Sunteți pe pagina 1din 22

MARXISMUL.

KARL HEINRICH MARX

Cuprins
........................................................................................................................................1 MARXISMUL. KARL HEINRICH MARX...............................................................................................1 1. DOCTRINA MARXIST..........................................................................................................................2 2. OMUL..........................................................................................................................................................2 3. OPERE........................................................................................................................................................4 4. OBIECTUL ISTORIEI DOCTRINELOR ECONOMICE....................................................................4 4.1. METODA DE CERCETARE A ISTORIEI DOCTRINELOR ECONOMICE..........................................................5 5. SARCINILE DOCTRINEI ECONOMICE.............................................................................................5 6. CONDIIILE ISTORICE ALE APARIIEI I DEZVOLTRII ECONOMIEI POLITICE MARXISTE...................................................................................................................................................................5 7. FILOSOFIA SOCIAL............................................................................................................................6 8. MARFA I BANII......................................................................................................................................7 8.1. DUBLUL CARACTER AL MUNCI CONCRETIZAT N MARFURI...................................................................7 8.2. FORMA SAU VALOAREA DE SCHIMB......................................................................................................7 9. BANI SAU CIRCULAIA MRFURILOR...........................................................................................9 9.1. MSUR A VALORILOR.........................................................................................................................9 9.2. MIJLOC DE CIRCULAIE........................................................................................................................9 9.2.1. Metmorfoza mrfurilor ...............................................................................................................9 9.2.2. Circulaia banilor......................................................................................................................11 9.2.3. Moneda. Semnul valorii.............................................................................................................11 10. BANI........................................................................................................................................................11 10.1.1. Tezaurizarea.............................................................................................................................12

10.1.2. Mijloc de plat..........................................................................................................................12 10.1.3. Banii universali.........................................................................................................................13 .....................................................................................................................................................................13 11. TRANSFORMAREA BANILOR N CAPITAL.................................................................................13 11.1. FORMA GENERAL A CAPITALULUI...................................................................................................13 11.2. CONTRADICIILE FORMULEI GENERALE............................................................................................14 11.3. CUMPRAREA I VNZAREA FOREI DE MUNC...............................................................................14 11.4. CAPITALUL CONSTANT I CAPITALUL VARIABIL...............................................................................15 11.5. PLUSVALOAREA ABSOLUT, RELATIV SI SUPLIMENTAR...............................................................17 12. PROCESUL DE ACUMULARE AL CAPITALULUI.......................................................................17 13. SALARIUL..............................................................................................................................................18 13.1. TRANSFORMAREA VALORII,RESPECTIV A PRETULU FORTEI DE MUNCA IN SALARIU.........................18 13.2. SALARIUL PE UNITATEA DE TIMP......................................................................................................18 13.3. SALARIUL CU BUCATA.......................................................................................................................19 14. COMPONENTE DEFINITORII ALE ECONOMIEI MARXISTE.................................................19 14.1. CONCEPIA LUI KARL MARX DESPRE SISTEMUL CATEGORIILOR ECONOMIEI DE PIA I LEGILE OBIECTIVE CARE GUVERNEAZ MICAREA ACESTEIA...............................................................................................19 14.2. TEORIA VALORII BAZAT PE MUNCA I ACIUNEA LEGII VALORI.....................................................19 14.3. TEORIA LUI KARL MARX DESPRE CAPITAL I ROLUL LUI N ECONOMIA MODERN DE PIA.........20 15. CONTRIBUIA LUI MARX N STUDIUL ECONOMIEI...............................................................20

1.

Doctrina Marxist

Marxismul este sistemul concepiilor i nvturii lui Karl Marx. Marx a fost continuatorul celor trei curente principale de idei din secolul al XIX-lea i care aparineau celor mai inaintate trei ri ale omenirii: filozofia clasi german ,economia politic clasi englez i socialismul francez, n general, curente pe care le-a desvrit n mod genial. Remarcabila consecven i unitate a concepilor sale ,recunoscut chiar i de ctre adversarii si ,concepii care n totalitatea lor constituie materialismul modern i socialismul modern ca teorie i ca program al micrii muncitoreti din toate rile civilizate ale lumi, ne oblig s facem, nainte de a trece la expunerea coninutului principal al marxismului - anume la doctrina economic a lui Karl Marx o scurt descriere despre omul Karl Marx.1

2.

Omul

Karl Heinrich Marx s-a nscut ntr-un ora de pe rul Mossele ,n oraul Treves, n Rhenish, Prusia2, parte din actuala Germanie. El vedea lumina zilei ntr-o familie din clasa de mijloc, de origine evreiasc, dar al crui tat s-a convertit la protestantism pentru a-i pstra
1

Karl Marx, Capitalul, Editura Politica, Bucuresti, 1960, pag. 15 http://www.marxists.org/archive/riazanov/works/1927-ma/ch01.htm

slujba de avocat. n 1830, la vrsta de 12 ani, Karl Marx a intrat la liceul Friedrich-Wilhelm din Trier, unde s-a bucurat de reputaie printre colegi, datorit calitilor sale de pamfletar i scriitor de versuri satirice. A absolvit gimnaziul n anul 1833, cu rezultate excelente la greac, latin i german, dar mai slabe la matematic, francez i , n special , istorie. La 17 ani se nscrie la Facultatea de Drept din Bonn, pe care o parasete iar n anul 1836, Karl Marx s-a transferat la Royal Friedrich-Wilhelm University din Berlin, unde a studiat dreptul, filosofia i istoria..Aici, n 1837 printre profesorii si s-a numrat filosoful Hegel, care va avea o mare influen asupra gndirii sale de mai trziu. Dup moartea tatlui su, n anul 1838, Karl Marx a abandonat cariera juridic i s-a orientat ferm spre filosofie. Cursurile universitare le-a absolvit n anul 1841. nc din aceast perioad s-a manifestat ca tnr hegelian de stnga, a devenit ateist, democrat i critic radical al statului prusac autoritar. Tot n 1836, Karl i Jenny fata consilierului guvernamental Baronul Ludwig von Westphalen care era de origine scoian s-au logodit n tain. Le-au trebuit , ns , nu mai puin de apte ani tinerilor pentru a convinge cele dou familii de sentimentele lor sincere i a obine acordul n vederea oficializrii cstoriei, care a avut loc n martie 1843. Aici i va petrece urmtorii patru ani, timp n care studiaz dreptul, filozofia i istoria. Tot aici devine editor al unui ziar liberal, ziar sprijinit de industriai, ziar care manifesta mpotriva autocraiei din Prusia acelor vremuri. Articolele lui Marx, mai ales acelea legate de problemele economice conduc la nchiderea ziarului i la emigrarea lui Marx n Frana La Paris, unde ajunge n 1843, ia legatura cu socialitii francezi i germani i devine comunist. Scrie cteva lucrari economice dar care ramn sub forma de manuscris pna n 1930. Tot aici se dezvolta i parteneriatul cu Friedrich Engels (1820-1895). Familia domnului Engels era foarte prosper datorit activitii de prelucrare a bumbacului, avnd fabrici la Manchester. Datorita acestui fapt, Engels a putut s-l sprijine i material pe gnditorul idealist care prea adesea nu avea venituri din care s triasc cu nevasta i copiii. La sfritul anului 1844 Marx este expulzat i din Paris i ajunge la Bruxelles. Aici se ocup intensiv de studiul istoriei i elaboreaz ceea ce va fi cunoscut sub denumirea de concepia materialist asupra istoriei. Aici traseaz istoria diferitelor moduri de producie i prezice colapsul modului de producie prezent atunci, capitalismul industrial i nlocuirea acestuia cu comunismul. Activitatea n organizaiile comuniste este intens. Cu puin naintea izbucnirii revoluiei din 1848 publica, mpreun cu Engels, Manifestul Partidului Comunist. Dup nbuirea revoluiei se refugiaz la Londra i acolo i va petrece restul vieii. E convins c n aceast perioad, o nou revoluie este posibil doar ca urmare a unei noi crize. De aceea, se ocupa intensiv de studiul economiei politice pentru a determina cauzele i condiiile unei noi crize. Dar munca sa progreseaz ncet i abia n 1867 poate publica primele sale rezultate n primul volum al Capitalului, singurul publicat n timpul vieii sale. Aici, el elaboreaz propria versiune a teoriei valorii- munc. n timpul ultimei decade a vieii sale sanatatea sa s-a ubrezit i nu a mai fost capabil de eforturile susinute care i-au caracterizat activitatea anterioar. Soia lui, Jenny, bolnav de cancer la ficat, s-a strduit ct a putut s ascund adevrul fa de soul su. Ea a ncetat din via la 21 decembrie 1881. n 1882 Karl Marx a cltorit n Frana, Alger, Monte Carlo, Cannes i Elveia, pentru a urma diferite tratamente medicale. La 11 ianuarie 1883 moare n Paris, fiica cea mare a lui Karl Marx, Jenny Longuet. n ziua de 14 martie 1833, la orele 14:45, moare la Londra, Karl Marx. La 17 martie 1883, Karl Marx, emigrant german n Anglia, fr cetenie britanic, a fost nmormntat la Highgate

Cemetry, n Londra. La nmormntarea creatorului socialismului tiinific au luat parte unsprezece persoane. Panegiricul a fost citit de Friedrich.3

3.

Opere

Karl Marx a combinat, a topit i sintetizat, ntr-o manier original, Economia Politic Englez, Filosofia Clasic German i Socialismul Utopic Francez, crend un sistem de gndire i aciune practic unitar i cu o structur intern de o logic riguroas (dei unii adversari nu-i accept construcia). Unii exegei l consider pe Marx creatorul socialismului tiinific, admiratorii si l-au declarat cel mai mare ideolog, Mai recent, Marx a fost reinterpretat ca un filosof existenialist i critic moral radical, alii au vzut n el un amrt de emigrant, trind n lumea iluzorie a cercurilor revoluionare ori un student venic alienat cu viziuni grandioase despre edificarea uneiSocieti Umane sau un fervent profet evreu, denunnd opresiunea, injustiia, dependena bneasc, n timp ce propovduia inevitabila venire a mpriei Omului. Alii l-au considerat pe Marx drept unul dintre fondatorii sociologiei moderne, ntemeiat de Auguste Comte (17981857) n anul 1829. El s-a preocupat, mai puin dect predecesorii si, de nfiarea unor scenarii alternative la societatea contemporan lui (mai mult sau mai puin fanteziste), dar a analizat mecanismele de funcionare ale societii capitaliste, pentru descoperirea legii ei fundamentale i a indica direcia necesar a micrii acesteia, precum i cu scopul de a prevedea etapa urmtoare a evoluiei: socialismul. Filosofia hegelian a dominat viaa intelectual german din prima jumtate a secolului al XIX-lea. Din trunchiul ei comun i unitar de idei s-au desprins dou orientri: Hegelienii de Dreapta au continuat eforturile menite s perpetueze sistemul hegelian. Ei s-au strduit s demonstreze c unitatea este subordonat ntregului raional, s susin credina n Religie i Stat. Prin asemenea eforturi, ei au ncercat s mping logica hegelian spre conservatorism i teologie, s o pun n serviciul politicii statale autoritare. Hegelienii de dreapta au gsit n filosofia maestrului argumente pentru justificarea status quoului religios i statal. Hegelienii de Stnga (Tinerii hegelieni) au pus accentul pe metoda hegelian,pe dialectica ei, pe explicarea contradiciilor sistemului social, inclusiv pe acelea legate deconducerea autocratic a statului, cenzurii, religiei i teologiei. n Manuscrisele economico-filosofice din 1844 i, apoi, n Ideologia german(1845), Karl Marx i Friedrich Engels au explicitat faptul c diviziunea muncii i proprietatea privat i-au transformat pe oameni n sclavii sistemului social de producie. Din 1848, dup publicarea Manifestului partidului comunist, Marx i Engels au demonstrat c introducerea i perfecionarea uneltelor, diviziunea muncii i proprietatea privat mpart oamenii n clase sociale1. Pe de o parte, clasa exploatatorilor, proprietarii i administratorii mijloacelor de producie. Pe de alt parte, clasa sau clasele exploatate, productorii bunurilor din societate.4

4.

Obiectul istoriei doctrinelor economice

Motorul dezvolrii societaiilor imprite in clase antagoniste il constituie lupta de clas.Procesul apariiei i dezvoltrii economiei politice ca tiina ,momentul principal al acestui proces formndul revoluia svarit de Marx i Engels in economia politic, dezvoltare
3
4

Gheorghe Popescu, Evolutia Gandirii Eeconomice, Editura Academiei Romane, Cluj Napoca, 2004, pag. 351-354. Gheorghe Popescu, Evoluia Gandirii Eeconomice, Editura Academiei Romane, Cluj Napoca, 2004, pag. 356-359.

creatoarea economiei politice,a preoletariatului ,creearea economiei politice in sens larg al cuvntului.5 4.1. Metoda de cercetare a istoriei doctrinelor economice Ca metod sa folosit dialectic materialist care este o form concret specific, determinat de obiectul de cercetare a gndiri economice de-a lungul veacurilor. Izvoarele sunt documente, lucrri cu caracter general sau special economic. El nu a explicat viaa economic reala printr-o teorie sau alta , cum au facut ali economiti i istorici i burghezi ci prin relaiile date ale vieii reale,el a explicat teoriile existente: - Aristotel care a vorbit despre marf i schimbul de marf - Toma dAquino care a scris pretul just Inafar de raportul dintre teoriile, concepiile economice i baza lor generatoare i structura logica a unei teorii sau alteia gradul de prelucrare logic i generalizarea a faptelor i fenomenelor de ctre o teorie sau alta, coerent sau consecvent a unei concepi sau a unui sistem economic. Karl Marx a artat ca dezvoltarea existenelor sociale determin i dezvoltarea continei sociale care se dezvolt ca urmare a dezvoltarii relatiilor sociale. Ideiile economice se impart: progresiste i reacionare.

5.

Sarcinile doctrinei economice

Analiza legitaii dezvoltrii gndiri economice, analiza cauzelor apariiei, dezvoltri i dispariiei diferitelor terorii economice au fost, a funciilor sociale indeplinite, in fiecare etap istoric dat. Reliefarea proceselor dezvoltate la simplul complex scoate in relief salturi calitative, nchegarea gndiri economice in sistemul de idei, apariia economiei politice ca tiina in sine stttoare, apariia economiei politice marxiste. Teoria cercurilor concentrice are la baz istoria gndiri economice,istoria doctrinelor economice,istoria economic politic. Greeala provine din confruntarea istoriei doctrinei economice ca tiina cu disciplinele de curs care se predau in form mai concentrat. Toate trei sunt forme de exprimare a gndiri i nici una din ele nu poate fi rupt din gndirea economic, avand acelai obiect i aceiai metoda. In dezvoltarea forelor i relaiilor de producie, in dezvoltarea contradiciilor dintre ele, care se exprima in contradicile dintre clase i ascutirea luptei de clasa sunt realitai privite in varietarea formelor lor de manifestare. Say in Frana si Matheus in Anglia au fost intemeietorii economiei politice vulgare, deosebirea se face prin sisteme specifice a dezvoltarii capitalului in Frana pe de-o parte i Anglia pe dealta parte, raportul forelor de clasa dintr-o ar in alta.6 Marxismul considera rolul sistemului relailor de productie al claselor i luptei de clasa in inelegerea coninutului si esena teoriilor economice, insa nu neglijeaza rolul celorlalti factori indeseobi asupra formei de manifestare a diverselor teorii economice.7

6.

Condiiile istorice ale apariiei i dezvoltrii economiei politice Marxiste

Datorit imprejurrilor istorice, spre mijlocului XIX, capitalismul invinge feudalismul in trile inaintate ale Europei apusene .O izbucnire violenta a tuturor contradicilor capitaliste o costituie crizele economice .Primele lupte de clasa au loc in 1831 Lyon, Frana unde are loc rascoala muncitorilor i meseriailor din industria mtsi, n Anglia se dezvolta micarea chaotista.
6 7

Nicolae Ivanciu, Istoria Doctrinelor Economice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1964, pag. 6 Nicolae Ivanciu, Istoria Doctrinelor Economice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1964, pag. 7-9 . Nicolae Ivanciu, Istoria Doctrinelor Economice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1964, pag. 9- 12 .

In 1844 are loc rascoala esatorilor din silezia cu un caracter profund anticapitalist. Centru micari revoluionare se deplaseaza in Germania .Abia in ornduiala capitalista societatea omeneasc a permis sa se descopere c producia materialist este cauza principal a dezvoltarii societaii.. Dezvoltarea capitalista a reprezentat o premis eseniala pentru capitalismul Marxist.Marx este strans legat de avntul tiinelor naturii, n special de cele trei mari descoperiri ale secolelor trecute: -descoperirea legii conservarii si transformari materiei -celulele organice -Darwin.Originea specilor. Hegel a dezvoltat dialectica idealist, a neles ca in societatea capitalista, odat cu acumularea bogaiilor crete mizeria clasei muncitoare. Dezvoltarea micarii muncitoreti revoluionare cerea elaborarea unei teorii revoluionare, stric tiinifice care s dezvluie clasei muncitoreti calea inlturri ornduiri capitaliste i a construirii unei societai noi: Comuniste.8

7.

Filosofia social

Filosofia marxist pune n centrul vieii sociale activitatea economic. Astfel, diferena ntre diverse societai i tipuri de societat ie data de diferitele moduri n care oamenii produc bunurile, iar evoluia societaii este determinat de schimbrile n modul de producie. Modul de producie este analizat prin doua componente: forele de producie i relaiile de producie. Forele de producie svresc actul productiv i se compun din fora de munc i din mijloacele de producie. Relaiile de producie reprezinta relaiile ce se stabilesc n procesul de producie. Marx formuleaz legea concordanei dintre forele de producie i a relaiilor de producie. Primele evolueaza mai repede, n timp ce relaiile de producie sunt mult mai ncete n transformari. De aici apare conflictul ca factor intermediar de explicare a schimbarii sociale, prin intermediul lui realizndu-se sincronizarea relailor de producie cu factorii de producie. n modelul sau istoric Marx apreciaza c n orice societate, oamenii se pot diferenia n funcie de raporturile lor cu mijloacele de producie. Apar astfel cele dou clase fundamentale, proprietarii si ne-proprietarii. Alturi de aceste clase pot aprea si altele, dar acestea sunt periferice. Pentru ai argumenta si ntari modelul, Marx construiete o istorie a modurilor de producie n care caut sa-i utilizeze modelul. Astfel apare o societate imaginar, comuna primitiv, n care nu exist proprietate asupra bunurilor de producie. Cercetarile antropologice nu au reuit nsa sa descopere n prezent nici o societate care s nu utilizeze proprietatea asupra mijloacelor de producie si nici nu a fost adus vreo dovad ca o astfel de societate ar fi existat vreodat. Dar Marx avea nevoie de acest construct fantezist pentru a ataca proprietatea ca element esenial al oricrei forme de organizare a vietii sociale. Daca ar fi existat vreodat aa atunci o astfel de societate sa existe din nou. Proprietatea ar putea aprea atunci ca un furt. Iar factorul care ar fi condus la aceast schimbare ar fi fost inovaia tehnologica, adic dezvoltarea mijloacelor de producie. Ea a condus la depirea sadisfacerii nevoilor elementare, ceea ce a permis apariia unor bunuri care puteau fi trecute prin furt n proprietatea unor indivizi. Deci societatea e vizualizata de Marx ca fiind format din doua clase cu interese opuse. O clasa de exploatatori si una de exploatai, care se afla n conflict fundamental. Iar sursa rului o constituie proprietatea. Dar ncercarea sa de a prezenta un model credibil al societailor istorice ca fiind formate n special din exploatai si exploatatori eueaza de asemenea. Sclavii si proprietarii de sclavi nu au reprezentat dect o parte redus a populaiei n antichitate, insignifiant n majoritatea timpului si societailor, cu excepia unor scurte perioade n Grecia si Roma antic. n feudalism exist o clasa suplimentar fata de feudali si tranii liberi i de meseriai.
8

Nicolae Ivanciu, Istoria Doctrinelor Economice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1964, pag. 157-158

Dar i clerul reprezenta o categorie social important care ramne n afara explicaiei marxiste, nefiind nici nobili, nici aservii. Realitatea era cu totul diferita faa de modul n care simplul model marxist de sistematizare a istoriei ncerca sa o prezinte. Cel mai mult se apropie de realitate Marx n descrierea capitalismului, ca fiind format din capitaliti si din muncitori.9

8.

Marfa i banii

Avuiia societaii in care domnete modul de producie capitalist se prezint ca o uria ingrmadire de mrfuri iar marfa luata separat ca form elementar a avuiei. Orice lucru util trebuie privit sub dublul aspect al calitaii si cantitaii. Utilitatea unui lucru este acela care face din el o valoare de intrebuinare, iar insui corpul mrfi de intrebuinare este o valoare de intrebuinare. 10Cand se cerceteaza valoriile de intrebuinare se presupune intodeauna determinarea lor cantitativa ca: o duzin de ceasuri, un cot de pnz, o ton de fier, etc. O valoare de intrebuinare, un bun, nu are valoare decat dac pentru el se afl concretizata sau materializat munca omeneasc abstract. Cum se msoar mrimea valorii sale??Prin cantitate de substan creatoare de valoare pe care o contine, adica munca. Cantiatea de munc se msoar la rndul ei prin durata ei iar timpul de munc ii are msura in anumite fraciuni de timp cum sunt ora, ziua. Cantiatea de munca socialmente necesar sau timpului de munc socialmente necesar pentru producia unei valori de intrebuinare este acela care determin marimea valorii sale. Mrfurile care conin cantiti egale de munc sau pot fi produse in acelai timp de munca au deci aceiai mrime a valorii. Mrimea valorii unei mrfuri rmne constant dac timpul de munc pentru produsul ei ar fi constant, dar aceasta din urm se schimb odat cu schimbarea n fora productiv a muncii. Fora productiv a munci este determinat de imprejurri variate precum i de condiii naturale. Mrimea valorii unei mrfi variaz direct proporional cu cantitatea i invers proporional cu fora productiv a unei munci care se realizeaz in ea. Omul care, prin produsul su, ii sadisface propria nevoie creaza valoare de intrebuinare dar nu i marfa.11 8.1. Dublul caracter al munci concretizat n marfuri La inceput ne-a aprut ca avnd un dublu caracter acela de valoare de intrebuinare i de valoare de schimb. In producia sa, omul nu poate sa procedeze aa cum procedeaz natura insai, adica sa schimbe numai formele materiilor, munca nu este deci singurul izvor al valorilor de intrebuinare pe care le produce, adica al avuiei materilor. S trecem acum de la marfa considerat obiect de intrebuinare la marf valoare. Valoarea mrfi reprezinta munca omeneasc propriu-zis cheltuit de munc omeneasc in general. Munca medie simpl ii schimb caracterul dup diferite ari i epoci, ea este insai determinat intr-o societate. Munca mai complexa este considerat doar ca munc simpla potent sau mai bine zis inmultit.12 8.2. Forma sau valoarea de schimb Au caracter dublu da nu apar ca mrfuri sau nu posed form de mrfuri decat in masura in care au forma dubla: form natural i form valoare.
9

10

http://www.contabilizat.ro/cursuri_de_perfectionare~categoria-economie_generala~nume-doctrine_economice.html Karl Marx, Capitalul, Editura Politica, Bucuresti, 1960, pag. 75 11 Karl Marx, Capitalul, Editura Politica, Bucuresti, 1960, pag. 78-80 12 Karl Marx, Capitalul, Editura Politica, Bucuresti, 1960, pag. 80-84

Raportul de valoare cel mai simplu este in mod evident raportul valoare dintre o marf i o singura alta marf de spe diferit, oricare ar fi ea .Raportul de valoare dintre dou mrfuri ne d deci cea mai simpl expresie de valoare a unei mrfi. A.Forma valoare simpl, singulara sau acccidental X marfa A=y marfa B X marf A valoreaz ct Y marf B ( 20 coi pnz = 1 hain , sau 20 coi pnz valorez ct o hain ). B.Formula valoare total sau dezvoltat Z marf A = u marf B sau = u marf C sau = W marf D sau = x marf E sau = etc ( 20 de coi de pnz = 1 hain sau = 10 pfunzi de ceai sau = 40 pfunzi de cafea sau = 1 cuarter de gru sau = 2 unci de aur = sau ton de fier sau = etc)13

C.Formula valoare general 1 hain 10 pfunzi ceai 40 pfunzi cafea 1 cuarte gru 2 unci aur ton fier X marf A Etc Marf D.Forma bani 20 coi de pnz 1 hain 10 pfunzi de ceai 40 pfunzi de cafea 1 cuarter de gru ton de fier X marf A
14

= = = = = = = =

20 coi pnz

= = = = = = =

2 unci aur

13

Karl Marx, Capitalul, Editura Politica, Bucuresti, 1960, pag. 88-101 Karl Marx, Capitalul, Editura Politica, Bucuresti, 1960, pag. 103-107

14

9.

Bani sau circulaia mrfurilor

9.1. Msur a valorilor Reprezint valoriile mrfurilor ca marimi omonime, egale din punct de vedere calitativ i compatibile din punct de vedere cantitativ, funcioneaz ca msura general a valorilor i prin aceast funcie a sa, marfa echivalent specific devine bani. Bani ca masur a valorii sunt o form de manifestare necesar a masurri imanente a mrfurilor, adica a timpului de munc. Valorile mrfurilor sunt transformate in cantitai imaginare de aur de diferite mrimi, in mrimi omonime, in mrimi de aur. Aa se nate necesitatea tehnica de a le raporta la o cantitate de aur fixat ca o unitate de masur, transformndu-se in etalon. Inainte de a deveni bani, aurul, argintul, poseda deaja asemenea etaloane in msurile lor de greutate ca metale, din aceast cauz in orice circulaie metalic denumirile existente ale etalonului de greutai constituie i primele denumiri ale etalonului banilor sau ale etalonului preurilor. Schimbarea in valoarea aurului nu afecteaza nici functia sa de msurare a valorii i in acelai timp las neschimbate el caeteris paribus (celelalte imprejurri rmnnd neschimbate) Denumirile monetare ale greutatilor de metal se separ incet-incet de denumirile lor iniiale ca greutati si din punct de vedere istoric sunt urmatoarele: 1. Introducerea de moned strain 2. Livra denumirea monetar pentru o livr adevarat de argint 3. Falsificarea banilor15 Preul este denumirea monetara a muncii materializate in marf. Echivalenta marfi o constituie expresia de valoare relativa a unei marfi care este intodeauna expresia echivalenta a doua marfuri. Expresia raportului ei de schimb cu bani este in mod necesar expresia marimii valori ei. Forma Pretului nu contine posibilitatea dezacordului cantitativ cantitativ dintre marimiea valorii si pret,adica dintre marimea valorii si propria ei expresie in bani;ea poate sa contina o contradictie calitativa astfel ca pretul inceteaza cu totul sa fie expresie valorica cu toate ca banii nu sunt decat forma valoare a marfurilor. Pe de alta parte si forma pret imaginara,da de exemplu pretul pamantului necultivat ,care nu are valoare pt ca in el nu se afla materializata munca omeneasca ,poate ascunde u raport de valoare real sau unu derivat din asemenea raport real: -Metamorfoza banilor -Circulatia banilor -Moneda.Semnul valorii16 9.2. Mijloc de circulaie 9.2.1. Metmorfoza mrfurilor

Am vazut ca procesul de schimb al marfurilor cuprinde raporturi care se contrazic si in care se exlud unul pe celalalt.Dezavantajele marfurilor nu face sa dispara aceste contradictii,
15 16

Karl Marx, Capitalul, Editura Politica, Bucuresti, 1960, pag. 128-133 Karl Marx, Capitalul, Editura Politica, Bucuresti, 1960, pag. 135-136

creaza insa forma in care se pot misca ele. In masura in care procesul de schimb transfera marfurile din mana in care sunt nonvalori in mana in care sunt valori de intrebuintare ,el nu este un schimb de substante sociale.Odata ajunsa la locul in care serveste ca valoare de intrebuintare marfa cade din sfera deschimbului de marfuri in sfera consumatiei.Trebuie sa cercetam deci intregul proces din punct de vedere al formei,adica numai schimbarea fomei sau metamorfoza marfurilor,metamorfoza care mijloceste schimbul social de substante. Procesul de schimb al marfii se efectueaza deci in doua metamorfoze opuse si complimentare transformarea ei din bani in marfa .Momentele metamorfozei marfii sunt in acelaasi timp acte comerciale ale posesorului marfii : vanzarea ,schimbul marfii contra bani si cumpararea ,schimbul banilor contra marfa,iar unitatea ambelor acte : a vinde pentru a cumpara.17 Din punctul sau de vedere, intregul proces nu face decat sa mijloceasca schimbul produsului muncii sale cu produsul muncii altuia,adica schimbul de produse.Procesul de schimb al marfii se efectueaza deci in urmatoarele succesiuni:18 Marf Bani Marf M B M

M B : Prima metamorfoz este vnzarea. Transformarea valorii mrfii din trupul ei material n bani este salto mortale al mrfii. Aceast prim metamorfoz este de fapt realizarea mrfii din punctul de vedere al vnztorului. Pentru el marfa reprezint aa cum am artat doar valoare i anume o putere de cumprare oarecare cu care el poate s-i procure utilitile pe care nu le deine, dar de care are neaprat nevoie. Dar, pentru ca marfa s se vnd, s se realizeze pentru vnztor ca valoare, este absolut necesar ca ea s reprezinte o utilitate real, adic s fie capabil a satisface nevoile cumprtorului. Deci, pentru a-i realiza valoarea, productorul-vnztor trebuie s-o ncorporeze ntr-o utilitate real. Dac marfa lui nu se dovedete n nici un fel util, metamorfoza marf-bani nu poate avea loc, pentru c nimeni nu va fi interesat s-o cumpere. Prin urmare, utilitatea este purttorul material al valorii, cu toate c nu este i substana ei. Dei interesele vnztorului sunt opuse i le exclud pe cele ale cumprtorului, nu se pot realiza dect mpreun i o dat cu ele.19 B - M : A doua metamorfoz a schimbului este cumprarea. Vnztorul mrfii A cumpr cu banii obinui marfa B, care pentru el reprezint o utilitate i pe care nu i-o poate produce singur. El folosete, astfel, banii doar ca mijloc de cump rare a unor utiliti necesare, diferite de cele produse de el i care, din punctul su de vedere, nu aveau alt utilitate dect pe aceea de a-i mijloci obinerea, prin intermediul schimbului i cu ajutorul banilor ctigai din vnzare, bunurilor destinate acoperirii nevoilor proprii. Deci, pentru vnztor, marfa alienat este doar valoare, adic o putere de cumprare, un mijloc de procurare a altor utilit i diferite de cele produse prin propria-i activitate. Pentru el, prima metamorfoz a mrfii M B reprezint nceputul celei de a doua metamorfoze a celeilalte mrfi B, pe care intenioneaz s o cumpere. Metamorfoza B M reprezint pentru vnztorul mrfii A punctul final, terminus, al celor dou metamorfoze opuse, vnzarea i cumprarea. Prin intermediul lor el a reuit, n fapt, s schimbe prin mijlocirea banilor o anumit cantitate din marfa A (pe care o producea singur i o avea din abunden) pe o alt cantitate din marfa B (determinat de raportul de
17 18 19

Karl Marx, Capitalul, Editura Politica, Bucuresti, 1960, pag. 137-139 Karl Marx, Capitalul, Editura Politica, Bucuresti, 1960, pag. 139 Gheorghe Popescu, Evolutia Gandirii Eeconomice, Editura Academiei Romane, Cluj Napoca, 2004, pag. 375

10

schimb al celor dou mrfuri) pe care nu i-o putea produce, dar de care avea neap rat nevoie.20 9.2.2. Circulaia banilor Se prezinta ca o repetare continua si monotona a aceluiasi proces.Marfa se afla totdeauna de partea vanzatorului iar bani de partea cumparatorului, ca mijloc de cumparare.Ei functioneaza ca mijloc de cumparare prin faptul ca realizeaza pretul marfii. Continuitatea miscari trece astfel cu totul de partea banilor si aceiasi miscare ,care in ceea ce priveste marfa include doua procese opuse,include ,ca miscare proprie a banilor mereu acelasi proces :ei isi schimba mereu locul cu alta marfa.De aceea reiese ca rezultatul circulatiei marfurilor ,adica inlocuirea unei marfi prin alta marfa ,nu se datoreaza schimbarii proprilor forme .ci functia banilor ca mijloc de circulatie. E drept ca in cazul acesta schimbarea in masa mijloacelor de circulatie provine chiar banii insisi, dar nu din functia banilor ca mijloc de circulatie ci din functia lor ca masura a valorii.Pretul marfurilor variaza in mod invers proportional cu valoarea banilor si in al doilea rand,masa mijloacelor de circulatie variaza in mod direct proportional cu pretul marfurilor.21 9.2.3. Moneda. Semnul valorii Cantiatea de aur care se exprima in pretul.adica in denumirea monetara a mrafurilor,trebuie sa intalneasca pe aceasta in circulatie sub forma unei piese de aur avand aceiasi denumire sub forma de monede. Existenta ca moneda a aurului se separa completamente de substanta valorii sale.In locul lui pot deci sa functioneze ca moneda lucruri relativ lipsite de valoare ca de exemplu: biletele de hartie.In fisele metalice care servesc ca bani caracterul pur simbolic mai este inca oarecum disimulat.In bani de hartie el devine evident.Vedem aici asadar :ce nest que le premier pas qui coute[ numai primul pas este greu]. Nu este vorba aici decat de banii de hartie omisi de stat si avand curs fortat.Ei iau fiinta direct din circulatia metalica. Bani de hartie propriu-zisi rezulta din functia banilor ca mijloc de circulatie,banii de credit isi au radacina lor naturala in functia banilor ca mijloc de plata.22

10.

Bani

Marfa care functioneaza ca masura a valorii si deci in mod material sau prin reprezentant,ca mijloc de circulatie,este banul.Aurul (respectiv argintul) este deci bani.El functioneaza ca bani pe de-o parte ,acolo unde trebuie sa apara materialitatea sa aurie(respectiv argintie) ,deci ca marfa bani,adica nici in mod doar ideal,cum e cazul cand functioneaza ca masura a valorii si nici acolo unde poate fi reprezenat ,cum se intampla cand functioneaza ca mijloc de circulatie ; pe de alta parte ,acolo unde functia sa indiferent daca si-o indeplineste in propria persoana sau pri reprezentant,il fixeaza ca singura inchipuire de valoare sau ca singura existenta adecvata a valorii de schimb in fata tuturor celorlalte marfuri luate ca simple valori de intrebuintare23

20 21 22 23

Gheorghe Popescu, Evolutia Gandirii Eeconomice, Editura Academiei Romane, Cluj Napoca, 2004, pag. 376 Karl Marx, Capitalul, Editura Politica, Bucuresti, 1960, pag. 147-149 Karl Marx, Capitalul, Editura Politica, Bucuresti, 1960, pag. 156-158 Karl Marx, Capitalul, Editura Politica, Bucuresti, 1960, pag. 161

11

10.1.1. Tezaurizarea Miscarea continua a celor doua metamorfoze opuse ale marfurilor adica alterarea neincetata a vanzatorilor si a cumparatorilor,apare in circulatia neintrerupta a banilor,adica in functia loe de perpetumm imobile ai circulatiei.Banii sunt imobilizati ,sau se transforma cum spune Boisquillebert, din mueble in immueble[ din mobil in imobil], din moneda in bani in momentul in care seria metamorfozelor este intrerupta si vanzarea nu este completa printr-o cumparare subsecventa. Banii se pietrifica astfel si devin tezaur ,iar vanzatorul de marfa devine tezaurizator.24 Tezaurizarea ndeplinete funcie specific n economia de schimb. a. Ca urmare a oscilaiilor circulaiei mrfurilor (ca volum, preuri, vitez), masa banilor aflai n circulaie crete sau scade nencetat. Ea trebuie s se contracte sau s se dilate. Uneori banii trebuie s fie atrai n calitate de moned, alteori moneda trebuie s fie respins n calitate de bani. Pentru ca masa de bani s corespund nevoilor circulaiei apreciaz Marx cantitatea de aur sau de argint aflat ntr-o ar trebuie s fie mai mare dect cantitatea care ndeplinete funcia de moned. Prin urmare, tezaurul are, n primul rnd, rolul de aasigura garantarea banilor aflai n circulaie. b. Pe de alt parte, tezaurul chiar de dimensiuni egale cu nevoile de bani ale circulaiei mrfurilor are rolul de a regla continuu masa monetar din economie. Astfel, rezervoarele tezaurului servesc concomitent drept canale de scurgere i de alimentare pentru banii aflai n circulaie. Dac banii sunt insuficieni circulaiei, lingourile tezaurizate se transform n bani. Dac banii din circulaie sunt prea abundeni, moneda se transform n lingouri i se tezaurizeaz. Funcia de tezaurizare o pot ndeplini numai banii din metale pre ioase, nu semnele bneti din metale inferioare sau bancnotele din hrtie.25 10.1.2. Mijloc de plat In forma nemijlocita de circulatie a marfurilor pe care am cercetat-o pana acum , aceiasi marime de valoare exista totdeauna de doua ori: marfa la unul din poli si bani la polul pous.Unul din posesorii de marfuri vinde marfa existenta,celalalt cumpara ca simplu reprezentant de bani viitor.El o cumpara deci inainte de a o plati.Vanzatorul devine creditor iar cumparatorul debitor.Intrucat metamorfoza marfii adica dezvoltarea formei valoare a marfii se modifica aici,banii obtin si ei alta functie.Ei devin mijloc de plata. Mijlocul de plata intra in circulatie ,dar abia dupa ce marfa a iesit din ea.Banii nu mai mijlocesc procesul. Banii de credit isi au originea directa in functa banilor ca mijloc de plata ,prin faptul ca titlurile de creante pentru marfurile vandute circula,la randul lor ,pentru a transfera altor persoane creantele. Din legea asupra vitezei a mijloacelor de plata rezulta ca pentru toate platile periodice ,oricare ar fi sursa,masa necesara a mijloacelor de plata sta in raport direct cu lungimea termenelor de plata26 Dar fora de munc este o marf special, iar determinarea valorii ei are, pe lng elementele economice, i altele, sociale i morale. Aadar, valoarea forei de munc este determinat de valoarea mijloacelor de subzisten necesare producerii i reproducerii normale a ei, n condiiile concret istorice de loc i timp. Dac, de exemplu, valoarea mrfurilor necesare zilnic pentru reproducerea forei de munc = A, a celor necesare sptmnal = B, a celor necesare trimestrial = C etc., valoarea total zilnic a acestor mrfuri (Z) se poate calcula astfel:
24 25 26

Karl Marx, Capitalul, Editura Politica, Bucuresti, 1960, pag. 162 Gheorghe Popescu, Evolutia Gandirii Eeconomice, Editura Academiei Romane, Cluj Napoca, 2004, pag. 379 Karl Marx, Capitalul, Editura Politica, Bucuresti, 1960, pag. 166-171

12

378 M = Pm + Ps - (Pcr + Nr) V Pm- Suma preurilor mrfurilor ce urmeaz s fie realizate; Ps - Plile scadente; Pcr - Suma plilor care se compenseaz reciproc; Nr - Numrul de rotaii n care aceeai unitate bneasc funcioneaz alternativ, ca mijloc de circulaie i ca mijloc de plat27 10.1.3. Banii universali In comertul mondial,marfurile isi desfasoara activitatea in mod universal.Intruchiparea independenta a valorii lor li se contrapune, asadar ,aici sub forma de bani universali. In sfera circulatiei interne numai o singura marfa poate servi ca masura a valorii si deci ca bani.Pe piata mondiala exista o dubla masura a valorii ,aurul si argintul. Banii universali functioneaza ca mijloc de plata universala, ca mijloc de cumparare universal si ca materializare sociala absoluta a avutiei in general. Ceea ce predomina este functia ca mijloc de plata pentru echilibrarea balantelor internationale,de aici si lozinca mercantilista : balanta comerciala28 Materializarea sociala absoluta a avutiei se mai serveste ca transformarea avutiei dintr-o tara in alta ,si unde aceasta transformare nu poate fi efectuata in forma de marfa,din cauza conjuncturii pietei ,fie din cauza scopului insusi care se urmareste.Functiile tezaurelor isi au,asadar originea in parte in functia banilor ca mijloc de plata intern,in parte in functiua lor de bani universali.In aceasta din urma rol este intodeauna nevoie de marfa - bani efectiva,adica de aur si argint real , din care James Steuart caracterizeaza aurul si argintul in mod expres ca money of the world[ bani universali] spre deosebire de loctitorii lor ,doar locali.29

11.

Transformarea banilor n capital

11.1. Forma general a capitalului Circulatia marfurilor este punctul de plecare al capitalismului.Productia marfuri si circulatia dezvoltata a marfurilor,comert,premise isorice in care ia nastere capitalul. Banii sunt ultimul produs al circulatie marfurilor si este prima forma de manifestare al capitalului.Bani in foma de bani si banii in forma de capital nu se deosebesc ,in primul rand,decat prin formenel lor diferite de circulatie.Forma nimijlocita este M B M ,transformarea marfii in bani si retransformarea lor in marfa,adica a vinde pentru a cumpara30 Banii-marf apar i funcioneaz, ndeplinesc cele cinci funcii cunoscute, n forma nemijlocit a circulaiei simple a mrfurilor: M B M

27 28

Gheorghe Popescu, Evolutia Gandirii Eeconomice, Editura Academiei Romane, Cluj Napoca, 2004, pag. 383 Karl Marx, Capitalul, Editura Politica, Bucuresti, 1960, pag. 173-174 29 Karl Marx, Capitalul, Editura Politica, Bucuresti, 1960, pag. 175 30 Karl Marx, Capitalul, Editura Politica, Bucuresti, 1960, pag. 177

13

Banii-capital apar i funcioneaz ntr-un circuit specific diferit, dezvoltat pe o anumit treapt a evoluiei economiei de schimb.31 B M B 11.2. Contradiciile formulei generale Forma de circulatie in care banii se transforma in capital contrazice toate legiile sxpuse mai inainte cu privire la natura marfii,a valorii ,a banilor si a circulatiei insisi.Ceea ce o deosebeste de ciruclatia simpla a marfurilor este succesiunea inversa a acelorasi doua procese opuse ,vanzarea si cumpararea. Prin inversarea succesiuni nu am trecut deci dincolo de sfera circulatiei simple de marfuri,dimpotriva ,prin natura ei, permite valorificarea valorilor ce intra in ea si deci formarea de plusvaloare.32 Reprezentantii consecventi ai iluziei ca plusvaloarea rezulta dintr-un adaos nominal la preturile marfurilor,sau dintru-un privilegiu al vanzatorului de a vinde marfa mai scump ,presupunem,asadar,existenta unei clase care nu face altceva decat sa cumpere fara sa vanda ,care deci nu face altceva decat sa consume fara sa produca .Banii cu care o asemenea clasa cumpara neincetat tebuie sa-i vina incontinuu chiar de la posesorii de marfuri si anume fara schimb ,in mod gratuit ,pe baza indiferent a coaror titluri de drept sau de forta. In capitalul comercial propriu-zis .forma B M B ,a cumpara pentru a vinde mai scump apare in modul cel mai pur.Pe de alta parte, intreaga miscare a sa se efectueaza in interiorul sferrei de circulatie.In acest sens Franklin spune: Razboiul este jaf ,iar cometul inselaciune .Pentru a explica valorificare capitalului comercial astfel decat pri simpla inselare a producatorilor de marfuri,este nevoie de o serie lunga de termieni intermediari,care lipseste deocamdata cu totul,aici singura noastra premisa formeaza circulatia de marfuri si elementele ei simple.Ceea ce am spus in capitalul comercial se aplica intr-o oarecare masura in capitalul camatoresc.33 11.3. Cumprarea i vnzarea forei de munc Modificare valorii banilor care urmeaza a se transforma in capital nu poate sa aiba loc chiar asupra acestor bani,caci ca mijloc de cumparare si ca mijloc de plata,ei nu fac decat sa realizeze pretul marfii pe care o cumpara sau o platesc. Modificare nu poate sa provina decat prin valoarea de intrebuintare ca atare a marfii,adica din consumarea ei.Pentru a scoate valoarea din consumul unei marfi,posesorul nostru de bani ar trebui sa fie atat de norocos incat sa descopere in interiorul sferei de ciruclatie ,pe piata,o marfa a carei valoare de intrebuintare sa aiba insusirea specifica de a fi sursa de valoare,a carei consmare efectiva sa constituie asadar , materializarea de munca ,deci creatoare de valoare.Posesorul de bani gaseste aseameanea marfa specifica capacitata de munca sau forta de munca. Sub forta de munca sau capacitatea de munca intelegem totalitatea apritudinilor fizice si intelectuale care exista in organismul,in personalitatea vie a omului si pe care el le pune in functiune atunci cand produce valori de intrebuintare de un fel oarecare. Valoare fortei de munca se reduce la valoarea unei cantitati determinate de mijloace de subzistenta .Din aceasta cauza ,ea variaza odata cu valoarea acestor mijloace de subzistenta,adica odata cu marimea timpului de munca necesar pentru producerea lor. Procesul de consumare a fortei de munca este totodata procesul de productie a marfi si a plusvalorii.34

31 32

Gheorghe Popescu, Evolutia Gandirii Eeconomice, Editura Academiei Romane, Cluj Napoca, 2004, pag. 380 Karl Marx, Capitalul, Editura Politica, Bucuresti, 1960, pag. 185-186 33 Karl Marx, Capitalul, Editura Politica, Bucuresti, 1960, pag. 193 34 Karl Marx, Capitalul, Editura Politica, Bucuresti, 1960, pag. 195-204

14

Dac, de exemplu, valoarea mrfurilor necesare zilnic pentru reproducerea forei de munc = A, a celor necesare sptmnal = B, a celor necesare trimestrial = C etc., valoarea total zilnic a acestor mrfuri (Z) se poate calcula astfel: Z = 365A+ 52B + 4C +etc / 365 35 Sfera de circulatie sau a schimbului de marfuri ,in limtele careia se efectueaza cumpararea si vanzarea forte de munca este un adevarat rai al drepturilos inascute ale omului.Ceea ce domneste aici exclusiv este : libertatea,egalitate ,proprietatea si Betham. Libertatea ,caci cumparatorul si vanzatorul unei marfi ,de pilda ai fortei de munca nu sunt determinati decat de vointa lor libera. Contractul este rezultatul final ,in care vointele lor isi dau o expresie juridica comuna. Egalitate,caci ei se raporteaza unul la altul numai in calitate de marfuri si schimba echivalent contra echivalent. Proprietatea, caci fiecare dispune numai de ceea ce este al lui. Benthom,caci fiecare din amando se intereseaza numai de sine insasi.Singura putere care impune contractul si in raportu reciproc este acela a egoismului lor, a avantajului lor, a intereselor private.36 11.4. Capitalul constant i capitalul variabil Procesul de munc al muncitorului creator de mrfuri are dublu caracter: 1.Munca Concreta: Adic folosete mijloace de producie specifice, depune efort ndreptat n direcia i cu scopul obinerii unor valori de ntrebuinare bine determinate i distincte. n calitatea ei de munc concret, munca muncitorului conserv valoarea mijloacelor de producie consumate i o transmite valorilor de ntrebuinare n care se materializeaz. n felul acesta, forma veche a valorii de ntrebuin are dispare, dar numai pentru a apare ntr-o nou form a valorii de ntrebuinare, adic atunci cnd o valoare de ntrebuinare este consumat n chip util pentru a se produce o valoare de ntrebuin are nou, timpul de munc necesar pentru producerea valorii de ntrebuin are consumate formeaz o parte din timpul de munc necesar pentru producerea valorii de ntrebuinare noi, c este deci un timp de munc ce se transmite de la mijlocul de producie consumat la noul produs Prin urmare, muncitorul adaug valoare nou ntr-o cantitate direct proporional cu durata timpului su de munc.37 Ca munc concret, munca muncitorului va crea o valoare de ntrebuin are direct proporional cu productivitatea muncii. Dar, dac productivitatea se va modifica ntr-un sens sau altul, mrimea valorii nou create i adugate cantitii totale de produse, n acelai interval, va rmne nemodificat. a. Mijloacele de munc (mainile, utilajele, cldirile, cile de transport, depozitele, magaziile etc.). Acestea particip n ntregime la fiecare proces de producie, dar i pierd prin uzur treptat i parial valoarea de ntrebuinare. n msura i proporia n care i pierd valoarea de ntrebuinare, n aceeai proporie i msur ele transmit valoarea lor asupra mrfurilor fabricate. De exemplu, dac valoarea unui mijloc de munc este de 400$ i el particip la 20 procese identice, va pierde de fiecare dat 1/20 din valoarea lui de ntrebuinare i va transmite asupra bunurilor 1/20 din valoarea sa, nici mai mult, nici mai puin. El intr n ntregime n procesul de
38

35 36

Gheorghe Popescu, Evolutia Gandirii Eeconomice, Editura Academiei Romane, Cluj Napoca, 2004, pag. 383 Karl Marx, Capitalul, Editura Politica, Bucuresti, 1960, pag. 204 37 Gheorghe Popescu, Evolutia Gandirii Eeconomice, Editura Academiei Romane, Cluj Napoca, 2004, pag. 388 38 Gheorghe Popescu, Evolutia Gandirii Eeconomice, Editura Academiei Romane, Cluj Napoca, 2004, pag. 389

15

munc, dar numai parial n procesul de valorificare1 sau intr n acelai proces de producie n ntregime ca element al procesului de munc i numai parial ca element al formrii valorii . b. Obiectele muncii (materiile prime, materialele, combustibilii, apa, energia etc.). Acestea particip la fiecare proces de producie n ntregime, se consum integral ca valori de ntrebuinare i i transmit dintr-o dat ntreaga valoare asupra mrfurilor fabricate. De exemplu, dac un proces de producie consum ca valori de ntrebuinare obiecte ale muncii de 200$, valoarea lor va fi integral transmis, dintr-o dat, asupra mrfurilor create (indiferent dac ele apar sau nu integral, sau parial, n corpul noilor produse). Ele intr astfel n ntregime n procesul de munc i integral n procesul de valorificare. 2. Munca Abstracta: Muncitorul adaug o anumit mrime-valoare nu pentru c munca lui are un coninut util special, ci adaug valoare nou. Prin urmare, n calitatea ei de munc abstract (simpl cheltuire cantitativ de efort fizic i intelectual) munca muncitorului creeaz valoare nou, care se adaug valorii mijloacelor de producie consumate productiv. Dac n 4 ore de munc, muncitorul nostru consum productiv 300$ mijloace de producie, el realizeaz n acelai timp i prin acelai unic proces:39 a. Conservarea i transmiterea valorii mijloacelor de producie consumate (300$) asupra mrfurilor create. Aceasta are loc prin dispariia vechii lor valori lor de ntrebuinare i materializarea ei n valoarea de ntrebuinare a noilor produse. Aici munca muncitorului este concret, ndreptat spre un scop anumit. b. Adugarea unei valori noi de 50$, echivalentul muncii muncitorului absorbit de procesul consumrii productive celor 300$ mijloace de producie, n cele 4 ore de munc . Aici munca muncitorului este abstract, contnd doar ca un consum neutru, cantitativ i n timp, de efort fizic i intelectual Valoarea nou creat de muncitor (Y) va fi format din dou componente: - salariul (V) care revine muncitorului; - plusvaloarea (P) care revine capitalistului Y=V+P
40

a. Capital constant (C). Acea parte a capitalului care se transform n mijloace de producie, adic n materii prime, materiale auxiliare i mijloace de munc, nu-i schimb valoarea n procesul de producie. De aceea o numesc partea constant a capitalului, sau mai pe scurt: capital constant b. Capital variabil (V). Acea parte a capitalului care se transform n for de munc i schimb valoarea n procesul de producie. Ea reproduce propriul ei echivalent i n afar de aceasta, un excedent, plusvaloarea, care la rndul ei poate s varieze, s fie mai mic sau mai mare. Dintr-o mrime constant, aceast parte a capitalului se transform continuu ntr-una variabil. De aceea o numesc partea variabil a capitalului, sau mai pe scurt: capital variabil K=C+V

39 40

Gheorghe Popescu, Evolutia Gandirii Eeconomice, Editura Academiei Romane, Cluj Napoca, 2004, pag. 390 Gheorghe Popescu, Evolutia Gandirii Eeconomice, Editura Academiei Romane, Cluj Napoca, 2004, pag. 391

16

11.5. Plusvaloarea absolut, relativ si suplimentar In goana lor dup o mas ct mai mare de plusvaloare capitalitii urmresc sporirea gradului de exploatare a for ei de munc. Pentru aceasta ei au la ndemn teoretic trei metode.41 A.Fie prelungirea duratei zilei de munc prin mpingerea n sus a limitei ei superioare, diminund timpul liber al muncitorului. P = 875$M (8,75 zile) 800$CT (8 zile) = 75$ (0,75 zile) p = 35$MU 32$CU = 75$P/25 buci = 3$/bucat (0,03 zile) B. Fie prin prelungirea timpului de supramunc , pe seama scderii timpului de munc necesar, n condiiile meninerii nemodificate a duratei zilei de munc. Dac creterea productivitii este suficient de rapid, sporirea gradului de exploatare se poate realiza chiar prin reducerea absolut a duratei zilei de munc: p-4Ts/4Tn*100 100% la p-4Ts/2Tn*100 200% C. Valoarea mrfurilor este invers proporional cu fora productiv a muncii: M = (C + V) + = (C + V) + ( M + S) = CT + ( M + S) 42

12.

Procesul de acumulare al capitalului

Cumprarea de pe pia, cu bani, de ctre ntreprinztorul capitalist, a elementelor necesare produciei, adic a mijloacelor de producie i a forei de munc, reprezint primul stadiu (faz) al circuitului capitalului. Al doilea stadiu (faz), procesul de producie, presupune consumarea factorilor de producie i obinerea unei mrfi de o valoare mai mare dect valoarea elementelor ei componente. Valoarea mrfurilor obinute este format din valoarea capitalului avansat i plusvaloare. n stadiul al treilea, mrfurile trebuie vndute, transformate din forma marf n forma bani. Banii obinui, mai muli dect cei avansai iniial, devenii ei nii capital, trebuie transformai din nou ntr-un capital mai mare, i aceasta se repet mereu. Parcurgerea o singur dat a celor trei stadii (faze) succesive o numim rotaie sau circuit. Acest circuit, care parcurge mereu aceleai faze succesive, formeaz circulaia capitalului43 Dar, prin desfurarea procesului de reproducie, are loc, pe de o parte, transformarea plusvalorii n capital, iar pe de alt parte i prin acelai proces, sporirea dimensiunilor sale, adic acumularea capitalului. Privit prin prisma dimensiunilor sale, a valorii mrfurilor produse n fiecare circuit (sau rota ie), procesul reproduciei sociale este de dou feluri: 1. Reproducie simpl. Valoarea mrfurilor obinute, n diferitele circuite succesive, este egal cu valoarea elementelor consumate la producerea lor. 2. Reproducie lrgit. Valoarea mrfurilor obinute, n fiecare circuit (rotaie) al capitalului, este mai mare dect valoarea elementelor componente consumate la producerea lor. Valoarea final va fi totdeauna mai mare dect cea avansat, coninnd i plusvaloarea creat de munca vie a muncitorului i adugat valorii mijloacelor de producie consumate i valorii produsului necesar. Plusvaloarea va reprezenta deci surplusul de valoare, peste costul produciei.

41

Gheorghe Popescu, Evolutia Gandirii Eeconomice, Editura Academiei Romane, Cluj Napoca, 2004, pag. 392Gheorghe Popescu, Evolutia Gandirii Eeconomice, Editura Academiei Romane, Cluj Napoca, 2004, pag. 396Gheorghe Popescu, Evolutia Gandirii Eeconomice, Editura Academiei Romane, Cluj Napoca, 2004, pag. 400

395
42

398
43

17

Produciei capitaliste i este caracteristic reproducia lrgit. Dac procesul de valorificare a capitalului nu s-ar mai produce, adic dac valoarea mrfurilor rezultate din producie n-ar fi mai mare dect cea a elementelor consumate la producerea lor, dac, deci, n ar conine plusvaloare, producia respectiv ar nceta s mai fie capitalist.44

13.

Salariul

13.1. Transformarea valorii,respectiv a pretulu fortei de munca in salariu La aparitia societatii burgheze salariul unui muncitor apare ca pret al muncii,ca o cantitate determinata de bani care se plateste in schimbul unei cantitati determinate de munca.Se vorbeste aici de valoarea munci si se considera expresia ei in bani ca pret necesar sau natural al ei.Se vorbeste aici pe de alta parte ,de preturile de piata ale muncii,adica de preturi osculand in juru pretului ei necesar. Miscarea reala a salariului prezinta fenomene care par sa dovedeasca ca ceea ce se plateste nu este valoarea fortei de munca ci valoare functiei ei, adica a muncii insasi. Aceste fenomene pot fi reduse la doua clase: Intai: schimbarea salariului odata cu schimbarea duratei zilei de munca.S-ar putea conchide la fel de bine ca ceea ce se plateste nu este valoare masini, ci a functionarii ei. Al doilea: deosebirile individuale de salarii ale diferitiol muncitori care indeplinesc aceleasi funcitii.Deosebirile acestea individuale se regasesc, dar fara sa constituie prilej de iluzie si in sistemul sclaviei, in care se vindea insasi forta de munca in mod deschis si fara ascunzisuri.45 13.2. Salariul pe unitatea de timp

Salariul imbraca, la randul sau ,forme foarte ariate,o imprejurare ce nu poate fi cunoscuta din tratatele economice,care ,in interesul lor brutal pentru latura materiale,neglijeaza orice deosebire de forma. Vanzarea fortei de munca nu se face intodeauna pentru perioade de timp determinate.Forma transformata in care se exprima mod direct valoarea pe o zi ,pe o saptamana,etc a fortei de munca este deci si forma <<salariul pe unitatea de timp>> Deosebirea dintre valoare de schimb a vortei de munca si masa de mijloace de subzistenta i care se transforma aceasta valoare apare acum ca deosebire intre salariul nominal si salariul real.Suma de bani pentru munca pe care o depune un muncitor pe o zi sau pe o saptamana,etc, formeaza suma salariului sau nomina salariului sau in forma valorica. Este limpede inca ca in raport cu durata zilei de munca,deci in raportu cu cantitatea de munca furnizata zilnic de muncitor,acelasi salariu pe zi ,pe saptamana ,etc poate reprezenta un pret al muncii foarte diferit ,adica sume de bani foarte diferite pentru acesiasi cantitate de munca. Daca este data cantitatea munci care se efectueaza intr-o zi ,saptamana ,etc, salariul pe zi sau saptamanal depinde de pretul muncii care la randul sau,variaza fie odata cu valoarea fortei de munca ,fie odata cu devierile prtului ei de la valoarea ei.Daca dimpotriva ,este dat pretul muncii,salariul pe o zi, pe o saptamana depinde de cantitatea muncii care se efectueaza intr-o zi sau intr-o saptamana.46

44 45

Gheorghe Popescu, Evolutia Gandirii Eeconomice, Editura Academiei Romane, Cluj Napoca, 2004, pag. 401 Karl Marx, Capitalul, Editura Politica, Bucuresti, 1960, pag. 541-547 46 Karl Marx, Capitalul, Editura Politica, Bucuresti, 1960, pag. 548-550

18

13.3.

Salariul cu bucata

Salariul cu bucata nu este decat o forma modificata a salariului pe unitatea de timp , asa cum aceasta din urma nu este decat o forma modificata a valorii pretului fortei de munca. La prima vedere se pare ca la salariul cu bucata valoarea de intrebuintare vanduta de muncitor nu este punerea in functiune a forte sale de munca ,adica munca vie ,ci munca materializata in produs si ca pretul acestei munci nu este determinate, ca la salariul pe unitatea de timp prin raportul: valoare pe o zi a fortei de munca / zi de munca cu numar de ore dat prin capacitatea de a muncii a producatorului. Deosebirile de forma la plata salariului modifica nici esenta acestuia ,cu toate ca una din forme poate sa fie mai favorabila dezvltarii productiei capitaliste decat cealalta. Salariul cu bucata nu exprima in mod direct nici un raport de valoare. Pretul timpului de munca insusi este determinat de ecuatia: Valoare munci de o zi = valoare pe o zi a fortei de munca Calitate mai este controlata aici de insusi produsul,care trebuie sa fie de o calitate medie pentru ca pretul cu bucata sa fie platit in intregime.47

14.

Componente definitorii ale economiei Marxiste

14.1. Concepia lui Karl Marx despre sistemul categoriilor economiei de pia i legile obiective care guverneaz micarea acesteia. Economia de piata apare ca o imensa ingramadire de marfuri cea ce la determinat pe Marx sa considere ca intelegea anatomia(structura si fiziologia economiei de piata este conditionata de analiza marfii ca celula de baza) Functia economica de piata propune miscarea bunurilor materiale si a servicilor dar in spatele lucrurilor stau producatorii acestora iar raportul dintre marfuri ,respectiv dintre marfuri si bani stau relatiile dinre gandirile economice,ceea ce la determinat pe Marx sa considere ca obiectul propriu-zis al stiintei economice il constituie tocmai aceste realtii socialee numite si relatii de productie care nu sunt eterne si se modifica in descursul istoriei. In viziunea lui Marx categoria economica nu sunt eterne ci sunt produse istorice si trecatoare.Contributia lui Marx constra atat in indetificarea de noi categorii economice cat si de caracterul lor istoric si de legiile complexe ale categoriilor economice care redau aspectele de suprafaa si care la randul lor redau aspecte esentiale ale acestora. Categoriile economice analizate in operele lui Marx cele mai importante sunt: banii,valoarea,marfa,pretul ,capitalul si plusvaloarea. Teorii economice:ale valorii,capitalului si plusvalorii.48 14.2. Teoria valorii bazat pe munca i aciunea legii valori

Este bazata pe pe factorul obiectiv ,munca,este o descoperire a liberalismului ,economia politica,contributia lui Marx consta in dezvaluirea radacinilor sociale si a dimensiunilor istorice. Marfa este definita drept unitate contradictorie a valorii de intrebuintare si a valorii ei,care constituie cele doua proprietati.Proprietatiile sunt diferit perceptibile,caracteristica denumita fetisul marfurilor si al productiei de marfuri.
47 48

Karl Marx, Capitalul, Editura Politica, Bucuresti, 1960, pag. 550-558 Sultana Suta-Selejan, Doctrine si Curente in Gandirea Economica, Editura ALL, Bucuresti, 1992, pag. 135-136

19

Gama de marfuri care circula pe piata sa imbogatit in decursul timpului ,printre altele prin aparitia banilor (marfa speciala) rol social de a fi echivalent in general.Nivelul si miscarea preturilor pe piata au contunuat sa fie obiectul unor controverse teoretice. Analizat particularitatiile actiuni legii valorii in timpul si spatiu tinand seama de factorii care iau deciziele economice,pe aceasta baza sa ajuns la concluzia ca in capitalism pentru preturile marfurilor nu oscileaza direct in jurul valorii ci in jurul formei transformate a acestuia reglari spontane a economiei de piata.49 14.3. Teoria lui Karl Marx despre capital i rolul lui n economia modern de pia Aprofundeaza analiza istorica si natura sociala a capitalului punand in discutie noi aspecte si dezvaluie noi relatii. Notiunea de capital este o relatie de productie intr-un raport determinat de doua clase sociale care au roluri diferite in desfasuarea activitatilor economice,capitalisti,muncitorii si salariatii.Prin originea si natura lui capitalismul este o valoare acumulata folosita ca instrument de exercitare a puterii economice. Geneza capitalului, ca valoare, ce aduce un spor de valoare si face distinctie intre acumularea primitiva si moderna a capitalului. Acumularea primitiva ,apare la inceputul economiei moderne de piata cu ajutorul unor metode extra-economice ,burghezia si proletariatul(muncitorii) care sunt doua clase social diametral opuse. Acumularea capitalista consta in sporirea treptata a volumului capitalului pe calea concentrarii lui si a centralizarii lui.Karl Marx a insistat asupra rolului de comanda exercitat 50de capital si destinat lui in economia moderna,prezenta lui influentat puternic toate decizile economice. Ocupandu-se de structura capitalului la clasificat dupa mai multe criterii : dupa rol, dupa modul cum circula , dupa forma. Compoziia organic a capitalului, aceast categorie economic a fost folosit in elaborarea unui model de functionare pentru a putea explica interaciunea dintre mecanismul formrii preurilor si mecanismul repartiiei veniturilor nationale.

15.

Contribuia lui Marx n studiul economiei

Contributia lui Marx in studiul economiei: a) A adus tiinei economice notiunea de clase sociale. b) A adus tiinei economice analiza dinamic, mai ales in studiul structurilor institutionale. c) Dupa aparitia capitalismului ideiile clasice preivind ordinea sau legiile naturale nu au mai putut fi susinute. d) A generat si noi modalitati de cercetare economica, teoreticienii vor incerca s rspunda la probleme pe care pana atunci le-au ignorat: 1. Descoperirea si separarea legilor economice valabile pentru toate regimurile juridice si perioadele istorice 2. Cercetarea modalitatiilor de actiune individuala pentru toate a realiza noi structuri mai ales in domeniul raportarii veniturilor.

49 50

Sultana Suta-Selejan, Doctrine si Curente in Gandirea Economica, Editura ALL, Bucuresti, 1992, pag. 136-137 Sultana Suta-Selejan, Doctrine si Curente in Gandirea Economica, Editura ALL, Bucuresti, 1992, pag. 137-139

20

3. Cercetarea evolutiei in timp a structurilor economice.Dupa Marx punctul de vedere al istoriei este pregnant in economia politica.51

BIBLIOGRAFIE 1. Doina David, Doctrine Economice, Editura Dimitrie Cantemir, 2000


51

Doina David, Doctrine Economice, Editura Dimitrie Cantemir, 2000, pag. 34-35

21

2. Gheorghe Popescu, Evoluia Gandirii Economice, Editura Academiei Romane, Cluj Napoca, 2004 3. Karl Marx, Capitalul, Editura Politica, Bucuresti, 1960 4. Nicolae Ivanciu, Istoria Doctrinelor Economice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1964 5. Sultana Suta-Selejan, Doctrine si Curente in Gandirea Economica, Editura ALL, Bucuresti, 1992

INTERNET: http://www.contabilizat.ro/cursuri_de_perfectionare~categoria-economie_generala~numedoctrine_economice.html http://www.marxists.org/archive/riazanov/works/1927-ma/ch01.htm

22