PROIECT LA ETIC N AFACERI

Activiti responsabile social dezvoltate de societatea comercial BGS

Profesor ndrumtor: Laura Murean

Student: Tranc Iulia ECTS 8273

Brasov 2010

Capitolul I. Responsabilitatea social

1.1.Conceptul de responsabilitate sociala Responsabilitatea social este principiul etic fundamental, care exprim fa de cine i pentru ce este rspunztor un manager, prin prisma propriilor principii etice. Responsabilitatea social corporatist reprezint noiunea sau conceptul prin care se conoatez obligaiile firmelor fa de grupurile constituite n societate, altele dect acionarii i, de asemenea, cele prescrise de lege i sindicate. Cele dou fee ale acestei definiii sunt: n primul rnd, obligaia trebuie s fie voluntar acceptat (deci comportamentul influenat de forele coercitive ale legilor sau sindicatelor nu este voluntar), n al doilea rnd, obligaia este ceva mai larg, respectiv ea se ntinde dincolo de tradiionala datorie fa de acionari, la alte grupuri ale societii, precum consumatorii, salariaii, furnizorii i comunitile nvecinate. Esenialul acestui aspect conceptual este problema dac organizaiile au obligaii pentru alte grupuri sociale dect acionarii. Responsabilitatea social corporativ (CSR-Corporate Social Responsibility) vizeaz obinerea succesului economic ntr-o manier etic, cu respect fa de oameni, comuniti i mediu. Aceasta presupune rspunderea n faa ateptrilor legale, etice, comerciale sau de alt natur, pe care societatea le are fa de companii i a lua decizii care s pun n balan nevoile tuturor celor care au un rol n viaa unei companii.

1.2.Evolutia conceptului de responsabilitate sociala Se poate afirma ca primele dezbateri la nivel academic despre Responsabilitatea Sociala a Companiilor a inceput in anii 1950. Sub denumirea de Responsabilitatea sociala initial a avut in prim plan asteptarile societatii de la mediul de afaceri si la obligatiile etice ale companiei fata de aceasta. Howard Bower, parintele CSR, definea CSR ca fiind: obligatiile oamenilor de afaceri de a urma acele

politici, de a lua acele decizii, sau de a urma acele directii care sunt agreate in termeni de valori si obiective de catre societatea noastra.1 In contrast cu aceasta, in anii 1970 directia de cercetare stiiintifica s-a mutat catre capacitatea companiilor de a raspunde la cerintele mediului. Cu denumirea de Raspunderea sociala a Companiei , s-a ridicat problema felului in care si cu ce consecinte companiile ar trebui sau pot sa se adapteze nevoilor societatii. In acelasi timp, conceptul de Performanta Sociala a Companiei (CSP) s-a dezvoltat. In anii 1980 -1990, Teoria Stakeholderilor a adus o importanta contributie a discursului privind CSR. A schimbat paradigma stakeholderilor a lui Milton Friedman (1970) care considera ca maximizarea rezultatelor financiare catre actionari este cea mai mare responsabilitate sociala a unei companii. Cetatenia Companiei se leaga de teoria contractului social prin care se spune ca o companie apartine mai degraba comunitatii in care activeaza decat a unor persoane) ca o extensie a acestuia, compania devenind un cetatean al comunitatii fata de care are niste drepturi si obligatii. Guvernanta corporativa ( CG) a aparut ca si concept in 1992, ca urmare a raportului Cadbury din UK. Guvernanta corporativa este definita ca fiind managementul intregului sistem de relatii intre consiliu de conducere, management, actionari si alti stakeholderi. 2 1.3.Responsabilitatea sociala si marketingul Marketingul societal Termenul de marketing societal a fost introdus de Kotler in 1972 in prestigioasa revista Harvard Business Review. Definitia initiala a societal marketing a lui Kotler (1972) atragea atentia marketerilor asupra unui al treilea element, pe langa ( satisfacerea nevoilor consumatorilor si
1 Bowen, Howard (1953)Toward Social Responsibilities of the Businessman. New York: Harper and Row 2 McIntosh et al. 2003, Habisch 2003, McIntosh/Andriof 2001, Warhurst 2000, Marsden/Andriof 1998)

maximizarea profitului) bunastarea pe termen lung a consumatorului ("long-run consumer welfare). Kotler revine asupra definitiei date in 1972, iar in 2000 in Millennium edition" a lucrarii Marketing Management si face trecerea de la bunastarea consumatorului pe termen lung la bunastarea societatii. Astfel, marketingul societal presupune ca marketerii sa construiasca valori sociale si etice in practica marketingului. (Kotler, 2000, p. 25). (Thus, "the societal marketing concept calls upon marketers to build social and ethical considerations into their marketing practices" (Kotler, 2000, p. 25). Abratt and Sacks (1989) atesta faptul ca notiunea de marketing societal nu si-a gasit drumul in limbajul de business. De aici au fost alti termeni care au avut un impact mai mare asupra mediului de afaceri cum ar fi: responsabilitate sociala, etica in afaceri, cetatenie corporatista. Chiar si alti termeni din marketing precum marketing social, marketingul verde, marketingul etic si causerelated marketing au primit mai multa atentie decat marketingul societal. Si in Romania termenul de societal a avut probleme in ceea ce priveste afirmarea lui in mediu academic si de afaceri. In prima editie a Managementului Marketingului a lui Kotler editata in anul 1997, acesta fiind tradus social pastrandu-se confuzia in acest sens.3 1.4.CSR si planificare strategica de marketing Etapele procesului de planificare strategica sunt urmatoarele: planificarea la nivelul corporatiei, care cuprinde definirea misiunea companiei, definirea domeniilor de operare si stabilirea obiectivelor si strategiilor de dezvoltare. Planificarea unitatilor strategice de activitate unde se realizeaza planificarea strategica a activitatii- cu strategiile generice Porter cu obiectivele aferente.

3 Balaure,Virgil (coordonator) Marketing (editia a II-a revazuta si adaugita), Editura Uranus, Bucuresti, 2002, p. 49

Planificarea la nivel functional-corespunzatoare planificarii strategice de marketingsegmentare, pozitionare, mix. In functie de stadiul de dezvoltare a fiecarei companii, aceasta inglobeaza activitatile de responsabilitate sociala la unul din cele 3 nivele de planificare strategica.4 1.5.Responsabilitatea sociala si integrarea europeana Definitia Comisiei Europene spune ca responsabilitatea sociala corporatista este un concept prin care intreprinderile isi integreaza socialul si mediul inconjurator in propriile operatiuni economice si interactioneaza cu principalii actori din domeniul lor de interes in mod voluntar [Comisia Europeana, Carte Verde: Promovarea unui cadru european pentru

responsabilitateasociala a corporatiilor]. Exista doua motive pentru implicarea publica in Responsabilitatea Sociala. In primul rnd, Responsabilitatea Sociala poate fi un instrument folositor in promovarea Politicilor

Comunitare. In al doilea rnd utilizarea unor instrumente diferite de Responsabilitate Sociala (cum ar fi Standardele de management, etichetarea si schemele de certificare, raportarea, etc.), care sunt dificil de comparat, este confuza pentru companii, consumatori, investitori sau public, si deci poate fi o sursa de denaturare a pietei. Asadar, Comunitatii Europene ii revine rolul de a facilita convergenta instrumentelor, datorita nevoii de a asigura o functionare buna a pietei interne. Comisia Comunitatii Europene este pregatita sa implice tarile candidate pe ct de mult posibil in implementarea acestei strategii. Va promova Responsabilitatea Sociala ca pe un imbold catre cresterea Responsabilitatii Sociale si a bunei administrari in tarile in curs de dezvoltare. 1.6.CSR in Romania In Romnia au inceput sa apara din ce in ce mai multe campaniide responsabilitate sociala corporatista. Unul din motivele principale ale acestei schimbari ar putea fi aparitia pe piata romneasca a unor companii multinationale care cu traditie in Responsabilitatea Sociala.

4 Olteanu, V Management-Marketing, Ed Ecomar, 2003

Aparitia in Romnia a conceptului de Responsabilitate Sociala Corporatista are drept cauza principala dezvoltarea economica si aparitia pe piata a unor companii multinationale care au creat o anumita presiune asupra companiilor corporatista. Exista in tara noastra fundatii corporatiste, programe de voluntariat corporatist, initiative de marketing relationat cu cauza, programe de donatii si campanii sociale sustinute de companii. Companiile cu cea mai mare implicare in proiectele de Responsabilitate Sociala ramn totusi companiile internationale, cele cu capital romanesc neavand inca aceasta preocupare .n Romnia, pn n prezent, n domeniul strict al responsabilitii sociale a societilor comerciale nu au fost adoptate acte normative.5 Pentru ca o campanie de CSR s aib impact pe piaa din Romnia, ar trebui sa ia in calcul 4 principii importante, dac un brand urmrete s-i creasc renumele, dar i vnzrile: s explice cetatenilor ce nseamn s fii responsabil fa de societate i fa de mediu, vizndu-i n principal pe cei mici i adolescenii care sunt "cel mai influent factor n schimbarea comportamentului social", s demonstreze cum este compania responsabil fa de mediu, s arate clar care sunt beneficiile pentru fiecare consumator , ca rezultat al aciunilor sale, pentru c acesta are nevoie s neleag ce se face pentru el, mai ales dac este vorba de o campanie pe tema proteciei mediului, s implice vedete pentru ntrirea conexiunii dintre brand i tipul de responsabilitate pe care l promoveaz, pentru c muli consumatori accept mai uor o schimbare dac este susinut de vedetele pe care le urmresc.6 pentru a-si crea o reputatie si o imagine

5 Murean L, Poincu,C: Etica n afaceri, Editura Universitii Transilvaniadin Braov, 2007, pag. 52 -53 6 http://www.responsabilitatesociala.ro/ce-este-csr.html, 4 octombrie 2009 , autor Roxana Achim

Capitolul II. Responsabilitate social n cadrul societii comerciale BGS Romnia

2.1. Istoricul societii comerciale BGS Romnia

Grupul BGS activeaza in domeniul serviciilor de protectie si salvare de vieti. Cele mai importante companii ale sale sunt: BGS Divizia de Securitate si Ambulanta BGS Medical Unit. Pentru BGS lucreaza in prezent peste 4.000 de angajati. Grupul are sediul central in Bucuresti, insa detine sucursale si in alte 6 orase importante ale tarii: Constanta, Constanta, Timisoara, Ploiesti, Galati, Bistrita si Deva. Activitile Grupului BGS se concentreaz n jurul unui element cheie: viaa. Prin urmare, raiunea de a fi a Grupului BGS se bazeaz pe furnizarea de servicii pentru protecia, ngrijirea i salvarea vieii.

2.1.1. BGS Divizia de Securitate In ultimii ani, BGS Divizia de Securitate a evoluat inteligent, pragmatic i n trend cu cele mai avansate tehnici i tehnologii din domeniu. BGS Divizia de Securitate ofer n prezent servicii de ncredere, inovatoare i adaptate oricrui client, permanent controlate i mbuntite prin msurarea satisfaciei clienilor (Customer Care). Misiunea S fie principalul furnizor i integrator de soluii de securitate privat, prin calitatea serviciilor furnizate i prin satisfacia clienilor. S se dezvolte permanent serviciile i s ocupe locul I pe pia, la nivel naional i regional. Viziunea companiei BGS Divizia de Securitate este i va rmne compania furnizoare de servicii de securitate privat care traseaz standardele n Romnia, depind ateptrile clienilor, angajailor i acionarilor.

Valorile companiei orientarea spre client: se raporteaza n permanen la nevoile clientului, respecta intimitatea i libertatea, asigura prin metodele cele mai potrivite linitea i sigurana, msurndu-i satisfacia; respectul: se respecta promisiunile, angajamentele, reglementrile, clienii, partenerii i angajaii, pentru ca la rndullor sa fie respectati; integritatea: este principiul care caracterizeaz toate serviciile BGS Divizia de Securitate i pentru care clienii i partenerii acestora au ncredere; legalitatea: respect compania dac se respect fidel legile i reglementrile n domeniu, autoritile statului i colaborm instituional cu acestea pentru meninerea strii generale de legalitate; performana: competiia cu ei insisi i cu cele mai nalte standarde n domeniu stau la baza dezvoltrii companiei lor; echipa: se impartasesc aceleai experiene, aceleai provocri i aceleai succese, ctig doar mpreun, pentru c au incredere in ei! responsabilitatea fa de resurse: contientizeaza c o afacere sntoas i un loc de munc bun presupun cheltuieli responsabile, eficiente; accesibilitate: doresc s promoveze servicii accesibile oricrui client, pentru c securitatea nu mai este o necesitate de lux, ci una stringent.

2.1.2 BGS Divizia medicala AMBULANA BGS MEDICAL UNIT este dedicat excelenei n serviciile medicale de urgen i de medicina muncii i promovrii standardelor nalte de practica medical. Salveaza vieile pacienilor i mbuntesc sntatea oamenilor din respect pentru VIA.

Misiunea companiei S fie principalul furnizor privat de asisten medical de urgen i de medicina muncii, prin calitatea serviciilor furnizate cu profesionalism i devotament i prin satisfacia clienilor. S isi dezvolte permanent serviciile i s ocupm locul I pe pia, la nivel naional i regional.

Viziunea companiei AMBULANA BGS MEDICAL UNIT este i va rmne compania furnizoare de servicii medicale de urgen i de medicina muncii care traseaz standardele n Romnia, depind ateptrile clienilor, angajailor i acionarilor.

Valorile companiei Ocrotirea cu dragoste i devotament a sntii oamenilor, n special a celor care au o nevoie stringent / urgen medical; Responsabilitatea total, pentru intervenii reuite n timp optim; Incoruptibilitate, integritate moral fa de pacient; Profesionalism i etic medical, pentru atingerea PERFORMANEI; Siguran, pentru c fac fa celor mai dure provocri i garantm prin calitatea serviciilor apartenena la Grupul BGS; Munca n echip, mobilizare salvatoare, respect reciproc; Tehnologie de ultim generaie, valorificnd inteligena i precizia n scopul mbuntirii sntii; Accesibilitate: serviciile sunt i vor rmne accesibile oricui.

2.1.3.Asociatia Bgs pentru dezastre si calamitati este o asociaie non-profit care are ca scop salvarea de viei omeneti, salvarea de animale i bunuri i ajutorarea fr nici o discriminare a celor aflai n nevoie, disperare sau nenorocire, prin diverse forme: fizic, material, spiritual, medical. Obiectivele Asociaiei: a) participarea, cu fore i mijloace specifice, la aciuni de salvare sau protejare a oamenilor, animalelor i bunurilor aflate n pericol, de limitare i nlturare a urmrilor accidentelor, catastrofelor i calamitilor naturale, la restabilirea strii de normalitate, precum i la activiti

de urgen medical; b) organizarea de proiecte i aciuni desfurate n sprijinul comunitii, pentru sprijinirea oricror persoane aflate n nevoie (ca de exemplu persoane n vrst sau cu dizabiliti, a copiilor orfani, bolnavi etc.); c) sprijinirea material a oricror aciuni cu caracter social, cultural, educativ, artistic sau de alt natur, organizate de persoane fizice sau juridice private, instituii ale administraiei publice centrale sau locale sau instituii de cult i religioase recunoscute oficial; d) colaborarea cu instituii ale administraiei publice centrale i locale (prefecturi, primrii, ministere care au structuri specializate pentru prevenirea i/sau gestionarea situaiilor de urgen i de calamitate) n scopul elaborrii i derulrii planurilor de intervenie n situaii de dezastre i calamiti; e) organizarea de centre mobile i/sau fixe de salvare dotate cu echipament specific de salvare (corturi, paturi, mijloace de transport auto - inclusiv ambulane), echipamente complexe de radiocomunicaii, hri, cini specializai n cutare i salvare, rezerve de ap i alimente etc. provenite din fonduri proprii i/sau n colaborare cu instituii guvernamentale sau neguvernamentale; f) colectarea de ajutoare de orice natur de la persoane fizice sau juridice n scopul ajutorrii persoanelor afectate de dezastre precum i a oricror persoane aflate n nevoie din diverse alte cauze; g) selectarea i instruirea n cadrul organizat a personalului voluntar din cadrul societii civile, pentru situaii de urgen n domenii precum cercetare - cutare - deblocare - salvare, prim ajutor de urgen; transport accidentai; cutare salvare - canin; h) realizarea de activiti de dresaj a cinilor specializai n cutare/salvare/paz/companie n vederea sprijinirii aciunilor de cutare - salvare;

i) editarea de materiale de orice natur (scrise, audio, video etc.) n vederea asigurrii publicitii i promovrii aciunilor Asociaiei; j) sprijinirea derulrii de proiecte, schimburi de experien, simpozioane, mese rotunde, concursuri etc. cu parteneri romni i/sau strini; k) stabilirea de relaii cu organizaii i asociaii cu scop i obiective similare din ar sau strintate.7

2.2.Activitati de responsabilitate sociala 2.2.1.Politica de CSR

Strategia de implicare sociala a Grupului urmareste aceleasi coordonate cu ale brandului BGS, a carui promisiune generala este de "a oferi siguranta vietii." De-a lungul timpului, Grupul si-a folosit resursele umane si dotarile tehnice pentru a se implica voluntar in numeroase Asociatia beneficia, la mijlocul anului 2009, de dotari tehnice si resurse umane impresionante. Ea dispunea atunci de 70 de salvatori voluntari, instruiti pentru a actiona in situatii de urgenta, dintre care 20 de scafandri complet echipati. actiuni de salvare sau de interventie in situatii de urgenta (inundatii, incendii, inzapeziri, cutremure sau disparitii). Unul din cele mai cunoscute programe ale Asociatiei este Drumul catre ceilalti, derulat incepand din 2005. In cadrul acestuia au fost salvate sute de persoane sau animale, aflate in situatii de risc in urma inundatiilor. De-a lungul timpului, Grupul BGS s-a implicat, ca partener, si in alte proiecte, din domenii precum: sanatate - Expo-Diabet (2005), Crosul popular al persoanelor cu dizabilitati (2006), Chronic Disease & Health Management (2009), Ziua Mondiala a Diabetului (2009); social - Marsul non-violentei (2006), Deschide-ti inima (2006); Ecran Comunitar (2009);

7http://www.bgs.ro/

educatie - Fii pregatit pentru neprevazut! (2006), Copilul tau este in siguranta? (2008).8

2.2.2. Actiuni ale grupului Bgs Grupul BGS partener n aciunile de cutare a unor copii disprui

Fidel misiunii de a salva vieile celor aflai n dificultate, Asociaia BGS pentru Dezastre i Calamiti, cu sprijinul financiar i al salvatorilor din cadrul companiilor BGS DIVIZIA DE SECURITATE i AMBULANA BGS MEDICAL UNIT, a participat ncepnd cu anul 2004 la numeroase aciuni de cutare a unor copii disprui, aceasta fiind una dintre cele patru mari direcii (alturi de inundaii, deszpeziri, donaii pentru persoane din zone defavorizate) spre care i-a concentrat eforturile umanitare. Astfel, din cele aproximativ 20 de cazuri din ultimii 5 ani, cele mai mediatizate au fost urmtoarele: 2004: Cutarea copilului Vlad Tudor, disprut de lng mama sa n apropierea Mnstirii Coco i gsit fr suflare n Pdurea Babadag. August 2005: BGS a mobilizat echipele de salvatori pentru gsirea micuei Andreea Dodan, disprut din satul Plopeni, Constana. Mai 2006: Salvatorii BGS au participat la cutarea copilului Radu, disprut din satul Chiliile, Buzu. A fost gsit i stabilizat cu ajutorul Ambulanei BGS. Septembrie 2006: Cutarea micuului Marian Iordache, de 2 ani, disprut din curtea casei bunicilor, situat n comuna Hneti, Botoani. Noiembrie 2006: Cutarea micuei Roxana Iakab, disprut din comuna Hoghiz, Braov. Februarie 2007: Cutarea copilului Stoica Adrian de 9 ani, din Sinteti, Ilfov. Ianuarie 2008: Cutarea unei fetie de 12 ani (Mariana Rainea), n Chitila (Ilfov). Mai 2008: Cutarea copilului Ali Sezer, de 3 ani, din jud. Constana. Octombrie 2008: Cutarea unei fetie de 4 ani din Giurgeni, jud. Neam, gsit n urma aciunii. August 2009: cutarea copilului Constantin Velcev de 7 ani, din Techirghiol, disprut n staiunea Rnca, negsit n urma aciunii.

8 http://www.responsabilitatesociala.ro/companii/bgs.html

n toate aceste cazuri, salvatorii au fost mobilizai n urma apelurilor disperate ale membrilor familiilor celor disprui, primite la dispeceratul companiei BGS DIVIZIA DE SECURITATE sau de ctre conducerea Grupului BGS. De asemenea, compania BGS DIVIZIA DE SECURITATE s-a implicat n prevenirea acestui fenomen, participnd n 25 mai 2008 alturi de Jurnalul Naional, la campania de pres Copilul tu este n siguran?. Pe lng aceste cazuri, n care copiii au fost declarai disprui la Poliie, n activitile curente de paz a unor zone de agrement din capital, agenii BGS s-au confruntat i cu situaii de gsire a unor copii rtcii i disperai (12 n ultimul an), care nu-i gseau prinii / supraveghetorii.

Inundatii Ideea nfiinrii Asociaiei a aprut n urma aciunilor ntreprinse n judeul Timi, zon grav afectat de inundaiile din luna aprilie a anului 2005. Echipe de salvatori BGS, pe atunci doar ageni ai companiei BGS Divizia de Securitate i medici ai Ambulanei BGS, au plecat n satele inundate. Scopul caravanei umanitare a fost de a salva persoanele sinistrate, de a oferi sprijin medical i de a transporta mncare i haine. Timp de o lun, caravana BGS a fost alturi de cei afectai, salvnd bunuri i evacund zeci de persoane, oferind tratamente medicale i ajutoare. Singura speran cu ocazia Patelui a venit din partea BGS, salvatorii petrecnd srbtorile alturi de sinistrai, crora le-au oferit o mas pascal, apropiat de cea tradiional. Luna iulie 2005 a adus un nou val de inundaii. De aceast dat, sudul rii a fost grav afectat. Alte sate au fost nghiite de ap. Sute de gospodrii distruse, sute de oameni rmai fr agoniseala de o via. Echipe de salvatori au fost prezente n judeele Olt, Teleorman i Vrancea. n acest moment, membrii echipelor deveniser oficial salvatori. Ei s-au alturat autoritilor, opernd i n aceste cazuri tot n satele cu cel mai mare risc. Ialomia a fost pe lista neagr a judeelor afectate de ploile din septembrie 2005. n Brbuleti s-a nregistrat cea mai dramatic situaie. Primele echipe de salvare ajunse la faa locului au fost cele ale Asociaiei BGS. Timp de 12 ore, salvatorii au luptat cu apele i cu frigul, salvnd 250 de localnici.

Salvatorii BGS au ajuns n aprilie 2006 i la Rast (jud. Dolj) n 5 maini de teren cu care au transportat 3 brci de asalt cu motor, o alup, o barc din fibr de sticl, veste de salvare, echipamente de scafandru, geci, corzi, lanterne i restul de echipament necesar n situaii de inundaii. Ajuni n zona calamitat, au constatat c erau singurii salvatori de la faa locului. Sau mprit n echipe i au demarat operaiunile de salvare. Astfel, au ajutat Poliia s transporte n zona de uscat ntreaga arhiv, aflat n real pericol de distrugere. Au evacuat 3 persoane care se ascunseser n podurile caselor, refuznd s-i abandoneze bunurile. n plus, au salvat zeci de animale abandonate i aflate n pericol de nec.

Donatii (Ajutoare Umanitare) Din 2007, n preajma srbtorilor de Pate i Crciun, companiile Grupului BGS i mobilizeaz partenerii, pentru a duce ajutoare comunitilor defavorizate, din zone greu accesibile. ncepnd cu editia de Craciun 2009, aciunile se desfoar sub numele "Zoom pe Romnia". Atunci am lansat i un site, unde vizitatorii pot face donaii i pot propune alte comuniti izolate care s beneficieze de ajutoarele strnse n cadrul programului.

Deszapeziri ncepnd din 2003, voluntarii Asociaiei au participat la numeroase aciuni de deszpezire, pentru a salva sute de oameni rmai n maini, n mijlocul troienelor. Majoritatea solicitrilor au venit la Dispeceratul de Securitate BGS, oamenii disperai cutnd un sprijin, ntruct utilajele de deszpezire nu mai fceau fa, iar ei riscau s sufere de degerturi i nfometri. De fiecare dat, echipajele BGS au ajutat pro-bono persoanele nzpezite, care le-au cerut ajutorul. Ageni i medici, dotai cu echipamentul necesar (maini de teren, corzi, lopei, medicamente, pturi, mncare), formau o caravan, demarnd propriile operaiuni de salvare.

Concluzii

n ultimii ani, n Romnia se observ din ce n ce mai mult o implicare n CSR. Acest lucru se observ dintr-un studiu realizat n anul 2008, cnd dintr-un total de 1300 de proiecte din opt ri din sud-estul Europei, peste 400 de proiecte din Romnia au intrat n competiia pentru Premiul Fundaiei ERSTE pentru Integrare Social 2009, n valoare total de 295.000 Euro dar i din iniiativa Camerei de Comer i Industrie a Romniei care va coordona la nivel naional o reea de 42 de birouri de asisten pentru promovarea responsabilitii sociale a ntreprinderilor (RSI), n toate judeele rii. Aceste CSR sunt din ce n ce mai rspndite iar consumatorii ncep s cunoasc din ce n ce mai bine aceast noiune, mai ales cnd vine vorba s aleag o societate comercial. Aceast societate nu a ntreprins campanii de CSR n foarte multe domenii, dar s-a axat pe domenii destul de importante i anume: social, educatie si sntate. Echipa BGS respecta viata si adevaratele valori umane. Prin tot ceea ce fac vor sa ofere oamenilor speranta si siguranta. De asemenea, inteleg ca implicarea in comunitate este o datorie de onoare a companiilor de success. Acest crez a facut ca echipa BGS sa insemne astazi: Buni gestionari ai muncii in echipa, ai raspunsului prompt in caz de necesitate, ai onestitatii si responsabilitatii; ei stiu cel mai bine sa Genereze calitate atunci cand Siguranta vietii o cere. Consider ca aceasta firm a avut campanii importante, a ncercat sa ajute oamenii n majoritatea domeniilor dar a propune sa pun accentul i pe aciunile de mediu, amenajarea spaiilor verzi.

Bibliografie

1. Bowen, Howard (1953)Toward Social Responsibilities of the Businessman. New York: Harper and Row 2. McIntosh et al. 2003, Habisch 2003, McIntosh/Andriof 2001, Warhurst 2000, Marsden/Andriof 1998) 3.Balaure,Virgil (coordonator) Marketing (editia a II-a revazuta si adaugita), Editura Uranus, Bucuresti, 2002, p. 49 4.Olteanu, V Management-Marketing, Ed Ecomar, 2003 5.Murean L, Poincu,C: Etica n afaceri, Editura Universitii Transilvaniadin Braov, 2007, pag. 52-53 6.http://www.responsabilitatesociala.ro/ce-este-csr.html, 4 octombrie 2009 , autor Roxana Achim 7. http://www.bgs.ro/ 8.http://www.responsabilitatesociala.ro/companii/bgs.html