Dezvoltarea aptitudinilor copiilor predispusi spre dislexie

Orientarea in spatiu
Copilul dislexic confunda dreapta cu stanga in cazul propriului corp.Din aceasta cauza se orienteaza greu in spatiu si in plan.Adesea nu reuseste sa indice care este partea dreapta sau stanga a strazii pe care merge, care este fila dreapta sau stanga a unei carti Intampina dificultati in aplicarea sau folosirea corecta a unor cuvinte cum ar fi: langa,sub,deasupra,intre,inainte,dupa. Intr-o cladire mai mare nu-si gaseste clasa,se pierde. Prima notiune cu care face cunostinta fiecare copil cand ajunge in gradinita estepartea dreapta,care se invata in situatii in care trebuie sa faca cunostinta cu cineva.Copilul poate purta pe incheietura mainii drepte un snur,care il va ajuta in orientarea spatiala.Pe partea stanga,deasupra inimii se prinde o inimioara decupata. Urmatoarele notiuni care vor fi insusite de copil prin miscare sunt :sus-jos.Acestea se invata prin exercitii de ridicare a mainilor spre tavan si cu asezarea jucariilor pe raftul de sus.Notiunea de jos se insuseste cu mersul piticului si asezarea jucariilor pe raftul de jos.Aprofundarea lor se poate face cu cantece si poezii,cum ar fi: Cate unul pe carare/ Mergem in padurea mare./Uite sus si uite jos/ Totu-I verde si frumos Relatiile :inainte,dupa,langa se exerseaza cu obiecte care au o fata fixa,cum ar fi :o casuta,un copil,un copac Relatiile: intre,sub,peste le insuseste mai usor pentru ca trebuie sa le simta cu propriul corp,cum ar fi de exemplu, ca se taraste sub masa,se rostogoleste ,sare peste obstacoleIn felul acesta se intrepatrund mai multe cai de perceptie:cea vizuala,kinestezica si cea auditiva.

Coordonarea miscarilor
Dezvoltarea orientarii
Orientarea pe corp se face prin exercitii de tip joc.Concomitent cu denumirea partilor corpului,prin palpare si atingere,copilul face cunostinta cu propriul corp.Schema corporala se invata pe etape,respectand principiul pasilor marunti. Capul-partile capului sunt invatate in cadrul unui joc cu papusi: -pieptanam parul (blond,saten) al papusii,spalam fata,stergem ochii,sprancenele,pleoapele,nasul,urechile si spunem poezioare ritmice despre ele, -masam fruntea noastra,mangaiem buzele, -deschidem gura,miscam limba,clantanim dintii Membrele superioare :brat,cot,antebrat,incheietura mainii palma si degetele.Insusirea denumirii fiecarui deget se poate realiza prin intermediul cantecelului ;Ne jucam ,noi ne jucam/Cu degetele noi ne jucam Partea dreapta a corpului se invata prin strangerea mainii,cu mana dreapta,asa cum se obisnuieste cand facem cunostinta cu cineva, Partea stanga se invata ascultand bataile inimii, Membrele inferioare se invata prin exercitii facute in fata oglinzii (ridicam piciorul drept,stang,flexam genunchiul drept,stang,prindem talpa dreapta in palma dreapta) Partile corpului le aprofundam in jocul cu papusile. Prin jocuri didactice se realizeaza observarea diferentelor si asemanarilor dintre corpul omenesc si cel al animalelor.

Orientarea in plan ( orizontal)

Orientarea in plan incepe cu notiunile de :sus-jos.Aceste notiuni se insusesc prin miscare:copilul se apleaca cu burta pe marginea mesei si intinde mainile peste masa,prinzand marginea opusa.Sus ( pe planul mesei) este acolo unde ii ajung mainile ,iar jos (pe planul mesei) este acolo unde atinge masa cu burta.Este important sa invete intai pe suprafete plane mari si dupa aceea pe suprafete din ce in ce mai mici; foi mari de bloc,pagini de carte,pagini de caiet. Urmatoarele notiuni sunt stanga- dreapta in plan. Asezarea in sir a obiectelor pe masa,asezarea materialului individual folosit in cadrul activitatilor matematice,asezarea literelor sau cifrelor pe masa sau pe tabla, cititul, scrisul,toate incep din partea stanga spre cea dreapta.

Orientarea in timp
Deoarece notiunea timpului este abstracta,copilul dislexic nu poate sau reuseste mai greu sa isi insuseasca o astfel de notiune. Partile unei zile se asociaza cu imagini cum ar fi :-dimineata-jumatate de soare, -amiaza- soare plin, -seara-jumatate de luna, -noaptea- intuneric si stele. Fiecare parte a zilei este asociata cu o actiune. Dimineata ma ridic din pat,ma spal, ma imbrac, pornesc la gradinita, Inainta de pranz ma joc la gradinita,desenez,cant,construiesc Amiaza- ajung acasa, mananc supa si felul doi.. Dupa masa- dorm ,ma joc cu mingea, ma uit la tv. Seara- fac baie,imi pun pijamaua, spun rugaciunea Noaptea- dorm Zilele saptamanii si lunile anului se invata cu ajutorul cantecelelor si al poeziilor (ex.poezia Saptamana) Succesiunea timpului se invata cu ajutorul unor imagini pe care copilul trebuie sa le aseze in ordine cronologica a desfasurarii actiunii (ex. un mar intreg, un mar mancat pe jumatate, cotorul unui mar) Un alt exercitiu ar fi asezarea fotografiilor unei persoane in ordinea dezvoltarii, a inaintarii in varsta: bebelus,copil mic,scolar,adolescent,tanar,matur,om in varsta. Pentru a forma deprinderea de a aprecia durata necesara desfasurarii unei actiuni, exercitiile se organizeaza sub forma de joc,de exemplu,cine isi strange cel mai repede culorile,cine se incalta cel mai repede,cine isi leaga cel mai repede sireturile Invatarea notiunilor legate de an si anotimpuri se face cu ajutorul copacului cu 12 crengi. Fiecare anotimp va fi colorat specific lui,fiecare luna va avea o imagine simbolica: ianuarie-un om de zapada, februarieacoperis de casa cu turturi,martie- martisor,aprilie-copac inflorit,mai-cirese

Dezvoltarea serialitatii si a simtului ritmic

Scrisul este o ordonare de siruri de litere in timp si spatiu.Cititul este decodarea unui sir de litere.Incapacitatea de a ordona siruri poate ingreuna insusirea scriscititului.Pentru formarea deprinderii de a imita si a repeta mai multe miscari intr-o anumita ordine, se fac exercitii sub forma de joc .Primul pas este executarea miscarilor cu intregul corp, cum ar fi:doua sarituri cu picioarele lipite,aplecarea in fata,trei ridicari de brate-un sir de miscari care se executa de cinci ori. Pasul al doilea este cel in care miscarile se executa in spatiu.Se executa de cinci ori urmatorul sir de miscari: 2 pasi la dreapta,3 pasi in spate,1 saritura la stanga Pasul al treilea este un sir vizual care se realizeaza numai in momentul in care executarea sirului de miscari a devenit o deprindere.De exemplu: pe o coala se deseneaza un cerc,patrat,triunghi.Acest sir trebuie continuat de copii si repetat de 3-4 ori. Un sir de margele colorate care trebuie continuat de copii, respectand alternanta formei sau a culorii Pentru a stimula simtul ritmic se foloseste un fond muzical.Se incepe cu miscari lente pe fond muzical lent,pentru ca apoi, succesiv sa se accelereze miscarile si ritmul.Se pot utiliza cu succes strigaturile de la dansurile populare, jocul muzical Mergi cum bat se pot face exercitii de ritm prin simpla bataie cu degetul sau creionul in masa. Dezvoltarea serialitatii si a simtului ritmic este strans legata de modul in care copilul va reusi sa desparta cuvintele in silabe,apoi sa citeasca cursiv si expresiv. Copilului i se poate cere sa spuna din cate silabe este alcatuit un cuvant, numai dupa ce si-a format simtul ritmic si si-a insusit silabisirea.

Dezvoltarea vorbirii
Vorbirea corecta se bazeaza pe formarea si pronuntarea corecta a sunetelor,intonarea corecta si ritmul corect.In gradinita este indicat sa se faca sub forma de jocuri exercitii zilnice, cu scopul formarii mobilitatii aparatului fonoarticulator,cum ar fi: exercitii de inspiratie abdominala-respiratie lunga,suflarea mingii de ping-pong sau a balonului,pronuntarea sunetelor ca onomatopee sau ca imitatie a vorbirii animalelor,exercitii cuprinzand diferite miscari ale buzelor si limbii. Aceste exercitii dezvolta auzul fonematic, care sta la baza citirii.Daca copilul nu a supt si evita sa roada mancaruri tari,cei 100 de muschi ai aparatului fonator nu se misca suficient de rapid si nervii proprioceptivi din musculatura cavitatii bucale nu trimit stimuli spre creier privind miscarea lor .In lipsa stimulilor ,engrama miscarilor nu se formeaza. La copiii dislexici se observa o functionare greoaie a motricitatii aparatului fonator.Pronuntia cuvintelor lungi este anevoioasa, deci este necesara o exersare sistematica si indelungata in scopul formarii auzului fonematic si a pronuntiei corecte. Primul pas al dezvoltarii vorbirii este articularea corecta a tuturor sunetelor. Al doilea pas este asocierea sunetului si literelor la imaginea cu care se invata litera.

Dezvoltarea vorbirii
Vorbirea corecta se bazeaza pe formarea si pronuntarea corecta a sunetelor,intonarea corecta si ritmul corect.In gradinita este indicat sa se faca sub forma de jocuri exercitii zilnice, cu scopul formarii mobilitatii aparatului fonoarticulator,cum ar fi: exercitii de inspiratie abdominala-respiratie lunga,suflarea mingii de ping-pong sau a balonului,pronuntarea sunetelor ca onomatopee sau ca imitatie a vorbirii animalelor,exercitii cuprinzand diferite miscari ale buzelor si limbii. Aceste exercitii dezvolta auzul fonematic, care sta la baza citirii.Daca copilul nu a supt si evita sa roada mancaruri tari,cei 100 de muschi ai aparatului fonator nu se misca suficient de rapid si nervii proprioceptivi din musculatura cavitatii bucale nu trimit stimuli spre creier privind miscarea lor .In lipsa stimulilor ,engrama miscarilor nu se formeaza. La copiii dislexici se observa o functionare greoaie a motricitatii aparatului fonator.Pronuntia cuvintelor lungi este anevoioasa, deci este necesara o exersare sistematica si indelungata in scopul formarii auzului fonematic si a pronuntiei corecte. Primul pas al dezvoltarii vorbirii este articularea corecta a tuturor sunetelor. Al doilea pas este asocierea sunetului si literelor la imaginea cu care se invata litera.

Educatoare Nina Stanescu Gradinita cu program normal Gornet,Prahova