CAP.

PATRIA NATAL| A STARE}ULUI PAISIE

Patria natal\ a stare]ului Paisie a fost Ucraina. Pe la `nceputul veacului XVIII, Ucraina din stnga Dniprului ne `nf\]i[a o ]ar\ `nfloritoare [i bogat\. Nici r\zboaele c\z\ce[ti din veacul al XVII-lea, nici n\v\lirile t\t\re[ti, nici invaziunea Suedezilor, nici celelalte calamit\]i n-au putut dobor` prosperitatea acestei ]\ri. Aceste locuri, `nc\ virgine peatuncea, se bucurau de un climat s\n\tos, de o fertilitate extraordinar\ [i de `mbel[ugate [i felurite daruri dumnezee[ti. Popula]iunea ]\rii era numeroas\ [i `ncepu s\ creasc\ cu deosebire de pe la jum\tatea veacului al XVII-lea, cnd locuitorii din Ucraina din dreapta Dniprului, s\r\ci]i de ne`ntrerupte r\zboae [i strmtor\ri din partea Turcilor [i Polonilor, p\r\seau cu crdurile vechile lor cuiburi [i treceau pe malul stng al Dniprului, `n stepele largi [i libere ale Poltavei [i Harcovului, alc\tuind aicea a[ez\rile Ucrainei libere. Fa]\ cu `ntinderile mari de p\mnturi slobod, care

26

PAISIE

nu apar]ineau nim\nui, lucr\torii de p\mnt nu mai puteau dovedi cultivarea ]arinilor. Ei aveau deasemenea [i fna]e multe, livezi de pomi roditori [i pesc\rii. Ei produceau puf, in, tutun, miere, cear\, ln\, sare etc. Prin sate [i pe la mo[ii se vedeau mul]ime de paseri domestice [i porci. Dar `nc\ [i mai mult, dect starea material\ bun\, `]i atr\geau luarea aminte `nsu[irile duhovnice[ti ale maloru[ilor deatuncea, devotamentul lor c\tr\ ortodoxie, iubirea de cultur\, grija de s\raci etc. Acelea erau vremuri de adev\rat\ `n\l]are sufleteasc\. Abea contenise luptele grele de dou\ veacuri pentru lege [i neam, care fuseser\ amenin]ate de primejdie din partea Le[ilor [i a iezui]ilor [i unia]ilor. Aceast\ lupt\ strnise mare `nsufle]ire `n popor [i r\dicase o serie `ntreag\ de b\rba]i, vesti]i prin sfin]enia vie]ii, prin cultur\ `nalt\ [i prin iubirea de neam. Poporul tr\ea con[tient prin credin]a sa [i toat\ fiin]a lui, simpl\ [i modest\, era p\truns\ de duhul bisericii sale ortodoxe na]ionale. Pretutindenea se `n\l]au mul]ime de biserici, care se distingeau prin frumuse]a arhitecturii [i prin o pictur\ artistic\. Noi [i ast\zi ne mir\m de iscusin]a, varia]iunea [i fine]a sculpturii catapetezmelor ucrainene din veacul al XVII-lea [i XVIII-lea, de frumuse]a, bog\]ia [i soliditatea broderiilor de pe vestmintele biserice[ti din acea vreme. Cntarea minunat\, armonioas\ [i duioas\ era pretutindenea apanajul slujbelor biserice[ti deatuncea. Evlavia Maloru[ilor nu se m\rginea numai la singur\ iubirea de podoaba casei Domnului. Ea se exprima [i prin faptele milei cre[tine[ti. Suferin]ele `ndurate pentru credin]\ [i patrie [i marea mul]ime de desmo[teni]i ai soartei

VIA}A LUI PAISIE ~N FAMILIE {I ~N {COAL|

27

`nduplecau pe to]i la o darnic\ filantropie. ~n fiecare sat se puteau vedea spitale, azile de b\trni [i de orfani, `mpodobite pe afar\ [i `n\untru cu mul]ime de icoane. Orfanii [i v\duvile, cari `n acele timpuri, din pricina nesfr[itelor r\zboae, erau cu deosebire mul]i, primeau de la fiecare cas\ milostenie bogat\. B\t\toare la ochi era atuncea [i dragostea de cultur\ a Maloru[ilor. Aproape to]i b\rba]ii, ba [i cele mai multe dintre femei [tiau s\ citeasc\ [i cuno[teau rndueala slujbelor biserice[ti, ba [i cnt\rile biserice[ti. Preo]ii `nv\]au carte pe orfani [i nu-i l\sau s\ umble haimanaua pe uli]i. Dup\ scuturarea jugului polonez, to]i cu deosebit zel se apucar\ s\ `nve]e carte. Pe lng\ fiecare biseric\ de enorie era [coal\. De [coli purtau grij\ mai ales a[a numitele comunit\]i fr\]e[ti, care se `njghebaser\ pretutindenea pentru ap\rarea ortodoxiei [i a datinelor ortodoxe `mpotriva impil\rilor din partea catolicismului [i a unia]iei. Nu numai prin ora[e [i trgu[oare, ci [i prin sate existau asemenea comunit\]i fr\]e[ti, care uneau pe cre[tinii ortodoc[i `n tov\r\[ii strns unite de prietenii. Comunit\]ile fr\]e[ti parohiale `[i aveau casele lor parohiale. Aicea aveau loc adun\rile membrilor comunit\]ii, se puneau la cale treburile parohiei, se p\stra averea comunit\]ii [i se s\vr[au judec\]ile comunit\]ii. ~n s\rb\torile mari se f\ceau a[a zisele [ezetori, se ferbea meod, [i banii strn[i cu aceste ocaziuni mergeau la `ntre]inerea [colilor [i a spitalelor. ~n [colile deatuncea nu se `nv\]a numai carte, ci [i locueau orfanii [i copiii s\racilor. {coala nu arare ori era [i azil pentru dasc\lii pribegi, [i pentru c\lug\rii tr\istari.

28

PAISIE

~n [coal\ tr\iau copiii [colii, sau porumbeii. Ace[tia nu erau [colari, ci `nsu[i profesau d\sc\lia. Adesea ei treceau dela o [coal\ la alta. De obiceiu ace[tia erau tineri, cari nu-[i aleseser\ `nc\ definitiv profesia [i cari, dup\ obiceiul acelui timp, treceau dintrun loc `n altul ca s\ cunoasc\ mai mult\ lume [i obiceiurile oamenilor. Unii din ei cu timpul deveneau clerici buni [i chiar preo]i; al]ii `nbr\]i[au cariera de notari sau se `ndeletniceau cu comer]ul, al]ii treceau `n ]inuturile c\z\ce[ti [.a.m.d. Parohienii ofereau acestor cnt\re]i [i pedagogi pribegi azil f\r\ plat\ `n casa bisericei, cu condi]ia ca ei `n schimb s\ slujasc\ bisericei lui Dumnezeu la stran\. Pelng\ aceasta ei mai erau `ndatora]i s\ `nve]e carte pe copii, pentru care p\rin]ii acestora le d\deau o plat\ deosebit\, dup\ `nvoeal\, iar ctitorii bisericii strngeau `n folosul lor dela parohieni ofrande `n bani [i provizii. Mul]\mit\ existen]ii [colilor-aziluri prin parohii, precum [i purt\rii de grij\ a preo]ilor [i popor\nilor, cteodat\ chiar copiii s\raci [i lep\da]i c\p\tau o cre[tere destul de bun\ [i e[au, cum se zice, oameni. Sub influen]a condi]iunilor istorice deosebite de atuncea, `n poporul ucranian se desvolt\ o mare independen]\ de spirit [i caracterul oamenilor era tare [i ne`nduplecat. La toate treburile [i chestiunile ob[te[ti popula]ia lua parte activ\. ~nainte de anul 1722 pn\ [i episcopii [i chiar mitropoli]ii Chievului se alegeau prin voturile libere ale clerului, c\z\cimei [i negustorimei. Sub raport administrativ, Ucraina din stnga Dniprului se `mp\r]ea `n 10 polcuri (garnizoane), centrele c\rora erau ora[ele de garnizoan\. Afar\

VIA}A LUI PAISIE ~N FAMILIE {I ~N {COAL|

29

de cele zece ora[e de garnizoan\, `n Ucraina din stnga Dniprului se mai num\rau pn\ la 126 de trguri [i multe sate, c\tune [i ferme. Limba literar\ oficial\ [i pn\ la un punct [i cea gr\it\ `n clasele culte superioare ale societ\]ii maloruse din timpul acela se deosebea considerabil de limba vorbit\ ast\zi [i coprindea multe cuvinte [i expresiuni poloneze [i latine. Ora[ul Poltava, `n care s-a n\scut stare]ul Paisie, era unul din ora[ele de garnizoan\ ale Ucrainii din stnga Dniprului. Acum 200 de ani `n urm\ nimenea nar fi mai cunoscut Poltava de ast\zi. Ea era atunci o mic\ fort\rea]\ pe grani]a de miaz\zi a Ucrainii, la marginea nesfr[itelor stepe, de unde se `ncepeau ]inuturile t\t\r\[ti [i turce[ti. Situat\ pe sprnceana unei coline `nalte [i pr\p\stioase, de unde se deschide o minunat\ priveli[ti spre rul Vorecla [i spre [esurile `ntinse de peste acest ru, Poltava prezint\ toate avantajele de a servi ca avant post de ap\rare a a[ez\rilor malorusiene despre meaz\zi de incursiunile oardelor pr\dalnice ale stepelor. Pozi]iunea de punct strategic avantajos a Poltavei a fost `nc\ din vechime apreciat\ de principii ru[ilor de miaz\zi [i deja o cronic\ din veacul al XII-lea pomene[te de ea, ca de o fort\rea]\ de ap\rare a grani]ei. La `nceputul veacului al XVIII-lea Poltava ocupa o pia]et\, `nconjurat\ cu un val de p\mnt, ocolit de un [an] adnc [i cu un zaplaz de lemn, cu cinci bastioane [i cu cinci por]i `nt\rite. Dup\ b\t\lia dela Poltava, fort\rea]a Poltava fu pus\ `n rndueal\ [i unele fortifica]iuni au existat pn\ `n veacul al XIX-lea. Cl\dirile trgului Poltava nu se distingeau

30

PAISIE

nici prin m\rime, nici prin frumuse]\. Chiar la mul]i ani dup\ aceasta contimporanii descriu Poltava, ca un or\[el mic, cu o mie de c\su]e de lemn joase [i curat v\ruite, dintre care numai dou\ sau trei de piatr\; or\[elul nu avea nici uli]e regulate, nici casele aliniate. Cea mai frumoas\ podoab\ a ora[ului erau gr\dinile, `n care se ascundea Poltava. Dintre cl\dirile ora[ului e[eau `n relief bisericile, care erau nu pu]ine. Biserica Adormirea peatuncea era de lemn [i se ridica aproape pe acela[ loc, unde se afl\ ast\zi cea de piatr\, care a `nceput a se zidi abea `n anul 1748. Biserica Mntuitorului, ce se rdica aproape de Biserica Schimb\rei la Fa]\ a Domnului, care acum nu mai exist\, sa p\strat pn\ ast\zi `n forma sa primitiv\ [i numai sa c\ptu[it `n afar\ cu piatr\, ca s\ o apere de intemperii. ~n aceast\ biseric\ `mp\ratul Petru cel Mare, dup\ biruin]a contra suedezilor, a f\cut rug\ciuni de mul]\mire. ~n cimitirul Bisericei Mntuitorului sunt `nmormnta]i mul]i ap\r\tori ai ]\rii [i ora[ului. ~n localitatea numit\ Mazurovca exista, pela `nceputul veacului al XVIII-lea, m\n\stirea de maice Pocrovu, `ntemeeat\ de ni[te c\lug\ri]e din Podolia; `n anul 1721 m\n\stirea aceasta a fost str\mutat\ `n satul Pu[carevca, la 4 km departe de Poltava. Exista atuncea [i m\n\stirea de c\lug\ri de ast\zi ~n\l]area sf. Cruci, frumos a[ezat\ pe vrful unui munte acoperit cu p\duri dese, la dep\rtare de un km de ora[. Aceast\ m\n\stire a fost `ntemeiat\ `n anul 1650, cu ajutorul comandantului de Poltava Martin Pu[cariu, `n amintirea biruin]ei dobndit\ de el asupra Polonilor. Biserica principal\ a m\n\stirei, `n cinstea

VIA}A LUI PAISIE ~N FAMILIE {I ~N {COAL|

31

~n\l]\rei sf. Cruci, a fost zidit\, cum presupun unii, curnd dup\ b\t\lia dela Poltava, de comandantul Poltavei Cociubei, fiul lui Vasilie Leontievici Cociubei; iar dup\ p\rerea altora, de `nsu[i Vasilie Leontievici Cociubei, la finele veacului al XVII-lea. Popula]ia Poltavei nu era numeroas\. Ea nu trecea peste patru mii de suflete. Dar ea, ca [i ast\zi, era `nconjurat\ de numeroase ferme, sate [i trgule]e. Ocupnd o pozi]iune avantajoas\ la r\spntia drumurilor dintre multe ora[e [i ]\ri, Turcia, Crimeia, Polonia, Moscova, Moldova, Persia, Poltava purta un comer] `nsemnat. La cele dou\ iarmaroace anuale mari ale ei veneau negustori din Rusia Mare, Polonia, Lituania, Crimeea [i din R\s\rit. Veneau [i vnz\torii de c\r]i din Kiev [i din Nejin: va s\ zic\ se cereau [i c\r]ile. ~n Poltava erau [i mul]i ovrei, cari se ocupau cu comer]ul [i industria. Ei umblau pe la iarmaroace, f\cnd comer] cu vodc\. Chiar `n neamul stare]ului Paisie, dup\ mam\, erau evrei, cum spune el `nsu[i `n `nsemn\rile sale. Ca persoane `nalte [i influente `n ora[ pe vremea aceea se socoteau: Comandantul, Protoiereul catedralei, judec\torul garnizoanei, c\pitanii garnizoanei, atamanul ora[ului etc. A[a era ]ara aceea [i acel ora[, unde sa n\scut viitorul stare] Paisie. ~nc\ din tn\ra copil\rie el p\r\si aceste locuri, dar pn\ la sfr[itul vie]ii nu-[i uit\ patria [i iubi cu `nfl\c\rare Poltava [i Ucraina, `[i p\str\ graiul s\u ucrainean [i `n scrisorile [i operile sale `i pl\cea ca dup\ isc\litura sa s\ adaoge cuvintele: fiu al Poltavei.

CAP. II

ORIGINEA STARE}ULUI PAISIE ANII COPIL|RIEI ~N SNUL FAMILIEI INTRAREA ~N ACADEMIA DIN CHIEV FELUL DE TRAI ~N ACADEMIE

Stare]ul Paisie se pogora dintro veche familie malorusian\, evlavioas\ [i de to]i cinstit\. Tat\l, mo[ul, [i str\mo[ul s\u au fost protopopi de Poltava. Str\mo[ul s\u dup\ mam\ a fost un oare carele Mandea, un vestit [i bogat negustor evreu, care a primit botezul cu toat\ casa sa. Bunica stare]ului dup\ mam\, fiica evreului celui botezat, a intrat `n m\n\stire [i cu timpul ajunse stare]a m\n\stirei de femei Pocrovu din Poltava. ~n aceea[i m\n\stire a tr\it ca monah\ [i sora mamei sale Agafia. ~n urm\ chiar [i mama stare]ului, r\mnnd v\duv\ [i pierzndu-[i to]i copiii, primi c\lug\ria `n aceea[ m\n\stire, cu numele de Iuliana. Astfel tot neamul Velicicovschilor se distingea prin o deosebit\ religiozitate. ~n acela[ timp neamul acesta se distingea [i prin talent.

Dac v-a plcut acest fragment de carte, mai multe detalii despre modalitile de livrare i plat putei gsi n paginile Nemira.ro.