Partea

aII-t
SPE

EPIDEMIOLOGIE

CIATA

@","ron*on*,,n*
rffi,3flliitffir*rbcho
Noe, sctor 5' Bw'otri

f,$xnsM
ffi"*.
-@ffi$r*.&d

2@2-2003

Capitolul XI

Boli determinate de virusuri

Gripa
Aurel Ivan

Date generale Infecfiile cauzate de virusurile gripei ocupd un loc dominant in patologia infecfioasi, urrnare a unor valori de morbiditate deosebit de crescute, a complicatiilor, a
excesului
economice

treptat, sd se foloseasc[ termenul de gripd, cu originea \ in ,,grippe" (in francezd: a ataca, a cuprinde) 9i influenza i zae" in latind (a curge, a pitrunde). in Antichitate, gripa a fost semnalatd in scrierile lui- Hipocrat (4lZ i.H.)

XVIII-lea, severitatea unor manifesttrri epidemice a determinat denumirea de ,,pdtite peste', pentru ca, {

de

mortalitate

(3,5,6,24,28) (Fig. l).

gi a

implicaliilor

socio-

(pentru aglofoni), provenind din ,,influere,i ,,mnu"n-

pentru ca

in Europa sa fie mehpd.frehlncepdnd cu secolul al Il-lea. in Rom6nia, din anul 1930 gripa are

J?p9(are*ohligatori.. Adesea, grifla, prin

pandemiile pe care le-a determinat, a fost descrisd aldturi de variol6, pestd gi holeri. ' In istoria atdt de bogatd a gripei, sunt descrise, epidemiologic Ei clinic, peste 3l de pandemii. intre cele pentru care procesul effiemiolffii a fost analizat la

;piAemGT*

(cdnd este semnalatd qi afectarea populafiei din Moldova, cu deosebire din oragul Iaqi), 1850, lggg-90,
1918-19, 1957-59 9i 1968 (24,47,48). in 1847, Wiiliam Farr din Londra a introdus no{iunea de ,,exces al mortalitaliP pentru evaluarea severititii HfriE;itiii ,t J

niveluri apropiate acelora din epoca modern6, amintim pandemiife din anii: 1403, 1530, 1580, l7g2, lg33-34

a impus chettuieli e pes6lS0miliarde lei,-ilinG care 12 miliar4r lqn!ru_:a9eFol tireven.fit$ peste 56 mifarde-le] tratamentul
gripu,

1999-2000, gripa a determinat, in SUA, 80 milioane de imbolndviri, cu aproximativ 25.000 decese gi cheltuieli evaluate la peste 10 miliarde de dolari. in Rom6nia,

;-

*,*ti-"pUegl

o tog

c@

il12tj22,

denumiri ca: febrd calarald,, nazofaringitd

gripa s-a denumit rahna sau troahn6.

ilor abelul I). este una dintre cele mai studiate boli transmisibile, gripa este gi astdzi greu de controlat gi continud s5 aibd multe aspecte insuficient clarificate care atrag dupi sine controverse qi necesit[ continuarea eforturilor de cerceJare gi operafionale. in Europ4 descrieri complete epidemiologice gi clinice au realizat Hirsch, in 1173, Domenico Bouoni Seneca, in 1387, gi pasquer, in 1403. De-a lungul vremurilor, pentru gripi s-au atribuit
acute,

@1e36(ffF;lgiipei n.v. Taf,orir al., in 1950 (iE;?T). oiagno3tiE[I,preven{ia giterapi6 gripei cIil6SETrn salt istoric c6nd se

Degi gripa a fost sernnalatd din Antichitate qi studiati multidisciplinar, de-a lungul secolelor, agenlii etiologici au fost izolali mult mai t6rziu. Astfel, virusul gripei A a fost izolat de W. Smith et al.in t%i_6fr

astdzi, aldturi de cel al ,,elces4gi_SljlaIzirij,,(I5, 25).

lr t/

Q,9"

reutelte

embrionate, in I

c$ygqe virusurilor pe ou6

de

!@scopediea a^- a-- --,-in tn<n an ?59, in care se p..p*d p.i* Ta-Tri*-1966 sa fi@
chimi6i@J8,24).

ul

cutiFrlill cGhiiqil
p"ntru
sinteza

influenza epidemicd. Pe teritoriul de astizi ai Romdniei,

in

secolul al
Tabelul

Evaluarea incapacitdlii.temporare de muncd prin gripd gi afecfiuni acute comune ale aparatului respirator, comparativ cu alte 6 cauze, in Rom6nia, in anul 1999 (dupa ccssDM-MSF) Gripa gi alte afecfiuni acute ale aparatului respiratoi Accidente Boli ale aparatului digestiv Boli cardiovasculare Boli genito-urinare

16,5 13,4 11,7

7,8 5',) 5,8

1.8

Tulburdri mentale gi nervoase

!a
*

t52

TRATAT DE EPIDEMIOLOGIE A BOLILOR TRANSMISIBILE

Gripa SIDA si alte infec{ii HiV+ acute cu TBC aparatului

5i ale

Boli
diareice
acute

Malaria

Rujeola

rrspirator

Fig.l.

cauzele principale de deces

prin bori transmisibire, ra niver mondiar, in anur 2000

2000 1800

a
8
a) (d

1600

o\ 1400 1200
1000

.o

800 600 400

2W
U

87

88

B9

92

93

94

96

98

99

Fig'2' Evoluliacazurilordegripd,raportatetnRomdnia,tnperioadal960-tggg(dupdccssDM-MS)

f
L

lungul vremurilor, numeroasffidemii in intervalele t}rylgg9 interesdnd popula{ia din cel}ffi

Gripa, indeosebi cea de tip_A, a determinat,

de_a

genld, cu risc de dezorganizare a activitililor socioeco_

ta h-efafi e--aoGd i ndu:s e*E"ii- ufr a-AiniiE bolile transmisibile cu un ridicat potenlial de reemer-

El!e.

I1fl

atq:rLryIce,
A
c e

marc6nd, anual, sezoane epide-

as

1957-1958, cercetIrile, cu larg interes teoretic gi practic, epidemiologice, virologice gi itinice au o d"r_ "rnoscri majore voltare deosebiti, situdnd gripa intre problemele de sdndtate popula{ionala (9,42,44, i5,51,53, 5g, 49).

inlucdnd importante pierderi economice (1, ::rj:: .y. 50,57) (Fig. 3, 4). In Romdnia, mai ales dupi pandemia din

EPIDEMIOLOGIE SPECIALA

153

4000
c)

d^

3000 2000
1000

ER
a

55

1-4
Fig3. Repartilia cazurilor

5-14
grupu-l de vArstI (ani)

15-64

65

de gripd, dupd grupa de vdrstd a bolnavilor, lnregistrate in'sezonul epidemic 1993-1994 tn Municipiul IaSi

-G

Gripa

--I-!i162q*A1te

afecliuni acute

a1e

aparatului respirator

1',4345678910U12

13t4

Fig.4. tncidenla sdpldmdnald a cazurilor de gripd, tiroze Si alle afec{iuni acute ale aparatului respirator, inregistrate tn sezonul epidemic I 99j-1 994 tn Municipiul IaSi

A$entul etiologic
cdrora apEffi viiliullfrT probabil, un a@n,1ar ca ti tip B. Vir5ullg1grezintd, 'epidemiologice manrfestdri gi clinice este asociat virusurilor ce pot produce variate afecliuni acute ale

in care sfintlnciuffienurile

Virusurile gripei apa4in famil iei Ort h omyx oviridae,

(H), neuraminidaza (1.{), proteina M, ribonucleoprotein4 i3 sr J pllifrerag;E Dollmeraze. H asigufdlenEtraEa '---+-F g&d6 9i decl

vTi[@

aparatului respirator (29). Rezistenla virusurilor gripei este relativ sci<utd,. astfel, prin aerisire gi igielggg:Srnun,1, fbrd utilizarea

imbortant

d"ron@,

decontaminEfr

TiloI-cirir4*ici.-rotusl.-iieburealeapGaiafi
oicdturitE

po3ibiiiiafiT;-viiusurile gripei aflate in

septice

si

-:-- air.ffil,
p-oat6

jc_Azug gi ab:enta iradierii solare, timp de mai multe

unde temperaturd

,i1", p. *6iniG contu*in lizare - perioade nedefinite. virusurile, qi cele ale

i*-fn@aiiila" La fe[ ca--iddIdinsensibile la

-acfiunea antibioticelor, motiv pentru care acestea se_yor :+ folosi numai cdnd sunt semne certe ale suiraadlugdrii

asupra ,,modificdrilor" pe care le inregistreazd virusul A au fost menlionate dupd 1933, pS,ndyr\_pl7 valialia antigenic[ er4 doar .binui!a". in tgflfief et

gripei

pa S-Z

dintre care unJSC

dou6 tu

t54

TRATAT DE EPIDEMIOLOGIE A BOLILOR TRANSMISIBILE

Tabelul
Perioada de

II
Tulpina de

Etapele circulafiei subtipurilor de virus al gripei tip A

prevalenfl
1934-1946
1947-19s7

llemaglutinina
HO*
H1

Subtipul Neuraminidaza

referin{i
AEFJ8|34 (HONI)

NI
N1

,{

t9s7-1968 1968 p6ndin prezent

1977 p6.ndin prezent

H2
H3

N2

N2
N1

HI
Ho

(recirculant)
* 1980 s-a propus ca subtipul de hemaglutinini
sa

AEM/1t47 (HlN1) I I 57 (H2N2) A/Hong Kong/1/68 (H3N2) AruRSS/90/77 (HlN1)

A/S ingapore/

(inruditl antigenic cu
A/FM/1/47')

fie inctus in subtipul

ttt.

celu! t[g_B. AcBT-fEfro-men marcheazh profund at6t

manifestlrile procesului epidemiologic, c6t qi ale celui infec{ios (8, 10). Deqi varialia antigenicI se evidenti prin modificiri i

menl3li 3 unlxtui tip A 9i cu o intensitate

Variafia antigenicl este o caracteristici funda-

ilii6diid

periodic imbolndviri

4j!:t in
7.qqQg

Fiecare:qergenlE a subtipurilor de virus al gripei

,

orgaltsrnglel_1egte. Astfel, R.sG ._500.000 d..es.,

in

in

ig

itrJg-f9-lg up.o*i-.utiu

SUA s-au inregisf4[

ceilalli*ani cu fi6nifeiftri epidernicf, g.tpa tip R a proantigenice, de avea loc anual sai

le57-1e58, ei 3iQ99-,g_leg&1959 in

ui vor fi
umani, cu

ani, iar tulpinile dlicele de ori tipul,

nivel mondial pandemia din 1ffi9-1SD0-a fost con.-di s d gratd,, d 6iIstai6-arE", c ea nIlgTB:T9Tg tp fovo&t
i

dus, de fiecare datd, aproximativ 20.000 decese. Dac6 Ia

Hl, H2, H3 gi Nl, N2, indicdndu-se

Eggl,rglgf qllulpjnilanulizoldrii,srructqaaff igeji-Gil (de exemplu, tulpinile recSman-datE de OMS pentru a fi incluse in vaccinul utilizat in sezonul epidemic
2000 /200 1 : A,&4oscodl
0

/99

/Il3N2;

20l99/H 1 N I ; B/Beij ing/1 84 193)

(6r.

AA.JewCaledonia/

acizi din proteinele structurale, ceea ce

modificiri minore ale ant

la nivelul ARN, impli&nAT;t:au mai mulli a6ino-determinE

Varialia antigenicd tip udrift,, reflectd mutaliile de

numrffioartea eur1957-1958, aproximativ 15 milioane, iar in 1968-1969, 5-6 milioane, urmare a faptului cE subtipul A/I-I3N2 a aclionat pe o populalie pa4ial imunizatd, ,,noul" virus av6nd aceeagi N. prognoza pentru o viitoare pandemie, care ar evolua pe o popula{ie neimunizati fald de un ,,nou,, virus tip A, ar produce, numai in Fran{a, 20.000-50.000 decese (24,61).
purie"),

peste 20 milioane decese (Dopter, Stuart-HiEis, Francis efil. aulconsi-a;rat-o mai gravd decdt pesta si holera din

secolelffi
in

f"ry1_ Creripa@ nS-l

lntiC.n,..
.

e, 10-20%o din populalie sd inregistreze diferite

Variayia antigenicd tip ,shift" este majord, fiind urmatd de aparigia unui-iiiuflou,', c[-36hi-mbari
structurale profunde, atdt peiiruE, EEt gi pentruflsa au aptsDrrs[rfifiliile viruiuriloffi ipei azir r N I r q, A/I{2N2 (1957), A/H3N2 (1968), care s-au manifestat agresiv is pgpl,lufia umand lipsitd de e-]ezrl_Ja ant"

ce GDftIdiSdffiare retroprospective au pirmis inlelegerea cauzelor qi mecanismelor producerii reasortirii genetice gi apari{iei ,,noilor', virusuri tip A. Astfel,

miolo!

(rqb$), viniiului-p A 5i este urrlati-*ele manistffianGrniiJnTiFD. Cercetdrili epide-B,. reasortarea antigenici rnaio1e__pffirda
este caracteristica

.,njr. (,C49') se intdtngrlL

le1irgsul_lip

i!

c
A

4i

care confirmd

ri
,n
trr

Deci intotdeauna leasortarea rizatd prin modificiri in

icd este caracteacizilor arffiati

F

epidemiologice

qi

epizootologice (16,

22, 64,

65).

Cercetdrile comune chino-americane, incluzdnd analize

dupd ge

O istorie particular[ o are subtipul A/FIlNl care, -devaslil6Iri-din--anii

produs pandemia

pailiiffiit
astfel

19.18- 1919,

filogenetice ale secvenlelor nucleotidice gi ale segmentelor de ARN care codificd H, N gi proteina M, apa4inand unor tulpini izolate de la gazde variate, oameni, mamifere gi pdsdri provenind din diferite arii
geografice, au dovedit existenla unor gene comune care explicd originea aviard, a virusului gripei A. Se consideri astfel cd subtipurile pandemice pot s[ apar6 ca

1950, pentru a afectand, prioritar, persoanele nAscute

rffi

lipsi

dupEl9soffi
cand

urmare

reasortdrii genetice intre virusurile aviare

EPIDEMIOLOGIE SPECIALA

155

(p6s6rile

nu au receptori epiteliali pentru virusurile

gripei umane) gi cele umane lntr-o gazdd intermediard porcul, care posedl pe celulele epiteliale, de Ia nivelul ,,por{ii de intrare", receptori atet pentru virusurile gripei aviare, cdt gi pentru cele umane, iar tulpinile de virus al

factorii mediului ambiental. uW pre9ominant, transferul virusului spre organismele

receptive urmSnd

\'t
f

temporal, gripa

gripei porcine pot infecta omul. De aceea, porcul este

,,creuzetul" (,,reactorui") care poate produce noi genera{ii de virusuri ale gripei A, reasortate genetic, avdnd astfel potenlial pandemigen.
consi,"orat a

--Fellsjn5Dort-in-comunI{,frirjci

de infeclie .de --cle- \, @lo66raiie" (familie, gcoald, cazarmd, mij-loace

model*

lj1@at

fiind un

ti

fi

t.

intervine in mdsurl redusi, in condilii gii6{tre-rcand virusul gripei pdfi6EJE;smis prin aer,i6-iecte qi m6ini recent contaminate.

modiTic[ruIu-:si- sTmctura tura antigenici antieenici pericol

gi si

devenind un d
1997,"

IolEA-eiarmanffi'creat6 in Hong Kong, in iunie

Receptivitatea este_glgletE pentru persoanele care nu posedi titruri protective de anticorpi corespun?itori ilor circulante. Intr-o 9u struqtura antigen

drstnicii,

epizootie cu mortalitate ridicatd printre sdini. si imbolnivirea a 18 oameni, dintre care6au decedat(62,68). Implicaliilp epidemiologice ale varialiei antigenice a virusului gripei A constau in izbucnirea unor epidemii sau a pandemiihq-cunalori ridicate ale morbiditilii 9i
m

eravidelA]m-.unsuDEsati-f mincazulsubiGtilorreilelt jii" v1ecllgti sau carq au.trecut prin !gal6 in_sezonul epide-m[Eggedet, riceptivitatea este scezuta sau aGei-t6. lniun'iiatea naqralaT ailifiEiala este stilct sp"",TEE

'6e

tip, su o-semnificatie

deffilui *

--Tarietia-antigenicd necesit6 eforturi deosebite pentru organizarea supravegherii imunologice qi virologice Ia

imun ita_ljgPulalional.

Factorii dinamizatori-favorizan!i ai procesului

epidemiologic al gripei sunt reprezentali {e o asociere l_ de conditii naturale si socioeconomice. Intre acestea a anrintim: sezonul recA amintimlsezonul rece qi si detrecere, de trecere. oscilaiiile'imporoscilatiile i tante ale presiEgi_atrnqQrice, temperatg{!3rmldr16tii, nebulozititii. miqcirii nebulozitilii, miscirii plturilor de ae1, aer. conditii deficitare tu detlcltar

(,,vacci

Procesul epidemiologic Degi gripa se caracterizeazd printr-un

accentuat

de loTffiif alimfiaIG. JfrffiEil-iranspoftSrezenla

aglonieraliei elc. (20, 24,28).

polimorfism epidemiologic, particularitdlile factorilor

structurali ai procesului epidemiologic sunt bine cunoscute, ceea ce constituie e,lgglente favorabile elaborffi programelor de prevenfie gi combatere (23,24,28,29).

SursaJlg agent patogen este reprezeritat6 de: omul c[Errne cliniEgjlpise (ugoare, medii, grfie)$ -aIffce. (suliEliilc{-asffitomatice, inaparenle etc.),
bolnav.

Formele de manifestare ale procesului epidemioIogic pot fi deseori dificil de definit. Se recunoagte insd nwnifestargg_:pelaclj7rd posibil a fi semnalatS in populalia generalI in fiecare gg mai ales in perioadele interepidemice. in sezonul cald, in colectivit4ti recent
afectate de gripd sau vaccln6t{Ti popula{iile favoris4lle sociGe6fr offiicJ/a nifest area ende nu exilf-_9uacteristic6 fripei, dar poate semn-alatd in unitIli de

.*

care]in ulgle ci@ce,

maj
'

iilEii oi tviitorulT-olnaiTflit in incubatie)

a -.-

orttarc;@

pot fi
t

rc, it_-p19 este 6-sursi

fi

ry!!

im6rtInt6, deo6EEe-IEemineaz6 intens vi

_&glca, d66rrece

cu

24-36 ore inainte de invazie (debut): purtdtorul sdndtos

asisteniE-medico-sociald a copiilor gi v6rstnicilor, in unitdfi militare, inchisori etc" Epidemia este manifes- -e tarea cea mai comun6 a gripei,'ifrdEffiide tip A, prezentd, practi;;iir fiecare6;Tentru ca la intervii6?e 3-5 ,f

diseminaffi
in
doze sc6zute, .sau este

ani aceasta sd aib5'l6tinfa la evot[fi-extensiie

f,"
A

A"iot?Wau

este tranzitorie,

absent6.

'intrarea
modi

domestice,leEt

in

circula[ie

a unor tulpinl-de virus tip

ta

reasortarea antlgenlca a tipului de viius al griflei umane. t de natura lor, pot dis-emina viruquri gripei prin plSllltle sep1i99 4qgofaringiene aerosol izate in timpfiExpirului o6lqnuit sau il-Eelfrffiat fin timp-ul

favoriaf-Z6-I6Elori natural i 5i socioec-nomici, mani-

festar

14, l5).

Manikstarea pandemicd este particularI -pentru gripa

tip_A, fiind semnalati la intervaleje__{gp_rq9_p!_ delEii 30-40 de ani, intrucdt esie condilionati de

tusei, strlnutului, vorbirii gi cdntatului.

intrareffi ciiEll6li6 a unui virus

l"), iar
pierde

Modurile gi ctrile de transmitere prezintd particularitili dependente r-ndeoseSi-de faptul ci virusurile gripei prezin G

156

TRATAT DE EPIDEMIOLOGIE A BOLMts

IB4NSM

z
4m0
3500 3000 2500 2000

z
z

z z

z (,

z
z
o

ZZ

4
z 44 IY
co

rl00
1000

z
d

<3

s00 0

t6e ll<r

Y<

2e ,9"a
ciE

?? ++
z7 fE
^G

<Y

zz

z
g

Jrr',r[-ur',ur

63&65667669nn12737475767778798081

A$u85868788899091

y2939495%979t39D

Anul

in Moldova (Romdnia) Fig.5. Evotu|ia cazurilor de gripd raportate, in perioada 1957-1999,

Semne clinice de recunoaqtere Din oricina polimorfismului epidemiologic Ai clinic qi aexiitenlei unui nu@t

zarea Si salubrizarea cu

llt.rrinu
5?).

perioadglqr rpl{em)E este difrcil de diaBnosticat (3'

m;nlGsteri

@tara

iacto.ilor6[liGilin in producerea
de
manifestare

diferitelor forme

dificultdlile instituirii unei prevenlii specifice eficiente

au impus ca, sub egida OMS,

a procesului

epidemiologic,

ca

9i

iniubatie de t0-48 orer cu invazie evidenleti printr-un a$;G;e;a;*.1 i, u doUuju*atut. u-ziiei, cu ftbr[ca.e-!6aie ajunge 9i la 39"G10':C, eventual cu evolulie a;tazica. P ;r i o;d ; 49 firr; ar; o incdrcdturd variabil[ dTfipto*., i;r.-;; se pot semnala: frisoanelg

C; eGrnent.-ori.ntative, vom

avea=In vedere: o

si se desf6goare programe virolo$dd"gi-seroipidemiologici, de supraveghere Prin laboratoarele la6ivel;4onaTJi-universal. logic6; gi-centrele na{ionale, cu supervizarea. celor internalionale de la Londra gi Atlanta-Georgia, se asigurd
cunoa$terea tengi!1el9l-pl999ser(

de reasortare
pro-

transoiratia. cefaleea fronto-occipitald

to mgla-i-au somnolenla,
q

persistentS'
i

u*.tlt i tfin mialfile, dureriie in globii ocqlari, congestta conofi ioil**aut i al cai or res ff ilo-rii' -faringian[ ; r""ft o t, "utu1 disfagia inapetelta, d-urSgle congestia
ad

inam

a, artro-

tici

viruillui

griPei

A 9i B,

se

duCfra anuqla de vaqcin aile stimuleazi favorizdnd cre$terea santing santineta, 6erii supravegherii

-tio tip

encienlJi piogrfr-elor de
gripei.

'prevenfie

9i

combatere

*.n.il-iur"u
depozit

inteicostaie-si retrostg4rale. Se pot inrefistra, de aseuscat6fEguqeala, herpesul labial, durerile

vdrsd-turile, diareea, .limba cu abdominale,-$elurile, *albicios.

Extremqle trupurilor de v6lst6' gravidele pot inreimunsupresaGJi tarate, orsaniffi-ele gist u, maGG in cazul gripef tip A, evolut[ssvere, cu

Preven{ia speciall presupune proteglia gruPurilor cu risc prin administrarea de imunoglobuline ;i--dntivirffiloi-intre acestea din urm6, amantadina $ rimantadina, in dozi de 200 mB zrlnD,-!!4p-dsl-9zLle, pbl- aveaGfecte protectiveln-70-o/o-80% din cazuri' la
care trebuie luatd

!'

.{ u{u

l'L*t',t1,L

iiscul'unor complicatii 9i al dfdsului (26, 60)' Aceste

ial[' iar trptL"gt ..9 ,,"pidi-ioloe!" a.rin. o necesiiatiJn -afara acestor situa{ii "oitalirirea deosebite,;iipa-u6fdfia ei clinic[, ugoard sau medie,
se poate

vor benefrcia de o categorii poputaiiopalffi risc majci-r,

gi'simptomiiFal"Jililiiistratd in
supraveghere medicald.

vina-rylgS-139e,

cu o terapie

igielgllietetici am6ulat6riilIlub

reaclii adverse neurologice 9i a inducerii rezisten{ei tulpinilor de virus (31, 66). Inhibitorii de neuraminidaz6, de tipul zanamivir 9i oseltamivir, se pot administra in acelagi'scop. Amantadjna qi rimantadina sunt mai ieftine decdt inhibitorii de neuraminiduzd, cue sunt insi mai bine tolerali. Eficienfa variabilS, dificil de cuantifrcat, costurile ridicate, prezefiIa reacliilor adverse 9i
inducerea rezisten{ei virusurilol-gripei
utilizarea

in considera{ie posibila aparilie

unor

nu

permit

Preven{ia
qi colade permanenld 9i de larga cuprindere na{ion-al6 i a m d s ur i lgg1ne r al e' asoc vor se borativ-intemalionald, multe dintre acestea utile 9i in preven(ia altor boli transmisibile, cu cele special: ,i specifice (7,21,28)'

la ni

in cadrul programelor prevenlionale

care au ca5acter

'-illEc

ridicat care au fost vaccinate dupd debutul unei epidemii de gripi tip A, pentr, 1 fl protejate 2-3 siptam6ni dufa- administrarea vaccinului; persoanele nevaccinate care au un contact frecvent cu cele cu rise major; personalul nevaccinat din spitale 9i institulii

tig{gLeralI p o ate fi.r ealizatd pt i1 :d}c11 i p"nt u sanilGla nivel populalional, cu referire la
P reve
n

grip6; organismului

particulari
favorizante rroduse d._ItS aglomeralie, liflfr-ven-iilaliei,

'ffi#;;;i;;;tu;
alaiailogery Protec{i9
ze
a
I

fice

p.nt.u uiitt.nta medico-sociald; persoanele care nu pot fi vaccinate sau cdnd s-a semnalat intrarea in circulalie a prin unei tulpini de virus tip A ce nu poate fi.controlatd imundeficienli' cu vaccinui existent; persoanele

[h-e

a,

nebulo

z ii ate-,

oricare Chimioprevenfia va fr luat6 in considera]ie in ar fi specialigti,.cum cdtre de stabilit6 risc cu utta tit*1i. militare' manifestarea epidemicd a gripei tip A in unitEli

EPIDEMIOLOGIE SPECIALA

t57

inchisori, lagire pentru refugiafi, colectivit[li

asistenfd medico-sociali etc. 9i vaccinoprevenfia.

pentru

in

care nu s-a instituit

Institutul Pasteur-M6rieux, Paris, este prototipul care in prezent are o larg6 utilizare, inclusiv in Romdni4 iar

Preven(ia specificl se realizeazd prin vaccinare

legate d@rdnd tip @urata

rur",

d.qi@,

t;ii{

or-i6iitar eruDurilor cu risc tnaior (12, 19, 27, 34)'

Vaccina incluzdnd tulp inile recomandate- de OMS pelt]y

aduce

dificuliElile a virusului relativ-19lgsa a a1q,

respectarea recomanddrilor din prospect asigurd folosirea eficient[ gi fErd riscuri a vaccinului. Produse vaccinale similare cu VAXIGRIP sunt preparate la Institutul ,,I. Cantacuzino" 9i Institutul de virusologie

,,$t. Nicolau" din Bucureqti (27, 54,56). VacrUUlgll erip6. fiind unul de ,,necesitate epidemiologicS", n-u este

ffiritWcdfoniul-[eIestil
re

{
{ I
fr

sezon epidemG
(H lN
I

anfro6wrolss (H3N2), AA{ew

antigripd, practicatd anual,

de- exemflille-niin-2000/2002:

-ft-e-cqre

epidemiologic sa o acilinnn eJ,e*iaii-caTtalia, Franf a, Spani a, B elgi a 9'a'

fi6me.

Caledonia/20199

), B/Beijing/ 184/93 (69, 70). Vaccinoprevenlia

vaccinoprevenlia grupurilor cu risc atinge propor{ii de 45o/o-65o/o,in Rom6nia, in sezonul epidemic 199912000, a fost de 5,430 . in ceea ce priveqte dozele de vaccin intrucdt, daci in SUA acestea depdSesc 250, in Franfa 130, in Polonia, Slovenia, Croalia - 30, in Romdnia au fost de numai 8 doze la 1.000 de locuitori.

ft

in

se,on-Eggpidelgic

administrate, discrepanlele sunt

9i mai

evidente,

, /tn " cu a[ec!iuni cronice pglmonare, cardmaladi

iZ+1, t" poate realiza Pentrq.,orice persoan pesie 6 ani, dar aceasta se idreseazd prioriBr glupgttlgr v6rstnici peste 65 a+i, copii (mai ales "il-F;'"t*t: prematuri, distrofici, cu malformalii etc'), fer4gile * sravide. dup6 primul trimestru de sarcind (sau oricare Ituaiui"ntiu vaccinulcu virus omo,r6t); copiii qi adultii dismetlbolice, -hemoglobulinopatii, cu imgnoinsuficienlil repal6,

1r"."omanauia defivenport et al. incT

dn

1962-1964)

Combaterea
Imediat ce este semnalat debutul unui proces epidemiologic cauzat de grip6, indiferenf'Te*Tbrma sa-de man'ifestare, medmle familie, cu sprijinul epidemiologului 9i eventual 9i al altor specialigti, va inilia urmdtoarele mdsuri de combatere: executare anc.hete! epidemiologice; depistarea cdt mai precoge a bolnavilor,

i
i
I

lncluslv astm' Doll

supresie .congenitald sau t6rapeutic6; "opgl qi adolescenlii (6 luni-l8 ani) tratali cronic cu aspirin6 qi care risci sb dezvolte siniromui Reyc-ailpeEripi]oe
asemenea, vaccinoprevenlia este recomandatd persoa-

cu izolarfrGi] in fun-c1i-Ide giaFate, la domiciliu, in

izola@iale

nelor din

unitAUI6-

dil

personalul unitdiilor familiilor in care se gdsesc peisoane cqgsg persoanele din serviciile care c6ldtoreqq in zo4e cu=fF5, oric4le peniil societate 'ele esenliale 9j,, -a-ltd- eategprie i ndi ;ad-d;-EFrdcmioloEiQl1. 12, 3 5 ). Av6ndu-se in
vedere cataCteiisticlle,,anului sau sezonului epidemic't'

asistenlE medico-social[, medico-Sniiare.-membrilor

cazurffijffi

sdpt6mdrff-sau lunar]

particularitil,tileiusoecti. masurik._-vol

in-fiillie proceilluf epideini6logic; pentru

sau

in 1P@l;

a declararga n-umericd -te

iliffi,vor
bol-navii

fi

similare cu cele adresate

a perioT&i-de

incubatie;

in

raport

cu

me structura

pentru grip6, se vor elabora programe de vaccinocu specifid nfrEndT. prevenlii ^ TEfrIAfiA;Ae preparfe a unor vaccinuri au atins o mare varietate, dupS anul 1933, inclusiv in Rom6nia,
acestea

demografiEd-ilrctatd (colectivitSfi variate, cartier, sat cretterea etc.) se vor lua *At@, rezistenr!eL _ggnerqle, ventilarea. incaperllor, evllarea aglomeraliiioiE; o atenlie particulard se va acorda
evitarea

fiind, dupd structura 1or, cu virus viu

atenuat, vaccinarea cu vaccin cu virus omordt poate fiTliliEaISJiin condiliile in care gripa evolueaz6 deja cu manifestdri epidemice. Concomitent cu aceste m6suri, se va realiza

virus integral, dar omorAt cu virionuluiiau numai

se@-ffifigenicdTle

cu antigene de suprafald 9i, in cele din urm6, pebazd de recombin?lrji genetici (4, 11, 33,

asistenli medico-socialS se

va institui carantina;

36). S-a practicat aFinistrarea diferitd a vaccinurilor de la instilalii sau pulverizalii intranazale pdnd la injectarea subcutanatd sau intramusculard (2, 27)' Spre a se evita o seami de reaclii adverse, cu riscuri, practica epidemio-

evaluarea morbiditetii,
ieroepTdem

logicd a impus, pentru o utilizare populalionali, vicinul tivaient preparat cu virus omordt. fr?c-tio{rat si
prezentand

oierderiloil-ecdio"mice i oloflice gi virologice pentru

a complica[iilor, deceielor, a Ei se vor prdetica iniestigalii

fonffiar

Effi"
Bibliografie

ffine,

o imuno-

popti-afqel $irtl p in i l" ii iartuta in vedeiEa-iooperdrii la realizatea acliunilor

15 *i..og.anid-Fe-

menite sI stopeze evolufia procesului epidemiologic al gripei (28, 66,67).

im-dard, stilitiie de oMS, corespunzdnd pentru A/H3N2, A/lIlNl qi B (69, 70). VAXIGRIP, produs de
privind evolulia gripei in judeJul laqi, in iama 1. Azoicii D., lvan A., Mitroi l. et al.: Observalii epidemiologice 1993-1994; Rey. Bacteriol. virusol. Parazitol. Epidemiol.,Bucuregti, 1994,3-4,185-191' cold adapted trivalent intranasal 2. Belshe R.B., Mendelman P.M., Treanor J. et al.: The efficacy of live athenuated, 1405'1412. 338, Med.,1998, J. Engl. New influenza virus vaccine in children; i;; ;;;;;iplt and piactices of infectious diseases; G'L. Mandell, J'E' Bennett, *'.?9!n' 3. Betts R.F.: Influenz, "i; Milano, Tokyo, 1995' 1546-1567 ' Churchill-Livingrion., Ne* yo.t, Edinburgh, Londia, Madrid, Melbourne,