Sunteți pe pagina 1din 44

MAI 2010

NR.1

Coperta- Costea Andreea Corectura- Costea Manti Grafica computerizata - Guran Simona Redactori - SARBU NICOLITA COSTEA MANTI GURAN SIMONA Institutia emitenta G.P.N Ion Creanga Bals Autori: Educatoare: Baldovin Mirela Calangiu Eugenia Stefania Carceanu Ioana Costea Manti Mihalache Floarea Sarbu Nicolita Uratu Eugenia Ana Georgeta Zghibarta Gabriela Tircomnicu Veronica Nitu Rodica Prof. consilier Badica Camelia Prof. logoped Guran Simona Colaboratori: Institutor: Costache Mirela Invatator :Delureanu Simona Iuliana Radulescu Victoria Educatoare:Botan Mariana. Profesor: Dumitru Dan

ISSN-2068-6730

DE LA NOI DIN GRADINITA

Didactica contemporana promoveaza concepte si atitudini educationale noi, menite sa determine forme variate de comunicare ,cooperare si colaborare cu sprijinul copiilor. Parteneriatul Educational este un astfel de concept care devine tot mai present in relatiile de colaborare ce se stabilesc intre unitatile de invataman,intre aceste si diferite segmente ale societatii.Initierea si derularea de activitati in parteneriat reprezinta o provocare pentru educatorul de azi,necesitand multa creativitate in concepere,dinamism in derulare,responsabilitatea in monitorizare,flexibilitatea in luarea deciziilor.Conceperea si realizarea unui parteneriat educational ridica noi stachete in fata educatoarelor ,fortandu-le sa dobandeasca prin invatare si competentele specifice managementului de proiect. Astfel eduatoarea este pusa in situatia de a aborda cu si mai multa flexibilitate noi cai de solutionare a problemelor cu care se confrunta incercand sa armonizeze stategiile de comunicare ,cooperare si colaborare cu diverse segmente ale societatii :institutii de invatamant,institutii de cultura,societati comerciale,organizatiile nonguvernamentale,familiile opiilor.Dintre proiectele derulate de G.P.N Ion Creanga Bals amintesc: -Proiect de parteneriat Liceul Teoretic Bals Tema Varsta,performanta,creativitate - Proiect de parteneriat Scoala Generala Nr.5 Bals Tema Educatia igienica ,educatia pentru sanatate -Parteneriat cu Politia Bals -Parteneriat cu Biserica Petru si Pavel -Parteneriat cu Biblioteca Oraseneasca -Parteneriat cu Clubul Copiilor -Parteneriat cu Comunitatea Locala -Parteneriat cu familia Proiect de parteneriat la nivel interjudetean 1. Gradinita Nr 58 Craiova

Tema Parteneriatul conditie educationala 2. Gradinita Alexandria Tema Gradinita piatra de temelie in educatie 3. Parteneriat Gong Teatru pentru copii-Gavanesti Pielesti Parteneriatul trebuie sa isi gaseasca un loc prioritar in atentia cadrelor didactice privind atat buna-starea gradinitei ,dar si a comunitatii ce isi doreste progresul pentru membri sai.Atragandu-i pe acestia gasim rezolvarea problemelor pe care le intampinam.Astfel prin mobilizarea noastra putem venii cu un plus de sprijin pentru copii pe care ii formam. SARBU NICOLITA

Avand in vedere importanta perioadei prescolare in contextul unor politici educationale bazate pe functia de socializare si de pre-invatare, prescolaritatea are ca scop nu numai socializarea cat si progresul copilului pentru invatatura ulterioara,intelegand ca educatia este cel mai frumos dar pe care il poate dobandi omul. Pornind de la ipoteza ca daca voi folosi teatrul de papusi ca forma artistic simbolica de conceptualizare a lumii copilariei noi contribuim la dezvoltarea polivalenta a personalitatii copilului imbinand placutul cu utilul,formativul cu informativul. Teatrul de papusi constituie o forma de destindere,de recreere ,de antrenare a copilului pentru formarea si exprimarea originala a propriei personalitati. Asa cum oamenii mari sunt inconjurati de obiectele muncii lor ,copiii traiesc in mijlocul jucariilor.Printre acestea cele mai indragite raman papusile si papusile animale. Papusa de teatru nu este acelasi lucru cu papusa jucarie. Papusa jucarie este un obiect neinsufletit care capata viata si personalitate in mana papusarului adult sau copil,ea starneste si interesul copilului,povata sa prinde mai usor decat daca ar fi pe cale directa. Teatrul de papusi foloseste un mijloc de dezvoltare polivalenta a personalitatii copilului influentand si dirijand profilul moral si intelectual al acestuia. Orice activitate a teatrului de papusi se bazeaza pe limbajul verbal,acesta contribuind substantial la educarea limbajului copiilor.In contac cu papusa prescolarul isi uita timiditatea devenind mai sigur pe sine.Papusa ii declanseaza reactii firesti, sincere, dialogul se desfasoara liber intr-o ambianta de incredere reciproca. Teatrul cu papusa- sala a fost forma cea mai indicata care i-a determinat pe copii sa foloseasca un limbaj politicos, i-a obisnuit sa formuleze raspunsuri clare, sa descrie un obiect corect, sa-si exteriorizeze in dialog cu papusa cunostintele si parerile.

Teatrul de papusi este o inepuizabila sursa pentru stimularea creativitatii verbale atat pe linia jocului menit sa dezvolte finetea de observare, inteligenta si recreativitatea cat si a elaborarii de texte.Ce s-a intamplat mai departe cu? , Cum credeti ca s-ar fi sfarsit , Cum sunt eu..?. Teatrul de papusi contribuie la formarea unei opinii:exemplu Maricica, Nicusor cel mofturos. Sa opteze pentru ceea ce este bun , drept, adevarat; sa condamne rautatea, minciuna, nedreptatea. Cu ajutorul spectacolelor s-a accentuat semnificatia pedagogiei a unor situatii scenice in care sunt luate in ras anumite trasaturi negative. Jocul viu al copiilor, al papusii mi-a permis sa actionez indirect asupra comportarii copiilor, fara sa foloseasca interdictia si vesnica formula nu trebuie sa fac , fara sa faca apel la critici, moralizari. Caricatura unui copil obraznic, dezordonat , lenes, somnoros a fost mai vie, accesibila daca a fost prezentata de papusi solo, intr-un dialog intre doua papusi sau pe o scena intr-o scurta sceneta. Exemplu:Sa-l intrebam pe Gigel cum sta el pe scaunel?, Se suceste, senvarteste locul nu si-l mai gaseste?. Dintre toate aceste consideratii rezulta ca teatrul de papusi ilustreaza notiunea de polivalenta stimuland: - fantezia copiilor care alaturi de cunostintele dobandite in cadrul activitatilor ii vor ajuta ca adultii sa-si indeplineasca visurile. - Facilitatea receptarii mesajului - Sensibilitatea, atitudinea si comportamentul etica-social - Principiile moral-civice - Le creeaza deprinderi practice deschizand setae de frumos si de munca stimuland initiative, creativitatea, vointa, perseverenta CARCEANU IOANA

EI,cei mai mici,rasariti in primavera vietii,curiosi din fire,bagareti in toate,mereu in continua miscare si cautare,cercetare,descoperire intr-un cuvant in directa interactiune cu mediul de viata oferit de adult. Varsta prescolaritatii este perioada cea mai posibila educatiei ecologista plecand de la necesitatea manifestata de cele mai sensibile fiinte copiii,privind relatiile si raporturile lor cu mediul ambient de viata cat si raportul privind regnul vegetal si animal. Puterea de receptivitate a prescolarului este destul de mare ,iar subiectul ,el adultul,este modelul de viata in adevar si lumina,este moderatorul si formatorul Eului de maine.

Gradinita este factorul determinant vietii copilului supus regimului bine proiectat,organizat si desfasurat ,unde copilul dobandeste un volum de cunostiinte, isi formeaza o bogatie de reprezentari despre tot ce il inconjoara,ii formeaza deprinderi de comportament si conduita civilizata oriunde si oricand s-ar afla.Pentru aceasta fiinta micuta si draguta,tot ce misca-n jurul lui in cadru special amenajat ii e prieten ,de la jucaria preferata pana la aerul,apa si lumina ce-i alimenteaza in a creste si a se educa.Deci la o educatie de calitate se ajunge printr-o buna organizare a spatiului educational. Aici eu implic atat resurse materiale cat si cunostiintele si mediul in care supunem obiectul educatiei modelarii asigurand caracterul formativ al procesului de invatamant prescolar. Aici ,cat isi lopateaza corabiuta de mici,ecologistii ei se joaca,invata si se deprind cu elemente de munca accesibile varstei. Prietenii lui Ecologel ii umplu buzunarele cu fel de fel de deseuri,resturi de materiale,carora le dau apoi intrebuintari sau din care creeaza lucrari respective potentialului creativ al fiecaruia. Prieteni ai curateniei,ai ordinei si bunei gospodariri a clasei micii ecologisti admira si au consideratie fata de cosuletul lui Ecologel , centrele de interes ,ariile de stimulare in genere fata de tot ce ii inconjoara-manifestand spirit de ordina, disciplina ,gust estetic,in masura in care reusim sa-i educam. Ei iubesc natura cu tot ce le ofera frumos si curat,doresc sa ingrijeasca florile,animalele apropriate lor,sa traiasca in relatii de prietenie intre ei si elementele din

natura-pasari,animale,insecte ,plante- pe care le personifica si poarta un dialog de prietenie permanent . Ei se joaca si jocul lor cu jucarii confectionate cu materiale din natura sau materiale refolosibile capata valente deosebite. Climatul educativ in care creste si se formeaza micul prescolar lasa amprente pentru toate etapele ulterioare vietii.De aceea prin toti factorii implicati pentru a crea ambianta educationala trebuie sa dovedim loialitate in activitatea de subiecti a educatiei.Trebuie sa simtim noi cei carora ne este incredintata aceasta misiune ca traim petru sufletul faptelor si nu pentru trupul lor.

CINE-AS FI? De as fi o frunza M-as simti usoara Dar sunt un om in primavera vietii Acum calatoresc spre iarna batranetii. Stai Toamna! Nu grabi! De rodul adunat tu poti vorbi E-n buzunarul plin de adevar. Crescut in pomul vietii ca un mar. De rodul tau vorbeasca cine-o vrea, E darul cel mai vrednic Ramas din viata mea.

Mihalache Floarea

Sfantul Andrei - ocrotitorul Romaniei

In data de 30 noiembrie, Biserica Ortodoxa sarbatoreste Sfantul Andrei, care, alaturi de fratele sau Petru au fost primii ucenici ai lui Iisus Hristos. In momentul in care apostolii si-au impartit regiunile in care vor merge pentru a face cunoscuta invatatura crestina, Sfantului Andrei i-au revenit meleagurile tarii noastre, astfel el a fost cel care a semanat semintele crestinismului. Din aceasta cauza este considerat ocrotitorul spiritual al Romaniei, iar data de 30 noiembrie este o data importanta in calendarul religios roman. Alaturi de ucenicii sai, Sfantul Andrei a trait intr-o pestera si a botezat oameni in apa unor izvoare din apropiere. Pestera poarta azi numele de "Pestera Sfantului Andrei", si este atat un locas religios important, cat si un obiectiv turistic. Sfantul Andrei a avut un sfarsit de mucenic, fiind omorat prin rastignirea pe cruce, cu capul in jos, in localitatea Patras, langa Corint. Crucea pe care fost rastignit a avut o forma mai aparte, in X, careia i-a ramas numele de "Crucea Sfantului Andrei".

Pestera Sfantului Andrei, situata in dreptul localitatii Ion Corvin pe soseaua Constanta - Ostrov este atat un obiectiv turistic de o frumusete rara, cat si un loc cu o importanta deosebita pentru istoria poporolui nostru ca popor crestin. In aceasta pestere a trait, alaturi de ucenicii sai, Sf. Andrei, Apostolul Romanilor. Golita de icoane si alte obiecte religioase in perioada comunismului, pestera si-a redobandit statutul de loc sacru in perioada imediat urmatoare Revolutiei, functionand in prezent un asezamant manastiresc. In apropierea sa se gasesc cele 9 izvoare unde, conform traditiei, Sf. Andrei a botezat primii crestini de pe teritoriul tarii noastre in secolul I d. Hr. Turistii ce trec prin aceasta zona, dupa ce viziteaza interiorul pesterii, isi pot potoli setea la aceste izvoare, la care, conform legendei, curge cea mai buna, mai racoroasa si mai limpede apa de pe tot cuprinsul Dobrogei

CALANGIU STEFANIA

LEGENDA LUI MOS NICOLAE


In noaptea de 5/6 decembrie se spune ca Mos Nicolae vine la geamuri si vede copiii care dorm si sint cuminti, lasindu-le in ghete dulciuri si alte daruri, insa tot el este acela care-i pedepseste pe cei lenesi si neascultatori. In dimineata de Sf. Nicolae, copiii cuminti gasesc daruri in ghetute. E un obicei vechi, nu numai la romani, de a face cadouri in aceasta zi. Spre deosebire de Mos Craciun, Mos Nicolae nu se arata niciodata. De altfel, povestea darurilor impartite pe furis in aceasta noapte incepe din vechime. Se spune ca insusi Sfintul Nicolae a ajutat trei sarmane fete din orasul sau, aducindule dar de zestre, noaptea, fara a fi vazut. Casa in care traiau cele trei surori era mai mult decit saraca. Tatal lor planuia sa-si vinda fetele, crezind ca astfel se va chivernisi. Plinsetele si rugamintile fiicelor sale nu l-au induplecat pe batrinul cu suflet negru. Sfintul Nicolae a aflat despre nenorocirea ce se petrecea nu departe de locuinta sa. Noaptea, pe furis, el a aruncat o punga plina cu galbeni in camera fetei celei mai mari. Astfel ea a reusit sa se marite curind. La fel a facut Mosul si in urmatorii doi ani, iar sora cea mijlocie si apoi cea mica au reusit sa se aseze la casele lor. De atunci si pina in zilele noastre, in fiecare noapte a Sfintului Nicolae, cei dragi noua, si in special copiii, primesc daruri, de la Mosul care nu li se arata niciodata. Cine e Mos Nicolae? Cunoscut in Transilvania si sub numele de Sin-Nicoara, Sfintul Nicolae este cel mai popular sfint in Ardeal. Sarbatoarea lui a generat un adevarat folclor, de la darurile de Mos Neculai si pina la obiceiurile si legendele diferentiate de la sat la sat. Nascut in cetatea Patara din tinutul Lichiei, din Asia, Sf. Nicolae (in limba greaca biruitor de popor) s-a dovedit de timpuriu alesul Domnului, uimind de mic copil prin minunile pe care le facea. Dupa ce i-au murit parintii, Nicolae si-a impartit averea saracilor si a intemeiat manastirea Sionului de linga Mira, capitala Lichiei, calatorind ca prelat la Ierusalim. Crestinii acelor timpuri au pastrat memoria numeroaselor sale minuni (readucerea la viata a unui corabier cazut de pe catarg, vindecarea unor boli incurabile, oprirea, prin rugaciune si post, a furtunii de pe mare s.a.). In ultima parte a vietii s-a retras la manastirea ctitorita de el, a Sionului, unde a fost inmormintat la 6 decembrie 352. Dupa opt ani, imparatul Justinian a ridicat la Constantinopol o biserica, in cartierul Vlaherne, cu hramul numelui sau. Ducinduse vestea ca din mormintul sau izvoraste mir, crestinii din intreaga lume au facut pelerinaj, vindecindu-se de boli incurabile. Din veacul al XIX-lea, mina dreapta a Sfintului Nicolae se pastreaza la Biserica Sf. Gheorghe Noi din Bucuresti, unde se gaseste si mormintul Sfintului voievod martir Constantin Brincoveanu cu cei patru fii ai sai. Numeroase biserici din tara si mai ales din Ardeal au hramul Sfintului Nicolae. Le Père Fouettard In Franta, Sfintul Nicolae este insotit de un personaj pe care oamenii din Metz il dispretuiesc. Pina in 1552, Mos Nicolae venea singur pe 6

decembrie si aducea jocuri si dulciuri copiilor cuminti, dar si celor mai putin cuminti. In anul acela, Imparatul Carol al V-lea a asediat orasul Metz. Messienii au fost nevoiti sa ceara ajutor regelui Frantei pentru a face fata asediului care a tinut, cu toate acestea, pina in ianuarie 1553. Breasla tabacarilor a inventat chiar in timpul asediului un personaj grotesc pentru a-i imbarbata pe locuitorii din Metz. Personajul il reprezenta pe Carol al V-lea si purta cu el un bici cu care incerca sa pedepseasca tinerii si tinerele, alergindu-i pe strazi. Anul urmator, pentru a se bucura de libertate, breasla a reinnoit ideea acestui personaj urit, dezagreabil. Trecerea lui prin oras coincide oarecum cu aceea a Sfintului Nicolae. Anii au trecut si, cu timpul, a devenit un obicei ca Sfintul Nicolae sa aduca dulciuri, iar caricatura lui Carol al V-lea sa apara pedepsind copiii neascultatori cu nuielusa usturatoare. Oameni pasnici, locuitorii din Metz l-au uitat pe Carol al V-lea si l-au botezat Père Fouettard (mosul care vine cu biciul) pe cel care-l insotea pe Mos Nicolae, patronul copiilor. Imaginea acestui personaj s-a raspindit putin cite putin spre Nord si astfel Père Fouettard a fost acceptat in Germania, Olanda, Belgia, rezolvind uneori problemele educative ale unor parinti, prin aparitia sa, care speria copiii neascultatori. Ideea nuielusei care pedepseste a ajuns pina pe meleagurile noastre. Ce aduce Mos Nicolae? La noi, de Mos Nicolae, copiii cuminti primesc, pe linga dulciuri si jucarii, o legatura de nuieluse frumos colorate, iar cei mai putin cuminti primesc o nuielusa adevarata care sa le aminteasca de o eventuala pedeapsa. Sfintul Nicolae si aghiotantul sau Ideea de mos care aduce daruri copiilor a aparut in Scandinavia, cu multe mii de ani inainte de Hristos. Vikingii aveau un zeu, Odin, care calatorea prin toata lumea, in timpul iernii, calare pe un cal cu opt picioare, oferind daruri celor buni si pedepsindu-i pe cei rai. Desi in crestinism s-au pierdut aceste povesti, in constiinta oamenilor ele au ramas prin existenta unor personaje cum ar fi Sfintul Nicolae si Mos Craciun.

ANA GEORGETA

Activitatea consilierului se desfasoara in cabinetul de consiliere si asistenta psihopedagogica unde copii invata sa vorbeasca despre ei,despre viata si necazurile lor,invata sa-si resolve problemele de comunicare.Munca in cabinet se poate desfasura cu cate un singur copil sau cu cate un grup constituit dupa diverse afinitati si ceea ce e important de stiut e faptul ca tot ce se petrece in cabinet este confidential.

Atributiile consilierului sunt urmatoarele CONSILIAZA copii ,parintii,educatorii pe probleme relationate cu gradinita,cum ar fi: motivatia, relatia cu colegii,probleme de adaptare si emotionale. ASISTA educatorii in dezvoltarea la clasa a abilitatilor de invatare,sociale sau in realizarea adaptarii sociale si emotionale PLANIFICA si evalueaza programele educationale individualizate pentru copiii cu nevoi speciale. EVALUEAZA punctele tari si cele slabe ale copiilor la nivel inteectual ,academic si emotional. Consilierul desfasoara activitati de evaluare psihologica,consiliere pe probleme emotionale(anxietate,depresie) ,comportamentale (agresivitate,hiperactivitate),de invatare sau de prevenire a comportamentelor de risc.

Interventia consilierului vizeaza urmatoarele probleme: Relationarea cu ceilalti; Optimizarea comunicarii cu ceilalti; Atacul de panica; Dificultatile intampinate de catre parintii adoptivi; Asistenta psiho-pedagogica a copiilor cu cerinte educative speciale; Consilierea parintilor cu copii cu cerinte educative speciale; Consilierea copiilor aflati ingrija altor personae; Consilierea copiilor cu parinti adoptive; Separarea,pierderea (doliu); Reducerea anxietatii; Cresterea rezistentei la frustare; Fobiile. Consilier :BADICA CAMELIA

REGULI PENTRU PARINTI SI EDUCATORI IN VEDEREA EDUCARII COPIILOR

1.Sa-ti iubesti copilul. 2.Sa-ti protejezi copilul 3.Sa fii bun exemplu pentru copilul tau. 4.Sa te joci cu copilul tau. 5.Sa lucrezi cu copilul tau. 6.Sa lasi copilul sa dobandeasca singur experiente de viata,chiar daca sufera. 7.Sa i arati copilului posibilitatile si limitele posibilitatii umane. 8.Sa-l inveti sa fie ascultator. 9.Sa astepti de la copil numai aprecierile pe care le poate da ,conform gradului de maturitate si propriei experiente. 10.Sa-i oferi copilului trairi cu valoare de amintire(calatorii,excursii, vacante,spectacole,serbari de familie,manifestari sportive). BUNELE MANIERE REGULI DE AUR PENTRU COPII 1.Sa nu uiti niciodata sa folosesti acasa,la scoala ori pe strada cuvintele:Sarut-mana ,Buna-ziua,Buna seara 2.Cei mai mici ii saluta pe cei mai in varsta,iar baietii salute primii fetele. 3.Cand te adresezi cuiva ,chiar si pe strada ,sa nu uiti cuvintele magice :Te rog frumos,Multumesc. 4.Daca ai suparat pe cineva din greseala imediat sa-ti ceri scuze. 5.Mananca tot din farfurie. 6.Mesteca incet cu gura inchisa. 7.Nu aseza coatele pe masa. 8Dupa ce ai terminat de mancat neaparat sa multumesti pentru masa.

BALDOVIN MIRELA

Ce motata ,dragii mei Aprins Creanga intr-un tei?

Michiduta mititel Se ia lumea dupa el.

Aripi are , Parca-I floare Incotro a zburat oare?

Dat pe maini cu multa apa, El face spuma indata De microbi el ne fereste SANATATEA ne-o pazeste.

Un arici mititel Curatim dintii cu el !

Os cu dintii subtirei

Aranjam parul cu ei .

In mici tuburi se gaseste Dintii bine ii albeste.

In zadar te uiti la mine Ca te vezi numai pe tine.

Vara, toamna, iarna si odata cu iarna vin si bucuriile ei : zapada, gheata, sanius, ski , patinaj, omul de zapada.Si Anul Nou cu Mos Gerila si cadourile lui De Anul Nou primim felicitari si ii felicitam pe prietenii si cunoscutii nostri; si odata cu La multi ani! le uram sa aiba sanatate , bucurie, rezultate bune la scoala si in cariera. Ilustrate ( felicitari) putem cumpara din magazine dar mai frumoase, mai originale sunt cele pe care le putem face noi. Si nu e greu Dintr-o foaie de hartie taiem bucati de 9*28cm si cu ajutorul unei linii le indoim la jumatate. Apoi pe partea interioara se face desenul intai in creion negru dupa aceea cu creionul colorat sau cu acuarele. Cateva idei de desene iti sugerez eu. Altele inventeaza-le singur!

COSTEA MANTI

WINTER

DING,DONG,BELL

Winter is cold. Winter is ice. But winter inside Is cozy and nice. Winter is snow. Winter is sleet. But winter inside Is fireplace feet. Winter is bitter. Winter is biting. But winter inside Is very inviting. Ding,dong,bell . Pussy's in the well. Who put her in? Little Johnny Green Who pulled her out? Little Tommy Stout. What a naughty boy was that! To try to drown poor pussy cat, Who never did him any harm

Profesor :Dumitru Dan

And killed the mice in his father's barn.

* Un hot a intrat sa fure niste ceapa din gradina. -Ce cauti aici mai hotule? -Aoleu! Vantul m-a aruncat ,saracul de mine! -Da, nu te-am vazut eu cum smulgeai ceapa? -Ba nu, zau! M-am apucat de ea sa nu ma ia vantul!

* - Bunico, e adevarat ca cine mananca morcovi are vederea mai buna?

- Sigur. Ai vazut iepure cu ochelari?

SARBU NICOLETA

* Ce face barza cand sta intr-un picior?


Il ridica pe celalalt.

* De ce latra cainele? Fiindca nu poate vorbi. * Cati pasi face vrabia intr-un an ? Niciunul. * Cate oua poate manca cineva pe nemancate? Numai unul, fiindca celelalte sunt pe mancate. * In care casa nu poti intra? In casa melcului. * De ce se trage clopotul la biserica? De funie.

Costea Manti

GRDINIA SPAIU DE COMUNICARE Comunicarea dintre oameni se realizeaz cu ajutorul limbajului care este o form specific de activitate uman, iar nsuirea lui se realizeaz treptat, ncepnd din snul familiei. Odat cu venirea la grdini, copilul vorbete mai mult despre ceea ce a vzut, a auzit, a fcut sau a gndit. n felul acesta trece treptat de la limbajul situativ, specific vrstei precolare, la limbajul contextual, adic de comunicare. Copiii de vrst precolar vorbesc mult : - Vorbesc despre experienele, sentimentele i tririle lor, despre ei i despre alii, despre familia lor, despre grdini. - Vorbesc n grupuri, unde i expun prerile personale sau ale grupului din care fac parte. - Vorbesc pe baza unor texte, cunoscute prin ascultare unei lecturi. - Vorbesc n faa unui public format din copii sau aduli(cu ocazia unor serbri), prilej de a se familiariza cu publicul, de a se cunoate, de a-i depi emoiile n faa unor asculttori sau spectatori. Noi, educatoarele, avem datoria de a contribui la dezvoltarea i nvarea corect a limbajului copiilor. Avnd n vedere faptul c vrsta precolar are o valoare definitorie n evoluia intelectual i afectiv- relaional a copilului, copiii trebuie s dobndeasc i s-i consolideze capacitatea de a comunica cu cei din jur, de a-i exprima impresiile, gndurile, ideile, sentimentele. nc din primele momente ale intrrii n grdini precolarii ncep s-i exercite dreptul la joc. Orict de sfioi ar fi, jucriile din sala de grup l atrag. n scurt timp ele devin primii ,,prieteni ai copiilor. Cu ele se joac, dar i comunic. nva s le denumeasc, le descoper nsuirile (forma, culoarea,marimea), nva s le mnuiasc. Nucleul central al comunicrii sau forma de baz a vorbirii este dialogul, organizat i desfurat pe baza unor reguli i strategii : regula adaptrii la partener, adaptarea la contextul comun, urmrirea temei propuse, ascultarea partenerului, reguli de adresare ctre un membru al grupului sau ctre ntregul grup, strategiile politeii n dialog. La vrsta precolar, strategiile si regulile dialogului se nva parial prin imitaie copilul fiind obligat s observe, s selecteze, s ncerce, s repete, s evalueze eficiena dialogului cu copiii sau cu adulii. Regulile de adresare se nva chiar din familie. Primele cuvinte nvate ,,mamai ,,tatasunt folosite cu mare frecven datorit funciilor lor apelative i adresative. Treptat, copilul i nsuete tot mai multe formule de adresare n funcie de numrul persoanelor cu care vine n contact. La intrarea n grdini, competena de utilizare corect a strategiilor i regulilor dialogului este diferit de la un copil la altul. Educatoarea trebuie s testeze nivelul

deprinderilor de vorbire dialogat ale fiecrui copil pentru a-l ndruma i preciza modul n care trebuie s se adreseze copiilor i adulilor din grdini. Concomitent cu formulele de adresare, att n familie ct i n grdini, se nva formulele de politee :,,te rog, ,,mulumesc, ,,poftim, ,,scuzai, ,,iart-m, iar exemplul adulilor este hotrtor n educarea atitudinii politicoase n relaiile cu adulii, cu colegii mai mari sau mai mici. O regul important impus de dialog este ascultarea partenerului. La vrsta precolar, mai ales dup vrsta de 4 ani, copiii simt nevoia de a fi ascultai i tiu c este necesar s rspund la solicitrile verbale ale celorlali. Cu ct copilul este mai mic, cu att sunt mai prezente momentele de deficien n vorbire, respectiv n folosirea dialogului. Datorit particularitilor de vrst, copiii mici urmresc mai greu vorbirea partenerului, rspunsul nu poate fi dat rapid i astfel, dialogul se desfoar pe linii paralele. Este necesar cunoaterea de ctre educatoare a particularitilor dialogului la copiii de 3-6 ani. In felul acesta se poate aciona cu tact pentru nvarea regulilor i strategiilor comunicrii orale corecte adic, capacitatea de ascultare a partenerului pn la epuizarea replicii. n nvamntul precolar dispunem de exerciii cu care putem ncepe acest proces de ascultare : a. exarcitii de ascultare a ,,tcerii, a ,,linitii, n vederea identificarii unor zgomote ; b. exercitii pentru educarea acuitii acustice, a auzului fonematic (,,oapte, ,,Ce se aude ?, ,,La vntoare). La iniierea copiilor n arta ascultrii contribuie i insistena cu care educatoarea cere s fie ascultat fr ntrerupere i grija cu care la rndul su ascult, cu rbdare, rspunsurile copiilor. Pentru c vrsta precolar este vrsta marilor curioziti, a ,,de ce -urilor, nu trebuie s ne deranjeze ntrebrile neprevzute ale copiilor, chiar dac aa zisul dialog din cadrul activitilor ne confer, nou educatoarelor, rolul de emitor-iniiator. n procesul instructiv-educativ din grdini vorbim mai puin despre dialog, dar mai mult despre conversaie, utilizat n cadrul convorbirii, ca form de organizare didactic, dar i ca metod didactic. Orice convorbire presupune folosirea ntrebrilor i rspunsurilor, deci a dialogului didactic, schimbarea rolurilor de receptori i emitori, accentuarea interesului pentru exprimarea oral corect, adesea n lipsa materialului intuitiv. Pentru a participa ct mai muli copii la dialog, convorbirea trebuie s fie stimulativ, tema s fie cunoscut copiilor. De aceea, convorbirea presupune o atent pregtire, att a cadrului didactic ct i a copiilor.
ZGHIBARTA GABRIELA

STANDARDE DE EXCELEN PENTRU FUNCIA DIDACTIC DE EDUCATOARE

,,Unii copii sunt precum nite roabe: Unii sunt ca nite remorci: trebuie s fie mpini. folositoare numai cnd sunt trase. Unii sunt precum brcuele: Unii sunt precum baloanele: trebuie s fie vslite. tare uor de vtmat, Unii sunt precum zmeele: de nu le mnuieti cu grij. dac nu le ii strns de sfoar Unii sunt mereu vor zbura departe, sus. de ndejde i gata s te ajute. Unii sunt precum pisicuele: tare mulumite cnd sunt mngiate. ( autor necunoscut) Fiecare copil este diferit; acest lucru este exact ceea ce l face s fie special. Exist cteva lucruri eseniale, comune tuturor copiilor: toi au nevoie de dragoste, de securitate, hran bun i exerciiu. Fiecare copil are nevoie s se simt protejat i acceptat ; are nevoie ca ceilali s-l plac. Fiecare micu simte nevoia s fie cluzit. Toi copiii cresc i se rezvolt dup acelai model. Ceea ce difer este ritmul personal al fiecruia. n nvmntul precolar, noi, educatoarele, suntem modele sub orice aspect : intelectual, fizic, moral-comportamental. Copiii ne pretind perfeciunea. n aceast situaie nu ne rmn dect dou alternative: ori devenim active n faa clasei, mascnd efectele de orice natur pentru a afia o imagine exemplar, ori ne prezentm cu aceeai prestaie impecabil, dar care nu este o masc provizorie. Dar ne gndim suficient de bine atunci cnd ne alegem meseria de educatoare ? Primele ntrebri pe care trebuie s ni le punem ar putea fi acestea : - ,,Sunt o persoan potrivit pentru aceast meserie ?; ,,Sunt plin de energie?; ,,M caracterizeaz calmitatea, rbdarea i simul echilibrului?; ,,M nsoete buna dispoziie?; ,,Manifest dragoste pentru copii? Pornind de la trebuinele precolarilor am putea ncerca o definiie a meseriei de educatoare : dragoste pentru copii; respect fa de interesele i capacitile copiilor; capacitate de a implica precolarii, contient i activ, n activitile de nvare; ncredere n capacitile copiilor i ncurajarea lor permanent; disponibiliti de comunicare; afectivitate; colaborare; plcerea de a cltori n lumea basmelor i a povetilor; dragoste pentru poezie ; plcerea de a te mica, de a dansa ; disponibilitatea de a te juca alturi i cu copilul .

n grdinit, educatoarea are o rspundere de maxim importan educarea copilului precolar. Educatoarea acioneaz asupra personalitii n formare a copilului, direcionnd i oferind modele. n faa acestor sarcini majore, exigenele pregtirii acestor cadre didactice sunt maxime. n activitile instructiv-educative, mplinirea misiunii profesionale se mpletete cu personalitatea fiecrei educatoare. n structura personalitii se configureaz un anumit sistem de valori. Educatoarea reprezint n acest proces factorul principal de influenare a orientrii valorice a copiilor i n acelai timp, modelul concret, posibil de urmat. Profilul de competen al educatoarei trebuie s fac referire i la sistemul de valori al personalitii acesteia, deoarece valorile sunt formaiunile cele mai insistente i fluente exprimndu-se pregnant n comportament. Pe lng bagajul informaional pe care trebuie s-l dein i s-l transmit copiilor i deprinderile pe care trebuie s le formeze acestora sunt importante nsuirile bio-psihice nsuirile de personalitate. Comportamentul didactic presupune implicarea personalitii cadrului didactic. n acest sens, calitile necesare unei bune educatoare pot fi grupate n : a. CALITI PEDAGOGICE - capacitatea de nelegere i cominicare pe plan afectiv cu copiii ; - capacitatea de a sensibiliza coninutul tiinific ; - capacitatea de a manifesta interes fa de copii ; - capacitatea de a-i influena pe copii, de a le modela personalitatea n formare prin exemplul propriu ; - tactul pedagogic ; - creativitate n organizarea activitilor ; - capaciti organizatorice. b. CALITI CE IN DE PERSONALITATE - spirit organizatoric ; - spirit deschis, interes pentru nou i pentru propria perfecionare ; - capacitate de autostpnire ; - imaginaie bogat. Oprindu-ne asupra acestor caliti, n munca oricrei educatoare se ntlnesc dou realiti de care trebuie s se in seama i anume : trsturile comune copilriei, universalitatea vrstei, diversitatea i unicitatea fiecrui copil cu care lucrm Orice educatoare are nevoie de un timp mai scurt sau mai lung de lucru cu copiii respectivi pentru a le putea descifra identitatea. Experiena, intuiia i tactul duc la realizarea unui echilibru stabil ntre ceea ce este comun i ceea ce este individual n grup, ntre dezvoltarea pshic i fizic, ntre activitile desfurate i progresele realizate. TIRCOMNICU VERONICA

INFLUENA TULBURRILOR DE VORBIRE ASUPRA PERSONALITII COPILULUI

n logopedia contemporan se acord o importan deosebit efectelor pe care le au tulburrile de limbaj n planul personalitii i al comportamentului n general. Logopatul nu mai este tratat ca o simpl persoan cu handicap de limbaj, el este privit, n perspectiva educrii att n ceea ce privete corectarea tulburrilor de vorbire, ct i n ceea ce privete formarea i dezvoltarea personalitii, capabil s adopte comportamente integrative i adecvate sarcinilor activitilor pe care le desfoar. Tulburrile de limbaj, determin la o anumit vrst dezorganizarea echilibrului personalitii i dezordini comportamentale. Aceste efecte negative pornesc de la neparticiparea i neadaptarea la viaa de colectiv, manifest reineri n vorbire, inhibiie n desfurarea activitii, ajungnd pn la dezorganizarea personalitii. Cu ct tulburrile de limbaj sunt mai grave i acioneaz la o vrst cnd persoana face eforturi considerabile pentru afirmarea sa n planul vieii sociale, cu att efectele negative sunt mai mari, iar tulburrile de personalitate sunt mai accentuate. Dac n perioada precolar, copiii dau puin importan tulburrilor de vorbire , la colari i mai cu seam la puberi i adolesceni, existena acestora poate determina trirea unor adevrate drame. Dac avem n vedere c fiecare stadiu de dezvoltare cronologic a copilului se caracterizeaz printr-o serie de particulariti specifice , putem nelege mai bine ce nseamn, pentru copil, existena unei tulburri de limbaj i ce efecte poate s produc asupra structurilor fragile, caracteristice perioadei respective. Copiii de vrst colar mic, la care se ntlnesc dislalii i disgrafii n proporie relativ mare , manifest receptivitate fa de prerile persoanelor din jur i exigen fa de propria lor comportare i relaionare cu colegii i cu adulii. Existena tulburrilor de limbaj i mpiedic s se simt degajai i si exprime gndurile i ideile pe msura posibilitilor lor intelectuale. Acestea i face s fie nervoi, deprimai i s treac uor de la o stare afectiv la alta.

i persoanele adulte suport greu tulburrile de limbaj i nu pot nelege c frmntrile n care se zbat nu contribuie la corectarea vorbirii, ci dimpotriv, au consecine negative. Tulburarea de limbaj poate constitui un factor stresant, atunci cnd subiectul nu gsete nelegerea necesar fa de dificultatea sa n vorbire sau cnd acesta nu ntrevede perspectiva corectrii ei. n asemenea situaii, subiectul triete emoii - oc, stri prelungite i dureroase , manifest nesiguran nu numai n vorbire, dar i n alte activiti ; apare surmenajul fizic i intelectual, care i pune amprenta pe ntreaga activitate. Comportamentul dislalicului, nu se manifest prin stabilitate, ci prin mari oscilaii de la o situaie la alta sau n funcie de perceperea unor stimuli care au o semnificaie redus pentru alte persoane, dar pe care logopatul i amplific i i recepioneaz ca factori negativi. De aici, rezult c trsturile de personalitate sunt foarte fragile i instabile. n studiul personalitii, psihologii au avut ntotdeauna n vedere i deteriorarea acesteia ca urmare a aciunii unor factori stresani. Personalitatea logopatului se poate dezorganiza, iar n conversaie apar reinerea i teama de vorbire, ceea ce creeaz o stare de inerie , de rigiditate. Teama de a vorbi se ntrete sub forma unor legturi durabile i obsedante i, astfel poate aprea blbiala, pe fondul dislaliei sau a altei tulburri de limbaj. n unele cazuri , asemenea situaii pot amplifica tulburrile de vorbire prin apariia unui mutism electiv ce comport, la copii, n special rmneri n urm n planul dezvoltrii limbajului, izolarea i subaprecierea propriilor posibiliti. Odat cu intrarea n coal a copilului dislalic, tabloul manifestrilor psihice se complic tot mai mult. Solicitarea copilului de a vorbi n faa colectivului de elevi i neputina lui de a se exprima corect i provoac o stare de oboseal intelectual i fizic, hipersensibilitate afectiv i refuzul de a mai rspunde, de tema s nu greeasc. Acestea determin o serie de manifestri comportamentale, care afecteaz personalitatea copilului i relaiile lui cu ceilali copii i cu adulii. n funcie de particularitile temperamentale, de vrst , de educaie i de dezvoltare mintal, tulburrile de vorbire pot provoca i o excitaie psihomotorie, manifestat prin agitaii permanente, chiar n lipsa unor cauze corespunztoare. La ali logopai , pot aprea manifestri inhibitive, care duc la un comportament rigid, uniform i fr un activism adecvat momentelor respective. La puberi i adolesceni, trirea negativ a defectelor de vorbire pot determina tulburri afectiv - emoionale i voluntare att de profunde nct acetia manifest o stare depresiv permanent.

n general, tulburrile comportamentale sunt provocate de conflicte luntrice, de frmntri interne, n cazul n care subiectul nu ntrevede rezolvarea situaiei sale dificile. Cnd conflictele se prelungesc i devin cronice, ele influeneaz negativ formarea caracterului logopatului i nu-i stimuleaz dezvoltarea psihic. La subiecii cu tulburri de vorbire , apar contradicii n rezolvarea problemelor i n studierea modalitilor de aciune mintal i practic. Corectarea unor asemenea comportamente, ct i a personalitii, n general, se face concomitent cu activitile logopedice care acioneaz direct asupra corectrii tulburrii de limbaj. De fapt, progresele nregistrate n corectarea logopatiei influeneaz, pozitiv, evoluia personalitii, ca i invers : logopaii, capabili s neleag caracterul tranzitoriu al tulburrii respective, capt ncredere n corectarea acestuia, fac eforturi susinute n activitile educative, reuind, astfel, s obin rezultate ncurajatoare ntr-un timp relativ scurt. Bibliografie Verza E (2003) Humanitas - Tratat de logopedie Editura Fundaiei

PROF. LOGOPED GURAN SIMONA

Evaluare:Activitate matematic 1.ncercuiete mulimea fluturilor. 2.Deseneaz n caseta goal nc un fluture,apoi scrie irul numeric 1-10,n spaiul delimitat.

3.Coloreaz fluturii cum vrei tu.

4.Coloreaz a treia, a asea i a zecea minge. 5.Scrie sub fiecare minge, n casetele goale, cifra care corespunde mingilor, n ordinea numrrii n sens descresctor, ncepnd cu prima din stnga-sus.

FI PENTRU EVALUARE: Activitate integrat(DEC&DLC


1.Adaug florii, ce crezi tu c-i lipsete pentru a fi mai frumoas 2.Coloreaz-o cum vrei tu 3.Dac tii literele, scrie n caseta goal de lng floare, cui ai vrea s o druieti 4.Scrie mai jos, cifra care reprezint numrul de sunete ale cuvntului floare,apoi cifra care reprezint numrul silabelor

scrie cifra care

5.Deseneaz aici, un cmp cu flori. Coloreaz-le multicolor,apoi reprezint numrul lor:

6.Coloreaz personajul din desene, pe care l iubeti cel mai mult. 7.Formuleaz un enun despre el, iar d-na educatoare l va scrie n caset.

8.n ptrelele de mai jos, joac-te i scrie cu carioci multicolore, literele pe care le cunoti:

9.Dac tii, semnez-i fia singur!

NITU RODICA

La gradinita Zi de zi la gradinita Ea ne-asteapta , noi venim Noi venim cu drag. Si-mpreuna ne iubim. E frumos, e cald , e bine Invatam aici de toate Educatoarea e in prag. Luate, pe rand , in parte. Poezii si cantecele

Desenam , modelam Numaram si coloram Mai invatam sa vorbim Si pe parinti sa-i iubim. Educatoarea E la gradinita o fetita Care tot timpul ne invata Tot ce e bine in viata. Ne invata sa vorbim, Imaginile sa privim. Ne-nvata sa ne jucam Si frumos sa ne purtam. Baia cum s-o folosim, La sport mingea s-o rostogolim. Cand pe strada circulam Pe adulti sa-i salutam. De spus multe mereu are Stiti sa-mi ziceti cine-i oare? E doamna mea educatoare.

Sfarsit de toamna Afara-i frig si bate vantul! Ploua-I zgomot pe de-a randul ! Pasarele nu mai sunt Frunzele toate au cazut Pomii au ramas toti goi Soare nu mai e la noi. Ne-a spus noua doamna Ca a venit toamna

Ploaia bate-n geam si zice Un pic mai am ,mai voinice, Si ma transform in zapada Si-o sa va aduc iarna draga.

Vine iarna Uite acum cand toamna trece Vine vremea si mai rece Cu zapada,cu polei, Cu ger tare ,vai de noi! O sa fie si troiene Viscolul rau va sufla Si in casa ,uite ENE Vine iute pe la gene.

Eu ma culc cu gand frumos Sa gasesc zapada jos Sa ma dau cu saniuta Impreuna cu Tincuta.

Mariana Botan

VESTITORII

PRIMAVERII

Triluri dulci de ciocarlie Trambiteaza in campie; Hai ,iesiti, iesiti, afara, Nu vedeti ca-I primavara ? Se intind sub plapumioara, Brebenei;,,Ca frig e-afara! Toporasul voinicos, Chiar un piciorus a scos.

Vioreaua vru sa vada, Daca nu mai e zapada Insa cum a dat de frig, S-a strins sub frunzar covrig. A iesit doar ghiocelul, Clatinandu-si clopotelul, Sta sfios,tacut si mic ; ,,Vai ce frig ! Ba nu e frig ! . GHIOCELUL Am sosit sunt ghiocelul , Mica si plapanda floare, Ce infrunt iarna si gerul Si acum razele de soare. Hai, copiii, la joaca-acum ! Zburdati veseli pe afara, In curind o sa soseasca Mult dorita primavera.

FIR DE

IARBA

Subtirel plapand, Leganat de vant. Sabioara cui, De cristal verzui. Carui arc sa fie , Sageata mladie ? Subtirel , plapand, Leganat de vant ?

Cel mai mic pe- aici, E turn la furnici, Casa pentru gaze, Bobi si buburuze. Degetel stingher , Indreptat spre cer, Sufletel de tina, Dornic de lumina. IN GRADINA DE LEGUME In gradina de legume , Cu o grebla si o sapa, Mai apoi si-o strpitoare, Am pornit de dimineata Sa sadim niste razoare. Mie-mi plac intii de toate, Straturile ordonate, Plivite si apoi udate. Reavan miros de pamant Se inalta acum in zare, Catre razele de soare. EDUCATOARE-URITU

De la grdini ...la coal !


Inst. Mirela Costache nv. Victoria Rdulescu

Problematica pregtirii copiilor pentru un debut colar optim vizeaz o varietate de aspecte de coninut i , n acelai timp , de factori care contribuie la realizarea ei. Este necesar s se asigure o continuitate funcional ntre procesul instructiv-educativ din ciclul achiziiilor fundamentale cu toate componentele sale, dar i unitatea influenelor educaionale prin colaborarea educatoare nvtoare.

Se impune o colaborare susinut ntre educatoare i nvtoare, colaborare ce nu trebuie s se rezume numai la asigurarea copiilor pentru nfiinarea clasei I. Se recomand vizite reciproce, cunoaterea programei i analiza procesului complex al adaptrii copilului precoalar n toate planurile psihice, la regimul muncii colare. Grdinia constituie o etap fundamental n dezvoltarea copilului nu doar prin coninutul tiinific al procesului instructiv-educativ, ci i prin libertatea de aciune a precolarului, care-i stimuleaz interesele de cunoatere i contribuie la lrgirea cmpului de relaii sociale. Intrarea n coal nseamn pentru copil un moment fundamental, generat de funciile colii. coala reprezint pentru copil un mediu nou cu influene ce-i pun amprenta pe conduita sa. Intrarea in coal determin o separare ntre activitatea propriu-zis i joc, ntre timpul consacrat activitii colare i timpul liber. O atenie deosebit o au grupele pregtitoare. S-a pornit de la premisa c unele trsturi psihice ale viitorului elev se pot forma inc de la grdini, fiind o condiie necesar trecerii de la joc la nvare. O bun gradare i mbinare a mijloacelor de realizare prevzute n programa de nvmnt pentru grupa pregtitoare, de ctre educatore, duce la realizarea unor obiective regsite i n programa clasei I, iar nvtoarea trebuie s cunoasc programa grupei pregtitoare, pentru ca gradul de dificulatate, cantitatea de informaii s le drmuiasc cu pricepere i tact, gsind punctul de interferen al sarcinilor n concordan cu coninutul i obiectivele activitilor. Structura coninutului activitilor, reorganizarea lor ntr-o nou concepie pedagogic, lsndu-i copilului copilria, jocul i frumosul, asigur legtura ntre grupa pregtitoare i clasa I uor fr convulsii psihopedagogice.

LINOGRAVURA TEHNICA DE LUCRU FOLOSITA IN CADUL


ORELOR DE EDUCATIE PLASTICA Linogravura este una din activitatile care au stirnit interes in rindul copiilor .Copiii-mici reusesc sa reaizeze lucrari ca ;afise ,illustrate programe de serbari ,felicitari ,etc . Gravura este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si a fost facuta pe diverse materiale:lemn, piatra ,metal. Copiii taie ,sapa ,zgrie ,modeleaza o bucata de linoleum placa cu o unealta ascutita si taioasa ,o dalta .Apoi acopera placa de linoleum cu ajutorul unui rulon ,cu una sau mai multe culori; vor aseza deasupra o bucata de hartie si prin presare vor

obtine imaginea desenului facut pe placa ,desen ce-l multiplica dupa preferinta .Materialele folosite pentru a aface linogravura sunt: -linoleum turnat pe panza,dimensiunea se stabileste in functia de compozitia propusa; -se taie linoleumul cu un cutit ascutit sub forma dreptunghiulara,frecam placa cu glaspapir -placa o fixam pe o plaseta de desen ,v-om folisi tempera,culori de ulei sau tufisuri tipografice -hartia pentru imprimat va fi subtire ,alba,de ziar foita,panza ,etc. Unelte :dalti,spite de bicicleta,cutitas,lama. Obiective pentru imprimat :un rulon ca cel folosit in laboratorul foto,o lingura de metal sau lemn,un bec ars,un spaclu mic ,carpe de sters,o sticluta de petrosin (diluant al culorilor grase). Etapele realizarii unei lucrari de linogravura: -se face un desen simplu,din lini,figure geometrice ,flori,desen decorative etc. pe hartie de bloc. -se traspune pe hartie de caldc cu un creion moale,apoi il asezam cu fata spre place de linoleum ca sa apara la imprimat cum au gandit(desenul se va imprima rasturnat) -trecem desenul pe linoleum ,apasam cu un creion mai tare si urma creionului va trece de pe calc pe linoleum - se sapa cu dalta in forma de U suprafetele pe care le-am lasat able in desen -dupa ce placa e prelucrata vom imprima sau trage un exemplar spre a vedea ce a iesit si sa facem cercetarile necesare. Dezvoltarea si automatizarea deprinderilor legate de tehnicile de lucru necesita urmatoarele studii: a)intelegerea sensului folosirii materialelor,de ce si pentru ce acestea se folosesc intr-un anumit fel? b)dezvoltarea si automatizarea deprinderilor de a folosi correct instrumentelor pentru picture,desen,modelaj,linogravura c)Folosirea corecta ,judicioasa si intensive a materialelor plastice fara a le consuma in zadar,fara a le strica sau risipi Procesul insusirii alfabetului plastic da posibilitatea tuturor elevilor sa-si valorifice propriile calitati intelectuale ,affective si volitionale contribuind prin aceasta la democratizarea educatiei artistice plastice scolare.

Invatator gradul didactic I

Delureanu Simona Iuliana Scoala Bobicesti

1. 2. 3. 4. 5. 6.

De la noi din gradinita Parteneriatul educational Teatrul de papusi si prescolarul Micii Ecologisti Sfantul Andrei Mos Nicolae

7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20.

Rolul Consilierului in gradinita Reguli pentru parinti si educatori in vederea educarii copiilor Sa ne gandim la Iarna Engleza pentru cei mici Ghicitori Glume Deceuri??? Gradinita spatiu de comunicare Standarde de excelenta pentru functia didactica de educatoare Influenta tulburarilor de vorbire asupra personalitatii copilului Fise de evaluare Poezii pentru cei mici De la gradinita la scoala Linogravura.