spun cd prin gAndurile noastre noi putem influenla in sens benefic chiar qi cAmpul de energie din centrul Galaxiei noastre.i. razbunare . ori nu va fi deloc. dar majore vor fi cele nevdzute cu ochiul liber.unnah_ki verstt An unak ki An unnak ki versus An unnak. in consecinld qi vechile ... foloseqte pentru cvenfd christicd". vletut doar cei care igi ela comportamentui pe pe un registru de frecventi mai inalt.Toate sursele care se refere la acest montent al universului. Avem deci aceasta $anse de a influenJa viitoarele evenimente cosmice in favoarea noastrd. incd zece spirale pe lAngd cele doud existente. va stabili un raport de rezonantd.i. intreaga lume vie.upra:i^:19i. toate celulele "^. Gralie acestui fenomen... Din centrul Galaxiei noastre Tema flux de energie de inalti frecvenli "l O.. Voi ..irn? . agresivirate. s-a spus ci secolul al XXIlea va fi al religiilor. Ngua energie va insemna o noud epocd in existenla lumii gi a Cosnrosului. Cu alte cuvinte.. ADN-ul uman va mai adduga.. cum o numesc cercelalorii din domeniul spiriiualitalii. sunt modificdri care demonstreazd cre$terea "l. A: $i in ce crezi cd vor consta schimbdrile? Argus: Vor fi nenumdrate.. Vezi tu. nu molecular.". s-o numim metaforic adamicd.l. sub $i toate formele sale _ va deveni incompatiUif inalrd trecvengd qi va fi anihitar."i. Se crede ci intr-o epocd.in evolulia sa $i la incepur O" .. Nu! Secolul al XXI-lea va 1-r al spiritualitdlii. cei ce vor supravielui vor suferi .'A rnceput de.afectdnd cerul. J.!i*. A: Sd sperdm cA aceasta nou5 energie ne va invAlui pagnic qi cd schimbarea va veni ldrd pierderi gi ci toli vom apuca sI tr[im in aceaste noud lume.. Este suficient doar sd vrem.sau distructive ia adresa naturii ".la marea sincron zare galacticd. mari instabilitdli sociale $i dificultali economice.mane foarte pufini pi numai dintre aceia care vor fi capabili si inleleagd mesajul acestor vremuri.p. insd in plan energetic. irt. iri"a. putem evita un sfArgit catastrofic numai prin schimbarea modului de gAndire. Argus: Din nefericire. ADN-ul uman ar fi avut 36 de spirale gi intr-un timp mai indelungat s-ar ajunge din nou acolo. pimAntul.. Beneficiile vor fi imense.i .. f*. .-". "ou lenomen care va determinao mullime de transfJrmdri in u"".ii. A: Dar cum crczi cd putem reduce pierderile sau mdcar intArzia pufin. ne spun ca ne aflAm Ia sfrirsirui unui ciclu.a. Ca urmart . a viefii ". *'r""" vor e cu o operd insemnatE in ifitualird{ii.. boli incurabile." . modificanJ "i.. vor r5. Universul."ritaiii activiralii solare gi scdderea magnitudinii cdmpului peo_ magnetic.egoism..i timp al transformdrii.. pdnd c6nd mai mulli se vor Eezi? Argus: Este momentul schimbdrii frrd de care nu se poate intra in viitor.r.oaa.. ori nu va fi deloc. o epoca a congrii. preg[tirea pentru noua lume va insemna qi un timp al puriticdrii prin multe incercdri catastrofe naturale. din ce in ce mai cI ne aflAm la o rdscruce. Tot ceea gindi re negativd...ki 125 A: intr-adevdr sunt voci care afirmd.... Din cei mul1i.124 des.d. An. De noi depinde dacd va mai fi...tei spirituatizaie.. EI spune o-cosmic de acela in care a acum va fi o noui venire h in care invdfdtura sa va fi .

Dacd toate resursele unei comunitali au o limitd.ki An. dar numai in limitele bunului sim!.". prind la intelegerea sacruiui.ki 127 tsxrsra sulrclenre dovezi oferite de cei cu hrand exclusiv vegetariand.unnak. specii cu alta.unnqk.""t i. pe care o vom incheia "a la ooflnla noastrd pentru a continua sd experimentdm in alti timpi.Viitorul model social nu va fi nici comunibt gi nici capitalist oricAt de mult este cidelnilatd economia capitalistd de piafd. Braden sustine cd se va trece.i . Este total de neinleles cum. cA este normal gi moral ca unii indivizi sd aibe tot $i altii nimic.*1i" lr"a emulii lui actuali din interese foarte p. ce se poate trdi foarte bine gi cu prot"irr"i. Adams Smith spunea inci din secolul al XVIII-lea cA orice avere este un furt.. int-o lume sdraci este imorald.ki versus An. Cel mai putin inpies fenomen din ordinea cosmicd 9i argument i. doborArea partenerului de competi{ie. il constituie cruzimea constatatd in naturd prin nranii"u unei. Iui va elimina legea karmei din destinul uman qi ca urmare vor lua sfhr$it bolile gi suferinfele care erau explicate prin acest mecanism. n9u creier pi o noud biologie.. propdvdduit prima oard de lisus.. Nu are nici o gans[ in viitor.""i.. ua iirpur". A: Adicd vor dispdrea proprietdjile private... ConcurenJa este inumand gi imorald. altfel spus._ vent de atei impotriva ideii de existenla a divinitaii. pdntr-o moarte iminentd ca pdnd ucum. este contrard moralei divine. creierul uman va obtine capacitutea Je u penetra in invizibil. de origine vegetald. aanau_i_se u.inour_ a originii noastre divine gi a rostului pentru care suntem aici.il. . de huzur. adicd atdt cAt este necesar pentru o existenld decente.. A: $i toli vom beneficia de aceste schimbdri? Argus: Se crede cd toate fiinlele de pe Tena vor face un pas in dimensiunea urmdtoare.. marile averi? Argus: Atdt cat se poate prevedea acum. ". in alte forme gi in alte sfere de ^ **.126 An unnak ki versus An undk. Obiectivul' esenlial al "un:ult:rii evoluliei il va constirui exrir)derea capacitarii O" tere a creierului.. bazatd pe concurenle. op*anau_r" adevdrului despre noi.mdndncdJ pe altul ca sd nu fii tu mdncat. dincolo de valul care ne ilesparte acum cand ne afldm in cea cle a 3-a dimensiune.. Modificarea comportamentului in acord cu legile sacru_ . dominantd astdzi. Evolulia este dirUatd de resorturi cosmice gi nu de intAmplare. In dimensiunea a 4-a gi a 5_a la care G. in numele politicii liberaliste se poate susline de cdtre oameni ce par a fi consumat in viala lor cdteva lecturi.". Argus: Eu sper ca noul model social sd fie unul bazat pe principii divine. conhard ideii de divinitate. Va avealoc. o indumnezeire a omului care . ..invinge ca sd nu fii invins" . Cooperarea venitE din spiritul de intrajutorare. Vom inleiege vrala este doar o experienp. punerea sa in inferioritate sub orice formd. Atenlie! Nu este citat Marxl A: Asta cred cd se aplicd mai mult in fostele {dri socialiste.. Voa. cum naiv considera Darwin gi if . Are o conotalie strict darwinistd : . intr-o lume spiritualizatd.. nu este clar cd ceea ce se adund intr-o parte se ia dinlr-alta? Orice avere in exces.tea la fen9m91 biologic inevitabil.ra transcende conditia sa animal5. va fi cea care va domni in viitoarea societate umanA.li1t transformdri biologice care le va oferi o inldligare fizicd corespunzdtoare varstei de 33_35 de ani (aproximativ vdrsta lui Iisus). proprietatea privatd se va plstra. De aceea se crede cd hrdnirea camivori Ia om cdt qi la alte specii va fi -ar6t ". A: $i probabil ce vom avea parte qi de un nou model social.

unnak. Argus: Sigur. cinsti$ 9i care. care igi vdnd sufletul pentru cafva arginli. responsabili. de o mass-media putemicd. este o unealtd de nddejde a democrafiei.. Sunt oameni de caracter. ki versus An unnak. Poate par aga.unnak. de ccnzur6. Dar cAnd cAinele turbeazi. sigur de aici 9i pdnd la libertinaj este cale lungd. eu cred cA presa. . corecli. societatea are nevoie de pres6. liri culturS. Probabil cd cu timpul se va cerne.hi verstrs An unqk. De altfel presa liberd inseamni libertate de exprimare. dupd cdgtig a ucis ultimul dram de bun simt din sufletul celor implicali in mass-media. .. Noi . Eu cred ':i 2i de ani nu sunt suficienli pentru a ne maturiza. obrdznicia gi anatomia posteriorului.ki A n. nu trebuie sd i se se pund botnild pentru a opri raul? A: Eu cunosc oameni de presd a ciror probitate morald este mai presus de orice indoial[. conqtienfi de rr.128 An. Argus: Occidentul numegte presa cAinele de pazd al democraJiei. noi venim dupd zeci de . A: Si gtii cd ei acoperl un segment al cititorilor.sponsabilitatea pe care o au. frrd nici un alt merit decdt acela de a-gi etala belciugul din nas.ki 129 un model util societdfii ci doar vedetele de carton care cad la prima ploaie. profesionigti care sd inforrtrc-ze si nu si dezinformeze. de mare calitate umand gi profesionald. ftrd culturd. dar adesea se dovedegte contrariul. culmea. . gtiu gi eu mulli oameni din media dotali cu bun sim!. iubesc RomAnia qi poporul romdn. Din pdcate in presa bulevardierd ir-rtdlnim o grdmadd de indivizi amorali. A: Eu nu subscriu ideii. lfugus: Sigur. A Trebure sd fii ingiduitor. dar cu oameni onegti. {Iri scrupule dar cu multd rdutate gi ldcomie.rr:. Goana dupd audienfd. Sd spunem cA a$a este. O presd liberd inseamnd o lume liberd. $i crede-md cd nu exagerez cu nimic cdnd spun asta.

. Noi am generat situaliile respective. in." rz"rd de o democrafie adevaratl..unak. n..i prin in """r.J viala cu legile universului. cA toate instituliile existente 6. Asta inseamnd cd destinul este o construcfie de cdmpuri morfice care ne coordoneazd gi ne ghideazd. A: Eu nu mi-ag dori o dcmocratie de tip chinezesct ^ una Prefer dar int bundtdf ild..". rdzboaie. 311.teplin conetienr-de _T"1tl sa taJd de semeni. Adicd. in care intrd toate gdndurile gi trdirile noastre.. -occidentali.kiversus An. regr runclronale." .ki am trecut de la dictaturd la democra{ie. a" on"qti in"at penrru cei care. "t.ii*. acesrel nalvltali sau poate nu al naivitAlii ci doar al unor area de anarhie sociali.i"ra Argus: Democralie? VI incercarea de a deslugi anumite previziuni sau scenarii l-am contactat pe Costin. erupfii.. atunci vom acliona conform cu programul inscris in ea. A: Dar tu cum vezi acest cAmp morfogentic? C: Eu il vld ca fiind o mare de energie. vroiam sd te intreb dacd tu simli sau gtii de anumite evenimente care urmeazE sd se producd.i" 1"-.Ul rroenate. p"t.i Argus: Poate cel mai mare defect al celor care dau tonul in democralia occidentald este naivitatea cd pot exista astdzi oameni atAt de corecli. sd observAm unde am ajuns noi ". noi suntem responsabili.J a-.. lhre nici un control din panea societdfii care trebuie si_gi apere interesele.g"'.ri reme.130 An. D.. Ei urcd. care ...i. dacd noi rezondm cu o anumitd bandi vibratorie. Altfel Lrf . gi aici md refer la intreaga crealie care a trdit vreodat5 pe acest pemdnt.lp'l.." i. corecli... _"rg"i'rrrll departe."ri'.rrir"r. De aceea apelez la el ori de cdte ori am informalii care trebuiesc cumva verificate. A: Am primit in ultima vreme o multitudine de informalii despre viitoare ristumdri de situalie..]. le opulaliei este pur 9i simolu la nivelul acestor institulii.] O""alrnrl n-a lo ordine in pr"p.l.r. C: Tu qtii teoria mea! Indiferent de ceea ce urmeazd sd vin5.j viala. dar care ne oferd totodatd posibilitatea de a schimba banda in care acliondm. * .. cu siguranle. dar noi ne-am putea schimba soarta dacd am vrea! Soarta noastrd este data de o anumitd frecven{d pe care acfionim... .i.a s" uarn.... d. acelasi timp.. J*i"u economiei au permis Chinei sd construiascdL . El este o persoani care are capacitdli extrasenzoriale.i comparabile cu cele americane gi sd aibe productivitate.t. pe .i". conduc ar fi altruigti.. p. Dacd mai este nevoie de altc argumente pentru a vedea ce au insemnat 20 de ani Je democralie . etc. " "ir".5t'i*. "".. cataclisme.lucreazd in presd gijustili. dar care sunt dublate de o pregdtire tehnicd. Chiar a inceput sd imi placi sd fac pe oracolul ! hirnicia gi coordonarea inielieentd"" a in ". C: Da. dar cu toate astea cred cd existd qi o predestinare... ditate pe care universul nu o mai tolercazd. $t . ..i to curningiria !f..... A: $tiu.. A: Iardgi am ajuns la tinel C: Vdd. Argus: concruziu f:lTi Dunarea vor trebui sd fie radical modificate p"nt* .anarhie in Rom6nia.i.jT::Y:11" cd viitorur om..rnnak. noi cobordm. etc..de acljune totald... ordinea *.

Odatd ce a atins masa critici ea incepe sd devini manifestd in plan frzic.unnakki An. care a inceput sd creascd alimentatd de trdirile 9i gdndurile noastre. I A: Dar odatd creat acest camp morfic. da. Aga s-ar explica aparilia unor oameni ca Hitler. Ele sunt forme energetice de sine statetoare care sunt create qi alimentate de trdiri similare. insi pot fi create in baza unor informalii eronate.unnak. noi doar ne-am racordat la el gi l-am alimentat. noi doar i-am dat putere. "i" A: Mai clar dacd va veni ceva catacl. poate fi modificati A: Terra are cdntp morfic? . A: Mai clar. gAndul care a stat la bazd este nereal.ki 133 contdbuie la modelarea viitorului prin crearea unor cam_ puri morfice specifice.unnqk ki versus An. etc. trebuie sd vezi procesul ca fiind un proces de germinare. Stalin. frica.ismic. Ei au venit cu misiunea de a anula anumite suprasarcini. adicd devine vizibili. Dacd informalia existd acolo. Pol Pot. de polaritatea acfiunilor. A: $i nu putem curala sau dezactiva acest cAmp? C: Existri o teorie conform cdreia se curdja gi singur. noi l-am fEcut manifest. Jont generate de noi. dar daci el a existat in cAmpul informalional al universului. A: Adici daci noi primim informalii apocaliptice asta inseamnd cd ele vin din egregorul unde se afl6 stocate acest gen de energii? C: Da. dar energia este manifestd. Asta inseamnd cd informalia. dacd se schimbd polii Si vor fi cataclisme.132 An rnnak. Mai clar: universul ne-a trimis pe PdmAnt rdsplata! A: Extrapoldnd. in ambele cazuri insd. dar menlionez i""a oAute. corespunzetor unei frecvenfe. Ele existd gi sunt reale. Este cam acelagi lucru. este resplata noastrd. A: Asta inseamnd cd ele pot fi qi fals create? C: Da 9i nu. Existd o sdmAnJd. noi am fEcut-o? A: Adici aga numitele egregoare? C: Da. noi am creat un egregor apocaliptic Ai noi il alimentdm? C: Dacd a fost creat de noi.ki versus An. De-a lungul timpului s-a mdrit gi a fost hrAnita de emisiile oamenilor.

134
C: Da.

An.unnok.ki versus An.unnak.ki

An. unn ak ki versus An. un nak.

ki

135

zice cd dupd ce vor inceta aceste dezastre, omenirea va intra intr_o erd a picii.
se.

A:.Dar

Itfel in logica lucrurilor. Dupd de echilibru. Ca sa se poaia trebuie sa primim inapoi ceea
_^_L: pozltlv, am putea anihila sau Ou, dacd noi tofi, adicd marea majoritate am gAndi
md.car

energie negativl?

i"."a."u u"?^ta

mental gi distructivi gi asta se refl rnconjuritor. Terra este o fiintd vie, mult mai putemicd si mai bdtriind deciit noi. S_o fi sdturat a" rni"ir.'ri.iaii .*l o distrug! Existd chiar studi Masaru Emoto, care aratd Ea le preia informaliile din c ziteazd in oceanul planetar rn permanenld de emisiile avem posibilitatea de a influenla gi modifica structwa apei. inseamnd c[ noi avem _Asta ;;;il;ii;r;;;*; 9i. infl uenla srructura crimputui r*roe"".ii"] rvrar clar. nor ne putem crea realitatea fizicd.in care-traim. realitat ea fizicd prezentd esre $i .A: rnsplata noastri. Adicd md refer la criza economicd, foamete, .erd;;;i;

sau un ciimp informafional, dar asta inseamni cI acea masd de oameni trebuie sd uiu" ga"auri 9i similare gi totodati trebuie sd aibd puterei anihila emisiile celor ce vor ramaoi i" "."ig"i"a i" " venld. Sd gtii ci totul este "ontinuu?";;;; Tot ceea ce emitem rdmdne intreaga creatie suntem un totul cu vibralia noastrd. distrugerea masivd a ultimi

C: Da. O mare masl de oameni va putea modifica un egregor

iaiJ

3:lif::

lumea a treia, poluarea cu petrol gi toate celelalte. $i cine gtie ce o mai veni! C: Cdmpul morfogenetic ne poate spune, dacd avem urechi sd il auzim. A: Cum? C: Sunt multe modalitagi. Cei cu capacitdli extrasenzoriale se pot racorda pur gi simplu la acest camp gi pot scoate informalii de o mare acuratele. Mai existd qi alte moduri, putin mai tehnice.Tu ai auzit de proiectul Webbot? A: Nu. C: Webbot este un program de calculator care a fost creat in l997de Cliff High gi George Ure, cu intenlia de a prezice fluctuatiile bursiere. Se vrea a fi un fel de magind de citit viitorul, dacd imi permili exprimarea. Interesant este faptul ca ace$tia doi au descoperit ci analizAnd algoritmii pot vedea gi alte evenimente ce urmeaze a se produce pe Terra. A: Dar cum funclioneazi? C: Programul cautd anumite cuvinte cheie, prestabilite in baza unui lexicon. El folosepte un sistem de monitorizare a tuturor informaliilor existente pe web, trimitand pe net spideri @Aiaru:jeni), care caute cuvine cheie. Atunci cAnd le intdlnesc ei extrag fragmentele de text in care sunt incluse gi le trimit cdte serverele mam6. Aici, informalia este stocatd, filtratd, concentratA gi prelucratd. in acest mod softul i;i dd posibilitatea de a aduna laolalti gAndurile a miliarde de oameni. intr-un fel acest program citegte cAmpul morfogenetic, adicd emisia gAndr.rilor oamenilor. Ei suslin cd sunt capabili sd examineze congtiinla colectivd, iar acest lucru le d[ posibilitatea si facd doud tipuri de aprecieri de scurti gi de lungd duratd, adici pe termen de maxim 90 de zile 9i pe termen de zece ani. Bineinleles cd ei spun cA pe termen scurt au o mai mare acwatele.

136

An unncrk.*i vers

s

An.unnak.ki

A n.

unnak. ki versts A n. un n ak. ki

137

A: $i ei pot iDterpreta toate aceste date? Da, cdci au cuvinte cheie care fu" _C: fart" dintr_o bazd uria$A de date, aproximativ trei sute a"rnii J".r"ir". Ei o"u!1rTi, inrreaga rerea. adicd,nuloritrt.u tiiri;;; '" ' uanoe$te_te cd noi stdm intr_o mare de informalie, in asemeni unor pe$ti. Sa specii, dar cd pe noi ne Dacd am crea ni$te ro_ ze, acegtia trimigi in adAncuri, pus sd caute, adici ntralie, etc. C: Ei ai o acuratele de 50_60%. Au spus unele lucruri care s-au dovedit a fi reale gi au fEcut in timp s-au dovedit a n nerbnaate. "i," S;;-:_.rnoir1; prezis atacurile asupra tumurilo, g"r"n.. a.rurtrui nu*_ tei Columbia, cutremurul ain O"""unuiinJ^;, Katrina, cdderea bursei, dezastrul p.oar. a" a"r".il.J de petrol, etc. A: $i cum au ales cuvintele cheie? C: Au luat cuvintele dominante. cele care apar prepon_

"p.;;;;i;;; ;;;;i

derent

.

in limbajul

lexicala care sa. conlina maj ori rarea to4a. emolionalii 9i tensiunea existenta tu niuetut poputu_ !iei, luatd ca un intreg. Este interesant cle {icut o remarcd.: majoritatea au un caracter preponderent .irrformaliilor negativ, degi programul nu cauti un urp."i unurrl.. Din punctul meu dc vedere asla inseamni Ja i".rr.air*""" care noi o trimitem catre congtiinfa negativd. Se nu re miri daci efeciul in unul rdu.

conrun. Astlel au creat

il" ;];;"

;:,_.i;;; ;;;;;

,"i".;;;i; .r;'#;

pl;;;,;';

A:

plinij

C:

$te-te dacd s-ar indear fi catastrofal I

A: $i datele pe care le oblin sunt puse in slujba guvernelor, sunt publice? C: Sunt date publice. Oricine poate avea acces la ele. Ei nu lucreaZd pentru nicio organizalie. A: $i scriu articole sau au emisiuni? C: Ei scot periodic rapoarte. Daci ai vedea ultimul raport. . . A: Ce spune? C: Chidr vrei sd qtii? A: Md gdndeam chiar sA il povestim. Eu consider ci este important ca oamenii sd gtie. Dacd nu va fi nimic, cu atAt mai binel Asta'este qi motivul pentru care te-am iontactal. Vroiani sA verific anumite infbrmalii legate de evenimente viitoare. Eu.cred cd este bine ca noi sd fim informafi. Nu este necesar si fii savant sau academician pentru ca se iJi dai seama ca se intampla ceva! Este suficient sd te uili pe geam sau Ia gtiri. Planeta a luat-o razna. Avem 3-4 cutremure pe sdptdmdnd de peste 6 grade, inundalii, incendii, uragane, furtuni anormal de puternice, ghea;a se desprinde de la poli, oamenii sunt nduci, animalele 9i mamiferele au probleme de orientare, pdsdrile migratoare au inceput sd plece cu trei luni mai devreme, avioanele cad, 1i{eiul erupe gi polueazd... qi nimeni nn vede nimic! C: Pdi e mai comod sd nu caufi explicalii. Dacd a1]i un rdspuns care nu iJi convine gi la un moment dat va exista o situalie in care i1i vei da seama cd trebuia sd iei de bun ceea ce gi s-a spus, ai avea mustrdri de congtiin{d. Aga stai in ignorantd qi in caz cd va fi ceva vei putea spune, p5i de ce nu ne-a anunfat nimeni? A: Da, este gi dsta un mod de grindire. $i cei de la Webbot ce spun cd va fi? C: Ei doar interpreteazl datele. Din ceea ce au cules se pare cd pAnb la s{brgitul anului acesta avem doud

138

An.unnqk.ki versus An.unnak ki

An.unnak ki versus An unnak ki

" 139

probleme majore. Una ar ti un rezboi care ar trebui sd porneasce undeva prin noiembrie $i care va fi precursorul unui rdzboi mondial, iar alta va fi clima. Totodatd ei vid cd vor 1i probleme cu alimentele. Se pare cd, acest lucru se va datora unei modificdri climatice care va incepe cu emisfera nordicd. Ierni geroase, inundagii extreme, asta insemnAnd revdrsdri de rduri, valuri uria$e, alunecdri de teren masive, se vor abate asupra acestor zone, iar populalia va fi obligatd sd i$i ia misuri sau sd migreze. in datele lor apare informalia cd Spania, nordul Italiei, Elvelia, Bavaria gi munlii centrali ai Europei vor deveni loc de refugiu. Aceasta se va intAmpla in iama-primavara aceasta. Populalia va cduta si igi stabileasca un nou cdmin in aceste zone inalte. Cdnd vor crede cl totul s-a lini$tit, in zonele muntoase vor apdrea noi fenomene nemaiintalnite: vant foarte putemic, a cdrui comportament iese din tiparele obisnuite, geruri extreme gi de duratd. in raport se vorbegte de vrint cu un caracter unic, necunoscut europenilor. A: Eu auzisem cd in zonele montane este bine, cA sunt locuri protejate. C: Eu nu auzisem asta. De fapt eu nu simt aga. A: Dar tu ce simfi? C: Eu cred cd trebuie si stai in zone unde ili vei putea cultiva mAncarea gi unde sd ai apa. A: Dar gi la munte este ape, po{i sta ldnga un izvor. C: Dacd izvorul va mai fi acolol A:Cum adicd? C: Hai si mergem pe scenariul meu, combinat cu informaliile de la webbot. Dacd iama va fi geroasi gi lungd, adici o sd se intindd pe 6-7 luni, vantul extrem de putemic, asta inseamnd cd nu vei putea cultiva nimic, animale sdlbatice nu vor fi, deoarece vor muri de foame sau vor inghela, fructe sdlbatice nici atAt, iar casa ar fi

la furtun6' cdci altfel bine sd fre fEcutd cu rezistenla mare un adipost' fErd ea. Ai o rezervi de hrani' ai i"-r"i daci continuare' i1i oblii hrana? in vor asta va insemna ci izvoarele iqi t" *iti*ua, 'Exista posibilitatea ca apa sE ajunga la "-"ifnl""rrt"f . sute de kilometri dePdrtare' A: Pdi 9i la ges iii va modiflca cursul! poli cultiva La C, r]"fi iolosi pdnza freatica' munte nu.

o*i irr tt"ei Ct

..iii".

l" i"t

f;:;;;;'

a

aiirba de hrana' Ei spun ca mode-

C: Da gi vor continua 9i I cu atenlia ca se va incerca manipularea sa ^"a"n"u'ut.ug iuiotui tutt-tediei 9i a presei care va incerca, ln.culon u"t"nu"r" aceste stari cataclismice' zugrdvindu-le slabilirea incerca sumbre. Prin aceasta se va *""fiterea increderii populaliei in guverne- Cu gi vor extsta mant"roi"iiil toate aceslea populalia se va revolta asemenea se festalii masivi la nivelul intregii Tene' De

;;;;t

140

An. unnak

ki

vers us An. unnak.

ki

A n.

unnak. ki v ersus An. unna

k.

ki

141

ne arate cA vom trai timpuri nemaiintalnite. A: Dar ret'eritor la climd, ce spun?

C: Ei spun cd oscilalii fierbinte-frig vor domina planeta incepAnd cu sfhrgitul lunii septembrie anul acesta ti cd acestea vor duce clar catre doud anotimpuri. Se pare cd $i soarele va avea o vir'd. Ei zic ce vom avea qi in Europa firtuni de gheald, ninsori abundente, etc., care vor afecta toate ldrile, inclusiv Germania, Elvelia, Italia, Franla, Austria, Cehia. A: $i de RomAnia nu zic nimic? C: Nu. Probabil cA nu contAm. Bineinleles ca se vor gdsi isteli care sd zicd cd dacd nu suntem pomenili inseamnd cA nu va fi nimic. Cam asta spun cei de la webbot. Oricum, pe scurt, din aceastd toamni evenimentele vor incepe sA se dezlAnfuie gi succesiunea lor va fi una rapidd gi dezastruoas6._Nu ne vom reveni dintr-unul ci vom da in altul. Vom avea cizd economicd, foamete,_ €ii'irplii vulcariice, cutremure, incendii, furtuni violente, lngliil'ffudifi c6ri"la'ilivelitl scoarlei tereste, piobleme cu
C: Ei zic cd gi anul acesta vor fi ceva probleme, insi cd din vara lui 2011, se va vedea clar cd soarele va avea .fniompo-offi enr-had'rii:ltf aikeiiltanirtoidlilearata? i cd Ceea ce am pilit cu soarele anul eputul minor al unor grave modificdri ce va avea loc la nivelul emisiilor acestui astru. Se pale cd tot soarele va face ca o serie de cutremure sd se abatd asupra Terrei. Ei spun ca evenimentele care apar la nivelul scoarJei terestre in 2011, vor avea ca rezultat modificarea geografiei solului, inclusiv la nivelul fundului
oceanului. A: PEi deja au inceput! C: Da, gi vor mai veni.

'

ki 143 Nu am stat sd analizez. A: Eu nu pot crede ii lagi de izbeligte pe cei ce valabil mAine. Tu nu vezi cd apar informalii contradictorii. Razele luminii reflectate se recombind in separator qi creeazd un tipar de interferenld a luminii.rea undelor gravitationale. El este capabil sd detecteze unde gravitalionale cu frecvenle cuprinse \ I intre 50 HZ 9i 1.unnak. Orice schimbare de pozilie a acestor regiuni inseamnd o varia{ie a lungimii relative a traseelor. Echipa de savanli care lucreazi in cadrul proiectului a sesizat ca un zgomot a c5.5 \ A: $i cum funcfioneazi acest C: Pentru a mdsura undele gravitalionale.ki An unnak. sa ved poate mA convinge cineva sA nu fac. adicd a pulsafiilor din continuumul spatiu-timp. A: $i c6nd a inceput acest experiment? C: Acest proiect a inceput in 1995 gi avea ca scop capta. care trec prin brafele perpendiculare. Se i afla in apropiere de Sarsted. in Germania..ki versus An.disttibuitor sau separator de razd". ale instrumentului gi sunt reflectate inapoi. cd ce gtiam azi nu mai este Ii ii fi o c vele C: p nu md caute nimeni.ki versus An.rui sursd era acesta? kHZ.unnak. A: Dar poate cd oamenii nu gtiu. lungi de c6te 600 metri. declangate de obiecte astronomice super dense..wtnak. marcdnd astfel regiunile intunecate in care undele luminoase fie s-au anulat fie s-au potenlat reciproc. in schimb. cum ar fi gdurile negre sau stelele neutronice.142 An. Ce este i C: Este un fel de detector de unde gravitationale. C: Apropo de informatii gi de Terra: spune-mi. Aceasta imparte lumina in doud fascicole. nici mdcar lucrurile legate de Terra. se declan$eazd o razd laser printr-o oglindd pe jumdtate argintatd.. sd intreb. Va Eu mi-am gandit rezercd ai sd ili vor cere ajutorul. ceea ce poate coincide cu prezenfa unei unde gravitalionale. trwfiita . 1 aparat? . tu ai auzit de GEO 600? A: Nu. . Acest lucru nu a fost realizat. GEO 600 se pare a fi fEcut cea mai mare descoperire din istoria fizicii.

f'otodat el va confirnra teoria st{ngurilor gi pe cea a 10-35 Plank qi se echivaleazd cu valoarea de !gj"c*tl"a a proceselor fizice carcau loc pe . ki versus An.. Acest raport este cunoscut sub numele de scara metri."ril. dar de o sutd de miliarde de miliarde de ori mai mici decAt un proton.. gair n re n*a rn*"-l" nesre'u care pr. RdmAndnd pe principiul holografic._) . Nu te mai plictisesc cu amanunte. Mdrimea Plank este imaginabild ca experiment. a o forma dispare nclptul cA informatia nu Bekenstein.punctut in care spaliul $i mat comporte sub forma armonioasd descrisd d" Eir*t"i" gi incep sd se dizolve in. aga incdt nimeni nu a visat cdndva cd granulele din spaliu-timp ar putea fi weodati percepute.na cosmice.unnak.144 An. Fizicd a particulelor din eama cd cei de la detector au entald a continuumului soatiu_ timp-. " i1i aui'r.apruf A: Ce este aoesta...". nivelul de informalie tapetat la exterior trebuie sd se potriveascd numSrului de bili con{inu1i de volumul Universului.i grii dispare..#'..."ll lnsernnd sa constatam cd de fapt noi suntem intr-o studii in aceasti directie.t5 Asra . Jontinutul .ki versus An. lumea din interior trebuie sd fie frcutd din granule mai mari decAt cele din scara Plank.t crspantla.unnak.ff .Ifli. cert este cd dacd principiul holografic va ti confirrnat. A: $i asta aratd cd? C: Asta ne face si concluzionim cd: informalia 3D a unei stele precursoare poate fi complet incifratl in orizontul 2D al gdurii negre rezultate.unnqk.ki 145 cd experienfel neidentificate perturbd reactorul..unnak. Ideca nu este noud. Principiul holografic susline cd... materialul spaliu-timp devine granulat gi format din unitdli minuscule asemendtoare pixelilor.. toati informa_ peltnr.t?r"Ji. ea Evreiascd din Israel si doar cdteva cbiar ca. dr'nrr-un ziar se fragmente'aza rn puncte atunci cand este miiritd.fru3!ruTfiT i. A: $i ce inseamni asta? C: Hogan spune GEO 600 estc supus unor . susskind.::1:1. el va elimina toate teoriile gravitaliei cuantrce care nu conlin acest principiu. Luni la rAnd s_au stua_ r. atunci Universul poate fi imaginat ca o sferd a cirei suprafald exterioara este realizatd din porliuni la dimensiunea mdrimii Plank. urcqe ca nol tralm lntr_o holograj. aceasta reprezintd suprafa{a teoreticd pe care o acoperd o gaurd neagrd gi marcheazd punctul din care nu mai existd intoarcere pentru materia sau lumina atrasd inspre nebuloasd.. Craig Hogan.. Hogan a inleles acest aspect gi a afirmat cd: dacd continuumul spatiu-timp este o hologramd granulatd.i'. Aici apdrea insd o altd probleml. "on.. insa toale explicatiile erau dat... de cuanrum spatio_temporal si cd Ti"r. cdci volumul Universului sfedc este mult mai mare decdt suprafala sa exterioard.. rua duce cu sandul tu a-"'"puri_ dox al gdurir negre>."scopice :ill^r..uru..sranule.. ci informafional al unei gduri negre este proporiional cu raza sa de actiune.d1lgs evalorarea lor rreptata :. suslinea a fel ca gi d. fizician.ki An. Hogan a dedus cd pentru a avea un numdr egal de bili pe dinduntrul qi la suprafafa Universului. bidirnensionald aflata la distanfa. fiecare conlinAnd un bit de informa{ie.."ul.j:it L..

jte!_ i l I I I I P3i alunci stai qi te giindegte! Evenrual poate te 9. dar preponderent la anul.unnak. $i nu va fi de bine..i.' .l dacd tu grii cd copilul teu vrea sd facd bungee_ium d veche ei uzatd ir. ugr'..u. . Asta gtiu sigur. lau." . Universul a inceput sd ne arate adeve_ rata lui fa!e.146 An unnak. deoarece i. Noitrebuie sd ne modificam. dar le perccpi aga nalrsm."ir"ii I cd va veni cu adevdrat ceva? C: Da.. ..irpriZ este raspunzator de soarra lui qi irpil.OU vrea sd imi iau mdsuri.. extrapoldnd.unnak ki versus An.li. Noi trebuie si vedem sd ne uitdm la ce va veni. este problema lui.. fie intr_un loc O. . E. .::.i. C: Atunci..ki yersus An. Eu simt asta. dacd familia ta nu wea se se asigure... r ar. cred cd ne indrepldm cdtre o schimbare 9..i' "'. simti. A: Pofi spune ceva cititorilor mei? A: Dar tu crezi motivul ::1L."fffr.d_-" A: Dar ce re faci_cdnd unul credl L: lF vol raspunde cu o inhebare: 9i.: . cei care au fost impotrivd iji vor repro$a tot Jie... -lqlpldg a coniilor.T1 Aici cred cd ai dreptate. Eu cred cd timpurite... Vezi. J. rrf"i"* "rfi.T. este dezinteresatd. Noi tofi suntem egali in fafa Creatorului. tac. Ili vor Zice ci tu eqti de vind cd trebuia sd petrece -'. se intdmpld. tu ca un om inlelept te tii de hotdrdrea lor? A: Nu. lqrntgdg goqg q9lo1_dt4!AEgJ-Tjp. chiar spre primavard. C: Vezi.lismice.pentru care eu nu spun la nimeni nimic gr. nu crede..:: structura vibrafionald. fi. iri exp a? alii il.-. ai informatii cd va veni ceva si nu iti iei mdsuri. torald. in curdnd pe Terra....-Pe d-e alti pa!e. anumite fenomene vor incepe in iamd. dar nu gtiu incolro si o . A: Dar cam cdnd? C: Din ce simt eu.it u arf. Dacd unul este mai delds[tor sau mai neincrezAlor. "a'. Fiecare este rispunzdtor de acliunile sale qi fiecare va fi pus in situalia de a alege. daga !q -q!!!.ki 147 matrixurilor.unnak. hoare$ri in weo doi-trei aniJtu nu . C: $tii care este paradoxul? Cd daci se va intAmpla gi eu cred cd aga^va fi. De ce sa pierd .liflro A: Nu."liat. i1i spun cd eu cred cu . atunci de ce sA nu ii lagi in pace. sd C: Pai gi de ce nu i1i iei mhsuri? avem responsabiliteti. ."il.."*.ki An.evrt asrf'el de disculii. p. i. Iogic.?i?ffi l. vei insipi! de ei.. Toli avem ganse egale gi toJi avem aceleagi informafii.

In incheiere weau sf. uragane. Este suficient sd te uili pe geam sau si culegi inlbrnra(ii.ine. deci starca de echilibru a omului este influenlati de acliunile sale.n ansamblu de elemente disparate din care au rezultat toate sciziunile sociale. inghe! in Brazllia. nu este o fiinld izolat[. Dacd vrem un viitor nou. Persoanele cu care am stat de vorbd sunt oameni de bazi ai acestei lumi gi au pus suflet in realizarea accstor' matcriale. Acest lucru ne face sa inlelegem cd omul nu este un accident al naturii.Eu cred cd istoria universului gi a omului a fost scrisd de o sursd inteligentd. ci este in directd interacliune cu semenii sdi gi cu universul. Astdzi. fizica cuantici nu mai percepe universul ca pe u. Avem c[lduli tropicale in I{ominia. Asta inseamnd cd impasul in care ne alldm la ora actuald a fost generat de modul nostru defcctos de g6ndire. Cheia acestui rafionament este simpli: orice acliune individuald se rdsfrAnge asupra intregului. incendii gi inundalii peste tot. soarelc are anomalii . Viitorul model social trebuie sd fie unul bazal in mod obligatoriu pe legile iubirii qi echitdlii dil. Clima a lualo razna. ci percepe universul ca pe un flux continuu de energie in care toate elementele sunt interconectate. de a trage un semnal de alarrnd. ghefarii se topesc alarmant de repede. va trebui sa ne ridicim congtiinJa de grup qi sd incepem sd ne condiliondm ac{iunile pe baza inlelepciunii. Eu cred ca singura cale de iegire este ref'accrea intregului mod de compoftament gi gdndire pe o bazd spirituald. vd spun ci nu am scris aceastd carte cu intenfia de a inspdimdnta sau a crea panici. Nu este ncvoic sI fii cercetdtor sau savzmt ca sd vezi cd tolul se schimbh. Dorinfa noastrd unanini esto aceea dc a trezi lumea.

ctc nu vcr mai exista. Nu trebui sd cddem pradd unui viitor rdzboi global.unnah ki 151 comportamentale gi exemplele pot continua. sa vA luafl familia qi sa va pdstrali calmul gi echilibrul. crirna. rele. Noi credem cd prin ridicarea con$tiinlei de grup putem aplana dacd nu chiar anihila anumite fenomene ce urmeazA sA se producA pe Terra. Daci ei cred cu tlrie in asta.unnak. Sd afirmdm cd vrem sd facem parte din aceasE noud lume. rdutatea. Acest lucru se va datora in primul rand faptului cd creierul nostru va fi supus unui alt regim de frecvenld. Noi tofi am purces la un anumit moment drn acelaqi loc Ai tot acolo ne vom intoarce cu tolii. sd lupte ei. Prin puterea gAndului noi voin ar. Ciind veli auzi de lucruri urate. care ne va aduce noi modele de gdndire 9i comportament.ea acces in Pacea sd ne cdliuzeascd acliunile' . Nu trebuie sd uitam ce noi toli suntem frali qi ci religiile. vom cunoagte adevarul despre trecutul qi originile noastre. Divide et impera! Aceasta este deviza lor.. noi.ki versus An. foametea. ultra-nalionalismul. ne-au fost induse tocmai pentru a ne crea sentimentul de separa{ie. deznddejdea. noi trebuie sb optdm doar pentru calea blAndI sau anevoioasd. dar este o iluzie. De aceea vd rog sd nu cddeli victime ale acestor pdcdleli. in care incearcd cu mrirgdvie sd ne atrag6.trnnqk. Schimbarea va veni oricum. Sarcina noastrd este sd ne trezim gi sd congtientizdm schimbarea.150 An. Nu peste mult timp. avarili4 etc.ki versus An. Omenirii i se pregdteqte ceva unic in istoria cosmosului gi noi suntem pugi in situalia de a ne alege calea pe care vrem sd o parcurgem. cu rudele 9i copiii lor! Ei gtiu cd numai ficdndu-ne sA emantun energii negative ne pot stdpAni gi controla in continuare. ce suntem capabili si renunldm la dogme gi tipare invechite qi cd suntem dispusi si rre acceptdm noua con$tiinld universald. Lumea care ni se oferi este o lume rninunatd in care ura. granilele.unnak.ki An. in baza unor idealuri gi valori eronate. ei vor ca fratele si se ridice impotriva fratelui.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful