Tema 1: Contabilitatea activelor nematerial

1. Caracteristica, componenta si constatarea activelor nemateriale. 2. Contabilitatea intrarii activelor nemateriale. 3. Amortizarea activelor nemateriale 1. Caracteristica, componenta si constatarea activelor nemateriale Activele nemateriale- sunt active care nu au forma materiala, sunt controlate de intreprindere si utilizate mai mult de un an in activitatea de productie comerciala, precum si in scopuri administrative. In componenta lor se cuprind: - cheltuieli de constituire; - fondul comercial (poz/neg); - licente; - programe informatice; - embleme comerciale; - drepturi de autor; - drepturi de utilizare a locului de reclama; - alte cheltuieli. Activele nemateriale se constata ca active atunci cind: 1. Intreprinderea va obtine avantaj economic ca urmare a utilizarii activelor; 2. Valoarea activelor va fi bine determinata. Activele namateriale se evalueaza la valoarea intrarii care va fi egala in cazul: in cazul cumpararii cu valoarea de procurare plus taxe, cheltuieli legate de pregatire pentru utilizare, achitarea serviciilor de evaluare; in cazul crearei de intreprindere insasi se evalueaza la costul efectiv format din consumuri directe de materiale, consumuri directe privind retribuirea muncii, contributii la asigurari sociale si medicale si consumuri indirecte de productie; in cazul primirii cu titlu gratuit se evalueaza la valoarea venala a acestora; in cazul primirii pe calea schimbului cu valoarea cordonata intre partile ce participa la schimb dar la baza se ea valoarea venala; in cazul arendei finantate cu valoarea negociata intre arendator si arendas.

2. Contabilitatea intrarii activelor nemateriale Contabilitatea activelor nemateriale- se efectueaza in conformitate cu standartul international de contabilitate- 13/SNC-13, pentru reflectarea in contabilitate a activelor nemateriale sunt destinate urmatoarele conturi sintetice: 111- active nemateriale 112- active nemateriale in curs de executie 113- amortizarea activelor nemateriale 111-112- sunt conturi de activ pe debit, se inregistreaza intrarea activelor nemateriale la intreprindere pe credit, iesirea lor din intreprindere soldul este debitor si reprezinta marimea activelor nemateriale la finele perioadei de gestiune. La intrarea activelor nemateriale se intocmesc urmatoarele formule contabile: 1. In cazul intrarii activelor nemateriale create de intreprindere: Toate cheltuielile aferente crearei activelor nemateriale se trec in contul 112. Dt 112 Ct 211- valoarea materialelor utilizate Ct 531- salariul muncitorilor Ct 533- contrbuirea la asigurari sociale- 23%, asigurari medicale- 3,5% Ct 812- sectia auxiliara Ct 813- la cota parte a consumurilor indirecte repartizate Ct 227- titularii de avans pentru cheltuieli de inregistrare si formare a documentelor. La finisarea tuturor lucrarilor se intocmeste formula contabila: Dt 111 Ct 112 2. In cazul procurarii: Cu achitarea directa: Dt 111, 112 Ct 241, 242, 243 Cu achitarea ulterioara: Dt 111, 112 Dt 534 TVA Ct 521 3. In cazul primirii cu titlu gratuit: Dt 111, 112 Ct 622 (venit din activitatea financiara) 4. In cazul intrarii prin schimb: Dt 111, 112 Ct 221, 229 5. Plusuri constate in urma invetariei: Dt 111, 112 Ct 621 (active, venituri, investitii) 6. Aport a fondatorilor la capitalul statutar: Dt 111, 112 Ct 311, 313

3. Amortizarea activelor nemateriale Conform actelor normative in vigoare activele nemateriale se supun amortizarii. Amortizarea se determina de la valoarea si durata de functionare utila a acestora. Durata de functionare utila se stabileste in politica de contabilitate a intreprinderii. La calculul amortizarii activelor nemateriale se utilizeaza urmatoarele metode: -liniara; -in raport cu volum de produse fabricate; -soldului degresiv. Metoda de calcul a amortizarii se stabileste in politica de contabilitate. Amortizarea se calculeaza incepind cu prima zi a lunii care urmeaza dupa luna in care au fost inregistrate active nemateriale, iar a acelor iesite se termina cu prima zi a lunii care urmeaza dupa luna esirii activelor nemateriale. Pentru contabilitatea amortizarii este contul de pasiv: 113 amortizarea activelor nemateriale. Pe credit se inregistreaza calcul amortizarii, iar pe debit casaria activelor nemateriale iesite. Soldul este creditor si reprezinta suma amortizarii calculate la finele perioadei de gestiune. In dependenta de timpul activului nemateriale si modul de utilizare a cestuia calcul amortizarii se inregistreaza prin urmatoarele formule contabile: 1. la calculul amortizarii activelor nemateriale cu destinatie comerciala: Dt 712- cheltuieli comerciale Ct 113 2. la calcul amortizarii activelor nemateriale cu destinatie administrativa (generalgospodareasca): Dt 713- cheltuieli generale administrative Ct 113 3. la calcul amortizarii activelor nemateriale cu destinatie de productie: Dt 813- consumuri indirecte de productie Ct 113 La caseria activelor nemateriale iesite se reflecta formula contabila: Dt 113 Ct 111 Iesirea activelor nemateriale de la intreprindere. In procesul activitatii intreprinderii activele nemateriale pot fi scoase din folosinta din cauza: 1. Amortizarea totala: Dt 113 Ct 111 2. Comercializarii: a) daca se utilizeaza sau se reflecta amortizarea acumulata: Dt 113 Ct 111 b) trebuie sa indicam valoarea de bilant: VB= Vintrate- Aacumulata Dt 721 (cheltuieli a activitatii de investitii) Ct 111 c) constantaria venitului: Dt 241, 242, 229 (creanta) Ct 621 Ct 534 (TVA)

3. Schimbul: a) casaria amortizarii acumulate: Dt 113 Ct 111 b) calculam valoarea de bilant : VB= Vintrare- Aacumulata Dt 721 (activitatea cheltuielilor de investitii) Ct 111 c) constantaria venitului din schimb: Dt 229 (creanta) Ct 621 Ct 534 (TVA) 4. Lipsuri in urma inventariei: a) casaria amortizarii acumulate Dt 113 Ct 111 b) valoaria de bilant: VB= Vinitiala-Aacumulata Dt 721 Ct 111 c) se gaseste persoana vinovata 5. Predaria cu titlu gratuit a) casaria amortizarii b) valoarea de bilant: VB=Vintrare-Aacumulata Dt 722 (cheltuieli a activitatii financiare) Ct 111 6. Distrugeri in urma evenimentelor exceptionale: a) casaria amortizarii acumulate: Dt 113 Ct 111 b) valoarea de bilant: Dt 723 (pierderi exceptionale) Ct 111

Tema 2: Contabilitatea activelor materiale pe termen lung

1. Caracteristica si clasificarea activelor materiale pe termen lung. 2. Constataria si evaluarea activelor materiale pe termen lung. 3. Contabilitatea intrarii mijloacelor fixe. 4. Contabilitatea uzurii mijloacelor fixe. 5. Contabilitatea repararii mijloacelor fixe. 6. Contabilitatea iesirii mijloacelor fixe. 1. Caracteristica si clasificarea activelor materiale pe termen lung Activele materiale pe termen lung sunt activele ce au o forma fizica naturala cu durata de functionare mai mare de un an care pot fi utilizate in activitatea intreprinderii pentru a obtine un avantaj economic sau care se afla in proces de creare si nu sunt destinate vinzarii. Aceste active se contabilizeaza conform SNC-16. Activele materiale pe termen lung se clasifica in: 121- Active materiale in curs de executie sunt cheltuieli privind achizitionarea si crearea activelor in decursul unei perioade indelungate. Ele se divizeaza in: a) lucrari de constructie a cladirilor constructiilor speciale; b) lucrari de montaj; c) cheltuieli de achizitionare a utilajelor instrumentelor; d) lucrari capitale si servicii. 122- Terenurile reprezinta imobilitatile ce au o durata de utilizare nelimitata sau care pot fi destinate incherierei. Grupa terenurilor include: a) terenuri fara constructii; b) terenuri ocupate cu constructii; c) terenuri cu zacaminte naturale; d) terenuri ocupate cu livezi, cimpii; e) terenuri arendate pe termen lung. 123- Mijloace fixe sunt active materiale a caror pret unitar depaseste plafonul stabilit de legislatie (6000 lei) planificate pentru utilizare in activitatea de productie comerciala si alte activitati mai mult de 1 an. Ele se divizeaza in grupe: a) cladiri; b) constructii speciale; c) instalatii de transmisie; d) masini si utilaja; e) mijloace de transport; f) animale de productie si reproductie; g) plantatii perene (multianuale); h) alte mijloace fixe. 125- Resursele naturale sunt activele ce au o forma naturala concreta (petrol, lemne, pietre) si care pot fi extrase in cursul unei perioade indelungate. Activele materiale pe termen lung se divizeaza in: 1) uzurabile- ce se utilizeaza limitat pe parcurs se calculeaza uzura sau epuizarea (mijloacelor fixe; resursele naturale). 2) neuzurabile- ce se utilizeaza nelimitat sau se afla in proces de creare (terenurile, activele materiale in curs de executie). Dupa apartenta avem active materiale pe termen lung: *proprii; *straine (arendate).

2. Constataria si evaluarea activelor materiale pe termen lung Constataria activelor pe termen lung are o importanta deosebita in determinarea situatiei patrimoniale si financiare a intreprinderii. Un obiect se constanta drept activ material pe termen lung daca el are o forma materiala si poate functiona mai mult de 1 an, se afla in posesia intreprinderii pentru a fi utilizat in activitatea sa sau la etapa de creare si nu este destinat vinzarii. Aceste cerinte se socot realizate daca exista o certitudine ca in urma utilizarii activului intreprinderea va avea avantaj economic si daca valoarea activului poate fi determinat cu un grad inalt de certitudine. Evaluarea activelor materiale pe termen lung poate fi initiala (la intrare sau iesire) si ulterioara (in rapoartele financiare). Valoarea de intrare a AMTL procurate include- pretul de procurare + cheltuieli de aducere a obiectului in starea de lucru (de transport, montaj, instalare, incarcare-descarcare). TVA nu se include in valoarea de intrare. Activele intrate cu titlu gratuit se evalueaza la valoarea venala + cheltuieli pentru aducerea lui in stare de lucru. Valoarea de intrare a terenurilor include pretul de procurare, comisioanele brocherilor, plata pentru evaluarea terenurilor, taxe de inregistrare si alte cheltuieli.

In cazul in care intreprinderea a procurat un teren pe care se afla o constructie la un pret comun, atunci valoarea acestor doua bunuri trebuie sa fie constatata separat, deoarece terenul nu se supune uzurii, iar cladirea se supune uzurii. Pe parcursul utilizarii activul poate fi evaluat dupa 2 metode: 1. Metoda recomandata de SNC 16 2. Metoda alternativa admisibila Prima metoda prevede ca activul va fi evaluat la valoarea initiala - minus suma uzurii acumulate. Vb=Vi-Uacumulata Metoda alternativa admisibila prevede ca din valoarea venala se scade uzura calculata la data intocmirii bilantului. Vb=Vv-Uacumulata

3. Contabilitatea intrarii mijloacelor fixe Intrarea mijloacelor fixe la intreprindere poate fi pe calea constructiei, procurarii contra plata de la alte persoane fizice sau juridice, primirea cu titlu gratuit, aport a fondatorilor la capitalul statutar, plusuri la inventariere, schimburi, arenda finantata. Momentul includerii in componenta a mijloacelor fixe este considerata data punerii in functie a obiectului. Documentul de baza este procesul verbal de primire/predare a mijloacelor fixe. Daca mijloacele fixe nu necesita montaj si data punerii in functiune coincide cu momentul procurarii, atunci valoarea de procurare precum si cheltuielile aferente procurarii se includ direct in contul 123. La intrarea mijloacelor fixe care necesita montaj sau a celor ce nu necesita montaj, dar data procurarii nu coincide cu data punerii in functiune atunci toate cheltuielile se includ in contul 121 ca activ material. 1. Procurarea mijloacelor fixe 1.1. care necesita montaj: la pretul de procurare Dt 121 (AM in curs de executie) Dt 534 (TVA) Ct 521 (Datorii fata de furnizori) Ct 241, 242, 243 Ct 539 Ct 227 Ct 532 cheltuieli aferente Dt 121 Ct 521 Ct 812 (transport propriu) Ct 539 (transport strain) Ct 227 Ct 532 . Ct 531 Ct 533 Ct 531 (incarcare- descarcare) Ct 531 (montaj) Ct 533 Ct 539

La punerea in functiune a mijlocului fix se intocmeste urmatoarea formula: Dt 123 Ct 121 1.2. mijloace fixe ce nu necesita montaj pretul de procurare Dt 123 (pretul de procurare) Dt 534 (cheltuieli accesorii, TVA) Ct 521 (Datorii fata de furnizori) Ct 812 Ct 539 Ct 221 Ct 532

cheltuieli accesorii Dt 123 Ct 521 Ct 812 Ct 539 Ct 227 Ct 532 incarcare/descarcare Ct 531 Ct 533 Ct 539

2. Intrarea cu titlu gratuit a MF care necesita montaj Dt 121 Ct 622 (activitate investitionala) care nu necesita montaj Dt 123 Ct 622 (venit din activitatea investitionala) 3. Intrarea MF ca aport a fondatorilor la capitalul statutar ce necesita montaj Dt 121 Ct 311, 313 ce nu necesita montaj Dt 123 Ct 311, 313 4. Intrarea MF prin schimb ce necesita montaj Dt 121 Ct 221, 229 ce nu necesita montaj Dt 123 Ct 221, 229 5. Plusuri de MF constatate de inventariere ce necesita montaj Dt 121 Ct 621 (venit activitatea financiara) ce nu necesita montaj Dt 123 Ct 621 (venit activitatea financiara)

4. Contabilitatea uzurii mijloacelor fixe Uzura mijloacelor fixe se determina si se contabilizeaza de catre toate intreprinderile indiferent de forma de proprietate asupra tuturor mijloacelor fixe aflate si date in exploatare. Uzura mijloacelor fixe constituie repartizarea sistematica a valorii uzurabile a mijloacelor fixe in decursul de functionare utila. Durata de functionare utila a mijloacelor fixe este un element de baza in calcularea uzurii. Concomitent cu durata de functionare utila intreprinderea mai calculeaza si valoarea probabila ramasa. Acest indicator il constituie valoarea metalului uzat, a materialelor de constructie si altele. Pentru evidenta uzurii mijloacelor fixe este destinat contul 124- uzura mijloacelor fixe. Pe credit se reflecta calculul uzurii, iar pe debit casaria uzurii + iesirea mijloacelor fixe, soldul este creditor si reprezinta suma uzurii calculate la finele perioadei de gestiune. Uzura se calculeaza lunar, indiferent de metoda de calcul a uzurii, iar formulele contabile sunt: 1. la calculul uzurii MF cu destinatie de productie: Dt 813 Ct 124 2. la calculul uzurii MF cu destinatie comerciala: Dt 712 Ct 124 3. la calculul uzurii MF cu destinatie administrativa: Dt 713 Ct 124 4. la calculul uzurii MF aferente in arenda curenta: Dt 714 Ct 124 5. la casaria uzurii mijloacelor fixe iesite se reflecta: Dt 124 Ct 123 SNC 16, Contabilitatea Activelor Materiale pe termen lung recomanda urmatoarele metode de calcul a uzurii mijloacelor fixe: - metoda liniara; - in raport cu valoarea de productie; - metoda degresiva in raport cu rata descrescatoare cumulativa; - metoda soldului degresiv.

5. Contabilitatea repararii mijloacelor fixe Pentru sustinerea mijloacelor fixe in conditii normale de functionare personalul intreprinderii le deserveste sau le repara. Mijloacele fixe supune reparatiei se determina de o comisie sau de specialisti competenti, deosebim: - reparatia curenta; - reparatia medie; - reparatia capitala. 1) Reparatia curenta reprezinta schimbul unor piese neesential, reparatia neinsemnata. 2) Reparatia medie se efectueaza periodic pina la un an, apartine reparatiei curente si are scopul de a pastra mijloacele fixe in stare normala de lucru si nu aduce intreprinderii avantaj economic financiar. 3) Reparatia capitala reprezinta schimbul pieselor esentiale cu descompletarea totala a utilajului sau a mijloacelor de transport. Lucrarile de reparatie pot fi indeplinite: a) de regie- cu fortele proprii ale intreprinderii; b) prin antreprinza- de intreprinderi specializate. Formule contabile: 1. Repararea curenta in regie a) repararea in sectia de reparatii Dt 812 Ct 211 Ct 531 Ct 533 Ct 812 (transport) Ct 813 (consum indirect de productie) Ct 539 b) repararea la locul de utilizare a mijlocului fix repararea mijloacelor fixe cu destinatie comerciala Dt 712 Ct 211 Ct 531 Ct 533 cu destinatie generial-gospodareasca Dt 713 Ct 211 Ct 531 Ct 533 cu destinatie de productie Dt 813 Ct 211 Ct 531 Ct 533

2. Repararea curenta prin antrepriza cu destinatie comerciala Dt 712 Dt 534 Ct 539 cu destinatie general-gospodaresti Dt 713 Dt 534 Ct 539 cu destinatie de productie Dt 813 Dt 534 Ct 539 Contabilitatea reparatiei capitale Cheltuielile repararii capitale a MF se contabilizeaza in dependenta de contributia reparatiei la obtinerea unui avantaj economic. Reparatia capitala daca este efectuata in scopul sustinerii obiectului in stare normala de lucru, rezulta ca ea a fost luata in considerare la determinarea duratei de functionare a obiectului. Acest tip de reparatie nu duce la majorarea duratei de functionare a mijlocului fix si nu mareste volumul avantajului economic. In asa caz cheltuielile privind reparatia capitala se contabilizeaza la fel ca si cheltuielile la reparatia curenta. Daca reparatia capitala a MF n-a fost luata in considerare la determinarea Dfu, atunci in rezultatul infaptuirii reparatiei intreprinderea va obtine un avantaj economic suplimentar fata de acea marime ce a fost determinata la punerea in functiune a obiectului. Cheltuielile la aceasta reparatie vor fi capitalizate si vor fi numite investitii capitale ulterioare. Inregistrarile contabile pot fi: efectuarea reparatiei totale: - daca are sectie de reparare Dt 812 Ct 211 Ct 531 Ct 533 - daca nu este sectie Dt 121 Ct 211 Ct 531; 533 capitalizarea cheltuielilor de reparatie Dt 123 Ct 812 (121)

6. Contabilitatea iesirii mijloacelor fixe MF pot sa iasa de la intreprindere in urmatoarele cazuri: - uzura totala; - comercializarea; - transmiterea cu titlu gratuit; - lichiarea; - schimbul; - distrugerea in urma evenimentelor exceptionale. Modul de contabilizare a iesirii MF depinde de motivul iesirii acestora. In cazul casarii MF in urma uzurii totale cit si a calamitatilor naturale se intocmeste un proces verbal de lichidare a MF. Iar in cazurile transmiterii cu titlu gratuit, schimbul sau comercializarii se intocmeste proces verbal de primire-predare a MF.

La iesirea MF se intocmeste formula, care reflecta valoarea de bilant MF iesite: Dt 721 Ct 123 In acelasi timp se inregistreaza casarea uzurii acumulata: Dt 124 Ct 123 In unele cazuri intreprinderea suporta cheltuieli la scoaterea din functiune a MF (de demontaj): Dt 721 Ct 531 Ct 533 Ct 812 Ct 539 (servicii intreprinderii specializate) La vinzarea MF se reflecta venitul: Dt 241; 242; 229 Ct 621 Ct 534

Tema 3: Activele curente Contabilitatea stocurilor de marfuri si materiale

1. Continutul si structura stocurilor. 2. Metodele de evaluare a stocurilor. 3. Contabilitatea materialelor. 4. Contabilitatea OMVSD si a productie in curs de executie. 5. Contabilitatea produselor si a marfurilor.

1. Continutul si structura stocurilor Stocurile de marfuri si materiale cuprind bunurile economice aflate la dispozitia intreprinderii destinate pentru a fi consumate la prima lor utilizare, a fi inregistrate ca productie in curs de executie, a fi vindute in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor in procesul de productie. Spre deosebire de celelalte categorii de bunuri aflate la intreprindere, stocurile se caracterizeaza prin faptul ca se consuma la prima lor utilizare in procesul de productie si trebuie inlocuite cu exemplare noi. Stocurile de marfuri si materiale cuprind: I. Materiale: a) Materii prime- sunt bunurile ce participa direct la fabricarea produselor si se repasesc integral sau partial in produsul finit. b) Materiale consumabile- sunt bunurile care participa direct la procesul de productie fara a se regasi in continutul material al noilor produse. II. Animalele la crestere si ingrasat: Cuprind bunuri de natura agricola respectiv animalele tinere existente la intreprindere, in scopul cresterii pentru a fi trecute la ingrasat sau pentru a fi trecute la animalele de productie si reproductie (Mijloace fixe). III. OMVSD: Sunt bunurile cu o valoare mai mica decit plafonul stabilit de legislatie (6000 lei), indiferent de durata lor de serviciu sau cu o durata mai mica de un an, indiferent de valoarea lor. IV. Productia in curs de executie: Cuprinde productia care nu a trecut prin toate fazele de prelucrare prevazute in procesul tehnologic. V. Produsele: Sunt bunurile, lucrarile si serviciile obtinute in diferite faze a procesului de productie sau alte activitati destinate livrarii tertilor sau pentru consumul intern. VI. Marfurile: Sunt bunurile pe care intreprinderea le cumpara in scopul revinzarii.

2. Metodele de evaluare a stocurilor Intrarea: Evaluarea stocurilor se face respectindu-se 2 momente a evaluarii: 1) Evaluarea curenta; 2) Evaluarea in rapoartele financiare. Evaluarea curenta se efectueaza la intrarea sau iesirea stocurilor din intreprindere, la intrarea in patrimoniu stocurile se evalueaza si se inregistreaza astfel: I. 1. Materiale; 2. OMVSD; 3. Marfurile si alte bunuri procurate accesorii de achizitionare.

sunt evaluate la pretul de procurare + cheltuieli

II. 1. Productia in curs de executie; 2. Produsele finite si alte bunuri fabricate de intreprindere - sunt evaluate la costul efectiv format din: consumuri directe de materiale + consumuri privind retribuirea muncii + CAS + CAM + consumul indirect de productie. III. 1. Stocurile primite in urma schimbului, ca aport a fondatorilor la capitalul statutar sau cu titlu gratuit se evalueaza la valoarea venda. Iesirea: La iesirea stocurilor din patrimoniu se utilizeaza urmatoarele metode de evaluare: 1. Metoda costului normativ pentru evaluarea produselor finite sau in curs de executie; 2. Metoda vinzarilor cu amanuntul pentru evaluarea unei cantitati mari de marfuri ce au un profit relativ egal in pretul vinzarilor in cazul unui sortiment ce variaza rapid; 3. Metoda identificarii specifice pentru stocurile, produse destinate unor proiecte speciale precum si pentru cele ce nu sunt reciproc substituibile; 4. Metoda costului mediu ponderat in 2 variante: - costul mediu ponderat total; - costul mediu ponderat dupa fiecare intrare. 5. Metoda fifo primul intrat-primul iesit; 6. Metoda lifo ultimul intrat-primul iesit. Evaluarea stocurilor in rapoarte financiare: Stocurile de marfuri si materiale se reflecta in rapoartele financiare la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta. Costul stocurilor cuprinde cheltuielile de achizitionare, pentru prelucrare si alte cheltuieli aferente aducerii stocurilor la locul pastrarii si in starea de utilitate. Valoarea realizabila neta reprezinta pretul probabil de vinzare a stocurilor in procesul activitatii economice.

3. Contabilitatea materialelor Pentru documentarea aprovizionarilor cu materialele intreprinderii emit comenzi catre furnizori in baza carora incheie contracte economice. In baza contractului intreprinderea cumparatoare primeste de la furnizor factura fiscala. Receptia cantitativa se efectueaza de catre magaziniei care inregistreaza rezultatele aprovizionarii in documentul bun de intrare, calitativa se efectueza de un specialist si se reflecta in buletin de analiza. Documentele utilizate la consumul materialelor in procesul de productie este bun de consum sau fisa limita de consum. Contabilitatea intrarii materialelor la intreprindere: 1. Procurarea: a) la pretul de procurare Dt 211 Dt 534 Ct 521 Ct 241, 242, 243 Ct 539 Ct 227, 532 b) cheltuieli accesorii (transport, incarcare, descarcare) Dt 211 Ct 521 Ct 539 Ct 812 Ct 227, 532 Ct 531 Ct 533 2. Intrarea cu titlu gratuit: Dt 211 Ct 622 3. Aport a fondatorilor la capitalul statutar: Dt 211 Ct 313 4. Intrarea prin schimb: Dt 211 Ct 221, 229 5. Plusuri constatate in rezultatul inventarierii: Dt 211 Ct 612 6. Crearea de intreprindere insasi: Dt 211 Ct 811, 812 7. Obtinerea materialelor ca urmare a lichidarii mijloacelor fixe: Dt 211 Ct 123 8. Obtinerea deseurilor din sectiile de productie: Dt 211 Ct 811, 812

 Contabilitatatea iesirilor materialelor la intreprindere: 1. Consumul in procesul de productie: Dt 812, 811 Ct 211 2. Vinzarea materialelor: a) costul vinzarilor Dt 714 Ct 211 b) constatarea venitului Ct 229 Ct 612 Ct 534 3. Lipsuri constante in rezolvarea inventarierii: Dt 714 Ct 211 4. Distrugeri ca rezultat al evenimentelor exceptionale: Dt 723 Ct 211

4. Contabilitatea OMVSD si a productie in curs de executie Aceste obiecte ca regula nu se consuma intr-un singur ciclu de productie ci isi transmit valoarea lor in mai multe cifre pe masura intrebuntarii lor. OMVSD se impart in 2 grupe: 1. Obiecte cu valoarea de pina la 1/2 din plafonul stabilit de legislatie (3000 lei). La darea in exploatare a acestor obiecte valoarea lor se trece la consumuri sau cheltuieli. Pentru categoria data nu se calculeaza uzura. 2. Obiecte cu o valoare mai mare de 1/2 din plafonul stabilit de legislatie (mai mare de 3000 lei). Pentru categoria data se calculeaza uzura. Contabilitatea intrarii OMVSD: 1. Procurarea: a) pret de procurare Dt 213 Dt 534 Ct 521 Ct 539 Ct 241, 242, 243 Ct 227, 532 b) cheltuieli accesorii Dt 213 Ct 521 Ct 812 Ct 539 Ct 224, 532 2. Intrarea cu titlu gratuit: Dt 213 Ct 622 3. Aport a fondatorilor la capitalul statutar: Dt 213 Ct 313 4. Intrarea prin schimb: Dt 213 Ct 221 Ct 229 5. Plusuri constatate in rezultatul inventarierii: Dt 213 Ct 612 La consumul obiectelor de mica valoare si scurta durata (OMVSD) cu o valoare mai mica de 3000lei, se intocmesc formulele contabile. 1. Consumul OMVSD in sectia de productie: Dt 813 Ct 213 2. Consumul OMVSD in sectia comerciala: Dt 712 Ct 213 3. Consumul OMVSD in sectia administrativa: Dt 713 Ct 213

La consumul obiectelor de mica valoare si scurta durata (OMVSD) cu o valoare mai mare de 3000lei, se intocmesc formulele contabile. 1. Calcularea uzurii OMVSD cu destinatie de productie: Dt 813 Ct 214 2. Calcularea uzurii OMVSD cu destinatie comerciala: Dt 712 Ct 214 3. Calcularea uzurii OMVSD cu destinatie administrativa: Dt 713 Ct 214 La casarea uzurii OMVSD iesite se intocmeste se intocmeste formula contabila: Dt 214 Ct 213 Productia in curs de executie este productia care se gaseste in faze intermediare de prelucrare nefiind inca productia finita nici semifabricata. Productia in curs de executie se contabilizeaza numai la sfirsitul si inceputul perioadei de gestiune. La sfirsitul perioadei de gestiune pe baza lucrarilor de inventariere se stabileste costul efectiv al productiei in curs de executie: Dt 215 Ct 811, 812 La inceputul perioadei ulterioare se scoate din evidenta financiara productia in curs de executie, inregistrata la sfirsitul perioadei: Dt 811, 812 Ct 215 Contul 215 se mai debiteaza sau se crediteaza in urmatoarele cazuri: 1. Plusurile constatate in rezultatul inventarierii: Dt 215 Ct 612 2. Lipsuri constatate in rezultatul inventarierii: Dt 714 Ct 215 3. Valoare de bilant a productiei in curs de executie vindute: Dt 714 Ct 215 4. Constatarea venitului din vinzarea lor: Dt 229, 241, 242, 243 Ct 534 Ct 612 5. Distrugeri ca rezultat al evenimentelor exceptionale: Dt 723 Ct 215

5. Contabilitatea produselor si a marfurilor Produsele finite si marfurile. Pentru contabilizarea produselor se utilizeaza contul de activ 216 inregistrarile contabile: 1. Obtinerea produselor finite la cost efectiv: Dt 216 Ct 811, 812 2. Vinzarea produselor: a) valoarea de bilant a productiei vindute Dt 711 Ct 216 b) constatarea venitului Dt 221, 241, 242, 243 Ct 611 Ct 534 3. Returnarea produselor in sectiile de productie pentru remedierea rebuturilor: Dt 812, 811 Ct 216 4. Inregistrarea rezultatului defenitv: Dt 714 Ct 216 5. Lipsuri constatate in rezultatul inventarierii: Dt 714 Ct 216 6. Plusuri constatate in rezultatul inventarierii: Dt 218 Ct 612 7. Distrugerile ca rezultat a evenimentelor exceptionale: Dt 723 Ct 216 Marfurile: Organizarea contabilitatii marfurilor este influentata de mai multi factori: 1) Un prim factor il reprezinta forma circulatiei si anume cu ridicata sau cu amanuntul. In cazul circulatiei cu ridicata vinzare se face pe baza de document, iar incasarea de regula prin virament. Apare necesitatea utilizarii contului 221- creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale. In cazul circulatiei cu amanuntul vinzarea se face cu plata imediata in numerar. 2) Un alt factor care inflenteaza organizarea contabilitatii il constituie preturile dieferite, utilizate ca preturi de inregistrare a marfurilor si anume de achizitie sau de vinzare Daca intreprinderea tine evidenta la pret de vinzare este necesar de a evidentia un alt element al pretului , adausul comercial se utilizeaza contul 821- adaos comercial.

Inregistrarile contabile: 1. Procurarea marfurilor: a) pret de procurare Dt 217 Dt 534 Ct 521 Ct 214, 242, 243 Ct 227, 532 Ct 539 b) cheltuieli accesorii Dt 217 Ct 521 Ct 812 Ct 539 Ct 227, 539 Ct 224, 539 Ct 521 Ct 531, 523 2. Intrarea cu titlu gratuit: Dt 217 Ct 622 3. Aport a fondatorilor: Dt 217 Ct 622 4. Intrarea prin schimb: Dt 217 Ct 221, 229 5. Plusuri constatate in rezultatul inventarierii: Dt 217 Ct 612 6. Cu adaosul comercial aferent marfurilor intrate daca evidenta se duce la pretul de vinzare: Dt 217 Ct 821 7. Pentru marfurile returnate evaluate la pret posibil de utilizare: Dt 217 Ct 822 8. Vinzarea marfurilor: a) costul vinzarilor Dt 711 Ct 217 b) costul venitului Dt 221, 211 Ct 611 Ct 531 9. Lipsuri constatate in rezultatul inventarierii: Dt 714 Ct 217 10. Adaosul comercial aferent marfurilor vindute: Dt 821 Ct 217 11. Distrugerile in rezultatul evenimentelor exceptionale: Dt 723 Ct 217

Tema 4: Contabilitatea creantelor pe termen scurt si a mijloacelor banesti

1. Notiuni privind creantele intreprinderii, caracteristica si clasificarea lor. 2. Evidenta creantelor comerciale. 3. Evindenta creantelor privind decontarea cu bugetul. 4. Evidenta creantelor pe termen scurt ale personalului. 5. Organizarea contabilitatii mijloacelor banesti. 1. Notiuni privind creantele intreprinderii, caracteristica si clasificarea lor Creantele- constituie partea activelor care trebuie achitate intreprinderii de catre alte persoane fizice sau juridice la scadenta stabilita, prin conditii contractului sau a altor acte normative. Creantele se reflecta in contabilitate la valoarea lor nominala. Creantele in valuta straina se inregistreaza si se reflecta in rapoartele financiare in valuta nationala la cursul de schimb valutar, la data aparitiei acestora. Creantele intreprinderii se clasifica dupa urmatoarele criterii: Dupa continutul economic: a) Crente comerciale reprezinta obligatiile persoanlelor fizice sau juridice fata de intreprindere pentru produsele, marfurile vindute, serviciile prestate. Creantele comerciale apar atunci cind momentul realizarii produselor sau prestarii serviciilor nu coincide cu momentul incasarii mijloacelor banesti. Evidenta analitica a creantelor comerciale se tine pe fiecare debitor, pe termen de formare si de achitare a creantelor. b) Creante ale partilor legate ale intreprinderii asociate, ale intreprinderilor-fiice. c) Creante privind avansurile acordated) Creantele ale bugetuluie) Creantele personalului reprezinta datoriile lucratorilor fata de intreprindere privind: avansurile primite in contul salariilor; avansurile spre decontare; marfurile vindute personalului in credit; datoria lucratorilor privind daunele materiale. f) Creante privind veniturile calculate cuprind datoriile altor intreprinderi fata de unitatea economica respectiva privind: plata de arenda; dividentele calculate; dobinzile si redeventele calculate. g) Alte creante. In dependenta de termenul de achitare: a) Pe termen lung termen de achitare >1an. b) Pe termen scurt termen de achitare <1an.

2. Evidenta creantelor comerciale Decontarile clientilor si cumparatorilor au loc concomitent cu expedierea produselor, marfurilor sau prestarea serviciilor. In aceste cazuri furnizorul are dreptul unei creante asupra cumparatorului. Se utilizeaza contul de activ 221- creante comerciale. Se utilizeaza in Dt (debit) creantele comerciale de primit, iar in Ct (credit) achitarea lor. Sold e debitor si reprezinta marimea creantelor comerciale la finele perioadei de gestiune. Inregistrarile contabile: 1. Formarea creantelor: Dt 221 Ct 611 Ct 534 2. Achitarea creantelor: Dt 241, 242, 243 Ct 221 3. Achitarea cu alte active: Dt 111, 123, 211, 217 Ct 221 La procurarea materialelor, marfurilor, furnizorul poate cere achitarea acestora sub forma avansului care se inregistreaza in contul de activ 224-avansuri pe termen scurt acordate. In Dt se reflecta sumele avansurilor acordate pe termen scurt, iar in Ct sumele avansurilor acordate inregistrarii pentru stringerea datoriilor fata de furnizor. Inregistrarile contabile: 1. Acordarea avansurilor: Dt 224 Ct 241, 242, 243 2. Trecerea in cont a sumelor avansurilor acordate: Dt 521 Ct 224 3. Restituirea avansurilor neutilizate: Dt 241, 242, 243 Ct 242 4. Avansurile acordate anterior si nereclam: Dt 714 Ct 224 Orice intreprindere tinde spre maximizarea volumului de desfacere, astfel le poate utiliza diferite metode de vinzare. Vinzarea marfurilor in rate duce la majorarea volumului de vinzari, insa ar putea crea o suma mare a creantelor dubioase. Creantele sunt considerate ca dubioase in urmatoarele cazuri: Cumparatorul/clientul e insolvabil indiferent de termenul de achitare si creanta nu are garantie; Sunt inaintate reclamatii, cereri de achitare si e luata hotarirea organelor de judecata, privind falimentul si lichidarea intreprinderii.

Contabilitatea creantelor comerciale dubioase presupune utilizarea a 2 metode: 1. Metoda incasarii directe a creantelor dubioase pe seama cheltuielilor comerciale: Dt 712 Ct 221 2. Metoda casarii creantelor dubioase pe seama rezervei privind datoriile dubioase create anterior. Se utilizeaza contul de pasiv 222- corectii la creante dubioase. Pe credit se reflecta formarea rezervei privind creantele dubioase, iar in debit utilizarea rezervei la stringerea sumelor creantelor dubioase. Soldul contului dat se reflecta pe activul bilantului in paranteze, indicind valoarea creantelor comerciale. 1. Formarea rezervelor: Dt 712 Ct 222 Dt 221 Ct 611 Restabilire la metoda I

2. Utilizarea rezervei: Dt 222 Ct 221 Dt 221 Ct 222 Restabilire la metoda II

Marimea rezervei se stabileste de catre fiecare intreprindere in dependenta de experienta anilor precedenti luindu-se in considerare factorii de risc in perioada curenta si viitoare.

3. Evindenta creantelor privind decontarea cu bugetul Creantele bugetului fata de intreprindere apar ca urmare a impozitelor si taxelor. Varsate la buget in avans a sumelor platite in plus la buget a diferentilor taxei pe valoare adaugata platita si incasata. Contabilitatea creantelor privind decontarea cu bugetul se tine in contul de activ 225. In debit acestui cont se inregistreaza avansurile varsate la buget potrivit impozitelor stabilite de legislatie, precum si sumele platite in plus la buget si diferentele intre sumele taxei pe valoare adaugata platita si primita. Iar in credit sumele trecute in cont pentru stingerea datoriilor aferente decontarilor cu bugetul precum si platile in plus recuperate din buget. Soldul este debitor si reprezinta datoriile bugetului fata de intreprindere la finele perioadei de gestiune. In cursul perioadei de gestiune agentii economice trebuie sa plateasca impozitul pe venit conform urmatoarele din variante: Sume egale cu a 4-a parte a impozitului calculat spre plata pe anul precedent, daca achitarea se face in 4 etape (4 trimestre); Sume calculate ca impozit spre plata pentru anul curent in 4 etape; Sume planificate din timp a impozitului pe venit. Inregistrarile contabile: 1. Trecerea la buget a impozitului pe venit in avans: Dt 225 Ct 242 2. Calcularea impozitului pe venit preventiv: Dt 731 Ct 534, 535

4. Evidenta creantelor pe termen scurt ale personalului Creantele personalului fata de intreprindere pot aparea in urma operatiunilor care se refera la: retribuirea muncii; acordarea avansurilor spre decontare; marfurile vindute in credit; recuperarea daunei materiale; plata pensiilor alimentare; plata serviciilor alimentare. Creantele personalului se reflecta in contul de activ 227. In debitul acestui cont se reflecta inregistrarea creantelor pe termen scurt ale personalului fata de intreprindere, iar in credit achitarea lor. Soldul este debitor si reprezinta datoriile personalului fata de intreprindere la finele perioadei de gestiune. Creantele personalului privind retribuirea muncii apar in cazul acordarii avanselor contra remuneratiilor. Inregistrarile contabile: 1. Acordarea avansului: Dt 227 Ct 241 2. La sfirsitul lunii se calculeaza salariul: Dt 811, 813 daca este angajat in procesul de productie Dt 712, 713 Ct 531 salariul 3. La acordarea salariului are loc trecerea in cont a avansului primit anterior: Dt 531, 227, 241 Pentru executarea unor sarcini de serviciu persoanele numite titulari de avans li se elibereaza avansuri spre decontare. Aceste avansuri sint destinate in special acoperirii cheltuielilor de deplasare care includ: cheltuieli de calatorie adica costul biletelor tur-retur; cheltuieli privind cazarea minim necesara pe zi; Termenul delegarii titularului de avans se determina de catre conducatorul intreprinderii. Salariatul ce merge in deplasare i se pastreaza locul de munca si salariul pe timpul delegarii. Delegatului i se platesc cheltuieli de transport conform documentelor. Conform documentelor justificative delegatului i se compenseaza cheltuielile privind cazarea, inclusiv serviciile obligatorii in hoteluri. La intoarcerea din deplasare titularul de avans timp de 5 zile trebuie sa restituie suma neutilizata, sa intocmeasca si sa prezinte in contabilitate un decont de avans care constituie darea de seama a acestuia, la el se anexeaza toate documentele primare care justifica cheltuielile efectuate pe parcursul deplasarii. Pentru evidenta decontarilor cu titularul de avans sunt utilizate conturile: 227- titularul de avans cu achitarea prealabila a avansului; 532- titularul de avans fara acordarea prealabila a avansului.

Inregistrarile contabile: 1. In cazul eliberarii preventive a avansului spre decontare; a) Acordarea avansului: Dt 227 Ct 241 b) Trecerea in cont in baza decontului de avans a cheltuielilor efectuate de titularii de avans: Cheltuieli de deplasare: Dt 813, 712, 713 Ct 227 Procurarea activelor: Dt 111, 113, 211, 217 Ct 227 Restituirea sumei neutilizate intreprinderii: Dt 241 Ct 227 2. Daca titularul de avans pleaca in deplasare fara a primi un avans spre decontare: a) Trecerea in cont in baza decontului de avans a cheltuielilor de deplasare: Cheltuieli de deplasare: Dt 813, 712, 713 Ct 532 Procurarea activelor: Dt 111, 112, 113, 211, 217 Ct 532 b) Restituirea cheltuielilor suportate de catre titularului de avans: Dt 532 Ct 241 Creantele personalului privind recuperarea daunei materiale se inregistreaza: in perioada de gestiune cind a a fost recunoscuta de vinovat dauna comisa sau cind aceasta a fost adjudecata de organele judiciare. Inregistrarile contabile: 1. Lipsurile constatate in rezultatul inventarierii a) Lipsuri de active pe termen lung: Dt 721 Ct 111, 112, 121, 123 b) Lipsuri de active curente: Dt 714 Ct 211, 212, 213, 215, 216, 217 2. Constatarea persoanei vinovate: Dt 227 Ct 621, 612 lipsuri ce urmeaza a fi recuperate in perioada de gestiune Ct 515 Ct 422 lipsuri ce urmeaza a fi recuperate in perioade ulterioare.

5. Organizarea contabilitatii mijloacelor banesti Mijloacele banesti reprezinta activele cele mai lichide ale intreprinderii. Mijloacele banesti se clasifica in urmatoarele categorii: 1. In dependenta de valuta in care sunt exprimate: a) Mijloace banesti in valuta nationala; b) Mijloace banesti in valuta straina. 2. In dependenta de locul pastrarii si forma de existenta: a) Mijloace banesti in numerar; b) Mijloace banesti in cont; c) Alte mijloace banesti. 3. In functie de posibilitatea utilizarii mijloacele banesti proprii: a) Mijloace banesti legate adica apartin intreprinderii cu drept de proprietate, dar care nu pot fi utilizate din cauza unor factori determinati, conturi bancare, blocate, pina la implicarea imprejurarilor respective; b) Mijloace banesti nelegate apartin intreprinderii si pot fi utilizate fara restrictie. Contabilitatea mijloacelor banesti in caserie, contabilitatea mijloacelor banesti in cont curent in valuta nationala si contabilitatea mijloacelor banesti in cont curent in valuta straina.

Tema 5: Contabilitatea capitalului propriu

1. Notiunea si structura capitalului propriu. 2. Evidenta operatiunilor privind capitalul statutar si suplimentar. 3. Evidenta operatiunilor privind capital nevarsat si retras. 4. Contabilitatea rezervelor. 5. Evidenta profitului nerepartizat. 6. Contabilitatea profitului nerepartizat. 1. Notiunea si structura capitalului propriu Capitalul propriu reprezinta sursele proprii de finantare a activelor. In componenta capitalului propriu sint incluse: 1. Capitalul statutar reprezinta aporturile fondatoriilor intreprinderii sub forma baneasca sau nebaneasca. 2. Capitalul suplimentar reprezinta diferenta dintre valoarea nominala si valoarea de piata a actiunilor (cotelor-parti), diferenta de curs valutar in cazul afectuarii aporturilor in valuta si din cauza necoincidentei momentului constituirii intreprinderii cu momentul varsarii mijloacelor banesti in valuta straina. 3. Rezervele sunt rezerve prevazute de statut, rezerve prevazute de legislatie, alte rezerve. 4. Profitul nerepartizat este profitul nerepartizat al anilor precedenti, profitul net a anului de gestiune. 5. Capitalul secundar reprezinta diferenta din reevaluarea activelor pe termen lung, subventii de stat. La determinarea capitalului propriu din marimea lui se scad: capitalul nevarsat; capitalul retras; pierderea neacoperita; dividentele platite in avans.

2. Evidenta operatiunilor privind capitalul statutar si suplimentar Capitalul statutar reprezinta valoarea aportului proprietarilor intreprinderii (actionarilor sau fondatorilor) la patrimoniu acesteia depuse in contul achitarii actiunilor sau cotelor, pentru asigurarea activitatii statutare a intreprinderii. Modul de formare a capitalului statutar este reglementat de actele legislative ale R.M si actele de constituire ale intreprinderii (contractul de constituire si statutul). Aporturile la capitalul statutar pot fi sub forma de active banesti. Pentru generalizarea informatiei privind capitalul statutar se utilizeaza capitalul statutar. In creditul acestui cont se inregistreaza mijloacele depuse capital statutar, iar in debit mijloacele atrase. La formarea capitalului inregistrarile contului 311, se fac numai dupa inregistrare de stat a intreprinderii. Inregistrarile contabile: 1. La suma mijloacelor banesti depuse de fondator se inregistreaza: Dt 241, 242, 243 Ct 311 2. La suma datoriei fondatorilor la capitalul statutar: Dt 241 Ct 311 3. La achitarea datoriilor fondatorilor la capitalul statutar se inregistreaza: Dt 242, 211 Ct 313 In procesul activitatii intreprinderii poate aparea necesitatea de a modifica marimea capitalului statutar. Modificarea capitalului statutar se efectueaza prin majorarea si micsorarea lui in conformitate cu legislatia in vigoare. Caile de majorare a capitalului statutar sint: 1. Majorarea valorii nominale a actiunii plasate sau a cotelor de participare. 2. Plasarea actiunilor de emisiune suplimentare. Sursele de majorare a capitalului statutar sint: 1. Aporurile depuse de actionari pentru actiunile emise suplimentar, aceeasi formule se intocmesc ca la inregistrarea intreprinderii. 2. Sursele proprii ale intreprinderii (rezervele, capitalul statutar, profitul). Dt 312, 333, 332, 321 Ct 311- capital statutar Micsorarea capitalului statutar se poate realiza prin: 1. Micsorarea valorii nominale a actiunii plasate; 2. Prin rascumpararea actiunilor de la actionari cu anularea ulterioara. Micsorarea valorii nominale se efectueaza pentru acoperirea pierderilor: Dt 311 Ct 333, 332

Capitalul suplimentar Daca actiunile societatii pe actiuni sunt plasate la pretul care depaseste valoarea nominala a acestora, suma diferentei intre pretul de vinzare si valoarea nominala se considera capital suplimentar. La suma cu care valoarea intocmeste formula contabila: Dt 241, 242, 243 Ct 312 actiunilor vindute depaseste valoarea nominala, se

La suma cu care valoarea nominala depaseste pretul de vinzare , se intocmeste formula contabila: Dt 312 Ct 311 In contul 312 se mai reflecta diferentele de curs valutar aferente decontarilor cu fondatorii in valuta straina. Capitalul statutar ale intreprinderii mixte sau straine poate fi constituit prin depunerea de catre fondatorii a mijloacelor banesti sau a altor bunuri care au valoarea baneasca. Valoarea aporturilor a capitalului statutar in valuta straina se recalculeaza in lei moldovenesti a cursului oficial a Bancii Nationale a Republicii Moldova, in vigoare in momentul incheierii contractului de constituire. Daca in momentul depunerii directe de catre fondatorii straini a aportului la capital statutar in comparatie cu data contractului s-a format o diferenta de curs. Aceasta se reflecta astfel: 1. Pentru diferenta de curs favorabila aferenta mijloacelor depuse: Dt 243, 313 Ct 312 2. Pentru diferenta de curs nefavorabila aferenta mijloacelor depuse: Dt 312 Ct 243, 313

3. Evidenta operatiunilor privind capital nevarsat si retras Capital nevarsat reprezinta datoriile fondatorilor aferente aporturilor la capital statutar, se utilizeaza cont de activ 313 (capital nevarsat). Inregistrarile contabile: 1. Dupa inregistrarea de stat in marimea cotei neachitate de catre fondatori: Dt 313 Ct 311 2. La incasarea mijloacelor de la fondatori in contul achitarii datoriilor aferente aporturilor la capitalul statutar: Dt 242, 211 Ct 313 Capitalul retras reprezinta valoarea actiunilor proprii rascumparate de la actionari precum si valoarea cotelor rascumparate de la asociatii sai. Rascumpararea poate fi procurata: 1) Micsorarii capitalului statutar prin intermediul anularii actiunilor rascumparate; 2) Revinzarii ulterioare a actiunilor la un pret mai mare; 3) Utilizarii actiunilor rascumparate pentru plata dividentelor; 4) Revenirii tentativei concurentului de a obtine pachetul de control. Actiunile rascumparate se contabilizeaza la valoarea de procurare a acestora, dar nu la valoarea nominala. Actiunile rascumparate se inregistreaza prin formula contabila: Dt 314 la pretul de procurare Ct 241, 242, 243 Aceste actiuni rascumparate figureaza in capitalul retras pina cind aceasta vor fi ulterior anulate sau revindute din nou. In acest moment se fac inregistrarile de regularizare care lichideaza diferenta dintre valoarea de procurare si valoarea nominala. Inregistrarile contabile: 1. In cazul anularii actiunilor rascumparate se inregistreaza: Dt 311 la valoarea nominala Ct 314 2. La suma cu care pretul de procurare depaseste valoarea nominala: Dt 312 Ct 314 3. La suma cu care valoarea nominala depaseste pretul de procurare: Dt 314 Ct 312 4. La revinzarea actiunilor rascumparate se intocmeste formula contabila: Dt 241, 242, 243 Ct 314 5. La suma cu care pretul de vinzare depaseste pretul de procurare: Dt 314 Ct 312 6. La suma cu care pretul de procurare depaseste pretul de vinzare: Dt 312 Ct 314

4. Contabilitatea rezervelor Capitalul de rezerva a intreprinderii este tratat ca o masura pentru inlaturarea riscurilor desfasurarii urmatoare a activitatii financiare si de productie. Capitalul de rezerva se divizeaza in 3 categorii: 1. Rezerve stabilite de legislatie 321 2. Rezerve prevazute de statut 322 3. Alte rezerve 323 Rezervele stabilite de legislatie pot fi: bancile comerciale; companiile de asigurari; societatile pe actiuni, care sunt obligate sa creeze rezerve pentru recuperarea pierderilor eventuale.

Rezervele prevazute de statutul intreprinderii inlcud: rezerve a caror creare, marimi si scop sunt prevazute in statut. Alte rezerve, din aceasta categorie fac parte: rezervele a caror creare nu este prevazuta in statut, dar este efectuata conform deciziei adunarii generale a actionarilor sau a altui organ de administrare. Conturile de rezerva sunt conturi de pasiv. Inregistrarile contabile: 1. Formarea rezervelor pe seama profitului: Dt 333, 332 Ct 229, 322, 323 2. Utilizarea rezervelor pentru majorarea capitalului statutar: Dt 321, 323, 322 Ct 311 3. Utilizarea rezervelor pentru trecerea in cont a diferentelor de curs valutar nefavorabile, aferente aporturilor a capitalului statutar in valuta straina: Dt 321, 322, 323 Ct 312 4. Acoperirea pierderilor din contul rezervelor: Dt 321, 322, 323 Ct 333, 332 5. Utilizarea rezervelor pentru plata dividentelor: Dt 321, 322, 323 Ct 537 datorii fata de fondatori 5. Evidenta profitului nerepartizat La inceputul unui nou an de gestiune profitul net (pierderea neta) al perioadei de gestiune este trecut la profitul nerepartizat (pierderea neacoperita) al anilor precedenti, contul 332 - profit nerepartizat (pierderea neacoperita) al anilor precedenti. Inregistrarile contabile: 1. La suma profitului utilizat al anului de gestiune: Dt 333 Ct 334 2. La suma profitului net: Dt 333 Ct 332 3. La suma pierderii nete: Dt 332 Ct 333

6. Contabilitatea profitului nerepartizat Capitalul propriu al intreprinderii cuprinde: profitul; pierderea neta al aului de gestiune; profitul nerepartizat al anilor precedenti. Profitul (pierderea neta) rezultatul financiar al perioadei de gestiune dupa impozitare. Profitul net = profit perioada de gestiune pina la impozitare - cheltuieli privind impozit pe buget. Suma profitului (pierderi) net al anului de gestiune se determina la contul 331 financiar total. rezultat

La finele anului in acest cont se trec veniturile si cheltuielile acumulate pe toate felurile de activitati. Tot aici se determina rezultatul financiar contabil sau profituri (pierderea) pina la impozitare. Dupa reflectarea in acest cont a cheltuielilor aferente impozitului pe venit, suma diferentei dintre menajele debitoare si creditoare va reprezenta rezultatul financiar net. 1. Inchiderea contului de venituri: Dt 611 Dt 612 Dt 621 Dt 622 Dt 623 Ct 351 2. Inchiderea conturilor de cheltuieli la finele perioadei de gestiune: Dt 351 Ct 711 Ct 712 Ct 713 Ct 714 Ct 721 Ct 722 Ct 723 3. Inchiderea contului 731: Dt 351 Ct 731 4. Determinarea rezultatului financiar total: a) La suma profitului obtinut: Dt 351 Ct 333 b) La suma pierderii obtinute: Dt 333 Ct 351

Utilizarea profitului anului de gestiune se reflecta in contabilitate astfel: 1. La utilizarea profitului anului de gestiune pentru crearea rezervelor: Dt 333 Ct 321, 322, 323 2. Utilizarea profitului anului de gestiune pentru plata dividentelor actionarilor sau veniturilor participantilor SRL: Dt 333 Ct 537 3. La acoperirea pe seama profitului anului de gestiune a pierderilor anilor precedenti: Dt 333 Ct 332 4. La acoperirea pierderii anului de gestiune pe seama profitului nerepartizat sau a rezervelor: Dt 332, 331, 322, 323 Ct 333 Soldul contului 333 reprezinta suma profitului nerepartizat sau pierderii neacoperite al anului de gestiune care a ramas la dispozitia intreprinderii, deoarece fiecare au financiar nou trebuie sa inceapa cu soldul 0 al contului 333, se efectueaza trecerea profitului sau pierderii net aferent perioadei precedente. 1) La suma profitului: Dt 333 Ct 332 2) La suma pierderii: Dt 332 Ct 333 Profitul nerepartizat o parte din capitalul propriu care nu au fost utilizata sau repartizata intre proprietarii intreprinderii sub forma de dividente sau venituri din participare. Inregistrarile contabile: 1. Utilizarea profitului anilor precedenti pentru crearea rezervelor: Dt 332 Ct 321, 322, 323 2. La majorarea capitalului statutar pe seama profitului anilor precedenti: Dt 322 Ct 311 3. La utilizarea profitului anilor precedenti pentru plata dividentelor: Dt 332 Ct 537 4. La acoperirea pierderilor anilor precedenti pe seama rezervelor sau a profitului net: Dt 333, 321, 322, 323 Ct 332

Principala directie de utilizare a profitului net este plata venitului proprietarilor intreprinderilor sub forma de dividente si venituri din participatie. Dividentele o parte a profitului net al societatii repartizata intre actionari proportionali cotei acestora in capitalul statutar al intreprinderii. S.A e in drept sa plateasca dividente intermediare (in avans) si anuale pentru actiunile care se afla in circulatie. La plata dividentelor intermediare se utilizeaza contul 334 profit utilizat a anului de gestiune. Capital secundar o parte componenta a capitalului propriu care cuprinde diferentele din reevaluarea activelor pe termen lung si subventele de stat. Pentru evidenta diferentelor de reevaluare se utilizeaza contul de pasiv 341 diferente de reevaluare a activelor pe termen lung. In credit se reflecta ecarturile de reevaluare, iar in debit sumele reducerilor din reevaluare. Soldul poate fi creditor cin ecarturile au fost mai mari ca reducente sau debitor cind reducerile au fost mai mari ca ecarturile. Inregistrarile contabile: 1. La suma ecartului din reevaluarea activelor pe termen lung: Dt 123, 111, 112, 122 (diferenta de reevaluare) Ct 341 (12.000 10.000 = 2000), piata bilant 2. La suma reducerilor din reevaluare: Dt 341 Ct 121, 112, 111, 123 (scade pretul pe piata de la 10.000) Subventiile reprezinta asistenta acordata intreprinderii de intermediari sau alte organe de stat respectindu-se anumite conditii legate de activitatea de productie si financiara a acesteia. Subventiile pot fi primite sub forma baneasca sau materiala. Este destinat contul de pasiv 342.

Tema 6: Contabilitatea datoriilor

1. Notiuni privind datoriile si clasificarea acestora. 2. Contabilitatea datoriilor financiare. 3. Contabilitatea datoriilor comerciale. 4. Contabilitatea datoriilor calculate. 1. Notiuni privind datoriile si clasificarea acestora Datoriile surse strinse de finantare puse la dispozitia intreprinderii de o institutie financiara de furnizor, de personal, de terti. Datoriile se grupeaza dupa diverse criterii: 1. Dupa continutul economic: a) datorii financiare; b) datorii comerciale; c) datorii calculate. 2. In functie de termenul de achitare: a) pe termen lung (< 1an) b) pe termen scurt (> 1an) Datoriile intreprinderii pot fi exprimate in valuta nationala sau straina. In rapoarte financiare si contabilitate toate datoriile se reflecta in valuta nationala. Datoriile exprimate in valuta straina pot genera venituri sau cheltuieli ca rezultat a diferentelor de curs valutar.

2. Contabilitatea datoriilor financiare Datoriile financiare apar in legatura cu procurarea capitalului atras. Capitalul atras constituie creditele bancare si imprumuturile in valuta nationala si straina, primite de catre intreprindere de la alte persoane financiare sau juridice pe un termen stabilit si pentru o plata determinata. Pentru evidenta creditelor bancare pe termen lung si pe termen scurt sint destinate conturile: Pe termen lung 411 credite bancare pe termen lung 412 credite bancare pe termen lung pentru salariati 511 credite bancare pe termen scurt 512 credite bancare pe terme scurt pentru salariati

Pe termen scurt

Pentru evidenta imprumuturilor pe termen lung si pe termen scurt sunt destinate conturile : 413 imprumut pe termen lung; 513 imprumut pe termen scurt. Aceste conturi sunt de pasiv. In creditul lor se reflecta sumele creditelor bancare si ale imprumuturilor pe termen lung si pe termen scurt primite, iar in debit suma creditelor si imprumuturilor rambusate in soldul creditor. Aceasta reprezinta datoriile intreprinderii aferente creditelor bancare si imprumuturilor pe termen lung si pe termen scurt nerambusate la finele perioadei de gestiune. Inregistrarile contabile: 1. Primirea creditelor bancare si a imprumuturilor: Dt 241, 242, 243 Ct 411, 412, 413 Ct 511, 512, 513 2. Acordarea creditelor bancare pentru salariati cu eliberarea directa a mijloacelor banesti personalului intreprinderii: Dt 227 Ct 412, 512 3. Daca termenul de rambursare a creditelor si imprumutului pe termen lung nu e mai mare de 1 an, aceasta se trec in categoria datoriilor pe termen scurt: Dt 411, 412, 413 Ct 511, 512, 513 4. Rambursarea creditelor bancare si a imprumuturilor: Dt 411, 412, 413, 511, 512, 513 Ct 241, 242, 243

3. Contabilitatea datoriilor comerciale Datoriile comerciale datorii care apar in rezultatul operatiunilor comerciale ale intreprinderii. Aceasta includ datoriile fata de furnizori si antreprenori privind materiile prime, marfurile, imobilizarile primite precum si pentru prestarile de serviciu se tine evidenta in cont de pasiv 521 si 522 (intreprinderile fiice). Inregistrarile contabile: 1. Acceptarea spre plata a facturilor furnizorilor: Dt 211, 112, 211, 121, 123, 213, 217 Ct 534 Ct 521, 522 2. Achitarea datoriilor fata de furnizori: Dt 521, 522 Ct 241, 242, 243 3. Stingerea datoriilor pe seama creantelor acestora: Dt 521, 522 Ct 221, 223, 229 4. Achitarea datoriilor comerciale pe seama creditelor bancare si imprumut: Dt 521, 522 Ct 411, 413, 511, 513 5. Trecerea in cont a avansurilor acordate anterior pentru valorile materiale primite sau serviciile prestate: Dt 521, 522 Ct 224

4. Contabilitatea datoriilor calculate Sint datorii fata de: personalul intreprinderii; organele asigurarii sociale buget; diversi creditori. Datorii fata de personal reprezinta datorii banesti sau nebanesti create personalului pentru munca prestata. Salariile individuale se stabilesc prin contractul individual de munca si depind de sistemul de salarizare. Acest sistem include: formele de salarizare; sitemul de tarife, de sporuri; alte elemente. Se utilizeaza contul de pasiv 531: Dt 241, 242, 243 Ct 531 In creditul acestui cont se reflecta calculul salariului, iar pe debit plata si retinerele din salariu. Inregistrarile contabile: 1. Calcularea salariului lucratorilor ocupati in proces de productie: Dt 811, 812, 813 Ct 531 2. Calcularea salariului lucratorilor incadrati in alte activitati decit procesul de productie: Dt 712, 713 Ct 531 3. Calcularea salariilor lucratorilor incadrati in procesul de procurare incarcare descarcare si alte lucrari legate de aprovizionarea care se includ in valoarea activelor intrate: Dt 112, 121, 211, 217 Ct 531 4. Retineri din salariu: Retineri sociale: a) fondul de pensii (6%): Dt 531 Ct 533 b) contributii la asigurari medicale (3,5%): Dt 531 Ct 533 Retineri fiscale: a) impozit pe venit: (7%): pina la 2225 lei - lunar / 26700 anual; (18%): mai mult de 2225 lei lunar: Dt 531 Ct 534 b) diverse retineri (sindicate, avansuri): Dt 531 Ct 227

Venitul impozabil al salariatului inlude: fondatori de salarizare; premii; suplimente; comisioane; si alte plati precum plusurile acordate salariatului de catre intreprindere. Impozitul pe venitul persoanelor fizice se calculeaza si se retine la suma de plata de la plata impozabila fara suma scuturilor acordate salariatului. Scutirea personala lunar 760 lei si 912 anual; Scutirea pentru persoanele intretin 170 lei lunar si 2040 anual; Scutirele se acorda numai la locul de munca pe baza unde se tine evidenta carnetului de munca a lucratorilor a R.M. In debit cont 531 in afara de retineri se reflecta si plata salariului: Dt 531 Ct 241, 242 Salariile se platesc de catre casier care la fiecare borderou de plata calculeaza suma salariilor acordate si suma salariilor neridicate. Toti agentii economici indiferent de formele de proprietate fac contributii la asigurari sociale de stat. Aceste intreprinderi trebuie inregistrate ca platitori ai contributii la reprezent fondului social la locul de munca de resedinta. Mijloacele banesti acumulate in bugetul asigurarii sociale de stat se folosesc conform legislatiei in vigoare. Printre scopul principal sunt plata pensiilor pentru limita primita de virsta, de invaliditate, vechime in munca, plata pensiilor sociale si indemnizatiile pentru pensionari, ajutoare si compensatii acordate familiilor cu multi copii, ajutor de somaj. Se utilizeaza contul 533 datorii privind asigurarile. In credit se ref lecta datoriile calculate privind asigurarile, iar in debit mijloace achitate si cheltuielile. Suma contributiilor la asigurari sociale se calculeaza in dependenta de cota procentuala stabilita fata de salariul brut si se reflecta: 1) Pentru lucratori incadrati in productie: Dt 811, 812, 813 Ct 533 2) Pentru lucratori ce nu sunt incadrati direct in productie: Dt 712, 713 Ct 533 3) Pentru lucratorii incadrati in procesul de procurare, creare, incarcare, descarcare: Dt 112, 121, 211, 217 Ct 533 4) Contributii in fondul de pensii efectueaza si salariatii in marime de 6% din salariul calculat: Dt 531 Ct 533 Datorii fata de buget (534)