CURS 2 Potentialul economic al vegetatiei Varsta : holocen Mod de raspandire : Romania se afla la intersectia a trei mari regiuni fitogeografice

ale Europei: cea central, estica, sudica. Aceasta intersectie se caracterizeaza prin bogatia mare de specii floristice (aprox 3400 specii) si varietatea domeniilor floristice care detin urmatoarele ponderi: 40% central europene, 20% est europene, 14% nordic si alpin, 10% sud estic, 8% sudic , 1% atlantic, 4% endemisme si 3% plante cosmopolite Formatiuni de baza ale vegetatiei: padurea si pajistile natural (pasuni si fanete) Fondul forestier ocupa o suprafata de 27% situandu se pe un loc fruntas al Europei. Resursele fondului forestier se apreciaza la aprox 1.27 mild m3.Padurea contine peste 200 specii lemnoase si peste 1000 specii de ierburi, muschi.Cipuerci. Aceste specii au ca localizare: muntele 60%, dealuri si podisuri 30%, campie 10%. Principalele specii : conifere cu 30.9% din suprafata si 39% din masa lemnoasa si foioase cu 69.1 % din supf si 61% din masa lemnoasa Sub raport economic , padurile prezinta importanta in primul rand pt industrie , constructii dar si pt resursele de fructe de padure , ciuperci, plante medicinale dar si pt fauna cinegetica . Padurea are un rol important si sub raport natural si social , factor essential in stabilirea echilibrului si vietii - > remarcabil filtru impotriva poluarii. Impiedica degradarea terenului, mareste umiditatea relative a aerului, regleaza si mareste cantitatea de precipitatii , atenueaza vanturile si favorizeaza infiltrarea apei in sol, permanentizeaza scurgerea raurilor si izvoarelor,prin infrumusetarea reliefului reprez un element decorativ de peisaj. Pajistile natural (18.8% din suprafata tarii), este un fel de forma de relief, pot fi:alpine (23%), de dealuri si podisuri(30%), campie 12%, putin in lunci Potentialul faunei Corespunde interferentelor zonelor Carpatii etajare pe vertical. In functie de unitatile de biotop se poate vorbi de mai multe categorii de biofauna: terestra si acvatica , alpina, a padurilor montane, de deal si podis, stepa, silvostepa, delta, zona de litoral, lunca Reprezinta o bogatie de mare importanta, mai ales cea de interes cinegetic Limanele , iazurile, baltile Dunarii si lacurile cantoneaza o importanta fauna piscicola Vanatul si pescuitul excesiv adduce un prejudiciu naturii. Pt aceasta parcuri si rezervatii naturale

Potentialul solurilor In tara noastra s au identificat 39 tipuri genetice de soluri Au fost grupate in 10 clase: molisolurile(cele mai fertile si detin din suprafata tarii noastre), argiluvisoluri si cambisoluri (29%, au productivitate mijlocie), spodosoluri si umbrisoluri foarte acide, sarace in baze si elemente nutritive, soluri hidromorfe, halomorfe, vertisoluri, nedrenate, organice. Se apreciaza ca potentialul pedologic al tarii este ridicat deoarece majoritatea suprafetelor joase sunt acoperite cu soluri favorabile agriculturii.

Potentialul unitatilor fizico-geografice Carpatii Se intend pe o suprafata de 66.300 km2 Resurse : C.Romanesti cuprind aproape toate minereurile neferoase si majoritatea celor feroase, toate rezervele de carbuni superiori (huila si antracit) si o parte din cele de carbune brun, lignit si situri bituminoase, 60% din fondul forestier, 80% din puterea instalata a hidrocentralelor si 66% din scurgerea medie multianuala reprezentand un adevarat castel de ape; Intalnim 64 de orase , 2500 de sate si cu o densitate de 35 sate la 100km2, 2140 km de cale ferata (19% din lungimea totala), peste 200.000 ovine,peste 100.000 bovine Reprezinta un important potential touristic si spatiu de cazare

Carpatii Orientali Prin suprafata lor de 34.549 km2, au cea mai mare extindere: 52.2 % din Carpati Contribuie cu 40% suprafata cu paduri (conifere) cu valoare economica ridicata Zacaminte auro-argintifere, acestea sunt legate de eruptiile neogene , de andesite, riolite, dacite. Pirita, galena,blenda, aceste sulfuri sunt legate de formatiunile cristaline si vulcanogene Zacaminte de siderita care sunt legate de tufurile vulcanice andezitice in special din m tii Harghita Zacaminte de mangan origine sedimentara care ulterior a fost metamorfozat si de sisturile cristaline din Ob. Mestecanis si m tii Bistrita Zacaminte de sulf: m tii Calimani Zacaminte de carbune brun : in dep Brasov , Comanesti Z. de lignit: dep Baraolt Z. de turba: dep Dornelor

Z. de petrol : Baz. Manesti Izv de ape minerale : Vatra Dornei, slanic Moldova

Carpatii Meridionali Suprafata : 14040 km2 Platformele de eroziune sunt bine dezvoltate si sunt acoperite cu pasuni Sunt considerati m tii cu cele mai extinse pasuni din Europa Reprezinta 25% din pasunile naturale ale tarii Au mai putine trecatori decat Orientalii Au cele mai representative elemente glaciare: 136 lacuri glaciare Intinse suprafete de paduri (foioase) Au cel mai ridicat potential hidroenergetic care este partial valorificat Resurse : z. de huila, mica (Parang), z de mangan si fier(Sebes), calcar, argila, ape termale, linii modernizate de transport trans-carpatic, mijloace de transport pe cablu si dotari pt cazare si agreement Valorificarea potentialului touristic: Bucegi, Valea Prahovei, V. Oltului

CURS 3 CARPATII OCCIDENTALI 17714 km -se intind pe o suprafata de cca 300 km Dunare-Somes -d.p.d.v economic, active maxima si medie sunt mai reduse in raport cu celelalte grupe montane -fragmentare accentuate, litologie complexa -depresiuni golfuri patrund adanc in interiorul lor , uneoriporti???; Poarta de fier a Transilvaniei, poarta Orientala si Portile de Fier -d.p.d.v litologic, apar ca un adevarat mozaic petrografic

-sunt cei mai despaduriti si cei mai umanizati -suprafetele inalte sunt bine dezvl si acoperite cu pasuni - valorificate pt cresterea animalelor -depresiuni=cond avantajoase pt dezvl economica. -rezerve de combustibil, ape minerale,terenuri agricultura in terase.?? d.p.d.v. econ veg forestiera=fagete -tectonica f complicataizvoare termale: Moneasa, Geoagiu Bai -in trecut, reteaua hidro era utilizata pt functionarea transportului lemnului, pt mori de apa; in present, apa raurilor utilizare complexa, inclusive hidroenergie: Somesul Cald, Crisul repede, Barzava -intensitatea fen magmaticeresurse de mare valoare econ: -zacamante de min de fier (origine sedimentara si metamorfica) in Poaia RUsca si Banatului; -zac de mercur (M.Metaliferi, la izv Ampoiului), -zac de blenda si galena, pirita si calcopirita in Poiana Rusca, M Banatului si M APuseni -zac bauxite-Padurea Craiului -zac aur+argint -zac mangan-M Banatului -depozite huila carbonifera-sinclinalul Resita-Moldova Noua -sisturi bituminoase:Anina -carbuni bruni: Apuseni in zona Tebea-Brad -depozite de material constructii: marmura, calcar, talc, granite, bazalte, argile refractare -zac azbest-Cul Almajului In economie: metalurgie feroasa si neferoasa + ind lemnului

-muntii se impun prin varietate si bogatia de elem de interes touristic; Apusenii=o atractie turistica europeana , pot nevalorificat cu inseminate elem peisagistice, etnografice si folclorice

SUBCARPATII 12 700 km -treapta intermediara intre munte, pod, campie -orogeneza alpine -fundament cristalin cutat si fractura in blocuri, scufundate inegal, peste care se suprapun sediment neozoice cutate -depozitele subcarpatice formate in bazinele marine si lacustre de la periferia carpatilor sunt reprezentate de roci moi(argile, marne, gresii, calcare, conglomerate), sediment sau material de laguna(gips, saruri de potasiu. Dintre toate, sarea gema dispune de mari zacaminte si reserve. -cond paleogeografice formare unor importante zac de carbune si hidrocarburi s-au dezvl subramuri ale ind energetic si chimice -energia reliefului, densitatea fragmentarii,pante mari, roci moi, despaduririprocese geomofo actuale(eroziune, alunecari etc) -raurile, terasele detin imp reserve de apa, iar contactul cu depozitele de sare a generat izv minerale, valorificate in statiuni de tratament: Slanic PH, Baile Olanesti, Calimanesti, Caciulata -paduri de foioase, predomina fagul si gorunul. Au fost defrisate pasuni si fanete pt zootehnie si pt culture de vita-de-vie si pomi fructiferi -solurile de fertilitate mijlocie si afectate puternic de eroziune si alunecari sunt ceva mai favorabile pomiculturii -ingeneral, Subcarpatii se caracterizeaza printr-o economie complexa, generate de resurse natural, petrol, carbuni, gaze , saruri, ape minerale, mat constructii -straveche populare si cu continuitate in populare -densitate mare de asezari si populatie

-in interiorul lor sau in vecinatate s-au ridicat si constituit Campulung Muscel, Targoviste, CUrtea de Arges

DEPRESIUNEA TRANSILVANIEI 29 760km =9 judete =formata din depresiuni si piemonturi marginale si Pod.Transilvaniei -in sedimentele de pe fundamental cristalin s-au format str larg..(domuri gazeifere CH)=cea mai mare bogatie a depresiunii, primul loc in tara, sarea gema (84 de zacaminte), doar unele sunt in exploatare (Ocna Mures, Ocna Dej, Praid), gips (cele mai mari zac din tara), aragonite, calcar, nisip caolinos, carbine brun, ape minerale(in zona cutelor diapire) -clima-caracter de adapost, influente vestice -t.m.a = 7-9 C -pp mijlocii 550-700 mm/an, sufficient pt agricultura -maj raurilor-izv in Carpati; apa are o utilizare complexa, folosita pt IAZURI si acumulari hidroenenergetice -supr.impadurite=33% formata din quercus, stejar, gorun -prod Agricola e influentata atat de ponderea terenurilor agricole si arabile: 50-60 % agricol si 13-33 % arabil -solurile fertilitate medie -agricultura e relative intensive si complexa si depaseste niv mediu al tarii -zona endodinamica

CURS 4 PODISUL MOLDOVEI 24 800 km -considerat cel mai reprezentativ al ROmaniei -Judetele: Botosani, Suceava, Neamt, Vrancea, galati, Iasi

-geologie: mezozoic si Neozoic sedimenatr reprezentat prin calcare, conglomerate, argile, marne, gresii, nisipuri -dispuse peste 3 unitati structural deosebite: Platforma Est-Europeana, Depr Barladului, orogenul Nord-dobrogean -rocile sunt dispuse monoclonal, NV-SE si aceste sedimente mai sunt luturi = matertiale de constructii -relieful reprezinta o alternanta de culmi si poduri structural : 350-550 m (central), 200-300m in Est si Sud -e reprezentat de vai largi insotite de terase si versanti afectati de eroziune si alunecari de teren -detin 10 % din suprafata tarii. Valoarea resurselor este redusa si exploatarea este dificila -resurse: -gaze natural (industria gazelor de sist), in vestul podisului in depozitele sarmatiene si sunt exploatate la Roman (Secuieni??) -petrolul si gazele de sonda: Depr Barladului in roci neogene exploatate la Glavanesti si Huruiesti si in partea nordica a orogenului -nisipuri cuartoase: in estul Pod Moldovei la Miorcani si Hudesti.datorita concentratiei de dioxid de siliciu(95%)materia prima in fabricile de sticla si cristal -calcar:Ripiceni -argile pentru caramizi si tigla -balastul: ind. cu prefabricatele din beton -gresiile si calcarele oolitice pentru constructii -turba:Loznac Resurse nevalorificate: gips Cuzlau Sulf-zona Campiei Moldovei (arealul Darabani-Ivancesti) Importanta economica: - izvoare minerale, cele de la suprafata la Iasi, la Raducaneni; ape de adancime, la Iasi Climatul: temperat continental, cu nuante excessive secete, limiteaza rezervele de HO din sol, afectand economia, agricultura si alimentarea cu apa a populatiei

E necesara construirea de IAZURI si a unui sistem de irigatii pentru regularizarea raurilor, pentru piscicultura, agreement, alimentare cu apa

Se permite cultivarea unei game variate de culturi, inclusiv a celor termofile, respectiv vitade-vie, tutun, floarea soarelui etc Se poate valorifica si energia eoliana (1-6 m/s). Ponderea redusa a calmelor atmosferice asigura o mai buna dispersie a noxelor urbane.

Reteaua Hidro: -are densitate relativ mica si cu un debit variabil deoarece cea mai mare parte a raurilor au alimentarea din ..? -s-au realizat (dupa al II-lea R.M.) o serie de acumulari de apa cu utilizare multipla: L.Stanca Costesti pe Prut, Podul Iloaiei (Bahlui), lacul de la Puscasi de la Racova, L.Cuibul Vulturilor(Tutova) sis alba de lacuri de pe Siret (Bucecea, Galbeni, Racaciuni, Veresti)

Vegetatia: -potentialul vegetatiei nu e prea ridicat deoarece ponderea padurilor e redusa; 10 % in C.Moldovei iar pajistile au productivitate slaba -lemnul e utilizat in cosntructii, lemn de foc Solurile: -pot fi considerate o resursa imp a Pod Moldovei in masura in care va fi protejat impotriva degradarii -ponderea mare a terenurilor agricole associate cu fertilitatea solurilor imp, regiune Agricola a tarii Populatia: -cel mai ridicat nivel al fertilitatii si natalitatii -imp zona exodinamica, mai ales dupa al II-lea R.M.

-ruralitate accentuate

PODISUL DOBROGEI SI DELTA DUNARII 15 485 km -Constanta si Tulcea -cea mai tipica unitate de platforma din tara, e un mozaic tectono-structural si petrografic IN NORD: - mai complicat d.p.d.v. structural si petrografic -relieful apare relative diferit, cu aspect de munti si det. ..?? Relief tipic de podis in sud -energia de relief are caracteristicile unei campiipretabilitate pentru mecanizarea Agricola Clima: - nuanta cont mai puternica in sud si infl.marine spre litoral -restrictiile de ordin pluviometric impuse de clima culturilor agricole sunt eliminate prin systeme de irigatii de aprox 6000 km

Hidrografie: -potentialul este redus, nr.mic de rauri cu lungimi mici si debite reduse -panzele freatice-cantonate la adancmi f mari dat.prezentei in scoarta a calcarelor si a loessului

Padurile 5% Jud Constant, 11% Jud Tulcea -potentialul agricol e intregit de ponderea mare a terenurilor agricole(60%) si arabile (50%)

Resurse: -minereu de fier, baritina, pirita cuprifera, mat de constructii, granit, calcar, sisturi, namolul therapeutic(mangalia si Techirgiol) -exista potential eolian si solar posibilitatea valorif.energiei eoliene

-zona litorala:ofera cond.favorabile pentru odihna, tratament, agreement

DELTA DUNARII: pe langa peisajele unice, stuf, lemn de exenta moaleporudctia de peste de pe apele interioare

Populatie:-inca din paleolitic -colonizata de greci, stapanita de romani, bizantini si turci -zona endodinamica

PODISUL GETIC 13 700 km -strans legat de Subcarpatii getici, cu care formeaza cel mai mare piemont din tara, format prin acumularea de sedmente carpatice in Depr.getica si Platf.Moesica -alt medie: 300-500m si 200-300m in sud -vaile adancite in cuvertura pietrisurilor de Candesti au versanti afectati de procese de eroziune -grosimea marea a pietrisurilor+nisip infiltrarea apei si rezerva de ape subterane, dar greu de valorificat dat. adancimii mari

CLima: interferenta climatica-oceanica, mediteraneana si continent. SOlurile: nu sunt favorabile, productiile sunt mai reduse Resurse: petrol, gaze nat, lignit (cele mai mari reserve din tara), mat constructii -productii: pomicole si cerealiere -orase putine si o densitate redusa a cailor ferate

CURS 5 Dealurile de vest potential economic

Suprafata 7400 km2 Se desf in cadrul jud. Caras Severin, Timis, Arad, Bihor, Salaj Dealuri piemontane, cu altd intre 300-400 m Influenta climatului oceanic si partial submediteranean Formarea este strans legata de aparitia lacului Panonic in Miocen si sedimentarea lui pana in Pliocen. Pe fondul ridicarii scoartei a avut loc retragerea treptata a apelor la inceputul cuaternarului. A avut loc si o adancire treptata a raurilor in propriile lor sediment. Soluri : brune care nu sunt foarte productive Economia neagricola valorifica o serie de resurse ale subsolului: lignitul, apele termale, petrol, mangan, basalt, rocile sedimentare

Campiile Suprafata: 62.152km2 Se caracterizeaza printr un relief neted, vai largi, putin adancite si cu terase extinse Fragmentarea slaba, pante mici favorizeaza mecanizarea lucrarilor agricole, amenajarea sistemelor de irigatie, amplasarea cailor de comunicatie Clima : favorabila agriculturii insa frecventa secetelor este marele neajuns al campiilor, pp (400-650 mm), plantele pot creste datorita faptului ca cele mai multe cad in mai,iunie. Hidrografia : slaba si formata din rauri alohtone, in zonele joase, cu panze freatice aproape de suprafata au fost executate lucrari de drenaj (C.Timisului, C.Crisurilor), in alte parti, lucrari de indiguire (Somes, Cris) Vegetatia : cea spontana a fost inlocuita de culture agricole Soluri : cernoziom, brun roscat, foarte fertile, trebuiesc protejate impotriva salinizarii, desertificarii si mlastinirii

Campia Romana Cea mai mare parte pe judetele Galati, Braila, Buzau, Ialomita, Calarasi, Giurgiu, Teleorman, Ploiesti, Dambovita,Arges, Olt, Dolj,Mehedinti Formare : pe locul unui bazin lacustru, colmatarea lui si evolutia subaerianas au facut neuniform Este acoperita cu depozite loessoide si loess pe care s au format molisolurile Relieful: alternanta de campii netede si zone joase. Acestea din urma sunt transformate in importante bazine legumicole, bazinul Oltului,Jiului,culture de plante tehnice Subsolul : petrol, gaze naturale Viata economica : polarizata de orase mari Bucuresti, Craiova etc

Campia de Vest Judetele : Timis, Arad, Bihor, Satu Mare

S a format pe un fundament carpatic scufundat la diferite adancimi si intens fragmentat pe sisteme de falii (E-V, N-S) Sist de falie este pus in evidenta prin patrunderea in campie a depresiunilor golf si prin aparitia apelor termale si minerale Altd medie : 100-200 m , temp-9 gr C, pp- 500-600mm, soluri brune si cernoziomuri Favorabila dezvoltarea economiei egricole Subsol : gaze naturale, petrol, ape minerale, termale,material de constructii Importanta zona agroindustriala in care principalele centre urbane polarizeaza viata economica si sociala

Resursele energetice Carbunii: Primele exploatari in Banat, sec XVIII, se faceau exploatari in Anina, Secu, baz. Comanesti, dep Brasov, Baraolt Inceputul sec XIX exploatari in Petrosani, vechi expl la Aninoasa, Lupeni, de lignit la Doicesti In present : superiori antracit intalnim in N Olteniei in cantitati mici, grafit la Baia de Fier Inferiori : lignit, carbune brun, turba