14 INOVATII IN PLATILE ELECTRONICE

1 Societatea informationala. Sfarsitul sec.XX s-a caracterizat prin suprematia informatiei care a devenit elementul principal al progresului in toate domeniile de activitate. In 1995 apare in SUA notiunea de noua economie sau in unele variante economia informationala, economia digitala (computerizata), economia electronica etc prin care se definea noul tip de societate in curs de aparitie. In mai putin de o generatie, revolutia informatiei si introducerea calculatoarelor in fiecare sector de activitate a schimbat lumea care a devenit dependenta de accesul la informatie si procesarea rapida a acesteia. Suportul tehnologic al noii societati este constituit de convergenta dintre tehnologia informatiei, tehnologia comunicatiior si productia de continut digital care deschide noi perspective pentru modernizarea serviciilor, a productiei de bunuri materiale, a competitiei si managementului, a eficientei cu rezultate benefice pentru toate categoriile sociale. Modelul societatii viitorului a determinat noi provocari pentru guverne si institutiile aestora, comunitatile de afaceri si academice, societatea civila si chiar pentru cetatean si consumator in vederea cunoasterii, adaptarii, insusirii, precum si noile dimensiuni si forme de manifestare a raporturilor dintre oameni. In anul 1999, Comisia Europeana adopta documentul eEurope O Societate Informationala pentru toti prin care se propune accelerarea implementarii tehnologiilor digitale in Europa si asigurarea competentelor necesare pentru utilizarea acestora pe scara larga. Aceasta initiativa are un rol central in agenda reinnoirii economico-sociale pe care si-o propune UE, constituind totodata elementul cheie pentru modernizarea economiei europene. Obiectivele eEurope sunt de maxima importanta nu numai pentru tarile UE, dar si pentru tarile din Europa Centrala si de Est candidate la aderare. Conferinta ministeriala a tarilor din Europa Centrala si de Est si a reprezentantilor Comisiei Europene, Varsovia 2000, a decis elaborarea unui plan de actiune eEurope pentru tarile in curs de aderare, complementar cu cel al tarilor membre UE, dar convergent ca obiective. Unul din cei mai importanti factori in domeniul financiar il reprezinta globalizarea. Integrarea financiara a crescut in ultima perioada datorita reducerii costurilor de transport si barierelor comerciale si progreselor in domeniul tehnologiei comunicatiilor. Primele fenomene de anvergura au fost achizitiile si fuziunile in cadrul institutiilor financiare, precum si consolidarile bancare, toate acestea fiind favorizate de dezvoltarile tehnologice. Consolidarea este de asemenea alimentata de distrugerea barierelor regulatorii ce separau activitatile bancare, de asigurari si de tranzactii cu titluri.

Granitele dintre diferitele tipuri de intermediari financiari au devenit din ce in ce mai neclare, iar bancile universale sau integrate devin standardul in domeniul bancar. In conditiile acestor schimbari de larga anvergura a devenit necesara si o schimbare a sistemelor traditionale de plati. Pe de o parte au fost modificate si adaptate la noua societate informationala vechile instrumente de plata, ajungandu-se la utilizarea cardului de credit pentru operatiunile prin internet si la cecurile electronice. O alta directie, mai noua, este reprezentata de microplati si portofelul electronic, conducand spre o directie divergenta fata de sistemul clasic ce implica bancile in orice proces de plata. 2 Sisteme on-line de plata cu moneda electronica 2.1 ECash ECash este un sistem electronic de plati care folosete posta electronica sau Web-ul pentru implementarea unui concept de portofel virtual. ECash a fost dezvoltat de firma DigiCash Co. din Olanda, iar prima demonstratie a fost facuta in 1994. Ulterior, inovatia a fost implementata de banci din SUA, Finalanda si alte tari. Acest sistem este prima solutie de plati electronice bazata pe software. Principiul functionarii. ECash foloseste conturi mumerice in banci si tehnica semnaturilor oarbe. Tranzactiile se desfasoara intre cumparator si vanzator, care trebuie sa aiba conturi la aceiasi banca. In vederea efectuarii tranzactiei cumparatorul trebuie sa transfere fonduri din contul lui obisnuit (curent) intr-un cont denumit ECash Mint. In orice moment, cumparatorul poate interactiona prin calculatorul sau contul Mint, iar pe baza unui soft client poate retrage fonduri pe discul calculatorului sau. Formatul acestor fonduri este electronic suite de 0 si 1 - protejate criptografic. Ca urmare, discul cumparatorului devine un veritabil portofel electronic. Apoi, se pot efectua plati catre persoane individuale sau firme prin intermediul acestor bani electronici eCash. ECash are un caracter privat, adica este gestionat de titular. Desi banca tine o evidenta a fiecarei retrageri eCash si a fiecarui depozit Mint, banca nu poate sa stie utilizarea ulterioara a banilor electronici eCash. Pe langa anonimitatea platilor, eCash asigura si non-repudierea, adica acea proprietate care asigura recunoasterea platilor efectuate in eventualele dispute dintre vanzator si cumparator. De asemenea, prin verificarea in baza de date a bancii este impiedicata orice dubla cheltuire a banilor Cash. ECash reprezinta o solutie de plati soft on-line care consta in interactiunea dintre trei parti:

- banca, cea care emite monede, valideaza monedele existente si schimba monedele reale pentru eCash; - cumparatorii, care au conturi in banca din care pot incarca monede eCash sau in care pot depune monede eCash; - vanzatorii, care accepta monede eCash in schimbul unor bunuri sau servicii. ECash se utilizeaza folosind criptografia cu chei publice si chei private, fiecare client avand perechea proprie de chei. De asemenea, clientii bancii (cumparatori si vanzatori) au nevoie si de softuri speciale pentru gestiunea banilor electronici eCash: - pentru cumparator denumit portofel electronic; - pentru vanzator un program special. Retragerea de monede eCash de la banca. Cei doi participanti in tranzactie sunt banca si clientul acesteia. Softul de portofel al clientului calculeaza cate monede digitale si de ce valori sunt necesrae pentru a satisface cererea de plata. Apoi programul genereaza in mod aleator numere de serie pentru aceste monede care sunt facute anonime cu ajutorul tehnicii semnaturilor oarbe (multiplicare cu un factor aleator). Acesti bani anonimi sunt inclusi intr-un mesaj, semnat digital cu cheia privata a clientului, cifrati cu cheia publica a bancii si apoi trimisi electronic la banca. Cand banca receptioneaza mesajul, ea verifica semnatura, debiteaza contul clientului, semneaza mesajul de raspuns cu cheia sa privata si le trimite la client criptate cu cheia publica a acestuia. Dupa ce clientul primeste mesajul cu banii anonimi trimisi de banca, decripteaza mesajul si anuleaza anonimitatea banilor prin impartirea la factorul aleator. Moneda digitala va fi depozitata pe discul PC-ului. Folosirea monedelor eCash. Posesorul de bani electronici eCash poate cumpara un produs prin comert electronic. Primind o cerere de plata de la vanzator, el o aproba, iar programul sau eCash va alege din portofelul lui electronic monedele lectronice potrivite pentru a forma totalul de plata. Apoi se sterg aceste monede si se trimit prin retea catre magazinul electronic, criptate cu cheia publica a vanzatorului. Atunci cand programul vanzatorului receptioneaza monedele, le decripteaza si apoi trebuie sa verifice validitatea lor. Pentru aceasta, vanzatorul contacteaza banca si ii trimite un mesaj cu monedele, semnat cu cheia sa privata si criptat cu cheia publica a bancii. Dupa primirea raspunsului afirmativ trimite bunurile la cumparator. Banca decripteaza mesajul si apoi valideaza banii, verificand numerele de serie cu cele inscrise in baza de date ca fiind deja cheltuite. Daca seriile nu figureaza in baza de date, banca valideaza prin semnarea mesajului de raspuns cu cheia sa privata. Totodata, banca crediteaza contul vanzatorului iar seriile sunt memorate in baza de date. In continuare, banca transmite un mesaj chitanta catre softul portofel al

cumparatorului. ECash nu s-a impus pe piata fiind un sistem mai greoi, dar in prezent este redescoperit in vederea gasirii unor solutii pentru microplati. 2.2 NetCash NetCash a fost elaborat de Information Institute din cadrul University of Southern California si se bazeaza pe mai multe servere de monede distribuite la care se poate face schimbul unor cecuri electronice in moneda electronica. Net Cash implica urmatoarele entitati: cumparatori, vanzatori, servere de moneda. O entitate care doreste sa administreze un server de moneda trebuie sa obtina o aprobare de la o autoritate centrala de certificare, precum si cheile private si publice. Monedele electronice eliberate de serverul de moneda constau in urmatoarele elemente: - numele serverului de moneda; - adresa retea a serverului; - data expirarii; - numarul de serie; - valoarea. Banii sunt apoi semnati cu cheia privata a serverului de moneda. Serverul de moneda tine evidenta tuturor seriilor de bani emisi de el. Astfel, validitatea si dubla cheltuire pot fi verificate de fiecare data cand se face o cumparare sau un cec electronic se schimba cu bani electronici. Seriile de bani utilizati se sterg din baza de date si se inlocuiesc cu serii noi. Utilizarea NetCash intr-o tranzactie. Cumparatorul ramane anonim intrucat vanzatorul doreste sa cunoasca doar adresa de retea de unde actioneaza cumparatorul. NetCash presupune ca orice cumparator poate obtine cheia publica a vanzatorului, iar vanzatorul detine cheia publica a serverului de moneda. Tranzactiile de cumparare folosind NetCash se realizeaza in 4 faze: - in cadrul mesajului de plata, cumparatorul trimite vanzatorului monedele elctronice, identificatorul serviciului de cumparare (S-Id), o cheie secreta generata doar pentru acea tranzactie si o cheie publica de sesiune, toate acestea fiind criptate cu cheia publica a vanzatorului; - vanzatorul trebuie sa verifice validitatea monedelor electronice primite in care scop le va trimite serverului de moneda pentru a le schimba cu alte monede electronice sau cu un cec; vanzatorul genereaza o noua cheie secreta simetrica de sesiune pe care o va trimite impreuna cu banii la serverul de moneda; intreg mesajul este criptat cu cheia publica a severului; - serverul de moneda verifica daca banii sunt valizi consultand baza sa de date; serverul de moneda va returna vanzatorului noi monede electronice sau un cec, criptate cu cheia secreta de sesiune a vanzatorului;

- primind noii bani sau cecul, vanzatorul este sigur ca a fost platit de cumparator si va returna acestuia o confirmare semnata cu cheia sa privata si cifrata cu cheia secreta de sesiune a cumparatorului. Caracteristica sistemului NetCash este data de aparitia unei entitati nonbancare specializata in servicii electronice de plati care gestioneaza moneda electronica. In forma actuala, sistemul este mai greoi dar se cauta solutii de simplificare. 3 Sisteme de microplati. Microplatile au fost concepute ca un mecanism specializat in tranzactionarea bunurilor intangibile, cum ar fi informatiile on-line si reprezinta o valoare destul de mica (sub 1$). Mai recent, conceptul a fost reevaluat, fiind extins asupra platilor obisnuite de de foarte mica valoare si a bunurilor care se gasesc prin magazine ca ziare, reviste, publicatii cu oferte de vanzari sau locuri de munca si alte articole ieftine. Sistemele actuale de plati electronice nu agreeaza asemenea tranzactii care nu acopera valoarea serviciului prestat si ca urmare a ramas un domeniu mai putin modernizat. Microplatile electronice au aparut in ultimul deceniu si se conturau ca un sistem de succes, dar au intampinat probleme in acceptarea de comercianti, consumatorii finali si chiar de banci. In primul rand, investitiile in tehnologie si personal implicau un cost ridicat care nu se putea recupera, apoi viteza de acces era incetinita de securizarea platilor si in final comisioanele foarte mici nu se puteu distribui intre cei 3-4 participanti la tranzactie. Conceptul de microplati se bazeaza pe doua idei principale carora promotorii sistemelor de microplati nu le-au dat suficienta atentie: microplatile nu sunt o versiune miniaturizata a platilor de mare valoare, ci necesita un cadru specific; tranzactionarea bunurilor intangibile, carora lise adreseaza in mod deosebit, este deosebita de cea a bunurilor tangibile si acelasi produs sau serviciu poate fi consumat simultan de mai multi utilizatori. 3.1 MilliCent MilliCent este un sistem creat pentru a accepta tranzactii comerciale in care sunt implicate costuri mai mici de un cent. In acelasi timp, MilliCent este un protocol bazat pe o validare descentralizata a banilor electronici pe serverele vanzatorilor, fara comunicatii aditionale, criptari costisitoare sau procesari separate. Cheia inovatiei o constituie utilizarea broker-ilor si a scrip-urilor. Broker -ii (cei care vand scrip-uri) au ca sarcina

managementul conturilor, facturari, mentinerea conexiunilor si stabilirea de conturi cu vanzatorii. Scrip-ul este moneda digitala, specifica fiecarui vanzator in parte. Vanzatorii au sarcina de a valida local scrip-ul pentru a preveni furtul, cum ar fi dubla cheltuire din partea clientilor. O piesa de scrip reprezinta un cont al clientului care a fost stabilit cu vanzatorul. Atunci cand clientul face o cumparatura cu scrip, costul cumparaturii este dedus din scrip-ul total iar valoarea care ramane formeaza noul scrip care este returnata ca rest. Atunci cand clientul a efectuat mai multe tranzactii, el poate incasa valoarea ramasa a scrip-ului (inchide contul). Broker-ii servesc drept intermediari intre clienti si vanzatori. Clientii intra intr-o relatie de lunga durata cu broker-ii similar unei intelegeri cu banca sau cu o companie de carduri. Brokerii cumpara si vand scripuri apartinand vanzatorilor O sesiune completa MilliCent cuprinde urmatoarele: - brokerul cumpara scripuri de la vanzatori impreuna cu secretul asociat; - clientul procura un scrip de la broker impreuna cu secretul asociat; - clientul face o cumparatura de la vanzator utilizand scrip-ul La realizarea unei tranzactii ii este solicitata clientului parola asociata scrip-ului. Protocolul nu va trimite niciodata o parola in clar, asa ca este eliminat riscul ca aceasta sa fie interceptata si utilizata ulterior in mod fraudulos. 3.2 CyberCoin Sistemul de microplati CyberCoin poate realiza prin internet plati de la sume de cativa centi pana la 10$, acoperind astfel o zona in care sistemul cartilor de credit nu este economic. Serviciul CyberCoin a fost lansat in 1996 ca un prim sistem de microplati pe internet. Consumatorii pot folosi conturile existente deja in banci pentru a transfera valori in softul portofel electronic propriu. Consumatorul poate incepe sa efectueze microplati pe situri Web ce sunt inregistrate de CyberCoin si detin un program numit CashRegister. Acest program primeste si plati efectuate cu carti de credit si cecuri electronice. O sesiune de plata CyberCoin indeplineste o singura functie primara: initierea unui subcont tranzitoriu, subcontul portofelului pentru fiecare suma care este cheltuita. Mesajele de plata sunt criptate cu cifrul DES care asigura o viteza rezonabila si un cost redus. ___________________