Sunteți pe pagina 1din 82

CUPRINS CAPITOLUL I - PREZENTAREA SOCIETII 1.1 Prezentare general 1.2 Scurt istoric 1.3 Obiectul de activitate 1.

4 Evoluia i structura actual a capitalului social CAPITOLUL II - VENITURI GENERATE DE ACTIVITATE 2.1. Definirea notiunii de venituri 2.2. Probleme aferente recunoasterii veniturilor intreprinderii 2.3. Consideratii privind evaluarea veniturilor 2.4. Componenta veniturilor intreprinderii 2.5. Contabilitatea veniturilor din activitatea operationala
2.5.1. Contabilitatea veniturilor din vanzarea serviciilor 2.5.2. Contabilitatea altor venituri operationale

2.6. Contabilitatea veniturilor din activitatea neoperationala


2.6.1 Contabilitatea veniturilor din activitatea de investitii 2.6.2. Contabilitatea veniturilor din activitatea financiara 2.6.3. Contabilitatea veniturilor exceptionale

CAPITOLUL III - CHELTUIELI EFECTUATE 3.1. Contabilitatea cheltuielilor de constructie


3.1.1. Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile 3.1.2. Contabilitatea cheltuielilor privind mrfurile 3.1.3. Contabilitatea cheltuielilor cu serviciile executate de teri 3.1.4. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitele, taxele i vrsmintele aimilate 3.1.5. Contabilitatea cheltuielilor cu personalul 3.1.6. Contabilitatea altor cheltuieli de constructie

3.2. Contabilitatea cheltuielilor financiare


3.2.1. Contabilitatea cheltuielilor privind dobnzile
1

3.2.2. Contabilitatea cheltuielilor privind sconturile acordate

3.3. Contabilitatea cheltuielilor extraordinare 3.4. Contabililtatea cheltuielilor cu amortizrile si provizioanele i ajustarea la inflaie
3.4.1. Contabilitatea cheltuielilor de constructie privind amortizrile i provizioanele 3.4.2. Contabilitatea cheltuielilor financiare privind amortizrile i provizioanele CAPITOLUL IV - ALTE ITUATII (CAZURI PARTICULARE) CARE FAC CA FIRMA SA FIE DIFERITA DE ALTELE.

4. 1. Forme i mijloace publicitare


4. 1. 1. 4. 1. 2. 4. 1. 3. 4. 1. 4. 4. 1. 5. 4. 1. 6. 4. 1. 7. Reduceri de pret Vanzarile grupate Organizarea de concursuri, jocuri, loterii. Merchandiing-ul Prime i cadouri promotionale Sponsorizarea Incercari gratuite ( sampling )

4. 2. 4. 3. 4. 4. 4. 5.

Publicitatea prin media Publicitatea exteriora Publicitatea prin tiparituri Publicitatea gratuita

CONCLUZII I PROPUNERI BIBLIOGRAFIE

S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. a fost inregistrata in data 26 May 2006 la Oficiul Registrului Comertului Brila cu nr. de inmatriculare J09/446/2006. La data nfiinrii capitalul social era n valoare de 5 000 RON i se compunea din aport n numerar subscris n cont. Capitalul social se dividea n pri sociale egale n valoare de 100 RON, rezultnd un numr de 50 de aciuni. Majorarea capitalului social s-a fcut n 2006. n urma majorrii intervenite, capitalul social n sum de 2 500 RON numerar se divide n 25 de aciuni nominative i individuale cu o valoare nominal de 100 RON aciunea i se distribuie pe acionari.

1.3 Obiectul de activitate


Obiectul de activitate este Construcii i reparaii de nave. Aceasta clasa include: - constructia navelor comerciale: vase de pasageri, feriboturi, vase pentru transport de marfuri, tancuri maritime i fluviale etc.; - constructia navelor de razboi;

CAPITOLUL I PREZENTAREA SOCIETII 1.2 Prezentare general

Denumire: OXINAV CONSTRUCT S.R.L. Sediu administrativ: Str. GRADINII PUBLICE 6 Brila, Judetul Brila Numr de nmatriculare la Registrul Comerului: J09/446/2006 Cod unic de nregistrare: 18707633 Cod CAEN: 3011 (Construcii i reparaii de nave) Capital social: Reprezentani legali: GIOL DANIEL, DANCIU ELENA, UZUNEANU IONEL

1.2 Scurt istoric


- constructia navelor de pescuit. Aceasta clasa include, de asemenea: - constructia platformelor de foraj, plutitoare sau submeribile; - constructia altor structuri plutitoare: . docuri plutitoare, pontoane, drage aspiratoare, macarale plutitoare, barje, faruri plutitoare etc.; - intretinerea, repararea i modificarea (transformarea) navelor. Aceasta clasa exclude:
3

- fabricarea de elice pentru nave; - fabricarea de motoare pentru nave; - fabricarea de instrumente pentru navigatie; - fabricarea de vehicule amfibii; - fabricarea de ambarcatiuni sau plute pneumatice

1.4 Evoluia i structura actual a capitalului social


Cif ra Afaceri B (R ilant ON) 2 887 007 363 n 2 006 377 867 A Grafic rofit ( RON) 7 3042 9 2361 9 9 3 mmm 5 mm mmmmm mm P Grafic ngajati A fic Gra

CAPITOLUL II VENITURI GENERATE DE ACTIVITATE

2.2.

Definirea notiunii de venituri

Veniturile ca si cheltuielile constituie elemente contabile legate direct de determinarea rezultatului activitatii economico-financiare (profitului/pierderii) a intreprinderii. Aceste notiuni sunt caracteristice economiei de piata si au inceput sa fie aplicate in teoria si practica contabila autohtona o data cu implementarea actualului sistem contabil. In cadrul sistemului contabil precedent, care a functionat in conditiile economiei administrativ-planificate, notiunile de venituri si cheltuieli aveau alte sensuri si nu influentau in mod direct rezultatul activitatii intreprinderii. Astfel, in actele normative si in literatura de specialitate din fosta URSS, veniturile erau caracterizate ca o parte a venitului societatii, acumulata de catre intreprindere si utilizata, in mare masura, pentru necesitatile acesteia. Totodata, in teoria si practica contabila internationala, notiunile de venituri si cheltuieli au capatat o raspindire larga inca la inceputul secolului XX, concomitent cu aparitia conceptiei dinamice, conform careia rezultatul financiar se determina ca diferenta dintre veniturile si cheltuielile intreprinderii. Contabilitatea sintetic i analitic a veniturilor este organizat, ca i cea a cheltuielilor, n spiritul respectrii principiilor contabile general acceptate, cu inciden direct asupra elementelor de venituri i implicit asupra cheltuielilor i rezultatelor. Aceste principii sunt: principiul independenei, principul necompensrii i principiul prudenei, principiul recunoaterii veniturilor, principiul conectrii cheltuielilor la venituri i principiul recunoaterii rezultatului. n conformitate cu principiul exerciiilor, toate operaiile generatoare de venituri sunt contabilizate n momentul angajrii acestora, ceea ce d natere unei contabiliti de angajamente sau accrual accounting, n care veniturile sunt evideniate i contabilizate pe msura generrii sau ocazionrii i nu n faa ncasrii lor. Ca o consecin a acestui principiu, veniturile sunt nregistrate n momentul vnzrii mrfurilor i produselor, sau prestrii serviciilor i nu n momentul ncasrii. Principiul necompensrii prevede interdicia efecturii de compensri ntre cheltuielile i veniturile nregistrate n contul de profit i pierdere.

Principiul prudenei stipuleaz aprecierea just a faptelor pentru a preveni riscul de transfer n viitor a incertitudinilor susceptibile de a greva rezultatele, a cror cauz se afl n exerciiul curent i cele anterioare. Principiul recunoaterii sau constatrii veniturilor, creat pentru susinerea principiului independenei exerciiilor, prevede ca veniturile s fie constatate n momentul vnzrii. Acest moment este ales i n concordan cu principiul prudenei, pentru a asigura o protecie mpotriva riscurilor i incertitudinii. Recunoaterea veniturilor n contul de profit i pierdere are loc cnd s-a produs o cretere de active sau o diminuare de datorii, i atunci cnd creterea de avantaje economice viitoare poate fi msurat n mod realist. Principiul recunoaterii rezultatului prevede delimitarea momentului constatrii veniturilor i a momentului n care cheltuielile sunt consumate, iar pe aceast baz se face impunerea costului n vederea determinrii rezultatului net. Principiul individualizrii rezultatului, se afl n legtur cu principiul conectrii cheltuielilor la venituri. Cheltuielile se afl n legtur cu veniturile pe care le determin, fapt bine precizat n contabilitatea anglo-saxon. Principiul conectrii cheltuielilor la veniturile realizate apare i ca o consecin a principiului recunoaterii veniturilor i prevede ca momentul contabilizrii veniturilor din constructie s fie specificat naintea celui al constatrii cheltuielilor din constructie. n contabilitatea financiar a veniturilor se evalueaz i nregistreaz n cadrul conturilor prin coresponden cu creterile de activ i micorrile de pasiv, realizarea i constatarea unui venit producnd o cretere a situaiei nete. Din aceast constatare putem concluziona c toate conturile de venituri, prin funcia lor contabil, pot fi asimilate conturilor de pasiv i cuprind veniturile perioadei curente. Conturile de venituri evideniaz creterile de avantaje economice rezultate din activitile de constructie, financiare i excepionale, sub form de creteri de active sau diminuri de pasive. Prin componena lor, conturile corespund celor trei genuri de activiti, iar n cadrul acestora, corespund elementelor primare de venituri.

2.2. Probleme aferente recunoasterii veniturilor intreprinderii


Recunoasterea reprezinta o problema fundamentala a contabilitatii veniturilor oricarei intreprinderi, indiferent de particularitatile ramurale, tipul de proprietate si forma de organizare juridica a acesteia. In Dictionarul explicativ al limbii romane, termenul recunoastere" este definit ca actiunea si rezultatul ei de a deosebi ceva dupa anumite semne caracteristice". Recunoasterea oricarui element contabil, inclusiv a veniturilor, trebuie sa asigure respectarea anumitor criterii si sa se bazeze pe conceptele si principiile contabile fundamentale. Este de remarcat ca in reglementarile contabile internationale, precum si in literatura de specialitate straina sunt evidentiate diverse criterii de recunoastere a elementelor contabile.
6

Astfel, conform Cadrului general al IASB, orice element contabil care corespunde definitiei unei structuri a rapoartelor financiare trebuie recunoscut daca acesta respecta urmatoarele criterii: a) este probabil ca orice avantaj economic viitor prevazut sa intre sau sa iasa in/din intreprindere; si b) elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat (a) in mod credibil. Primul criteriu de recunoastere este impus de incertitudinea, ce caracterizeaza mediul in care isi desfasoara activitatea orice intreprindere. La evaluarea gradului de incertitudine legat de avantajele economice viitoare se ia in calcul informatia disponibila in momentul intocmirii rapoartelor financiare. De exemplu, daca incasarea unei creante a intreprinderii este probabila, in absenta oricarei probe care sa demonstreze contrariul, recunoasterea venitului este justificata, in cazul unei diversitati mari a creantelor, totusi, va fi considerata normala probabilitatea aparitiei unor creante compromise; prin urmare, reducerea preconizata a avantajului economic va fi inregistrata drept cheltuiala prin constituirea de provizioane sau intr-un alt mod stabilit de catre intreprindere. Al doilea criteriu pe care un element trebuie sa-1 respecte pentru a fi recunoscut consta in faptul ca acesta sa aiba un cost sau o valoare ce poate fi determinat(a) in mod credibil, in multe cazuri, costul sau valoarea trebuie estimat (a); folosirea unor estimari rezonabile constituie o parte esentiala in pregatirea rapoartelor financiare si nu influenteaza credibilitatea lor. In cazul in care totusi nu poate fi realizata o estimare rezonabila, elementul nu va fi recunoscut in contabilitate. De exemplu, incasarile preconizate in urma unui proces in instanta judecatoreasca pot corespunde definitiei activelor si veniturilor, precum si criteriului de recunoastere a probabilitatii, insa nu se recunosc ca venituri pina la luarea deciziei de catre instanta nominalizata, deoarece suma incasarilor nu poate fi determinata cu exactitate. Criteriile generale de recunoastere contabila a veniturilor intreprinderilor autohtone sunt stabilite in Bazele conceptuale ale pregatirii si prezentarii rapoartelor financiare, cit si in SNC 18, iar criteriile specifice - in actele legislative si normative. Astfel, conform prevederilor Bazelor conceptuale, veniturile pot fi recunoscute atunci cind a avut loc o crestere a avantajelor economice viitoare aferente cresterii unui activ sau diminuarii unei datorii, iar acestea pot fi evaluate credibil. Aceasta inseamna, de fapt, ca recunoasterea veniturilor se realizeaza simultan cu recunoasterea cresterii activelor sau diminuarii datoriilor (de exemplu, incasarea mijloacelor banesti sau reflectarea creantelor rezultate din vanzarea bunurilor sau prestarea serviciilor, decontarea datoriilor in legatura cu expirarea termenului lor de prescriptie etc.). Recunoasterea veniturilor si cheltuielilor trebuie sa se bazeze pe anumite concepte si principii contabile fundamentale. Pentru intelegerea esentei conceptelor si principiilor contabile, vom examina sub aspect general notiunile acestora. Conform Dictionarului explicativ al limbii romane, conceptul este o idee generala care reflecta just realitatea; notiune", iar principiul - un element fundamental, idee, lege de baza pe care se intemeiaza o teorie stiintifica, un sistem politic, juridic, o norma de conduita".
7

Spre deosebire de legile imuabile ale naturii din fizica sau chimie, conceptele si principiile contabile sunt elaborate de catre anumite organisme nationale si internationale si se modifica o data cu dezvoltarea teoriei si practicii contabile. Unele principii noi se creeaza, altele se invechesc si devin contradictorii. O asemenea dinamica reflecta faptul ca realitatea economica are multiple aspecte si ca principiile trebuie utilizate in raport cu obiectivele si domeniul de aplicare a contabilitatii. Astfel, conceptul contabil inseamna presupunere (ipoteza), conditie de la care intreprinderea trebuie sa porneasca la organizarea contabilitatii si intocmirea rapoartelor financiare, iar principiul - norma (regula) care trebuie sa fie respectata la tinerea contabilitatii si intocmirea rapoartelor financiare. Veniturile si cheltuielile trebuie sa fie contabilizate separat, prin aplicarea unor conturi distincte, ceea ce asigura acumularea informatiilor necesare pentru intocmirea rapoartelor financiare. In acest fel, se exclude compensarea reciproca a elementelor de venituri si cheltuieli si se asigura transparenta informatiei aferente elementelor nominalizate. In cazul comiterii erorilor, are loc corectarea (ajustarea) sumelor inregistrate anterior eronat ca venituri si cheltuieli, aceasta se efctueaza prin: daca eroarea sau alt eveniment a fost depistata in perioada in care veniturile si cheltuielile au fost recunoscute, ajustarea se efectueaza prin stornarea (diminuarea) sumelor veniturilor si cheltuielilor; daca eroarea sau alt eveniment a fost depistata in perioadele ulterioare, ajustarea se efectueaza prin conturile rezultatelor financiare ale anilor precedenti sau prin decontarea rezultatului tranzactiei la veniturile si cheltuielile perioadei de gestiune curente. Principiul autonomiei intreprinderii se contine in SNC 5 sub denumirea separarea patrimoniului si datoriilor" si este obligatoriu pentru toate intreprinderile. Acesta consta in delimitarea veniturilor si cheltuielilor intreprinderii de veniturile si cheltuielile proprietarilor, precum si ale creditorilor si clientilor. Principiul periodicitatii consta in delimitarea activitatii intreprinderii pe perioade de gestiune (luna, trimestru, an). La aplicarea acestui principiu rezultatul financiar se calculeaza la finele perioadei ca diferenta dintre venituri si cheltuieli. Importanta acestui principiu a fost mentionata inca de cunoscutul savant italian Luca Paciolo, autorul primei lucrari de contabilitate, editata in anul 1494, in care se subliniaza ca registrele contabile trebuie inchise in fiecare an si, in special, in societatile comerciale, deoarece contabilitatea periodica conditioneaza relatii prietenesti". La aplicarea principiului periodicitatii, trebuie luat in considerare faptul ca nu toate veniturile se refera la perioada de gestiune curenta, adica pot aparea venituri anticipate. Veniturile anticipate reprezinta sumele primite (calculate) in perioada de gestiune curenta, dar atribuite perioadelor viitoare. In perioada de gestiune curenta, veniturile anticipate trebuie inregistrate, respectiv, ca datorii ale intreprinderii si raportate la veniturile curente in decursul mai multor perioade de gestiune. In Componenta veniturilor anticipate distingem :
8

Valoarea de rascumparare neachitata a bunurilor transmise in leasing financiar (arenda finantata) Sumele prejudiciului material calculat care urmeaza a fi primite de la persoanele vinovate (in cazul in care termenele de recuperare sunt indicate in decizia instantei de judecata sau in angajamentul de plata) Dobinda de leasing financiar (arenda finantata) calculata pentru tot termenul prevazut in contractul corespunzator Incasarile cu caracter nerambursabil din vanzarea abonamentelor, achitarea taxelor de instruire si alte tranzactii similare. Metoda de decontare a veniturilor si cheltuielilor anticipate trebuie sa corespunda cu schema de obtinere a avantajelor economice viitoare, adica sa asigure respectarea principiului concordantei veniturilor si cheltuielilor pe perioade de gestiune. Principiul concordantei prevede reflectarea simultana in contabilitate si in rapoartele financiare a veniturilor si cheltuielilor ocazionate de unele si aceleasi tranzactii economice. De exemplu, veniturile din vanzari trebuie recunoscute, contabilizate si reflectate in rapoartele financiare concomitent cu costul vanzarilor (valoarea de bilant a bunurilor vandute, costul serviciilor prestate), adica in una si aceeasi perioada de gestiune. SNC 18 prevede ca veniturile si cheltuielile ce fac obiectul uneia si aceleiasi tranzactii sau operatiuni economice sunt constatate in aceeasi perioada de gestiune". Totodata, trebuie luat in considerare faptul ca principiul concordantei nu este aplicabil tuturor elementelor de venituri si cheltuieli. Astfel, unele elemente de venituri, cum ar fi cele rezultate din activele primite cu titlu gratuit, amenzi, despagubiri, penalitati, plusuri de inventar nu pot fi corelate in mod direct cu cheltuielile. Principiul prioritatii continutului asupra formei este expus in SNC 1. Conform acestui principiu, metodele de recunoastere a veniturilor si cheltuielilor trebuie orientate spre reflectarea faptelor economice in contabilitate, pornind nu numai de la forma juridica a acestora, dar si de la continutul economic si situatia concreta in care acestea au fost efectuate. De exemplu, valoarea de rascumparare si cea de bilant a bunurilor transmise in leasing financiar (arenda finantata) se inregistreaza treptat ca venituri si cheltuieli ale perioadei de gestiune curente, cu toate ca dreptul de proprietate asupra acestor bunuri apartine locatarului (arendatorului) pina la expirarea termenului contractului de leasing (arenda). Conceptele si principiile de recunoastere contabila a veniturilor urmeaza a fi aplicate nu izolat unul fata de altul, dar intr-un mod complex. Nerespectarea acestora denatureaza informatia privind situatia patrimoniala si financiara a intreprinderii si se considera o incalcare a regulilor de tinere a contabilitatii si de intocmire a rapoartelor financiare.

2.3. Consideratii privind evaluarea veniturilor

Recunoasterea veniturilor este corelata nemijlocit cu evaluarea acestora care reprezinta, probabil, cel mai controversat subiect din contabilitate, in sens general, evaluarea este definita in Dictionarul explicativ al limbii romane ca actiune de a evalua si rezultatul ei; socoteala, calcul; apreciere, pretuire". In reglementarile contabile internationale si nationale, precum si in literatura de specialitate, notiunea de evaluare este tratata in mod diferit. In sens general, evaluarea este procesul de determinare a sumelor veniturilor perioadei de gestiune curente conform anumitor baze, concepte si principii contabile, care urmeaza a fi reflectate in contabilitate si in rapoartele financiare. In conformitate cu cerintele S.N.C., venitul se determina la valoarea venala, care reprezinta suma cu care activul poate fi schimbat in procesul operatiei comerciale intre partile independente, informate si interesate, care au consimtit tranzactia. Valoarea venala care rezulta din tranzactii este negociata de vanzator si cumparator sau beneficiarul activului si cuprinde suma mijloacelor banesti primite sau de primit, sau sub alta forma de compensare. Venitul se evalueaza la valoarea venala (justa) primita sau care urmeaza a fi primita cu minusul rabaturilor si reducerilor comerciale admise de intreprindere (paragraful 8 din S.N.C. 18). In cazuri distincte, suma venitului poate fi mai mica sau mai mare decat valoarea venala a produselor, marfurilor si serviciilor vandute. Astfel, in cazul cand marfurile se vand la preturi reduse, adica cu o suma mai mica decat pretul obisnuit de vanzare, venitul se constata la o suma mai joasa, dar nu la pret obisnuit. La vanzarea marfurilor si serviciilor pe credit, suma nominala a incasarilor viitoare si suma venitului constatat va fi mai mare decat valoarea venala. (paragraful 10 din S.N.C. 18). In acest caz, venitul din vanzari consta din: a) venitul din vanzarea marfurilor si serviciilor care se evalueaza prin scontarea incasarilor viitoare de mijloace banesti, in baza ratei dobanzii estimative; b) venitul sub forma de dobanzi, care reprezinta diferenta dintre venitul din vanzarea marfurilor si serviciilor si suma nominala a incasarilor viitoare de mijloace banesti. Rata dobanzii estimativa, utilizata pentru scontarea incasarilor viitoare de mijloace banesti, se determina luand ca baza de calcul: 1) rata dobanzii existenta pentru activele sau datoriile financiare, cu un nivel analog al riscului in acordarea de credite sau 2) rata dobanzii care sconteaza valoarea nominala a activului sau datoriei financiare pana la pretul curent al marfurilor si serviciilor la vanzarea acestora contra mijloace banesti in numerar. La schimbul de marfuri sau servicii venitul se determina in felul urmator: daca se produce schimbul cu marfuri si servicii identice cu aceeasi valoare, acesta nu se considera tranzactie aducatoare de venit. Schimbul de produse, marfuri si servicii neidentice (operatiuni pe baza de barter) se considera o tranzactie aducatoare de venit. In acest caz, venitul se evalueaza la valoarea venala a marfurilor si serviciilor primite pe calea schimbului, corectata cu suma mijloacelor banesti sau echivalentelor acestora virate (primite). Daca valoarea venala a produselor, marfurilor si serviciilor primite nu poate fi determinata cu un grad inalt de
10

certitudine, venitul se evalueaza la valoarea venala a produselor, marfurilor transmise pe calea schimbului sau serviciilor prestate, corectata cu suma mijloacelor banesti sau a echivalentelor acestora virate (primite). Credibilitatea evaluarii veniturilor depinde in mare masura de respectarea principiilor contabile fundamentale. De mentionat ca, in reglementarile contabile internationale si nationale, nu sunt concretizate principiile contabile care trebuie aplicate nemijlocit la evaluarea veniturilor. In opinia savantilor autohtoni, evaluarea veniturilor trebuie sa se bazeze pe urmatoarele principii contabile: prudenta (conservatismul), permanenta metodelor, pragul de semnificatie (importanta relativa), unitatea monetara si evaluarea separata a elementelor de venituri si cheltuieli, in afara de principiile enumerate, la evaluarea contabila a elementelor de venituri, este necesar sa se ia in considerare conventia specializarii exercitiilor si principiul necompensarii, care se aplica si la recunoasterea veniturilor. Principiul prudentei sau conservatismul este considerat pilonul de baza al contabilitatii. Principiul prudentei este stabilit in Bazele conceptuale, SNC l, SNC 5 si trebuie sa fie aplicat in mod obligatoriu la evaluarea tuturor elementelor contabile, inclusiv si a veniturilor. Potrivit acestui principiu veniturile se constata si se reflecta in contabilitate numai atunci cand acestea sunt castigate si cand intreprinderea este sigura ca le va obtine. Nerespectarea principiului prudentei conduce la majorarea nejustificata a veniturilor si activelor si, in consecinta, denatureaza rezultatul activitatii (profitul/pierderea) intreprinderii si alti indicatori din rapoartele financiare. Utilizarea principiului permanentei metodelor consta in aplicarea consecventa de catre intreprindere a metodelor de evaluare a veniturilor si cheltuielilor pentru asigurarea comparabilitatii informatiilor contabile. Principiul permanentei metodelor este prevazut in SNC l ca o conventie (conditie) obligatorie ce trebuie sa fie respectata la elaborarea si aplicarea politicii de contabilitate a intreprinderii. De regula, intreprinderea trebuie sa utilizeze unele si aceleasi metode de evaluare a veniturilor de la o perioada de gestiune la alta, de exemplu, metodele de repartizare (decontare) a veniturilor anticipate, etc. Toate modificarile metodelor de evaluare a veniturilor, indiferent de cauzele aparitiei lor, trebuie sa fie argumentate si reflectate in politica de contabilitate, indicindu-se data intrarii in vigoare a acestora. Esenta principiului esentialitatii importanta relativa la evaluarea veniturilor consta in faptul ca in contabilitate si in rapoartele financiare trebuie sa fie reflectata toata informatia esentiala pentru utilizatorii rapoartelor financiare din punctul de vedere al posibilitatii utilizarii acesteia pentru diferite evaluari si luari de decizii. Informatia se considera esentiala in cazul in care lipsa sau insuficienta acesteia poate sa influenteze deciziile utilizatorilor adoptate de acestia in baza informatiilor din rapoartele financiare, in acelasi timp, daca informatia sau gradul de exactitate a acesteia nu are o importanta mare pentru utilizatorii de rapoarte financiare, ea se considera neesentiala. Principiul unitatii monetare nu este prevazut in reglementarile contabile internationale. Totodata, aplicarea acestui principiu rezulta din art. 7 al Legii contabilitatii, potrivit caruia intreprinderile sunt obligate sa tina contabilitatea in moneda nationala. Principiul unitatii monetare prevede utilizarea unor unitati comune pentru evaluarea tuturor elementelor contabile,
11

inclusiv a veniturilor. Aplicarea acestui principiu este foarte importanta, deoarece moneda este considerata o sursa de inlocuire in forma naturala a bunurilor ce formeaza obiectul evaluarii. Principiul evaluarii separate a elementelor de venituri nu este concretizat in mod special in reglementarile contabile internationale si nationale, insa acest principiu este foarte important, deoarece prevede evaluarea separata a fiecarui element de venituri. In acest context, trebuie luate in considerare modul de clasificare a veniturilor, precum si faptul ca, pentru diferite elemente de venituri, sunt stabilite reguli distincte de evaluare. De exemplu, in cazul vanzarii bunurilor, veniturile se evalueaza la valoarea justa. Veniturile din redevente se evalueaza la sumele prevazute in contractele incheiate intre titularul si beneficiarul de active nemateriale. Veniturile si cheltuielile evaluate in contabilitate servesc drept baza pentru determinarea rezultatului financiar. Conform Conceptiei reformei contabilitatii, pentru calcularea rezultatului contabil si a celui fiscal, nu este necesara tinerea unei contabilitati paralele. Rezultatul fiscal se determina prin corectarea profitului (pierderii) contabil cu marimea diferentelor ocazionate de divergentele existente intre regulile contabile si fiscale. Sub aspect teoretic, pot fi evidentiate doua grupe de diferente intre sumele veniturilor evaluate in contabilitate si in scopuri fiscale: veniturile care sunt recunoscute in contabilitate, dar nu se recunosc sau se limiteaza in scopuri fiscale; veniturile care sunt recunoscute in scopuri fiscale, dar nu se recunosc in contabilitate; Modul de calculare a diferentelor sus-mentionate este reglementat de prevederile SNC 12 Contabilitatea impozitului pe venit" Modul de evaluare a veniturilor cit si cheltuielilor intreprinderii are o importanta decisiva la calcularea corecta a indicatorilor din rapoartele financiare si din declaratiile fiscale ale intreprinderii si, prin urmare, la luarea deciziilor manageriale si economice de catre utilizatorii acestora.

2.4. Componenta veniturilor intreprinderii


Activitatea de intreprinzator a intreprinderii genereaza diverse tipuri de venituri si cheltuieli care trebuie sa fie clasificate dupa anumite criterii, in functie de scopul utilizarii informatiilor contabile: reflectarea in conturile contabile, intocmirea rapoartelor financiare si statistice, exercitarea controlului, determinarea rezultatului fiscal, efectuarea analizei etc. In functie de natura activitatilor care le genereaza, veniturile se clasifica in doua grupe: venituri din activitatea operationala; venituri din activitatea neoperationala. Clasificarea veniturilor pe tipuri de activitati ale intreprinderii are un caracter conventional si nu este unica pentru toate intreprinderile. Veniturile din una si aceeasi operatiune
12

pot fi recunoscute la o intreprindere ca venituri din activitatea operationala, iar la alta intreprindere - ca venituri din activitatea neoperationala. De exemplu, dobinzile primite sau care urmeaza a fi primite de catre institutiile financiare sau ratele de leasing incasate sau care urmeaza a fi incasate de catre companiile de leasing sunt calificate drept venituri din vanzari. Totodata, la majoritatea intreprinderilor aceste venituri au un caracter secundar si se includ in componenta veniturilor din activitatea neoperationala. Clasificarea veniturilor poate fi observata analizind nomenclatorul conturilor contabile sau Planul de conturi care este un document normativ important si a intrat in vigoare la l ianuarie 1998. Astfel, pentru generalizarea informatiei privind veniturile intreprinderii sunt destinate conturile din clasa 6 Venituri a Planului de conturi. Conturile de evidenta a veniturilor sunt conturi de pasiv. In creditul acestor conturi pe parcursul perioadei de gestiune se reflecta cu total cumulativ de la inceputul anului suma veniturilor recunoscute in conformitate cu prevederile S.N.C. respective, iar in debit - decontarea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate la rezultatul financiar total. La finele fiecarui trimestru rulajele creditoare ale conturilor de venituri se iau in calcul la determinarea indicatorilor respectivi din Raportul privind rezultatele financiare. Conturile de venituri se inchid la finele anului cu contul 351 Rezultat financiar total si la inceputul anului urmator nu au sold. In planul de conturi, conturile de venituri sunt divizate in 2 grupe, si anume veniturile din activitatea operationala si veniturile din activitatea neoperationala. Veniturile din activitatea operationala includ veniturile rezultate din activitatea de baza a intreprinderii. Acestea cuprind: veniturile din vanzari; alte venituri operationale. Veniturile din activitatea neoperationala includ veniturile obtinute din alte tipuri de activitati ale intreprinderii. Acestea cuprind: veniturile din activitatea de investitii; veniturile din activitatea financiara; veniturile exceptionale.

2.5. Contabilitatea veniturilor din activitatea operationala


2.5.1. Contabilitatea veniturilor din vanzarea serviciilor

13

Veniturile din vanzari reprezinta valoarea de vanzare (fara TVA) a lucrarilor executate si serviciilor prestate care se refera la activitatea de baza a intreprinderii. Pentru generalizarea informatiei privind veniturile din vanzari este destinat contul 611 Venituri din vanzari, in care, in particular, se reflecta veniturile din: prestarea serviciilor de reparatie ( prestarea acestor servicii constituie activitatea de baza a intreprinderii); executarea lucrarilor de constructie-montaj, de cercetare-proiectare, de prospectiune, de cercetari stiintifice si altor lucrari; operatiuni pe baza de barter (schimb de active si servicii); alte operatiuni aferente activitatii de baza a intreprinderii. In Planul de conturi pentru contul 611 sunt prevazute urmatoarele subconturi: 6111 Venituri din servicii prestate; 6112 Venituri din contracte de constructie; Evidenta analitica a veniturilor din vanzari se tine pe tipurile lor, regiuni de vanzare si pe alte directii stabilite in politica de contabilitate a intreprinderii. La reflectarea (recunoasterea), corectarea si decontarea veniturilor din vanzari se intocmesc formulele contabile prezentate in tabelul 1. Tabelul 1 Formule contabile pentru evidenta veniturilor din vanzari Temei pentru inreNr. gistrare (documentul Continutul operatiunii crt. primar sau de alt tip, debit credit registrul contabil) 1 2 3 4 5 Reflectarea veniturilor din vanzari pe parcursul anului de gestiune 1. Reflectarea valorii de vanzare (fara TVA) a 221,223, 611 Facturi fiscale, facturi serviciilor vandute altor intreprinderi si persoane 229 de expeditie. Registrul cu achitarea ulterioara de evidenta la contul 611 2. Reflectarea valorii contractuale (fara TVA) a 221,223, 611 Facturi fiscale, facturi serviciilor transmise sub forma de aport la 229 de expeditie, Registrul capitalul statutar al altei intreprinderi de evidenta la contul 611 3. Reflectarea valorii (fara TVA) a serviciilor 221,223, 611 Facturi fiscale, facturi transmise altor intreprinderi si persoane in 229 de expeditie, Registrul schimbul altor active sau servicii de evidenta la contul 611 Conturi corespondente

14

4.

Facturi fiscale, facturi de expeditie. Registrul de evidenta la contul 611 5. Incasarea mijloacelor banesti in numerar in 241 611 Dispozitii de incasare, casierie (fara TVA) din prestarea serviciilor registrul de casa, facturi fiscale, facturi de expeditie, Registrul de evidenta la contul 611 Nota la operatiunile 1-5. La prestarea serviciilor concomitent se intocmesc formulele contabile: 1) la valoarea de bilant (costul) a serviciilor prestate: debit contul 811, credit unul din conturile216, 217, 811, 812; 2) la suma TVA aferenta valorii de vanzare (contractuale) a serviciilor prestate: debit unul din conturile -221, 223, 227, 228, 229, 241, credit contul 534; 3) la suma TVA trecuta anterior in cont aferenta diferentei dintre valoarea de vanzare a serviciilor vandute (transmise) si valoarea de intrare (costul) a acestora: debit contul - 813, credit contul 534. Formula contabila 3) se intocmeste in cazul prestarii serviciilor la un pret mai jos decat valoarea de bilant (costul) a acestora. 6. Calcularea platii (tara TVA) pentru bunurile 228 611 Facturi fiscale. transmise in arenda operationala (leasing, Registrul de evidenta locatiune). la contul 611 1 2 3 4 5 7. Calcularea dobinzilor aferente contractelor de 228 611 Contracte de arenda arenda finantata (leasing financiar) finantata (leasing financiar), nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 611 8. Decontarea valorii de rascumparare a bunurilor 422 611 Facturi fiscale, nota de transmise in arenda finantata (leasing financiar), contabilitate, Registrul reflectata anterior in componenta veniturilor de evidenta la contul anticipate pe termen lung. Formula contabila se 611 intocmeste la rascumpararea anticipata a bunurilor mentionate 9. Decontarea cotei valorii de rascumparare a 515 611 Facturi fiscale, nota de bunurilor transmise in arenda finantata (leasing contabilitate. Registrul financiar) care urmeaza a fi achitata in perioada de evidenta la contul de gestiune curenta (luna, trimestru) 611

Reflectarea valorii de vanzare (fara TVA) a serviciilor vandute angajatilor intreprinderii

227

611

15

Nota la operatiunile 6-9. Formulele contabile pentru operatiunile 6-9 se intocmesc la arendator (locator) in cazul cind arenda (leasingul) constituie activitatea de baza a acestora. La decontarea valorii de rascumparare a bunurilor transmise in arenda finantata (leasing financiar) concomitent se intocmesc urmatoarele formule contabile: 1) la valoarea de bilant a bunurilor transmise in arenda (leasing), care urmeaza a fi decontata in perioada de gestiune curenta (luna, trimestru): debit contul 811, credit unul din conturile -141,251; 2) la suma TVA aferenta valorii de rascumparare a bunurilor transmise in arenda (leasing), care urmeaza a fi achitata in perioada de gestiune curenta (luna, trimestru): debit contul 535, credit contul 534. 10. Reflectarea altor venituri din vanzari, obtinute in 515 611 Nota de contabilitate, perioadele anterioare care se refera la perioada de Registrul de evidenta gestiune curenta la contul 611 Corectarea veniturilor din vanzari pe parcursul anului de gestiune 11. Stornarea sumelor creantelor (fara TVA) 221, 223, 611 Nota de contabilitate, decontate eronat (in marime majorata) la 227, 228, Registrul de evidenta venituri din vanzari in anul de gestiune curent 229 etc. la conlul 611 12. Stornarea valorii de vanzare (fara TVA) a 221, 223, 611 Facturi de expeditie, serviciilor in cazul in care clientii nu sunt 227, 229, procese-verbale de multumiti de serviciile prestate. 522, 539 returnare a produselor etc. Registrul de evidenta la cont. 611 1 2 3 4 5 13. Stornarea sumei reducerii preturilor (fara 221, 223, 611 Procese-verbale de TVA) la serviciile prestate 227, 229, modificare a 522, 539 preturilor, Registrul de etc. evidenta la contul 611 Nota la operatiunile 11-13. Formulele contabile pentru operatiunile 13-15 se intocmesc la intreprinderea-vinzator in cazurile cind vanzarea si returnarea (reducerea preturilor) produselor si serviciilor au avut loc in acelasi an de gestiune. Pentru evidenta decontarilor cu cumparatorii privind returnarea (reducerea preturilor) produselor intreprinderea-vinzator poate aplica doar unul din urmatoarele conturi- 221 , 223, 227, 229, 522, 539. La returnarea (reducerea preturilor) produselor concomitent se intocmesc urmatoarele formule contabile de stornare: 1) la costul vanzarii serviciilor returnate: debit contul 811, credit unul din conturile -216, 217; 2) la suma TVA aferenta valorii de prestare a serviciilor returnate: debit unul din conturile 221, 223, 227, 229, 522, 539, credit contul 534; 3) la suma TVA aferenta reducerii preturilor la serviciile prestate: debit unul din conturile 221, 223, 227, 229, 522, 539, credit contul 534 Decontarea veniturilor din vanzari la finele anului de gestiune

16

14.

Decontarea la finele anului de gestiune a veniturilor din vanzari acumulate la rezultatul financiar total

611

351

Nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 611

2.5.2. Contabilitatea altor venituri operationale Alte venituri operationale includ veniturile care apar in procesul desfasurarii activitatii de baza a intreprinderii, insa nu se refera la veniturile din vanzari. Pentru generalizarea informatiei privind alte venituri operationale este destinat contul 612 Alte venituri operationale in care, in particular, se reflecta: veniturile din vanzari si alte iesiri (transmiterea in capitalul statutar, schimbul cu alte active etc.) de materiale, OMVSD, investitii pe termen scurt si alte active curente valoarea de piata a plusurilor de active curente constatate la inventariere; amenzile, penalitatile si despagubirile primite sau care urmeaza a fi primite de la alte intreprinderi si persoane pentru incalcarea de catre acestea a clauzelor contractuale; veniturile sub forma recuperarii prejudiciului material cauzat intreprinderii; suma datoriilor decontate in legatura cu expirarea termenului de prescriptie (in continuare - datorii cu termenul expirat) privind creditele bancare, imprumuturile si dobinzele aferente, privind facturile comerciale, privind sumele deponente si spre decontare si alte operatiuni; suma depasirii valorii realizabile nete a stocurilor de materiale conform evaluarii precedente (in limita valorii de intrare/costului lor); alte venituri aferente activitatii operationale a intreprinderii. In Planul de conturi pentru contul 612 sunt prevazute urmatoarele subconturi: 6121 Venituri din realizarea altor active curente; 6122 Venituri din arenda curenta; 6123 Venituri din amenzi, penalitati si despagubiri; 6124 Venituri din modificarea metodelor de evaluare a activelor curente; 6125 Venituri din recuperarea daunei materiale; 6126 Alte venituri operationale, Evidenta analitica a altor venituri operationale se tine pe tipurile lor, pe surse de obtinere si pe alte directii stabilite in politica de contabilitate a intreprinderii. La reflectarea (recunoasterea), corectarea si decontarea altor venituri operationale se intocmesc formulele contabile prezentate in tabelul 2. Tabelul 2 Formule contabile pentru evidenta altor venituri operationale Nr. Continutul operatiunii Conturi Temei pentru inrecrt. corespondente gistrare (documentul
17

1 1.

2.

3.

4.

5.

primar sau de alt tip, registrul contabil) 2 3 4 5 Reflectarea altor venituri operationale pe parcursul anului de gestiune Reflectarea valorii de piata a plusurilor de 211 612 Procesul-verbal al materiale constatate la inventariere comisiei de inventariere, balante de verificare. Registrul de evidenta la contul 612 Reflectarea valorii realizabile nete a pieselor de 211 612 Bonuri de intrari, schimb si a altor materiale foste in folosinta Registrul de evidenta obtinute la reparatia mijloacelor fixe in locurile la contul 612 lor de exploatare. Formula contabila se intocmeste in cazul cind cheltuielile de reparatie au fost decontate la cheltuielile activitatii operationale si reflectate in debitul unuia din conturile - 712, 813,714 Reflectarea valorii realizabile nete a materialelor 211 612 Bonuri de intrari, obtinute din casarea OMVSD peste valoarea Registrul de evidenta probabila ramasa a acestor obiecte sau in lipsa la contul 612 acesteia Reflectarea valorii realizabile nete a anvelopelor 211 612 Bonuri de intrari, si acumulatoarelor utilizabile, decontate la intrari Registrul de evidenta dupa indeplinirea parcursului (kilometrajului) la contul 612 normativ (expirarea termenelor de exploatare) Reflectarea sumei depasirii valorii realizabile 211 612 Procese-verbale de nete a materialelor conform evaluarii precedente reducere a preturilor Ia (in limita valorii de intrare (costului) a acestora). materiale, nota de Formula contabila se intocmeste in cazul cind in contabilitate, Registrul perioadele de gestiune precedente diferenta dintre de evidenta la contul valoarea de intrare (costul) a materialelor si 612 valoarea realizabila neta a acestora a fost decontata la cheltuieli prin formula contabila: debit contul 714, credit contul 211 debit credit 2 Reflectarea valorii de piata a plusurilor de OMVSD constatate la inventariere 3 213 4 612 5 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, balante de verificare, Registrul

1 6.

18

de evidenta la contul 612 7. Reflectarea sumei depasirii valorii realizabile nete a OMVSD conform evaluarii precedente (in limita valorii de procurare (costului) a acestora). Formula contabila se intocmeste in cazul cind in perioadele de gestiune precedente diferenta dintre valoarea de intrare (costul) a OMVSD si valoarea lor realizabila neta a fost decontata la cheltuieli prin formula contabila: debit contul 714, credit contul 213 Reflectarea valorii de piata a plusurilor de productie in curs de executie constatate la inventariere. Formula contabila se intocmeste, de regula, la intreprinderile micului business care nu aplica conturile contabilitatii de gestiune (clasa 8) pentru evidenta consumurilor Reflectarea valorii de piata a plusurilor de produse constatate la inventariere 213 612 Procese-verbale de reducere a preturilor la OMVSD, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 612

8.

215

612

9.

216

612

10.

11.

Reflectarea sumei depasirii valorii realizabile nete a produselor conform evaluarii precedente (in limitele costului lor). Formula contabila se intocmeste in cazul cind in perioadele de gestiune precedente diferenta dintre costul produselor si valoarea lor realizabila neta a fost decontata la cheltuieli prin formula contabila: debit contul 714, credit contul 216 Reflectarea valorii de piata a plusurilor de produse constatate Ia inventariere

216

612

Procesul -verbal al comisiei de inventariere, balante de verificare, Registrul de evidenta la contul 612 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, balante de verificare, Registrul de evidenta la contul 612 Procese-verbale de reducere a preturilor la produse, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 612

217

612

12.

Reflectarea sumei depasirii valorii realizabile nete a marfurilor conform evaluarii precedente (in limitele valorii lor de intrare). Formula
19

217

612

Procesul-verbal al comisiei de inventariere, balante de verificare. Registrul de evidenta la contul 612 Procese-verbale de reducere a preturilor la marfuri, nota de

13.

Facturi fiscale, facturi de expeditie, Registrul de evidenta la contul 612 1 4 5 14. 612 Facturi fiscale, facturi de expeditie, Registrul de evidenta la contul 612 Nota la operatiunile 13-14. La vanzarea (transmiterea) altor active curente (in afara de marfuri) si prestarea serviciilor concomitent se intocmesc urmatoarele formule contabile: 1) la valoarea de bilant (costul) a altor active vandute (transmise): debit contul 714, credit unul din conturile 211, 213, 231, 232, 812 etc.; 2) la suma TVA aferenta valorii de vanzare a altor active curente vandute (transmise) si a serviciilor prestate: debit unul din conturile - 221, 223, 227, 229, credit contul 534; 3) la suma TVA trecuta anterior in cont aferenta diferentei dintre valoarea de vanzare a altor active curente si valoarea de intrare (costul) a acestora: debit contul 813, credit contul 534. Formula contabila 3) se intocmeste in cazul vanzarii altor active curente la un pret mai jos decat valoarea de intrare (costul) a acestora. 15. Reflectarea sumelor (fara TVA) prejudiciului 227 612 Procesul-verbal al material care urmeaza a fi achitate de catre comisiei de angajatii intreprinderii in anul de gestiune curent inventariere, decizia de recuperare, hotarirea instantei de judecata, Registrul de evidenta la contul 612 16. Calcularea platii (fara TVA) pentru bunurile 228 612 Facturi fiscale, transmise in arenda operationala (leasing, Registrul de evidenta locatiune). Formula contabila se intocmeste in la contul 612 cazul cind arenda (leasingul, locatiunea) nu constituie activitatea de baza a intreprinderii 17. Restabilirea creantelor (fara TVA) privind 221,223, 612 Nota de contabilitate, facturile comerciale si alte operatiuni, decontate 224,227, Registrul de evidenta anterior la cheltuieli ca creante compromise. 228, 229 la contul 612 Concomitent la suma creantelor restabilite se etc.
20

contabila se intocmeste in cazul cind in perioadele de gestiune precedente diferenta dintre valoarea de intrare a marfurilor si valoarea lor realizabila neta a fost decontata la cheltuieli prin formula contabila: debit contul 714, credit contul 217 Reflectarea valorii de vanzare (fara TVA) a altor 221,223, active curente (in afara de marfuri) vandute 229 (transmise) altor intreprinderi si persoane cu achitarea ulterioara 2 3 Reflectarea valorii de vanzare (fara TVA) a altor 227 active curente (in afara de marfuri) vandute angajatilor intreprinderii

contabilitate, Registrul de evidenta la contul 612

612

crediteaza contul extrabilantier 941 Creante ale debitorilor insolvabili decontate la pierderi Nota la operatiunea 17. La restabilirea (achitarea) creantelor decontate anterior ca creante compromise concomitent se intocmesc urmatoarele formule contabile: 1) la suma TVA aferenta creantelor restabilite, decontate anterior ca creante compromise: debit unul din conturile - 221, 223, 227, 228, 229, credit contul 535; 2) la suma creantelor achitate, decontate anterior ca creante compromise: debit unul din conturile - 241, 242, 243, 244, credit unul din conturile - 221, 223, 224, 227, 228, 229; 3) la suma TVA aferenta creantelor achitate, decontate anterior ca creante compromise: debit contul 535, credit contul 534. Formulele contabile privind reflectarea TVA la restabilirea (achitarea) creantelor decontate anterior ca creante compromise rezulta din art. 116 alin. (2) al Codului fiscal. 18. Calcularea amenzilor, penalitatilor, 229 612 Acordul in scris al despagubirilor si altor sanctiuni pentru incalcarea partii vinovate, clauzelor contractuale, precum si a sumelor hotarirea instantei de privind pretentiile inaintate si recunoscute de judecata, nota de catre alte intreprinderi si persoane contabilitate, Registrul de evidenta la contul 612 19. Reflectarea veniturilor din vanzarea valutei 229 612 Nota de contabilitate, straine la un curs mai mare decat cursul oficial al Registrul de evidenta B.N.M. sau din cumpararea valutei straine la un la contul 612 curs mai mic decat cursul oficial al B.N.M. 1 20. 5 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, Registrul de evidenta la contul 612 21. Decontarea sumelor diminuarii valorii 233 612 Nota de contabilitate, investitiilor pe termen scurt iesite Registrul de evidenta la contul 612 22. Reflectarea sumelor majorarii valorii reevaluate a 233 612 Nota de contabilitate, investitiilor pe termen scurt in limitele valorii de Registrul de evidenta intrare a acestora la contul 612 Nota la operatiunile 21-22. Formulele contabile pentru operatiunile 21-22 se intocmesc in cazul cind diferenta dintre valoarea de intrare si valoarea de piata a investitiilor pe termen scurt a fost decontata anterior la cheltuieli prin formula contabila: debit contul 714, credit contul 233. 2 Reflectarea valorii de piata a plusurilor de titluri de valoare si de alte investitii pe termen scurt constatate la inventariere 3 231,232 4 612

21

23.

24,

Reflectarea mijloacelor banesti (fara TVA) incasate din vanzarea altor active curente (in afara de marfuri) si/sau din prestarea serviciilor contra numerar. Concomitent se inregistreaza TVA aferenta valorii de vanzare a altor active curente si a serviciilor prestate prin urmatoarea formula contabila: debit contul 241, credit contul 534 Reflectarea plusurilor de mijloace banesti in numerar constatate la inventariere

241

612

Dispozitii de incasare, registrul de casa, facturi fiscale, Registrul de evidenta la contul 612

241

612

25.

26.

Reflectarea mijloacelor banesti (fara TVA) 241,242, incasate in contul stingerii creantelor, decontate 243, 244 anterior ca creante compromise. Concomitent la suma creantelor achitate se crediteaza contul extrabilantier 941. Formula contabila se intocmeste in cazul cind creantele decontate anterior nu au fost restabilite in unul din urmatoarele conturi -221, 223, 224, 227, 228, 229. TVA aferenta sumelor creantelor achitate se reflecta prin urmatoarea formula contabila: debit unul din conturile - 241, 242, 244, credit contul 534 Reflectarea plusurilor de documente banesti 246 constatate la inventariere

612

Procesul-verbal al comisiei de inventariere, dispozitii de incasare, registrul de casa, Registrul de evidenta la contul 612 Dispozitii de incasare, registrul de casa, ordine de plata, extrase de cont, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 612

612

27.

Reflectarea veniturilor anticipate pe termen lung (de exemplu, sumele prejudiciului material achitate anticipat), care urmeaza a fi decontate in perioada de gestiune curenta 2

422

612

Procesul-verbal al comisiei de inventariere, bonuri de intrari, Registrul de evidenta la contul 612 Nota de contabilitate. Registrul de evidenta la contul 612

22

28.

Decontarea datoriilor cu termenul expirat privind 511, 513 creditele bancare si imprumuturile (inclusiv dobinzile)

612

29.

Decontarea cotei-parti curente a datoriilor pe termen lung cu termenul expirat. Concomitent la suma TVA trecuta anterior in cont aferenta datoriilor decontate se intocmeste urmatoarea formula contabila de stornare: debit contul 534, credit contul 514

514

612

30.

Reflectarea altor venituri operationale obtinute (calculate) in perioadele precedente, dar care se refera la perioada de gestiune curenta (de exemplu, sumele prejudiciului material care urmeaza a fi incasate in luna/trimestrul curent)

515

612

31.

Decontarea datoriilor cu termenul expirat (fara 521,522 TVA) privind facturile comerciale si alte operatiuni. Concomitent la suma TVA aferenta datoriilor decontate trecuta anterior in cont se intocmeste formula contabila de stornare: debit contul 534, credit unul din conturile - 521, 522

612

Procesul-verbal al comisiei de inventariere, lista de inventariere a datoriilor, ordinul (dispozitia) conducatorului intreprinderii, nota informativa, Registrul de evidenta la contul 612 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, lista de inventariere a datoriilor, ordinul (dispozitia) conducatorului intreprinderii, nota informativa, Registrul de evidenta la contul 612 Procesul -verbal al comisiei de inventariere, lista de inventariere a datoriilor, ordinul (dispozitia) conducatorului intreprinderii, nota informativa, Registrul de evidenta la contul 612 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, liste de inventariere a datoriilor, ordinul (dispozitia) conducatorului intreprinderii, nota

23

32.

Decontarea datoriilor cu termenul expirat privind avansurile primite. Concomitent la suma TVA aferenta avansurilor decontate se intocmeste formula contabila de stornare: debit contul 225, credit contul 534

523

612

33.

Decontarea datoriilor cu termenul expirat privind sumele deponente. Formula contabila este posibila in cazul in care sumele deponente nu au fost primite din vina angajatului

531

612

1 34.

2 Decontarea datoriilor cu termenul expirat fata de personal privind cheltuielile de deplasare, gospodaresti, de reprezentanta etc.

3 532

4 612

35.

Reflectarea sumelor sanctiunilor (penalitatilor, amenzilor) privind decontarile cu organele de asigurari sociale si de asistenta medicala anulate (decontate) prin hotarirea instantelor de judecata
24

533

612

informativa, Registrul de evidenta la contul 612 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, lista de inventariere a datoriilor, ordinul (dispozitia) conducatorului intreprinderii, nota informativa. Registrul de evidenta la contul 612 Procesul -verbal al comisiei de inventariere, lista de inventariere a datoriilor, ordinul (dispozitia) conducatorului intreprinderii, nota informativa, Registrul de evidenta la contul 612 5 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, lista de inventariere a datoriilor, ordinul (dispozitia) conducatorului intreprinderii, nota informativa, Registrul de evidenta la contul 612 Decizia organului autorizat privind anularea (decontarea) sanctiunilor, nota de

contabilitate, Registrul de evidenta la contul 612 36. Reflectarea sumelor sanctiunilor (penalitatilor, 534 612 Decizia organelor amenzilor) privind decontarile cu bugetul anulate autorizate privind (decontate) prin hotarirea instantelor de judecata anularea (decontarea) sau a altor organe autorizate sanctiunilor, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 612 Nota la operatiunile 35-36. Formulele contabile pentru operatiunile 35-36 se intocmesc in cazul in care sanctiunile (penalitatile, amenzile) au fost aplicate si anulate (decontate) in acelasi an de gestiune. 37. Decontarea sumelor provizioanelor neutilizate 538 612 Nota de contabilitate, pentru cheltuieli si plati preliminare. Formula Registrul de evidenta contabila este posibila in cazul in care la contul 612 intreprinderea inceteaza, in conformitate cu politica de contabilitate, sa constituie provizioane pentru cheltuieli si plati preliminare 38. Decontarea datoriilor cu termenul expirat (fara 539 612 Procesul-verbal al TVA) fata de alti creditori privind facturile comisiei de comerciale, amenzile si alte operatiuni. inventariere, lista de Concomitent la suma TVA aferenta datoriilor inventariere a decontate trecuta anterior in cont se intocmeste datoriilor, ordinul urmatoarea formula contabila de stornare: debit (dispozitia) contul 534, credit contul 539 conducatorului intreprinderii, nota informativa, Registrul de evidenta la contul 612 39. Reflectarea plusurilor de productie in curs de 811 612 Procesul-verbal al executie constatate la inventariere in sectiile comisiei de activitatii de baza inventariere, balante de verificare, Registrul de evidenta la contul 612

sau a altor organe autorizate

25

40.

Reflectarea plusurilor de productie in curs de executie constatate la inventariere in sectiile activitatilor auxiliare

812

612

Procesul-verbal al comisiei de inventariere, balante de verificare, Registrul de evidenta la contul 612

2 3 4 5 Corectarea altor venituri operationale pe parcursul anului de gestiune Stornarea sumelor creantelor (fara TVA) decontate eronat (in marime majorata) la alte venituri operationale in anul de gestiune curent. Concomitent la suma TVA aferenta marimii majorarii creantelor se intocmeste urmatoarea formula contabila de stornare: debit unul din conturile 223, 227, 228, 229, credit contul 534 Stornarea valorii de vanzare (fara TVA) a altor active curente returnate de la cumparatori 221, 223, 227, 228, 229 etc. 612 Nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 612

41.

42.

Facturi de expeditie, procese-verbale de returnare a produselor, Registrul de evidenta la contul 612 43. Stornarea sumei reducerii de pret (fara TVA) 221, 223, 612 Procese-verbale de la alte active curente vandute 229, 522, modificare a 539 etc. preturilor, Registrul de evidenta la contul 612 Nota la operatiunile 41-43. Formulele contabile pentru operatiunile 41-43 se intocmesc la intreprinderea-vinzator in cazurile cind vanzarea si returnarea (reducerea preturilor) altor active curente au avut loc in acelasi an de gestiune. Pentru evidenta decontarilor cu cumparatorii privind returnarea (reducerea preturilor) altor active curente intreprinderea-vinzator poate sa utilizeze numai unul din urmatoarele conturi- 221, 223, 227, 229, 522, 539. La returnarea (reducerea preturilor) altor active curente la intreprinderea-vinzator concomitent se intocmesc urmatoarele formule contabile de stornare: 1) la costul (valoarea de bilant) altor active curente returnate: debit contul 714, credit unul din conturile - 211, 213, 231, 232 etc.; 2) la suma TVA aferenta valorii de vanzare a altor active curente returnate: debit unul din conturile - 221, 223, 227, 229, 522, 539, credit contul 534; 3) la suma TVA aferenta marimii reducerii preturilor la alte active curente vandute: debit unul din conturile - 221, 223, 227, 229, 522, 539, credit contul 534.

227, 223, 227, 229, 522, 539 etc.

612

26

44.

Stornarea sumelor datoriilor decontate eronat la venituri (in marime majorata) in anul de gestiune curent. Formula contabila se intocmeste, de regula, la corectarea erorilor comise in cazul decontarii datoriilor cu termenul expirat. Concomitent TVA aferenta marimii majorarii datoriilor mentionate se reflecta prin urmatoarea formula contabila: debit contul 534, credit unul din conturile -521, 522, 539 etc.

45.

Procesul-verbal al comisiei de inventariere, liste de inventariere a creantelor si datoriilor, balante de verificare, note informative, ordinul (dispozitia) conducatorului intreprinderii, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 612 Decontarea altor venituri operationale la finele anului de gestiune Decontarea la finele anului de gestiune a altor 612 351 Nota de contabilitate, venituri operationale acumulate la rezultatul Registrul de evidenta financiar total la contul 612

511 sau 512, 513, 514, 521, 522, 523, 532, 533, 539 etc.

612

2.6. Contabilitatea veniturilor din activitatea neoperationala


2.6.1 Contabilitatea veniturilor din activitatea de investitii Veniturile din activitatea de investitii includ veniturile obtinute de intreprindere ca rezultat al iesirii si reevaluarii activelor pe termen lung. Pentru generalizarea informatiei privind veniturile din activitatea de investitii este destinat contul 621 Venituri din activitatea de investitii in care, in particular, se reflecta: veniturile din vanzari si alte iesiri (transmiterea in capitalul statutar al altei intreprinderi, schimbul cu alte active etc.) de active pe termen lung (active nemateriale, terenuri, mijloace fixe, resurse naturale, investitii pe termen lung etc.); valoarea de piata a plusurilor de active pe termen lung constatate la inventariere; dividendele calculate din participarea la capitalul statutar al altor intreprinderi; dobinzile calculate aferente imprumuturilor acordate, titlurilor de valoare si altor investitii; suma ecartului de reevaluare aferenta activelor pe termen lung iesite; veniturile din operatiunile cu partile legate etc.;

27

valoarea realizabila neta a bunurilor materiale obtinute din lichidarea (casarea) activelor pe termen lung peste valoarea probabila ramasa a acestora stabilita in prealabil sau in lipsa acesteia; sumele datoriilor privind dobinzile si dividendele decontate in legatura cu expirarea termenului de prescriptie; alte venituri aferente activitatii de investitii a intreprinderii. In Planul de conturi pentru contul 621 sunt prevazute urmatoarele subconturi: 6211 Venituri din iesirea activelor nemateriale; 6212 Venituri din iesirea activelor materiale pe termen lung; 6213 Venituri din iesirea activelor financiare pe termen lung; 6214 Venituri din dividende; 6215 Venituri din dobinzi; 6216 Venituri din ecartul de reevaluare a activelor pe termen lung iesite; 6217 Venituri din participatiile in alte intreprinderi; 6218 Venituri din operatiile cu partile legate; 6219 Alte venituri din activitatea de investitii. Evidenta analitica a veniturilor din activitatea de investitii se tine pe tipurile lor, pe surse de obtinere si pe alte directii stabilite in politica de contabilitate a intreprinderii. La reflectarea (recunoasterea), corectarea si decontarea veniturilor din activitatea de investitii se intocmesc formulele contabile prezentate in tabelul 3. Tabelul 3 Formule contabile pentru evidenta veniturilor din activitatea de investitii Conturi Temei pentru inreNr. corespondente gistrare (documentul Continutul operatiunii crt. primar sau de alt tip, debit credit registrul contabil) 1 2 3 4 5 Reflectarea veniturilor din activitatea de investitii pe parcursul anului de gestiune 1. Reflectarea valorii de piata a plusurilor de active nemateriale constatate la inventariere 111 621 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, procesulverbal de primirepredare a activelor nemateriale, Registrul de evidenta la contul 621 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, Registrul

2.

Reflectarea valorii de piata a plusurilor de active nemateriale in curs de executie constatate la inventariere
28

112

621

de evidenta la contul 621 3. Reflectarea valorii de piata a plusurilor de active materiale in curs de executie constatate la inventariere 121 621 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, Registrul de evidenta Ia contul 621 5 Procesul-verbal de casare a resurselor naturale, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 621 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, Registrul de evidenta la contul 621 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, procesulverbal de primirepredare a mijloacelor fixe, Registrul de evidenta la contul 621 Procesul-verbal al comisiei de inventariere. Registrul de evidenta la contul 621 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, Registrul de evidenta la contul 621

1 4.

2 Reflectarea valorii incaperilor si a altor obiecte obtinute ia casarea resurselor naturale peste valoarea probabila ramasa stabilita in prealabil sau in lipsa acesteia

3 121

4 621

5.

Reflectarea valorii de piata a plusurilor de terenuri constatate la inventariere

122

621

6.

Reflectarea valorii de piata a plusurilor de mijloace fixe constatate la inventariere

123

621

7.

Reflectarea valorii de piata a plusurilor de resurse naturale constatate la inventariere

125

621

8.

Reflectarea valorii de piata a plusurilor de titluri de valoare si de alte investitii pe termen lung

131,132

621

29

9.

10.

11.

12.

Calcularea suplimentara a diferentei dintre 131,132 valoarea de intrare si valoarea nominala a titlurilor de valoare pe termen lung de datorii. Formula contabila se intocmeste in cazul cind valoarea de intrare a titlurilor de valoare de datorii procurate este mai mica decat valoarea nominala a acestora Decontarea diferentei dintre valoarea de intrare si 133 valoarea reevaluata a investitiilor pe termen lung la iesirea lor Calcularea dividendelor pentru participarea la 133 capitalul statutar al intreprinderilor-fiice si asociate. Formula contabila este posibila la evaluarea investitiilor in partile legate in baza metodei repartizarii proportionale. Dividendele primite efectiv se trec la diminuarea valorii de bilant a investitiilor si se reflecta prin urmatoarea formula contabila: debit unul din conturile - 242, 243, 244, credit contul 133 Reflectarea valorii realizabile nete a materialelor 211 obtinute la casarea obiectelor de mijloace fixe peste valoarea probabila ramasa a acestor obiecte sau in lipsa acesteia

621

Nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 621

621

621

Nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 621 Decizia adunarii generale a fondatorilor privind repartizarea profitului, Registrul de evidenta la contul 621

621

1 13.

2 Reflectarea valorii realizabile nete a materialelor obtinute la casarea resurselor naturale peste valoarea probabila ramasa a acestor resurse sau in lipsa acesteia

3 211

4 621

14.

Reflectarea valorii realizabile nete a OMVSD obtinute la casarea obiectelor de mijloace fixe peste valoarea probabila ramasa a acestor obiecte sau in lipsa acesteia

213

621

Procese-verbale de casare a mijloacelor fixe, bonuri de intrari, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 621 5 Procese-verbale de casare a resurselor naturale, bonuri de intrari, nota de contabilitate, Registrul de evidenta Ia contul 621 Procese-verbale de casare a mijloacelor fixe, bonuri de intrari, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 621

30

15.

Facturi fiscale, facturi de expeditie, Registrul de evidenta la contul 621 16. Reflectarea creantelor (fara TVA) angajatilor 227 621 Procesul-verbal al intreprinderii aferente recuperarii prejudiciului comisiei de material privind lipsurile si pierderile din inventariere, decizia de deteriorarea activelor pe termen lung recuperare, hotarirea instantei de judecata. Registrul de evidenta la contul 621 Nota la operatiunile 15-16. La iesirea (vanzarea, transmiterea in capitalul statutar al altor intreprinderi, schimbul cu alte active) activelor pe termen lung concomitent se intocmesc urmatoarele formule contabile: 1) la valoarea de bilant a activelor pe termen lung iesite: debit contul 821, credit unul din conturile -111, 112, 121, 122,123, 125, 131, 132; 2) la suma amortizarii (uzurii, epuizarii) acumulate a activelor pe termen lung iesite: debit unul din conturile -113, 124, 126, credit unul din conturile- 111, 123, 125; 3) la suma TVA aferenta valorii de vanzare (contractuale) a activelor pe termen lung iesite: debit unul din conturile - 223, 227, 229, credit contul 534; 4) la suma TVA trecuta anterior in cont aferenta diferentei dintre valoarea de vanzare a activelor pe termen lung si valoarea de intrare a acestora: debit contul - 813, credit contul 534. Formula contabila 4) se intocmeste in cazul vanzarii mijloacelor fixe si altor active pe termen lung la un pret mai jos decat valoarea lor de bilant. 17. Calcularea dobinzilor aferente imprumuturilor 227 621 Contractul de acordate angajatilor intreprinderii imprumut, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 621 18. Calcularea dividendelor din cotele de par228 621 Nota de contabilitate, ticipatie la capitalul statutar al altor intreprinderi. Registrul de evidenta Formula contabila se intocmeste in cazul in care la contul 621 intreprinderea-investitoare aplica metoda valorii de evaluare a investitiilor 19. Calcularea dobinzilor aferente titlurilor de 228 621 Nota de contabilitate, valoare procurate, imprumuturilor acordate, Registrul de evidenta conturilor de depozit si altor investitii pe termen la contul 621 lung

Reflectarea valorii de vanzare (contractuale) a activelor pe termen lung (fara TVA) vandute (transmise) altor intreprinderi si persoane

223, 227, 229

621

31

20.

Restabilirea creantelor privind dividendele si dobinzile calculate decontate anterior ca creante compromise

228

621

Nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 621

1 21.

5 Dispozitii de incasare, registrul de casa, ordine de plata, extrase de cont, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 621 Nota la operatiunile 20-21. La restabilirea (stingerea) creantelor concomitent se crediteaza contul extrabilantier 941. Formula contabila pentru operatiunea 21 se intocmeste in cazul cind creantele decontate anterior nu au fost restabilite in contul 228. 22. Decontarea sumelor ecartului de reevaluare 341 621 Procese-verbale de aferente activelor pe termen lung iesite reevaluare a activelor pe termen lung, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 621 23. Reflectarea sumei reducerii de preturi (fara TVA) 421 621 Nota de contabilitate, acordata pentru rascumpararea anticipata a Registrul de evidenta bunurilor primite in arenda finantata (leasing la contul 621 financiar). Formula contabila se intocmeste la arendas (locatar) in cazul cind pina la sfirsitul termenului arendei finantate (leasingului financiar) au ramas mai mult de 12 luni sau datoriile de arenda pe termen lung nu au fost decontate la finele anului de gestiune precedent in componenta celor pe termen scurt 24. Decontarea valorii de rascumparare a bunurilor 422 621 Facturi fiscale, nota de transmise in arenda finantata (leasing financiar). contabilitate, Registrul Formula contabila se intocmeste la de evidenta la contul rascumpararea anticipata a bunurilor mentionate 621 de catre arendas (locatar) 25. Reflectarea cotei valorii de rascumparare a 515 621 Facturi fiscale, nota de bunurilor transmise in arenda finantata (leasing contabilitate, Registrul financiar) care urmeaza a fi achitata in perioada de evidenta la contul de gestiune curenta 621
32

2 3 Reflectarea mijloacelor banesti incasate in contul 241,242, achitarii creantelor privind dividendele si 243, 244 dobinzile calculate decontate anterior ca creante compromise

4 621

Nota la operatiunile 24-25. Formulele contabile pentru operatiunile 24-25 se intocmesc la arendator (locator) in cazul cind arenda (leasingul) nu constituie activitatea de baza a acestuia. 26. Reflectarea altor venituri din activitatea de 515 621 Nota de contabilitate, investitii primite in perioadele anterioare, dar Registrul de evidenta care se refera la anul de gestiune curent la contul 621 27. Reflectarea sumei reducerii de preturi (fara TVA) 521,522, 621 Nota de contabilitate, acordata pentru rascumpararea anticipata a 539 Registrul de evidenta bunurilor primite in arenda finantata (leasing la contul 621 financiar). Formula contabila se intocmeste la arendas (locatar) in cazul cind pina la sfirsitul termenului arendei (leasingului) au ramas nu mai mult de 12 luni 1 28. 2 Decontarea datoriilor cu termenul expirat fata de fondatori (participanti) privind dividendele si alte plati calculate 3 537 4 621 5

29.

Procesul-verbal al comisiei de inventariere, nota informativa, ordinul (dispozitia) conducatorului intreprinderii, Registrul de evidenta la contul 621 Decontarea la venituri a sumei provizionului 538 621 Nota de contabilitate, neutilizat pentru iesirea obiectelor de mijloace Registrul de evidenta fixe la contul 621 Corectarea veniturilor din activitatea de investitii pe parcursul anului de gestiune Stornarea sumelor creantelor (fara TVA) 223, 227, decontate eronat (in marime majorata) la 228, 229 venituri din activitatea de investitii in anul de etc. gestiune curent. Concomitent la suma TVA aferenta marimii majorarii creantelor se intocmeste urmatoarea formula contabila de stornare: debit unul din conturile - 223, 227, 228, 229, credit contul 534 Stornarea valorii de vanzare (fara TVA) a 223, 227, activelor pe termen lung returnate de la 229, 522, cumparatori 539 etc. 621 Nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 621

30.

31.

621

Facturi de expeditie, procese-verbale de returnare a activelor pe termen lung, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul

33

621

32.

Procesc-verbale de modificare a preturilor. Registrul de evidenta la contul 621 Nota la operatiunile 30-32. Formulele contabile pentru operatiunile 30-32 se intocmesc la intreprinderea-vinzator in cazurile cind vanzarea si returnarea (reducerea preturilor) activelor pe termen lung au avut loc in acelasi an de gestiune. Pentru evidenta decontarilor cu cumparatorii privind returnarea (reducerea preturilor) activelor pe termen lung intreprinderea-vinzator poate sa utilizeze, in conformitate cu politica sa de contabilitate, doar unul din urmatoarele conturi 223, 227, 229, 522, 539. La returnarea (reducerea preturilor) activelor pe termen lung la intreprinderea-vinzator concomitent se intocmesc urmatoarele formule contabile de stomare: 1) la valoarea de bilant a activelor pe termen lung returnate: debit contul 821, credit unul din conturile - 111, 112, 121, 123 etc.; 2) la suma TVA aferenta valorii de vanzare a activelor pe termen lung returnate: debit unul din conturile - 223, 227, 229, 522, 539, credit contul 534; 3) la suma TVA aferenta marimii reducerii preturilor la activele pe termen lung vandute: debit unul din conturile - 223, 227, 229, 522, 539, credit contul 534.

Reflectarea sumei reducerii preturilor (fara TVA) la activele pe termen lung vandute (formula contabila de stomare)

223, 227, 229, 522, 539 etc.

621

1 33.

2 Stornarea sumelor datoriilor trecute eronat la venituri (in marime majorata) in anul de gestiune curent. Formula contabila se intocmeste, de regula, la corectarea erorilor comise in cazul decontarii datoriilor cu termenul expirat

3 527, 522, 537, 539 etc.

4 621

Procesul -verbal al comisiei de inventariere, liste de inventariere a creantelor si datoriilor, balante de verificare, note informative, ordinul (dispozitia) conducatorului intreprinderii, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 621 Decontarea veniturilor din activitatea de investitii la finele anului de gestiune

34

34.

Decontarea la finele anului de gestiune a veniturilor din activitatea de investitii acumulate la rezultatul financiar total

621

351

Nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 621

2.6.2. Contabilitatea veniturilor din activitatea financiara Veniturile din activitatea financiara includ veniturile rezultate din modificarea marimii si structurii capitalului propriu si a imprumuturilor intreprinderii. Pentru generalizarea informatiei privind veniturile din activitatea financiara este destinat contul 622 Venituri din activitatea financiara in care, in particular, se reflecta: valoarea activelor pe termen lung si curente primite cu titlu gratuit de la alte intreprinderi si persoane; plata (redeventele) pentru activele nemateriale transmise in folosinta temporara altor intreprinderi si persoane; diferentele favorabile de curs valutar si de suma aferente creantelor, mijloacelor banesti si datoriilor exprimate in valuta straina (unitati conventionale); premiile, cadourile si sumele de sponsorizare primite de la autoritatile publice, organizatiile necomerciale si de la alte intreprinderi si persoane fizice; sumele subventiilor si ale finantarilor si incasarilor cu destinatie speciala utilizate; sumele subventiilor pentru care au fost indeplinite conditiile prevazute in contractele (acordurile) respective; compensatiile primite din contractele de neantrenare in concurenta; alte venituri aferente activitatii financiare a intreprinderii. In Planul de conturi pentru contul 622 sunt prevazute urmatoarele subconturi: 6221 Venituri din redevente; 6222 Venituri din diferente de curs valutar; 6223Venituri din active intrate cu titlu gratuit; 6224 Venituri din subventii de stat, prime, premii si sume sponsorizate; 6225Venituri din contracte de neantrenare in concurenta; 6226 Alte venituri din activitatea financiara. In afara de subconturile mentionate, intreprinderea poate deschide suplimentar la contul 622 subcontul Venituri din diferente de suma. Evidenta analitica a veniturilor din activitatea financiara se tine pe tipurile lor, pe surse de obtinere si pe alte directii stabilite in politica de contabilitate a intreprinderii. La reflectarea (recunoasterea), corectarea si decontarea veniturilor din activitatea financiara se intocmesc formulele contabile prezentate in tabelul 4. Tabelul 4
35

Nr. crt. 1 1.

Formule contabile pentru evidenta veniturilor din activitatea financiara Conturi Temei pentru inrecorespondente gistrare (documentul Continutul operatiunii primar sau de alt tip, debit credit registrul contabil) 2 3 4 5 Reflectarea veniturilor din activitatea financiara pe parcursul anului de gestiune Primirea cu titlu gratuit de la alte intreprinderi si persoane: a activelor nemateriale a activelor nemateriale in curs de executie a activelor materiale in curs de executie a terenurilor a mijloacelor fixe a resurselor naturale Contracte de donatie, procese-verbale de primire-predare a activelor pe termen lung (activelor nemateriale, mijloacelor fixe, titlurilor de valoare etc.), facturi de expeditie, dispozitii de incasare, registrul de casa, ordine de plata, extrase de cont, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 622

111 112 121 122 123 125

622 622 622 622 622 622

a titlurilor de valoare si a altor investitii pe termen lung a materialelor a OMVSD a marfurilor a titlurilor de valoare si a altor investitii pe termen scurt 2 1 a mijloacelor banesti a documentelor banesti

131,132 211 213 217 231,232 3 241,242, 243, 244 246

622 622 622 622 622 4 622 622

5 Nota la operatiunea 1. Evaluarea activelor pe termen lung si curente primite cu titlu gratuit de la alte intreprinderi si persoane se efectueaza in modul stabilit in Standardele Nationale de Contabilitate 2, 13, 16, 25 etc. In scopuri fiscale baza valorica a proprietatii donate se considera, pentru destinatar, marimea maxima din baza ei valorica ajustata sau pretul ei de piata la momentul donarii (art. 42 alin. (1) si (2) din Codul fiscal). 2. Reflectarea diferentelor de curs valutar Nota de contabilitate, aferente: Registrul de evidenta imprumuturilor acordate si depozitelor bancare 131,132 622 la contul 622
36

pe termen lung creantelor pe termen lung avansurilor pe termen lung acordate creantelor pe termen scurt privind facturile comerciale avansurilor pe termen scurt acordate creantelor pe termen scurt ale personalului creantelor pe termen scurt privind veniturile calculate (redeventele, dobinzile pentru arenda finantata/leasingul financiar etc.) altor creante pe termen scurt soldului de mijloace valutare in numerar din casierie imprumuturilor acordate si depozitelor bancare pe termen scurt soldului de mijloace valutare din conturile curente in valuta straina soldului de mijloace valutare din conturile speciale la banci creditelor bancare pe termen lung imprumuturilor pe termen lung primite datoriilor de arenda (leasing) pe termen lung finantarilor si incasarilor cu destinatie speciala pe termen lung avansurilor pe termen lung primite creditelor bancare pe termen scurt primite imprumuturilor pe termen scurt primite cotei-parti curente a datoriilor pe termen lung datoriilor pe termen scurt privind facturile comerciale si alte operatiuni avansurilor pe termen scurt primite datoriilor fata de fondatori (participanti) privind dividendele si alte operatiuni altor datorii pe termen scurt 2 134 136 221,223 224 227 228 229 241 231,232 243 244 411 413 421 423 424 511 513 514 521,522 523 537 539 3 622 622 622 622 622 622 622 622 622 622 622 622 622 622 622 622 622 622 622 622 622 622 622 4 5

Nota la operatiunea 2. Diferentele de curs valutar apar la efectuarea operatiunilor in valuta straina. Suma acestor diferente se determina la data intocmirii rapoartelor financiare, la iesirea (cheltuirea) mijloacelor banesti si achitarea creantelor si datoriilor in valuta straina.

37

3.

Reflectarea diferentelor favorabile de suma 134,221, 622 Facturi fiscale, nota de aferente creantelor si datoriilor exprimate in 223, 228, contabilitate. Registrul unitati conventionale (valuta straina) conform art. 229,521, de evidenta la contul 583 din Codul civil. Continutul operatiunilor pe 522, 539 622 fiecare cont este expus in formula contabila nr. 2 etc. din prezentul tabel Nota la operatiunea 3. Diferentele de suma apar la efectuarea operatiunilor legate de procurarea (vanzarea) marfurilor si serviciilor cu intreprinderile si persoanele rezidente ale Romaniei. Aceste diferente se contabilizeaza la data achitarii creantelor si datoriilor privind operatiunile sus-mentionate. La intocmirea rapoartelor financiare diferentele de suma nu se calculeaza, deoarece decontarile cu rezidentii Romaniei se efectueaza in valuta nationala. La reflectarea diferentelor de suma concomitent se intocmesc urmatoarele formule contabile: 1) la suma TVA aferenta diferentelor favorabile de suma privind creantele: debit unul din conturile 221, 223, 228, 229 etc., credit contul 534; 2) la suma TVA aferenta diferentelor favorabile de suma privind datoriile: debit contul 534, credit unul din conturile - 521, 522, 539 etc. (formula contabila de stornare). 4. Reflectarea sumei redeventelor (fara TVA) 228 622 Facturi fiscale, nota de pentru activele nemateriale transmise in folosinta contabilitate, Registrul temporara de evidenta la contul 622 5. Calcularea platii (fara TVA) sub forma de 228 622 Facturi fiscale, nota de dobinda pentru bunurile transmise in arenda contabilitate, Registrul finantata (leasing financiar) de evidenta la contul 622 6. Restabilirea creantelor privind redeventele si 228 622 Nota de contabilitate, plata pentru arenda finantata (leasingul financiar) Registrul de evidenta calculate, decontate anterior ca creante la contul 622 compromise. Concomitent la suma creantelor restabilite se crediteaza contul extrabilantier 941 Nota la operatiunile 4-6. Formulele contabile pentru operatiunile 4-6 se intocmesc la arendator (locator) in cazul cind arenda (leasingul) nu constituie activitatea de baza a intreprinderii. 7. Trecerea la venituri a subventiilor primite sub 342 622 Nota de contabilitate, forma de active pe termen lung pe masura Registrul de evidenta calcularii uzurii (amortizarii) acestora la contul 622 8. Reflectarea mijloacelor banesti (fara TVA) 241,242, 622 Dispozitii de incasare, incasate in contul stingerii creantelor privind 243, 244 registrul de casa, redeventele si plata pentru arenda finantata ordine de plata, extrase (leasingul financiar) decontate anterior ca creante de cont, nota de compromise contabilitate, Registrul de evidenta la contul 622
38

Nota la operatiunea 8. Formula contabila pentru operatiunea 8 se intocmeste in cazul in care creantele decontate anterior ca creante compromise nu au fost restabilite in contul 228. TVA aferenta sumelor creantelor achitate se reflecta prin urmatoarea formula contabila: debit unul din conturile - 241, 242, 244, credit contul 534. Concomitent la suma creantelor achitate se crediteaza contul extrabilantier 941. 1 9. 2 3 4 622 5 Dispozitii de incasare, registrul de casa, ordine de plata, extrase de cont, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 622 Nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 622 Nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 622 Nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 622

Reflectarea mijloacelor banesti primite sub forma 241,242, de premii, cadouri, sponsorizari, compensatii 243, 244 conform contractelor de neantrenare in concurenta etc.

10.

11.

12.

13.

Reflectarea veniturilor anticipate pe termen lung, care urmeaza a fi decontate in perioada de gestiune curenta (de exemplu, la achitarea anticipata a sumelor redeventelor etc.) Decontarea sumelor subventiilor utilizate, primite sub forma de active curente, precum si a finantarilor si incasarilor cu destinatie speciala Decontarea facilitatilor fiscale la expirarea termenelor de acordare a acestora. Formula contabila se intocmeste in cazul cind la finele anului de gestiune precedent facilitatile fiscale acordate pe un termen mai mare de un an nu au fost trecute in contul 535 Decontarea sumelor finantarilor si incasarilor cu destinatie speciala curente Reflectarea cotei veniturilor anticipate (de exemplu, privind redeventele etc.) aferente perioadei de gestiune curente Decontarea datoriilor cu termenul expirat (fara TVA) fata de alte intreprinderi si persoane privind redeventele si plata pentru arenda finantata (leasingul financiar). Concomitent la suma TVA trecuta anterior in cont aferenta datoriilor decontate se intocmeste formula contabila de stornare: debit contul 534, credit
39

422

622

423

622

423

622

514

622

14.

515

622

15.

514,521, 522, 539 etc.

622

Nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 622 Nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 622 Procesul-verbal al comisiei de inventariere, nota informativa, ordinul (dispozitia) conducatorului intreprinderii,

unul din conturile -514,521, 522, 539 etc.

Registrul de evidenta la contul 622 535 622

16.

Nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 622 Nota la operatiunea 16. Fonnula contabila pentru operatiunea 16 se intocmeste in cazul cind, in conformitate cu politica de contabilitate, facilitatile fiscale se contabilizeaza in conturile contabilitatii financiare, inregistrarea mentionata este precedata de formula contabila pentru trecerea (la finele anului de gestiune precedent) facilitatilor fiscale acordate pe un termen mai mare de un an in componenta datoriilor pe termen scurt: debit contul 423, credit contul 535. Corectarea veniturilor din activitatea financiara pe parcursul anului de gestiune 17. Stornarea sumelor creantelor (fara TVA) 221, 223, decontate eronat (in marime majorata) la 227, 228, veniturile din activitatea financiara in anul de 229 etc. gestiune curent. Concomitent la suma TVA aferenta marimii majorarii creantelor se intocmeste urmatoarea formula contabila de 2 3 stornare: debit unul din conturile - 223, 227, 228, 229 etc., credit contul 534 18. Stornarea sumelor datoriilor decontate eronat 521, 522, la venituri (in marime majorata) in anul de 539 etc. gestiune curent. Formula contabila se intocmeste, de regula, la corectarea erorilor comise in cazul decontarii datoriilor cu termenul expirat. Concomitent TVA aferenta marimii datoriilor mentionate se reflecta prin urmatoarea formula contabila: debit contul 534, credit unul din conturile - 521 , 522, 539 etc. Procesul-verbal al comisiei de inventariere, liste de inventariere a creantelor si datoriilor, balante de verificare, note informative, ordinul (dispozitia) conducatorului intreprinderii, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 622 Decontarea veniturilor din activitatea financiara la finele anului de gestiune Decontarea la finele anului de gestiune a 622 351 Nota de contabilitate, veniturilor din activitatea financiara acumulate la Registrul de evidenta rezultatul financiar total la contul 622 622 622 Nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 622

Decontarea facilitatilor fiscale la expirarea termenelor de acordare a acestora

19.

40

2.6.3. Contabilitatea veniturilor exceptionale Veniturile exceptionale includ veniturile obtinute de intreprindere pentru compensarea pierderilor (pagubelor) din accidente, incendii, calamitati naturale, exproprieri si alte evenimente exceptionale. Pentru generalizarea informatiei privind veniturile exceptionale este destinat contul 623 Venituri exceptionale in care, in particular, se reflecta: compensatiile sub forma de mijloace banesti, materiale, marfuri, terenuri, mijloace fixe si alte active primite cu titlu gratuit de la autoritatile publice, organizatiile necomerciale, alte intreprinderi si persoane fizice pentru acoperirea pierderilor cauzate de accidente, incendii, calamitati naturale, si alte evenimente exceptionale; valoarea realizabila neta a bunurilor materiale obtinute la iesirea (casarea partiala) a activelor in urma evenimentelor exceptionale; despagubirile de asigurare primite si/sau care urmeaza a fi primite de la companiile de asigurari pentru acoperirea pierderilor din evenimentele exceptionale; compensatiile (in expresie baneasca sau naturala) primite si/sau care urmeaza a fi primite de la persoanele vinovate de pierderea (deteriorarea) totala sau partiala a bunurilor in urma accidentelor, incendiilor si altor evenimente exceptionale. In Planul de conturi pentru contul 623 sunt prevazute urmatoarele subconturi: 6231 Compensatii primite pentru recuperarea pierderilor din calamitati naturale; 6232 Alte venituri exceptionale. Evidenta analitica a veniturilor exceptionale se tine pe tipurile lor, pe surse de obtinere si pe alte directii stabilite in politica de contabilitate a intreprinderii. Veniturile exceptionale se reflecta in contul 623 in cazul existentei documentelor care confirma faptul savirsirii evenimentului exceptional si primirea (calcularea) compensatiilor pentru acoperirea pierderilor din aceste evenimente. Aceste documente cuprind: actele comisiilor de lichidare a consecintelor calamitatilor naturale - in cazul cutremurelor de pamint, secetelor, inundatiilor, uraganelor, eroziunii solurilor, epizootiilor etc.; actele serviciului antiincendiar de stat - in cazul incendiilor; actele politiei rutiere si/sau hotaririle instantelor de judecata - in cazul accidentelor rutiere; actele politiei si/sau hotaririle instantelor de judecata - in cazul furturilor bunurilor; actele si calculele organelor de asigurari - la determinarea sumelor despagubirilor de asigurare;
41

procesele-verbale de casare a obiectelor de mijloace fixe (mijloace de transport) - la lichidarea (casarea) acestora si la determinarea valorii realizabile nete a bunurilor materiale obtinute in urma casarii acestor obiecte; deciziile organelor autorizate - la exproprierea bunurilor; actele expertilor independenti (evaluatorilor) - la evaluarea marimii pagubelor din pierderea partiala a bunurilor; acordul (consimtamintul) persoanelor vinovate si/sau hotaririle instantelor de judecata in cazul pierderii bunurilor din vina angajatilor intreprinderii sau altor persoane; ordinele de plata, facturile de expeditie si alte documente - la primirea compensatiilor de la autoritatile publice, organizatiile necomerciale si alte intreprinderi si persoane fizice pentru acoperirea pierderilor din evenimentele exceptionale. Sumele primite de catre persoanele fizice si juridice ca despagubire pentru prejudiciul ce le-a fost cauzat ca urmare a unei actiuni ilegale (inactiuni) ori ca urmare a unor calamitati naturale sau tehnogene, cataclizme, epidemii, epizotii nu se includ in venitul impozabil (art. 20 lit.d ) din Codul fiscal). La reflectarea (recunoasterea), corectarea si decontarea veniturilor exceptionale se intocmesc formulele contabile prezentate in tabelul 5. Tabelul 5 Formule contabile pentru evidenta veniturilor exceptionale Conturi Temei pentru inreNr. corespondente gistrare (documentul Continutul operatiunii crt. primar sau de alt tip, debit credit registrul contabil) 1 2 3 4 5 Reflectarea veniturilor exceptionale pe parcursul anului de gestiune 1. Primirea de la autoritatile publice, organizatiile necomerciale, alte intreprinderi si persoane pentru acoperirea pierderilor din evenimentele exceptionale: a activelor nemateriale a activelor nemateriale in curs de executie a activelor materiale in curs de executie a terenurilor a mijloacelor fixe a materialelor a OMVSD a marfurilor a mijloacelor banesti Documente care confirma evenimentele exceptionale, facturi de expeditie, proceseverbale de primirepredare a activelor pe termen lung, nota de contabilitate. Registrul de evidenta la contul 623

111 112 121 122 123 211 213 217 241,242, 243, 244

623 623 623 623 623 623 623 623 623

42

a documentelor banesti 246 623 Nota la operatiunea 1. La iesirea (distrugerea, deteriorarea) activelor pe termen lung si curente in urma evenimentelor exceptionale concomitent se intocmesc urmatoarele formule contabile: 1) la valoarea de bilant a activelor pe termen lung si curente iesite: debit contul 823, credit unul din conturile -111, 112, 121, 122, 123, 211, 213, 217 etc.; 2) la suma TVA trecuta anterior in cont aferenta valorii activelor pe termen lung si curente iesite: debit contul 823 sau contul 813, credit contul 534 (formula contabila se intocmeste in cazul in care persoanele vinovate lipsesc sau prejudiciul material nu a fost recunoscut de persoanele vinovate); 3) la suma amortizarii (uzurii, epuizarii) activelor pe termen lung iesite: debit unul din conturile- 113, 124, 126, credit unul din conturile- 111, 123, 125; 4) la reducerea de reevaluare aferenta activelor pe termen lung iesite: debit contul 823 sau contul 821, credit contul 341. 2. Reflectarea valorii realizabile nete a materialelor 211 623 Documentul care obtinute din casarea activelor pe termen lung si confirma evenimentul curente deteriorate in urma accidentelor, exceptional, bonuri de incendiilor, calamitatilor naturale si altor intrari, procese-verbale evenimente exceptionale de casare a mijloacelor fixe si a altor active pe termen lung, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la cont. 623 1 2 3 4 5 3. Reflectarea valorii realizabile nete a OMVSD obtinute din casarea activelor pe termen lung si curente deteriorate in urma accidentelor, incendiilor, calamitatilor naturale si altor evenimente exceptionale 213 623 Documentul care confirma evenimentul exceptional, bonuri de intrari, procese-verbale de casare a mijloacelor fixe si a altor active, nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 623 Documentul care confirma evenimentul exceptional, decizia de recuperare, angajamente de plata, hotarirea instantei de judecata, Registrul de evidenta la contul 623

4.

Reflectarea creantelor angajatilor intreprinderii (fara TVA) privind recuperarea prejudiciului material, cauzat din vina lor in urma accidentelor, incendiilor si altor evenimente exceptionale

227

623

43

5.

Documentul care confirma evenimentul exceptional, decizia de recuperare, hotarirea instantei de judecata, Registrul de evidenta la contul 623 Nota la operatiunile 4-5. Formulele contabile pentru operatiunile 4-5 se intocmesc la suma prejudiciului material (fara TVA) care urmeaza a fi recuperat in perioada de gestiune curenta. Sumele prejudiciului material care urmeaza a fi recuperat conform angajamentului de plata sau hotaririi instantei de judecata in perioadele de gestiune ulterioare se reflecta prin urmatoarea formula contabila: debit unul din conturile - 227, 229, credit unul din conturile - 422, 515. TVA aferenta prejudiciului material (indiferent de perioada recuperarii) se reflecta prin urmatoarea formula contabila: debit unul din conturile - 227, 229, credit contul 534. 6. Calcularea despagubirilor de asigurare care 229 623 Documentul care urmeaza a fi primite de la companiile de asigurari confirma evenimentul pentru acoperirea pierderilor din evenimentele exceptional, proceseexceptionale verbale si calcule ale companiilor de asigurari, Registrul de evidenta la contul 623 7. Decontarea ecartului de reevaluare aferent 341 623 Documentul care activelor pe termen lung distruse (deteriorate) in confirma evenimentul urma evenimentelor exceptionale. In exceptional, proceseconformitate cu politica de contabilitate a verbale de reevaluare a intreprinderii, ecartul de reevaluare a activelor activelor pe termen sus-mentionate poate fi reflectat in creditul lung, Registrul de contului 621 evidenta la contul 623 8. Reflectarea veniturilor anticipate pe termen lung, 422 623 Nota de contabilitate, care urmeaza a fi decontate in perioada de Registrul de evidenta gestiune curenta (de exemplu, la recuperarea la contul 623 anticipata a prejudiciului material, cauzat de persoanele vinovate in savirsirea incendiilor, accidentelor si altor evenimente exceptionale) 1 2 3 4 5 9. Reflectarea cotei veniturilor anticipate (de exemplu, privind recuperarea prejudiciului material etc.) aferente perioadei de gestiune curente 515 623 Nota de contabilitate, Registrul de evidenta la contul 623

Reflectarea creantelor altor intreprinderi si persoane (fara TVA) privind recuperarea prejudiciului material, cauzat din vina lor in rezultatul accidentelor, incendiilor si altor evenimente exceptionale

229

623

Corectarea veniturilor exceptionale pe parcursul anului de gestiune


44

10.

11.

Stornarea sumelor creantelor (fara TVA) 227, 229 623 Nota de contabilitate, decontate eronat (in marime majorata) la Registrul de evidenta veniturile exceptionale in anul de gestiune la contul 623 curent. Concomitent la suma TVA aferenta marimii majorarii creantelor se intocmeste urmatoarea formula contabila de stornare: debit unul din conturile - 227, 229, credit contul 534 Decontarea veniturilor exceptionale la finele anului de gestiune Decontarea la finele anului de gestiune a 623 351 Nota de contabilitate, veniturilor exceptionale acumulate la rezultatul Registrul de evidenta financiar total la contul 623

45

CAPITOLUL III CHELTUIELI EFECTUATE

3.1. Contabilitatea cheltuielilor de constructie


Activitatea de constructie cuprinde toate operaiile economice i comerciale privind aprovizionarea, producia i desfacerea bunurilor, produselor, lucrrilor i serviciilor. Totodat sunt incluse i operaiile privind investiiile, prin care se realizeaz producia i construcia proprie de mijloace fixe. Structural, contabilitatea operaiilor privind constatarea cheltuielilor de constructie se difereniaz n funcie de natura resurselor utilizate, pe urmtoarele categorii de cheltuieli: cheltuieli cu materiile prime, materiale i mrfuri, cheltuieli cu lucrrile i serviciile executate de teri, cheltuieli cu impozitele, taxele i vrsminte aimilate, cheltuieli cu personalul, alte cheltuieli de constructie. Potrivit planului de conturi general romnesc, contabilitatea cheltuielilor de constructie se realizeaz cu ajutorul grupelor de conturi din clasa 7 Conturi de cheltuieli, care se dezvolt pe conturi intetice de gradul I, formate din trei cifre, iar o parte din acestea se dezvolt pe conturi intetice de gradul II, formate din patru cifre.

3.1.1. Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile Aceast categorie de cheltuieli desemneaz generic elemente de cheltuieli materiale primare care privesc activitatea de constructie a ntreprinderii. Ele sunt reflectate n contabilitate prin grupa de conturi 70 Cheltuieli privind stocurile. Obiectul acestei categorii de cheltuieli l constituie materiile prime, materiale consumabile, materialele de natura obiectelor de inventar, energia i apa, precum i mrfurile. Potrivit Art. 13 alineatul 2 din Legea Contabilitii, contabilitatea valorilor materiale se ine cantitativ i valoric sau numai valoric, prin foloirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent. n cadrul SC OXINAV CONSTRUCT SRL-BRILA se folosete metoda inventarului permanent, care presupune contabilizarea fiecrei intrri de stocuri, cantitativ i valoric, la cost istoric (cost de achiziie sau cost de producie), la pre stabilit n funcie de valoarea de utilitate (pentru stocurile constatate ca pulsuri la inventar, aduse ca aport la capitalul social, primite ca donaie sau obinute cu titlu gratuit) sau la o alt valoare de nregistrare (pre de vnzare, pre standard).

46

Foloindu-se metoda inventarului intermitent, la SC OXINAV CONSTRUCT SRLBRILA, contabilitatea analitic a stocurilor se organizeaz, dup specificul activitii, pe metoda cantitativ valoric (pe fie de cont analitic). Aceasta const n inerea evidenei cantitative, pe categorii de bunuri, la locul de depozitare, adic n magazii, cu ajutorul fielor de magazie, aranjate n ordinea fielor de cont analitic din contabilitate. n magazie, nregistrrile se fac zilnic de ctre gestionar pe baz documentelor de intrare-ieire a materialelor. Dup nregistrare, aceste documente se predau la contabilitate, pe baz de borderou. n contabilitate are loc evidena cantitativ-valoric, prin nregistrarea documentelor primite n fiele de cont analitic pentru valori materiale i verificarea modului de emitere i completare a documentelor. Stabilirea stocurilor i soldurilor se realizeaz prin programul informatic de gestiune implementat n reeaua de calculatoare de care dispune firma i care furnizeaz i ituaiile centralizatoare privind intrrile i ieirile de materiale, n vederea nregistrrii lor n contabilitatea intetic. Contabilitatea stocurilor se desfoar pe gestiuni, iar n cadrul acestora, pe categorii de bunuri. Controlul exactitii i concordanei nregistrrilor din evidena de la locurile de depozitare i din contabilitate se face prin punctajul periodic dintre cantitile nregistrate n fiele de depozit i cele din fiele de cont analitic de la contabilitate. Ocazionarea cheltuielilor cu stocurile de materii prime, materiale i mrfuri are loc la ieirea din patrimoniu a bunurilor materiale evaluate i nregistrate prin metodele: costului mediu ponderat, FIFO, primul intrat-primul ieit, sau LIFO, ultimul intrat-primul ieit. SC OXINAV CONSTRUCT SRL-BRILA utilizeaz metoda LIFO, ultimul intratprimul ieit, prin care bunurile ieite din gestiune se evalueaz la costul de achiziie (sau de producie) al ultimei intrri (lot). Pe msura epuizrii lotului, bunurile ieite din gestiune se evalueaz la costul de achiziie (sau de producie) al lotului anterior, n ordine cronologic. ntruct obiectul de activitate al societatii este construcii i reparaii de nave, se contabilizeaz numai cheltuieli cu materialele consumabile. Contabilitatea stocurilor la S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. cuprinde: magazia, obiectele de inventar, echipamentul de protecie, stocul de materiale de constructie, precum i evidena cheltuielilor i veniturilor aferente. Ocazionarea cheltuielilor cu materialele consumabile se face n momentul consumului, pe baza bonurilor de consum, gestionate pe magazii. Bonul de consum servete ca document de eliberare din magazie pentru consum, a materialelor, fiind totodat document justificativ de scdere din gestiune. Se ntocmete n dou exemplare, pe msura eliberrii materialelor din magazie pentru consum, de compartimentul care efectueaz lansarea sa, pe baza programului de producie i a consumurilor normate, sau de alte compartimente care solicit materiale spre a le consuma. Circuitul documentelor de ieire a materialelor consumabile poate fi prezentat schematic, astfel:

47

Bonuri de consum

Scoatere din gestiune

Fia de magazie

Centralizare

Fia de cont analitic

Documentul cumulativ al consumurilor de materiale

Bonul de consum va circula, la urmtoarele nivele: la persoanele autorizate s acorde viza de neceitate a materialelor nestocate, la magazia de materiale, pentru eliberarea cantitilor prevzute, la compartimentul financiar-contabil, pentru nregistrarea n contabilitatea intetic i analitic, n dublu exemplar. n cazul materialelor auxiliare, bonurile de consum sunt grupate pe gestiuni, iar n cadrul gestiunii, pe secii. Dup ce au fost astfel grupate, bonurile de consum sunt introduse n calculator, care prin programul de gestiune implementat, furnizeaz ituaia consumurilor. Aceast ituaie este instrumentul de ntocmire a documentului cumulativ. nregistrrile din notele contabile s-au efectuat la sumele cumulate ale fiecrui cont de materiale ce a intervenit. Acest lucru este facilitat de documentele cumulative care se ntocmesc n vederea istematizrii operaiunilor intervenite pe parcursul lunii. Reflectarea n contabilitate a cheltuielilor cu materialele auxiliare se face prin debitarea contului 7021 Cheltuieli cu materialele auxiliare cu suma rezultat din documentul cumulativ i prin creditarea contului 3021Materiale auxiliare, concomitent i cu aceeai sum: --------------------------------------------- ----------------------------7021 Cheltuieli cu materialele auxiliare = 3021 Materiale auxiliare 158.820.783,3 RON ----------------------------------------------------- ---------------------------------Contabilitatea consumului de obiecte de inventar, avnd n vedere particularizarea participrii lor la mai mute cicluri de constructie, se face prin intermediul uzurii, potrivit prevederii din Legea Contabilitii i anume c obiectele de inventar de mic valoare sau scurt durat se nregistreaz pe cheltuieli integral sau ealonat, pe o perioad de cel mult trei ani de la darea n foloin. Pentru calculul uzurii aferente obiectelor de inventar aflate n foloin se pot foloi mai multe procedee, ntre care: - procedeul calculrii lunare egale a uzurii obiectelor de inventar pe baza formulei:
48

Uzura lunara =

Valoarea obietelor de inventar Durata normata de serviciu

- procedeul de calcul a uzurii la valoarea integral a obiectelor de inventar, fie la darea n foloin, fie la scoaterea din uz; - procedeul de calcul a uzurii: 50% din valoare la darea n foloin i 50% la scoaterea din uz; - procedeul cotei unice anuale calculate avnd n vedere valoarea aferent uzurii obiectelor de inventar din anul precedent raportat la suma soldurilor lunare ale obiectelor de inventar aflate n foloin n acelai an (precedent, de baz). Varianta aleas de S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. pentru calcularea uzurii obiectelor de inventar nregistrate n luna decembrie este cea liniar, care are ca instrument matematic formula uzurii lunare. Reflectarea cheltuielilor cu obiectele de inventar se face pe baza acelorai documente primare, bonurile de consum, grupate pe gestiuni. Aceast intetizare a bonurilor de consum reprezint datele de intrare n istemul informatic de gestiune care are ca ieiri documentele cumulative. Darea n consum a obiectelor de inventar se contabilizeaz la S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. prin debitarea conturilor 3031 Obiecte de inventar n magazie, 3032 Echipamente de protecie i de lucru n magazie i prin creditarea conturilor 3033 Obiecte de inventar n foloin, 3034 Echipamente de protecie i de lucru n foloin , concomitent i cu aceeai sum. La darea n consum a obiectelor de inventar are loc i ocazionarea cheltuielilor privind obiectele de inventar, prin care se nregistreaz uzura aferent, calculat ealonat pe 2 ani. Uzura obiectelor de inventar =106.544.486,4 = 53.272.243,2 RON 2 Dup ce sunt date n foloin, obiectele de inventar sunt evideniate, cantitativ i valoric, pe baza documentului fia de eviden a obiectelor de inventar date n foloin. Aceasta reflect att materialele eliberate unor compartimente, ct i evidena cantitativ pe locuri de consum. Este ntocmit de compartimentul financiar-contabil, ca document pentru inerea contabilitii analitice a obiectelor de inventar date n foloin, sau de responsabilul cu bunuri de inventar, cnd este utilizat ca document pentru evidena obiectelor de inventar n foloin. Reflectarea cheltuielilor cu obiectele de inventar i echipamentul de protecie se realizeaz prin debitarea contului 7033 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar n foloin sau a contului 7024 Cheltuieli privind materialele de natura echipamentului de protecie n foloin i prin creditarea, concomitent i cu aceeai sum, reprezentnd uzura calculat a contului 3036Uzura obiectelor de inventar.

--------------------------------------------

------------------------49

% = 3036 Uzura 7033 Cheltuieli privind obiectele obiectelor de inventar n foloin de inventar 7034 Cheltuieli privind echipament de protecie n foloin --------------------------------------------------- ----------------------------Reflectare cheltuielilor cu echipamentul de lucru reinut se face prin debitarea contului 7034 Cheltuieli privind echipamentul de protecie i de lucru n foloin cu 50% din valoarea echipamentului de protecie i prin creditarea concomitent i cu aceeai sum a contului 3033 Obiecte de inventar date n foloin. ------------------------------------------ -----------------------------------7034 Cheltuieli privind echipamentul = 3033 Obiecte de inventar date de protecie n foloin n foloin ------------------------------------------------- ----------------------------------------Ca document de eviden a obiectelor de inventar de mic valoare sau de scurt durat, a echipamentului de protecie date n foloina personalului, este foloit fia de eviden a obiectelor de inventar n foloin. Aceasta se completeaz n cazul eliberrii obiectelor din magazia de obiecte noi, pe baza bonului de consum. Fiind document de nregistrare, acest document de eviden nu circul i se arhiveaz la compartimentul financiar-contabil. Pentru a reflecta n contabilitatea intetic i analitic aigurarea cu utilitile necesare desfurrii procesului de producie, n principal energia i apa, se pornete de la documentul justificativ, care n cazul consumurilor de ap i energie este factura trimis de furnizori. Circuitul acestui document n ntreprindere este urmtorul:

Factur trimis de furnizor Contabilitate Comisia de recepie Primire, verificare, recepie, emitere BPTR Serviciul aprovizionare Urmrire contracte Completare nomenclator Serviciul financiar Urmrirea decontrilor Completare: Numr factur Pre facturare Cod fel operaie Cod furnizor
50

Cod materiale

La S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. a avut loc n luna decembrie o operaiune, de aprovizionare cu energie i ap pentru desfurarea procesului de producie. Reflectarea n contabilitate se face prin debitarea conturilor 705 Cheltuieli cu energia i 4426 TVA deductibil, i prin creditarea contului 4011 Furnizori interni, concomitent i cu aceeai sum. -------------------------------------- ---------------------------% = 4011 Furnizori interni 705 Cheltuieli cu energia 4426 TVA deductibil ----------------------- ----------------------------------------------

3.1.2. Contabilitatea cheltuielilor privind mrfurile Contabilitatea cheltuielilor privind mrfurile se reflect n planul de conturi prin contul intetic 707 Cheltuieli privind mrfurile. Este un cont de activ care se debiteaz cu valoarea la pre de nregistrare a mrfurilor vndute sau constatate lips la inventar, precum i cu diferenele de pre aferente i se crediteaz la sfritul exerciiului, prin virarea lor la contul 121 Rezultatul exerciiului. Cheltuielile privind mrfurile sunt formate din preul de cumprare al mrfurilor vndute sau constatate lips la inventariere. Astfel, n cazul inventarului permanent, dac unitatea ine evidena mrfurilor la pre de vnzare n care este inclus i adaosul comercial i TVA neexigibil, cheltuiala cu mrfurile apare la sfrit de lun, cnd se descarc gestiunea de mrfuri. Dac unitatea ine evidena mrfurilor la pre de cumprare, cheltuiala cu mrfurile apare tot la descrcarea gestiunii pentru mrfurile vndute. Aceeai eviden se face i n cazul lipsurilor de mrfuri constatate la inventariere. Reflectarea n contabilitate se face prin debitarea conturilor 707 Cheltuieli privind mrfurile i 4426 TVA deductibil, i prin creditarea contului 401 Furnizori, concomitent i cu aceeai sum. -------------------------------------- -------------------------% = 4011 Furnizori interni 707 Cheltuieli privind mrfurile 4426 TVA deductibil -------------------------------------------- ------------------------------ntruct n obiectul de activitate a schelei de producie ca unitate de baz n cadrul S.N.P., nu este prevzut achiziionarea de mrfuri n vederea vnzrii, nu se vor realiza nregistrrile specifice acestei operaiuni.
51

3.1.3. Contabilitatea cheltuielilor cu serviciile executate de teri Pentru a-i desfura n condiii de rentabilitate activitatea sa, ntreprinderea apeleaz la serviciile i lucrrile executate de teri. Aceast categorie de cheltuieli cuprinde dou structuri: - lucrri i servicii executate de teri direct legate de activitatea de constructie, cum sunt: redevenele; locaiile de gestiune i chiriile; primele de aigurare; studiile i cercetrile; - alte lucrri i servicii executate de teri cu caracter general: colaborrile cu terii; comiioanele i onorariile; protocol, reclam i publicitate; transportul de bunuri i personal; deplasri, detari, transferri; pot i telecomunicaii, alte servicii executate de teri. Cele dou structuri se evideniaz distinct n planul contabil general, prin grupele 71 Cheltuieli cu serviciile executate de teri i 72 Cheltuieli cu alte servicii executate de teri. Facturile parcurg un circuit specific, trecnd pe la serviciul financiar, unde sunt urmrite decontrile cu terii, i pe la serviciul contabilitate, pentru a fi nregistrate i centralizate pe documentele contabile de eviden. Reparaiile capitale i curente ale utilajelor sunt realizate de ctre firmele care execut astfel de lucrri de reparaii i service, avnd la baz contracte ferme ncheiate cu firma. Facturile eliberate de ctre teri sunt nregistrate, centralizate i decontate de S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L.. Reflectarea n contabilitate a cheltuielilor cu lucrrile executate de firma GPS Boldeti se realizeaz prin debitarea conturilor 711 Cheltuieli cu ntreinerea i reparaiile, 4426 TVA deductibil i prin creditarea concomitent i cu aceeai sum, a contului 4011 Furnizori interni. -----------------------------------------------------------------------------% = 4011 Furnizori interni 711 Cheltuieli cu ntreinerea i reparaiile 4426 TVA deductibil --------------------------------------------------------------------------------------------

O alt categorie de cheltuieli privind lucrrile executate i serviciile prestate de teri o constituie cheltuielile cu redevenele, chiriile i locaiile de gestiune datorate terilor care pun la dispoziia S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. , pentru nevoile productive sau neproductive, bunuri imobiliare, cum este SC Bravoo S.A. Cheltuielile ocazionate n luna decembrie 2008, au la baza nregistrrii lor n contabilitatea firmei, ca document justificativ, contracte de nchiriere care detaliaz condiiile plii: durata de rambursare, scadenele i sumele de pltit. Contabilizarea cheltuielilor cu chiriile datorate societii Bravoo, care nchiriaz firmei un spaiu imobiliar se realizeaz prin debitarea conturilor 712 Cheltuieli cu redevenele,
52

locaiile de gestiune, chiriile, 4426 TVA deductibil i prin creditarea concomitent i cu aceeai sum, a contului 4011 Furnizori interni. ----------------------------------------------------------------- ------------------------% = 4011 Furnizori interni 712 Cheltuieli cu redevenele, locaii de gestiune, chirii 4426 TVA deductibil -------------------------------------------------------------------------------------------n ceea ce privete cheltuielile cu aigurarea mijloacelor de transport aflate la dispoziia sa, S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. le justific pe baza contracte lor de aigurare ncheiate cu SC AIROM SA. Contractele de rspundere civil auto, obligatorii legal i contractele de aigurare CASCO reprezint documentul primar de nregistrare n contabilitate a cheltuielilor cu aigurrile auto. Contabilizarea cheltuielilor cu aigurarea mijloacelor de transport se realizeaz prin debitarea contului 713 Cheltuieli cu primele de aigurare i prin cedarea concomitent i cu aceeai sum, a contului 4011 Furnizori interni. S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. are de pltit, conform contractului de aigurare a autocarului propriu, prima de aigurare corespunztoare lunii decembrie, n valoare de 1755,2 RON. ------------------------------------------- -------------------------713 Cheltuieli cu primele de aigurare = 4011 Furnizori interni -------------------------------------------------- -----------------------------Prestatorii de servicii, aflai n relaii economice cu S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. , i care i deconteaz creanele asupra firmei pe baza facturii, sunt firmele prestatoare de servicii diverse, ca transportul de bunuri i persoane: SC CONPET SA i SC ATLAS SA. Contabilizarea cheltuielilor cu serviciile prestate de aceste firme de transport se realizeaz prin debitarea conturilor 7241 Cheltuieli cu transportul-CONPET, 4426 TVA deductibil i prin creditarea concomitent i cu aceeai sum, a contului 4011 Furnizori interni. -------------------------------------------------- ------------------------% = 4011 Furnizori interni 7242 Alte cheltuieli cu transportul Conpet 4426 TVA deductibil -------------------------------------------------------------------------Reflectarea cheltuielilor cu colaboratorii se realizeaz, n cadrul S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. pe baz de contract de colaborare, avnd ca document justificativ factura
53

primit de la acetia i reprezentnd contravaloarea serviciilor prestate n favoarea firmei (ntreinerea istemului informatic). Ca document primar, factura urmeaz circuitul menionat anterior: de la serviciul financiar unde are loc decontarea la serviciul contabilitate unde este nregistrat i centralizat n evidena contabil. Reflectarea n contabilitatea firmei a cheltuielilor efectuate de colaboratori se face prin debitarea conturilor 721 Cheltuieli cu colaboratorii, 4426 TVA deductibil i prin creditarea concomitent i cu aceeai sum, a contului 4011 Furnizori interni. ----------------------------------------------------- -------------------------% = 4011 Furnizori interni 721 Cheltuieli cu colaboratorii 4426 TVA deductibil -------------------------------------------------------------- ------------------------------Reflectarea cheltuielilor de protocol, reclam i publicitate are ca justificare consemnarea acestor cheltuieli in facturile aferente. Contabilizarea cheltuielilor de protocol se face prin debitarea conturilor 7231Cheltuieli de protocol, 4426TVA deductibil i prin creditarea concomitent i cu aceeai sum, a contului 4011Furnizori interni. ----------------------------------------------------- ------------------------------% = 4011 Furnizori interni 7231 Cheltuieli de protocol 4426 TVA deductibil -------------------------------------------------------------Contabilitatea cheltuielilor cu deplasri, detari i transferri cuprinde urmtoarele tipuri de cheltuieli: deplasri n interes de serviciu-diurn, cazare, transport; detari pe perioade limitate de timp n interes de serviciu pentru care se pltesc diurne, cazare, transport, drepturile cuvenite angajailor i familiilor acestora, transferai sau mutai mpreun cu unitatea n alt localitate. n luna decembrie, la S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. a avut loc justificarea avansului ctre trezorerie, de ctre un angajat trimis n deplasare de serviciu n Bucureti. Decontarea cheltuielilor cu deplasrile, de ctre titularul de avans, se face pe baza ordinului de deplasare (delegaie), care constituie documentul justificativ de nregistrare n contabilitate. Circuitul ordinului de delegaie este urmtorul: de la persoana care dispune mputernicirea i l semneaz trece la persoana care efectueaz deplasarea, apoi ajunge la persoanele autorizate s confirme soirea i plecarea delegatului din unitatea unde s-a efectuat deplasarea; n final ajunge la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea decontului, pe baza actelor justificative anexate de ctre titular la ntoarcere, sau cu ocazia procurrii
54

materialelor, stabilind diferenele de primit sau de restituit, eventualele penalizri i pentru semnturile de verificare. Reflectarea n contabilitatea firmei a cheltuielilor efectuate de colaboratori se face prin debitarea contului 725 Cheltuieli cu detari, deplasri, transferri in tara i prin creditarea concomitent i cu aceeai sum a contului 5421 Avansuri de trezorerie in RON. ------------------------------------------------------ ------------------------------------72501 Cheltuieli cu detari, deplasri, = 5421 Avansuri de trezorerie transferri in ar in RON --------------------------------------------------------------- ------------------------------------------Contabilitatea cheltuielilor potale i a taxelor de telecomunicaii include acele cheltuieli potale, telegraf, telefon, interfon, radio, televizor etc., fcute n interesul general al firmei. nregistrarea n evidena contabil se realizeaz pe baza facturii care reprezint n cazul de fa documentul primar justificativ. Reflectarea n contabilitatea firmei a cheltuielilor potale i a taxelor de telecomunicaii se face prin debitarea conturilor 726 Cheltuieli potale i taxe de telecomunicaii, TVA deductibil i prin creditarea concomitent i cu aceeai sum a contului 401 Furnizori interni. --------------------------------------% 726 Cheltuieli potale i taxe 4426 TVA deductibil -----------------------= 4011 Furnizori interni

-----------------------------------------------------------------------Contabilitatea cheltuielilor cu serviciile bancare i aimilate cuprinde acele servicii prestate de bnci, care nu au un caracter de cheltuieli financiare, i anume: comiioane bancare pentru efectuarea operaiilor de decontare din conturile curente; cheltuieli pentru procurarea de titluri prin intermediul bncilor; comiioane i cheltuieli pentru emiiuni de mprumuturi, cheltuieli pe efecte comerciale; alte cheltuieli i comiioane pentru prestri de servicii. n cazul concret al S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. cheltuielile cu serviciile bancare se refer la comiioanele reinute de banc pentru efectuarea operaiilor n contul curent i sunt evideniate n contabilitatea proprie pe baza extraselor de cont la care sucursala BCR anexeaz nota contabil care atest sumele operate n cont i valoarea comiioanelor reinute de banc. Reflectarea n contabilitatea firmei a cheltuielilor cu serviciile bancare se face prin debitarea contului 727 Cheltuieli cu serviciile bancare i aimilate i prin creditarea concomitent i cu aceeai sum a contului 5121 Conturi curente la bnci n RON. ---------------------------- ----------------------------------------727 Cheltuieli cu servicii = 5121 Conturi curente la bnci n RON
55

bancare i aimilate ---------------------------------

------------------------------------------------

3.1.4. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitele, taxele i vrsmintele aimilate Aceast categorie de cheltuieli desemneaz ansamblul cheltuielilor efectuate de ntreprindere cu: a) impozitul suplimentar datorat, conform legii bugetului de stat, pentru depirea fondului de salarii admiibil; b) impozite, taxe, vrsminte aimilate datorate bugetului de stat sau altor organisme publice c) datorii i vrsminte de efectuat la alte organisme publice, destinate fondurilor speciale, sub form de contribuii la: fondul special pentru sntate; fondul special pentru dezvoltarea i modernizarea drumurilor publice. Reflectarea cheltuielilor cu impozitele, taxele i vrsmintele asimilate de S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. are ca obiect consemnarea acestor cheltuieli i decontarea lor pe luna decembrie, ctre bugetul statului. Contabilizarea cheltuielilor cu impozitul pe venit se face prin debitarea contului 7351 Cheltuieli cu impozitul pe venit ---------------------------------------7351 Cheltuieli cu impozitul pe venit -----------------------------------------------

= 14.483,2 RON

S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. calculeaz i evideniaz de asemenea taxele pentru foloirea terenului din oraul Bradesti, teren-proprietate a statului, pentru amplasarea unui depozit. De asemenea, firma are obligaia de a calcula i vira ctre bugetul de stat impozitele pe cldirile sediului su administrativ, cantinei i imobilelor aferente. Documentul justificativ este declaraia de impunere de ctre serviciul de contabilitate i trimis percepiilor fiscale a localitatii pe terenul creia se afl imobilele n cauz, Brdesti. Pe aceast baz se achit trimestial impozitul i taxele pe terenuri. Valoarea impozitului se stabilete prin nmulirea valorii de inventar din listele anexate cu 1%. Valoarea taxei se determin prin aplicarea la suprafaa respectiv a unui tarif stabilit pe criteriul de mrime publicat n Monitorul Oficial. Calculul impozitelor i taxelor pe terenuri i cldiri este detaliat n anexa de mai jos. Reflectarea n contabilitate a cheltuielilor cu taxele i impozitele pe terenuri i cldiri se face prin debitarea contului 7354 Cheltuieli cu alte impozite, taxe i vrsminte aimilate i prin creditarea concomitent i cu aceeai sum, a urmtoarelor conturi 4464 Impozitul pe cldiri, 4465 Taxa pentru foloirea terenurilor proprietate de stat, 4468 Taxe pentru mijloacele de transport.
56

------------------------------------- ----------------------------------------7354 Cheltuieli cu alte impozite, = % taxe i vrsminte aimilate 4464 Impozitul pe cldiri 4465 Taxa pe terenuri 4468 Taxa pt. mijloace de transport ------------------------------------------------------------------------------------------

3.1.5. Contabilitatea cheltuielilor cu personalul Pentru munca prestat de ctre personalul angajat, ntreprinderea datoreaz salariailor drepturi bneti, numite salarii. Acestea se negociaz i se prevd n contractele de munc ncheiate cu salariaii, fiind completate de prime i sporuri de diferite feluri. Toate datoriile ctre personal se stabilesc lunar i reprezint pentru unitate cheltuieli de personal ale exerciiului n curs. Pe lng salarii, ntreprinderile datoreaz statului i altor organisme sociale diferite impozite i taxe, care pot fi coniderate cheltuieli patronale asupra salariilor. Aceast categorie de cheltuieli cuprinde cheltuielile cu salariile personalului, cheltuielile privind contribuia unitii la aigurrile sociale i contribuia ntreprinderii la fondul de omaj, fiind contabilizat pe baza statelor de salarii, listelor de avans chenzinal, listelor de indemnizaii pentru concediul de odihn, desfurtoarelor de indemnizaii pltite n contul aigurrilor sociale de stat. Pe cazul concret al S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. , cheltuielile salariale se particularizeaz, dup specificul domeniului de activitate, astfel nct activitatea de intervenie corespunde nivelului categoriei de munc grea grupa I, iar celelalte activiti n grupele II i III. Activitatea de salarizare, se desfoar n cadrul serviciului financiar, prin ntocmirea statului de salarii detaliat pe angajaii Firmei. La acest nivel se ntocmesc recapitulaii pe activiti, secii, grupe de munc i se finalizeaz cu ntocmirea recapitulaiei finale, prin centralizarea celor pariale. n scopul stabilirii i nregistrrii salariilor cuvenite persoanelor se folosesc documente privind prezena: condici de prezen i foaie colectiv de prezen, documente de realizare a volumului de activitate, documente de eviden a salariailor fia de evidena a salariailor .Documentul de calcul al salariilor,reinerilor i sumelor achitate angajailor este ns statul de salarii. Acesta se ntocmete distinct pentru fiecare unitate operaional i compartiment funcional. Circuitul documentelor este urmtorul:
57

Foi colective de prezen

Raport de producie

Note de concediu

Certificat e medicale

Statul de salarii

Note ore de concediu

n statul de salarii intervin urmtoarele drepturi salariale distincte: salariul de ncadrare sau salariul lunar, salariul efectiv, salariul n acord, care calculeaz diferit: Salariul de ncadrare se stabilete pentru fiecare angajat prin contractul colectiv de munc. Salariul efectiv se stabilete pe baza pontajului. Pontajul se realizeaz n funcie de rapoartele de lucru efectiv, de diagramele de lucru i se vizeaz de ctre eful seciei i serviciul resurse umane, fiind aduse ulterior la serviciul financiar. Salariul n acord se calculeaz n cadrul formaiilor de lucru, unde se stabilesc norme pe fiecare salariat n parte, n timpi de munc, i se nmulesc cu salariul stabilit pe formaie. Contabilitatea cheltuielilor salariale urmrete calcularea i nregistrarea urmtoarelor elemente, menionate n ordinea apariiei pe statul de plat: abonamentele de transport reflect decontrile efectuate de unitate cu angajaii navetiti; concediul de odihn calculat ca produs al salariului de ncadrare cu sporurile permanente i cu numrul de zile de concediu, raportat la numrul de zile de norm; ajutorul de vacan calculat imilar concediului de odihn; sporul de vechime cumuleaz sporul de vechime n munc i sporul de vechime n construcii; dreptul de munc grea se aplic mai ales activitii de intervenii; istem peste program se acord pentru orele lucrate n plus; drept de conducere este aimilat indemnizaiei de conducere; drept de pericol pentru munc prestat n condiie de periculozitate; drept de nocivitate; drept de noapte se acord pentru schimbul de noapte; drept tur la salariaii care lucreaz n schimb; drept de munc n echip; drept de antier; cumul de funcii; drepturi suplimentare se calculeaz ca numr de ore nmulit cu salariul pe or; premiere acordate cu diverse ocazii (ajutor de ziua copilului); alte ajutoare pentru natere, deces, cstorie, penie; concediul de boal pentru care se ntocmesc state de plat diferite, n funcie de vechime, gravitatea bolii, urgen, dup care se aduc pe statul de plat general. Toate sporurile se calculeaz la salariul de baz realizat, sau salariul efectiv, iar adunndu-le la acesta, se obine salariul brut. Reflectarea n contabilitatea firmei a cheltuielilor cu remuneraiile personalului pe luna decembrie se face prin debitarea contului 741 Cheltuieli cu salariile personalului i prin creditarea concomitent i cu aceeai sum a contului 425 Avansuri acordate personalului

58

pentru evidenierea avansului, i a contului 42112 Personal-remuneraii datorate pe luna a-12a. ----------------------------------- -----------------------------------------741 Cheltuieli cu remuneraiile = 425 Avansuri acordate personalului personalului ----------------------------------------- -------------------------------------------------

----------------------------------------- --------------------------------------------------741 Cheltuieli cu remuneraiile = 42112 Personal-remuneraii datorate personalului luna a 12-a ----------------------------------------- --------------------------------------------------Din salariul brut se calculeaz i se scad urmtoarele reineri: CAS 11,67%, ajutorul de omaj 1%, fondul de sntate 7%, impozitul pe salariu calculat dup calculatoarele specifice pe cote de venit; avansul care este 40% salariul brut; avansul pe concediu 40% din concediu de odihn i ajutorul de concediu; penie alimentar; popriri; reineri premiere; rate; chirii; garanii; imputaii; indicat 2% din salariul tarifar; cotizaia sportiv 1% din salariul tarifar; impozit la ajutorul de vacan; impozit la alte ajutoare. n urma acestor reineri se obine restul de plat, din care, dac se scad rate CAR, se va obine totalul de plat ctre salariai. Fondul de sntate, 7% salariul brut, se va opri din impozit. Formarea restului de plat n form schematic este urmtoarea: Salariul de ncadrare sau Salariul n acord sau Salariul efectiv + sporuri, indemnizaii, ajutoare, drepturi salariale specifice + compensri i indexri + avantaje n natur = Salariul brut - contribuia personalului la penia suplimentar (3%) - contribuia personalului la fondul de omaj (1%) - suma neimpozabil = Salariul brut impozabil - impozit pe salariu din care: - pentru acoperirea contribuiei la aigurrile sociale de sntate - rest de impozit reinut - avansuri bneti - avantaje n natur - reineri datorate terilor (chirii, cumprri n rate, popriri) - alte reineri din salariu (incluiv partea contribuiei la aigurrile sociale de sntate,
59

neacoperit din impozitul pe salariu) = Salariul net de plat (restul de plat) Conform legislaiei n vigoare, ncepnd cu luna ianuarie 2008, formarea restului de plat are urmtoarea form schematic: Salariul de ncadrare sau Salariul n acord sau Salariul efectiv + sporuri, indemnizaii, ajutoare, drepturi salariale specifice + compensri i indexri + avantaje n natur Venitul brut - contribuia personalului la penia suplimentar (= 5% din Salariul brut) - contribuia personalului la fondul de omaj (=1% din Salariul de ncadrare) - fond de sntate (= 7% din Salariul brut) - cheltuieli profeionale (= 15% din deducerea personal de baz) Venitul net = Venit brut (omaj 1% + Penii 5% + Sntate 7% + Cheltuieli profeionale 15%) Deducere personal de baz Deduceri suplimentare (soie + 1 copil n ntreinere = 0,60 + 0,35) Venit baz de calcul = Venit net Total deduceri Impozit (aplicat la Venit baz de calcul) Salariu net = Venit net (omaj 1% + Penii 5% + Sntate 7% + Impozit) - avansuri bneti - avantaje n natur - reineri datorate terilor (chirii, cumprri n rate, popriri) - alte reineri din salariu Rest de plat Pe lng salarii, ntreprinderile datoreaz statului i altor organisme sociale diferitele impozite i taxe, care pot fi coniderate cheltuieli patronale asupra salariilor. Astfel, iau natere cheltuielile privind contribuia unitii la aigurrile sociale i contribuia ntreprinderii la fondul de omaj. Aceast contribuie se determin prin aplicarea unor cote procentuale, difereniate n funcie de grupa de munc a salariailor, asupra fondului brut de salarii acordate angajailor cu contract de munc. Conform legii nr. 19/2000, cotele procentuale foloite pentru calcularea contribuiei unitii la aigurrile sociale sunt urmtoarele: 35% pentru condiii normale de munc, din care 23,33% - unitatea i 11,67% salariatul ; 40% pentru condiii deosebite de munc, din care 28,33% unitatea i 11,67% salariatul; 45% pentru condiii speciale de munc, din care 33,33% unitatea i 11,67% salariatul. Firma are obligaia de a constitui, nregistra i vrsa i o cot de 7% calculat asupra fondului de salarii, n vederea participrii la constituirea fondului iniial pentru aigurrile sociale
60

de sntate, conform normei publicate n Monitorul Oficial nr. 114 din 19 martie 1999, ajungnd la 7% din fondul de salarii. Evidenierea obligaiei firmei de plat la fondurile de aigurri sociale i la fondul de omaj, n valorile calculate n anexa urmatoare, se realizeaz prin debitarea contului 7541 Cheltuieli privind contribuia unitii la aigurrile sociale i prin creditarea concomitent i cu aceeai sum, a contului 4311 Contribuia unitii la aigurrile sociale. -------------------------------- -------------------------------------------------7451 Cheltuieli privind CAS = 4311 Contribuia unitii la aigurri sociale -------------------------------- ------------------------------------------------- Evidenierea obligaiei firmei de plat la fondurile de aigurri sociale i la fondul de omaj, se realizeaz prin debitarea contului 7452 Cheltuieli privind contribuia unitii la fondul de omaj i prin creditarea concomitent i cu aceeai sum a contului 4371 Contribuia unitii la ajutorul de omaj. ---------------------------------------7452 Cheltuieli privind contribuia unitii la ajutorul de omaj ---------------------------------------------------------------------= 4371 Contribuia unitii la ajutorul de omaj -------------------------------

3.1.6. Contabilitatea altor cheltuieli de constructie Prin grupa 75 Alte cheltuieli de constructie se nregistreaz cheltuielile ocazionate de pierderile din creane i debitori diveri, precum i cheltuieli reprezentate de: valoarea despgubirilor , amenzilor, penalitilor datorate sau pltite, valoarea donaiilor i subveniilor acordate, valoarea activelor cedate i alte operaii de capital. n luna decembrie se nregistreaz la S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. drept alte cheltuieli de constructie, cheltuielile de colarizare pentru pregtirea profeional a salariailor n meseriile necesare unitii. Reflectarea n contabilitatea firmei a altor cheltuieli de constructie pe luna decembrie se face prin debitarea contului 7588 Alte cheltuieli de constructie i prin creditarea concomitent i cu aceeai sum a contului 4113 Clieni interni. ------------------------------------- -----------------------7588 Alte cheltuieli de constructie = 4113 Clieni interni ------------------------------------- ------------------------

61

3.2. Contabilitatea cheltuielilor financiare


n categoria cheltuielilor financiare se cuprind acele cheltuieli strict legate de activitatea financiar a ntreprinderii, referitoare la: pierderi din creane legate de participaii; pierderi din cedarea investiiilor financiare; diferenele de curs valutar din operaiile curente i disponibilitile n devize la nchiderea exerciiului financiar; dobnzile curente aferente mprumuturilor primite i altor datorii privind exerciiul n curs; sconturile acordate clienilor; alte cheltuieli financiare. Contabilitatea cheltuielilor financiare este inut cu ajutorul grupei de conturi 76 Cheltuieli financiare. Fiecare partener ntr-o relaie de import-export este interesat s evalueze obiectul contractului i s deconteze contravaloarea acestuia n valutele care reprezint cea mai mare stabilitate pe piaa internaional. n aceste condiii, evidena operaiilor de export-import se ine, dup legea contabilitii, n RON, dar decontrile efective ale acestor operaii se fac ntr-o valut strin. Cursurile valutare ale valutei strine fluctueaz zilnic fa de moneda rii noastre, conducnd la diferene de curs valutar nregistrate n contabilitate. n cazul unor diferene nefavorabile de curs valutar rezultate ca urmare a faptului c, la data decontrii unei creane n valut, cursul valutar este mai mic dect cel de la data efecturii i nregistrrii operaiei de export, acestea se vor nregistra n contul 765 Cheltuieli din diferene de curs valutar. Reflectarea n contabilitatea firmei a cheltuielilor din diferene de curs valutar pe luna decembrie se face prin debitarea contului 765 Cheltuieli din diferene de curs valutar i prin creditarea concomitent i cu aceeai sum, a unuia din conturile 267 Creane imobilizate, 409 Furnizori-debitori, 411 Clieni, 418 Clieni-facturi de ntocmit, 451 Decontri n cadrul grupului, 456 Decontri n cadrul grupului, 461 Debitori diveri. ------------------------------------------------ ------------765 Cheltuieli din diferene de curs valutar = 411 Clieni ------------------------------------------------ ------------S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. nu are de contabilizat operatii legate de diferentele de curs valutar.

3.2.1. Contabilitatea cheltuielilor privind dobnzile n totalul patrimoniului deinut de ntreprindere, capitalurile mprumutate i datoriile aimilate pot ocupa ponderi relativ ridicate, genernd cheltuieli financiare din plata dobnzilor datorate.
62

Mrimea acestor dobnzi este legat de felul dobnzii (impl sau compus), mrimea creditului i durata de rambursare. Dac se aplic dobnd impl, relaia de calcul a dobnzii (D) este:
D= C t r 100

n care C = reprezint capitalul mprumutat; t = timpul de rambursare; r = rata dobnzii. n ituaia n care durata de rambursare este de ordinul lunilor, relaia este:
t C r 12 D= 100

n cazul n care durata este exprimat n zile, relaia este: C ( t 360 ) r D= 100 n ituaia n care se aplic dobnda compus, relaia de calcul este:
D =Ct - C0

n care: Ct = capitalul fructificat la termenul t; C0 = capitalul iniial


Ct =C0 (1 +r )
t

Fa de dezvoltarea de mai sus, coniderat teoretic, problematica cheltuielilor cu dobnzile se nuaneaz n condiiile n care nu toate mprumuturile contractate sunt obinute ncepnd cu data de 1.01.N. n cele mai multe cazuri, dac nu n totalitate, mprumuturile se primesc i nregistreaz n cursul exerciiului financiar. De asemenea, creditele se pot rambursa n mod ealonat sau global la expirarea termenului de scaden. Ca urmare, contabilitatea cheltuielilor cu dobnzile se realizeaz prin foloirea imultan a dou tehnici, cea a cheltuielilor de plat i respectiv a cheltuielilor pltite n cursul exerciiului. S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. a contractat la data de 30.11.2008 un credit bancar pe termen mediu in suma de 56 000 RON repartizat pentru nevoile productive ale societatii comerciale, cu rata dobanzii de 75%, durata de rambursare 2 ani. Rambursarea se va face in doua transe anuale de 28 000 RON. In cazul rambursarii acestui credit, pentru calcularea dobanzii se va aplica formula dobanzii imple, in conditioned unui termen de rambursare exprimat in luni. Calculul dobnzii:

D= 56 000 x ( 1) x 75 = 35000 (2) 100 Documentul primar pe baza cruia se nregistreaz n contabilitate cheltuielile cu dobnzile este nota contabil anexat de BCR la extrasul de cont.

63

Evidena cheltuielilor de plat privind dobnzile pe luna decembrie se face prin debitarea contului 766 Cheltuieli privind dobnzile i prin creditarea concomitent i cu aceeai sum, a contului 1682 Dobnzi aferente creditelor bancare pe termen lung. ------------------------------------ --------------------------------------------766 Cheltuieli privind dobnzile = 1682 Dobnzi aferente creditelor bancare pe termen lung ------------------------------------ ---------------------------------------------

3.2.2. Contabilitatea cheltuielilor privind sconturile acordate Cheltuielile privind sconturile n cadrul relaiilor de decontare cu clienii, incluiv a celor privind efectele comerciale de primit n cazul n care decontarea se face nainte de termen, se calculeaz prin formula:
r t S = Vn 360 100

n care: Vn = valoarea nominal a creanei; t = timpul n zile; r = rata scontului. Reflectarea n contabilitatea firmei a cheltuielilor privind sconturile acordate pe luna decembrie se face prin debitarea contului 767 Cheltuieli privind sconturile acordate i prin creditarea concomitent i cu aceeai sum, care reiese din calcul, a contului 4113 Clieni interni. ----------------------------------------------- --------------------767 Cheltuieli privind sconturile acordate = 4113 Clieni interni ----------------------------------------------- ---------------------

3.3. Contabilitatea cheltuielilor extraordinare


n categoria cheltuielilor extraordinare se cuprind acele elemente de cheltuieli care prin natura lor economic au un caracter neobinuit, extraordinar n raport cu activitile curente de constructie sau financiare.
64

Contabilitatea acestei categorii este realizat cu ajutorul contului 771 Cheltuieli privind calamitile i alte evenimente extraordinare

3.4. Contabililtatea cheltuielilor cu amortizrile i provizioanele i ajustarea la inflaie


Amortizarea este echivalentul valoric al deprecierii ireveribile a unei imobilizri, ca urmare a utilizrii ,a aciunii factorilor naturali ,a progresului tehnic sau a altor cauze . ntreprinderile sunt obligate s amortizeze imobilizrile corporale i necorporale potrivit Legii privind amortizarea capitalului imobilizat n active corporale i necorporale , utiliznd unul din regimurile: amortizare liniar, amortizare degreiv, amortizare accelerat. Primele dou regimuri sunt adoptate prin hotrrile adunrilor generale ale acionarilor, n timp ce amortizarea accelerat este aprobat de Ministerul Finanelor la cererea AGA. n vederea calculrii valorii amortizate intervine noiunea de durat normal de utilizare care este stabilit n mod centralizat prin hotrre de guvern, pentru fiecare categorie de mijloace fixe i are urmtoarea formul:
DSC DUR = 1 DU DS

DUR = durata normal de utilizare rmas, n ani; DSC = durata de serviciu consumat de la data punerii n funciune DS = durata de serviciu normat a mijlocului fix conform Decretului 393/1976, n ani; DU = durata normal de utilizare (durata de amortizate) a mijlocului fix. Amortizarea liniar const n calcularea i alocarea uniform a valorii contabile de intrare a activelor amortizabile pe toat durata normal de funcionare, n ani. Relaia de calcul este: Amortizarea anual = Valoare contabil de intrare

Cota de amortizare

Cota de amortizare = 100/DNU DNU = durata normal de utilizare Amortizarea degreiv const n multiplicarea cotelor de amortizare liniar cu unul din coeficienii: 1,5 dac DNU este ntre 2 5 ani; 2,0 dac DNU este ntre 5 10 ani; 2,5 dac DNU > 10 ani.

65

Aplicarea se face pn n anul de funcionare n care amortizarea anual rezultat este egal sau mai mic cu / dect amortizarea anual determinat ca raport ntre valoarea rmas de recuperat i numrul de ani de funcionare rmas. Amortizarea accelerat const n calcularea i includerea, n primul an de funcionare, n cheltuielile de constructie a unei amortizri anuale de pan la 50% din valoarea contabil de intrare a mijlocului fix. Amortizarea pentru exerciiile financiare urmtoare este calculat la valoarea rmas de amortizat, dup metoda liniar prin raportare la numrul de ani de utilizare rmas. Categoria de provizioane definete o constatare contabil a unei diminuri valorice a activului rezultat din cauze ale cror efecte nu sunt ireveribile. Este o constatare anunat dar probabil i nu cert, spre deosebire care atunci cnd se nregistreaz reprezint o constatare a pierderilor de valoare ireveribile. Provizioanele reprezint o manifestare a principiului prudenei corespunznd pierderilor de valoare susceptibile de a afecta un element al activului net individualizat. Se constituie: provizioane pentru riscuri i cheltuieli, provizioane pentru deprecierea imobilizrilor, pentru deprecierea stocurilor i produciei n curs de execuie, pentru deprecierea creanelor, pentru deprecierea conturilor de trezorerie. La S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. nu se nregistreaz provizioane pentru una din categoriile prevzute n contabilitate.

3.4.1. Contabilitatea cheltuielilor de constructie privind amortizrile i provizioanele Contabilitatea acestor cheltuieli evideniaz urmtoarele cazuri: amortizarea lunar a imobilizrilor necorporale; amortizarea lunar a imobilizrilor corporale determinat dup gradul de utilizare; constituirea de provizioane pentru riscuri i cheltuieli ce privesc activitatea de construcii i reparaii de nave; constituirea de provizioane pentru deprecierea imobilizrilor necorporale i corporale; constituirea de provizioane pentru deprecierea stocurilor i altor active circulante. La S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L. se nregistreaz amortizarea imobilizrilor necorporale i corporale. Amortizarea imobilizrilor necorporale poate avea ca obiect: cheltuielile de cercetare aplicat i dezvoltare pe o durat de maxim 5 ani i alte imobilizri necorporale. Amortizarea imobilizrilor corporale are ca obiect n principal utilajele foloite in constructie. nregistrarea cheltuielilor cu amortizarea imobilizrilor se realizeaz pe baza unui scadenar inut de serviciul contabilitate. Reflectarea n contabilitate a cheltuielilor cu amortizarea imobilizrilor necorporale, pe luna decembrie, se face prin debitarea contului 7811 Cheltuieli de constructie privind amortizarea imobilizrilor i prin creditarea, concomitent i cu aceeai sum, a contului 280 Amortizarea imobilizrilor necorporale.
66

------------------------------------------ --------------------------------------7811 Cheltuieli de constructie privind = 280 Amortizarea imobilizrilor amortizarea imobilizrilor necorporale ------------------------------------------ --------------------------------------Cheltuielile cu amortizarea imobilizrilor corporale sunt coniderabile proporionale cu valorile substaniale pe care le are obiectul amortizrii, utilajul foloit in contrustii. Reflectarea n contabilitate a cheltuielilor cu amortizarea imobilizrilor corporale pe luna decembrie se face prin debitarea contului 7818 Cheltuieli de constructie privind amortizarea imobilizrilor i prin creditarea, concomitent i cu aceeai sum, a contului 281 Amortizarea imobilizrilor corporale. ------------------------------------------ -------------------------------------7811 Cheltuieli de constructie privind = 281 Amortizarea imobilizrilor amortizarea imobilizrilor corporale ------------------------------------------ -------------------------------------Contabilizarea cheltuielilor de constructie privind provizioanele nu este ocazionat la S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L.

3.4.2. Contabilitatea cheltuielilor financiare privind amortizrile i provizioanele n aceast categorie se cuprind provizioanele pentru riscuri i cheltuieli privind activitatea financiar, primele pentru rambursarea obligaiunilor amortizate, provizioanele pentru deprecierea imobilizrilor financiare i a altor active financiare. Contabilitatea acestor cheltuieli evideniaz urmtoarele cazuri: constituirea de provizioane pentru riscuri i cheltuieli ce privesc activitatea de constructie; constituirea de provizioane pentru deprecierea imobilizrilor financiare; constituirea de provizioane pentru deprecierea de natur financiar a creanelor din conturile de decontri n cadrul grupului sau cu asociaii precum i deprecierea titlurilor de plasament; prime de rambursare aferente mprumuturilor din emiiuni de obligaiuni amortizate. Contabilizarea cheltuielilor financiare privind amortizrile i provizioanele nu este ocazionat la S.C. OXINAV CONSTRUCT S.R.L.. CAPITOLUL IV ALTE ITUATII (CAZURI PARTICULARE) CARE FAC CA FIRMA SA FIE DIFERITA DE ALTELE.

67

In literatura de specialitate, prin promovarea vanzarilor se intelege, cel mai adesea, foloirea mijloacelor i tehnicilor de stimulare, impulionare i crestere a vanzarilor de bunuiri i servicii ce formeaza oferta intreprinderilor. In anumite cazuri, tehnicile de promovare pot servi i scopului de a completa actiunile publicitare, contribuind astfel la intregirea i intarirea imaginii i prestigiului intreprinderii in cadrul mediului sau social-economic, in cadrul pietei. Promovarea vanzarilor este din ce in ce mai utilizata in raport cu publicitatea din mai multe coniderente: a) Efectele publicitatii se pot vedea dupa un termen mai lung, pe cand in cazul promovarii, acesta fiind imediat. b) Uneori publicitatea ajunge la un moment de saturatie, ceea ce face ca marginalul sa fie slab. Datorita acestei saturatii i a efectelor pe termen scurt este preferata tehnica promovarii vanzarilor. c) Datorita efectelor pozitive pe termen scurt (volum vanzari ridicat deci un profit mai mare) clientii inista pe langa producatori pentru foloirea acestei tehnici de promovare. d) Datorita costurilor mult mai mari i efectelor pe termen lung in cazul publicitatii, se prefera un efort material i financiar mai intens dar de scurta durata in cazul promovarilor vanzarilor. Gama tehnicilor speciale de promovare este apreciabila in functie de obiectivele urmarite de catre unitatea economica. Dintre acestea putem aminti: reducerile de pret ( directe, cuponingul ), vanzari grupate, organizarea de concursuri, jocuri, loterii, publicitate la locul vanzarii (p. l. v. ), merchandiingul, prime, cadouri promotionale, sponorizarea, incercari gratuite.

4. 1. Forme i mijloace publicitare


4. 1. 1. Reduceri de pret Reducerile de pret (tarife) au un efect promotional incontestabil. Se pot aplica in ituatii diferite: ca mijloc de eliminare a retinerilor de la cumparare ale anumitor categorii de consumatori, pentru care pretul este coniderat prea ridicat. scaderea importanta sau chiar lichidarea anumitor servicii greu vandabile; mentinerea vanzarilor la un nivel normal de eficienta in perioadele cand se constanta un reflux al cererii; lichidarea stocurilor la serviciile care urmeaza a fi inlocuite cu altele noi; contracararea actiunilor concurentei; foloirea oportunitatilor oferite de anumite conjucturi ale pietei;

68

Decizia de reducere a preturilor i tarifelor are, in cele mai multe cazuri, un efect pihologic cert, fiind coniderata ca un act de bunavointa din partea ofertantului, i ca o dovada ca detine o pozitie solida in cadrul pietei, care ii ofera poibilitatea sa manevreze cu suplete politica sa in domeniul preturilor. Aceasta poibilitate de manevra cu preturile trebuie insa foloita cu iscuinta pentru a nu afecta sau chiar compromite imaginea i prestigiul intreprinderii in randul clientelei prin poibile asocieri cu ituatii de faliment. SC OXINAV CONSTRUCT SRL practica aceasta forma de publicitate foarte des insa, serviciile prestate nefiind sezoniere, momentele oportune pentru reducerile de pret sunt cele in care scad vanzarile.

4. 1. 2. Vanzarile grupate Vanzarile grupate reprezinta ansamblul de tehnici ce vizeaza vanzarea imultana sau succeiva a doua sau mai multe servicii, la un pret global inferior celui rezultat prin insumarea preturilor individuale; in cazul turismului, de exemplu, ia forma unor pachete complete de servicii, oferite la un pret inferior celui la care acestea pot fi obtinute apelandu-se la fiecare serviciu in parte. Aceasta modalitate ofera o serie de avantaje atat ofertantului, cat i clientului; primul ii mareste volumul vanzarilor, in cadrul unei game de servicii i servici mai putin solicitate, in timp ce al doilea consumatorul-realizeaza o economie de venituri personale . Aceasta metoda tinde sa ia amploare in ultima perioada, avantajele SC OXINAV CONSTRUCT SRL fiind evidente. Se poate observa foloirea acestei tehnici in domenii cum ar fi comertul de larg consum, majoritatea serviciilor din aceasta categorie fiind de cele mai multe ori complementare (deci servicii ce se ajuta in procesul de vanzare). Bineinteles, nu este neaparat nevoie ca serviciile astfel vandute sa fie complementare, se pot foloi i servicii de cu totul alta natura cu scopul promovarii acestora, cum procedeaza dealtfel i SC OXINAV CONSTRUCT SRL in promovarea serviciilor acesteia.

4. 1. 3. Organizarea de concursuri, jocuri, loterii. Organizarea de concursuri, jocuri, loterii, constituie o modalitate ofeniva de popularizare a ofertei unor intreprinderi prin crearea in jurul lor a unei atmosfere de interes in randul publicului, care sa favorizeze procesul de vanzare. De regula, in cadrul concursurilor sunt antrenati clientii potentiali, urmarindu-se cunoasterea de catre acestia i clarificarea diferitelor atribute ale serviciilor, a modalitatilor de procurare i consum ale acestora. SC OXINAV CONSTRUCT SRL aplica aceasta tehnica o data pe an cu precadere in perioada verii. Dupa continutul i modul de organizare, concursurile pot avea ca obiective :
69

cresterea numarului potentialilor clienti; lansarea sezonalitatii vanzarilor;

4. 1. 4. Merchandiing-ul Merchandiing-ul cuprinde un manunchi de tehnici utilizate in procesul comercializarii cu un rol promotional unanim acceptat care se refera la prezentarea in cele mai bune conditii ( materiale i pihologice ) a serviciilor oferite pietelor. De notat ca aparitia i extinderea merchandiing-ului ca intrument distinct de promovare, se explica prin schimbarile intervenite in metodele de vanzare i in structura aparatului de distributie a serviciilor. Tehnicile de merchandiing privesc in esenta: a) modalitati optime de amplasare a serviciilor in spatiul de vanzare, pe suporturile lor materiale; b) acordarea unei importante deosebite factorului vizual in vanzare; c) sprijinirea serviciilor intre ele in procesul de vanzare . Aceste trei principii consacrate in practica de tehnicile merchandiing-ului nu prezinta acelai interes din partea ofertantului i clientului. Astfel in timp ce ofertantul este interesat doar in amplasarea optima i in importanta factorului vizual, de cele mai multe ori clientii cauta sa utilizeze la maximum toate trei principiile amintite anterior prin oferirea unui servicii cat mai diverificate, in vederea aigurarii unei eficiente ridicate a activitatii de ansamblu. In lucrarile de specialitate, merchantizarea ( alt termen foloit pentru numirea acestei tehnici ) insemna comunicarea cu consumatorul la punctul de vanzare, lucru realizat cu ajutorul serviciilor, a materialelor i echipamentelor pentru vanzari i activitati, asociate cu arta de a conduce, imaginea i valoarea calitatii pentru servicii pentru a obtine reactia de cumparare a consumatorului. Astfel, in practica de marketing, merchandiing-ul s-a dovedit a fi de doua feluri: stabil impuliv. Cel stabil impune prezenta permanenta a celor doua echipe: de vanzari i echipe speciale de merchandiing, aceasta din urma pentru a aigura amplasamentul optim i rotatia serviciilor. Cel impuliv are rolul de a aranja oferta intr-un mod strategic pentru ca procentul atragerii atentiei sa fie mult mai mare, bineinteles ajutat la fel de impuliv i de alte tehnici p. l. v. , concursuri, reduceri de pret, promovarea unui serviciu nou. Merchandiing-ul indeplineste urmatoarele functii: a) functia de amintire aminteste clientilor ca trebuie sa cumpere; b) functia de atentionare atrage atentia consumatorilor asupra serviciilor; c) functia de vanzare vinde fara prezenta vanzatorilor; d) functia de reclama intareste complementara activitate de promovare principala.
70

Merchandiing-ul ofertantului Normele generale de merchandiing prezentate anterior prezinta unele particularitati in functie de profilul unitatii economice : ofertant sau client. Ofertantul reprezinta punctul de plecare al serviciului spre consumator i locul unde serviciul capata majoritatea identitatii sale ( de exemplu calitatea ). La randul sau, ofertantul indreapta serviciul in doua directii: in reteaua proprie de desfacere; in reteaua de desfacere a distribuitorilor. In primul caz, eforturile de merchandiing sunt indreptate spre promovarea serviciului unei firme. Aceasta va urmari in permanenta ca merchantizarea sa urmareasca anumite standarde de aranjare prin care serviciul sa fie prezentat cat mai avantajos i in acelai mod pentru toata piata controlata de ea. In cazul in care firma dispune de o gama larga de servicii, o atentie deosebita o acorda respectarii ordinii din punct de vedere al gradului de dificultate. Ordinea standard aigura uniformitatea i consecventa pentru intreaga piata de desfacere. Combinatia i amplasarea adecvata a sediului ajuta la intrebuintarea la maximum a spatiului. Serviciile trebuie prezentate in modul care le ofera o expunere cat mai buna in fata consumatorilor, gama de servicii trebuie sa fie proportional cu vanzarile, iar materialele publicitare trebuie sa insoteasca fiecare sortiment pentru a spori vizibilitatea i atentia. Actiunile de merchandiing ale ofertantilor sunt programate in functie de ciclul de viata al serviciului. Astfel, in faza de lansare, ofertantul va apela la un merchandiing impuliv. Toate eforturile de merchantizare vor fi indreptate spre comunicarea cat mai multor informatii despre serviciu clientilor, informatii referitoare la calitate, pret, facilitati acordate. Ofertantul, prin echipa sa de merchandiing, va cauta ca serviciile sa fie cat mai vizibile i la preturi cat mai atragatoare, insotite de materiale publicitare aferente ( pliante, liste de preturi, etc. ), Activitatile desfasurate in fazele precedente trebuie sa-i gaseasca rezultatele in faza de maturitate a serviciului. In aceasta faza serviciul este cunoscut, i-a conturat propria identitate, iar solicitarile clientilor trebuie sa fie integral satisfacute fara a face nici un rabat de la calitatea serviciilor prestate. Actiunile de merchandiing stabil sunt insotite, ca i in faza precedenta, de concursuri, sponsorizari, reduceri de pret. Tot in aceasta faza, ofertantul incearca sa dea serviciului o noua imagine, aducand modificari continutului de oferte i sa lanseze pe piata servicii complementare cu intentia de a completa gama, de a ataca segmente noi de piata i de a mari modul de utilizare a serviciului principal.
71

In faza de declin a serviciului, firma va combina actiunile de merchandiing stabil cu cele de merchandiing impuliv, incercand sa relanseze serviciul i sa prelungeasca cat mai mult ciclul de viata al ofertei. In aceasta faza un rol deosebit de important il joaca service-ul acordat. In cazul in care este vorba de un serviciu fara varsta, agentul economic va combina cele doua feluri de merchandiing in functie de tendintele viitoare de dezvoltare sau de declin.

Analiza eforturilor i efectelor aferente activitatii de merchandiing Merchandiing-ul reprezinta diferenta dintre o vanzare realizata i o ocazie pierduta. Astfel toate eforturile ofertantului vor fi indreptate spre realizarea vanzarii. In cadrul acestor eforturi sunt prezente totalitatea actiunilor din sfera merchandiing-ului. Data fiind importanta i complexitatea merchandiing-ului eforturile sale multiplica eforturile celorlalte compartimente de marketing i implicit, toate efectele politicii de marketing. Degeaba un producator dispune de un produs bun, un pret bun, un canal de distributie bun, daca nu dispune de un marketing bun i in special de un merchandiing eficient. Actiunile de merchandiing vor fi in viitor printre elementele definitorii care vor diferentia pozitia pe piata firmelor concurente. Merchandiing-ul fiind o activitate permanenta i eforturile depuse trebuie sa fie continue i suficiente. In cazul unei strategii promotionale, merchandiing-ul este veriga care leaga celelalte tehnici foloite: concursuri, reduceri de pret, sponsorizari, public relations, participarea la targuri i expozitii. Merchandiing-ul reprezinta punctul in care o firma trebuie sa ajunga maine i nu cea in care se afla astazi. Ca urmare, eforturile de merchandiing trebuie sa fie concentrate spre nou, spre factorul creativ, ele trebuie sa stimuleze atat imaginatia consumatorului, cat i membrilor echipei de merchandiing. Deci aceste eforturi nu inglobeaza numai eforturi banesti i materiale, ci i eforturi intelectuale, creative, care ofera activitatii de merchandiing o anumita identitate. Identitatea activitatii de merchandiing este data de modul activ in care SC OXINAV CONSTRUCT SRL , prin echipele de vanzare o realizeaza, fiind una dintre cele mai importante forme de promovare pe care o practica.

4. 1. 5. Prime i cadouri promotionale Cadourile promotionale, foloite ca mijloc de vanzare sau ca subiect de publicitate, privesc facilitatile ( favorurile ) de care vanzatorul intelege sa le acorde cumparatorului, oferind prime, obiecte sau servicii cuprinse in pretul de vanzare al unui serviciu la sume modice. Acest mijloc de promovare poate avea mai multe forme de manifestare in functie de modalitatile de prestare a serviciilor. In general aceasta tehnica a cadourilor promotionale este
72

foloita cu ocazia unor sarbatori sau ea poate fi integrata cu succes in strategia de marketing a unei firme. In majoritatea cazurilor, ele sunt foloite pentru a atrage atentia asupra: serviciilor tinta ( vechi sau noi, care se doresc a fi cunoscute mai mult de potentialii cumparatori pentru a recurge la actul final de cumparare a acestora ), asupra unei marci sau firme i sa obtina impatia i adeziunea publicului fata de acestea: sa pastreze fidelitatea consumatorilor pentru oferta intreprinderii. Cadourile publicitare indeplinesc urmatoarele functii: sa stabileasca legaturi de afaceri; sa creeze legaturi personale; sa rasplateasca increderea clientului; sa aminteasca de numele intreprinderii; sa creeze un climat bun de discutii; se redea imaginea intreprinderii, etc. , aceasta fiind in ine o forma de reclama foarte eficienta. Ca la orice actiune de reclama, intervine i mixul factorilor ca: felul i calitatea cadourilor, bucuria oferita de cadou este completata i de bucuria provenita de la valoarea i utilitatea cadoului etc. Toti acesti factori se intrepatrund, insa fiecare din ei constituie parte componenta a succesului final. Din aceasta cauza, tehnica surprizelor i cadourilor publicitare a luat o mare amploare, ceea ce a dus la aparitia unor firme specializate in executarea i comercializarea acestor obiecte. In general, este vorba despre obiecte marunte, dar reprezentative, utile i sugestive ( calendare, stilouri, ceasuri, etc. ) . Aceste firme detin expozitii cu asemenea obiecte, incluiv depozite, permitand vizionarea colectiilor. Multe din aceste firme fac parte dintr-o asociatie internationala WAGE ( World Advertiing Gift Exchange ). WAGE inseamna, de asemea, producerea cadourilor i comercializarea acestora in comun i distribuirea la membrii asociatiei la preturi foarte avantajoase. Ca membru al asociatiei poate fi numai cate o firma din fiecare tara, pentru a nu se produce concurenta. Pentru ca un cadou publicitar sa-i atinga scopul, trebuiesc lamurite aspecte: scopul i metodele de testare; alegerea obiectelor cadou i oferirea lor. Scopul i metodele de testare. Directorii insarcinati cu promovarea exporturilor, precum i personalul cu raspundere din serviciile de specialitate, trebuie sa-i puna de la inceput intrebarea: care este pozitia lor fata de principiile de alegere a unui cadou pulicitar ideal i in ce mod prin aceste cadouri se poate obtine o inalta eficienta ? Aceste analize au drept scop cercetarea particularitatilor specifice ale activitatii i acordarii unor cadouri publicutare. Fiecare ramura industriala ii are motivatiile ei, de aceea este indicat ca cei responsabili de achizitionarea de cadouri sa testeze inguri i scoata concluziile

73

necesare in ceea ce priveste cele mai adecvate cadouri publicitare fata de poibilitatea intreprinderii de volumul de afaceri i de nivelul clientelei. Alegerea obiectelor cadou i oferirea lor , criteriile presupuse a sta la baza alegerii cadourilor sunt: atentia acordata pozitiei sociale a celui ce primeste; neceitatea i utilitatea; pretul respectiv, relatia pret-calitate; aspect i gust. Referitor la pret trebuie mentionat ca acesta nu trebuie sa fie neaparat mare, el trebuie sa fie economic, sa corespunda unor cerinte. De foarte mare importanta se bucura ambalarea obiectelor. In urma unor teste facute de dr. Gunter Wiswede s-a constatat, de exemplu, ca cel mai ieftin pix, pus intr-un ambalaj din cele mai scumpe este primit mai bine decat altul mai scump dar pus intr-un ambalaj necorespunzator. De aici rezulta ca un ambalaj deosebit este mai valoros decat un obiect deosebit. Deci, ambalajul reprezinta un mijloc strategic ce influenteaza viata marfurilor. Un rol deosebit de important il are contactul direct dintre client i cadoul publicitar. Inmanarea insai a cadoului reprezinta un act social de o mare importanta. Modul in care urmeaza sa se faca oferirea cadoului cuvintele care insotesc acest act, daca momentul inmanarii lui este potrivit sau nu, sunt lucruri de o deosebita finete, care daca nu sunt foloite cum trebuie, cadoul se poate transforma in anti-cadou Actul predarii poate distruge toate eforturile care s-au facut in alegerea cadoului, dar pot face i contrariul. In concluzie, se conidera ca i pe aceasta cale se poate aduce o buna contributie la realizarea sarcinilor imediate i de perspectiva a SC OXINAV CONSTRUCT SRL

4. 1. 6. Sponsorizarea O alta modalitate, utilizata de SC OXINAV CONSTRUCT SRL , o reprezinta sustinerea financiara a unor manifestari publice, in scopul de a-i face cunoscute marelui public serviciile scoase pe piata. SC OXINAV CONSTRUCT SRL i-a dezvoltat actiunile de sponsorizing in domeniul sportului participand la diverse manifestari spotive. Interactiunea dintre SC OXINAV CONSTRUCT SRL ca sponsor i agenti sponsorizati (persoane fizice, grupuri sau organizatii ) are ca premiera de baza existenta unor obiective comune de comunicatie in cadrul activitatilor de piata, imilare cu cele specifice celorlalte instrumente promotionale . Interesul pentru sponsorizare a fost stimulat de experientele incununate de succes a unor firme care, prin astfelel de actiuni, au reuit sa creeze evenimente cu o larga audienta in randul publicului, conceptand apoi servicii destinate acestora .
74

Avand la dispozitie o paleta atat de larga de forme de promovare a vanzarilor , SC OXINAV CONSTRUCT SRL trebuie sa evalueze cu anticipatie rezultatele aplicarii diferitelor tehnici. Astfel, ele trebuie sa aiba in vedere ca anumite tehnici sunt inutilizabile la scara mare prin insai natura lor, iar altele se pot dovedi neadecvate obiectivelor economice vizate. Cu toate acestea, se poate aprecia ca foloirea tehnicilor de promovare a vanzarilor constituie una din laturile importante ale activitatii promotionale, a activitatii de piata a intreprinderilor i exprima eforturile acestora de atragere i stimulare a interesului consumatorilor potentiali. Evident, structurarea, maniera, momentul i durata foloirii lor sunt excluiv de competenta SC OXINAV CONSTRUCT SRL , iar eficienta utilizarii lor depinde de maiestria cu care sunt puse in practica.

4. 1. 7. Incercari gratuite ( sampling ) Una din cele mai largi tehnici foloite in activitatea de cercetare a pietei este culegerea de date direct din sediu de la potentialii clienti. Obiectivele sampling-ului sunt definite pentru a induce o atitudine de cumparare pentru noile servicii in locul vechilor obisnuinte i sentimente de loialitate fata de alte servicii. Cea mai buna cale de a realiza acest lucru, este de a raspandi serviciul i de a-l livra catre consumator direct. Aceasta actiune de sampling trebuie foloita cu multa atentie deoarece ar putea deveni, in unele cazuri, costiitoare i nu intotdeauna se poate aplica oricarui produs sau serviciu. Este recomandabil ca acesta sa se adapteze serviciilor de generatie noua, care aduc ceva in plus pe plan calitativ i sunt superioare concurentei, dar insuficient cunoscute i cumparate de potentialii consumatori. De obicei, la serviciile care neceita o comportare i o atitudine in utilizare diferita fata de cele obisnuite pana in prezent, sampling-ul trebuie realizat pe o perioada mai indelungata deoarece actiunea de acceptare a serviciului de catre potentialii clienti va fi mult prelungita. In mod traditional activitatea de sampling a fost implementata in 5 modalitati : 1. prin posta 2. door-to-door 3. in interiorul magazinului 4. prin intermediul ambalajului 5. prin cupoane. 1. Sampling-ul prin posta. Aceasta metoda a fost foloita prin traditie pentru servicii de dimeniuni mici i greutati reduse ( pasta de dinti, cafea instanta, servicii de hartie ). In tara noastra aceasta tehnica in afara de faptul ca nu este cunoscuta de marele public, nici nu a fost foloita de marile companii in promovarea propriilor servicii. 2. Door-to-door. Este foarte rar foloita deoarece este costiitoare i impune o oarecare investitie in resursele umane care vor derula actiunea. Aceasta metoda, in pofida costurilor mari, a reprezentat o alternativa in strategia de promovare a
75

companiei Procter&Gamble pentru serviciile PANTENE PRO-V, FAIR, ULTRA . Compania a dat dovada de o mare flexibilitate in conceperea strategiei, i astfel, modificand canoanele traditionale de promovare, a imbinat aceasta tehnica cu un sondaj de opinie i cu o tombola cu diferite premii. 3. In interiorul magazinului. Tehnica are doua metode proprii. Prima presupune angajarea unui anumit numar de lucratori temporari care sa ofere spre incercare serviciile cumparatorilor din magazin. Este recomandabila pentru serviciile alimentare usor de pregatit i foloit. Cea de-a doua metoda are in vedere instalarea in interiorul amgazinului a unui afisaj coniderabil ca marime, special pentru a atrage clientii unde acestia se pot servi inguri cu serviciile oferite spre incercare. Aceasta metoda este mai putin costiitoare, deoarece nu implica costuri cu personalul necesar cat i varietatea mult mai mare a serviciilor ce se pot prezenta. ingura restrictie este cea de nivelul de civilizatie la care se raporteaza clientii unitatii. 4. Prin intermediul ambalajului. O asemenea metoda permite firmei, care produce mai multe tipuri de servicii, sa testeze un nou produs. Acesta este atasat serviciului de baza care se comercializeaza in mod frecvent; totui metoda este putin restrictiva deoarece are un grad redus de atragere a consumatorului numai prin segmentul de piata care cumpara serviciul de baza. 5. Samplig prin cupoane. Este o metoda mixta ce creaza poibilitatea controlorii intregului cost al activitatii de sampling. Aceste cupoane controleaza distributia mostrelor in interiorul magazinelor i permit cu acuratete ofertantului sa stabileasca un buget promotional pentru aceasta activitate. Deci, activitatea de promovare a serviciilor este alcatuita din ansamblul de mijloace i metode utilizate in orientarea, informarea cumparatorilor potentiali asupra serviciilor noi sau imbunatatite, incepand de la ideea de produs, determinand mutatii favorabile in atitudinea i comportamentul lor, pentru atragerea intr-o masura cat mai mare catre locurile de vanzare in vederea satisfacerii, in conditii superioare, a nevoii consumatorilor i aigurarea unei rentabilitati ridicate. Urmarirea eficientei activitatii de service se reflecta prin: reducerea reclamatilor; economii in cadrul planului valutar aprobat; cresterea prestigiului serviciilor i a increderii in serviciile respective; cresterea vanzarilor in conditii de eficienta sporita, dupa unii cercetatori cu cca. 15 %. Aceasta forma de publicitate deoarece este costiitoare nu a facut pana in prezent obiectul promovarii vanzarilor la SC OXINAV CONSTRUCT SRL , fiind totui in perspectiva. De asemenea majoritatea serviciilor distribuite de SC OXINAV CONSTRUCT SRL sunt mediatizate prin televiziune, radio sau in presa.

76

4. 2. Publicitatea prin media


Mesajul publicitar ce urmeaza a fi difuzat se exprima in forme extrem de variate in functie de tipul produsului sau serviciului, de pihologia celor carora se adreseaza etc; el constituie fructul unor activitati deopotriva creative, de imaginatie, care aigura o imbinare eficienta a unui ir de elemente pihologice sociologice, economice. Mediile majore de transmitere a mesajelor publicitare includ, in ordine, presa, radio-ul, televiziunea, cinematograful. Presa, atat cea cotidiana cat i cea periodica reprezinta in prezent media principala de transmitere a mijloacelor publicitare, iar atunci cand este corect foloita are un randament excelent. Ratiunile care precumpanesc in decizia de alegere a presei ca media de publicitate sunt legate, de regula, de caracteristicile de baza ale acesteia, de la o publicatie la alta-intre care :difuzarea teritoriala, momentul aparitiei, categoriile socio-profeionale ale cititorilor, tirajul, pretul de vanzare al spatiului, calitatea imprimarii, etc. Presa cotidiana ramane cel mai foloit media de publicitate in majoritatea tarilor lumii datorita avantajelor pe care le ofera i anume :flexibilitatea, prestigiul de care se poate bucura un anumit cotidian, aria vasta de difuzare, poibilitatea de a stapani i dirija expunerea anunturilor. Presa periodica ofera, la randul ei, numeroase i variate poibilitati de vehiculare a mesajelor publicitare, datorita diveritatii sale, iar intrucat se adreseaza unor segmente bine determinate de cititori, ea aigura selectivitatea socio-profeionala a mesajului transmis i o receptivitate in general sporita a destinatarului vizat. Actiunile de publicitate prin presa se realizeaza in principal sub forma anuntului publicitar propriu-zis, bazat pe afirmatia impla, pe indemn i pe efectul repetitiei asupra cititorului. Radioul, ca urmare a utilizarii lui in masa, constituie un alt media de publicitate care acopera in mod rapid i cu regulalitatea cea mai mare parte a publicului. Intre avantajele oferite, se pot mentiona: selectivitatea (diferentierea pe categorii de ascultatori, in functie de ora transmiterii i de programul difuzat, costurile moderate, flexibilitate i mobilitate); utilizarea radioului ca media de publicitate prezinta dezavantajul ca mesajul nu poate fi prezentat decat sonor, ascultatorii facandu-i doar o imagine partiala i numai de moment asupra obiectului mesajului. Televiziunea reprezinta suportul publicitar care a cunoscut expaniunea cea mai rapida in zilele noastre, fiind unul i din cele mai recente media de publicitate. Ea aigura o combinatie unica a sunetului, imaginii i miscarii combinatie ce nu poate fi realizata de alte suporturi. Impreia de contact cu destinatarul mesajului, flexibilitatea satisfacatoare, poibilitatea unei difuzari repetate la ore de maxima audienta, se numara printre avantajele publicitatii efectuate prin televiziune. Cinematograful ocupa, un loc aparte, dar modest, in ansamblul mijloacelor publicitare. El face parte dintr-o categorie specializata de suporturi publicitare, relativ costiitoare, care nu-i
77

pot identifica bine subiectii asupra carora actioneaza. Mesajele publicitare sunt transmise prin intermediul a doua categorii: filmul de documentare comerciala ( de 30 min. ) i filmul publicitar propriu-zis ( pina la 5 min. ).

4. 3. Publicitatea exteriora
Publicitatea exteriora include utilizarea in scopuri publicitare a afiselor, panourilor publicitare i insemnelor luminoase. Aceste suporturi au avantajul de a comunica idei imple i concise, menite sa stimuleze vanzarea unor servicii i servicii, sa mentina interesul publicului pentru o marca sau o firma i sunt coniderate ca eficiente in aglomerarile urbane cu intensa circulatie pietonala sau auto specifica centrelor comerciale, zonelor de mare interes turistic. Cea mai importanta forma de publicitate exterioara se realizeaza prin afisaj, inclusa de regula in categoria suporturilor publicitare prin tiparituri. Afisajul, ca principal suport publicitar, se adreseaza marelui public, deci fara a avea o putere de selectivitate a acestuia. Publicitatea exterioara este foloita de data relativ recenta i de SC OXINAV CONSTRUCT SRL. Astfel in preajma sediului central al SC OXINAV CONSTRUCT SRL din str. gradinii publice exista panouri i insemne luminoase care fac cunoscut numele societatii. Cum numele SC OXINAV CONSTRUCT SRL nu se poate asocia cu numele unui produs efectiv, efectele acestei forme publicitare sunt scazute. In practica publicitara se folosesc numeroase tipuri de afise, diferentiate in functie de: modul de prezentare ( afise normale, afise transparente, afise pretiparite pe care textul este imprimat partial, cu spatii libere pentru completari ulterioare ); locul de expunere ( in spatii special amenajate, in vitrine ); i durata de expunere ( afise efemere i de durata )

4. 4. Publicitatea prin tiparituri


Catalogul constituie un suport publicitar de dimeniuni variabile, cu un continut general sau special, foloit ca instrument de prezentare a activitatii unei intreprinderi, firme, a unei mari unitati comerciale, zone sau statiuni turistice. Dupa caracteristicile sale esentiale, catalogul se prezinta in trei variante: de prospectare, de lucru i de prestigiu. Catalogul de prospectare indeplineste rol de vitrina, de oferta pusa la dispozitia agentilor economici, consumatorilor sau intermediarilor. Catalogul de lucru are ca utilitate contractarea fondului de marfa, negocierea preturilor, angajarea bazei materiale in turism. Catalogul de prestigiu este o editie publicitara, de mare lux i se distribuie unei clientele alese, intermediarilor i liderilor de opinie, pentru a intretine activitatea de relatii publice. Pliantul, prospectul i brosura , reprezinta alte suporturi publicitare incluse in sfera publicitatii realizate prin tiparitui i utilizate pe scara larga in activitatile promotionale ale intreprinderii moderne. Aceste suporturi, nu numai ca largesc continutul informational78

promotional al mesajului publicitar transmis, dar prin elemente specifice anuntului publicitar ilustratie, text i slogan redate cu mijlloace tipografice specifice i originale, urmaresc sa stimuleze interesul cititorului la o parcurgere integrala , sa-l incite in efectuarea actului de cumparare. Agendele i calendarele, ca mijloace publicitare, au, in majoritatea cazurilor semnificatia de cadou publicitar; modalitatile de executie ale acestor suporturi sunt extrem de variate iar oferirea lor este legata de anumite evenimente. Succesul redus al publicitatii exterioare este intregit de publicitatea prin tiparituri a SC OXINAV CONSTRUCT SRL prin intermediul agendelor i calendarelor cu igla societatii i cu cateva pagini colorate in care sunt prezentate serviciile prestate de SC OXINAV CONSTRUCT SRL. Aceste agende i calendare sunt oferite tuturor clientilor i potentialilor clienti.

4. 5. Publicitatea gratuita
Publicitatea gratuita se concretizeaza in orice forma de noutate cu semnificatie comerciala cu un produs, serviciu, o intreprindere sau unitate comerciala ori prestatoare de servicii, dar neplatita de agentul respectiv. Luarea unui interviu de catre presa, radio, televiziune unor factori de decizie ai intreprinderii sau includerea unor elemente cu caracter de informare comerciala in cadrul unor articole de presa solicitate direct agentilor economici sau semnate de specialisti din afara acestora, dei nu angajeaza aceste unitati din punct de vedere financiar, pot constitui importante mijloace promotionale. Libertatea presei din ultimii 8 ani a adus un numar de publicatii, emiiuni de factura economica in care nu de putine ori a fost mentionata i SC OXINAV CONSTRUCT SRL. Numeroase opinii subliniaza ca acest gen de plublicitate este mai bine acceptat de catre cele mai multe categorii de agenti economici i consumatori, intrucat lasa impreia de autoritate i impartialitate a informatiilor prezentate; in acest fel, ea dobandeste i o valoare promotionala deosebit de ridicata.

CONCLUZII I PROPUNERI
Pentru a fi un istem contabil performant, istemul contabil romnesc ar trebui s-i fixeze ca obiective principale reflectarea fidel a ituaiei financiare i a rezultatelor ntreprinderii static i n dinamic i furnizarea de informaii fiabile i relevante pentru toate categoriile de utilizatori. n vederea realizrii acestor obiective este necesar s fie respectate principiile contabile general admise, care aigur calitatea informaiei contabile structurate n urmtorul set de ituaii de intez; BILAN, CONT DE REZULTATE, TABLOU DE UTILIZRI I RESURSE, TABLOU AL FLUXURILOR DE TREZORERIE.
79

Cadrul mai restrns al contabilitii cheltuielilor, veniturilor i rezultatelor financiare este normalizat prin urmtoarele principii general acceptate i norme internaionale specifice: principiul independenei exerciiilor, principiul prudenei, principiul recunoaterii veniturilor (reglementat internaional prin IAS 18), principiul conectrii cheltuielilor la venituri, principiul necompensrii, principiul permanenei metodelor. Contabilitatea cheltuielilor, veniturilor i rezultatelor trebuie s fie mbuntit n spiritul performanei i, n consecin, elementele de reform vor fi cutate n istemele contabile fiabileprecum cel american i n normele internaionale IASC. ncepnd cu contabilitatea veniturilor se ivesc probleme legate de momentul constatrii sau recunoaterii. Astfel, exist cazuri specifice n care soluia constatrii veniturilor aplicabil la noi ar putea fi mbuntit. Recunoaterea unui venit se face cnd sunt ndeplinite dou condiii: 1) fabricarea s fi fost ncheiat; 2) msurarea i ncasarea contravalorii venitului s fie igure. Aceste dou condiii sunt ndeplinite n cazul unei vnzri efectuate unui ter independent. La aceast metod general de constatare a veniturilor, practica i literatura de specialitate nord-americane prevede trei excepii: 1. Constatarea veniturilor, n funcie de avansarea lucrrilor de lung durat, ntinse pe parcursul mai multor exerciii financiare, este permis s fie fcut naintea expirrii contractului, generndu-se profit (pierdere) n fiecare exerciiu financiar intermediar. Aceast abordare, aparinnd mediului anglo-saxon, sfideaz eventualitatea apariiei riscurilor, dar respect substanei economice n faa aparenei juridice. 2. Constatarea veniturilor, n funcie de producie se poate realiza nainte de momentul vnzrii dar dup terminarea fabricaiei. Acest model de constatare este operat numai n cazul produselor igure din punctul de vedere al preului i al cantitii, sau n cazul produselor cu preul garantat de stat. 3. constatarea veniturilor, n funcie de ncasri se poate aplica doar cnd este impoibil determinarea mrimii venitului la data vnzrii datorit incertitudinii decontrii sumelor. Acest aspect este concretizat de bunurile cu plata n rate i se justific deoarece riscul de nencasare este att de mare nct vnzarea nu constituie o dovad suficient pentru ca ambele criterii de constatare a veniturilor s fie ndeplinite. Dac ar fi cazul contractelor pe termen lung, ar fi injust recunoaterea veniturilor doar n anul vnzrii, pentru c nu s-ar respecta astfel principiul independenei exerciiilor. Reglementrile contabilitii americane prevd condiiile necesare recunoaterii veniturilor i ctigurilor: - s fie materializate sau obinute; - s fie msurabile; - s fie ncasabile sau realizabile. Este cunoscut faptul c, n cadrul categoriei de venituri sunt incluse creterile de avantaje economice materializate n creteri de active sau scderi de paive. Aceast definiie a normelor internaionale nglobeaz n categoria de venituri att producia ct i transferurile de valoare. Producia are mai multe aspecte generatoare de venituri, i anume: producia fabricat (neterminat i finit), producia vndut, producia ncasat.

80

Transferurile de valoare nu sunt generate de producie i constau n veniturile generate de subvenii, venituri financiare de filiale etc. n contabilitatea american distincia ntre cele dou categorii de venituri este clar fcut i prin terminologie: n timp ce primele sunt coniderate venituri (revenues), celelalte sunt aimilate termenului de ctiguri. n ceea ce privete recunoaterea cheltuielilor, intervine principiul conectrii acestora la veniturile generate, care, n anumite cazuri, are o aplicare dificil. Problemele aprute n acest moment sunt legate de stabilirea unei relaii cauzale ntre cheltuielile ocazionate i veniturile determinate de relaii cauzale ntre cheltuielile ocazionate i veniturile determinate de acestea, prin metode realiste i istematice de repartizare, care s permit o conectare aproximativ, atunci cnd nu exist o cale direct.

BIBLIOGRAFIE
1. Bazele conceptuale ale pregtirii i prezentrii rapoartelor financiare , aprobate prin ordinul Ministerului Finanelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88-91 din 30.12.1997.

81

2. Standardul Naional de Contabilitate 5 Prezentarea rapoartelor financiare , aprobat prin ordinul Ministerului Finanelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88-91 din 30.12.1997. 3. Standardul Naional de Contabilitate 18 Venitul , aprobat prin ordinul Ministerului Finanelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88-91 din 30.12.1997. 4. Comentariile cu privire la aplicarea S.N.C. 18 Venitul , aprobate prin ordinul Ministerului Finanelor al Republicii Moldova nr. 16 din 29.01.1999 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 35-38 din 15.04.1999. 5. Contabilitatea financiar / Manual. Colectiv de autori, Ediia a II-a.- Chiinu, ACAP, 2003 6. Contabilitatea financiar a ntreprinderii, coordonator Ristea M., Bucureti, 2004 7. Nederia A. Corespondena conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. i Codului Fiscal, Chiinu, 2007 8. Nederia A. Contabilitatea veniturilor i cheltuielilor ntreprinderii: teorie i practic, Chiinu, Ed. ASEM, 2007

82

S-ar putea să vă placă și