Lucrare scrisa la limba si literatura romana- semestrul al II lea Ciobanu Radu Daniel

SUBIECTUL I (30 de puncte) 1.Indica sinonimele contextuale ale cuvintelor :s-a amorezat, a trimes s-a amorezat- care iubete cu foc.,dragastos, indragostit a trimes- a adresa, a expedia, a scrie 2.Scrie doua expresii, locutiuni care contin cuvantul om La mintea omului = evident, clar Ca oamenii = cum se cuvine 3. Scrie 2 enunturi pentru a demonstra omonimia cuvantului unu: L-am invatat pe "unu" la scoala.(substantiv) Am cumparat un televizor nou.( numeral cu valoare adjectivala) 4.Precizeaza rolul indicatiilor scenice din acest fragment. Indicatiile scenice sau didascaliile cuprind indrumarile autorului scrise intre paranteze si destinate actorilor sau regizorului in vederea montarii spectacolului. Ele se refera la componenta decorului, la gesturile, mimica, intonatia sau miscarea actorilor (actiuni nonverbale si paraverbale), la sunetul (diverse zgomote) si la luminile spectacolului. 5.Selecteaza doua marci ale adresarii direct: pune in valoare independenta discursului citat fata de cel care citeaza, in unele cazuri discursul care citeaza poate lipsi reproduce exact replica altui personaj sau a naratorului insusi.(aflat intr-un moment anterior momentului vorbirii)

6. Indica modul de expunere al fragmentului(in argument) Modul de expunere predominant al fragmentului este dialogul pe care personajele lui Caragiale il poarta cu privire la relatia dintre tanarul si Veta. 7.Transpune replica Vetei in vorbire indirecta. Veta afirma ca tanarul umbla dupa Zita si s-a amorezat cu ea in Iunion de seara cand acestia sau luat dupa ei, ca si-au trimis unul altuia bilete de amor si in loc sa mearga la Zita acasa au gresit si s-au dus acolo.Apoi ii spune lui Chiriac faptul ca este o banuiala proasta de-a dumnealui si ca o face pe aceasta sa intre la alte alea cu nebuniile sale. 8.Comenteaza 6-10 randuri replica Vetei. 9.Argumenteaza incadrarea textului intr-un gen literar. 1. O noapte furtunoasa apartine genului dramatic deoarece conform definitiei, genul dramatic cuprinde opere literare destinate a fi reprezentate pe scena. De aceea, creatia

dramatica impune anumite limite in ceea ce priveste amploarea n timp si in spatiu a actiunii prezentate. 2. Ca n orice piesa de teatru, textul este divizat in acte care la rndul lor cuprind mai multe scene.Fiind o opera dramatica, contine indicatii scenice prin care autorul da sugestii privind jocul actorilor si aranjarea decorului, de obicei marcate ntre paranteze cum se observa si in fragmentul de mai sus.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ, de 15 - 20 de rnduri, despre talent, pornind de la ideea exprimat n urmtoarea afirmaie: n lume talentul nu nseamn nimic fr caracter. (B. P. Hasdeu, Scrieri filosofice). Rezolvare: In opinia mea marele scriitor B.P.Hasdeu a vrut sa afirme prin citatul In lume talentul nu inseamna nimic fara caracter faptul ca trebuie s folosim momentele de solitudine pentru a face o introspecie n strafundul propriului suflet. De multe ori, prini n vrtejul activitilor de zi cu zi, al faptelor mrunte, nu mai apucm s ne ascultam vocea interioar. Ar fi bine ca seara, cnd punem capul pe perna, s ne analizm n linite faptele din acea zi i s ne facem un bilan al lucrurilor ntmplate, s ne gndim dac suntem multumii de ceea ce am realizat. Ar fi bine de asemenea s ne analizm mai des sentimentele i s ne ascultam vocea inimii. Dac n fiecare sear sufletul nostru va fi mpcat cu ceea ce noi am facut n acea zi, dac noi suntem multumii de propriile fapte, atunci cu siguran, dei aparent singuri, vom avea alturi cel mai bun prieten, propriul nostru eu. n concluzie, sunt singuri numai cei care nu-i hrnesc sufletul cu fapte i sentimente i care neavnd grija de cel mai bun prieten al lor, l las s se usuce i s mbtrneasc de tnr.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Scrie un eseu de 2-3 pagini , in care sa prezinti tema si viziunea despre lume, reflectate intr-un text lyric/epic/dramatic studiat , apartininad perioadei postbelice. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii romne din perioada interbelic, alturi de Testament de Tudor Arhezi i Joc secund de Ion Barbu. Poezia este aezat n fruntea primului sau volum, Poemele Luminii (1919), i are rol de program literar, realizat nsa cu mijloace poetice. Poezia este n egal msura o art poetic i o poezie filosofic de cunoatere. Este o art poetic, deoarece autorul i exprim crezul liric: propriile convingeri despre arta literar i despre aspectele eseniale ale acesteia, i viziunea asupra lumii. Prin mijloace artistice, sunt redate propriile idei

despre poezie: teme, modaliti de creaie i de expresie, i despre rolul poetului: raportul acestuia cu lumea i creaia, problematica cunoaterii. Este o art poetic modern, pentru c interesul autorului este deplasat de la tehnica poetic la relaia poet-lume i poet-creaie. Relaia dintre viziunea autorului asupra poeziei i expresionism se concentreaz n jurul unor aspecte relevate n textul poetic: exacerbarea eului creator ca factor decisiv in raportul interrelaional stabilit cu cosmosul, sentimentul absolutului, interiorizarea i spiritualizarea peisajului, tensiunea liric. Tema poeziei o reprezint atitudinea poetic n faa marilor taine ale Universului: cunoaterea lumii n planul creaiei poetice este posibil numai prin iubire, prin comunicarea afectiv total. Atitudinea poetului fa de cunoatere poate fi explicat cu ajutorul terminologiei filosofice ulterior constituite. El face distincia ntre cunoaterea paradiziac (pe calea raiunii), misterul fiind parial redus cu ajutorul logicii, al intelectului, i cunoaterea luciferic (intuitiv, din care face parte i cunoaterea poetic), misterul fiind sporit cu ajutorul imaginaiei poetice, al tririi interioare, al intelectului extatic. Optnd pentru al doilea tip de cunoatere, poetul desemneaz propria cale: adncirea misterului i protejarea tainei prin creaie. Rolul poetului nu este de a descifra tainele lumii, ci de a le potena prin trirea interioar i prin contemplarea formelor concrete prin care ele se nfieaz. Rolul poeziei este acela ca, prin mit i simbol, elemente specifice imaginaiei, creatorul s patrund n tainele Universului, sporindu-le. Creaia este un mijlocitor ntre contiina individual i lume. Sentimentul poetic este acela de contopire cu misterele universale, cu esena lumii. Actul poetic convertete misterul, nu l reduce. Misterul este substana originar i eseniala a poeziei: cuvntul originar. Iar cuvntul poetic nu inseamn, ci sugereaz. Poetul concepe lumea ca pe o corol de minuni, care cuprinde tainele ce apar n calea omului. Titlul este o metafor revelatorie care semnific ideea cunoaterii luciferice. Pronumele personal eueste aezat orgolios n fruntea operei. Plasarea sa iniial poate corespunde influenelor expresioniste din volumele de tineree, dar mai ales exprim atitudinea poetului-filosof de a proteja misterele lumii, izvort din iubire. Verbul la forma negativ nu strivesc exprim refuzul cunoaterii de tip raional i opiunea pentru cunoaterea luciferic. Metafora revelatorie corola de minuni a lumii, imagine a perfeciunii, a absolutului, prin ideea de cerc, de ntreg, semnific misterele universale, iar rolul poetului este adncirea tainei care ine de o voin de mister specific blagian. Titlul este reluat n incipitul poeziei, ca prim vers, iar sensul su, mbogit prin seria de antiteze i prin lanul metaforic, se ntregete cu versurile finale: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii /[] /cci eu iubesc /i flori i ochi i buze i morminte. Metaforele enumerate surprind temele majore ale creaiei poetice, imaginate ca petalele unei corole uriae care adapostete misterul lumii : flori-viaa/efemeritatea/frumosul,ochi-cunoaterea/contemplaia poetic a lumii,buze-iubirea/rostirea poetic, morminte-tema morii/eternitatea. Metafora luminii, emblematic pentru opera poetic a lui Lucian Blaga, sugereaz cunoaterea. Dedublarea luminii este redat prin opoziia dintre metafora lumina altora (cunoaterea de tip logic) i lumina mea (cunoaterea de tip intuitiv). Elemente de recuren n poezie sunt: misterul i motivul luminii,care implic principiul contrar, ntunericul. Discursul liric se organizeaz in jurul acestor elemente. Poezia este alctuit din 20 de versuri libere, cu metric variabil i cu msura inegal, al cror ritm interior red fluxul ideilor i frenezia sentimentelor. Eufonia versurilor sugereaz amplificarea misterului. Poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii apare ca o scurt confesiune n care Blaga vorbete de atitudinea lui fa de tainele universale, optnd cu fermitate pentru potenarea lor prin contemplarea nemijlocit a formelor concrete sub care se nfieaz. Textul nu este

conceptual, ci poetic. Blaga nu nir un numar de raionamente, ci de metafore. Mrturisirea lui se organizeaz n jurul unor opoziii mereu amplificate, iar termenii folosii au toi un sens figurat.