Sunteți pe pagina 1din 14

Silogismul

Farcas Georgeta
Ardelean Andreea Liceu Teoretic George Pop de Basesti

Definire si caracterizare generala


Silogismul este utilizat in cunoasterea comuna si stiintifica. Silogismul face parte din catagoria rationamentelor sau argumentelor. In cazul silogismelor este dedusa o propozitie numita concluzie din doua sau mai multe propozitii numite premise.

Se produce un argument mediat , astfel in cazul in care concluzia este dedusa: Doar din doua premise se obtine un silogism simplu categorice Din mai mult de doua premise se obtin silogisme compusa sau polisilogisme

Definitie si exemple
Definitie:
Silogismul este inferenta (argumentul, forma de rationare ) formata din trei propozitii ( doua premise si o concluzie ) si din trei termeni ( S , P si M )

Exemplu:
o Toti elevii clasei a IX sunt prezenti la ora de Logica. o Alex este elev in clasa a IX. o Alex este prezent la ora de logica

Structura silogismului
Structura silogismului se determina plecand de la concluzie , astfel: 1. Subiectul concluziei (S), numit termen minor , se regaseste la nivelul uneia dinre premise , motiv pentru care aceasta se numeste premisa minora. 2. Predicatul concluziei (P), numit termen major , se regaseste la nivelul unuia dintre premisele motiv pentru care aceasta se numeste premisa majora. 3. Termenii minor si major sunt numiti termeni externi, legatura dinre ei , la nivelul premiselor , realizandu-se cu ajutorul unui termen comun ambelor premise , numit termen mediu (M)

Exemple de silogisme valide si nevalide


1. Valide
o Toti elevii clasei a IX-a sunt prezenti la ora de Logica. o Alex este elev in clasa a IX-a. o Alex este prezent la ora de logica Subiectul concluziei este ..Alex, iar predicatul concluziei este ..ora de logica, astefel concluziei ii corespunde formula SaP. Astfel vor fi identificati si termenii extremi la nivelul premiselor si apoi termenul mediu ..clasa a IX-a si se obtine formula MaP pentru premisa majora si formula SaM pentru premisa minora MaP- premisa majora SaM-premisa minora SaP concluzie M-P S-M S-P figura silogistica 1 Silogismul este valid

2. Nevalide
o o o Omul este fauritor de unelte. Omul este animal. Unele animale nu fauresc unelte

Unde: subiectul silogismului , numit termen minor (S) animale ; predicatul silogismului , numit termen major (P) fauritor de unelte si termenul comun celor doua premise ale silogismului , numit termen mediu (M )-omul . Prima premisa a silogismului este numita premisa majora pentru ca are in componenta sa termenul major , iar cea de a doua premisa este numita premisa minora deoarece este alcatuita din termenul minor si termenul mediu , termen care este comun ambelor premise.
MaP MaS SoP M-P M-S S-P Figura silogista 3 . Silogismul nu este valid.

Figuri si moduri silogistice


Silogismele se impart in patru clase dupa pozitia termenului mediu in premise, clase ce sunt numite figuri silogistice: M-P P-M M-P P-M S-M S-M M-S M-S S-M (Figura 1) S-P (Figura 2) S-P (Figura 3) S-P (Figura 4) In fiecare figura silogistica se pot construi 64 scheme de argumentare , rezultand 256 moduri silogistice dintre care doar 24 sunt valide.

Figura 1.

M-P S-M S-M

Figura 1 este considerata figura perfecta: 1. Pot fi demonstrate sub forma de concluzie orice propozitie din cele patru tipuri de propozitii categorice; 2. Termenul mediu este gen pentru termenul minor si specie pentru termenul major , ceea ce face ca numai in aceasta figura cei trei termeni sa corespunda explicit rolului lor in silogistm

Metoda diagramelor Venn de verificare a valditatii silogismelor


Metoda diagramelor Venn consta dintr-o diagrama alcatuita din trei cercuri intersectate, fiecare cerc reprezentand unul din cei trei termeni ai silogismului. Sunt reprezentate grafic numai premisele si daca din reprezentarea grafica a premiselor a rezultat automat reprezentarea grafica a concluziei, atunci modul silogistic este valid, in caz contrar silogismul este nevalid.

Conform diagramelor alaturate, care reprezinta un exemplu de aplicare a metodei diagramelor Venn, in cazul silogismului dat, reiese ca din simpla reprezentare grafica a premiselor a rezultat reprezentarea grafica a concluziei sale. Astfel, concluzia fiind o propozitie de forma SeP, concluziei ii corespunde, dupa metoda Venn, hasurarea totala a portiunii de intersectie a cercurilor S si P. Se dovedeste ca este valid (fapt demonstrat anterior prin utilizarea legilor generale ale silogismului).

Din aceasta diagrama reiese ca prin simpla reprezentare a premiselor silogismului nu a rezultat reprezentarea grafica a concluziei sale. Fiind o propozitie de forma SoP,concluziei ii corespunde, dupa metodaVenn, un x plasat in S, in afara intersectiei cu P, ceea ce nu se observa in diagrama alaturata. Rezulta, deci, ca modul silogistic 2 este nevalid.

Pentru a nu intampina dificultati in aplicarea acestei metode, se vor respecta urmatoarele precizari: 1. Daca o premisa este particulara si alta universala, reprezentarea grafica incepe obligatoriu cu propoziia universala 2. Daca din doua premise universale a rezultat o concluzie particulara, dupa reprezentarea grafica a concluziei, inainte de a se citi concluzia se scrie un x in zona de intersecie a celor trei termeni ramasa nehaurata pentru a arata ca aceasta este nevida. Modul aai-3, daca nu am respecta aceasta precizare, ar aparea ca nevalid.

Bibliografie
Logica si argumentare. Manual pentru clasa a IX-a Editura:Corvin Autor:Elena Lupsa, Victor Bratu, Marian Doina Stoica

S-ar putea să vă placă și