Universitatea Transilvania din Brasov Inginerie Mecanica si Industria Lemnului

ELECTROTEHNICA SI MASINI ELECTRICE

Lector Dr. Ing. Carmen LUNGOCI

CURS 10
MAINI ELECTRICE Maina asicrona partea 1

CONTINUT

Elementele constructive ale mainii asicrone (MA)

Mrimi nominale
Infasurarile statorului MA Producerea cmpului magnetic nvrtitor Funcionarea MA ca motor

 Maina asincrona
Maina asincrona (MA) este cea mai rspndita maina electrica datorita construciei sale simple, robustetei si calitatilor sale electromecanice, care o fac utilizabila mai ales in regim de funcionare ca motor in diferite acionari electrice. - pre de cost redus n comparaie cu alte tipuri de motoare; - sigurana mare n funcionare; - performanele tehnice ridicate; - stabilitate n funcionare, exploatare; - ntreinere simpla. MA sunt destinate s funcioneze n curent alternativ, turaia lor fiind determinat de frecvena reelei de alimentare. Maina asincron = Maina de inducie.

 Elementele constructive ale MA

Ca orice main electric rotativ, MA este format din cele dou pri principale:
partea mobil rotorul
partea fix statorul

 Elementele constructive ale MA

Statorul este compus din carcas, miezul magnetic statoric, confecionat din tole de oel electrotehnic de form cilindric cu crestturi interioare n care se situeaz nfurrile statorului.

Rotorul este compus din miez magnetic rotoric de form cilindric alctuit din tole de oel electrotehnic asamblate pe arbore i prevzute cu crestturi periferice pentru situarea nfurrii rotorice.

 Elementele constructive ale MA

1 miezul magnetic statoric 2 miezul magnetic rotoric 3 infasurare statorica

4 infasurare rotorica 5 arbore

6 rulment 7 carcasa 8 ventilator

 Clasificarea MA
n funcie de tipul nfurrilor i numrul de faze: a) dup numrul de faze al nfurrii bobinate din stator: MA monofazate (avnd n stator o nfurare monofazat); MA bifazate (avnd n stator o nfurare bifazat); MA trifazate (avnd n stator o nfurare trifazat conectat n stea sau n triunghi); b) dup tipul nfurrii din rotor: MA cu rotor n scurtcircuit, care au nfurarea rotoric tip colivie (MA monofazate, bifazate i o parte din cele trifazate); MA cu rotor bobinat (cu inele de contact), care au nfurarea statoric trifazat conectat n stea sau n triunghi, nfurarea bobinat rotoric fiind conectat ntotdeauna n stea.

 Mrimi nominale
Regimul nominal de funcionare este caracterizat prin urmtoarele mrimi nominale, nscrise de regul pe plcua indicatoare a mainii: puterea nominal (Pn) [kW]; tensiunea nominala de linie (Un) [V]; curentul nominal de linie (In) [A]; schema de conexiuni a nfurrilor statorice (Y sau D); randamentul nominal (n) [%]; factorul de putere nominal cos; frecventa nominala a tensiunii de alimentare (fn) [Hz]; turaia nominala (nn) [rot/min]; clasa de izolaie i gradul de protecie.

 Infasurarile statorului MA
Infasurare monofazata Configuraia magnetic a MA, n care se consider pe stator o bobin, cu una sau mai multe spire, plasat n dou crestturi diametral opuse infasurare intr-un strat.

2p=2 poli

Dac se consider dou bobine nseriate, atunci cmpul magnetic n lungul periferiei statorului are patru alternane infasurare in doua straturi.

2p=4 poli.

 Infasurarile statorului MA
Pas polar =

distanta dintre axele a doi poli consecutivi.

Polii se formeaz ca urmare a parcurgerii curenilor de alimentare prin infasurarile bobinelor, fiind intodeauna de numr par. Numrul total de poli se noteaz cu 2p.

Z q 2pm
Nr. de crestaturi pe poli si faza

Z 2p
Pas polar

 Infasurarile statorului MA

Infasurare trifazata intr-un strat

 Infasurarile statorului MA

Infasurare trifazata in doua straturi

q=1

3 infasurari monofazate

2p=4 poli.

 Producerea cmpului magnetic nvrtitor

Un sistem trifazat de bobinaje parcurs de cureni simetrici creeaz n ntrefierul mainii un cmp magnetic nvrtitor, cu viteza de rotaie (1), proporional cu pulsaia () a curenilor i invers proporional cu numrul de perechi de poli (p). Sensul de rotaie al cmpului este cel de succesiune a curenilor din fazele sistemului trifazat .

i A 2 I sin t ; i B 2 I sin(t 2 / 3); iC 2 I sin(t 4 / 3).

 Producerea cmpului magnetic nvrtitor

 Producerea cmpului magnetic nvrtitor

Viteza unghiulara a cmpului magnetic nvrtitor:

2 2f 1 pT p p

[rad/s].

Turaia se sincronism cu care se rotete cmpul magnetic nvrtitor va fi:

60 1 60 f n1 2 p
p 1 2 3 4

[rot/min].
5 6 8

n1
1

3000

1500

1000

750

600

500

375

314,159

157,079

104,719

78,359

62,831

52,359

39,269

MA trifazate cu destinaie special.

 Funcionarea MA ca motor
MA poate funciona ca: motor generator frna electrica. Infasurarile trifazate statorice ale MA se alimenteaz cu un sistem trifazat simetric de tensiuni, acestea sunt parcurse de un sistem trifazat simetric de cureni de pulsaie 1, care vor produce in intrefierul MA un cmp magnetic nvrtitor ce se rotete cu viteza unghiulara 1= 1/p (viteza unghiulara de sincronism). Cmpul magnetic nvrtitor induce in infasurarea rotorica o t.e.m. Din interaciunea curenilor rotorici si cmpul magnetic nvrtitor apar forte electromagnetice produc un cuplu care antreneaz rotorul in sensul de rotaie al cmpului magnetic nvrtitor statoric.

 Funcionarea MA ca motor
Denumirea de motor asincron = turaia rotorului (n) < turaia de sincronism (n1). Daca n=n1 rotorul ar avea aceeai poziie fata de cmpul magnetic nvrtitor t.e.m. indusa in infasurarea rotorica ar fi nula curenii rotorici nuli cuplul activ ar fi nul.

Viteza unghiulara relativa a cmpului magnetic nvrtitor statoric fata de rotor va fi:

2 1

Viteza unghiulara de rotaie ce corespunde turaiei rotorice (n).

 Funcionarea MA ca motor
Se definete alunecarea (s) a motorului asincron:
turaia relativa a cmpului magnetic nvrtitor statoric fata de turaia rotorului.

2 1 n 2 n1 n s 1 1 n1 n1

2 s 1 n2 s n1
frecventa curenilor rotorici.

60 f 2 60 f1 n2 s n1 s p p

f 2 s f1

La pornirea motorului: n=0 s=1 f2=f1.

 Funcionarea MA ca motor
De la studiul transformatorului monofazat tim ca t.e.m. este:

Ue

N1 m 2

4.44 N f m

In cazul MA, t.e.m. indusa este mai mica din cauza repartizrii infasurarilor in crestaturi.
nr. de spire inserate ale unei faze statorice

U e1 4.44 k1 N1 f1 m

t.e.m. indusa intr-o faza statorica

factorul de infasurare ale unei faze statorice

U e 2 s 4.44 k 2 N 2 f 2 m 4.44 k 2 N 2 s f1 m s U e 2

U e1 k1 N 1 Raportul de transformare: k u U e2 k 2 N 2