Sunteți pe pagina 1din 44

Universitatea Româno-Americană

Facultatea de Economia Turismului Intern şi


International

PROIECT LA ECONOMIA TURISMULUI


PREZENTAT DE:

CONSTANTIN ALEXANDRA

VĂCĂRELU ELENA –ADRIANA

ANUL II,SERIA C, GRUPA 533

CAPITOLUL I
PREZENTAREA ZONEI

Judeţul Cluj este unul dintre cele mai dezvoltate judeţe ale României. Potenţialul
său economic este dat de resursele locale, tradiţia şi experienţa de durată în majoritatea
sectoarelor.
Importantă este şi poziţia sa de lider al comerţului în Transilvania, datorită
aşezării sale favorabile, la intersecţia rutelor comerciale importante care leagă Europa
Centrală de zona Balcanilor.
Judeţul Cluj cuprinde cinci municipii: Cluj - Napoca, Turda, Dej, Câmpia Turzii şi
Gherla, un oraş - Huedin, 75 comune şi 420 de sate.

1.1. AŞEZARE

Judeţul Cluj se situează în jumătatea nord-vestică a ţării, între paralelele de


47°28'44" în nord şi 46°24'47" în sud, respectiv meridianele de 23°39'22" în vest şi
24°13'46" în est. Se întinde pe o suprafaţă de 6674 kmp desfăşurată în zona de contact a
trei unităţi naturale rerezentative : Munţii Apuseni, Podişul Someşan şi Cîmpia
Transilvaniei şi se învecinează la nord-est cu judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, la
est cu judeţul Mureş, la sud cu judeţul Alba, iar la vest cu judeţele Bihor şi Sălaj.Relieful
este predominant deluros şi muntos, altitudinile maxime înregistrîndu-se în masivele
Vlădeasa 1842 m şi Muntele Mare 1826 m , iar altitudinea minimă la ieşirea Someşului
din judeţ 227m.

Reţeaua hidrografică este reprezentată de rîurile: Someşul Mic inclus aproape


integral în cuprinsul judeţului, Crişul Repede şi Arieşul inferior, lacuri naturale şi iazuri
( Cătina Popii I şi Popii II, Geaca, Ţaga etc.) şi de lacurile de interes hidroenergetic :
Beliş-Fîntînele, Tarniţa şi Gilău.Apele de adîncime sunt mai slab reprezentate şi se
caracterizează prin mineralizare ridicată. Izvoare minerale sulfatate, calcice, clorosodice,
relativ bogate, se găsesc la Dezmir, Cojocna, Gădălin, Sic, Gherla, Leghia, Someşeni,
Turda etc.

Prin poziţia sa, judeţul Cluj beneficiază de un climat continental moderat.În


sectorul muntos (masivele Vlădeasa şi Muntele Mare), mediile anuale ale temperaturii

2
aerului sunt de 2° C, iar în restul teritoriului de 6° C. Amplitudinile termice anuale au
valori cuprinse între 17 - 19 ° C în zona montană şi cresc la 23-25 ° C în regiunile
deluroase, de podiş şi cîmpie.Precipitaţiile se repartizează inegal, cu cantităţi minime în
zona Turda - Cîmpia Turzii (cca 550 mm) şi maxime în masivul Vlădeasa (cca 1400
mm).În medie, valorile anuale ale precipitaţiilor ajung la 600 - 650 mm în Cîmpia
Transilvaniei, 650 - 700 mm în podişul Someşan şi peste 900 - 1000 mm în zonele
muntoase.Reşedinţa judeţului este municipiul Cluj-Napoca (al cincilea municipiu mare al
ţării). Judeţul cuprinde 5 municipii, 1 oraş şi 75 comune cu 420 sate.

În ceea ce priveşte populaţia la 1 iulie 2003 judeţul Cluj avea o populaţie stabilă
de 684383 locuitori din care 331681 de sex masculin ( 48,5% ) şi 352702 de sex
feminin ( 51,5% ). Raportată la suprafaţa teritoriului, rezultă o densitate de 102,5
locuitori pe 1 kmp.

1.2. ACCESIBILITATEA

Municipiul are acces direct la magistralele feroviare şi rutiere care îl traversează,


lucru care asigură legătura cu principalele oraşe ale ţări şi centrele regionale, atât pentru
călători cât şi pentru marfă.Cluj-Napoca este traversat de drumul european E
60 (Bucureşti - Oradea - Budapesta - Viena). Totuşi, lipsa legăturilor rutiere cu Coridorul
4 European (Arad - Deva - Alba Iulia - Târgu-Mureş - Braşov - Bucureşti - Constanţa)
împiedică intrarea oraşului în circuitul european. De asemenea, lipsa interconectării
rapide cu partea de est (în special nord-est) a ţării (Coridorul 9 European) privează Clujul
de legăturile necesare cu aria sa de influenţă economică. Abundenţa fluxului de tranzit şi
transport de marfă, coroborată cu lipsa unei şosele de centură adecvate, augumentează
traficul intern, perturbând circulaţia în municipiu şi ridicând gradul de poluare.

Pe plan feroviar, municipiul are conexiuni feroviare directe cu toate oraşele


principalele din România, întreţinute de compania naţională de transport feroviar de

3
călători, CFR. Concomitent, există şi două trenuri internaţionale, pe ruta Cluj-Napoca
- Budapesta (Corona şi Ady Endre). Gara Centrală asigură transportul feroviar
spre Bucureşti şi multe alte oraşe principale româneşti, prin linii Intercity şi Săgeata
Albastră. Se poate menţiona că în anul 2007 prin gara oraşului au trecut 8 milioane
pasageri. Oraşul dispune şi de două gări secundare, Gara Mică Cluj-Napoca (situată în
imediata apropiere a Gării Centrale) şi Cluj-Napoca Est.Clujul este deservit de un
aeroport internaţional, Someşeni, amplasat în partea estică a oraşului, între strada Traian
Vuia şi albia râului Someşul Mic (la 6 km distanţă de centrul oraşului). Aeroportul
asigură anual un trafic de aproximativ 250 000 de pasageri, din care două treimi pe
cursele internaţionale.

Municipiul este străbătut de 662 km de străzi, din care 443 km sunt echipaţi cu
facilităţi moderne (structură stradală, echipamente pentru servicii publice). Transportul în
comun se realizează pe 342 km din reţeaua de drumuri interne, prin intermediul mai
multor linii autobuz, troleibuz şi tramvai (v. situl regiei de transport în comun). Sistemul
de taximetrie se dovedeşte a fi de asemenea foarte performant.În 2004 au început
lucrările la o nouă autostradă, pe ruta Bucureşti - Braşov - Cluj-Napoca
- Oradea - Budapesta, care va prelua mare parte din traficul auto desfăşurat în
estul Uniunii Europene. În zona municipiului, autostrada se plasează pe traseul Mihai
Viteazu - Ciurila - Petreşti, urmând să se racordeze la DN1 în localitatea Gilău, la 15 km
vest de Cluj-Napoca.

În 2005, lucrările la Autostrada Transilvania au fost sistate din lipsă de finanţare


din partea Guvernului, însă au fost reluate începând cu aprilie 2006 odată cu resemnarea
contractului întreGuvernul României şi compania americană Bechtel. În perioada imediat
următoare, se prevede realizarea unei centuri ocolitoare a oraşului, cu rolurile de a
decongestiona traficul din centrul oraşului şi a preîntâmpina accidentele care au loc
pe Calea Turzii.

Anual, pe Calea Turzii, o arteră în pantă care traversează dealul Feleacului, se


produce un număr foarte mare de accidente soldate cu morţi şi răniţi, în special pe

4
tronsonul cunoscut sub numele de „Curba Morţii”.În anul 2007 Bulevardul 21
Decembrie a fost prevăzut cu prima bandă specială pentru biciclete.

1.3. CADRUL NATURAL

Eterogenitatea cadrului natural ce se remarcă printr-un peisaj pitoresc la care se


adaugă vestigii istorice evocatoare ale unor momente din trecutul ţării noastre, numeroase
monumente de artă şi elemente etnografice şi folclorice originale fac din teritoriul
judeţului Cluj un centru de mare atractivitate turistică, pe plan intern şi
internaţional. Potenţialul turistic se reflectă în condiţiile deosebit de favorabile oferite
pentru practicarea unei game variate de forme : drumeţie, alpinism, turism auto, sporturi
de iarnă şi de vară, odihna de scurtă şi lungă durată, tabere de copii şi tineret, tratament
balnear etc.

Dintre zonele şi obiectivele de mare atractivitate turistică trebuie menţionate :

♦Vlădeasa şi Muntele Mare care se impun prin masivitatea reliefului, extensiunea


pădurilor de răşinoase, aer ozonat, strat de zăpadă apreciabil şi de durată, favorabilă
sporturilor de iarnă;

♦Munţii Trascăului- deosebit de spectaculoşi datorită formelor de relief modelate


în calcare, pe o arie relativ restrînsă putând fi întâlnite patru sectoare de chei (Cheile
Turzii, Turenilor, Borzeştilor şi Colţeştilor), defilee, stânci impozante, pereţi de calcare,
peşteri etc.;

♦Muntele Băişorii- zona ce se remarcă prin peisaje de excepţionala frumuseţe


căutată vara de amatorii de vânat şi pescuit şi iarna de cei ai sportului alb;

♦Zona Gilău - Tarniţa, care oferă condiţii deosebite pentru agrement la sfârşit de
săptămână;

♦Zona Beliş - Fântânele situată pe malul stâng al lacului de acumulare, pretabilă


pentru agrement şi practicarea de sporturi nautice.

5
Staţiunile balneoclimaterice prezintă, în general, interes doar la nivel local, însă Băile
Someşeni, Cojocna, Băiţa, Turda şi Ocna Dejului, cu proprietăţi terapeutice deosebite,
justifică eforturi pentru modernizarea şi lărgirea amenajărilor, care pot extinde aria de
interes dincolo de limitele judeţului.

Transformarea turismului într-o activitate de tip industrial, care să ridice la


adevărata valoare importantul potenţial de care judeţul Cluj dispune, cu profitabilitate atât
pentru ofertanţi cât şi pentru tot mai numeroşi beneficiari, obligă la schimbări de
mentalitate, stimularea pe multiple căi a iniţiativei private, responsabilitate din partea
organelor cu atribuţiuni de decizie, care să conştientizeze inepuizabila sursă de venit a
acestei activităţi, reorganizarea şi modernizarea amenajărilor turistice şi o susţinută
campanie publicitară atît în ţară cât şi peste hotare.

1.4. CADRUL SOCIO-ECONOMIC

Clujul face parte din categoria judeţelor cu o economie complexă şi diversificată,


cu ponderi importante în economia naţională, fiind din acest punct de vedere cel mai
important centru administrativ - teritorial din nord - vestul ţării.

Economia judeţului Cluj a avut şi are la bază bogatele resurse materiale, poziţia
geografică avantajoasă, cu posibilităţi facile de comunicaţie pe căile feroviare şi rutiere,
rezerve importante de forţă de muncă de înaltă calificare şi cu tradiţie în numeroase
domenii, capacitate deosebită de adaptare la cerinţele pieţei concurenţiale, datorită
puternicelor centre de şcolarizare la toate nivelurile cît şi a celor de cercetare ştiinţifică şi
dezvoltare tehnologică de care dispune. Judeţul Cluj dispune de bogate şi variate resurse
naturale.

Minereurile de fier au intrat în circuitul economic din anul 1962, prin exploatările
de la Căpuşul Mic şi Băişoara, fiind efectuate pe parcurs şi o serie de prospecţiuni
geologice la Vlaha, Săvădisla şi Cacova Ierii. Combustibilii minerali sunt reprezentaţi

6
prin cărbunii bruni exploataţi în zona Ticu-Dîncu-Băgara şi turbă, exploatată în sectorul
Călaţele şi Căpăţâna. Există, de asemenea, un dom gazeifer la Puini în Câmpia
Transilvaniei.

Pe lângă minereuri de fier şi combustibili minerali, există în judeţ, o gamă variată


de minerale utile şi roci, între care: cuarţ în Muntele Mare şi în perimetrul localităţii
Someşul Rece (unde se găseşte şi feldspat), dacite şi andezite în masivul Vlădeasa şi în
Morlaca, Bologa, Poieni, Săcuieu, Stolna şi Iara, granite în masivul Muntele Mare,
calcare şi dolomite utilizate pentru fabricarea lianţilor,exploatate la Sănduleşti, Tureni,
Surduc, Buru,Poieni etc., tufuri calcaroase de buna calitate cu cariere la Tioc-Corneşti,
nisipuri caoline la Popeşti, Topa, Băgara, Gîrbau etc., sare, cu însemnate rezerve la Ocna
Dejului, Turda, Cojocna, Sic, Nires, balastiere pe Someşul Mic la Gilău, Floreşti şi pe
Arieşul inferior.

În structura activităţilor economice, locul preponderent îl ocupă industria


prelucrătoare în cadrul căreia sunt reprezentate majoritatea ramurilor existente la nivel
naţional. Este ilustrativ de menţionat că peste 25,1 % din populaţia ocupată îşi desfaşoară
activitatea în subramurile industriale.

Condiţiile pedo-climatice specifice au favorizat şi dezvoltarea agriculturii, a doua


ramură ca pondere în economia judeţului, în cadrul acesteia un rol important revenind
zootehniei. Pe terenurile în pantă pe parcursul anilor, au fost create numeroase livezi cu
pomi fructiferi valoroşi, îndeosebi în partea centrală, de nord şi nord-est a judeţului, pe
dealurile din zona municipiului Cluj, Baciu, Apahida, Dej, Căşei, Cîţcău, Mica etc.

Materialele de construcţie existente în stare naturală cît şi cele rezultate din


prelucrarea industrială, au favorizat dezvoltarea unei reprezentative ramuri de
profil, respectiv activitatea de construcţii.Fondul forestier inclusiv suprafeţele cu
vegetaţie forestieră care acoperă o suprafaţă de 170238 ha (25,5% din suprafaţa judeţului)
a fost şi este organic conectat la dezvoltarea mai multor ramuri economice, îndeosebi a
industriei şi construcţiilor. În context este de relevat şi existenţa unui bogat şi variat
potenţial turistic, cu precădere în zona munţilor Apuseni, cu posibilităţi reale de

7
amplificare a activităţilor din acest domeniu, în cadrul procesului de restructurare şi
privatizare a economiei judeţului. Judeţul Cluj este unul din cele mai importante centre
ale ţării nu numai în privinţa învăţămîntului ci şi în cea a vieţii culturale şi artistice.

Reşedinţa judeţului, municipiul Cluj-Napoca este o adevărată cetate culturală cu


prestigiu recunoscut şi peste hotarele ţării. Aici funcţionează o filială a Academiei
Române, filiale ale uniunilor de scriitori, compozitori şi artisti plastici, Teatrul Naţional şi
Opera Romînă de Stat, Teatrul Maghiar şi Opera Maghiară de Stat, Teatrul de păpuşi cu
secţii în limba romînă şi maghiară, Filarmonica de Stat, care are şi o secţie de muzică
populară, studiouri teritoriale ale Societăţilor Naţionale de Radio şi Televiziune, posturi
private de radio şi televiziune prin cablu, Muzeul de Artă, Muzeul de Istorie, Muzeul
Zoologic, Muzeul Etnografic al Transilvaniei cu o secţie în aer liber, muzee care, prin
numărul impresionant de exponate, reprezintă cultura materială şi spirituală a populaţiei
romîne şi a etniilor conlocuitoare din Transilvania făurită şi trăită de-a lungul secolelor de
viaţă comună.

1.5. RESURSE TURISTICE

LĂCAŞURI DE CULT:

În Cluj-Napoca se găsesc o serie de lăcaşuri de cult reprezentative, cum ar fi:

 Biserica Bob
 Biserica Evanghelică-Luterană
 Biserica Franciscană
 Biserica Ortodoxă din Deal
 Biserica Piariştilor
 Biserica Reformată
 Biserica Calvaria
 Biserica Sf. Petru şi Pavel
 Biserica Sfântul Mihail

8
 Biserica Unitariană
 Biserica cu Cocoş

MONUMENTE ŞI CLĂDIRI:

 Catedrala Ortodoxă a Mitropoliei Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului


 Biserica "Sfântul Mihail"
 Catedrala "Schimbarea la Faţă", a Episcopiei de Cluj-Gherla
 Biserica "Calvaria"
 Biserica Franciscană
 Casa şi Statuia lui Matei Corvin
 Palatul Bánffy
 Teatrul Naţional şi Opera Română
 Bastionul Croitorilor

MUZEE:

 Muzeul de Artă - un muzeu de artă, situat în palatul contelui Bánffy.


 Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei - expoziţiile permanente sunt împărţite pe
secţiuni, care concentrează fiecare perioadă majoră de timp.
 Muzeul Etnografic al Transilvaniei - cu o vechime de peste 80 de ani, este cel mai
mare de acest gen din România.
 Muzeul Satului - cel mai cuprinzător muzeu în aer liber din România şi al şaselea
din Europa.
 Casa memorială Emil Isac.
 Muzeul de Speologie "Emil Racoviţă" - singurul muzeu din România dedicat
memoriei savantului Emil Racoviţă şi ştiinţei peşterii.

9
SUBURBII, STRĂZI, ZONE IMPORTANTE:

 Bulevardul Eroilor - una dintre cele mai vechi străzi din oraş, cu edificii din secolele
XVIII - XX pe ambele părţi, leagă Piaţa Unirii de Piaţa Avram Iancu
 Bulevardul Regele Ferdinand - principala stradă comercială, reamenajată de la
mijlocul secolului al XIX-lea şi până în zilele noastre
 Piaţa Unirii - clădiri vechi cu o arhitectură impresionantă, culminate de
centrata Biserica Sf. Mihail
 Centrul istoric al oraşului - cu clădiri construite începând cu secolul al XV-lea
 Cartierul Mănăştur - are o populaţie de aproximativ 100 000 de locuitori
 Cartierul Grigorescu - cartier rezidenţial
 Cartierul Gheorgheni - cartier construit în anii 60 după un plan urbanistic ce a inclus
numeroase spaţii verzi, parcuri şi zone de agrement
 Grădina Botanică - cea mai bogată grădină botanică din Europa centrală şi de est
 Parcul Central, cu o vechime de peste 100 de ani
 Cetăţuia - fortificaţie dispusă pe dealul cu acelaşi nume de unde se poate admira cea
mai frumoasă panoramă a Clujului

VIAŢA DE NOAPTE:

 Bamboo
 Diesel Club - cel mai luxos club din Cluj, găzduieşte cele mai extravagante petreceri
şi cele mai dorite concerte.
 Obsession Club - clubul cu suprafaţa cea mai mare din Transilvania, cu o capacitate
de 1 000 de persoane, sistem audio performant cu peste 30 de mii de waţi şi lumini de
ultimă generaţie
 Pizza More - Cea mai mare pizzerie din Cluj-Napoca, cu o terasa de vara de peste 400
locuri, situata in apropierea campusului universitar Babeş.

10
1.6. ANALIZA ECHIPAMENTELOR TURISTICE

TABEL 1.6
Structuri 2004 2005 2006 2007 2008
Hoteluri 33 42 42 45 48
Hoteluri ptr 0 2 2 2 2
tineret
Hosteluri 3 2 2 2 2
Moteluri 6 6 5 5 3
Hanuri 1 1 1 1 0
Vile turistice 31 35 33 33 29
Cabane turistice 5 7 7 7 7

Pensiuni urbane 15 19 19 16 19

Pensiuni rurale 15 62 91 94 95

Pensiuni agro- 28 0 0 0 0
turistice

Campinguri 3 2 3 3 2
Popasuri 1 2 2 2 2
Sate de vacanţe 0 0 0 0 0

Bungalouri 0 0 0 0 0
Tabere de elevi 1 1 1 1 0
şi preşcolari

Căsuţe turistice 1 0 0 0 0

Spaţii de cazare 0 0 0 0 0
pe nave

Cabane 0 0 0 0 0
vânătoare/pescuit

Total 143 181 205 211 206

SURSA: INSTITUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

11
Număr structuri

250
205 211 206
200 181

143
150
Număr structuri
100

50

0
2004 2005 2006 2007 2008

Figura 1.6- Numărul structurilor de cazare în judeţul Cluj

În ceea ce priveşte unităţile de cazare în structurile de primire se observă o


creştere de 6 unităţi cazare din anul 2006 până în anul 2007,datorită faptului că pe piaţă
există o cerere mare ,iar dezvoltarea structurilor de primire au luat amploare pe baza
segmentării pieţei, în 2008 scăzând cu 5 unităţi cazare.

Dinamica structurilor

TABEL 1.7
ANII INDICELE DE RITMUL DE
DINAMICĂ DINAMICĂ
(%)
I bf I bl RI bf RI bl
2004 126,5 126,5 26,5 26,5
2005 143,3 113,2 43,3 13,2
2006 147,5 102,9 47,5 2,9
2007 144 97,6 44 - 2,4
2008 0 0 0 0

12
Ritmul de dinamica (% )

50

40
Ritmul de
30 dinamica cu baza
fixa
20
Ritmul de
10 dinamica cu baza
in lant
0
2004 2005 2006 2007 2008
-10

Figura 1.7- Ritmul de dinamică al structurilor de primire

TABEL 1.8
Locuri 2004 2005 2006 2007 2008
Hoteluri 2866 3491 3422 3582 3768
Hoteluri ptr 0 44 44 44 44
tineret
Hosteluri 64 32 32 32 32
Moteluri 187 230 208 208 177
Hanuri 26 26 50 50 0
Vile turistice 368 418 417 417 362
Cabane turistice 267 748 748 748 264

Pensiuni urbane 202 363 342 331 333

Pensiuni rurale 193 653 930 985 1004

Pensiuni agro- 217 0 0 0 0


turistice

Campinguri 575 550 559 559 550


Popasuri 56 64 64 64 64
Sate de vacanţe 0 0 0 0 0

13
Bungalouri 0 0 0 0 0
Tabere de elevi 50 50 50 50 0
şi preşcolari

Căsuţe turistice 24 0 0 0 0

Spaţii de cazare 0 0 0 0 0
pe nave

Cabane 0 0 0 0 0
vânătoare/pescuit

Total 5095 6669 6866 7070 6598

SURSA: INSTITUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

Numar locuri

8000
6866 7070
7000 6669 6598

6000 5095
5000
4000 Numar locuri
3000
2000
1000
0
2004 2005 2006 2007 2008

Figura 1.8- Numărul locurilor de cazare din judeţul Cluj

În ceea ce priveşte numărul de locuri este dependent de numărul structurilor


deoarece nu pot exista locuri mai multe decât structuri.

14
Dinamica locurilor:

TABEL 1.9
ANII INDICELE DE RITMUL DE
DINAMICĂ DINAMICĂ (%)
I bf I bl RI bf RI bl
2004 130,8 130,8 30,8 30,8
2005 134,7 102,9 34,7 2,9
2006 138,7 102,9 38,7 2,9
2007 129,4 93,3 29,4 - 6,7
2008 0 0 0 0

Ritmul de dinamica al numarului de


locuri (% )

50

40
Ritmul de
30 dinamica cu baza
fixa
20
Ritmul de
10 dinamica cu baza
in lant
0
2004 2005 2006 2007 2008
-10

Figura 1.9 - Ritmul de dinamică al locurilor de cazare din judeţul Cluj

15
TABEL 2
UNITĂŢI 2004 2005 2006 2007 2008
ALIMENTAŢIE
RESTAURANTE ŞI 45 50 83 90 109
SIMILARE
MAGAZIN 4 5 0 0 1
ALIMENTAR SAU
NEALIMENTAR
TOTAL 49 55 83 90 110
SURSA: INSTITUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

Unitati alimentatie

120 109
100 90
83
80 Restaurante si similare

60 45 50
Magazin alimentar sau
40 nealimentar
20 4 5 0 0 1
0
2004 2005 2006 2007 2008

Fugura 2 - Unităţi de alimentaţie din judeţul Cluj

Unităţile de alimentaţie privind restaurantele au crescut din anul 2004 până în


2008, procentul cu care a crescut din anul 2007 faţă de 2008 a fost de 1,9%.
Stimulentul care a dus la această creştere a numărului de restaurante a fost cererea
diversificată mare, iar fiecare producător urmarea scopul de a satisface nevoile anumitor
grupuri de consumatori.
Stresul de a găti şi timpul prea ocupat a dus la cererea pentru mai multe
sortimente , încât restaurantele şi-au lărgit sfera de activitate pe gusturi şi stare financiară.
Tot din unităţile de alimentaţie privind magazinele din judeţul Cluj au suferit
foarte multe modificări şi declinuri. Privind creşterea din 2004 până în 2005 cu un
procent de 0,01%, apoi pe anii 2006 şi 2007 nu avem informaţii care să ne confirme

16
evoluţia magazinelor, iar tocmai în 2008 avem un decline de 0,16%. Aceste modificări
bruşte s-au datorat faptului că magazinele alimentare nu sunt în conformitate cu
standardele impuse de A.N.P.C. (Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului)
astfel dând faliment sau fiind închise.

TABEL 2.1
ANII INDICELE DE RITMUL DE
DINAMICĂ DINAMICĂ
(%)
I bf I bl RI bf RI bl
2004 112,2 112,2 12,2 12,2
2005 169,3 150,9 69,3 50,9
2006 183,6 108,4 83,6 8,4
2007 224,4 122,2 24,4 22,2
2008 0 0 0 0

Ritmul de dinamica al unitatilor de


alimentatie(% )

90
80
70 Ritmul de
60 dinamica cu baza
50 fixa
40 Ritmul de
30 dinamica cu baza
20 in lant
10
0
2004 2005 2006 2007 2008

Figura 2.1 - Ritmul de dinamică al unităţilor de alimentaţie din judeţul Cluj

17
TABEL 2.2
AGREMENT 2004 2005 2006 2007 2008
PISCINĂ ŞI SAUNĂ 7 9 83 3 3
SALĂ DE CONFERINŢĂ 6 13 20 36 26
SĂLI,SALOANE DE TRATAMENT 3 3 1 1 5
MEDICAL
COAFURĂ,FRIZERIE,COSMETICĂ 2 3 2 5 1
SĂLI SAU TERENURI DE SPORT 6 6 1 0 0
TOTAL 24 34 107 45 35
SURSA: INSTITUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

Agrement

100 Piscina si sauna

80 Sala de conferinta
60
Sali,saloane de
40 tratament medical
20 Coafura, frizerie,
cosmetica
0
Sali sau terenuri de
2004 2005 2006 2007 2008 sport

Figura 2.2 - Unităţile de agrement din judeţul Cluj

Conform tabelului cu valorile ce indica anumiti indicatori avem în functie de


domeniul de activitate anumite valori crescute sau scăzute.
În functie de valorile crescute cauzele ce se fac prezente sunt: timpul liber ce
permite sa te relaxezi, situaţie financiara bine dezvoltată ce îti creează o paletă larga de
preţuri si tipuri de servicii luxoase şi situatia de pace dintre ţările de import/export.
În functie de valorile scăzute stimulentele lor sunt: calamitatile din anumite tari,
recesiunile economice care îşi pun amprenta pe” buzunarul” clientului şi timpul liber
care este din ce în ce mai restrans.

18
TABEL 2.3
ANII INDICELE DE RITMUL DE
DINAMICĂ DINAMICĂ
(%)
I bf I bl RI bf RI bl
2004 141,6 141,6 41,6 41,6
2005 445,8 314,7 45,8 14,7
2006 187,5 42,05 87,5 - 57,9
2007 145,8 77,7 45,8 - 22,3
2008 0 0 0 0

Ritmul de dinamica al unitatilor de


alimentatie(% )

100
80
60 Ritmul de
40 dinamica cu baza
20 fixa
0 Ritmul de
-20 2004 2005 2006 2007 2008 dinamica cu baza
-40 in lant
-60
-80

Figura 2.3 - Ritmul de dinamică al unităţilor de alimentaţie din judeţul Cluj

19
CAPITOLUL II

ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE

Turismul, în evoluţia sa, este analizat şi urmărit prin indicatori fundamentaţi


printr-o metodologie de calcul uniformizată pe plan mondial. Formulele de calcul pentru
a anliza circulaţia turistică sunt următoarele:
• Durata medie a sejurului(S)
• Densitatea circulatiei turistice (Dt)
• Preferinţa relativă( Pr)
• Gradul de ocupare (C.U.C.)

2.1. Analiza sosirilor numărului turiştilor români şi străini în structurile de


primire turistică

Acest indicator semnalizează totalul sosirilor români şi străini pe diferite unităţi


de cazare de la hoteluri până la cabane de pescuit pe o perioada de 5 ani şi anume din
2004 –2008.

SOSIRI ÎN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICĂ


T- total; R- români; S- străini

TABEL 2.1
Structuri 2004 2005 2006 2007 2008

Hoteluri T-45447 T-202356 T-203845 T-227085 T-232457


R-29013 R-135822 R-151299 R-172277 R-173148
S-16434 S-66534 S-52546 S-54808 S-59309
Hoteluri ptr T-0 T-368 T-1764 T-2255 T-2822
tineret R-0 R-368 R-1720 R-2255 R-2822

20
S-0 S-0 S-44 S-0 S-0

Hosteluri T-693 T-1593 T-934 T-1175 T-1377


R-499 R-1190 R-903 R-7751 R-1339
S-194 S-403 S-31 S-24 S-38
Moteluri T-1149 T-3572 T-7407 T-5332 T-2638
R-1072 R-3396 R-7352 R-5265 R-2604
S-77 S-176 S-55 S-67 S-34
Hanuri T-350 T-1288 T-3423 T-3792 T-300
R-350 R-1288 R-2790 R-3383 R-273
S-0 S-0 S-633 S-409 S-27
Vile turistice T-5715 T-25266 T-33876 T-37436 T-38542
R-4235 R-19943 R-28259 R-29976 R-28352
S-1480 S-5323 S-5617 S-7460 S-10190
Cabane turistice T-898 T-3093 T-5280 T-6641 T-9202
R-891 R-3068 R-5235 R-6641 R-9202
S-7 S-25 S-45 S-0 S-0
Pensiuni urbane T-4476 T-16443 T-17126 T-26200 T-31038
R-3649 R-14345 R-14704 R-21709 R-27118
S-827 S-2098 S-2422 S-4491 S-3920
Pensiuni rurale T-1194 T-20349 T-36883 T-53717 T-72866
R-1180 R-20288 R-36883 R-53717 R-72864
S-14 S-61 S-0 S-0 S-2
Pensiuni agro- T-1912 T-0 T-0 T-0 T-0
turistice R-1912 R-0 R-0 R-0 R-0
S-0 S-0 S-0 S-0 S-0
Campinguri T-404 T-3843 T-5741 T-5503 T-4654
R-350 R-3408 R-5218 R-5099 R-4194
S-54 S-435 S-523 S-404 S-460
Popasuri T-561 T-2503 T-2476 T-2871 T-2485
R-537 R-2293 R-2405 R-2768 R-2446
S-24 S-210 S-71 S-103 S-39
Sate de vacanţe T-0 T-0 T-0 T-0 T-0
R-0 R-0 R-0 R-0 R-0
S-0 S-0 S-0 S-0 S-0
Bungalouri T-0 T-0 T-0 T-0 T-0
R-0 R-0 R-0 R-0 R-0
S-0 S-0 S-0 S-0 S-0
Tabere de elevi T-12 T-245 T-0 T-0 T-0
şi preşcolari R-12 R-245 R-0 R-0 R-0
S-0 S-0 S-0 S-0 S-0
Căsuţe turistice T-0 T-0 T-0 T-0 T-0
R-0 R-0 R-0 R-0 R-0
S-0 S-0 S-0 S-0 S-0

21
Spaţii de cazare T-0 T-0 T-0 T-0 T-0
pe nave R-0 R-0 R-0 R-0 R-0
S-0 S-0 S-0 S-0 S-0
Cabane T-0 T-0 T-0 T-0 T-0
vânătoare/pescuit R-0 R-0 R-0 R-0 R-0
S-0 S-0 S-0 S-0 S-0
Total T-62811 T-280919 T-318755 T-372007 T-398381
R-43700 R-205654 R-256768 R-304241 R-324362
S-19111 S-75265 S-61987 S-67766 S-74019
SURSA: INSTITUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

Sosiri in structurile de primire


turistica

500000

400000

300000 total
straini
200000
romani
100000

0
2004 2005 2006 2007 2008

Figura 2.1 - Sosirile turiştilor ăn stucturile de primire turistică

Totalul sosirilor pe o perioadă de 5 ani a crescut semnificativ, iar cauza acestei


creşteri a fost nevoia oamenilor de a ieşi din viaţa cotidiană a oraselor şi de se relaxa. În
ciuda acestei crize omul are nevoie de relaxare reducând numărul mare al zilelor de
concediu la un număr acceptabil astfel putând să-şi achite concediul.

22
Dinamica sosirilor de turişti în unităţile de cazare :

TABEL 2.2
ANII INDICELE DE RITMUL DE
DINAMICĂ DINAMICĂ
(%)
I bf I bl RI bf RI bl
2004 447,2 447,2 347,2 347,2
2005 507,4 113,4 407,4 13,4
2006 592,2 116,7 492,2 16,7
2007 634,2 107 534,2 7
2008 0 0 0 0

Ritmul de dinamica al sosirilor turistilor


romani si straini in unitatile de primire
turistica (% )

600
500 Ritmul de
400 dinamica cu baza
fixa
300
Ritmul de
200 dinamica cu baza
100 in lant
0
2004 2005 2006 2007 2008

Figura 2.2 .- Ritmul de dinamică al sosirilor turiştilor români şi străini în unităţile de


primire turistică

23
2.2.Număr înnoptări

Indicator ce semnifica cazarea turiştilor străini şi români între anii 2004-2008 pe


diferite structuri de primire vizând fluctuaţiile turiştilor pe 5 ani având la bază anumite
fenomene.

ÎNNOPTĂRI ÎN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICĂ


T- total; R- români; S- străini

TABEL 2.3
Structuri 2004 2005 2006 2007 2008

Hoteluri T-79676 T-98963 T-383025 T-467917 T-235266


R-52040 R-90202 R-282108 R-351869 R-172534
S-27636 S-8761 S-100917 S-116048 S-62692
Hoteluri ptr T-0 T-0 T-2997 T-4286 T-2982
tineret R-0 R-0 R-2935 R-4286 R-2982
S-0 S-0 S-62 S-0 S-0
Hosteluri T-1152 T-0 T-1880 T-2693 T-1492
R-733 R-0 R-1765 R-2579 R-1426
S-419 S-0 S-115 S-114 S-66
Moteluri T-1663 T-11841 T-10737 T-8233 T-2348
R-1509 R-11233 R-10662 R-8160 R-2331
S-154 S-608 S-75 S-73 S-17
Hanuri T-350 T-646 T-3423 T-4022 T-0
R-350 R-646 R-2790 R-3613 R-0
S-0 S-0 S-633 S-409 S-0
Vile turistice T-9333 T-15648 T-49029 T-58115 T-30199
R-6383 R-14839 R-38112 R-44512 R-20541
S-2950 S-809 S-10917 S-13643 S-9658
Cabane turistice T-2464 T-5376 T-10395 T-12186 T-9086
R-2457 R-5264 R-10350 R-12186 R-9086
S-7 S-112 S-45 S-0 S-0
Pensiuni urbane T-6532 T-4498 T-28122 T-45139 T-27090
R-5248 R-4267 R-22944 R-36216 R-23471
S-1284 S-231 S-5178 S-8923 S-3619
Pensiuni rurale T-2561 T-8464 T-74331 T-107740 T-77882
R-2538 R-8334 R-74331 R-107740 R-77882
S-23 S-130 S-0 S-0 S-0

24
Pensiuni agro- T-3734 T-0 T-0 T-0 T-0
turistice R-3794 R-0 R-0 R-0 R-0
S-0 S-0 S-0 S-0 S-0
Campinguri T-658 T-250 T-8879 T-7716 T-5176
R-590 R-250 R-7923 R-7120 R-4184
S-68 S-0 S-956 S-596 S-692
Popasuri T-693 T-11 T-3699 T-4517 T-1810
R-661 R-11 R-3584 R-4351 R-1784
S-32 S-0 S-115 S-166 S-26
Sate de vacanţe T-0 T-0 T-0 T-0 T-0
R-0 R-0 R-0 R-0 R-0
S-0 S-0 S-0 S-0 S-0
Bungalouri T-0 T-1038 T-0 T-0 T-0
R-0 R-1038 R-0 R-0 R-0
S-0 S-0 S-0 S-0 S-0
Tabere de elevi T-36 T-33933 T-0 T-0 T-0
şi preşcolari R-36 R-33277 R-0 R-0 R-0
S-0 S-656 S-0 S-0 S-0
Căsuţe turistice T-0 T-0 T-0 T-0 T-0
R-0 R-0 R-0 R-0 R-0
S-0 S-0 S-0 S-0 S-0
Spaţii de cazare T-0 T-0 T-0 T-0 T-0
pe nave R-0 R-0 R-0 R-0 R-0
S-0 S-0 S-0 S-0 S-0
Cabane T-0 T-0 T-0 T-0 T-0
vânătoare/pescuit R-0 R-0 R-0 R-0 R-0
S-0 S-0 S-0 S-0 S-0
Total T-108912 T-467605 T-576517 T-722334 T-393291
R-76339 R-381165 R-457504 R-582362 R-316521
S-32573 S-86440 S-119013 S-139972 S-76770
SURSA: INSTITUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

25
Innoptari in structurile de primire
turistica

800000
700000
600000
500000 total
400000 straini
300000 romani
200000
100000
0
2004 2005 2006 2007 2008

Figura 2.3 – Înnoptările în structurile de primire turistică

În ceea ce priveşte înnoptările acestea semnalează anumite fluctuaţii între anii


2004-2008, astfel crescând între anii 2004-2005 iar în anul 2008 scăzând brusc. Decât
393291 mii de turişti îşi mai permit concedii fiind parţial afectaţi de recensiunile
economice.

Dinamica înnoptărilor în structurile de primire turistică:

TABEL 2.4
ANII INDICELE DE RITMUL DE
DINAMICĂ DINAMICĂ (%)
I bf I bl RI bf RI bl
2004 429,3 429,3 329,3 329,3
2005 529,3 123,3 429,3 23,2
2006 663,2 125,2 563,2 25,2
2007 316,1 54,4 261,1 - 45,5
2008 0 0 0 0

26
Ritmul de dinamica al innoptarilor
turistilor romani si straini in unitatile de
primire turistica (% )

600
500
Ritmul de
400 dinamica cu baza
300 fixa
200 Ritmul de
100 dinamica cu baza
in lant
0
-100 2004 2005 2006 2007 2008

Figura 2.4- Ritmul de dinamică al înnoptărilor turiştilor români şi străini în unităţile de


primire turistică

2.3.Durata medie a sejurului


Este un indicator ce arată numărul mediu de zile de şedere într-o anumită zonă,
regiune, hotel sau staţiune şi se calculează după formula:

nr.innoptari ( zile − turist )


S=
nr.turisticazati

TABEL 2.5
ANII 2004 2005 2006 2007 2008
NR
INNOPTARI 32573 86440 119013 139972 76770
TURISTI
STRAINI
TURISTI 76339 381165 457504 582362 316521
ROMANI
NR CAZATI
TURISTI 85697 75265 61987 67766 62454
STRAINI
TURISTI 172060 205654 256768 304241 187877
ROMANI

27
S-0,38 S-1,14 S-1,92 S-2,06 S-1,22
S R-0,44 R-1,85 R-1,78 R-1,91 R-1,68
T-0,82 T-2,99 T-3,7 T-3,97 T-2,9
SURSA: INSTITUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

Durata medie a sejurului

0.82
2.9
2.99 2004
2005
2006
2007
3.97 2008
3.7

Figura 2.5- Durata medie a sejurului

După cum ne arată graficul durata mediu a sejurului a crescut până în anul 2007,
scăzând până la 1,07 zile în 2008. Cu cât valoarea acestui indicator este mai mare cu atât
calitatea serviciilor prestate poate fi considerată mai ridicată şi implicit creşte gradul de
satisfacţie al clientului.

Dinamica duratei medii a sejurului:

TABEL 2.6
ANII INDICELE DE RITMUL DE
DINAMICĂ DINAMICĂ
(%)
I bf I bl RI bf RI bl
2004 364,6 364,6 264,6 264,6
2005 451,2 123,7 351,2 23,7
2006 484,1 107,2 384,1 7,2

28
2007 353,6 73 253,6 - 26,96
2008 0 0 0 0

Ritmul de dinamica al duratei medii al


sejurului

3000
2500
Ritmul de
2000 dinamica cu baza
1500 fixa
1000 Ritmul de
500 dinamica cu baza
in lant
0
-500 2004 2005 2006 2007 2008

Figura 2.6- Ritmul de dinamică al duratei medii al sejurului

2.4 Densitatea circulaţiei turistice

Pentru a analiza densitatea circulaţiei turistice ne sunt necesare anumite informaţii


cu privire la ţara vizitată şi anume: sosirile turiştilor în ţara respectivă, populaţia rezidentă
şi suprafaţa în kmp a ţării vizitate.

TABEL 2.7
ANII 2004 2005 2006 2007 2008
TURIŞTI

29
SOSIŢI ÎN 62811 280919 318755 372007 291866
CLUJ
POPULAŢIA 298006 310194 305620 310243 309300
CLUJ
SUPRAFAŢA 17952 17952 17952 17952 17952
CLUJ
Dt 0,2 0,9 1,0 1,1 0,9
turisti / locuitor
Dt 3,49 15,6 17,7 20,7 16,2
turisti / kmp
SURSA: INSTITUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

Densitatea circulatiei turistice

25

20

15
Dt turisti/locuitor

10 Dt turisti/kmp

0
2004 2005 2006 2007 2008

Figura 2.7- Densitatea circulaţiei turistice


După calculele precizate în tabelul de mai sus, în judeţul Cluj nu se înregistrează
o densitate accentuată a circulaţiei turistice care să determine probleme de ordin social,
cultural, degradarea mediului, etc.

30
Densitatea circulaţie turistice calculată ca raport dintre turişti/locuitor:

TABEL 2.8
ANII INDICELE DE RITMUL DE
DINAMICĂ DINAMICĂ
(%)
I bf I bl RI bf RI bl
2004 428,5 428,5 328,5 328,5
2005 495,2 115,5 395,3 15,5
2006 566,6 114,4 466,6 14,4
2007 447,6 84 347,6 - 15,9
2008 0 0 0 0

Ritmul de dinamica al densitatii


circulatiei turistice (turisti/locuitor)

500

400
Ritmul de
300 dinamica cu baza
fixa
200
Ritmul de
100 dinamica cu baza
in lant
0
2004 2005 2006 2007 2008
-100

Figura 2.8- Ritmul de dinamică al densităţii circulaţiei turistice (turişti/loculitor)

Densitatea circulatiei turistice calculata ca raport dintre turisti/kmp:

TABEL 2.9
ANII INDICELE DE RITMUL DE
DINAMICĂ DINAMICĂ

31
(%)
I bf I bl RI bf RI bl
2004 447 447 347 347
2005 507,1 113,4 407,1 13,4
2006 593,1 116,9 493,1 16,9
2007 464,1 78,2 364,1 - 21,7
2008 0 0 0 0

Ritmul de dinamica al densitatii


circulatiei turistice (turisti/kmp)

600
500
Ritmul de
400 dinamica cu baza
300 fixa
200 Ritmul de
100 dinamica cu baza
in lant
0
-100 2004 2005 2006 2007 2008

Figura 2.9- Ritmul de dinamică al densităţii circulaţiei turistice (turişti/kmp)

2.5.Preferinţa relativă

Exprimă proporţia celor ce optează pentru o anumită destinaţie turistică faţă de


totalul populaţiei rezidente sau faţă de emisia turistică. Semnifică orientarea cererii
turistice sau modificării cererii, arătând fluxul de turişti dintre două ţări.

32
TABEL 3
ANII 2004 2005 2006 2007 2008
TURISTI
DIN 132934 62015 74556 191022 276625
POLONIA
IN
ROMANIA
POPULATIA 38620000 38635000 38100000 38115967 38500696
POLONIEI
TURISTI CE
VIZITEAZA 61918 64606 65115 60208 82100
POLONIA
Pr turisti / populatie 3,4 1,6 1,9 5 7,1
Pr turisti / turisti 2,1 0,9 1,1 3,1 33,6
SURSA: www.wttc.org

Preferinta relativa

40
35
30
25
Pr turisti/populatie
20
Pr turisti/turisti
15
10
5
0
2004 2005 2006 2007 2008

Figura 3 - Preferinţa relativă

Preferinţa relativă arată o anumită creştere şi descreştere. La finalul anului 2008


creşte datorită faptului că Polonia a atra un număr mare de turişti. Evoluţia ţării din punct
de vedere turistic, social şi cultural a avut un impact asupra industriei fiind printre ţările
preferate de români.

33
Dinamica preferinţei relative din persepectiva turiştilor ce vin din Polonia în România
raportat la populaţia Poloniei.

TABEL 3.1
ANII INDICELE DE RITMUL DE
DINAMICĂ DINAMICĂ
(%)
I bf I bl RI bf RI bl
2004 46,5 46,5 - 53,5 - 53,5
2005 56,6 121,8 - 43,4 21,8
2006 145,6 256,9 45,6 156,9
2007 208,7 143,3 108,7 43,3
2008 0 0 0 0

Ritmul de dinamica al preferintei


relative (Pr turisti/populatie)

200

150
Ritmul de
100 dinamica cu baza
fixa
50
Ritmul de
0 dinamica cu baza
2004 2005 2006 2007 2008 in lant
-50

-100

Figura 3.1 - Ritmul de dinamică al preferinţei relative (Pr turişti/populaţie)

34
Dinamica preferinţei relative din perspectiva turiştilor ce vin din Polonia în România
raportat la turiştii ce vizitează Polonia.

TABEL 3.2
ANII INDICELE DE RITMUL DE
DINAMICĂ DINAMICĂ (%)
I bf I bl RI bf RI bl
2004 42,8 42,8 - 57,2 - 57,2
2005 52,3 122,2 - 47,7 22,2
2006 147,6 281,2 47,6 181,2
2007 1600 1083,8 1500 983,8
2008 0 0 0 0

Ritmul de dinamica al preferintei


relative (Pr turisti/turisti)

1600
1400
1200 Ritmul de
1000 dinamica cu baza
800 fixa
600 Ritmul de
400 dinamica cu baza
200 in lant
0
-200 2004 2005 2006 2007 2008

Figura 3.2 - Ritmul de dinamică al preferinţei relative (Pr turişti/turişti)

2.6.Gradul de ocupare (C.U.C.)


Pentru a se comensura volumul activităţii de cazare se utilizează numeroşi
indicatori printre care şi gradul de ocupare (C.U.C.) ce reprezintă raportul dintre
capacitatea efectivă (numar înnoptări) şi capacitatea teoretică.

35
TABEL 3.3
ANII 2004 2005 2006 2007 2008
NR 62811 280919 318755 372007 291866
TURISTI
SEJURUL 0,82 2,99 3,70 3,97 2,90
MEDIU
NR 5095 6669 6866 7070 6598
LOCURI
NR 360 360 360 360 360
ZILE/AN
C.U.C. 2 34 47 58 26
SURSA: INSTITUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

Gradul de ocupare

70
60 58
50
47
40
34 C.U.C
30
26
20
10
0 2
2004 2005 2006 2007 2008

Figura 3.3 - Gradul de ocupare

Acest indicator ce exprimă gradul de ocupare ia valori din ce în ce mai mari


scăzând în anul 2008. Creşterile semnificative presupun umplerea capacităţii de cazare cu
aproximativ 100%, iar în anul 2008 reducându-se la jumătate. Acastă scădere se
datorează pe de o parte crizei economice cu care ne confruntăm, iar pe de alta parte
dezvoltării altor ţări cu un potenţial foarte mare de atractivitate cum ar fi, Dubai. Astfel
Polonia ramane poate în urma în ceea ce priveşte “noul”.

36
Dinamica gradului de ocupare:

TABEL 3.4
ANII INDICELE DE RITMUL DE
DINAMICĂ DINAMICĂ
(%)
I bf I bl RI bf RI bl
2004 1700 1700 1600 1600
2005 2350 138,2 2250 38,2
2006 2900 123,4 2800 23,4
2007 1300 44,82 1200 - 55,18
2008 0 0 0 0

Ritmul de dinamica al gradului de ocupare


(C.U.C) %

3000
2500
2000
Ritmul de dinamica
1500 cu baza fixa
1000 Ritmul de dinamica
cu baza in lant
500
0
-500 2004 2005 2006 2007 2008

Figura 3.4 - Ritmul de dinamică al gradului de ocupare

37
CPITOLUL III

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN MUNICIPIUL


CLUJ-NAPOCA

Scopurile privind dezvoltatrea turismului în municipiul Cluj- Napoca sunt


următoarele:
• Promovarea prin turism a municipiului;
• Dezvoltarea economică a municipiului, prin dezvoltarea sectorului turistic;
• Ridicarea nivelului de trai prin dezvoltarea turismului local. Aici ne referim la
crearea de noi locuri de muncă şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, prin
ameliorarea calităţii mediului, înfrumuseţarea oraşului, oferirea unor noi
posibilităţi de agrement şi refacere atât pentru locuitorii oraşului cât şi pentru
turişti.

Obiectivele acestei strategii sunt:


• Cooptarea într-un parteneriat amplu şi corelarea tuturor iniţiativelor privind
prezentul şi viitorul turismului clujean;
• Atragerea investitorilor străini autohtoni şi străini, publici şi privaţi;
• Diversificarea şi creşterea calitativă a serviciilor turistice;
• Dinamizarea circulaţiei turiştilor, creşterea numărului de turişti şi a veniturilor
directe şi indirecte;
• Dezvoltarea diferitelor forme de turism, cu accent pe: turismul de afaceri;
turismul cultural-academic, istoric, religios; turismul medical-stomatologic-

38
estetic; alte forme de turism (turismul de agrement, ecologic, agroturismul,
turismul sportiv, de tranzit, turismul extrem, etc.).

Necesitatea înfiinţării unui oficiu de turism este justificată pe de o parte de


aplicarea unor politici raţionale de dezvoltare şi modernizare durabilă pe plan
local în vederea eficientizării actului de administrare a resurselor turistice, iar pe
de altă parte de obiectivele pe care un astfel de serviciu şi le propune: promovarea
susţinută a „dezvoltării turistice în scopul creşterii beneficiilor obţintute de pe
urma valorificării resurselor turistice pentru comunitatea locală” ( Francesco
Frangialii, secretar general al Organizaţiei Mondiale a Turismului); promovarea
imaginii reale a municipiului Cluj- Napoca în special şi a judeţului Cluj în
general, atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional; realizarea unor
programe în parteneriat cu oficiile de turism de pe lângă primăriile oraşelor
înfrăţite cu municipiul Cluj- Napoca; abordarea sistematică a pieţei şi
infrastructurii existente, care să grupeze într-un cadru coerent, pe o bază locală şi
zonală, strategiile de dezvoltare ale tuturor actorilor publici şi privaţi implicaţi în
turism; identificarea resurselor turistice antropice şi naturale al căror grad de
exploatare este scăzut şi înaintarea de propuneri în vederea introducerii cât mai
rapide a acestora în circulaţia turistică; analizarea propunerilor venite din partea
agenţilor publici şi economici de asociere cu Primăria municipiului Cluj-Napoca
în vederea creşterii gradului de exploatare a resurselor turistice locale şi zonale;
iniţierea unor investiţii publice directe pentru restaurarea/ ameliorarea atracţiilor
turistice cu grad ridicat de importanţă.

Domeniul de activitate: servicii oferite publicului (informarea turistică,


consiliere juridică, statistică, etc. cu privire la sectorul turistic, în scopul
îmbunătăţirii calităţii mixului de marketing al agenţilor economici din domeniu);
activităţi de management intern (prelevarea şi prelucrarea informaţiilor care
prezintă importanţă pentru sectorul turistic- valorificarea resurselor turistice;
marketing şi analiză economică, prognoze, studii de evaluare şi fezabilitate,
informare, baze de date).

39
Oficiul de turism subordonat Primăriei şi Consiliului local al municipiului Cluj-
Napoca va îndeplini următoarele atribuţii:
a) integrarea tuturor factorilor implicaţi în dezvoltarea turismului pe plan local
(instituţii publice locale şi centrale, diferite organisme publice sau private- ANT,
ANTREC, ONG-uri, agenţi privaţi de turism- hoteluri, agentii de turism, restaurante,
etc.), activarea parteneriatului public- privat într-un efort cumulat de relansare a
turismului clujean, explorarea posibilelor parteneriate regionale şi a avantajelor
colaborării cu agenţiile de promovare din alte judeţe.
Aici putem menţiona: organizarea de dezbateri cu privire la dezvoltarea şi strategia
turismului local, cu participarea organizaţiilor profesionale, agenţilor economici de profil,
instituţiilor de învăţământ cu specific de turism şi altor factori componenţi (reprezentanţii
autorităţilor locale, Consiliul Judeţean şi Prefectura Cluj, Agenţia de Dezvoltare Nord
Vest, reprezentanţii sectorului agroturistic etc.), având ca finalitate identificarea resurselor
şi a posibilităţilor de finanţare a unor proiecte, precum şi elaborarea unor strategii şi
politici pe termen scurt, mediu şi lung; şi iniţierea unor programe de formare profesională
adecvate pentru lucrătorii şi profesioniştii din turism, realizarea unor materiale
promoţionale pentru pensiunile mici, etc.
b) crearea şi punerea la dispoziţia turiştilor şi a factorilor interesaţi a unei baze de
date completă şi operativă, privind oferta turistică din municipiu şi proximităţi: bază
turistică: (locuri de cazare (hoteluri, pensiuni, etc.), restaurante, cluburi, puncte de
agrement; agenţii de turism şi rent-a-car), puncte de atracţie turistică (muzee,
monumente, biserici şi alte atracţii cultural- istorice); modalităţi de petrecere a timpului
liber (agrement); trasee şi obiective turistice periurbane, căi de acces; servicii oferite,
nivel de preţ, orar, etc.;
Monitorizarea şi evaluarea diferiţilor indicatori cantitativi şi calitativi – fluxul turistic,
cererea turistică, factorii motivaţionali, etc: numărul de turişti români şi străini, ponderea
cererii interne şi externe în totalul cererii turistice anuale; indicele modificării în timp a
cererii interne şi externe; repartiţia pe zone de provenienţă (ţări) a cererii turistice externe
şi provenienţa regională a cererii turistice interne; gradul de ocupare al potenţialului de
cazare; distribuţia cererii turistice pe principalele forme de cazare; structura cererii

40
turistice pe mijloace de transport folosite; durata medie a sejurului; sezonalitatea cererii
turistice; încasarea medie turistică pe cap de locuitor, etc.
Se va urmări armonizarea sistemului de indicatori statistici folosit cu cel agreat de
Organizaţia Mondială a Turismului, fapt care va avea ca şi rezultat o identificare a
cauzelor/ respectiv a efectelor ce influenţează/ decurg din manifestarea fenomenului
turistic.
Prin transparenţa pe care Oficiul de turism o va manifesta atât faţă de agenţii
economici, cât şi faţă de administraţia publică, prin informarea asupra rezultatelor
analizei sistemului de statistici turistice, se vor putea lua acele măsuri necesare creşterii
eficienţei economice.
O altă strategie este implicarea în crearea unui brand pentru municipiul Cluj- Napoca şi
realizarea unui website Clujul Turistic, menit a funcţiona ca o agendă de călătorie online
şi ca ghid de turism pentru călători. Aici facem referire la analizarea vizitatorilor paginii
de internet pentru a susţine activitatea de promovare turistică; stabilirea de link-uri către
website-urile altori pateneri din turism; publicarea unor broşuri de informare trimestrială
pentru clienţii online; crearea unui sistem de rezervare online; şi actualizarea lunară şi
întreţinerea lunară şi întreţinerea website-ului.
c) editarea unor materiale promoţionale de calitate, care să proiecteze o imagine
pozitivă a turismului din municipiul Cluj-Napoca (reviste de profil, broşuri, pliante, hărţi
şi ghiduri turistice, ilustrate, erc.).
O idee ar putea fi lansarea unei ediţii exclusive a Revistei Force Tourism – business &
tourism magazine şi a unei hărţi sau ghid turistic, dedicate special municipiului Cluj-
Napoca.
Se poate face publicitate prin distribuţia gratuită a revistei şi a ghidului în 15.000 de
exemplare; conceperea şi imprimarea unei broşuri promoţionale; crearea şi distribuirea
calendarului şi programului de evenimente bianuale; conceperea unor pachete de vizite
pentru turişti , de una, două sau trei zile.
d) organizarea unor evenimente/ manifestări cultural- artistice care atrag vizitatori
autohtoni şi străini şi pot constitui prilejuri de promivare şi dinamizarea a turismului local
În această categorie putem include festivalurile muzicale; târguri, expoziţii, saloane
(Salonul naţional de carte, Târgul cadourilor de iarnă); conferinţe medicale, seminarii

41
academice, întruniri de afaceri, simpozioane; sesiuni de comunicări ştiinţifice sub tutela
Oficiului de turism, la care vor fi abordate diferite teme (Turismul şi calitatea vieţii,
Dezvoltarea turismului şi protecţia mediului –împreună pentru o armonie de durată,
Tehnologia şi natura- cele două provocări ale turismului la începutul secolului XXI,
Ecoturismul- cheia unei dezvoltări susţinute, Contribuţia turismului la prezervarea
patrimoniului cultural, Turismul pentru tineret- premisă a cunoaşterii culturale şi istorice,
Comunicarea, informarea şi educarea – căi de alimentare a dezvoltării turistice,
Dezvoltare prin turism, Parteneriatul public- privat – cheia dezvoltării turistice>
promovarea mixtă- privată şi instituţională, Management de calitate – turism de calitate,
etc.) ; lansări de carte, lansarea unor reviste, deschiderea unor obiecte turistice (hoteluri,
restaurante, cluburi); activităţi organizate în colaborare cu 13 oraşe înfrăţite din
străinătate, pentru promovarea imaginii municipiului Cluj- Napoca şi a ofertei turistice
prin intermediul Primăriilor cu care avem legături privilegiate ( Dijon şi Nantes din
Franţa, Zagreb- Croaţia, Koln- Germania, Pecs- Ungaria, Columbia- Carolina de Sud,
SUA, Beer-Sheva- Israel, Zhengzhou- R.P Chineză, Suwon- Republica Coreea, Makati-
Filipine, Chacao- Caracas- Venezuela, Sao-Paulo- Brazilia, Korcea- Albania); susţinerea
unor seminarii despre Cluj- Napoca.
e) organizarea unor tururi/ circuite turistice- programe turistice pe circuite
tematice (istorice, geografice, economice, complexe, etc.).
Implimentarea programului guvernamental “Autobuzele turistice” iniţiat de Autoritatea
Naţională pentru Turism, program care poate contribui atât la promovarea cât şi la
dezvoltarea turismului, şi care poate implica într-un mod benefic atât autorităţile locale
cât şi ANAT.
În urmă acestor organizări sunt aşteptate următoarele rezultate: dinamizarea circulaţiei
turiştilor, publicitate eficientă, creşterea numărului de turişti şi a veniturilor directe,
dezvoltarea turismului cultural, accesul mai rapid la informaţie şi accesul mai comod la
monumente şi produse turistice.
f) alte acţiuni de marketing turistic
Aici vorbim despre:
Promovare: cooperarea cu Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului
pentru promovarea municipiului Cluj- Napoca la târguri de turism naţionale şi

42
internaţionale; organizarea în colaborare cu oficiile de turism din România a unor misiuni
de vânzări în alte oraşe care pot furniza turişti; organizarea unor excursii de familiarizare
pentru presa de turism şi publicaţiile liniilor aeriene; proiectarea şi construirea unui stand
de prezentare care să fie utilizat la târguri.
Publicitate: stabilirea unui set iniţial de criterii pentru amplasarea anunţurilor
publicitare în diferite medii de comunicare; clasificarea priorităţii obiectivelor în funcţie
de audienţă, accesibilitate şi cost; crearea criteriilor de măsurare a impactului publicităţii;
producţia unui spot video de zece minute care să fie folosit în autocarele de turişti pentru
a familiariza pasagerii cu zona înainte de a sosi la destinaţie şi în alte scopuri
promoţionale, la târguri, etc.
Relaţii publice şi relaţii cu presa, pentru asigurarea unui nivel maxim de expunere
pentru municipiul Cluj- Napoca şi pentru avantajele sale turistice: dezvoltarea unor relaţii
cu scriitorii de jurnale de călătorie din România şi încurajarea scrierii unor prezentări
turistice de calitate despre Cluj-Napoca; dezvoltarea de relatii cu liniile aeriene româneşti
sau străine care deservesc ţara şi promovarea prezentărilor turistice de calitate despre
municipiul Cluj- Napoca; realizarea unui Eveniment Anual în municipiul Cluj- Napoca,
la care să participe oficialităţi din partea guvernului, industriei turistice şi presei.
Cercetări de marketing turistic- studii şi analize periodice privind conjunctura
pieţei locale, interne şi externe a serviciilor de turism, în vederea luării deciziilor
strategice şi stabilirii impactului eforturilor de marketing.
Analiza pieţei, proiectarea şi implementarea de baze de date în turism: crearea
unei baze de date cu tour-operatorii din turism şi persoanele care au nevoie de informaţii
turistice; elaborarea unui chestionar care să evalueze gradul de satisfacţie a turiştilor şi
atragerea participării hotelurilor şi industriei de servicii turistice pentru a asigura feed-
backul din partea turiştilor; analiza anuală a rezultatelor în vederea întocmirii planului de
marketing viitor.
Realizarea de studii de marketing şi analize de prefezabilitate şi fezabilitate cu
privire la proiectele ce se vor înainta pe probleme de turism: prognoze, strategii şi politici
de marketing pentru servicii de turism; consultanţă pe probleme de turism pentru agenţii
economici; cercetări aplicative pentru dezvoltarea turismului pe plan local şi zonal,
dezvoltarea şi diversificarea ofertei turistice, modernizarea şi dezvoltarea turismului în

43
contextul integrării europene; proiecte de valorificare a potenţialului turistic în teritoriul
adiacent municipiului şi de dezvoltarea turistică a zonelor, staţiunilor şi localităţilor
turistice; proiecte de amenajare şi echipare turistică regională; studii de oportunitate şi
fezabilitate pentru realizarea şi modificarea de structuri turistice, construirea de societăţi
mixte, divizări de societăţi comerciale; dezvoltarea produsului, inventarierea principalelor
resurse turistice şi elaborarea de propuneri de dezvoltare turistică, care vor sta la baza
programului anual de dezvoltare a turismului, crearea unui inventar de îmbunătăţiri dorite
la nivel public şi privat, pentru a asigura servicii eficiente pentru turişti sau pentru a spori
experienţa turistică.
Contribuirea la creşterea calităţii produselor turistice, urmărirea activităţii
turistice, în aşa fel încât agenţii economici cu activitate în domeniul turismului să aibă
acces la resursele turistice, cu respectarea normelor de punere în valoare şi protejare a
acestora.
Trecerea în revistă a standardelor Uniunii Europene cu privire la cazare,
restaurante, capacităţi de alimentaţie publică şi alte servicii de turism, precum şi a
criteriilor UNESCO de recuperare a „structurilor cu semnificaţie istorică ” şi analizarea
potenţialului de aplicare a acestora.
Explorarea posibilităţilor de a îmbogăţi oferta de agrement şi experienţele
culturale de pe teritoriul municipiului Cluj- Napoca.
Promovarea programelor de reamenajare, reparare, curăţire şi înfrumuseţare a
comunităţii în zonele de dezvoltare economică cu un aflux mare de vizitatori.
Investiţii de capital pentru acoperirea necesităţii de a îmbunătăţi infrastructura
drumurilor de acces către obiectivele turistice.
Program de îmbunătăţire a semnalizării rutiere în vederea direcţionării turiştilor
către atracţiile turistice locale.
Panourile cu Bine aţi venit plasate la intrarea în localitate să fie proaspăt vopsite şi
atractive.

44