Academia de PolitieAlexandru Ioan Cuza Facultatea de Politie Investigarea fraudelor Std Porumb Narcisa-Daniela Grupa:305

Cuprins
Capitolul I:Notiuni introductive privind dreptul la munca in societatea romaneasca Capitolul II:Caracteristicile contractului individual de munca conform reglementarilor Codului Muncii Capitolul III:Reglementarile HG nr.500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor Capitolul IV:Reglementarile Legii nr.252/2003 privind registrul unic de control Capitolul V:Munca nelegala,o forma de existenta atat a angajatorului,cat si a angajatului. Capitolul VI: ACTIVITTILE PRINCIPALELOR INSTITUII
IMPLICATE N COMBATEREA MUNCII NEDECLARATE N ROMNIA N ANUL 2011

CapitolulVII:Concluzii

Capitolul I:Notiuni introductive privind dreptul la munca in societatea romaneasca

Societatea romneasc apreciaza, mprteste i promoveaza valori precum: tolerana, generozitatea, educaia, bunele maniere, sociabilitatea, munca, cinstea, perseverena, ospitalitatea. Statul romn promoveaz i apr drepturile i libertile fundamentale ale omului, pluralismul, valorile democraiei, drepturile minoritilor, multiculturalismul i principiile societii deschise - transparena, activismul civic, pluralitatea opiniilor i intereselor. n Romnia se respect principiul egalitii dintre femei i brbai. Acetia beneficiaz de drepturi i tratament egal n ceea ce privete accesul la educaie, piaa muncii, cultur, via social, demniti publice i funcii politice etc. Dreptul la munca se bucura de reglementari atat in legea fundamentala,Constitutia Romaniei,precum si de reglementari privind legi speciale. Conform art.411 din Constitutie, dreptul la munc nu poate fi ngrdit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaiei, precum i a locului de munc este liber. Salariaii au dreptul la msuri de protecie social. Acestea privesc securitatea i sntatea salariailor, regimul de munc al femeilor i al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ar, repausul sptmnal, concediul de odihn pltit, prestarea muncii n condiii deosebite sau speciale, formarea profesional, precum i alte situaii specifice, stabilite prin lege. Urmatorul articol incrimineaza munca fortata si cazurile derogatorii de la acest tip de munca: Munca forat este interzis. Nu constituie muncafortata: a) activitile pentru ndeplinirea ndatoririlor militare, precum i cele desfurate, potrivit legii, n locul acestora, din motive religioase sau decontiin; b) munca unei persoane condamnate, prestat n condiii normale, n perioada de detenie sau de libertate condiionat; c) prestaiile impuse n situaia creat de calamiti ori de alt pericol, precum i cele care fac parte din obligaiile civile normale stabilite de lege. Acestea fiind spuse,niciunei persoane cu capacitate de exercitiu nu ii este ingradit dreptul de a munci,fiecare persoana fiind libera in a-si alege domeniul in care doreste sa devina subiect intr-un raport juridic de munca. Inclusiv Codul Muncii in vigoare este un ferm exemplu care sustine amendamentele legii fundamentale a Romaniei care stipuleaza ca acesta reglementeaz domeniul raporturilor de munc, modul n care se efectueaz controlul aplicrii reglementrilor din domeniul raporturilor de munc, precum i jurisdicia muncii. Nimeni nu poate fi obligat s munceasc sau s nu munceasc ntr-un anumit loc de munc ori ntr-o anumit profesie, oricare ar fi acestea.

Art. 41 din Constitutia Romaniei

Codul muncii se aplic urmtoarelor categorii de persoane: a)cettenilor romanii incadrati cu contract individual de munc, care presteaz munc in Romania; b) cettenilor romani incadrati cu contract individual de munc in strintate, in baza unor contracte incheiate cu un angajator roman, cu exceptia cazului in care legislatia statului pe al crui teritoriu se execut contractul individual de munc este mai favorabil cettenilor romani incadrati cu contract individual de munc si care presteaz activitatea in strintate, in baza unor contracte incheiate cu un angajator roman, cu exceptia cazului in care legislatia statului pe al crui teritoriu se execut contractul individual de munc este mai favorabil; c) cettenilor strini sau apatrizi incadrati cu contract individual de munc, care presteaz munc pentru un angajator roman pe teritoriul Romaniei; d) persoanelor care au dobandit statutul de refugiat si se incadreaz cu contract individual de munc pe teritoriul Romaniei, in conditiile legii; e) ucenicilor care presteaz munc in baza unui contract de ucenicie la locul de munca; f)angajatorilor,persoane fizice si juridice; g)organizatiilor sindicale si patronale.

Capitolul II:Caracteristicile contractului individual de munca conform reglementarilor Codului Muncii

Conform reglementarilor din tara noastra,persoana fizica(intotdeauna) care doreste sa se incadreze intr-un raport juridic de munca este obligat sa incheie cu angajatorul persoana fizica sau juridica un contract individual de munca. In prezent contractul individual de munc este reglementat de Codul muncii, precum si de prevederile contractelor colective de munc. Initial, contractul individual de munc a fost reglementat de art. 1470 pct din vechiul Cod civil, alturi de contractul de antrepriz si de cel de transport. Pentru prima dat a fost prevzut distinct in Legea contractelor de munc din anul 1929, si ulterior in Codul muncii din 1950, in cel din 1972, precum si, evident in cel intrat in vigoare la 1 martie 2003. Potrivit art. 102 din Codul muncii, contractul individual de munc se definete ca fiind contractul n temeiul cruia o persoan fizic, denumit salariat, se oblig s presteze munc pentru i sub autoritatea unui angajator, persoan fizic sau juridic, n schimbul unei renumeraii, denumite salariu. Contractul individual de munc este un act juridic, adic o manifestare de voint a dou persoane in scopul stabilirii de drepturi si obligatii ce alctuiesc continutul unui raport juridic de munca. Elementele ce caracterizeaza contractului individual de munc sunt reprezentate de: - Pri angajatul i angajatorul, care sunt plasate pe poziii diferite din punct de vedere juridic,existand un raport juridic de subordonare al primului fata de angajator; Angajatorul persoan fizic sau juridic care contracteaz for de munc i se oblig s o plteasc, dar i s-l protejeze pe cel ce o presteaz, iar salariatul persoan fizic, ntotdeauna care se oblig s presteze munca pentru i sub autoritatea celui dinti. - Obiectul i cauza presupune prestarea muncii i plata salariului mpreun cu asigurarea condiiilor de securitate i sntate n munc; Prestarea muncii3 reprezint acea activitate legal de tip lucrativ depus de salariat n favoarea angajatorului, n baza contractului individual de munc, pe o perioad de timp calculat n ore pe zi i ore pe sptmn. Pentru a fi recunoscut drept element al contractului de munc, prestarea activitatii lucrative se afl n direct legtur cu cel care suport riscul prestrii acestei activiti. Atunci cnd riscul este suportat de beneficiarul activitii lucrative, putem vorbi de un element esential al unui contract individual de munca. Salariul4 reprezint contravaloarea muncii prestate de ctre angajat n condiiile legii, n favoarea i sub autoritatea angajatorului. Acest element,salariul, se afl n directa legatura cu prestarea muncii. - Subordonarea angajatului fa de angajatorul su. - Elementul temporal.
art.10 din Codul Muncii Alexandru iclea, op. cit., p. 332. 4 Cosmin Cernat .a., Ghidul practic al lucrtorului de resurse umane, Ed. PIM, Iai, 2009, p. 68
2 3

Acte necesare la incheierea contractului individual de munca: La incheierea contractului individual de munc salariatul trabuie s prezinte mai multe acte printre care: buletinul de identitate, act prin care se face dovada cetteniei romane, a domiciliului, precum si a codului numeric personal (CNP). certificatui medical. O persoan poate fi angajat in munc numai in baza unui certificat medical, care constat faptul c cel in cauz este apt pentru prestarea acelei munci. Nerespectarea acestei cerinte atrage nulitatea contractului individual de munc, cu exceptia situatiei cand salariatul prezint certificatul medical dup momentul incheierii contractului individual de munc, iar din cuprinsul certificatului rezult c cel in cauz este apt de munc. Competenta si procedura de eliberare a certificatului medical, precum si sanctiunile aplicabile angajatorului in cazul angajrii sau schimbrii locului ori felului muncii fr certificat medical sunt stabilite prin reglementri speciale. actele originale referitoare la studiile si calificrile cerute pentru ocuparea functiei sau executarea meseriei respective. autorizaia de munc, dovada de sedere permanent pe teritoriul Romaniei,certificatul de cstorie si pasaportul, in cazul cettenilor strini. Perioada de proba5 Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munc se poate stabili o perioad de prob: de cel mult 90 de zile calendaristice pentru functiile de executie; de cel mult 120 de zile calendaristice pentru functiile de conducere; verificarea aptitudinilor profesionale la incadrarea persoanelor cu handicap se realizeaz exclusiv prin modalitatea perioadei de prob de maximum 30 de zile calendaristice ; pentru absolventii institutiilor de invtmant superior, primele 6 luni dup debutul in profesie se consider perioad de stagiu. Fac exceptie acele profesii in care stagiatura este reglementat prin legi speciale. La sfarsitul perioadei de stagiu, angajatorul elibereaz obligatoriu o adeverint, care este vizat de inspectoratul teritorial de munc in a crui raz teritorial de competent acesta isi are sediul. Pe durata perioadei de prob salariatul se bucur de toate drepturile si are toate obligatiile prevzute in legislatia muncii, in contractul colectiv de munc aplicabil, in regulamentul intern, precum si in contractul individual de munc. Perioada de prob constituie vechime in munc.

art.31 din Codul Muncii

Pe durata executrii unui contract individual de munc nu poate fi stabilit decat o singur perioad de prob6. Prin exceptie, salariatul poate fi supus la o nou perioad de prob in situatia in care acesta debuteaz la acelasi angajator intr-o nou functie sau profesie ori urmeaz s presteze activitatea intr-un loc de munc cu conditii grele, vtmtoare sau periculoase. Perioada in care se pot face angajri succesive de prob ale mai multor persoane pentru acelasi post este de maximum 12 luni7.

6 7

art.32 din Codul Muncii art.33 din Codul Muncii

Capitolul III:Reglementarile HG nr.500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor

ncadrarea n munc a unei persoane se realizeaz, potrivit prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicat, numai prin ncheierea unui contract individual de munc, n temeiul cruia persoana fizic, n calitate de salariat, se oblig s presteze munca pentru i sub autoritatea unui angajator, persoan fizic sau juridic, n schimbul unei remuneraii denumite salariu. Fiecare angajator are obligaia de a nfiina i transmite la inspectoratul teritorial de munc un registru general de eviden a salariailor i de a-l prezenta inspectorilor de munc, la solicitarea acestora. Au obligaia de a nfiina i transmite registrul la inspectoratul teritorial de munc i misiunile diplomatice i oficiile consulare ale altor state n Romnia, respectiv, dup caz, institutele culturale i reprezentanele comerciale i economice ale altor state n Romnia, pentru personalul angajat local care are cetenia romn sau reedina permanent n Romnia. Angajatorii pot contracta serviciul de completare i transmitere a registrului prin ncheierea, cu respectarea dispoziiilor art. 20 alin. (5) din Legea nr. 677/2001 pentru protecia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal i libera circulaie a acestor date, cu modificrile i completrile ulterioare, de contracte de prestri servicii cu prestatori nregistrai la inspectoratele teritoriale de munc, care i desfoar activitatea n condiiile prevederilor legale n vigoare. Registrul se completeaz n ordinea angajrii i cuprinde urmtoarele elemente: a) elementele de identificare a tuturor salariailor: numele, prenumele, codul numeric personal - CNP, cetenia i ara de provenien - Uniunea European - UE, non-UE, Spaiul Economic European - SEE; b) data angajrii; c) perioada detarii i denumirea angajatorului la care se face detaarea; d) funcia/ocupaia conform specificaiei Clasificrii Ocupaiilor din Romnia (COR) sau altor acte normative; e) tipul contractului individual de munc; f) durata normal a timpului de munc i repartizarea acestuia; g) salariul, sporurile i cuantumul acestora; h) perioada i cauzele de suspendare a contractului individual de munc, cu excepia cazurilor de suspendare n baza certificatelor medicale; i) data ncetrii contractului individual de munc.

Registrul se transmite la inspectoratul teritorial de munc n format electronic, prin utilizarea uneia dintre urmtoarele modaliti: a) prin completarea on-line a bazei de date existente pe portalul Inspeciei Muncii; b) prin e-mail, pe baz de semntur electronic; c) prin depunerea la sediul inspectoratului teritorial de munc n format electronic, nsoit de o adres de naintare semnat de angajator. Angajatorii sau, dup caz, prestatorii de servicii au obligaia de a completa i transmite registrul la inspectoratul teritorial de munc n a crui raz teritorial i au angajatorii sediul sau domiciliul, dup caz, cel trziu n ziua lucrtoare anterioar nceperii activitii de ctre primul salariat. Registrul se pstreaz n form electronic la sediul angajatorului i, dup caz, la sediul sucursalei, ageniei, reprezentanei sau al altor asemenea uniti fr personalitate juridic, care au delegat competena nfiinrii registrului. Angajatorul are obligaia de a ntocmi un dosar personal pentru fiecare dintre salariai, de a-l pstra n bune condiii la sediu, precum i de a-l prezenta inspectorilor de munc, la solicitarea acestora. Registrul electronic i dosarele personale ale fiecrui salariat se vor pstra n condiii care s asigure securitatea datelor, precum i pstrarea lor ndelungat i corespunztoare, cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001, cu modificrile i completrile ulterioare. Angajatorul rspunde pentru asigurarea acestor condiii, precum i pentru orice prejudiciu produs salariatului, sau oricrei alte persoane fizice sau juridice, prin nclcarea acestor obligaii. Constituie contravenii urmtoarele fapte svrite de angajatori, persoane fizice sau juridice: a) netransmiterea registrului cu elementele contractului individual de munc prevzute la art. 3 alin. (2) lit. a) - g), cel trziu n ziua lucrtoare anterioar nceperii activitii de ctre salariatul n cauz; b) refuzul de a pune la dispoziie inspectorului de munc registrul n format electronic, precum i dosarul personal al salariailor; c) necompletarea elementelor contractului individual de munc conform art. 3, respectiv netransmiterea registrului n termenele prevzute de prezenta lege; d) completarea registrului de ctre alte persoane dect cele prevzute; e) completarea registrului cu date eronate sau incomplete; f) alterarea sau tergerea datelor din registru, precum i intervenia neautorizat asupra aplicaiei informatice a registrului. n scopul combaterii muncii nedeclarate materializat prin nenregistrarea contractelor individuale de munc n registru, Inspecia Muncii beneficiaz de accesul la bazele de date deinute de autoriti i instituii publice, privind evidena populaiei, declaraii i nregistrri fiscale/vamale, asigurri i prestaii sociale, precum i orice date i informaii utile activitii de control.

Capitolul IV:Reglementarile Legii nr.252/2003 privind registrul unic de control

Contribuabilii, persoane juridice nregistrate la Oficiul Naional al Registrului Comerului, autorizate potrivit legii, au obligaia sa in registrul unic de control. Registrul unic de control are ca scop evidentierea tuturor controalelor desfurate la contribuabil de ctre toate organele de control specializate, n domeniile: financiar-fiscal, sanitar, fitosanitar, urbanism, calitatea n construcii, protecia consumatorului, protecia muncii, inspecia muncii, protecia impotriva incendiilor, precum i n alte domenii prevzute de lege. Organele de control au obligaia de a consemna n registru,naintea nceperii controlului, urmtoarele elemente: numele i prenumele persoanelor mputernicite de a efectua controlul, unitatea de care aparin, numrul legitimatiei de control, numrul i data delegaiei/ordinului de deplasare, obiectivele controlului, perioada controlului, perioada controlat, precum i temeiul legal n baza cruia se efectueaz controlul. Registrul unic de control se elibereaz, contra cost, de direciile generale ale finanelor publice din raza teritorial unde i are sediul social contribuabilul, pe baza certificatului de nregistrare, n cazul comercianilor, i pe baza certificatului de nregistrare fiscal, n cazul celorlalte categorii de contribuabili. Constituie contravenii urmtoarele fapte: a)neachizitionarea registrului unic de control de la direciile generale ale finanelor publice din raza teritorial unde i are sediul social contribuabilul, n termenul prevzut de prezenta lege ; b) neprezentarea registrului unic de control la solicitarea organelor de control specializate.

Analiza privind munca nedeclarata,formarea profesionala si dialogul social in contextul legislatiei interne si al reglementarilor europene

10

Capitolul V:Munca nelegala,o forma de existenta atat a angajatorului,cat si a angajatului.

ntruct munca nedeclarat are o serie de implicatii negative att la nivel economic ct i la nivel social, reducerea fenomenului de munc nedeclarat a constituit i constituie o preocupare constant att la nivelul Uniunii Europene, ct i la nivel intern. Conform studiului Comisiei Europene,munca nedeclarata a fost definita ca fiind "o activitate productiva care este legala dar nedeclarata autoritatilor publice". Pe plan intern, dei cadrul normativ actual nu definete n mod expres conceptul de munc nedeclarat, Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii sanctioneaz contraventional primirea la munc a persoanelor fr ncheierea unui contract individual de munc. n Romnia, Inspectia Muncii este autoritatea public competent s controleze utilizarea de ctre angajatori a muncii nedeclarate autorittilor publice. Formele muncii nedeclarate8: (i) n mod formal, angajatii au prevzut n contractul individual de munc un salariu care de obicei este salariul minim pe economie garantat n plat (la acest salariu angajatorul i angajatul pltesc taxele, impozitele i contributiile datorate la bugetul de stat), n timp ce de facto angajatii sunt pltiti de angajator cu o sum mai mare dect cea prevzut n contractul individual de munc (denumit informal salariu n plic); (ii) timpul normal de munc este pltit potrivit contractului individual de munc dintre angajat i angajator, n timp ce munca suplimentar efectuat de angajat este pltit n cash; astfel, sumele primite de angajat pentru munca suplimentar nu mai sunt declarate i pentru aceste sume nu se pltesc taxele, impozitele i contributiile sociale datorate; (iii) angajatul presteaz munc n lipsa unui contract individual de munc ncheiat cu persoana fizic sau juridic sub autoritatea i n beneficiul creia lucreaz; n aceast situatie urmtoarele aspecte sunt incidente: (a) angajatul este privat de drepturile i beneficiile pe care le-ar avea n calitate de salariat al persoanei sub autoritatea creia i desfoar activitatea; (b) angajatorul se sustrage de la obligatia legal de a nregistra contractele individuale de munc la inspectoratul teritorial de munc competent; (c) fondurile sociale i bugetul de stat sunt pgubite prin sustragerea att a angajatului, ct i a angajatorului de la plata contributiilor sociale; (iv) pentru perioada de prob nu se ncheie contracte individuale de munc;

Analiza privind munca nedeclarata,formarea profesionala si dialogul social in contextul legislatiei interne si al reglementarilor europene

11

(v) nu se ncheie contracte individuale de munc cu persoanele care presteaz servicii i lucrri n gospodriile individuale; (vi) se folosete n mod nelegal forta de munc zilier i/sau sezonier. Factori favorizanti ai muncii nedeclarate9: Potrivit Comisiei Comunittilor Europene, munca nedeclarat este o solutie adoptat de angajat i de angajator datorit ctigului potential (obtinut din evitarea taxelor, impozitelor i a contributiilor sociale) comparat cu riscul de a fi amendat i costul implicat de conformitatea cu legislatia (e.g., nregistrarea, normele de sntate i securitate n munc). De asemenea, o serie de alti factori contribuie la dezvoltarea fenomenului muncii nedeclarate, cum ar fi: (i) cuantumul impozitului pe venit i al contributiilor la sistemul de asigurare social; (ii) existenta unor proceduri administrative complicate i birocratice; (iii) o legislatie a muncii neadaptat pietei muncii i nevoilor de dezvoltare ale societtii; (iv) dezvoltarea unor lanturi de subcontractanti care determin creterea numrului de lucrtori independenti, care n anumite cazuri rmn nedeclarati; (v) nivelurile nalte ale omajului, srciei i muncii temporare i precare, ntruct, ntr-un asemenea climat, lucrtorii sunt obligati s renunte la orice asigurare sau la alte drepturi; (vi) imigratia ilegal, ntruct persoanele aflate ntr-o astfel de situatie sunt mai dispuse s munceasc n conditii precare, fiind mai expuse riscului de a deveni lucrtori nedeclarati. Potrivit Rezolutiei Parlamentului European, n principal, munca nedeclarat: (i) risc s afecteze economiile statelor membre i sustenabilitatea financiar a modelului social european prin obstructionarea creterii economice i a politicilor bugetare i sociale; (ii) este responsabil de distorsiunile concurentei pe piata intern, deoarece creeaz o concurent neloial fat de alte state sau alte ntreprinderi.

Analiza privind munca nedeclarata,formarea profesionala si dialogul social in contextul legislatiei interne si al reglementarilor europene

12

Capitolul VI: ACTIVITTILE PRINCIPALELOR INSTITUII

IMPLICATE N COMBATEREA MUNCII NEDECLARATE N ROMNIA N ANUL 2011

INSPECTIA MUNCII Monitorizarea controalelor privind combaterea fenomenului muncii nedeclarate din Romnia ianuarie decembrie 201110
n anul 2011, Inspectia Muncii a continuat s desfsoare acTiuni de control, att prin activitatea curent, ct si prin organizarea de campanii la nivel national, n ceea ce priveste identificarea si combaterea muncii nedeclarate. Domeniile n care s-a nregistrat o prevalen a muncii la negru sunt variate: constructii,industria textil, exploatarea si industrializarea lemnului, industria lemnului, panificatie,agricultur, micul comert, micii transportatori, industria alimentar si prestri de servicii (paz si protectie, service auto, spltorie auto, frizerie, coafur), depozite en-gros si super-market - uri, activitti din alimentatia public (baruri, restaurante, patiserii, cofetrii) etc. Astfel, n anul 2011, controalele privind combaterea muncii nedeclarate, comparativ cu anul 2010, s-au finalizat cu urmtoarele rezultate: INDICATORI 2010-2011: 1. Nr. controale efectuate 86.421 97.889 2. Nr. angajatori care utilizeaz munca nedeclarat 9.263 9.731 3. Nr. persoane depistate fr forme legale de angajare, total, din care: 17.755 29.095 4. Valoare amenzi aplicate (lei) 50.614.500 105.373.700 Din analiza datelor prezentate mai sus, rezult urmtoarele aspecte: - nr. controalelor efectuate a crescut cu 13,26%; - nr. angajatorilor care practic munca nedeclarat a crescut cu 5,05%; - nr. persoanelor depistate fr forme legale de angajare a crescut cu 63,86%; - valoarea amenzilor aplicate a crescut cu 108,2%; Inspectoratele teritoriale de munc au sesizat organele de cercetare penal pentru un numr de 304 de fapte prevzute de legislatia muncii ca fiind infractiuni si anume primirea la munc a mai mult de 5 persoane fr forme legale de angajare. Domeniile supuse actiunilor de control au fost variate: constructii, comert, baruri,restaurante, industrie usoar (textile, confectii, pielrie si ncltminte),

10

Monitorizarea controalelor privind combaterea fenomenului muncii nedeclarate in RomaniaONITORIZAREA CONTROALELOR PRIVIND COMBATEREA FENOMENULUI MUNCII NEDECLARATE DIN ROMANIA

13

prestri servicii coafur, frizerie cosmetica, paz, spltorii si vulcanizri auto, activitti ale centrelor de fitness,activitti de jocuri de noroc si pariuri. Totodat, n vederea identificrii si combaterii cazurilor de munc nedeclarat, Inspectia Muncii a desfsurat urmtoarele actiuni11: 1. Campania National privind identificarea si combaterea cazurilor de munc nedeclarat n unitti care desfsoar activitate n statiunile montane Campania s-a desfsurat n perioada 10 decembrie 2010 22 ianuarie 2011 si s-a adresat n principal judetelor cu relief montan, unde activitatea turistic este n dezvoltare pe durata sezonului de iarn. Rezultatele obtinute au fost urmtoarele: o numr unitti controlate 762 o numr sanctiuni contraventionale aplicate 783, din care: -120 sanctiuni pentru folosirea fortei de munc fr forme legale de angajare; o valoarea total a amenzilor aplicate 592.400 lei, din care: -501.000 lei pentru munc fr forme legale o 160 persoane depistate care desfsurau activitate fr a avea ncheiate contracte individuale de munc. 2. Actiuni de control, cu caracter inopinat, privind identificarea cazurilor de munc nedeclarat n domeniile de activitate n care s-a nregistrat o mai mare incident a acestui fenomen, cu precdere n unittile care presteaz servicii de spltorie auto si vulcanizri. 3. Actiune de control pentru identificarea cazurilor de munc nedeclarat n data de 11 februarie 2011, Inspectia Muncii a organizat la nivel national, o actiune de control pentru identificarea cazurilor de munc nedeclarat. Actiunea s-a desfsurat prin delegarea inspectorilor de munc pe raza altor judete si constituirea de echipe mixte de control relatii de munc securitate si sntate n munc, obiectivul principal fiind identificarea cazurilor de munc nedeclarat. 4. Campania National privind identificarea si combaterea cazurilor de munc nedeclarat n unitti care desfsoar activitate pe Litoralul Mrii Negre ncepnd cu data de 01.07.2011, Inspectoratul Teritorial de Munc Constanta a declansat Campania National privind identificarea si combaterea cazurilor de munc nedeclarat n unitti care desfsoar activitate pe Litoralul Mrii Negre. Actiunile de control au avut caracter inopinat, s-au desfsurat att ziua, ct si pe timpul noptii, la toate categoriile de angajatori,indiferent de domeniul de activitate. Pentru cresterea intensittii controalelor pentru identificarea muncii nedeclarate, n perioada 29 iulie - 01 septembrie 2011, inspectorii de munc din cadrul Inspectoratului Teritorial de Munc Constanta au fost sprijiniti n actiunile de control de inspectori de munc din cadrul altor inspectorate teritoriale de munc. 5. Campania National privind identificarea si combaterea cazurilor de munc nedeclarat precum si verificarea conditiilor de munc si a modului n care se respect prevederile legale de securitate si sntate n munc pentru lucrtorii angajati n cadrul unittilor care au ca obiect de activitate repararea, ajustarea sau nlocuirea pneurilor (vulcanizri) (18 19.11.2011)

11

Monitorizarea controalelor privind combaterea fenomenului muncii nedeclarate in Romania

14

OFICIUL ROMN PENTRU IMIGRRI Activitatea n anul 2011 pe linia combaterii muncii nedeclarate a strinilor12
Activitatea desfsurat de Oficiul Romn pentru Imigrri s-a axat n anul 2011 pe activittile de coordonare si control privind munca nedeclarat a strinilor si respectarea scopului prevzut n viz pentru ndeplinirea conditionalittilor cerute prin Memorandumul de ntelegere ntre Comisia European, F.M.I si Guvernul Romniei. A fost elaborat Planul de cooperare operativ pentru depistarea angajatilor strini ilegali si combaterea muncii nedeclarate a strinilor n anul 2011 mpreun cu Inspectia Muncii. n baza Planului de cooperare, au fost stabilite si realizate urmtoarele activitti principale: - Planificarea si organizarea de la nivel national a dou actiuni de depistare a strinilor angajati n mod ilegal n domeniul constructiilor; - Desfsurarea la nivel national a dou actiuni comune n domeniul morritului si panificatiei; - Desfsurarea la nivelul ntregii tri a dou actiuni comune n domeniul industriei usoare (textile, confectii, pielrie si ncltminte); - Planificarea si organizarea de la nivel naional a dou actiuni de depistare a strinilor angajati n mod ilegal n domeniul comertului; - Executarea pe durata Sezonului Estival 2011 de actiuni comune privind depistarea strinilor care desfsoar activitti lucrative fr ndeplinirea conditiilor legale n cadrul localurilor, restaurantelor, barurilor de noapte si din statiunile turistice.

12

Raport privind activitatea O.R.I.pentru combaterea muncii nedeclarate a strinilor

15

Activittile desfsurate de formatiunile teritoriale ale Politiei de Investigare a Fraudelor n anul 2011 pe linia prevenirii si combaterii ilegalitrilor din domeniul utilizrii fortei de munc13

Ca urmare asumrii de ctre autorittile romne a responsabilittii de intensificare a activittilor de identificare si combatere a cazurilor de munc nedeclarate rezultat din Memorandum-ului de ntelegere ntre Comisia European si Romnia semnat n data de 23 iuniet2009, Politia de Investigare a Fraudelor, alturi de celelalte structuri abilitate a actionat pentru combaterea utilizrii fortei de munc cu nerespectarea prevederilor legale n materie. Munca la negru are efecte negative, pe termen scurt dar si pe termen lung, att pentru individ ct si pentru societate, pentru bugetul asigurrilor sociale si bugetul de stat, existnd o relatie interdependent ntre plata contributiilor si impozitelor si accesul la drepturile de asigurri sociale si alte msuri de protectie social , lipsa de venituri la bugetul consolidat al statului afectnd sistemele de asigurare social. n acelasi timp, acest fenomen are efecte negative si pentru cei care presteaz activitatea nedeclarat situndu-i pe o pozitie precar din punct de vedere economico-social, fr posibilitti de progres profesional si mai ales fr protectie social. n dosarele penale n care s-a dispus nceperea urmririi penale s-au constatat 1.152 de infractiuni, dintre care 141 de infractiuni prevzute n Legea nr. 53/2003 (Codul Muncii)modificat si completat prin Legea nr. 40/2011(primirea la munc a mai mult de 5 persoane, indiferent de cettenia acestora, fr ncheierea unui contract individual de munc), iar 1.011 alte infractiuni specifice legislatiei care reglementeaz utilizarea fortei de munc.Din totalul dosarelor n care s-a nceput urmrirea penal un numr de 171 au fost naintate parchetului competent cu propunere de punere n miscare a actiunii penale si trimitere n judecat. n prezent au rmas n lucru 857 dosare penale n care se efectueaz acte premergtoare sub aspectul svrsirii infractiunii de primirea la munc a mai mult de 5 persoane, indiferent de cettenia acestora, fr ncheierea unui contract individual de munc prev. de Legea nr.53/2003 privind Codul Muncii dar si de alte infractiuni n legtur cu folosirea fortei de munc.

13

Monitorizarea controalelor privind combaterea fenomenului muncii nedeclarate in Romania

16

CapitolulVII:Concluzii

n Romnia fenomenul muncii nedeclarate este generat i favorizat, ntre altele, att de birocratia excesiv, ct i de un nivel ridicat al taxelor, impozitelor si contributiilor sociale datorate de angajat i angajator. n acest sens, dei, nc din anul 2006 s-a creat un cadru normativ specific privind ntocmirea i completarea Registrului general de evident a salariatilor n form electronic ncercndu-se astfel diminuarea birocratiei aferente nregistrrii unui contract individual de munc, prin amnarea succesiv a abrogrii dispozitiilor Decretului nr. 92/197614 privind carnetele de munc i mentinerea n consecint i a formalittilor care trebuie ndeplinite la Inspectoratele teritoriale de munc, procesul de nregistrare a contractelor individuale de munc a devenit mult mai birocratic. Un alt exemplu de birocratie excesiv l reprezint i amendamentele recente aduse HG nr. 161/200615 prin care s-a prevzut obligatia angajatorilor de a nregistra n Registrul general de evident a salariatilor n form electronic elementele obligatorii prevzute de lege privind contractul individual de munc cel trziu n ziua lucrtoare anterioar nceperii activittii de ctre salariatul n cauz. Dei prin aceast modificare s-ar putea aprecia c se are n vedere reducerea fenomenului de munc nedeclarat, n fapt, raportarea la ziua lucrtoare anterioar nceperii activitttii nu are n vedere inconvenientele de ordin practic legate, spre exemplu, de neprezentarea angajatului n ziua nceperii activittii sale. Astfel, n practic este posibil ca aceast modificare s creeze o serie de dificultti care finalmente nu vor sustine, ci vor periclita scopul avut n vedere de legiuitor prin aceasta modificare, respectiv reducerea fenomenului de munc nedeclarat. Distinct de cele de mai sus, se pare c din considerente de ordin fiscal, n practic se ntmpl ca relatiile de munc s fie mascate prin ncheierea unor alte tipuri de contracte dect a contractelor individuale de munc care dei sunt permise de lege nu reflect n mod corect situatia de fapt i comport o calificare diferit n drept. n vederea diminurii fenomenului de munc nedeclarat i a ncurajrii ncheierii i nregistrrii contractelor de munc este recomandabil ca pe viitor: (i) s se simplifice formalittile n domeniul relatiilor de munc (ii) s se reduc nivelul ridicat al taxelor, impozitelor si contributiilor sociale datorate de angajat i angajator.

14 15

Decretul nr.92/1976 privind carnetele de munca HG nr.161/2006 privind registrul general de evidenta al salariatilor

17

Bibliografie
1)Constitutia Romaniei 2)Codul Muncii comentat si adnotat 3) HOTRRE Nr. 500 din 18 mai 2011 privind registrul general de eviden a salariailor 4) LEGEA nr. 252 din 10 iunie 2003 privind registrul unic de control 5)Alexandru Ticlea,Tratat de Dreptul Muncii,editia 2012-11-20 6)Cosmin Cernat,Dreptul muncii,editia 2012-11-20 7) Raport privind activitatea O.R.I.pentru combaterea muncii nedeclarate a strinilor 8)Analiza privind munca nedeclarata,formarea profesionala si dialogul social in contextul legislatiei interne si al reglementarilor europene 9)Dacian Dragos,Remus Chiciudean,dreptul muncii,note de curs

18