P. 1
Cartea Lui Zamolxe

Cartea Lui Zamolxe

|Views: 166|Likes:
Published by Mihai Sîrbu
ZAmolxe
ZAmolxe

More info:

Published by: Mihai Sîrbu on May 18, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/06/2013

pdf

text

original

CARTE LU AZ I AM O LXE

SAU

Î NŢ E L E A SP CT ĂR I P T U NR O IU I L

TESTA MA EL ND TA C I L O R

CARTEA LUI ZAMOLXE © Proprietate publică (Public Domain) Ediţia anului 2012

CĂRŢILE ÎNTELEPTEI SCRIPTURI
- în ordinea cuprinsului SIGLA VIE NEM LEG IUB TITLUL CARTEA VIEŢII sau CALEA LUI DUMNEZEU CARTEA NEMURIRII sau CALEA LUI ZAMOLXE ARIANUL FIUL LUI DUMNEZEU CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI sau CALEA ÎNŢELEPCIUNII LUI ZAMOLXE CARTEA IUBIRII DE OAMENI sau CALEA LUI IISUS FIUL DACIEI sau EVANGHELIA DACILOR PAGINA 5 18 93 128

3

Precuvântare

CARTEA LUI ZAMOLXE sau ÎNŢELEAPTĂ SCRIPTURĂ sau NOUL TESTAMENT AL DACILOR este cuvântul pe care Dumnezeu l-a transmis neamului românesc, de-a lungul mileniilor, de la străbunii săi tracii şi dacii până în zilele de azi. Acest cuvânt se revelă în timpurile de acum, pe care Dumnezeu le-a găsit bune, prin oamenii din neamul românesc care au primit însărcinări spirituale. CARTEA LUI ZAMOLXE este o chintesenţă a revelaţiilor celor care au reuşit să
i 1 1 »

aducă la cunoştinţă adevăruri pentru a le da mai departe urmaşilor şi lumii întregi. Autorul scrierii cuvintelor din această carte, Octavian Sărbătoare, a fost doar un vas, al culegerii cunoaşterii şi revelaţiei, prin care au vorbit toţi cei care au adus neamului românesc cuvântul Lui Dumnezeu cu ajutorul Focului Viu. Prin citirea acestui cuvânt vom înţelege că Dumnezeu nu a părăsit niciodată intru-totul neamul românesc care este poporul Lui Dumnezeu. La aceste timpuri istorice a sosit momentul de a spune marile adevăruri care au fost ascunse mult timp de vălul întunericului. Omenirea se trezeşte din marile rătăciri milenare, căi pe care a apucat din necunoaştere. CARTEA LUI ZAMOLXE este un îndreptar tuturor religiilor lumii. Ea serveşte drept cale a luminii tuturor popoarelor lumii care de veacuri şi milenii caută drumul divin. Cele patru părţi componente, CARTEA VIEŢII (VIE), CARTEA NEMURIRII (NEM), CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI (LEG) şi CARTEA IUBIRII DE OAMENI (IUB), sunt lucrări care zidesc înţelepciunea lumii, în esenţele ei, prin ideile fundamentale vieţuirii omului. Cărţile componente corespund unor căi ale cunoaşterii divine aşa cum se va vedea din cuprinsul lucrării, respectiv CALEA LUI DUMNEZEU, CALEA LUI ZAMOLXE ARIANUL FIUL LUI DUMNEZEU, CALEA ÎNŢELEPCIUNII LUI ZAMOLXE şi CALEA LUI IISUS FIUL DACIEI. Revelaţiile expuse sunt general valabile tuturor celor care înţeleg că omenirea evoluează spiritual în căutarea drumului către Dumnezeul Cel Adevărat. Proba adevărului acestui drum sunt rezultatele produse în viaţa omului. Numai în acest mod trebuie acceptată veridicitatea unei doctrine religioase şi spirituale care se zideşte pe credinţa în a cerceta înainte de a crede.
i

Neamul românesc se va dovedi în timp a fi marele deschizător de drumuri divine pentru toate popoarele lumii care se străduiesc de milenii să-şi găsească lumina călăuzitoare. Popoarele lumii vor lua pildă, după neamul românesc, şi-şi vor scrie crezuri care să le reprezinte identitar, şi astfel să-şi sacralizeze istoria. Se elimină astfel în umanitate neajunsurile care apar datorită adoptării credinţelor altor neamuri. Aşa să ne ajute Domnul Dumnezeu al străbunilor neamului românesc. Această carte poate fi tradusă în orice limbă păstrându-se neschimbate teonimele şi numele proprii prezente în acest document original revelat. 29 noiembrie 2012, Ziua Lupului, lună plină

4

CARTEA VIEŢII sau CALEA LUI DUMNEZEU

CAPITOLUL 1 Domnul trimite îngerii pe pământ. îngerii veghetori şi pământenii. Naşterea uriaşilor. Ene uriaşul merge în cer şi vorbeşte cu Domnul Dumnezeu. Ene se întoarce pe pământ cu învăţăturile divine. Urmaşii lui Ene şi Zian.

plăcut îngerilor veghetori care mergeau şi în alte părţi prin lume în maşinile lor zburătoare, numite vimane, carele de foc care puteau să-i ducă acolo unde vroiau.
11

de purpură alături de îngeri, lucrătorii cu lumina vie a sufletului Lui Dumnezeu. Îngerii aveau mare putere şi Domnul Cel Preaînaltul i-a trimis să fie veghetori vieţilor oamenilor pe pământul pe care ei îl numeau Varanha. 3Şi când s-au apropiat de Varanha, îngerul Ram a văzut locuri plăcute privirii şi au coborât acolo cu carele lor de foc şi îngerii au numit acele meleaguri Ramania. 4Vremea era prielnică şi îngerii veghetori îşi luau hrană din roadele pământului şi din lumină. 5Apoi îngerii veghetori i-au cunoscut şi pe pământenii acelor locuri, oameni mici de statură şi sfioşi la vedere. 6Şi întro zi îngerul Ram le-a spus celorlalţi îngeri: „Hai să-i învăţăm pe oameni să vorbească mai bine, căci acum limbajul lor este prea simplu. Şi aşa ne vom putea înţelege bine cu ei". De atunci îngerul Ram mergea adesea la oameni şi-şi spunea numele, Ram, iar ei repetau Ram, Ram, Ram. 9Şi treptat oamenii au vorbit mai bine şi au găsit cuvinte potrivite pentru lucrurile pe care le vedeau şi pentru ceea ce făceau. Întreg pământul era frumos şi le-a
5

1 Domnul Dumnezeu era în cerul Lui

În unele locuri îngerii veghetori şi-au cioplit în piatră chipurile şi au lăsat multe din aceste pietre pe o insulă, în marea cea mare, ca să rămână drept amintire, pentru timpurile care vor veni, fiinţării îngerilor veghetori pe pământ. 12Cu timpul îngerii veghetori i-au cunoscut mai bine pe oameni. 13Şi-i ajutau şi i-au învăţat multe lucruri bune pe pământenii care se mai îmblânziseră şi deveniseră sănătoşi şi fiicele lor erau frumoase. 14Căci pământenii trăiau mai mult prin peşteri de frica animalelor sălbatice. 15Dar văzându-i pe îngerii veghetori că-i apărau de sălbăticiuni pământenii ieşeau mai des la lumină. 16Aşa îngerii au aflat de la oameni că zeii lor cei mari erau Cerul şi Pământul. Iar Cerul le era tată şi Pământul mamă. 17Timpul a trecut şi îngerii, copiii cerurilor, au îndrăgit fiicele oamenilor. 18Şi şi-au spus unii altora: „A sosit timpul să ne alegem femei din rasa oamenilor şi să avem copii cu ele. 19Că de aceea am venit noi aici, ca să împlinim vrerea Domnului". 20Şi fiecare dintre ei şi-a luat câte o femeie cum a voit şi aşa s-au apropiat ei de ele şi au trăit cu ele. 21Şi femeile pământene au născut copii, băieţi şi fete, care s-au dovedit a fi oameni uriaşi, de înălţime aproape cât erau îngerii de mari. 22Aşa au apărut pe pământ uriaşii din

VIEŢII

35Atunci Domnul i-a zis lui Ene: „Până acum îngerii au făcut multe lucruri femeile pământene. Şi uriaşii au fost bune acolo în Varanha. 36Şi aşa încet încet numiţi de unii atlanţi, de alţii titani, oamenii se vor înţelepţi şi nu se vor tartori, nesilimi sau rugmani, puternicii 37 24 pierde în vrajbele dintre ei. Dar sămânţa vremii, zişi şi stâlpii pământului. Ei au ce au plantat-o îngerii în aceşti oameni va înfruntat timpul, căci au avut vieţile lungi încolţi în timp. 38Că mai târziu pot veni şi sănătoase. vremuri de mare restrişte pentru 25Primul copil, care a crescut uriaş, pământeni. 39Dar până la urmă va răsări născut de o femeie pământeană a fost biruinţa. 40În acele zile, o rasă înţeleaptă Ene, al cărui tată era îngerul veghetor şi binecuvântată, va coborî din înălţimea Ram. 26Şi Ene s-a dovedit a fi ager la cerului şi acei îngeri vor trăi laolaltă cu minte şi a învăţat să scrie şi să vorbească fiii oamenilor. 41Şi aşa pământenii vor fi limba îngerilor şi pe cea a pământenilor, salvaţi, căci ei vor fi copii ai îngerilor. 42 care acolo în Ramania se numea prisca. 27 Că noi aici în cerul de purpură veghem Cu timpul îngerii le-au învăţat pe oamenii de pe pământ până când vor femei cum să vindece şi le-au arătat ce ajunge şi ei îngeri cu puteri mari ca şi cei arbori şi ce plante, cu rădăcinilor lor, pe care i-am trimis Eu în Varanha. 43Şi 28 sunt bune pentru leacuri. Şi i-au învăţat când acestea se vor împlini atunci şi pe oamenii uriaşi, copiii lor, şi pe alţi oamenii vor hălădui prin lumi neştiute şi la mari depărtări şi vor fi şi ei îngeri oameni felurite meşteşuguri, căci păzitori pentru alţii care abia se ridică la 29 îngerilor le erau toţi dragi. De multe ori lumina înţelegerii zeilor". îngerii aprindeau ruguri sacre şi-i adunau 44Aşa Ene a aflat despre planul Lui pe uriaşi şi pe oameni la ele ca să li se Dumnezeu pe care L-a întrebat: „Cum va deschidă ochii în lumină. veni rasa de îngeri ca să-i salveze pe 30Domnul vroia să-l cunoască pe Ene oamenii de pe pământul de unde vin eu? uriaşul, primul copil al îngerilor de pe 45Oare nu este de ajuns Doamne să trimiţi pământ. 31Şi Ene a mers la Domnul spirite de lumină ca să se încarneze în Dumnezeu Cel adevărat care ştia faptele oamenii de pe pământ?" îngerilor veghetori care rămăseseră să 46Şi Domnul a zis: „Voi trimite şi trăiască acolo pe pământ. 32În drumul lui spirite de lumină ca să pregătească spre Domnul Dumnezeu, Ene a trecut venirea îngerilor salvatori în timpurile ce prin şase ceruri şi a ajuns în cerul al vor urma. 47Ei vor fi ca şi îngerii trimişi şaptelea, acolo unde se afla Domnul. acum printre oameni. 48La acea vreme 33Când Preaînaltul l-a văzut pe Ene l- oamenii ce vor veni vor fi mai apropiaţi a privit îndelung şi Ene s-a adâncit în de lumina Mea decât sunt cei de acum de lumina feţei Lui Dumnezeu. 34Şi Domnul pe pământ. 49Dar se vor înmulţi fără i-a vorbit lui Ene şi l-a întrebat despre măsură şi se vor omorî între ei în vrajbe cele de pe pământ, iar Ene I-a răspuns despre Mine şi înţelesurile lor greşite despre lumea noastră a îngerilor. 50La bine.
împreunarea îngerilor veghetori cu
23

6

51Asta s-a mai întâmplat de multe ori de când noi am trimis îngeri veghetori şi la alţi oameni care trăiau pe alte pământuri printre 7 .VIEŢII 52 acele timpuri va fi mare durere pentru oamenii de pe pământ.

celorlalţi îngeri şi privesc". bărbat şi de femeie pentru 60Şi Ene uriaşul a mers în multe este şi chip de 77 locuri în cerul de purpură unde i-a văzut înţelegerea ta. 53Şi Ene uriaşul L-a mai întrebat pe Preaînaltul: „Doamne cum vor înţelege oamenii învăţăturile Tale dacă ei nu au lumina înţelegerii în minţile lor?" 11 . Sămânţa luminii are nevoie de timp să încolţească în întunericul lumilor". Încet încet fiinţele vor înţelege pe feţele lor. te întorci pe pământ oamenii să-ţi vadă 71Iar dacă vei călători în marele gol sau în faţa şi să se lumineze şi ei. Că Eu sunt şi Dumnezeu pe îngeri şi a cunoscut puterile lor şi a şi Dumnezeea. golul care este totul şi plinul 54 care este nimicul. Mea pe chipurile multora de pe pământul cum ştiu eu că arată feţele oamenilor pe 75 Varanha". cum Doamne. 58Dar va trece 74Şi a mai spus Ene: „Văd Doamne că vreme până când voi vedea strălucind faţa ai un chip nici de bărbat nici de femeie. Că Domnul îl făcuse pe Ene 8 . cele vorbite de el 82 66Atunci Ene uriaşul a întrebat: „Dar cu Domnul. . pământul va fi ca raiul. 69Dar şi Eu vin din lumina cea mare. lumi. La acel timp. 78Ene uriaşul a fost uimit de vorbele 61Odată Ene a vrut să ştie despre toate minunile pe care le cunoscuse acolo Domnului pe care nu le-a priceput întruîn cer şi L-a întrebat pe Domnul: totul şi a sperat că într-o zi le va înţelege. aflate în lumină. 55Şi toate plinul cel mic tot acolo vei învăţăturile cu care te trimit la ei sunt ca 72 într-o zi ei să aibă strălucirea feţei Mele ajunge. uriaşilor şi oamenilor. ca atunci când neclintire şi stau neclintite în freamăt. aflat multe taine. care va veni. 70Şi în nimicul cel mare 54Atunci Domnul i-a zis: „Ţie îţi voi da se află şi plinul cel mic. Domnul Dumnezeu ilucruri pe care ochiul meu nu le credea a fi. nu eşti tu oare cel ce face toate acestea? 67Nu eşti tu oare lumina 68 cea mai mare?" 68Domnul Dumnezeu a răspuns: „Eu sunt lumină în lumea creată de mine în care hălăduiesc scântei din sufletul meu. 62De unde vin ele? 63Cum a fost creată a dat floarea vieţii zicând: „Iată simbolul această lume şi cum va dispare floarea vieţii să-l duci oamenilor acolo pe 80 vreodată?" 64Atunci Domnul a vorbit: pământ. 76Domnul a vorbit: „Ceea ce vezi tu Ene strălucit ca soarele. Rogu-Te să mă luminezi". 73 voi şti că strălucirea feţei Mele s-a întors Că marele gol este plin de astfel de 57 la Mine. şi cel care ştie şi cea care dă fiinţă". 59Şi zicând Domnul aceste cuvinte pe dată faţa lui Ene uriaşul a pământ. 56Iar atunci când voi vedea aceste vorbe şi aşa oamenii pot dobândi strălucire pe feţele oamenilor atunci Eu puteri mari şi aşa îşi pot face lumile lor.VIEŢII stelele nenumărate. ei să„Toate câte le vezi au apărut din lumina şi facă crezuri cu care să urmeze lumina divină cea mare care există şi în sufletele spiritului Meu". 65Şi lucrurile dispar tot în 81Şi Ene uriaşul s-a întors acasă pe acea lumină de dincolo de ochii ce pământ şi le-a spus. Din această floare a vieţii. 79Când a venit timpul ca Ene să se „Doamne iată că am putut să văd atâtea întoarcă pe pământ. fiecare cu Dumnezeul ei". căci ele mişcă în din strălucirea feţei mele.

căci Preaînaltul îi dăduse din strălucirea feţei Lui. iar cei care-l vedeau pe Ene îşi descreţeau frunţile cu lumina Domnului.VIEŢII 52 mai mare. Şi faţa lui Ene era strălucitoare. peste toţi uriaşii şi peste 83 oameni. 9 . dându-i putere.

iar Mitru când a ajuns bărbat şi-a luat şi el o femeie pământeancă care l-a avut copil pe Arie. a fost uimit să-l vadă pe băiat. să nu mărturiseşti strâmb împotriva nimănui (9). că Domnul străluceşte în el precum frumuseţea curcubeului". 94Să nu cazi în patimi. le avea scrise pe table. ci în acea întruchipare venerezi puterile Mele arătate oamenilor (2). om cu privirea ageră. 89Să urmezi lumina Domnului Zeu şi să nu iei în deşert numele Lui (3). 88Iar dacă îţi faci chip pictat sau cioplit. ţine minte că tu nu te închini la pictura sau chipul cioplit sau orice asemănare pe care o dai acelor puteri în mintea ta. preceptele aduse de Ene uriaşul de la Dumnezeu. şi a crezut că nu este al lui. 101Mitru nu era aşa uriaş precum tată său Ene. Aşa îţi va fi bine şi mulţi ani vei trăi sănătos (5). aşa cum văzuse că erau scrise pe tablele Domnului în cer.VIEŢII 84Vorbele cele mai bune. tu omule să nu-ţi faci 87 domnezei după mintea ta (1). 93Să nu ucizi pe nedrept (6). pe care Ene le primise de la Domnul Dumnezeu. nume cu mari puteri. 106După câteva zile Arie a mers la tatăl său Mitru să-i spună că avea un băiat. sau ceea ce crezi tu că este asemănare cu zeii-putere. Zeii sunt puterile care există în lume. avea ochii strălucitori şi pielea foarte albă. pentru oamenii de pe pământ. 95Să nu pofteşti la bunul altuia sau să iei bunul altuia dacă nu ţi se cuvine (8). 113 . apoi s-a arătat curcubeul. Copilul Curcubeu. 98Dar nu venise încă vremea ca 10 îngerii să dea. 105Şi Arie. 99Ene uriaşul. uriaşilor şi oamenilor. 111El are mintea ageră ca a noastră şi din el vor ieşi mulţi oameni care sunt speranţa că această rasă pământeană să nu piară. când a venit de la câmp. iar dacă ei se află cu mintea în întuneric să fugi de ei. 110Acest băiat este ceea ce îngerii aşteptau să vedem. 103Ea l-a născut pe Zian care arăta la chip mai mult ca îngerii veghetori. 92 Pe tatăl şi pe mama ta să îi cinsteşti dacă ei urmează lumina Lui Dumnezeu. 96Să urmezi dreptatea. 102Şi la vremea potrivită Arie şi-a luat şi el femeie dintre cele pământene. 90La fiecare şapte zile să te odihneşti după ce ai muncit în celelalte zile. 112Pe Zian îl numesc şi Zam. orice întruchipare a lor nu poate ţine loc acestor puteri. 107Iar Mitru a dus vestea la tatăl său Ene uriaşul care locuia cu îngerii veghetori. 91Şi cel puţin o dată la şapte zile să aprinzi şi să priveşti focul sacru care este legătura ta cu Domnul Dumnezeu (4). 109Că el moşteneşte lumina îngerilor care este şi în tine. 85Şi mai întâi Ene le-a făcut cunoscut îngerilor veghetori cele zece precepte ale 86 Domnului astfel: Eu sunt Dumnezeul. 97Să te înfrânezi să agoniseşti lucruri care nu-ţi folosesc şi să dai lucrurile careţi prisosesc (10). Domnul Zeu al tău. care stătea mai mult cu îngerii veghetori decât cu oamenii. iar Arie arăta la stat mai mult ca oamenii locului şi învăţase bine că cultive pământul. 104La timpul naşterii lui Zian ploua. 108Apoi toţi s-au dus la Ene care s-a bucurat să afle că are un strănepot şi l-a văzut pe Zian şi l-a binecuvântat pe băiat zicându-i lui Arie: „Tu să nu te îndoieşti că acest copil este al tău. era acum bărbat în toată firea şi şi-a luat de nevastă o femeie dintre pământene. 100Ea l-a avut copil pe Mitru. să-ţi înfrânezi pornirile care te ostoiesc de vlagă (7).

VIEŢII 52 Şi Ene uriaşul a profeţit: „Prin naşterea lui Zian moştenirea asta va fi veşnică în neamul oamenilor de pe pământ că ea va fi dusă de urmaşii lui 11 .

focul. 16Şi oameni ai pământului. Şi în zilele cele fiul îngerului Ram. Ene uriaşul.VIEŢII mai departe cu cei ce se vor naşte din ei. i-a învăţat pe oameni să adore soarele şi fiinţarea lui pământeană. împlinit optsprezece ani. căci neamurile însetate de sânge vor pieri ca scrie. la acele vremuri din urmă. se vor ridica şi se vor coborî popoare. 116Toţi ascultau cu luare aminte spusele lui Ene care a mai profeţit: „Oamenii se vor iubi şi se vor urî între ei. Zamolxe cel Bătrân şi hirotonisirea 13Şi iată cum Zian Zamolxe a ajuns preoţilor Lui Dumnezeu. toiagul înţelepciunii. Apoi veniţi din stele. întocmai ca Moşul. 11Mai târziu. 5Şi Ene. a chemat despre lumea de unde veniseră ei îngerii puterile cerului şi i-a pus lui Zamolxe pe şi aşa să-i înveţe cum să năzuiască spre umeri haina albă de preot şi i-a înmânat 18 lumina sufletului Lui Dumnezeu. 9Mitru. calea dreptăţii venită CAPITOLUL 2 din înţelepciune. Lui Dumnezeu Ler ca să urmeze învăţăturile luminii. a plouat şi a ieşit curcubeul. dar viitorul este al celor blânzi. Ene pleacă la Domnul. cel numit Zam de către Ene uriaşul şi cum nici n-ar fi fost. 8Şi le vom arăta să urmeze cele zece precepte date de Domnul şi aduse de mine pentru ei". lui Zian din urmă ale durerilor oamenilor se vor oamenii i-au spus Zamolxe cel Bătrân sau naşte mulţi copii curcubeu. 12Şi au ales dintre oameni şi uriaşi pe 118Şi Domnul Dumnezeu veghea în unii tineri. Zian. Ene trimite în preot al Lui Dumnezeu. oamenii nour. Zamolxe şi potopul. feţele oamenilor se vor schimba şi lumina îngerilor veghetori se va arăta pe feţele lor şi aşa lumea va fi salvată". 14Când Zian a lume oamenii luminii Lui Dumnezeu. 15Acolo au stat câteva profeţii despre ce va urma la neamurile de zile şi au aşteptat să apară curcubeul. 2La timpul acela în ziua aceea. 114Că venirea pe lume a acestui copil arată că oricât rasele de oameni se vor cufunda în întuneric. bărbaţi şi femei. acea lumină a îngerilor va ieşi mereu la suprafaţă ca săi ţină pe oameni să nu piară. pentru preoţia lumina de purpură a cerului Lui. l-a luat pe strănepotul său Zamolxe şi l-a dus pe 1 Vorbele lui Ene uriaşul au fost mari un vârf de munte. fiul lui Ene uriaşul. Cu timpul vom alege dintre ei pe cei mai iscusiţi ca să le fie oamenilor preoţi şi preotese Lui Dumnezeu Ler. 115Şi atunci. 10Iar primul dintre cei hirotonisiţi preoţi la focul sacru a fost 117 Zian. 6Şi aşa ei să scape de frici şi spaime şi să aibe gândurile îndreptate spre lumina sufletului. In zare veniseră şi îngerii în 12 . spre răsărit s-a arătat un 17 trăiau toţi îngerii veghetori. Şi îngerii şi-au zis că sosise timpul să le spună multe oamenilor Ene a aprins focul sacru. iar ei vor stăpâni pământul acesta". Atunci cerurile sau 4Timpul trecuse şi se născuseră deschis şi Zamolxe s-a schimbat la faţă şi oameni care puteau să înţeleagă mai bine lumina Lui Dumnezeu îi strălucea 19 lumea cu tainele ei şi care învăţaseră să pe chip. însoţit de alţi uriaşi şi de oameni. le-a zis îngerilor: „Hai să le spunem oamenilor cum să-L cunoască mai bine pe Domnul Cel Preaînaltul. singurul dintre uriaşi careL văzuse pe Domnul.

VIEŢII carele lor de foc să vadă hirotonisirea lui 13 .

pe toţi preoţii şi preotesele. Toţi cei hirotonisiţi învăţaseră pe de rost cele zece precepte ale Domnului aflate pe tablele din cer şi aduse de Ene uriaşul pe pământ şi ştiau să frângă pâinea întru amintirea Domnului Ler. preoţi şi preotese. 24Şi Domnul Dumnezeu veghea în lumina cristalină a cerului de purpură şi trimitea bineţe în mintea lui Ene uriaşul întru mai mare iluminare. ~i 14 . 34Iar voi şi urmaşii voştri. oameni cu minţi mai luminate. 36Şi multe taine i-a învăţat Ene pe preoţii şi preotesele acelor vremuri. 29Şi Ene uriaşul a aprins un rug sacru luminate. în femeile acelor rase ca aşa ele să nască toate rasele de oameni de pe pământ. 25Era timpul când Ene încă nu plecase la Domnul în cer. 41Şi pe acel munte. 22 Iar de atunci a pornit în lume 23 cunoaşterea înţelepciunii. i-a chemat şi pe alţii la preoţia Lui Dumnezeu iniţiindu-i la focul sacru. pe vârfuri de munţi şi în luminişuri de 21 Iar voi preoţii şi preotesele. Şi le-a vorbit astfel cu timpul. ai pământului ca să se împreune cu care fuseseră hirotonisiţi şi hirotonisite. 38Şi Ene 28Pe vârful acela de munte se afla le-a mai spus: „Femeile feluritelor rase de chipul în piatră al lui Zian Zamolxe pe oameni vor naşte fiinţe pământene care care îl făcuseră îngerii la dorinţa vor avea minţi mai bune. Dar acum lumea pământenilor este încă plină de întuneric şi purtătorii luminii se vor strădui mult timp să aducă pe oameni la înţelepciune. cu faţa către răsărit. 33 păduri. 20Şi cu timpul. 40Minţile oamenilor vor fi din ce în ce mai amintire urmaşilor. despre cum omul să-L cunoască pe Dumnezeu. locurilor în munţii din ţara Ramania. 26Şi îngerii veghetori iau dus pe unii uriaşi şi pe unii oameni ai 1 1 * Şi vor fi multe suferinţe şi multe distrugeri pe drumul luminii care în timp va fi din ce în ce mai neted. despre puterea divină. când omenirea se va amesteca tuturora la focul viu al Lui Dumnezeu: îndeajuns de mult. Moşul. preotul Zamolxe cel Bătrân. De astăzi veţi fi numiţi şi rugmani. să o arătaţi neamurilor din care faceţi parte ca ele să o dea şi celor care 31 32 vor veni după voi. ca purtători ai luminii. cei care aduc rugul sacru al Lui Dumnezeu printre oameni". cu maşinile lor pe rugmani să meargă la rasele de oameni zburătoare. la ape limpezi. Şi de la preoţimea lui Zamolxe cel Bătrân au luat hrana luminii şi alte popoare cât au putut ele pricepe.VIEŢII Zian Zamolxe. 39Şi aşa oamenii Domnului Dumnezeu ca să fie întru care vor urma vor creşte în înţelepciune. primul preot ales dintre oameni. veţi suferi că sunteţi trimişi mereu în suflete care se întrupează ca să arătaţi mereu şi mereu calea cea bună dată de Domnul din cerul 35 Său de purpură. dar aflaţi că 30 marile lor capacităţi vor fi ascunse. ca el să nu se 27 piardă. despre zei şi zeiţe şi despre cum omul să stea aproape de puterile divine. toţi oamenii care se „Trebuie să duceţi flacăra luminii Lui vor naşte vor avea ascunse în minţile lor 42 Dumnezeu Ler la neamurile pământului. Şi 37Tot atunci Ene uriaşul i-a îndemnat au mai adus acolo. şi urmaşii voştri.

Dar aceste puteri vor ieşi la iveală doar puţin câte puţin până când oamenii din viitor vor înţelege că miezul minţilor lor este de la îngeri. 43Şi timp va 15 .VIEŢII mari puteri.

trimişii Zamolxe a avut copii cu Bendisa. 47Şi la 61Zamolxe cel Bătrân a făcut un altar acel timp pământul era neliniştit şi Zian a pe locul de unde plecase Ene uriaşul la mers la străbunicul său Ene uriaşul. 55Dar Zian cu ai lui şi cu 70 alţi oameni care erau pe munţi la acele duc cei darnici şi cu suflete nobile. 54După un timp pe pământ au venit 69Toţi ascultau cu luare aminte şi ape mari şi a ieşit foc din măruntaiele Zian Zamolxe a continuat: „în primul cer pământului omorând pe mulţi oameni aşa se cum i-a găsit. că acolo credem că domnia ta ştie". nevasta Domnului. şi tremură? Ca să nu pier şi eu!". 60Şi aşa Ene împlinirii în lumina Lui Dumnezeu. 56Şi vieţuitoarele care când se întorc în lumile pământene ei sunt erau pe înălţimi şi în alte părţi din lume. pământul întreg şi mulţi alţi oameni nu au 72 73 16 . Dar apa nu a acoperit făcut bucurie vieţii multor fiinţe. întrebat pe Ene: „Spune-mi ce se 64Odată Zamolxe cel Bătrân s-a întâmplă cu pământul. lui cea frumoasă ca luna de pe cer. Iar timpuri au scăpat. de ce este neliniştit cu câţiva preoţi şi câteva preotese. 62Şi din când în când pe locul acela se statea în carul de foc. atunci 66 a trecut prin cele şapte ceruri. 52Tu cu cei Domnul făcut în tinereţea sa. la toartele cerului. ascultă-mă!". au scăpat plin. aceştia au văzut un armăsar alb coborând din ceruri. Noi apropiaţi ţie să mergeţi pe vârfurile înalte 67 ale munţilor. care cer. trecut arheul Ene uriaşul". în cerul al doilea se duc cei care au 57 de potop şi foc. uriaşii şi rugmanii celor ce se aflau acolo că acel armăsar a umblau prin lume şi le arătau oamenilor coborât din ceruri pentru a-l lua pe el întrfloarea vieţii ca privind-o să-şi deschidă o lungă călătorie. cei bogaţi şi care au de toate din 71 pe unde nu se ridicaseră apele. 58Şi într-o zi pe când Ene le vorbea 44Apoi toţi cei strânşi pe vârful de oamenilor. a plecat în lumea îngerilor cu o maşină 46A mai trecut vremea şi Zian zburătoare a celor veniţi din stele. 48Atunci Zian l-a strigat pe Ene: oamenii îl chemau pe Ene să se întoarcă. Atunci Zamolxe cel Bătrân a zis: „Cu adevărat nu vor ajunge apele". în mijlocul unui munte s-au întors pe pământurile lor. 51Eu iată Ene cel înţelept a plecat dintre noi l-am rugat pe Domnul să-i ia de pe fără să aflăm despre drumul lui la când pământ pe oamenii aceştia. 53Şi Ene l-a luat pe Zian şi i-a arătat 68Şi e timpul să spun şi eu altora despre locul în carul de foc de unde se vor minunile celor şapte ceruri pe unde a revărsa puterile ca să tulbure apele lumii. ascultă-mă. înţeleagă aceste taine".VIEŢII trece până când ei se vor trezi ca să pierit. să afle ce se aprindea focul sacru al nemuririi şi întâmplă. 45 vârtej de vânt şi de praf. 50Şi Ene întâlnit 65Şi aceştia l-au rugat: „Domnul nostru să uriaşul i-a zis: „De ce strigi şi te îngrijorezi? Domnul ne-a spus să curăţăm ne spui şi nouă despre cele şapte ceruri că pământul de oameni sălbatici şi răi. Omul Luminii mi-a destăinuit aceasta. 59Ene le-a spus îngerii veghetori. din care însă nu se va minţile şi să crească în ei speranţa mai întoarce printre oameni. 63Iar pe Ene uriaşul oamenii îl numeau 49Iar când a intrat în carul de foc Zian l-a Ene cel înţelept sau Omul Luminii. „Ascultă-mă.

VIEŢII 72Acolo este cerul celor fericiţi. curajoşii care au înfruntat întunericul aducând lumina. 73în al treilea cer se duc cei cutezători. 74Ei au fost temerarii care nu s 17 .

3Trupurile lor moarte au fost rând pe rând arse de uriaşi. cei care s-au apropiat mult de lumina Lui Dumnezeu. către Domnul Cel Preaînaltul. căci dobândiseră nemurirea. rohmanii.VIEŢII au dat la o parte din faţa întunericului. Femeile se rugau mai adesea Bendisei. unii oameni mai luminaţi. 91Alţi rohmani repetau numele lui Ram îngerul. 84Preoţii şi preotesele au dus mai departe aceste taine spuse lor de Zamolxe cel Bătrân. zeul apelor. 4Că îngerii spuseseră că arzându-le trupurile moarte în focul sacru sufletele lor mergeau la Domnul cel din cerul de purpură. sunt suflete bătrâne pătrunse adânc de lumina Domnului. zeiţa lunii de pe cer. 80Iar în al şaselea cer vin înţelepţii. 77Ei se reîncarnează adesea în preoţi şi preotese cu har că să înfăptuiască planul Lui Dumnezeu de creştere în lumină a sufletelor până când 78 ele ajung suflete îngereşti. CAPITOLUL 3 Lumea de după îngerii veghetori. cel dat. doar dacă sunt trimise de Domnul cu treburi anume". 96Şi alţii se 97 rugau lui Ion. 89Se ştia că de la 18 pe înălţimi. s-au retras în munţii cei mari şi acolo urmau spiritul lui Zamolxe cel Bătrân. tatăl lui Ene uriaşul. preceptele şi înţelepciunea date lui de 86 numele Zam venea şi cuvântul zău. 85Şi în timp s-au făcut frăţii care trăiau după legile aduse de Ene. în cerul al cincilea vin sufletele celor care au slujit adevărul şi dreptatea. Cu timpul. care ani şi ani repetau numele Zam. aşa cum îngerii doriseră pe când erau încă în viaţă. 5Şi a fost un timp când Zamolxe cel 1Unii îngeri veghetori încă mai trăiau . 90Iar când li se încheia viaţa rohmanii mergeau în cerul de purpură al Lui Dumnezeu. atunci când pruncul se născuse. 92Şi se spunea că de la numele Ram au apărut toate limbile pământului. 83Acolo se duc numai îngerii cei mari şi marile suflete care se reîncarnează foarte rar. 75 Adesea ei se renasc ca să fie pilde de curaj pentru lumile unde se încarnează. 79Ei se încarnează adesea în conducătorii iubiţi de fiinţele din lumile unde poposesc. cea care avea grijă de ele. dar alţii muriseră. 76 în cerul al patrulea vin cei care au iubit fiinţele Domnului şi au avut milă de cei rătăciţi şi i-au îndrumat cu răbdare pe calea luminii. 88Aşa erau rugmanii. în clipele morţii. lui Zamolxe cel Bătrân. 94Şi mai erau alţii care-l venerau pe Mitru. căci îngerul Ram fusese cel care-i învăţase pe oamenii din Ramania să vorbească mai bine. numele zeului pe care oamenii jurau. 2Şi până la urmă au murit toţi îngerii veghetori. fiul lui Ene uriaşul. Abram din Aram şi izvorul zamzam. 82 Şi în cerul al şaptelea vin 83 toţi cei chemaţi de Domnul. care îşi lăsaseră urmaşi prin copiii făcuţi cu femeile pământene. de Ene uriaşul. Dacii şi străbunii lor. 93Multora. 95Mitru era numit soarele la care unii oameni se închinau pentru a le da putere corpului şi limpezime minţii. urmaşii lor nesilimii. li se şoptea în ureche numele Ram ca zeul Iama să le netezească drumul spre cerul de purpură. Neamul arimilor. Omul Luminii. 81Ei se reîncarnează mai rar. Pelasg străbunul. 87Şi stau în rugăciuni repetând numele Zam.

Moşul.VIEŢII Bătrân. într-o zi a chemat la el pe cei mai apropiaţi ai săi şi le-a vorbit astfel: „Eu mă voi duce curând la străbunul Ene 19 . îşi simţea sfârşitul aproape.

mergând în cerul de purpură al Lui Dumnezeu. în ţinuturile unde este miezul lumii Varanha. 20Şi el a fost Nefertari. pe timpul când trăiau îngerii 28 15 veghetori. iar Vremea pe pământ a fost din ce în ce dintre regii lor vestiţi 27 mai bună. Ei se închinau lui Mitru. urmaşii lui Arie. Moşul. dar mai urmaşii lui Zian. 22Şi preoţii care cunoşteau tainele lumii de pe vremea îngerilor veghetori le-au dat legi bune. Zamolxe cel Bătrân. un om uriaş. tot din arieni se trăgeau. a părăsit şi el pământul. pelasgii şi regii lor i-au adunat pe oameni de prin peşteri. 21 20 . în locurile unde au venit întâi îngerii. arienii cei călători. 14Oamenii ştiau să cultive altul a fost Indra. înainte-mergătorii. pe pământul care-l născuse pe coamele care a iubit-o mai mult chiar decât pe 20 munţilor celor înalţi. dintre tracii cei vechi. îngerii veghetori. 24 au pornit în lume. după o viaţă lungă de sute de ani. 26Unul 13 s-a numit Ianus. Zamolxe cel Bătrân. ca om al luminii şi primul preot al oamenilor. sau Genarul. fiii lupului Hati. căci Naptera era încarnarea începătorul rasei poporului pelasg. urmaşii îngerilor celor dintâi. hateii cei de demult. Arienii obişnuiau ca pământul aşa cum îi învăţase patriarhul după moartea regilor lor cei mari să îi Arie să facă. şi au întemeiat aşezări.VIEŢII uriaşul care trăieşte în cerul de purpură. păduri şi munţi. coborâtori din arimi. credeau că îi făceau nemuritori. tatăl lui Arie şi mulţumeau zeului cerului pe care îl numeau Anu. căci murea şi renăştea de fiecare dată. 30Alţi arieni. 29Şi arimii au ajuns până în Egipt 16Timpul s-a aşternut peste locuitorii unde cu oamenii de acolo au început să lumii care venerau simbolul omului cu aripi aşa cum îşi închipuiau ei că fuseseră facă piramide şi să cioplească în piatră chipuri de uriaşi întru amintirea străbunii lor. 18Şi Pelasg. 19Se spunea despre Pelasg că era Mare al Egiptului a luat de soţie pe asemeni zeilor de frumos şi puternic ca Naptera. era unul din învăţat de la ei tainele războiului. înfruntat cu faraonii Egiptului care au care a avut mulţi copii. crezând despre el că era vechi cât veşnicia. tracii zeiţei iubirii Hator căreia Nefertari îi aducea omagii. divini. 23Mai apoi neamul arimilor. 28Neamul hitiţilor promisiunea că în viitor cândva oamenii numiţi şi nesilimi. apoi au făcut pace şi faraonul Ramses cel Moşul. Urmaşii lui Pelasg. 7Dar voi rămâneţi aici în Ţara Zeilor. va dăinui. şi acolo au făcut din piatră Şi a fost odată când s-a născut Pelasg chipul lui Zamolxe cel Bătrân pe care l-au întemeietorul. Şi ţineau vie în minte zeifice întru nemurire. 11Şi neamurile lumii spuneau că Zamolxe cel Bătrân era tot aşa de vechi ca şi timpul. fata regelui nesilim Hatusiliu. 10Dar amintirea lui Zian. 12 25Unii arieni au fost războinici vestiţi Multe alte nume îi dădeau ei lui conduşi de zeul lor Ares despre care Zamolxe cel Bătrân ca zeu al veşniciei. 9Şi Zian. 17 străbunilor. pe pământurile care se numit Sfinx. coborâtori din pelasgi. stelelor vor reveni ca să-i vadă pe ei. nesilimii. oamenii ridicat templu în Egipt. Şi reginei Naptera i s-a cei vechi. s-au numeau Dacşa. 8Aceste pământuri se vor numi de-a pururea Varanha şi aici sămânţa lăsată de îngerii veghetori nu va pieri vreodată".

au ajuns cu regele lor Indra şi cu zeii neamului lor până la munţii cei mari. 21 .VIEŢII 32Alţi arieni şi cavalerii traci. acoperişul lumii.

bine pe pământurile din Canaan că 34Şi a fost în vremurile cele vechi Domnul îmi va da mie acele locuri şi din când un om din neamul arimilor numit mine va ieşi un popor puternic întru Canaan a plecat cu soaţa lui Telena către credinţă care va arăta lumii atât calea ţările mai calde dinspre marea cea mare. iar ţării i se mai spunea şi Filistia şi Melchidesec care l-a primit 52 şi locuitorilor filistini. trimis pe pământ. 57Pe copiii 43A fost o vreme când în Ur. 42Se ştia Melchisedec i-a zis: „Să iei aminte că scrierea fusese dată oamenilor de către Abram. 51Şi Abram a mers să-l cunoască luminii. 49Şi se înţelegeau bine pământuri de acolo Canaan după numele cu oamenii acelor locuri căci vorbeau lui Canaan arimul. despre hiperboreeni de la nord de fluviul Istru îngerii veghetori şi despre Ene uriaşul. ţară mare care se întindea urmă când lumea va fi salva şi oamenii de la marea cea mare până peste fluviile vor fi ca şi îngerii. 40Canaan şi Telena au avut fii şi fiice. Melchisedec era sufletul lui prietenoşi. la îngerii veghetori pe vremea lui Ene această taină care va face din poporul tău uriaşul. prin acele locuri s-au numit Fenicia. locului şi până la deşert. Şi oricât va fi lumea de ajungând pe pământuri necunoscute au rătăcită unii din urmaşii mei vor găsi întemeiat acolo Aramul. taina luminii sacre. iar Melchisedec l-a în preoţia Domnului popoare pe care le-au învăţat să scrie hirotonisit 54 după un alfabet pe care Canaan îl ştia de Dumnezeu. om din neamul îngerului Ram. oamenii cei cu voie bună. zeul arimilor. dreaptă cât şi rătăcirea întru cunoaşterea 35 47 35Cu ei au mers mulţi arimi care Domnului. 38Şi alte pământuri de aceeaşi limbă a arimilor. nevasta lui Saraia şi cu oamenii lor. 36Şi spuneau că 48Şi Abram a mers în ţara Canaan cu acolo găsiseră curgând laptele şi mierea. nesilimii istoria veche a pământenilor. un om din neamul închinători ai zeului Apollon. întru printre oamenii de aici.VIEŢII uriaşilor din ţara Aram. de la 42 Melchisedec. 53Nu mult după aceea Abram a vrut numit şi Marele Mag. care duseseră scrierea din Varanha peste 55Aşa Abram a primit. 44Numele lui Abram acele locuri găsind şi acolo crugul însemna . după numele lumină pe calea lor până după zilele de pe îngerului Ram. soţia lui. părinţii lor". care. trăia Abram arameul. Zamolxe cel Bătrân. 56Şi tot pe oriunde merseseră în lume. Zian. oraşul ducând cu ei scrierile sacre Veda şi 33 22 . iar 37 37Iar mai târziu alţii au numit unele acolo au prosperat. un fiu de-al trăia în Canaan un mare preot care se lui Canaan. Dacşa. pământului şi făcând zeu din numele 45Şi Abram şi-a zis: „Nu mai pot sta pământurilor de baştină. un om al cărui tată era din spiţa credinţele cele vechi. Căci Melchisedec cunoştea la poporul cel vechi al hitiţilor. după Într-una din zile Abram a aflat că numele lui Fenix cel fericit. Şi au rămas prin îngerului Ram. împreună cu Armonia. un neam mare şi puternic. 39În Fenicia arimii erau numea Melchisedec.cel din neamul lui Ram'. tracii cei vechi. 46Mă voi duce mai amintire. 41Şi unul dintre fiii lor a fost Cadmoş. au mers la multe să fie şi el preot.

VIEŢII 79 urmaşilor tăi să-i învăţaţi de mici să vadă 58 focul sacru al Domnului din cer. Şi să aprindeţi acest foc o dată la şapte zile. 23 .

67Că focul sacru este viu şi curăţă sufletul pe când idolii doar încântă privirea. Că Domnul l-a făcut pe om aşa cum este şi nimeni nu poate să ciuntească corpul omului. Şi ia aminte că cei care au făcută circumcizia nu vor avea mintea întreagă. o Melchisedec. Abram i-a spus: vor ieşi din ei să nu-şi facă circumcizie „Nu am ce face decât să te las în mâinile cum fac egiptenii. 86De atunci Abram îşi făcuse obicei să aprindă focul sacru şi să spună în gând 87 numele tainic al Domnului. Abram să o alunge în deşert cu prunc cu 77 93 Şi Melchisedec i-a mai spus: „Să te tot. 90La timpul Abram: „Mergi în Egipt. de moarte urmaşilor tăi că popoarele care 94La plecarea Agarei. Şi poporul egiptenilor este sortit pieirii". 76Idolii tăi au fost 92Dar Saraia a pizmuit-o pe Agar sfărmaţi. căci ţine loc de focul viu din cer.VIEŢII 59Atunci toţi ai casei să priviţi focul. mai ai de ce să stai. 68Să le dai poruncă urmaşilor tăi ca în vecii vecilor să nu uite să privească focul sacru. 64Şi Melchisedec i-a spus: „Îţi poţi ţine idolii ca să nu uiţi de unde ai venit. 83Şi la plecarea lui Abram către Egipt. căci de acolo va potrivit Abram s-a întors în Canaan în porni poporul tău şi acolo va învăţa să-L pământul promis. 89Şi acolo în Egipt. Abram s-a idolii lui Abram. căci ea este rea în faţa 24 . 70Iar când ei vor uita să facă aceasta atunci vor suferi. 91Şi Agar i-a născut lui slujească pe Domnul. semn rău şi i-a povestit totul lui 74 Abram şi-a luat a doua nevastă. 85Puterea acestui nume stă în credinţă. Iar Melchisedec i-a zis lui egipteancă cu numele Agar. dar urmaşii tăi îi vor cunoaşte pentru că avea prunc şi i-a cerut lui din nou". 61Şi de asta se va bucura îngerul Ram în cerul cel de purpură". Melchisedec i-a mai spus o taină: „Să ţii minte că oricând vei fi la strâmtoare să chemi numele tainic al Domnului care este Zam. 60Şi aşa copiii voştri Îl vor vedea pe Domnul şi sufletele lor vor fi bune în trupuri care vor creşte sănătos. Şi Abram nu a avut încotro că Saraia fereşti de circumcizie şi să laşi cu limbă era prima lui nevastă. 69Şi aşa ei să ţină legătura lor cu Domnul de-a pururea. 66Dar aceşti idoli nu pot fi mai puternici decât focul sacru cum nici tu nu eşti. Şi el a văzut în asta un apucat de negoţ. 71Că focul sacru vine de la zei. 81Pe oriunde vor umbla urmaşii tăi să nu se ia după popoarele care-şi fac circumcizie că soarta acelor neamuri este 82 ca ele să piară. Şi credea din inimă şi faţa îi devenise luminoasă şi 72 mulţi se minunau de înţelepciunea lui 72Într-o zi nişte oameni au distrus Abram. deşi numele poate fi ştiut de mulţi". 84Şi aceasta să o spui numai celor apropiaţi ţie şi doar la mare nevoie. de la îngerii veghetori". 75Aici în Canaan nu Abram un fiu pe care el l-a numit Ismail. 73 88Când a ajuns în Egipt. 80Ei vor suferi şi lesne îi vor lua duhurile demonice în stăpânire. 78 Domnului. 62Atunci Abram a întrebat: „Ce voi face cu idolii mei în care cred? 63Oare focul despre care îmi vorbeşti poate avea mai mare putere decât idolii cu care am venit eu din Ur?". 65Dar ia seama că idolii tăi sunt faceri de mâini omeneşti şi puterea lor vine din credinţa ta în ei.

Şi Domnul va 25 . 95Şi când vei fi la mare strâmtoare să chemi în credinţă numele lui tainic care este Zam.VIEŢII 79 Domnului. 96Atunci 97 Domnul nu te va lăsa.

carul lui zburător. În timpurile ce vor veni. chemându-L în minte pe Domnul 116A fost apoi un timp când egiptenii ca să o ajute zicând. De atunci Moise se tot gândea ape ale vieţii s-a numit Zamzam. 115Şi aşa au trecut patru sute de ani în suferinţă şi durere. Şi Agar a băut din apa care-i dădea strămoş. Acolo urmaşii lui Iacob Amen-Ra. căci apă nu era şi stătea sleită de puteri. Moise l-a Abram şi au refuzat să fie circumcişi nesocotit pe străbunul său Abram şi i-a Ismail. 105Ea şi-a umplut 120 burduful cu apă şi a mers la Ismail care l-a luat pe băiat cu ea. trecând ascuns printre trestiile Deltei Nilului. 107De atunci acel izvor cu lui Iacob. 98Şi Agar a plecat în deşert cu pruncul ei Ismail. 26 110 124 . puterea urmaşilor lui Ismail va veni de acolo". şi va poporul care a fugit în ţinutul Sinai fi curat. care să amintească de zeii egiptenilor. 114Şi poporul lui Iacob s-a înmulţit peste măsură. copilul lui Isaac. l-a pus pe pruncul ei într-un 118 Agarei şi i s-a făcut milă de ea. cu toţi ai lui. atât vor dăinui şi urmaşii Agarei. Zam. nevasta locului un înger zburând cu vimana. 111Apoi Saraia a născut şi ea un băiat au 126Acolo în Sinai. căutau pruncii copiilor lui Iacob ca să-i 117 101Atunci a trecut pe deasupra omoare. Moise a dat pentru 112 pe care l-au numit Isaac. În ziua aceea fata faraonului a puteri şi şi-a înălţat privirea spre cer şi a găsit pruncul în coşul de pe apa Nilului şi mulţumit Domnului. ascultau de vorbele lăsate de străbunul 127Dar în legile Torei. Mai târziu popor legile Tora. casa lui Abram că Saraia primise în vis 121Când a ajuns bărbat în toată firea înştiinţare de la Domnul să nu o mai Moise a aflat că era din neamul copiilor 122 urască pe Agar. 99Acolo îşi aştepta moartea.. Atunci mama lui Moise. crescut după legea egiptenilor şi a fost 106Aşa au căpătat puteri şi sau întors la circumcis după obiceiul lor. că din apa aceea se trage şi viaţa lui În Sinai poporul lui Iacob a stat patruzeci de ani în deşert. iar egiptenii au început să-i asuprească. timp în care copiii lui Iacob îşi uitaseră 100 Şi Agar a început să se roage limba arimilor în care au vorbit strămoşii Domnului cu cuvântul pe care i-l spusese lor Abram. după obiceiul egiptenilor.VIEŢII face ca Saraia să te lase să vii înapoi acasă". Abram. 125Doar cei tari rezistat căldurii şi lipsei de mâncare. Zam. Şi îngerul a auzit cuvintele lui Amram. Şi ea a îngerul a trimis o lumină puternică care a pronunţat de câteva ori numele tainic al pe care îl ştia de la un intrat adânc în pământ şi de acolo a ieşit Domnului 119 104 apă. de înţelepciunea zeului Iacob. le omorau pruncii şi-i puneau la munci grele la piramide şi la temple. 108Când a auzit cele întâmplate cum să scape neamul său şi să-l scoată Abram a mers degrabă la Melchisedec şi din robie. 109Şi Melchisedec a profeţit: „Cât timp va curge izvorul Zamzam. 123Mai târziu Moise a răsculat i-a spus totul. Isaac şi Iacob. 120Şi Moise a era aproape mort şi i-a dat apă să bea. 103Atunci coş plutitor pe apa Nilului. a mers în Egipt 113 Thoth şi de puterea zeului solar Ra. Zam..

deşi Melchisedec îi spusese lui Abram de răul 27 . căci şi el fusese 128 circumcis de către egipteni. De atunci au început marile suferinţe ale poporului lui Iacob care a urmat circumcizia.VIEŢII 79 învăţat pe urmaşii lui Iacob că circumcizia era bună.

fratele lui Moise. el să fie îngropat sub movile mari de pământ. 140Şi vă mai spun că toate popoarele care-şi fac circumcizie vor pieri până la urmă. zeii cei de demult ai spiţei lui Abram". În Ţara Zeilor dacii erau pe pământurilor lor de la începutul lumii. Iar dacă poporul lui Iacob nu va renunţa la circumcizie va pieri şi el că acum îl mai ţine doar lumina sacră a săptămânii. căci acolo sunt întruchipaţi în piatră uriaşii şi încarnările lor. după numele adevărat al lui Moise. pe Arie şi pe Zamolxe cel Bătrân. 141Aşa ne-a spus şi părintele Abram arameul.129 VIEŢII acesta. 134Şi cu puţin timp înainte de moarte sa Moise s-a trezit în lumina Domnului şi a vrut să distrugă Tora. Mesia. pascua. Dar a fost voinţa Domnului ca acest popor să fie în veacuri pildă de freamăt întru credinţă. 147Şi ştiau cum să cheme să fie cu ei spiritele străbunilor. la sfârşitul timpului de suferinţă. arheii cei dintru începuturi ai Dumnezeului Ler. şi o mâncau împreună întru amintirea lui Zamolxe cel Bătrân. iar cavalerii traci păzeau neamul ţinând cu străjnicie legile străbune. salvatorului aşteptat. pe Ene uriaşul. 133Poporul se pregătea să iasă din Sinai şi să intre în Canaan. în ţara Vedelor sacre. 151S-a scurs timpul şi lumea s-a mai amestecat. patriarhii neamului. uriaşul. ei erau preamăriţi şi era obiceiul ca la moartea unui uriaş. 150În alte părţi din lume uriaşii fuseseră numiţi nesilimi. iar pe locurile unde erau munţii cei mari ai lumii. de coborâşuri şi urcuşuri. pe Mitru. uriaşilor li se spuneau iacşaşi. 145Cuvintele lui Moise au cutremurat poporul lui Iacob şi corpul mort al lui Moise a fost incinerat pe muntele Sinai. iar sămânţa lor era de la uriaşi. iar apele luminii printre oameni au devenit mai tulburi. dar eu am 142 nesocotit vorbele lui. 136Şi Moise a vorbit şi a profeţit: „Acum ştiu că legile Torei scrise de mine vor fi o mare rătăcire pentru poporul lui 137 Iacob. 143În timpurile cele de pe urmă vor fi oameni ai Domnului care vor merge în Egipt să trezească puterile zeilor Egiptului şi aşa lumina divină va străluci din nou pe acel pământ şi toţi oamenii întunericului aflaţi acolo vor pieri. 138 Şi toate neamurile lumii vor vedea povara pe care o va duce poporul lui Iacob şi doar un trimis al Domnului îi va putea salva pe urmaşii lui Iacob în viitor. cu puteri mai mari decât cele 130 ale lui Moise. Dar Domnul Dumnezeu veghea în cerul Lui de purpură ca drumul oamenilor spre cer să se netezească. erau mari preoţi şi aveau putere asupra poporului. Şi l-au numit Moşia. venirea unui om trimis de Domnul. de suferinţă şi bucurie. lerii cei de demult. 131Iar alte neamuri i-au spus. 144Gloria Egiptului este nepieritoare. 139Şi până când poporul lui Iacob nu va renunţa la Tora vor fi mari suferinţe în toată lumea. în rasele oamenilor. 149Pe oriunde în lume se năşteau uriaşi. iar elenii îi numeau daimoni. ca la timpurile cele de pe urmă să fie salvat. 132Acel om îi va salva pe copiii lui Iacob şi va salva şi lumea. care era Moşe. Şi toate durerile neamului lui Iacob au creat speranţa de salvare în viitor. 28 . 135Dar era prea târziu căci cei trei fii răi ai lui Aaron. 148Dacii frângeau pâinea.

4Şi cu ele a trimis spiritul Lui Melchisedec. 13Şi Zoda a aprins focul sacru dacic. 19Din când în când privea cerul şi vedea luna luminată mai mult de jumătate. 28 29 . Şi era vreme de iarnă. 9Şi Crăciun a vorbit cu Zoda. 23Şi atunci au 24 12 apărut primele raze de soare. 26Moaşa a spălat copilul şi L-a pus la pieptul mamei să sugă lapte. Crăciun şi Vetra şi-ar fi dorit să aibe şi un băiat. Zâna Ila şi chemarea iubitelor. zână timpul să nască. Dumnezeu Fărtatul Îi arată băiatului meu slava cerului şi lumina. şi i-a stropit pe băieţel şi pe mamă cu busuiocul muiat în apă.CARTEA NEMURIRII sau CALEA LUI ZAMOLXE ARIANUL FIUL LUI DUMNEZEU CAPITOLUL 1 Focul sacru dacic şi naşterea Lui Zamolxe. aflat în curte. a sărutat-o şi i-a spus: „O să avem un fecior ivit din foc". fii aici la noi stăpână. 2Şi a văzut Domnul că se cam tulburaseră apele luminii din inimile oamenilor. 20Şi-şi zicea Crăciun: „Băiatul meu se naşte când luna este în creştere cu lumina ei. 16După un an şi ceva Vetrei îi sosise 17 1 Dumnezeu. Zamolxe merge pe calea preoţiei. Mare Preot în veac şi rege drept. 22Şi când a auzit plânset de copil. ca să se întrupeze în Zamolxe. o moaşă şi două vecine o vegheau pe Vetra în casă. 3Domnul se gândea la traci. iar Crăciun şi Vetra se ţineau de mână şi ascultau cum Zoda invoca zeii. 5Pe dealurile de la Sarmisegetuza se aflau multe case din piatră şi lemn. În ziua hotărâtă Crăciun şi Vetra au sosit la casa Zodei pregătiţi să se întâlnească cu zeii. preoteasa vestală. se încălzea la foc şi aştepta. pe Mierla şi pe Mia. 18Crăciun. 25Şi-şi zicea el mulţumit: „Sunt semne bune. 11Şi Zoda i-a chemat pe Crăciun şi pe Vetra la focul sacru ca împreună să-I ceară Lui Dumnezeu un băiat. era Focul Viu din cerul de purpură. acestor tineri cu noroc dă-le un băiat de foc!" 15Apoi Crăciun a luat-o pe Vetra în braţe. 7Ei aveau două fete. Fiul meu va ajunge om mare în neamul nostru ales al arienilor". doi păstori de oi la munte. bună. 14Şi la sfârşit ea a chemat pe Zâna Fertilităţii astfel: „Zână bună. Peste vreo cinci zile e lună plină". Crăciun a privit atent spre cer şi a văzut vulturii zburând în cercuri mari 23 deasupra Sarmisegetuzei. Pe bolta cerului Crăciun a văzut o cometă strălucitoare care va rămâne aşa timp de multe ceasuri. Tată şi Mamă. poporul Său şi s-a hotărât să coboare pe pământ spirite alese ale luminii divine ca să le arate oamenilor iubirea Lui. Căsătoria Lui Zamolxe. 10Zoda slujea la altarul Zânei Zânelor. 21 Se apropia dimineaţa şi Vetra stătea pe pământul din casă şi era în durerile naşterii. presbitera care locuia de cealaltă parte a dealului. 27Apoi ea a binecuvântat apa dintr-un vas şi a închinat-o zeilor. 6Şi una dintre ele era a lui Crăciun şi a nevestei sale Vetra.

Şi l-a chemat pe Crăciun să-şi vadă băiatul. 30 .

38Eu cred că jertfele sunt rele. preot dac al Lui Dumnezeu. Nu-L dau preotului un tânăr înalt. Să Te vadă acum şi focul şi soarele şi 44Şi la plecarea lui Crăciun. tot ce facem". 36Când Zamolxe a împlinit şapte ani. Zamolxe purta la gât talismanul preoţesc. el floarea vieţii gravată pe o piatră subţire şi netedă. în fiecare an. un negustor de loc din insula 34Aşa acest obicei s-a răspândit la toate Samos. 40Şi Zoda i-a răspuns: „Bine rumâne. gospodăritului. grâne şi aur. primeşte tot sânge în 31 în curte. luare de viaţă în numele Zamolxe a fost hirotonisit presbiterum. fie puse sub perină. Voi avea eu grijă de băiat cât El trupul eşti fiul meu. În viaţă să-Ţi bine.CARTEA NEMURIRII 42 învelit pe prunc cu o piele de urs. 51Zamolxe şi Nestor erau de vârste apropiate şi 52 petreceau mult timp împreună. 37 53Au trecut anii şi Zamolxe a devenit şi să slujească la altar. va ajunge presbiterum. 43Neamul ăsta al nostru trebuie să „Te-ai născut pe pământul casei. 46Adesea amândoi mergeau prin sat cu un sac plin de daruri pe care le la târgurile unde veneau şi negustorii dădea copiilor pe măsură. Asta nu-i puterea marelui pământ. Se împrietenise cu Nestor. Iar când darurile erau descoperite. Era Dordas că el face sacrificii de 38 tare destoinic şi ajuta în toate cele ale animale. 39 54Şi la vârsta de şaisprezece ani Dumnezeu Fărtatul nu poate să ceară vărsare de sânge. 49Eteocles făcea comerţ cu 30 29Când Crăciun a intrat în casă L-a 41Crăciun a mai zis: „Tu nu faci jertfe 35 neamurile tracilor. dar cu sufletul să fii va fi aici cu mine". că Dumnezeu Fărtatul vrea pace în sporească mereu puterea cu puterea lui. Mergi cu bine bade Zamolxe şi Te închin Lui Dumnezeu. Eteocles. să ai înveţe să nu mai verse sânge. Te numesc zis: „Aşa este. oamenii ziceau: „A venit Crăciun cu daruri". Dacă băiatul este harnic la învăţătură. Eşti copil al focului. 33De cât mai multe despre credinţele grecilor şi atunci. Zău!" dar îl ajuta şi pe tatăl-său în treburile 32 În dimineaţa aceea Crăciun a pornit gospodăreşti. fie în cioarecii groşi de lână. Crăciun L-a dus la Zoda. Şi L-a dus la focul sacru şi a zis: schimb. Crăciun îşi luase mereu îi întreba despre zeii 48 obiceiul să facă daruri copiilor la lor. Zoda i-a cerul. 50Lua de obicei în schimb miere. Eu cred că cine oferă L-a luat în braţe pe băieţel şi a ieşit cu El sânge Domnului. Cu Crăciun. 55De atunci Lui. preot". Ionia. Tu să aduci 45Lui Zamolxe îi plăcea învăţătura. Apoi de animale la altar. podoabe şi oglinzi. să citească dacii oferindu-le ulei de măsline. că era tare greci. băiatul lui aniversarea zilei naşterii Lui Zamolxe. 56I se dusese vestea Lui Zamolxe că 31 . Fiul Lui Dumnezeu. nici de om nici de animal". preoteasa vestală şi i-a zis: „L-am adus pe băiat aici la tine. 47Atunci Zamolxe era curios să afle bucuros că i se născuse un băiat. înţelepciune neamului nostru. ceramică pictată. vase de metal. Aşa au învăţat ei să vorbească limbile dacă şi greacă. Îl înveţi să scrie. bine legat şi chipeş.

Marele Zeu al tracilor. fructe şi flori care. ele erau date ca pomană celor prezenţi. 57Zamolxe primea ca ofrande mâncare. după ce erau închinate Domnului.CARTEA NEMURIRII era preot al Zeului Dumnezeu. 32 . Domnul Zeu. şi că nu făcea jertfe de niciun fel.

Ce se potriveşte. La început. bărbatul este ca Dumnezeu. Ila. Ilai. 65Şi când focul s-a înteţit El a invocat-o pe zâna Ila. la. 68Şi când ceremonia se termina toţi îşi povesteau visele pe care Zamolxe le tălmăcea. Ila. L-a sfătuit să-şi găsească o fată. Ila. Şi vom merge şi noi". 78Seara Zamolxe s-a întâlnit iarăşi cu flăcăii la vatra Zânei Vesta. tatăl. Ila. Ila. Să ţineţi minte visele. Ila. 81Andru a zis şi el: „Mâine e sărbătoare la câmpie. 59Când Zamolxe s-a apropiat de vârsta de douăzeci de ani. aşa cum vor face ca fiecare să-şi găsească perechea potrivită. Mergem la târg şi acolo vom face un foc mare". Il iau pe frate-meu Vercu. Ila. Mie îmi vei fi. tinerii şi-au împărtăşit părerile. Voi tinerii mergeţi în pace". Zamolxe le-a spus rânduiala. la. 72Zamolxe ştia că visele se înnădesc până când mesajul primit era descifrat. 76Zamolxe i-a mai zis: „Eu voi fi acolo cu flăcăii satului. 80Cându. Să mergem şi noi". Ila. cu care să se însoţească. Una noi vom fi. s-a repetat la altarul Zânei Vesta. Ila. când este târg la şes? 75Crăciun i-a răspuns: „Poimâine. 82Şi ei toţi au hotărât să se ducă la târg. făcut la asfinţitul soarelui. Zâna Zânelor. Zamolxe a pregătit altarul Zânei Vesta. 63Şi le-a mai zis că atunci când doi oameni care se iubesc şi se însoţesc. p-un picior de plai. visele tuturor le împlineau dorinţele. Ila. până-n zori de zi. 73Şi într-o noapte Zamolxe a primit în vis de la fată următorul îndemn: „Vino la târg! Vino la târg!" 74Dimineaţa Zamolxe l-a întrebat pe tatăl-Său: „Tată. Le vom discuta apoi în serile ce urmează". Ila. Ila. . 66Şi înainte de a se despărţi de flăcăi. 64Apoi Zamolxe a aprins focul sacru şi a chemat să fie prezenţi acolo toţi zeii neamului. într-un vis. căci iubirea dintre bărbat şi femeie este dată de la zei. 77Şi Crăciun I-a mai zis: „Bine. Vină făr-alai. sămi trimiţi tu zâna. care mă iubeşte. 79Şi când ceremonia focului sacru dacic a luat sfârşit. Ila. noapte de noapte. iar femeia sa ca Domnazâna. 83La plecare Zamolxe le-a spus tuturor: „Ne întâlnim de dimineaţă în zori la casa lui Andru. Ila. cu inimă iubitoare. din zori la chindii. Ilai. astfel: Ila Ila Ila. Zâna Florilor.CARTEA NEMURIRII 58Şi se mai ştia că preotul Zamolxe nu bea nici vin şi nici tării şi era priceput să cheme la focul sacru dacic pe oricare zeu sau zână. perechea Domnului. 69Aşa. In zilele de după aceea. Vom face la târg un foc sacru. p-o gură de rai. Să trăim no' hai. Ila. Ila. Ila. pe un vârf de deal. Apoi în visele din nopţile următoare fata a reapărut şi El a văzut-o din ce în ce mai aproape. Ila. ritualul focului sacru. Zamolxe le-a mai spus: „Chipul fetei hărăzite fiecăruia dintre noi ne va apare în vis. Intr-o zi. Crăciun. 62Spre seară când flăcăii au sosit. 61Şi a trimis veste tinerilor de însurat că seara la asfinţit de soare El va conduce un ritual de chemare a iubitelor pentru flăcăii satului. Şi când o fi noapte. cea care aducea bucurie oamenilor. ne-om iubi în şoapte. aşa că nu conta pe Mine ca să te ajut cumva". Şi El ia urmat îndemnul. unul dintre băieţi a zis: „Am visat o mare adunare de oameni unde noi făceam focul sacru". Zamolxe a întrezărit o tânără aflată departe şi nu i-a văzut chipul.

belşug în case. 95Fârtaţii Lui Zamolxe şi-au aflat toţi alesele inimilor lor şi doreau să le ducă cât mai repede acasă. 116Şi toţi cei prezenţi au simţit cum erau cuprinşi de tihnă. 104Căsătoriile vor fi consacrate de către Zamolxe la altarul Zânei Vesta. Ia-mă cu tine bădiţă şi-ţi dau năframă cusută în Noaptea de Sânziene". având floarea vieţii gravată pe piatră. tânărul preot al satului. iar miresele aveau veşminte şi năframe cusute cu fir de aur. 117Când a sosit momentul spunerii Jurământului Iubirii Sacre. Iscru cu Mara. iată mama bună pentru urmaşii pe care Mi-i doresc". Unele fete erau de prin partea locului şi-i cunoşteau bine pe flăcăi. Se106 va însura 107 Zamolxe Insuşi cu Bendisa. mirii cu cămăşi cusute cu flori. Cându cu Tana. Şi aşa ele să se obişnuiască cu casa unde sosit şi părinţii fetelor. apoi rând pe rând i-a chemat pe zeii şi zânele strămoşeşti ca să aducă perechilor sănătate. tinerii au ales un loc numai bun şi au aprins acolo focul sacru dacic. la altarul din deal s-a strâns multă lume ca să vadă ritualul căsătoriei celor opt perechi. părinţii Lui Zamolxe. perechile au poposit la casele băieţilor. mai cu seamă fetele priveau atente la băieţii falnici coborâţi de la 88 102 pentru căsătoria sacră a tinerilor. Zamolxe i-a îndrumat pe miri şi pe mirese zicându-le astfel: „Toate perechile să repete după 34 . 90Cu paşi timizi. Aşa cuscrii s-au întâlnit şi au aranjat nunţile. 108Şi când a sosit ziua marii nunţi. Zamolxe şi Bendisa s-au apropiat de 113 vatra focului sacru. 111Tuturor perechilor le vor fi naşi Crăciun şi Vetra. 100Era obiceiul ca fetele să doarmă separat până la căsătorie. cu pieptare şi cu cuşme cu pene de fazani. Se vor mai lega cu iubire în faţa Domnului. Andru cu Dachiana. 91Şi ea I-a spus: „Iată-mă! Mă cheamă Bendisa. te voi duce la părinţii Mei să te cunoască". 98Caii şi călăreţii odată ajunşi pe culmea dealului. către şes cu Zamolxe în frunte. 113Şi Zamolxe a chemat pe celelalte perechi. Anaton cu Sibila.CARTEA 84La faptul zilei tinerii au pornit călări vor locui. 96Şi Andru i-a îndemnat: „Pe cai! Să pornim spre munte!" 97După care fiecare şi-a aşezat fata lui pe şa şi toţi au pornit cu caii la trap. 112Când a sosit momentul căsătoriilor. Firu cu Ana şi Dragoş cu Felicia. Rodu cu Anuşa. 115Şi Zamolxe L-a invocat pe Zeul Dumnezeu. 103 Şi au munte. 89Şi după ce ritualul s-a sfârşit. s-a apropiat de Zamolxe fata pe care El o văzuse în vis. 92Când Zamolxe a auzit-o. cinstind cu invocaţiile lor pe Zâna Ila. va rândui o ceremonie de grup. 110Toţi erau îmbrăcaţi după datină. 114Fetele stăteau toate în stânga aleşilor lor. fetele au intrat în vorbă cu băieţii. 85El era 101De a doua zi au început pregătirile îmbrăcat cu totul în alb şi purta la gât talismanul. armonie şi urmaşi. 94Atunci Zamolxe i-a zis: „Zâna mea. 86Când au ajuns la târg. Iată fata pe care o iubesc pentru sufletul ei. 87Mulţi oamenii s-au strâns în jurul lor. are două cosiţe blonde 93 lăsate pe spate. Şi-a spus: „E Zâna Zânelor. "Fiecare fecior s-a înfăţişat părinţilor cu aleasa inimii sale. 105El. preotului dac. 109La focul cel mare tinerii vor spune Jurământul Iubirii Sacre.

să onorez mereu iubirea ce . pe tot ce-mi e mai drag şi sfânt.CARTEA NEMURIRII Mine cuvânt cu cuvânt aşa: 118De astăzi eu fac legământ.

135Şi marele ospăţ a durat până după miezul nopţii când ultimii rămaşi sau retras pe la casele lor. tatăl său. Zamolxepleacă spre Grecia. nu au chipuri precum ne imaginăm noi. acei oameni ajungeau prosperi şi aveau inimile în lumină şi adevăr cu Dumnezeu. 142În fiecare an dacii petreceau Crăciunul cu mare bucurie.CARTEA aduce-n viaţă împlinirea. . Gema şi Iza. 136A doua zi a sosit lada de zestre a Bendisei. care erau fiicele unui Din foc cu mâinile-mpreună pornim să facem casă bună şi-n viaţă o inimă vom fi tot timpul cât ne vom iubi". 127Şi Domnazâna în femeie care. 119Întindeţi-vă acum braţele cu palmele deschise către focul sacru şi repetaţi în continuare după 120 Mine: M-oi închina Zânei Iubirii să primesc cheia nemuririi şi astfel voi simţi iubirea şi-oi şti ce e nemărginirea. 121 Fiecare pereche. întâlnirea cu Pitagora. I-au dat numele Călin şi vroiau să-l pregătească să fie şi el preot dac. 128Acum e timpul ca băieţii să ţuce fetele". uniţi-vă mâinile între voi. peste care erau presărate flori de busuioc. Acum întindeţi-le împreunate spre foc şi ziceţi după Mine: 123 bumbac şi lână. 129 Şi Zamolxe. 137După un an de zile Bendisa i-a 138 născut Lui Zamolxe un băiat. 139După încă opt ani Zamolxe şi Bendisa au avut o fată. 125Ei sunt spirite care pot descinde în oameni. 144Şi a trecut timpul. Despre Pitagora din insula Samos. pe Mari. dacă primeşte deplin această influenţă a spiritului. Nunta celor trei a avut loc la Sarmisegetuza şi ceremonia a fost ţinută de Bendisa şi Zamolxe la altarul Zânei Zânelor. 124Şi tinerele perechi au urmat întocmai ce le-a spus Zamolxe care le-a explicat: „Dumnezeu şi Domnazâna. Toţi îi spuneau Măruca. El Însuşi. luând-o pe Bendisa în braţe şi sărutând-o tandru pe buzele gurii. 36 pornit muzica şi alaiul cântând s-a îndreptat în paşi de joc către locul ales. 126Dumnezeu în bărbat. 132 Apoi Zamolxe a anunţat: „E timpul petrecerii. 140Şi treptat Bendisa a învăţat de la Zamolxe ritualurile potrivite şi a devenit preoteasă a Zânei Zânelor. straiele ţesute din borangic. CAPITOLUL 2 Grecii la nedeea Zânei Florilor.122 băiat şi fată. 141Se întâmpla atunci că cei care Îl rugau pe Zamolxe să facă ritualuri pentru ei. 131 Participanţii toţi au izbucnit în urale. 145Familia se pregătea să-l căsătorească pe Călin. Când Măruca avea unsprezece ani. Călin împlinise deja nouăsprezece ani. Veniţi toţi la vatra satului". 130Şi aşa căsătoriile s-au încheiat. unele cusute cu fir de aur şi mătase. care era preot al zeului Dumnezeu ca şi Zamolxe. instrumentiştii au 147 preot dac de la şes. Tatăl şi Mama vieţii. 143Atunci se împărţeau daruri şi era obiceiul ca în noaptea aceea oamenii să stea la vatra satului pe lângă un butuc mare de lemn arzând. 134Cele opt perechi au stat în capul meselor şi bucatele au început să sosească. a dat exemplu. 146Şi Călin s-a însurat cu două surori. este ca şi Zâna Zânelor. 133 Nuntaşii au chiuit. flori de câmp şi tămâie de brad.

doar El era gânditor.CARTEA NEMURIRII mergea bine în familia Lui Zamolxe. 2Ar fi vrut să plece undeva departe ca să înveţe 1 Totul .

în Tracia. Şi i-a povestit şi el Lui Zamolxe că şi lui îi merg bine treburile. 21Apoi Zamolxe. iar în săculeţi ţineau plante medicinale şi plante aromate. 6Şi întâlnise prin lume oameni înţelepţi în cunoaşterea zeilor. după mult timp 28 Nestor. Zamolxe şi Călin au coborât la câmpie la sărbătoarea populară. 9Duceau cu ei încărcate pe măgari câteva vase cu miere de albine.CARTEA NEMURIRII 35 înţelepciunea altor popoare. de vreo cincisprezece ani. 26Şi Zamolxe s-a interesat dacă acolo în insula Samos se afla vreun filosof mai 27 Tăi?" 16Zamolxe a zis: „Pe tata şi pe Pitagora". 15Nestor a întrebat: „Cum sunt ai pe Nestor: „Vorbeşte-Mi despre filosoful 13 12Au ajuns la târg şi au văzut că Suntem prosperi. Câte şi mare". Călin şi Nestor s-au depărtat de mulţime şi au întins să mănânce pe iarbă. 17 lui. Avem o mare flotă şi facem comerţ peste mări şi ţări. 8Era nedeea Zânei Florilor. dar mi-l Zamolxe şi Nestor au stat pe îndelete la amintesc bine". 3Şi aşa să facă mai mult pentru neamul Său. care venise cu o caravană mare de de umblat prin lume. de unde era de loc Nestor. slavă Lui Zeus. 5De-a lungul anilor Zamolxe avusese ocazia să călătorească. are şaizeci de ani. Sunt bine „Stau aproape de casa lui Mnesarchos. Şi Nestor I-a povestit astfel: băiatul Meu Călin i-ai văzut. Crăciun. Măruca sunt şi ele bine. 4Zamolxe avea deja patruzeci de ani şi setea Sa de cunoaştere a zeilor Îi era mai vie ca niciodată. 24 de seamă. ulei de măsline şi altele. dar parcă ceva Îl oprise pe Zamolxe să vrea să înveţe cu ei. când el a plecat din Samos. Măruca s-a făcut vorbit 33Mi-a istorisit ce a văzut şi trăit. 11Crăciun avea cu el şi grăunţi de aur cu care la nevoie putea plăti şi alte lucruri de trebuinţă. măsline. 25Bunăstarea ne deschide dorinţa de a învăţa şi de a filosofa". împreună cu prietenul Său Nestor. 14Şi după ce au un copilandru. Nestor i-a spus: „Acum îl avem mulţimea era în mare forfotă. care a murit acum câţiva ani. 7Până într-o bună zi. Crăciun. pornind din Samos şi luând cu 29 ei şi pe alţii întâlniţi pe drum. El este un om la o negustori. slavă Domnului! Mama şi tatăl 32De la revenirea sa în insula Samos am nevasta mea Bendisa şi fata noastră mult şi pe îndelete cu Pitagora. precum şi vârstă matură. 10Vroiau să se întâlnească cu negustorii greci şi să ia la schimb. 22Acolo Zamolxe l-a întrebat pe Nestor: „Cum mai e viaţa pe la voi în insula Samos?" 23 23Nestor a răspuns: „Ne merge bine. Acolo printre noi pe Pitagora care s-a întors de Zamolxe l-a întâlnit pe prietenul Său curând acasă. 20Şi Zamolxe l-a invitat pe Nestor să mănânce împreună şi totodată să mai povestească zicând: „Dar vino să mănânci cu noi! Ne mai spui şi nouă ce mai e prin lumea voastră şi câte cele despre filosofii greci şi preoţii voştri". sănătoşi. 30Auzind acestea Zamolxe l-a rugat vorbă. în Grecia continentală şi în insula Samos. încheiat negoţul în avantaj reciproc. 18Nestor s-a bucurat să afle că Lui 19 Zamolxe Îi mergeau toate bine. 38 31 . Eram slujitori din Tracia.

lucruri uimitoare de care nu auzisem vreodată!" 34Nestor a mai mâncat câte ceva şi şia turnat vin dintr-o ulcică.CARTEA NEMURIRII mai câte. apoi a 39 .

slujind acolo ca preot egiptean. 61Zamolxe era încântat de cele vechi. este născută în Samos. apoi a continuat povestirea: insula noastră nu a trăit un om aşa de 46„Cum spuneam. caldeeană şi egipteană. Zeul Lupilor. spun grecii acelui oraş. eliberat pe iudei din captivitate lăsându-i Apollon Hiperboreeanul. 38Tatăl lui a cheltuit o avere ca 39 Egiptul. adică vindecător căpetenie a apollonian. 55Zamolxe a rămas uimit după toate preoţii caldeeni. Samos şi să întemeieze 65 49Dar atunci când perşii au invadat iniţiatică secretă". Pitagora a părăsit venit la noi grecii de pe meleagurile 57 şi el Babilonul alăturându-se caravanelor voastre ale tracilor. o cum spunem noi grecii. Pitagora i-a ajutat la 60După toate cele spuse s-a înstăpânit construcţia noului altar pe locul templului tăcerea. 48A stat la Teba zece ani. dar apoi a plecat în Egipt. 52 să-i dea o bună educaţie. dar şi cu înţelepţi ai altor popoare. Koreş îi cele povestite de către Nestor care a zic perşii. 36Mergeau des la Tir în Fenicia.CARTEA NEMURIRII 35 continuat: „Din tinereţe Pitagora îl însoţea pe tatăl său care făcea negoţ pe mări. 40Pitagora vorbeşte cursiv limbile greacă. mare vizionar şi vindecător. 58El cântă minunat la câteva lor". un iatromant 44Se împrietenise cu Zerubabel. Pitagora este şi un de iudei care se întorceau în Palestina. Mă întreb dacă-i învaţă şi pe alţii Samos. al lui Solomon. 51De la Zarates şi de la preoţii magoi ai Lui Zoroastru. 37Pitagora a învăţat cu preoţii fenicieni. Pitagora a deprins principiile credinţei sănătoase şi practici care fac viaţa omului frumoasă. multe feluri de a intra în legătură cu astronomie. către babilonieni. În Fenicia el a învăţat aritmetica. 47Apoi s-a întors la 62Un gând I-a încolţit în minte şi i-a spus rudele tatălui său în Tir de unde a mai lui Nestor: 63„Pitagora este un mare venit o dată pentru o şedere scurtă în filosof. cel mai mult la templul zeiţei Vrea să deschidă o şcoală filosofică în o societate Maat. 60Nicicând în sculptat. 54 41 Învăţătura lui Pitagora despre Zeus şi feniciană. Ierusalim. Pitagora a fost luat captiv şi dus în Babilon împreună cu alţi învăţaţi. la cele câte le ştie?" Luxor adică Teba sau Diospolis. 53Are acum şaizeci de ani. Pitais. să plece spre Ierusalim. care îl considerăm din nou vin din ulcior. ajungând cu iudeii în valoros". în alţi zei este neîntâlnită până acum. 59Suntem mulţi Nestor a mai mâncat ceva. astrologie şi medicină. şi-a turnat oameni. în Samos. adică om divin. Zamolxe a mai spus: „Mă minunez drept să-ţi spun! N-am mai 40 . a cucerit Babilonul unde continuat: 56„Se zice despre Pitagora că Pitagora stătuse şapte ani. de unde era de loc Mnesarchos. cum îi 64Şi Nestor I-a răspuns: „Desigur. 50Acolo l-a luat în grijă preotul zoroastru Zarates cu care a şi rămas să-i slujească timp de cinci ani. 43Când Cirus ia este încarnarea lui Apollon Likeios. Caldeea cum i se mai spune. dar mama lui Pitagora. Samos. el ştie Babilonia. într-un corn theios aner. cu zeii". 39A studiat chiar 52Apoi Pitagora s-a întors în insula 53 şi cu marele filosof Tales din Milet. instrumente muzicale. 42Avea patruzeci şi cinci de ani când regele persan Cirus. care fusese ars de aflate în conversaţia Lui cu grecul Nestor.

41 .CARTEA NEMURIRII auzit de un om cu atâta înţelepciune! 66Oare aş putea să învăţ cu el? 67Poate că el primeşte la ucenicie numai tineri? 68Eu am acum patruzeci de ani".

şi i-a spus întorci. fiule". De acolo ne îmbarcăm către Samos. Nu poate exista un învăţător mai înţelept şi viteaz. vino peste şapte zile. Eu Tău fără pereche în lume. 81Atunci Bendisa i-a răspuns în înţelepciunea pământului aici la neamul credinţă: „Cum vrei Tu domnul meu. să Te ţină în pază. bătrâna Lui mamă. soţia Sa. familia Lui Zamolxe şi vecinii. s-au strâns cu toţii săL vadă pe preotul satului înainte de a se duce în lume. Grecii se roagă tot la Dumnezeu. 70 Poţi merge cu noi în Samos. 82A doua zi Zamolxe a coborât călare la şes în tabăra grecilor. 78Zamolxe a amintească mereu de Tine până Te vorbit cu Bendisa. Şi i-a zis Bendisei: „Aş merge în Samos 97 să stau un timp la învăţătură cu înţeleptul Şi să aduci de la ei pe toţi zeii şi toată Pitagora".CARTEA NEMURIRII 35 69Şi Nestor L-a încredinţat zicând: „Sunt convins că Te va accepta mai ales că eşti din neamul tracilor pe care Pitagora îi preţuieşte ca fiind primii adoratori ai zeului Apollon Lykeios. mai bravi. Tovarăşii mei de călătorie mai au treburi de rezolvat". 93Zeul nostru Dumnezeu bun pentru Tine. 86Cu sâmbria pentru filosoful Pitagora. dar trebuie să fie tot Vetra I-a dat un talisman din piatră acelaşi ca şi al nostru". 79Şi i-a mai spus şi ceea ce 95Crăciun tatăl. 74După ce Zamolxe s-a despărţit de Nestor i-a cerut părerea tatălui Său astfel: „Ce spui tată? Pitagora este om cu mare învăţătură. prietenul Său. O am de la străbuni. îndoială! Pitagora este un mare filosof de 92 a putut el să adune în minte înţelepciunea fiul meu. 85 Şi Zamolxe l-a încredinţat: „Îţi voi plăti în aur pentru toată cheltuiala ce-o vei face pe timpul şederii mele acolo. era în lacrimi. 73Zamolxe i-a mai zis: „Bine prietene. 84Şi Nestor Ia zis: „Prietene. 83Vroia să se mai sfătuiască cu Nestor despre plecarea lor şi despre şederea Lui în Ionia. 89Vetra. nu? Ei 90Şi înainte ca Zamolxe să încalece Îl numesc Zeus. Zău! 94Pentru Tine 77Când cei trei au ajuns acasă şi-au băiatul meu o să fac o grădină ca să-mi descărcat produsele aduse. negoţul lor. Aş vrea să merg să-l cunosc. Fie ca să fii lumii. vom aranja acolo totul". 87Astfel Zamolxe s-a înţeles cu Nestor că vor pleca în câteva zile spre Ionia. voi vedea ce-mi pretinde el". Îţi dau răspuns în câteva zile". Ne-am făcut tabără aici. 88În ziua plecării. L găseşti pe Dumnezeul străbunilor noştri 80 şi la acei oameni pe unde mergi. 71Propunerea lui Nestor L-a luat prin surprindere pe Zamolxe care s-a gândit temeinic la cele spuse de amicul Său pe care l-a mai întrebat: „Când plecaţi voi grecii acasă?" 72Şi Nestor I -a răspuns: „Mai stăm cel puţin zece zile. dar avem nevoie la noi în 42 . Voi sădi pomi şi voi pune în ea toate câte s-au întâmplat în târg cu cele mai frumoase flori". Noi vom ridica tabăra curând după aceea. Ea se gândea că poate n-o 75 să apuce să-L mai vadă vreodată. gravată cu simbolul capului de 76Şi Crăciun a fost de acord: „Fără rotundă lup şi I-a spus: 91„Asta Te va feri de rele. şi vom pleca spre Atena. L-a îmbărbătat: 96„Săvorbise cu grecul Nestor. 98Suntem cei Te voi aştepta cât va fi lumea".

43 . pe care să o sporim cu cea pe care El a dat-o multor altor neamuri".CARTEA NEMURIRII Dachia de mai multă lumină. a Lui Dumnezeu.

126Zamolxis vine din acele ţinuturi ale lupilor pe unde a trăit pe vremuri marele nostru zeu. 102Vor pleca peste două zile şi Nestor L-a făcut cunoscut tuturor neguţătorilor cu care vor călători. preot al Lui Dumnezeu. ca semn că a descoperit ceva deosebit la El. dar grupul lui restrâns va reveni în insula Samos. . 116Dar într-o bună aminte pe Zamolxe spunându-şi în gând: 134„Este om matur. mai bine pe Dumnezeu. îi Zamolxe i-a spus tatălui Său: „Voi face precum Mi-ai spus tată. 125 Ar vrea să înveţe filosofie cu domnia ta. Voi afla 114Şi cu bună ştiinţă Nestor a cunosc apoi toate de la El". geţii sunt oamenii cei mai drepţi şi mai viteji dintre traci. Pitagora care. întârziat să-L prezinte pe Zamolxe lui 133Pitagora l-a privit şi mai cu luare Pitagora. în grădină fiind. 109Au traversat fluviul Istru pe bacuri şi trecând prin Tracia şi Macedonia au intrat în Grecia continentală. şi-a ridicat o spânceană. mai sus de fluviul cel mare Istros. nobilii în suflet. zicând: „128Da. 104Şi Ia zis Nestor: „De la Atena. Pitagora. arienii cei 129 umblat prin împrejurimi să întâlnească Zamolxion. 103Unii dintre ei vor rămâne în Grecia continentală. 131„Şi vrei să înveţi vizitele anterioare. învăţătorule" a 113 răspuns Zamolxe. 112 Este get. 127Şi Pitagora l-a privit pătrunzător pe Zamolxe. înţeleptule Pitagora. 122Sunt însoţit de un om care trăieşte în Geţia. 108Şi în două zile au ridicat tabăra. 105Dar mai întâi trecem fluviul cel mare Istros. are experienţă de dimineaţă cei doi au mers împreună la viaţă. eu cu alţi cinci tovarăşi şi cu tine luăm un vas care ne va duce în Samos. 115Aştepta un moment favorabil doar de el ştiut. 119Şi Nestor i-a spus maestrului: „Bineţe şi bucurie să ai învăţătorule!" 120Pitagora i-a întâmpinat: „Bun sosit oaspeţi dragi. Vom fi mereu într-o companie numeroasă şi navem teamă pe drumul de întoarcere". 111Şi Zamolxe şi Nestor au mers la casa lui Nestor. 106Înspre Grecia ni se pot alătura şi alţi oameni 107 observase pe musafiri încă de departe. 118Zamolxe şi Nestor s-au apropiat de Pitagora în faţa căruia s-au înclinat cu adâncă reverenţă. Cu ce treburi vă aflaţi aici 121 la mine. băiete" I-a mai spus Crăciun. ştie bine ce vrea". 110Acolo în portul Atena. Zamolxis. Apollon Lykeios". Zău pe Dumnezeu!" 100„Mergi cu Domnul. Insula Samos i s-a părut aproape neschimbată. 123 care merg din Tracia spre sud. trecuseră înţelepciunea cu mine?" a mai întrebat 132Şi Zamolxe a zis: „Să-L cinci ani de când nu mai fusese pe acolo. oameni buni?" Şi Nestor a răspuns: „M-am întors de curând de la negustorie în Tracia şi în ţara geţilor. 135„Ce vei face cu înţelepciunea 117Şi cei doi au fost conduşi la dobândită. 124Îl cheamă Zamolxis. o zeitate de-a lor. 101Zamolxe a coborât la şes. Zamolxion?" a întrebat 44 În zilele ce au urmat Zamolxe a vechi.CARTEA 99Cu lacrimile şiroind pe obraji. casa lui Pitagora. câţi ani ai?" cunoştinţele şi prietenii pe care îi ştia din 130„Patruzeci de ani. negustorii şi-au încărcat bagajele pe un vas comercial şi curând au sosit pe insula Samos.

neamul Meu".CARTEA Pitagora. 136Şi Zamolxe i-a răspuns cu mândrie: „O voi duce geţilor. 45 .

144Şi i-a spus lui Pitagora: „Într-adevăr getul locuieşte în casa mea". În acest fel mintea are acces uşor la cunoaşterea zeilor. ca urmare a uceniciei prin lume. Olimpia. 16Aceste aspecte sunt doar preliminarii. 14Va trebui ca pe timpul cât învăţaţi cu mine să vă abţineţi de la mâncatul cărnii. minte şi suflet. 17 1A doua zi. vrea să formeze cu ei o confrerie spirituală. 3Pitagora şi-a început lecţia teoretică. bărbaţi şi femei". între două vârste. Omul şi lumea. 10Reţineţi de asemenea faptul că noţiunile pe care vi le voi expune pot aparţine anumitor crezuri religioase sau filosofice. pe nume Alkibiades şi o tânără femeie. învăţătorule". 148El a dobândit mare înţelepciune de la zei. 146Cei doi au ieşit din curtea maestrului şi Nestor Îi explică Lui Zamolxe: 147„Filosoful este în curs să-şi constituie o şcoală filosofică. lecţii în grădina maestrului împreună cu doi localnici. "Subiectele sunt inepuizabile. Vino dis-de-dimineaţă. Şi a aflat că va lua bărbatului aflat în faţa sa spunându-şi: 138 „Este aparte. 150Zamolxe a fost copleşit de evenimentele zilei şi i-a mărturisit lui Nestor: 151„Astăzi este un moment deosebit de important din viaţa mea. 5Dar. 149Pitagora primeşte învăţăcei în tot timpul anului. Pe calea înţelepciunii. katharsis şi le-a atras atenţia asupra rezultatelor lor astfel: 13 „Nu vă faceţi din trupuri morminte sufletelor. În mod gradat veţi avea simţământul că trupul vi s-a uşurat şi veţi observa că mintea devine din ce în ce mai calmă şi capabilă de concentrare pe un timp mai îndelungat. nu să fie scrisă. 143Nestor a fost încântat că planul lea reuşit. căci adevărul nu poate fi exprimat în întregime prin cuvinte. Metodele învăţăturii lui Pitagora. În acest fel vi se elimină 15 treptat toxinele din corp. akousmatos explicându-le învăţăceilor metoda sa de predare astfel: 4„Pentru început reţineţi că înţelepciunea trebuie să se dezvolte în minte. L-am cunoscut pe înţeleptul lumii şi el m-a acceptat să-i fiu învăţăcel. va trebui mai întâi să deprindeţi metodele de purificare pentru corp. aici la noi în Samos. 11Eu vă înfăţişez o esenţă a ceea ce am învăţat până acum în cursul peregrinărilor mele". De mâine începi învăţătura. are rafinamentul unui grec. un fel de ordin al înţelepţilor. dimineaţa. 153Lui Dumnezeu Îi mulţumesc din toată inima!" CAPITOLUL 3 Zamolxe îşi începe învăţătura cu Pitagora. 6Numai prin katharsis percepţia omului se rafinează şi poate atinge valori înalte. 139Şi Pitagora a acceptat: 140„Bine. un bărbat. pe la răsăritul soarelui". Despre Zeitatea Supremă şi zei. Zamolxe a 2 Sufletului trebuie să-i dăm cea mai mare importanţă şi să-i creăm . Lumina zeităţilor. 12 După care Pitagora le-a recomandat practici de purificare. 145După care Nestor şi-a luat rămas bun: „Noi plecăm şi te lăsăm cu bine didascalos. 141Bănuiesc că 142 locuieşti la Nestor.CARTEA NEMURIRII 137Filosoful a apreciat calităţile sosit acasă la Pitagora. că Zamolxe va studia cu un filosof adevărat. 8Pe parcurs vom mai discuta şi despre ordine şi haos. Puterea gândurilor. promite foarte mult şi este ferm".

. Veţi deveni iatromanţi. vindecători şi prezicători capabili să vă amintiţi vieţilor anterioare. să vă puteţi controla impulsurile omeneşti sau să înfăptuiţi preziceri. Iar Olimpia a intervenit şi ea zicând: „Ştim că predai şi muzică învăţătorule". 22Toate acestea sunt puteri în folosul binelui. să faceţi minuni. 26Atunci Pitagora le-a spus: „De mâine muzica ne va însoţi lecţiile. a minţii şi a trupului. Dar credem totuşi că o anumită zeitate a creat cosmosul care se afla iniţial în starea de 38 haos. Muzica va fi folosită şi în scop terapeutic". se afla acolo şi un harpist. Ca o juxtapunere. Nu ştiu cum vom învăţa toate câte ne spune". 34 Înţeleptul le-a vorbit însoţit de acompaniament muzical astfel: „Tema 35 zilei este Zeitatea Supremă. Melodiile vor permite minţii să fie relaxată şi în timp veţi învăţa să cântaţi la harpă. Eu aş fi vrut să începem cu 25 noţiuni mult mai simple". translaţii în spaţiu. 33A doua zi. 36Noi însă vom porni de la ideea că la 37 început. 19 Vă mai pot spune că medicina pe care o veţi învăţa de la mine acţionează concomitent asupra acestor trei domenii care în 20 activitatea lor se întrepătrund. Ele necesită cunoaşterea de sine". lipsa de cunoaştere. În religie. Aţi aflat în linii mari cum va decurge ucenicia voastră pe calea înţelepciunii.CARTEA NEMURIRII posibilitatea ca treptat să se manifeste deplin. ein arhe. Pe drum Zamolxe a vrut să afle impresiile colegului Alkibiades care a oftat cu îngrijorare spunând: „Didascalos cunoaşte foarte multe lucruri. Alkibiades a mărturisit: „Sunt învăţături pe care noi nu prea le înţelegem. 29Mâine să veniţi la aceeaşi oră şi vom dezvolta sistematic alte subiecte". 40Chiar şi acum cosmosul continuă să se ordoneze pentru că există mereu materie nouă care apare şi această materie se află în forma ei iniţială tot în starea de haos. când învăţăceii au sosit la Pitagora. 32Însă Zamolxe îl încurajează: „Pas cu pas aflăm toate secretele lumii". regăsind în acea definire trăsături de caracter specifice predominante acelui popor. să puteţi fi prezenţi în mai multe locuri în acelaşi timp. Treptat neorânduiala s-a liniştit pe alocuri datorită în primul rând luminii. 23 Învăţăceii au fost uimiţi de cele câte 24 au auzit. Prin urmare veţi parcurge o cale care permite trei optimizări în paralel: a sufletului. nu a fost nimic. Tot acea zeitate a creat şi legile de funcţionare ale universului. în lumea umană acest haos înseamnă răul precum sunt ignoranţa. 30Învăţăceii s-au despărţit de maestrul 31 lor. 27Au trecut aproape două ore şi Pitagora şi-a încheiat prima lecţie trăgând concluzia zilei şi făcând anunţuri: „Pentru astăzi am terminat 28 28 lecţia introductivă. 21Calităţile enumerate au explicaţii raţionale nu mistice. să realizaţi călătorii extatice. fiecare popor şi-O înfăţişează şi O denumeşte în felul său propriu. dezordinea şi 42 distrugerea. 41Remarcaţi faptul că în cosmos asociem haosul cu întunericul. permiţând astfel o ordonare cosmică ca necesitate în 39 relaţionarea componentelor lui.

hoţia. 44Astfel haosul va înceta acolo unde ordinea se manifestă.CARTEA NEMURIRII minciuna. 43Scopul înţelepciunii pe care o căutăm este să ştim cum poate orânduiala să fie manifestată din plin şi în acest mod cazurile negative enumerate de mine să dispară. 45Remarcaţi de asemenea faptul că aceste idei vă oferă doar o perspectivă generală asupra . neorânduiala umană în multiplele ei aspecte. violenţa. laşitatea.

64Toţi învăţăceii au închis ochii dorind să perceapă sunetele menţionate de maestru. Pur şi simplu sunetele îmi sunt individuală. nu sunt de om şi lume astfel: „Omul şi lumea sunt harpă şi nu se aseamănă cu altele de la într-o relaţie de interdependenţă. căci nimeni nu lua notiţe. de vreun alt instrument muzical cunoscut 73 57 73 corelaţie. 67Şi astfel lecţia s-a încheiat. se numesc sunetele inimii sau sunetele sufletului". Deci atunci când inspiraţi parcurs maestrul a introdus şi elemente creaţi şi sunetul prin atingerea corzilor noi care să lărgească viziunea de sau a unei singure coarde". 65Dar se pare că Alkibiades şi Olimpia nu le-au auzit. Umanitatea s-a preocupat din zorii ei să 60Atunci Olimpia a întrebat: „Care facă profeţii. astfel putem face că această trăire este esenţială. 59Aflaţi perspectiva omului. Veţi crea cu simplitate momente de armonie. îi puteţi invoca individual existenţa şi ei vor fi găsiţi pe o cale care vi se deschide odată cu noile sunete pe care le auziţi. 63Toate aceste vibraţii. Învăţăceii lui Pitagora erau uimiţi de panorama largă oferită de maestrul care. 76Oamenii erau interesaţi de sunt acei zei?" 61Pitagora le-a răspuns: felul în care le va evolua viaţa. 51Fiţi în acelaşi timp atenţi la vibraţie ca sunet care vă pătrunde prin urechi. 75 află în prezenţa zeilor". 55Zamolxe a avut o 71 Pitagora se orienta mai mult după experienţă mentală aparte pe care i-a mărturisit-o lui Pitagora: „Domnul meu. 69Pe aerului pe nări. În mod Într-o zi maestrul le-a vorbit despre sigur ele nu vin din exterior. 70Învăţăceii au constatat că nu 54Fiecare învăţăcel a urmat întocmai au o programă şcolară stabilită. 66Totuşi Pitagora i-a încurajat: „Va lua ceva timp până le puteţi percepe distinct". ce a spus maestrul. preoteasa care îi ajută să-şi afle 78 întâlnesc toţi zeii.CARTEA NEMURIRII temelor expuse pe care de acum le vom aborda pas cu pas". Iată cum vom proceda". 74 58Şi maestrul le-a spus: „Iată colectivă. simţindu-i îndeaproape. 48Dar acum ne vom ocupa de altceva. redate de urechea noastră interioară. 52Şi totodată să deveniţi conştienţi de sincronizarea sunetului cu inspirarea căutaţi un zeu sau o zeiţă anume. Omul are conştiinţă mie. 68În zilele ce au urmat Pitagora a repetat diferite noţiuni predate până atunci pentru ca ele să poată fi mai bine 53 memorate. progresul lor la învăţătură. Ea predicţii şi deci anticipa raţional reprezintă modul în care omul ştie că se desfăşurarea evenimentelor ce vor urma. recurg la a o consulta pe interiorul capului este calea pe care se Pitia. 49Şi Pitagora i-a chemat pe toţi să se apropie de harpă şi le-a zis: 50„Atingeţi fiecare pe rând coardele harpei. ansamblu. lumea are conştiinţă generate în interiorul capului". 72 aud nişte sunete ciudate în urechi. Cel mai important este să experienţa personală pe care aşteptam să analizăm această codependenţă din mi-o mărturisiţi fiecare dintre voi. „Sunetul subtil care pare că vine din în particular. 62Dar dacă vreţi să 49 . 77Grecii. a continuat astfel: „ Nu fiţi copleşiţi! Vă va lua ceva timp până să înţelegeţi mai clar aceste noţiuni.

Dar eu cred că ei fac o eroare crezând că destinul le este 79 imutabil. ca până la producerea acelor profeţii. 50 .CARTEA NEMURIRII destinul propriu. El pare într-adevăr de neschimbat dacă ar îndeplini o condiţie.

adevărat. 107Omul se De exemplu atunci când am constatat că armonizează cu lumina zeilor şi zeiţelor există un optim al felului cum dormim. Discernământul este o calitate esenţială necesară candidatului la dobândirea înţelepciunii. ei fiind cunoscuţi ca nonconformişti. conceptelor de zeitate. îl numai atunci când se integrează în marele vom urma. 105Doar calităţile învăţătorule?" 91Pitagora a răspuns: „Sunt lor le creăm cu bună-ştiinţă în noi. Precum ştiţi. căci la cel când pe o cale când pe cealaltă. Omul poate să se redirecţioneze şi să aibă parte de destinul pe care şi-l construieşte singur". 103Dându-le chipuri 88Sunt oameni care o fac de foarte multe omeneşti zeităţilor. şi funcţionează va trebui părăsit şi adoptată încorporând natura în persoana sa. acolo unde menţinută constantă prin puterea 102 trebuie să le înţelegem bine. deci le explicat: „Nu există un număr limită. avem mai mult curaj ori. ca generând acel destin. 98Pe parcursul uceniciei în ale filosofiei veţi obţine cu certitudine această calitate folositoare în orice împrejurare din viaţă". 104Fireşte că zeităţile nu au chipuri cu pe un drum anume sunt conservatorii". gândurilor". 100Într-o zi Zamolxe l-a întrebat pe Pitagora: „Cum ar trebui urmată lumina 85 zeităţilor?" 101Şi maestrul a răspuns: părăsit. 81Cu adevărat noi ne creăm realitatea lumii prin intermediul 82 conştiinţei. împrejurări când optimul poate fi obţinut 106Toate acestea se înţeleg prin prisma adevărului uman relativ. Noua direcţionare predispune la „Armonia cu zeităţile înseamnă că păşim un alt rezultat atâta timp cât este optim pe căile luminii lor. fenomene ale naturii. 92 absolut nu putem avea acces. obârşia lor o constituie 90Zamolxe a mai întrebat: „Şi care ar elementele primare care stau la baza fi metoda cea mai bună de urmat. 95Doar prin există elementele primare care constituie 51 . 94Noi oamenii 108Aceasta îl face pe om parte din natură. 96Pentru aceasta avem nevoie de discernământ. de capacitatea de evaluare 97 corectă a lucrurilor. 93Dar în cazul în care mecanism al cosmosului percepându-i constatăm că acel optim nu mai intrinsec mişcările şi tendinţele. 86Olimpia a întrebat şi ea: „Dar de zeităţile sunt principii. manifestări cărora noi oamenii le câte ori putem oare face astfel de creăm o personalitate. astfel făgaşul care predestina profeţia este înţelepciune putem găsi soluţiile cele mai bune. ne găsim practic mereu în dilema dacă să fiind astfel un ecou al naturii şi prin menţinem o anumită cale într-o urmare al zeităţilor. 109Şi atâta timp cât împrejurare sau alta. o nouă cale de armonizare.CARTEA NEMURIRII toate cele care s-au întâmplat. 99Temele filosofice abordate de maestru erau din ce în ce mai profunde şi mai diverse. 80Dar căile omului sunt mereu în schimbare. să le abordăm şi să ne raportăm cumva la 89Pe când cei care se menţin mai constant ele. facem antropomorfe. 83Atunci Zamolxe a întrebat: „Cum se face în mod practic acea redirecţionare care înfirmă o profeţie ce părea de neclintit?" 84Şi Pitagora a răspuns: „Cel conştient de puterea gândurilor proprii le va reorienta într-o direcţie nouă. ar evolua în aceeaşi direcţie. le dăm un chip 87 redirecţionări ale vieţii?" Şi Pitagora lea asemănător cu cel al omului.

atunci putem spune că zeii sunt nemuritori. 52 .CARTEA NEMURIRII obârşia zeităţilor.

devenind la rândul acum filosofia greacă a abordat alte 127 său creator". modul în care noi oamenii ne raportăm la 131 117 zei". foarte dense. 130Te rog sădeterminăm ca răspuns reacţii fireşti din i spui maestrului că nu mai am timp de partea universului uman şi material în învăţătură. pe când se întorceau promovat de oameni. se poate afirma nu este pentru oricine. idei noi.au păreri diferite pentru că un principiu nu poate avea un despre cele predate. 118Atunci face. primim reacţii de acelaşi fel din Alkibiades a renunţat la lecţiile filosofice 119 partea zeilor. 116Eu cred că acesta este fac negoţ pe mări". 122Este nevoie de încarnări succesive ale aceluiaşi suflet pentru ca să poată evolua sistematic. când urmărim armonia din perspectiva 132A doua zi Pitagora. 136Şi cauza principală care îl 53 . maestrul ştia foarte bine că 128 ideile în atenţie solicita mult puterea de 128Poate alţii. Atunci Pitagora a zis: „Este cât se Şi Zamolxe l-a asigurat că aşa va poate de adevărat ceea ce spui. Ca exemplu concret acasă. şi o dorinţă sinceră despre nemurire astfel: „Atunci când a omului de a ieşi din tiparele mentale în omul este îndeajuns de conştient de care vieţuieşte. accepte 129 115Într-o zi Zamolxe a remarcat: „Mă aceste învăţături. pe lângă capacitatea de a asimila bine se va întoarce la tine". Înţelegerea ei fără greş: să faci bine căci cândva acel necesită. el devine cumva de cercul obişnuinţelor care nemuritor prin cunoaşterea flăcării creează şi folosesc aceleaşi deprinderi şi nemuririi din atitudini conducând la închistare mentală 121 112 inima sa. şi la tendinţa de a judeca în acelaşi mod oameni. N-aş mai dori să urmez gândesc la faptul că prin acţiunile noastre şcoala. 126Până zeiţelor cu rol creator. să înţelegere a învăţăceilor. evenimente şi fapte care sunt total 135 diferite. mult deosebite de filosofia 120Într-o zi maestrul le-a vorbit greacă de până acum. timpul etern. căci voi pleca din Samos să care trăim. el fiind mereu şi mereu preluat şi 125Într-o zi. certitudine că acea zeitate este eternă Alkibiades şi Olimpia . 123Pe parcurs vom mai relua aceste noţiuni". Eu cred că filosoful predă ceva ce 114Noţiunile predate de Pitagora erau nu ni se potriveşte nouă grecilor. În mod practic în cazul le explică învăţăceilor: „Învăţătura mea 133 naturii duale bine-rău. sfârşit. Omul este bine să încerce să-şi depăşească limitele pe care şi le-a creat singur. 121Sufletul are o evoluţie continuă până când atinge acel stadiu. Alkibiades i-a spus Lui Zamolxe: „Noi este zeul Cronos. 113 grecii din Samos nu suntem obişnuiţi cu Şi astfel omul poate fi ecou al zeilor şi ideile filosofice ale maestrului. teme. după o lecţie avută cu Pitagora. De mâine nu mai vin. În acest caz putem spune cu trei învăţăcei ai lui Pitagora . 134El trebuie să se rupă legătura sa cu Creatorul Lumii. aflând că noastră. din alte popoare.Zamolxe.CARTEA NEMURIRII 110Un exemplu este principiul devenit 124Au trecut câteva săptămâni şi cei 111 zeitate.

Zeii şi credinţele geţilor. Semizei şi zei. înţelepciunea egiptenilor. CAPITOLUL 4 Simboluri şi numere. Pitagora învaţă de la Zamolxe. Spiritul lupului.CARTEA NEMURIRII frânează este ignoranţa". 54 .

7Preoţii erau conducătorii de mare valoare care absorbeau în propria lor fiinţă aceste spirite. 4Ele ţin locul unei realităţi aproximative". 14Deşi zeităţile au o întruchipare undeva în cosmos. 32Chiar se recomandă unei femei măritate să fie 55 .CARTEA zilele ce au urmat Pitagora a folosit pentru predarea lecţiilor simboluri şi figuri geometrice. erau venerate spiritele luminii. 9Politica era inseparabilă de religie. În linii mari egiptenii îşi conduc viaţa după ciclicitatea desfăşurării elementelor naturii care se află într-o ordine bine definită. Noi îi spunem Du-na-ra. 30Dar desigur că în animalul respectiv nu se venerează fiinţa inferioară biologic în comparaţie cu omul. 26Desigur că de aceasta beneficiază şi viaţa lui personală precum şi mediul în care trăieşte omul respectiv. ci ordinea pe care o manifestă viaţa acelor fiinţe. De exemplu în cazul Osiris şi Isis. 22Există silabe magice descoperite în paralel de multe popoare. în ea s-au acumulat mari puteri care conduc practicantul ei de la simpla conştiinţă la supraconştiinţă". 28Şi Zamolxe a mai întrebat: „Cum oare se raportează egiptenii la spirite?" 29 revarsă Nilul. şi aşa îi inspiră pe oameni să o urmeze". 17Atunci Zamolxe a remarcat: „Este Şi Pitagora le-a explicat: „Ei se orientează. Într-un fel sau altul religia egiptenilor este centrată pe relaţia Soare-Lună reprezentată antropomorfic de mai multe zeităţi 13 perechi. 18Noi spunem „raze" emanaţiilor 19 luminoase din soare. te rog să ne vorbeşti despre Egipt". Osiris este prezent în cer sub forma constelaţiei Orion. Şi lea spus învăţăceilor: „Diverse popoare au un cult al simbolurilor şi numerelor magice care au anumite semnificaţii. 21 Şi Pitagora a tras concluzia: „Ai 23 deschis un subiect interesant Zamolxion. 15De pildă egiptenii spun că atunci când zeiţa Isis plânge se 16 Şi cum silaba RA este foarte veche. totuşi ele se manifestă cumva pe pământ. Pitagora a răspuns: „În Egipt. 25Silabele magice sunt legate de memoriile spaţiale creând astfel predispoziţii în dezvoltarea spirituală ulterioară a celui care le pronunţă. învăţase de la egipteni cum pot simbolurile să influenţeze mintea. după spiritele naturii care uneori sunt reprezentate şi ca animale. 27 zeul Ra. 10Şi Zamolxe a mai întrebat: „Care ar fi zeii lor importanţi?" 11Pitagora le-a explicat: „În primul rând este Cel reprezentat de soare căruia i se spune 12 1In interesant de constatat că şi noi geţii avem un cuvânt care se apropie de numele zeului solar Ra al egiptenilor. iar Isis ca steaua Sirius. adică „cel ce duce lumina" pentru că este strălucitor în bătaia soarelui". Şi una dintre ele este într-adevăr RA. Amun sau Amen. din timpurile vechi. 2El. faraonul însuşi era considerat ca întrupare a virtuţilor zeilor". în viaţa proprie şi socială. 31De exemplu noi oamenii avem multe de învăţat de la modul de comportare al albinelor. Egiptenii aveau ca modele de conduită pe preoţii cei mai buni. 24Cei care practică meditaţia folosind această silabă obţin mari beneficii. 5Zamolxe l-a rugat: „Domnul nostru. la rândul lui. Mai folosim silaba şi în numele dat marelui fluviu pe 20 care voi îl numiţi Istros.

CARTEA cumpătată ca albina". „ Dar sacrificiile făcute spiritelor zeilor cum decurg?" a mai întrebat Zamolxe. 34Pitagora le-a spus: „Mult 33 56 .

alături de preotul Zarates. 65Aşa sunt atenţie literele şi a remarcat: „Într-adevăr mierla. 39Eu în Babilon am urmărit ani 57 scrierea lor. 61Maestrul şi el vroia să se 43Într-o zi Pitagora a vrut să ştie: împărtăşească din cunoştinţele Lui „Spune-mi Te rog Zamolxion despre Zamolxe. 38Ţara lor a fost de curând poate folosi în viaţă. get. bufniţa. focul sacru zoroastru. 53Îmi menţin totuşi opinia că scrierea nu va putea niciodată să înlocuiască trăirea spirituală 37 54 Aceasta a atras mânia spiritelor luminii din sufletul omului. 49Din descifrată în conjunctura în care are loc". ascultă pasărea respectivă. iar Olimpia a ca o persoană spirituală de excepţie şi a renunţat şi ea pe parcurs să le urmeze. 60Filosoful Îl considera pe Zamolxe 41Alkibiades plecase. sub influenţe străine. noştri. 67Cântecul 48Zamolxe a explicat: „Noi folosim păsării are o semnificaţie care trebuie această scriere de sute de ani. 59Şi era din ce în Zamolxe lua parte la lecţiile lui Pitagora ce mai apropiat sufleteşte de maestrul şi nimeni nu s-a mai înscris la cursuri. De obicei preoţii sunt cei ideea am mai auzit-o până acum. Dar în şcoală tinerii şi astfel au început declinul şi suferinţele pot învăţa să scrie pentru că le 55 egiptenilor. 36Religia egipteană a fost sănătoasă până când preoţii lor au început să practice jertfirea animalelor. 35dar de un timp unii preoţi. 46A doua zi Pitagora a privit cu păsări cât şi de la oameni. Voi păstra cu mine de zile. lumină sufletului". aceste în comunicarea dintre oameni. Înţeleg importanţa cotropită de către perşi. barza. au adoptat aceste practici violente. 52 52Şi Pitagora a spus: „Scopul de a 53 avea o scriere este bun. invocaţiile către zei. Nu ştim cine dau un mesaj anume celui care vede sau a împrumutat de la cine". un popor care nu pe care scrierea o poate avea în comerţ şi are obiceiul de a sacrifica animale. 66Modul lor de sunt asemănări clare. . dar este evident că 47 comportare şi felul particular de a ciripi alfabetul getic este distinct. 64Se pot afla astfel multe informaţii atât de la alfabetul grecesc". utilizează limba şi scrierea greacă".CARTEA NEMURIRII timp preoţii lor nu au sacrificat fiinţe vii în ritualuri. 62Într-o zi Zamolxe a avut prilejul să-i scrierea voastră a geţilor. 51Comercianţii 69Şi Zamolxe a continuat: „Noi. dar se care o folosesc pentru a păstra mai bine referea la graiul animalelor în general". 44Şi Zamolxe vorbească lui Pitagora despre limbajul i-a răspuns: „Avem alfabetul getic. păcate sunt foarte puţini oameni în Geţia 68Apoi Pitagora a zis: „O astfel de 50 care o cunosc. 58Zamolxe a rămas atunci singurul 40Au trecut câteva luni de când învăţăcel al lui Pitagora. vrabia. sticletele. Său. 45Pot păsărilor astfel: 63„La noi omul apropiat aduce mâine un pergament cu literele ce de Dumnezeu invocă spiritele naturii şi îl compun şi corespondenţa lor în de aceea înţelege graiul păsărilor. sub influenţa negustorilor greci. înţeles că ar avea de învăţat de la preotul 42Singurul învăţăcel a rămas Zamolxe. Aş dori să văd alfabetul pe care îl folosiţi". piţigoiul. care este dătător de pergamentul cu alfabetul getic". măcăleandrul. 56Toate cruzimi fiind interzise de profetul lor popoarele pe unde am umblat eu au Zaratuştra.

aşa credem. fie el cât de rudimentar. anunţă o 58 .CARTEA NEMURIRII învăţătorule. că toate vieţuitoarele. care sunt capabile să aibă un grai.

81căci oamenii devin ceea ce poporului iudeu. 89Apoi L-a când în cazul Pitiei ele au forma clară şi întrebat pe Zamolxe. totul diferite. mintea persoanei care întreabă. care este Pitia pentru un timp relativ. De exemplu. pentru persoana întâmplă acţiunile şi cunoscut care doreşte să-şi afle viitorul?" comportamentul normal al acelei 77 91 77Pitagora a explicat: „Este un subiect vieţuitoare. dar aceasta este o activitate 73 cazul aflării viitorului de la vieţuitoare 87 predictivă pur umană. dacă află mai degrabă din mintea persoanei cineva se gândeşte la o persoană iubită şi care o întreabă pe Pitia despre viitor. 85Drogul 71 gaze are efecte mentale „Da. i se pot revela sentimentele acelei persoane decât de a-l obţine cumva de undeva din sau chiar ceea ce face persoana în cauză 79 afara minţii proprii. foloseşte gazele intoxicante pentru a-şi stimula creierul. observă semnele care vin din exterior. Universul este acelor mereu în transformare şi este normal să distrugătoare. 98Ce s-ar prezice.CARTEA NEMURIRII desfăşurare a ceea ce va urma. asta este adevărat. iar femeia respectivă. devine existe semne care să indice direcţii de 72 apoi un om ruinat". În schimb. Informaţia vine din exterior şi depinde doar de capacitatea omului de mesajele pe care le trimit zeii sunt cu 74 a interpreta semnele ce se arată". minte 94Auzind aceste vorbe Pitagora a care are deja formaţi sâmburii acelei remarcat: „Îmi aminteşti de profeţii realităţi. Mesajul este un răspuns legat de cadrul respectiv. 96Numai aşa a putut să are tot timpul supraluciditatea mentală supravieţuiască poporul lor. cum faceţi voi geţii ca să descifraţi cele 75Şi Zamolxe a mai întrebat: „Cum transmise de către vieţuitoare?" credeţi că procedează Pitia? 76Cum îşi 90Şi Zamolxe a răspuns: „În primul obţine ea mesajele care vin de la zei. atunci 87 când este vorba de animale şi de păsări. Pare paradoxal că în acel moment. I-am cunoscut bine în 82 Babilon. 83Mintea ei se află într-o stare de . dar poate fi şi 78 care mi-a luat mult timp de studiu. Mam soluţia unui gând pe care omul îl are 92 tot gândit la modalitatea în sine şi am ajuns la concluzia că viitorul omului se tocmai atunci în minte. în rând trebuie înţeles decorul în care se timpul consultării lor. este diferit. Noi grecii folosim şi profeţiile 86Şi Zamolxe a observat: „În schimb Pitiei. 84Prezicătoarea de predicţie a evenimentelor". 70Pitagora a fost de acord spunând: dar aceasta o stoarce de vlagă. evoluţie. 97Dar aş dori dată de gazele care ies din peştera unde să continuăm subiectul nostru. Ele trebuie descifrate pe 88Pitagora a fost de acord. deci au rol recepţie care fireşte că poate fluctua. 80Pitia nu cât şi la grupuri de oameni sau chiar la face decât să ia informaţii chiar din naţiuni întregi". 93Acestea se numesc cineva merge la Pitia să-şi afle soarta care premoniţii şi se pot aplica atât la persoane se găseşte deja în mintea sa. 95Ei aveau cunoştinţe avansate în cred ei în mintea lor că pot ajunge. zicând: „Mă întreb explicită a limbajului omenesc". Dar domeniul prevestirii viitorului unei Pitia poate da greş uneori pentru că ea nu naţiuni.

CARTEA NEMURIRII mai putea spune despre limbajul vieţuitoarelor?" 99Zamolxe a răspuns: „Unii oameni înţeleg şi limbajul lupilor". 100Pitagora tare s-a mirat şi a zis: „Limbajul lupilor? În ce fel îl pot pricepe oamenii?" 101Şi Zamolxe a spus: „Află 60 .

CARTEA NEMURIRII

învăţătorule că noi geţii ne numim în zeii şi credinţele voastre ale 118 limba noastră rumâni, oameni de la râuri, geţilor". Zamolxe a zis: „Noi avem doi dar şi daci, ceea ce înseamnă fiii lupilor. zei principali, Dumnezeu şi Domnazâna. 102 Desigur că este vorba de spiritul 119Ei sunt vii undeva în cer şi sunt 120 lupului nicidecum de o filiaţie a naşterii. creatorii noştri. Nu Le ştim numele 103Şi Pitagora a dorit să afle mai mult adevărate, dar I-am numit Dumnezeu şi zicând: „Mă interesează foarte mult ce Domnazâna. 121Lui Dumnezeu, sau înţelegeţi voi geţii prin spiritul lupului? Domnezeu, Îi mai spunem şi Moşul, 122iar 104Noi grecii legăm spiritul lupului de perechii Lui, Domnazâna, îi Apollon Lykeios, mai cu seamă raportat 123 105 la solaritate. Dar Apollon Zeul Lupilor spunem Moaşa. Tot moaşă noi spunem trebuie să fi existat ca spiritualitate femeii care ajută o femeie gravidă să originară". nască". 106Zamolxe i-a răspuns: „La noi 124Şi Pitagora a spus: „Este foarte 125 lupul este un animal atât solar cât şi lunar. 107Este solar deoarece felul manifestării interesant. Deci aveţi un dualism 108 lui este legat de albul zăpezii. Şi este masculin-feminin aşa cum este firesc să lunar pentru că lupul urlă la lună, aceasta existe la un popor avansat spiritual. 126Dar însemnând că este influenţat de energia cum priviţi voi geţii natura?" lunară. 109Lupul, aşa cum este reprezentat 127Zamolxe a explicat: „Noi domnul 128 antropomorfic de Apollon Lykeios, Zeul Meu trăim înfrăţiţi cu natura. Credem că Lupilor, integrează în armonie cele două energii. 110Nu este surprinzător faptul că Dumnezeu şi Domnazâna au coborât Apollon ca zeu este model al curajului, cumva din cer şi se află cu noi în multe 129 virtuţilor şi vieţii armonioase". chipuri. Şi precum este şi în filosofia pe 111Şi Pitagora a afirmat: „Da. Acum care am învăţat-o aici, şi noi credem că îmi este clară evoluţia spiritului lupului, sufletul omului este nemuritor.
112

de la voi tracii, la noi grecii. Eu leg acest spirit şi de viaţa sihăstrită. 113Noi grecii am învăţat ascetismul de la traci, căci ei erau aceia care puteau trăi singuratici şi dedicaţi căutării liniştii interioare şi a adevărurilor ultime. 114Ei îşi săpau în stânci caverne unde se izolau. 115În Egipt trăiesc anahoreţii cărora noi grecii le spunem isihaşti". 116Şi Zamolxe a remarcat: „Noi geţii păstrăm încă această tradiţie a pustnicilor. Preoţii noştri au astfel de obiceiuri". 117Într-una din zile Pitagora a vrut să afle în ce credea neamul geţilor şi I-a spus Lui Zamolxe: „Spune-mi ceva despre

130

130Atunci când omul moare, sufletul lui
131

se duce undeva. Cei în viaţă sunt capabili să cheme sufletele moşilor noştri pe care noi îi credem că sunt vii undeva.
132

Ne amintim mereu de ei, avem un puternic cult pentru moşii şi strămoşii
133

noştri pe care îi credem nemuritori. Ei trăiesc nevăzuţi printre noi până când se întrupează ca şi noi, cei văzuţi cu ochiul. 134Aceia dintre noi, care pot comunica cu străbunii, înţeleg cel mai bine ce înseamnă nemurirea la geţi". 135Şi Pitagora a mai întrebat: „Cum

CARTEA NEMURIRII

se manifestă spiritele pe care le veneraţi?" 136Zamolxe a răspuns: „În multe feluri. Atât ziua cât şi noaptea". 137„Noaptea!?
138

În ce fel?" s-a arătat curios Pitagora. Şi Zamolxe a zis: „Pe meleagurile Geţiei se petrec nişte lucruri care nu ştiu dacă

62

CARTEA

există şi prin alte părţi în lume. 139Pe pajişti, sub clar de lună, apar făpturile văzduhului nopţii. 140Sunt zânele care dansează desculţe şi cântă. 141Ele au veşminte albe diafane cusute cu fir de aur, cingători bătute în smaralde şi diademe împletite în părul lung până la pământ". 142Atunci Pitagora a spus: „Sunt menadele, însoţitoarele lui Dionisos. 143Şi noi avem această credinţă venită de la neamurile tracilor". 144Zamolxe a continuat astfel: „Şi mai credem că există anumite spirite care fac soarele şi luna să strălucească, florile să răsară, apele să curgă, pomii să crească, vântul să bată, şi multe alte manifestări în natură". 145Şi Pitagora a spus: „Aceasta este geneza zeităţilor în care credem şi noi. 146Din această revelaţie primordială sacră popoarele preiau ce le
147

156Pitagora a fost foarte bucuros de
conversaţiile avute cu Zamolxe, de la care a învaţat chiar şi el care de decenii studiase înţelepciunea lumii. 157Dar maestrul mai avea încă multe de spus şi într-o zi I-a mărturisit Lui Zamolxe: „Învăţătura mea este o taină şi doresc să o dau numai celor care au credinţă şi după o bună chibzuinţă. 158Prin purificarea sufletului său omul se apropie de Dumnezeu, cum Îl numiţi voi geţii pe Zeus. 159Şi aşa omul poate deveni parte din El care este realitatea ultimă. 160Atunci Dumnezeu se poate manifesta prin acel om şi de aceea spunem că Dumnezeu se poate întrupa. 161Nivelul de conştiinţă al omului în relaţionarea lui cu realitatea ultimă îi stabileşte poziţia evolutivă. 162Noi avem semizei şi zei". 163Şi Zamolxe a vrut să ştie mai mult şi a întrebat: „Ce numeşti tu domnul meu, un semizeu şi un zeu? Cine poate fi semizeu şi cine poate fi zeu?" 164Pitagora a răspuns: „Există popoare care au înţeles bine ideea că divinul se poate manifesta în om. 165Persoanele pătrunse de puterile zeilor au primit diferite nume, 166noi grecii îi numim semizei, 167iudeii le spun oameniîngeri. 168Esenţa este că aceste persoane percep logos-ul şi viaţa le este sacralizată. 169Şi atunci când un astfel un om se ridică spiritual foarte sus, printr-o sacralizare a vieţii proprii, acea persoană poate fi numită chiar zeu, fiind o întrupare a unui
170

este folositor modului lor de a trăi. Cei care au mult soare venerează acest astru, ca de exemplu cei din Egipt. 148Oamenii mărilor respectă spiritul mării. 149Voi geţii acordaţi importanţă spiritului lupului şi celui al muntelui". 150Zamolxe a mai precizat: „Lupul este animalul de al cărui suflet ne apropiem prin curaj şi dârzenie. 151Sunt mulţi oameni care detestă lupul fără a-i
152

şti meritele. Noi cunoaştem multe poveşti în care lupul este eroul principal.
153

Există chiar un popor despre care se spune că se trage din lupi, căci o lupoaică a hrănit doi copii abandonaţi". 154Şi Pitagora a spus: „Sunt romanii, latinii care trăiesc la nord de Magna Grecia, în peninsula Italia. 155Aş dori ca într-o zi să merg prin acele locuri".

zeu.

170

În acest domeniu popoarele au
171

multe tradiţii. Unii cred că o zeitate majoră a creat spiritual un fiu sau o fiică care sunt apoi zeificaţi după ce au trăit printre oameni. 172Adevărul este că orice om poate deveni zeu întrupat dacă cei
63

CARTEA

printre care trăieşte îl consideră ca atare
173

datorită valorii sale personale. Zeul întrupat stăpâneşte o mai mare sau mai mică parte a cauzelor manifestărilor

64

CARTEA NEMURIRII

întocmai ca şi Dumnezeu care fireşte că le stăpâneşte pe toate". 174Şi Zamolxe a observat: „Prin urmare este necesară cunoaşterea Lui Dumnezeu pentru a se putea ajunge la un aşa înalt nivel spiritual". 175Pitagora a explicat: „Fără dubiu, aceasta este condiţia esenţială. 176Cunoaşterea Lui
1 1 »

Zeus, a Lui Dumnezeu, implică înţelegerea ordinii din natură, o urmă fiind exprimări ale dinamicii desfăşurare a lucrurilor care poate fi numerelor şi prin urmare legi de mişcare. ciclică şi astfel o putem exprima într-o 187 esenţă simplificată prin simboluri şi în Reţine ideea că numărul două sute
i~

Cu cât numerele sunt mai mari cu atât ele pot reprezenta o realitate mai complexă, chiar şi una abstractizată. Se pot face astfel multe legături. 185Dar desigur că există o dinamică a acestor corelaţii, a cărei înţelegere conduce la descoperirea ordinii, a logos-ului. 186Mai mult chiar, numerele pot intra în combinaţii sau în formule, acestea din
184

cele din urmă prin numere. In ultimă şaisprezece este deosebit în ceea ce priveşte lumea în general şi ciclicitatea instanţă realitatea se reduce la 188 manifestarea ordinii, maat, cum îi spun evenimentelor în special. Acest număr egiptenii, sau logos cum îi spunem noi înseamnă unu ori unu ori unu ori doi ori grecii. 178Aceasta se face prin numere doi ori doi ori trei ori trei ori trei, o care, ca limbaj al realităţii, au încărcătură combinaţie, de trei ori câte trei, a
i i ~~

177

i

punctului, liniei şi triunghiului, deci a spirituală. Dezordinea, ca revers al primelor trei elemente esenţiale realităţii. ordinii, poate şi ea fi exprimată prin 189Mai târziu vei avea ocazia să afli mai numere. 180Ordinea poate exista în multe despre acest subiect". manifestările din viaţa omului, în
179
i~

muzică, în fenomene ale naturii, şi în multe altele". 181Şi Zamolxe a mai întrebat: „Cum oare numerele pot exprima realitatea, învăţătorule?" 182Pitagora a răspuns: „Numerele nu pot niciodată substitui realitatea, dar pot reprezenta o realitate
183

CAPITOLUL 5 Medicina sacerdotală şi sufletul. Astrologia şi soarta oamenilor. Despre nume şi puterea cuvântului. Heraclit din Efes şi puterea focului. Marele Lup Alb.

aproximativă. Pornind de la numărul unu putem spune că este un punct, numărul doi o linie, numărul trei triunghiul, fiind cea mai simplă figură geometrică, numărul patru spaţiul cel mai simplu, tetraedrul, numărul cinci este piramida, numărul şase este spaţiul multidirecţional, adică format din cele
i~

patru puncte cardinale plus susul şi josul.

Pitagora L-a introdus pe Zamolxe şi în tainele medicinei sacerdotale, medicina psihosomatică, spunându-I iniţial: „Află că preoţii pot fi cei mai buni medici, căci vindecarea bolilor oamenilor porneşte de la suflet. 2Deşi pot exista succese în vindecarea bolilor minţii sau a celor trupeşti, totuşi sursa producerii lor trebuie căutată în lipsa de armonie din sufletul omului". 3Dar Zamolxe s-a arătat nedumerit:
65

1 Treptat

CARTEA NEMURIRII

„Mă întreb cum o rană fizică poate avea drept cauză un dezechilibru al sufletului? 4Dacă de pildă cineva se loveşte la picior, cum poate sufletul omului să fie vinovat de acel accident?"

66

voi avea prilejul să vindec oamenii din 5Şi Pitagora a explicat: „Aparent s-ar 18 16Şi Zamolxe a spus: „Şi noi geţii neamul Meu. Sper ca treptat „Probabil că accidentul ar fi fost evitat". de pe unde am umblat în lume. astfel direct în ajutorul trupului". mai ales în Egipt. cultura greacă a acestor vremuri". pot recomanda Zamolxe toate tainele medicale cunoscute 28 medicamente. 20Sunt chiar surprins de lipsa înfăptuiască acţiunea care l-a condus la 21 acel accident?" Zamolxe a admis: lor de receptivitate. dar ei nu prea sunt 20 de trezire. 11Dar uneori metoda aceasta nu 12 să înveţe aceste cunoştinţe înalte de este de ajuns. pentru a fi folosite în medicină. Pitagora a povestit din experienţa lui 31Un alt subiect de care se interesa proprie astfel: „Eu am deprins câteva 32 tehnici medicale. medicina să ia o mai mare amploare în 8Şi Pitagora a fost de acord: „Aşa este. 6Pune-ţi întrebarea: Oare celor care practică medicina printre dacă sufletul celui accidentat era în starea greci. Uneori aceşti doctori aplică meşteşugul medicinei. de cele mai multe ori sub de el. Atunci ai zilei". ar mai fi luat omul decizia să interesaţi. dar nu aş vrea să le fac cunoscute aceste metode. dacă posedă un grad I-a mai explicat Lui Zamolxe: „Vei învăţa înalt de conştientizare.CARTEA NEMURIRII Medicii greci. este chiar aşa. Doctorii lor întreprind ceva Şi treptat maestrul I-a spus Lui care să vindece din exterior rana 14Ei interioară. 23Pitagora dar este limpede că. din păcate. 19Eu crede că un accident este o întâmplare independentă de sufletul omului. Ei spun că eu aş mentalului care cheamă la intervenţie practica o medicină periculoasă. poate preveni mai multe pe măsură ce se vor ivi cazuri de intervenţii medicale. de la Pitagora să distingă plantele locale 9Zamolxe a precizat: „Totuşi sufletul şi să ştie vremea potrivită recoltării lor nu poate vindeca o rană deja existentă. Zamolxe era cel legat de astre. 30Şi-Şi spunea sucul unor plante pe răni intervenind Zamolxe: „La întoarcere Mea în Dacia. Egiptenii folosesc o ştiinţă medicină. Ei nu se vor opune noului 17 aşa cum fac aici aşa-zişii „doctori" greci cunoaştem astfel de metode". Pitagora L-a instruit cu cunoştinţele dobândite de 67 . nu au ajuns la rafinament în materie de medicină. învăţată mecanismele de apărare şi vindecare ale de la popoarele barbare. In câteva luni Zamolxe era capabil formă de ceaiuri. Şi când mai inflamarea unui loc rănit de pe corp. 26Dar dacă grecii nu vor corpului. 24Din păcate multe rele să se producă". Zamolxe îl 15Sunt multe plante care au felurite roluri vindeca şi aşa Işi însuşea mai bine în medicină. eu sunt convins că Tu Zamolxe a medicinei bazată şi pe intervenţia le vei deprinde". 10Pitagora a mai spus: „Sufletul poate ducem lipsă de pacienţi umani deoarece chiar contribui la vindecarea unei răni medicii greci ai insulei Samos au 25 existente prin acţiunea lui directă asupra răspândit zvonuri. 27 exterioară. sau pot aplica anumite să folosească plantele ca 29 metode ca să oprească hemoragiile sau medicamente şi anestezice. venea câte un bolnav la ei. Un suflet treaz conduce la decizii 22In zile următoare Zamolxe a învăţat înţelepte".

CARTEA NEMURIRII 33 el atât în Egipt cât şi în Babilon. Şi uneori lecţiile aveau loc noaptea. atunci când întunericul era deplin. 68 .

poate fi cumva soarta unei 58 persoane. 43De pildă fiinţa Anturajul îl59 care are o impregnare energetică cosmică tatăl său. fiul îl urmează în profesie. iar cei care le 40Sunt de acord că putem spune că unele cunoşteau astfel reacţionau în mod schimbări energetice petrecute în cosmos aproape similar. tindem să tratăm pe fiu ca de pe pământ. se credea în astfel de idei cuprinse în anumite reacţii. Se poate astfel spune că destinul fiului îi este numele unei persoane are puterea oarecum determinat. De exemplu vorbele de ocară urmăresc să înjosească persoana 53 căreia-i sunt adresate. cât oamenii relaţionează la mediul în care îşi petrece viaţa". 55De exemplu. fel cu cei doi. în cazul pot influenţa într-o oarecare măsură viaţa unor persoane. lungă. unor popoare sau unor ţări semnificau iniţial o 39Cum poate oare soarta unui om să atârne strict de evenimente cosmice? realitate. fără să vrea din interpretativă derulate în astrologie. 54Numele atribuite 38 astrologie. tratează iniţial pe fiu ca şi pe în care trăieşte acel om. unor persoane. Dar eu le consider speculaţii. are mare importanţă asupra 44Şi Zamolxe a mai spus: „Am înţeles fiului. popoarelor. dar vorbele frumoase fac bine. unde eu am stat timp de cinci ani cu preotul Zarates. Cu alte cuvinte tânărului i se 45Cred că opinia domniei tale este cea mai 62 logică. unor locuri. 51Cuvintele au putere în măsura în care ele determină este scrisă în planete. ci este adaptată condiţiilor clarificat: „Aceasta este adevărat. adică Babilonia. 56Ne formăm când îi va veni ceasul morţii este o cale tipare în gândire". credinţa 61 anturajului. soartă care oricum nu este foarte deosebit de tatăl său". Este adevărat că noi grecii ne-am preocupat de astfel de cunoştinţe. şi ii i i 69 . energiei cosmice dacă ea va influenţa deşi i se spune fiul lui cutare. 41Dar de aici până la a face şi pe tatăl şi în general pe cei care sunt calcule când se îmbolnăveşte cineva sau urmaşi ai aceleiaşi persoane. o caracteristică. iau fiinţă multe alte astre şi planete noi". Ulterior fiul dobândeşte o favorabilă poate pierde şansa de a o folosi imagine proprie în mintea celor care-l atât pe el cât şi pe părintele lui.CARTEA NEMURIRII 34Şi într-una din acele nopţi Pitagora ele influenţa viaţa oamenilor şi viitorul în I-a arătat Lui Zamolxe bolta înstelată general?" spunând: „Iată cerul şi astrele lui. 50Află că pe lângă exagerări şi speculaţii 36Zamolxe l-a întrebat: „Este oare există totuşi o ştiinţă care tratează adevărat învăţătorule că soarta oamenilor obiectiv această temă. 42Eu cred că depinde de puterea 57Şi Zamolxe a precizat: „Dar un fiu. 46Mă întreb acum în ce măsură jalonează un viitor similar tatălui. stele şi 52 i~ i 1 1 » 37 constelaţii?" Pitagora a răspuns: „In Caldeea. Pitagora a bătută în cuie. dacă tatăl este atribuite locurilor. caracteristici ale tatălui. din ele onomanţie. 63dacă tatăl este 47 de a-i determina destinul? Oare numele comerciant va fi şi fiul. ţărilor. pot agricultor. plenar în cazul în care nu este ajutată de cunosc 60Dar timpul. care ca tânăr are caracterul în acum elementele de speculaţie formare preluând. 48Pitagora a răspuns: „Te referi la 35 49 Stelele menţin focul universului.

CARTEA NEMURIRII aşa mai departe. 64Treptat s-au format în societate nume care predestinează datorită tradiţiei şi semnificaţiei acelor i *i nume în colectivitatea proprie. 65Părinţii 70 .

departe în lumea greacă. 96Şi s-a oferit să-i însoţească în timpul vizitării măreţului templu al zeiţei Artemis. se află marele oraş Efes. Judecata este similară şi atunci când ne referim la locuri. 92Şi aşa Pitagora şi Zamolxe s-au 93 a popoarelor. 73De exemplu noi grecii vă numim geţi. 78Cred că toate popoarele înţeleg importanţa folosirii cuvintelor ca nume. 91Curând. . la ţări. 85Şi aceasta este valabil şi pentru alte afirmaţii inteligibile. 77 cuvântului. 89Acolo trăieşte un tânăr filosof pe nume Heraclit. în care intră şi cuvintele. Numele diferite predispun la caracteristici diferite.CARTEA NEMURIRII care doresc ca fiii lor să aibe caractere eroice le dau copiilor lor nume glorioase din trecutul istoric. •> •>•> 69Zamolxe a ţinut să spună: „Şi noi geţii suntem atenţi atunci când dăm 70 nume copiilor noştri". 79Dar Zamolxe a vrut să cunoască şi cauzele schimbărilor. o tehnică repetitivă pe care noi grecii o numim hesychasmos. au putere. pe când în a noastră altele. În mintea voastră numele vă dă anumite predispoziţii. dar sunt puţine neamuri care merg mai departe. 87Coborârea minţii în inimă este metoda anahoreţilor din Egipt. pe 74 când voi vă spuneţi daci şi rumâni. 83Ca exemplu luăm cuvântul RA care este numele zeului solar la egipteni. 77Este chiar de dorit ca acele nume care conduc la rele. la 72 popoare. schimbând acele nume nepotrivite în funcţie de ceea ce doresc acele popoare să realizeze în bine". 82Ea se înfiripă mai ales prin repetiţie sistematică şi astfel se creează realitatea celor afirmate. 86Putem spune de exemplu „Zeule vino şi străluceşte în inima mea ca un soare" pe când vizualizăm aceasta. a locurilor. 95Aflând că au ajuns la el doi oameni din insula Samos. deşi este vorba de acelaşi popor care locuieşte la nord de fluviul Istros". 88Într-una din zile Pitagora I-a spus Lui Zamolxe: „Pe coasta Ioniei continentale. 68Se poate spune fără tăgadă că numele date persoanelor influenţează evoluţia lor în viaţă". tânărul Heraclit s-a înclinat respectuos în faţa lor. S-au îmbarcat pe un mic bac şi curând au ajuns la Efes unde au mers să se găzduiască la o cunoştinţă de-a lui Pitagora. 90Vom merge şi noi să-l cunoaştem şi cu această ocazie să vizităm templul zeiţei Artemis. isihasm". în acea zonă sacră. filosofi. spunând: „Mă întreb învăţătorule despre puterea pregătit de plecare. 67Tot la fel se întâmplă cu cei care le doresc copiilor lor să fie oameni de cultură. etc. la probleme şi dezastre să fie înlocuite cu altele pozitive. i se dusese vestea de filosof. 94După-amiază s-au dus să-l întâlnească pe Heraclit căruia. spunând: „Aţi venit într-un moment . Şi Pitagora a răspuns fără surprindere: „Îmi 71 închipuiam. 84Repetiţia celor două litere predispune la asimilarea valorilor care se află în spatele principiului zeului RA. a ţărilor?" 76Pitagora a afirmat convins: „Bineînţeles. unde va avea loc o mare sărbătoare". 75Şi Zamolxe a mai vrut să ştie: „Crezi oare învăţătorule că schimbarea numelui reorientează viaţa oamenilor. foarte aproape de insula Samos. 80Cum poate ea influenţa mintea omului?" 81Pitagora a explicat: „Literele sau combinaţiile de litere. deşi avea doar douăzeci şi cinci de ani. 66Exemple sunt eroii de la Troia.

mă prezint să vă iau. 98Dimineaţa. Mâine este mare sărbătoare la templul zeiţei Artemis. la revărsatul zorilor.CARTEA NEMURIRII 97 favorabil. 72 .

vin" le-a spus cu entuziasm Heraclit. 113Din legende ştim că Artemis este fiica Lui Zeus şi sora geamănă a Lui Apollon". dar ele vor trebui să fie aprofundate". Mi-am format opinii proprii. frate şi soră. Onorând momentul zilei tânărul era îmbrăcat în haine deosebite. 115Ei reprezintă dualismul soare-lună. aceste astre complementare care reflectă în exterior un aspect uman interior". Doar că pe meleagurile noastre acest dans ritual este practicat doar de bărbaţi". 110La vederea lor publicul îşi manifesta bucuria. 108Şi Zamolxe le-a spus celor care-L însoţeau: „Iată un obicei vechi pe care-l avem şi noi geţii. funcţia de complementaritate masculină-feminină este dată de perechea Dumnezeu-Domnazâna. 109Preotesele au defilat ceremonios prin faţa spectatorilor. care era aşteptat să înceapă din clipă în clipă. 117Şi atunci când Domnazâna se face prezentă în femei. 101Şi Heraclit i-a îndemnat pe oaspeţi: „Să plecăm degrabă ca să nu pierdem nimic de văzut în această zi măreaţă. Ea se numeşte Zâna Zânelor şi femeia respectivă are ceva din spiritul Zânei Zânelor". 99A doua zi Heraclit a sosit punctual la întâlnire însoţit de Sibila. că templul zeiţei Artemis din Efes este una dintre cele şapte minuni 113 ale lumii. iar schimbările din univers sunt supuse acestei ordini 127 numită logos. 105Şi deodată lumea a izbucnit în ovaţii. 103Când Pitagora. soţia lui. 119Apoi oaspeţii au mers acasă la Heraclit. eu sunt prea tânăr 124 ca să pot instrui pe cineva. 106Şi atunci au început să cânte instrumentiştii muzicali. Şi mai cred că logos-ul este . 104Formaţiunile de muzicanţi erau gata pregătite să acompanieze dansul sacru. Zamolxe.CARTEA NEMURIRII Mergem împreună să asistăm la spectacol". 118Şi spre delectarea mulţimii. 121Vroia să cunoască conceptele filosofice ale tânărului amfitrion. deşi sunt gemeni. 125Dar Pitagora a insistat: „Chiar şi aşa noi am dori să cunoaştem elementele pe care este construit adevărul în care crezi". „Vin. 111Se aplauda cu frenezie ştiind că dansatoarele zeiţei Artemis erau vestitoare ale 112 bucuriei vieţii şi iubirii. 122„Să ne vorbeşti despre filosofia ta" 123 l-a rugat Pitagora pe Heraclit. domnii mei. 126Atunci Heraclit şi-a expus cu simplitate convingerile zicând: „Eu cred că există o ordine a lumii. acolo era strânsă o mare mulţime de oameni. îmbrăcate în piei de urs. 107Pitagora şi Zamolxe au admirat grupul preoteselor care. Şi Heraclit i-a spus cu modestie: „Învăţătorule Pitagora. se apropiau în paşi de dans sacru către centrul scenei improvizate. Heraclit şi Sibila au sosit la magnificul templu al zeiţei Artemis. Noi oamenii putem să înţelegem această ordine şi să o exprimăm prin vorbire. Heraclit le-a spus despre Efes şi zei astfel: „Se spune. 116Zamolxe a mai adăugat: „Pentru noi geţii. spectacolul a continuat timp de câteva ore. 114 Şi Pitagora a adăugat: „În perechea Apollon-Artemis avem un exemplu al parteneriatului masculin-feminin. 102 Vor fi dansuri rituale ale preoteselor de la templu". 120Acolo Pitagora i-a îndemnat la discuţii. fiecare după 128 putinţa sa.

CARTEA NEMURIRII susţinut de existenţa perechilor contrarii. viaţa există tocmai pentru 74 . 129 De exemplu.

145Comerţul este înfloritor acolo. 139Mă întreb cum de ai dobândit-o în toată lumea. 130Şi iar cred că focul este agentul care produce în esenţă. 155Treptat cu vârsta după logos". focul 147 locuitorii băştinaşi ai acelui ţinut. agentul transformării comun tuturor. focul cel mai subtil. permite oricărei persoane să 150Pitagora dorea să ştie motivul 135 acorda o onoare atât participe la ordonarea lumii. portul Heraclit şi a zis: „Este foarte corect ce Euxin cum spunem noi. 160Cum au decurs mai apoi practicile . toate schimbările sau transformările care au părţi de lume se află un fluviu mare pe care noi grecii l-am numit tot Istros. bază de schimbare". De la ei am aflat despre 137 trăieşte. 158Concluzia trasă de tot umblat prin lume.CARTEA NEMURIRII că are ca suport moartea şi formularea reciprocă este adevărată. Aici de faţă se găseşte 133 schimbările în lume?" Şi Heraclit a Zamolxion. 142 159Pitagora a apreciat expunerea lui Am rude într-o colonie de-a noastră numită. 138Pitagora a fost impresionat de ceea am căutat şi alte izvoare spirituale şi ce a auzit şi i-a spus lui Heraclit: „Este religioase care să ateste valoarea focului. 136Şi mai cred că la fiecare acolo la marea Euxin?" 152Şi Heraclit şi-a reluat firul etate există preocupări umane care pun în rezonanţă armonică vârsta acelui om cu istorisirii: „Cum ziceam. cum a decurs învăţătura ta armonioasă. dar desigur că mult mine a fost că tot ce există are focul ca mai puţin decât domnia ta Pitagora. bărbat din acel neam şi preot răspuns: „Datorită focului care este al zeului Dumnezeu". mai ales că vine de la un om aşa de venerare a focului157 tânăr. 157Am înţeles astfel că 140 Heraclit?" Şi Heraclit a zis: „Este oamenii au ajuns independent la povestea vieţii mele. 143Tot prin acele spui. de la marea Euxin. 134O 149Heraclit L-a privit pe Zamolxe cu înţelegere a modului în care focul încredere şi respect şi a spus: „Ooo. manifestare. Focul este mijlocul cel mai grâne şi lemn de construcţie pentru flotă. 141De mic copil am venerarea focului. Ei se viu". întrebat: „Cum crezi că se explică 148„Da. 154Eram copil schimbare şi-şi ajustează timpul vieţii şi mi-a rămas adânc întipărită în minte împresia acelor trăiri. Domnul meu". căci sufletul omului este făcut din tatălui meu şi i-am cunoscut bine pe geţi. se conştientizează lumea din perspectiva logos-ului ducând astfel la viaţa „Spune-ne. prin formele sale de închinăciune. lucrează. 131 rudele mele prosperă. Prin aceasta pentru care Heraclit 151L-a rugat pe Heraclit: de înaltă geţilor. am cunoscut pe 153 vârsta lumii în care el geţii de acolo. 156Şi după cum ştiţi acest obicei de cât se poate de interesantă înţelepciunea este larg răspândit ta. Istros. Cel înţelept este mereu în cultul şi importanţa focului. 144Cu mai bine de o sută de ani în urmă colonia a fost întemeiată de ionienii din Milet. rapid de transmutare profund calitativă a 146În copilarie am locuit la un frate de-al omului. prin formele pe care le poate lua. 132Spusele tânărului Heraclit l-au închinau unui anume zeu pe care-L impresionat pe Pitagora care l-a mai numeau Dumnezeu". a zis Pitagora. au din abundenţă loc în lume.

CARTEA NEMURIRII tale?" 161Şi Heraclit a răspuns: „Am adoptat metoda simplă a geţilor. cea de a sta în preajma focului sacru fără a face nimic altceva decât a urmări 76 .

175Către seară Heraclit a pregătit şi a aprins un mare foc sacru în onoarea 176 oaspeţilor săi. 165Omul care a pătruns aceste taine dobândeşte ordine în gândire şi prin aceasta îşi conduce viaţa cu înţelepciune. 183Şi cei doi au ajuns curând în insula Samos. 184Trecuseră aproape doi ani de când Zamolxe învaţa cu înţeleptul Pitagora care. 164Sunt întru totul de acord că acest mod de legătură cu divinul favorizează cunoaşterea logosului. 168Noi avem multe alte metode de a pune în practică valoarea focului sacru". Zamolxe i-a vorbit despre zeii/ zânii. preotese şi preotese vestale". în paralel cu învăţăturile date Lui. era mereu curios să ştie şi alte lucruri 185 cunosc şi eu astfel de metode. 188După îmbrăcăminte mi-am dat seama că este trac. Eram în urbe când am observat pe cele spuse. 173 despre neamul geţilor. Pitagora a evaluat experienţa lor la Efes. părăsească oraşul Efes. 162Ulterior am constatat valoarea acestei metode. In dimineaţa următoare Pitagora şi Zamolxe s-au pregătit să 177 acest tânăr. Şi toţi au fost mulţumiţi de concluziile la care ajunseseră. elementul de bază care poate transforma orice. 178Pe timpul călătoriei cu bacul. i se zice Likios. Soţia mea Sibila este din neamul tracilor. 192Şi l-a întrebat în limba getă: „Cum te cheamă? De unde eşti?" 193Când a auzit vorba Lui Zamolxe 77 . Heraclit şi-a condus oaspeţii la port unde şi-a luat rămas bun de la ei. 186Şi într-o zi Pitagora I-a făcut Lui Zamolxe o surpriză: „Am adus astăzi cu mine un om de pe meleagurile Tale. Zamolxe a vorbit cu Sibila în limba dacă constatând că ea ştia bine 174 limba strămoşilor ei. părinţii ei s-au helenizat şi au locuit în colonia noastră Istros de la marea Euxin. 189I -am vorbit despre Tine şi el a dorit să Te cunoască". pe Sibila. ale zeului Apollon Lykeios. care este un copil al focului". 166Cine posedă înţelepciune are virtute şi de aici se ajunge la fericire. 181Şi mai cred că o structurare a acestor idei prin numere poate duce la cunoaşterea multor taine. In esenţă realitatea este un rezultat al focului.CARTEA NEMURIRII flăcările şi a lăsa gândurile să curgă nestingherite. 182Rămâne ca pe viitor să mai discutăm acestea". 167Şi Zamolxe le-a zis: „Printre noi geţii se spune că pruncul al cărui suflet a fost chemat la focul sacru este un copil al focului. 179 Şi I-a spus Lui Zamolxe: „Filosoful 180 169Heraclit a mărturisit: „Domnii mei. 163Atunci Pitagora a zis şi el: „Şi eu am adoptat practica focului sacru la mine acasă în insula Samos. 170 Heraclit are perfectă dreptate. din ţinuturile 187 172Oaspeţii au rămas impresionaţi de lupilor. despre preoţi. 171 Ei au practicat obiceiul străbunilor lor atunci când au dorit un copil. 191Zamolxe s-a apropiat de tânăr ca să-l vadă mai bine. căci practica ei m-a inspirat să fac lucruri bune în viaţă". zeiţele/ zânele şi despre tradiţia sacră a geţilor. 190Şi zicând aceasta Pitagora a ieşit din cameră şi i-a lăsat pe cei doi oameni singuri. trăirea în foc sacru spiritual".

CARTEA NEMURIRII băiatul a căzut în genunchi. Dumnezeu s-a îndurat de mine!" 78 . 194Trăia o manifestare divină. 195Şi a spus cu lacrimi şiroindu-i pe obraji: „Dumnezeu.

Nu-Mi vorbi mai departe despre asta". cum L-ai dat Lui Dumnezău. O vrut să-l asculte. aprindem focul sacru. Ţi-mpletesc acum cunună. 200Am şaptesprezece ani. 202Am pornit de acasă pentru că am avut un vis despre un om. să ne căsătorim şi să muncim întreprinzător şi din când în când stătea la bucuroşi. 207Şi Licu L-a rugat: „Vreau să rămân cu Tine şi să Te slujesc de bunăvoie. 229Pitagora a aflat şi 214Aşa tânărul I-a povestit: „Noi. 206Şi i-a zis tânărului: „Aşa deci. 198Vin de mai sus de fluviul cel mare. apoi l-a ridicat în picioare spunându-i: „Eu sunt Zamolxe. 197L-a lăsat pe tânăr să se cununi şi cântăm din toată inima pentru a liniştească. 199Şi băiatul I-a spus: „Domnul meu. ce-o să fie zâna mea. în limba neamului Său. 208Şi Zamolxe a mai aflat de la Licu că făcea parte dintr-o familie înstărită din Tracia. Arianului i se cunoştinţele. 205Zamolxe ştia că Licu se referea la El. el despre talentul muzical al tânărului şi a domnul meu. Pitagora fost încântat şi i-a zis: „Noi grecii numim . In Dumnezeu i-a trimis pe cineva ca să-L dorinţa de a şti cât mai multe despre Licu ajute să-Şi poată împlini cu bine şi oamenii de pe meleagurile lui. aşeza cununa pe capul fetei cu care dorea să se căsătorească. Te înţeleg. 230După o performanţă a 215 numim Domnazâna. întocmai cum faceţi voi cu picioarele Lui Zamolxe să înveţe Domnazâna perechea Lui Dumnezeu". împletim întâmpla. dragostea voinicilor. 224Doar că pentru căsătorii şi bucuria vieţii noi o avem pe zâna Ila. fetele să mă iubească. Te cheamă mereu pe Tine. Licu era ascultător. Ne strângem la tracului dată la şcoală. 222Fiecare era încredinţat că aleasa lui era Zâna Zânelor pentru el. mă cheamă Licu. 212Zamolxe 226Venirea lui Licu la Zamolxe a 227 avea astfel prilejul să-şi formuleze schimbat multe lucruri. că în acea fată se afla spiritul de iubire al Zânei Domnazâna". Domnazână. 209Tânărul avea o educaţie bună. 203El vorbea limba noastră şi era cu totul învăluit în lumină. domnul meu". că eşti Zâna Zânelor. cu cântece la cobză. bucuria să îmi crească. Adă-mi mie noroc. 220 Domnazână. vin din Tracia şi sunt din clanul 201 ne chema iubitele hărăzite: 216Domnazână. un om din neamul tău. 218Ne dă holde holdelor şi 219 Cogaion. Domnazână. Zamolxe misiunea". dobândite de la 213 făcuse dor de neamul său şi iată că Pitagora. 210Apoi Zamolxe a aranjat cu Nestor ca tânărul să stea cu ei ca slujitor al Lui puterea zânelor.CARTEA NEMURIRII 196Zamolxe a înţeles pe dată ce se altarul Ei. 225O chemăm să ne ajute 211 Zamolxe. 221Şi Licu a povestit mai departe: „Apoi fiecare băiat care-şi căuta iubita. înţelepciunea în limba geţilor. avem în sat o Zână. 217 Cine-n viaţă îşi vrea bine. harnic şi să iubim. Istru". zău. doar cu Zâna Zânelor ". scria şi vorbea greceşte foarte bine. că eu vreau să mă însor. îl îndemna să-şi aducă aminte de viaţa de 228Adesea Licu îl delecta pe Zamolxe acasă. Ţi-mpletesc acum cunună. 223Atunci Zamolxe i-a spus: „Şi la noi geţii se face ceva asemănător. Grecii îmi spun Likios. pe cap o aşez la cea. 204I-am ţinut minte vocea".

.CARTEA NEMURIRII acest instrument muzical lira tracă. 231 Mi-a plăcut cum ai cântat şi te voi mai chema pe aici".

ca să Mă printre conducătorii perşilor. în inima". slujitor al Lui Zaratuştra 242Şi Zamolxe s-a gândit la viaţa Sa în Babilon şi preot al lui Ahura Mazdah. 267Neamul meu timpul călătoriei mele de douăzeci de ani. 232Şi în timp Zamolxe a aflat şi mai 250 . 241Şi i-a timpul despărţirii de maestru. trebuie să facă parte dintr-un marele sfătuitor al tânărului Darius. spiritualitate. cum spun perşii. Fără doar şi poate că întruchipare a ordinii şi dreptăţii. întâmpinat pe get de când a intrat pe uşă ele sunt doar o mijire a înţelepciunii. pe 254Când a revenit acasă Zamolxe i-a când se aflau într-o parte mai izolată a împărtăşit lui Nestor planul Său de a 255 insulei. 263Zarates Te va ajuta. asha. pe unde te mai afli". preotul Zarates. proteja şi învăţa multe despre Pitagora. Ierusalim şi în Teba Egiptului. 264Cât despre cele clarifice unele nedumeriri. Te aşteptam. 248Sunt 266Zamolxe s-a înclinat adânc în faţa locurile cele mai bune pentru lui Pitagora spunându-i: „Invăţătorule. Chemarea ta înţeleptul Pitagora I-a spus Lui Zamolxe: va face eroi nemuritori din neamul „Iată o epistolă de recomandare către arienilor". Şi l-a rugat ca atunci 236 jefuiască pe Zamolxe. 240Zamolxe ştia că tânărul Ii era 259Când a sosit ziua plecării era protectorul cu misiune divină. din 243 dinastia achemenidă. 239Le-a intrat frica în oase. 252Şederea cu mine în Samos Ţi-a fost 233 233Intr-una din zile Zamolxe i-a spus: doar primul pas pe calea zeilor". în insula Samos. doi răufăcători vroiau să-L pleca spre Babilon. şi-Şi spunea. să dea de ştire şi ameninţau că-L omoară dacă nu 237 familiei Sale că a pornit mai departe în le dă punga cu bani şi aur. 256Nestor L-a încredinţat: „Aşa voi hoţi au privit cu consternare la Licu şi nu face prietene. Marele Lup Alb s-au pregătit de plecare.CARTEA NEMURIRII 251 Am plecat de acasă pentru ca să înţeleg multe lucruri de la Licu care I-a mărturisit mai bine lumea zeilor. le-au căzut săbiile din mâini şi au rupt-o 258In următoarele zile Zamolxe şi la fugă". îţi mulţumesc. 257Casa mea Iţi este mereu înţelegeau cum un om poate fi aşa deschisă. 260Şi spus: „Eşti Marele Lup Alb. Intr-o seară Zamolxe l-a vizitat pe găzdui. Şi deodată s-a lume în căutarea învăţăturilor zeilor auzit un urlet sfâşietor de lup. 245Vroia să-l consulte şi să-Şi religia zoroastră. 246Pitagora La deprinse aici cu mine. didascalos". a primit inspiraţie de la zei". Mergi cu bine şi dă-mi de ştire ameninţător. Şi-au scos săbiile când va merge în Dacia. Şi vei fi Pitagora şi a zis: „Aşa voi face protectorul Meu şi al neamului arienilor". zicându-I: „Bine ai venit. 253Şi 234 Zamolxe s-a înclinat cu respect în faţa lui „De acum te voi numi Lup Alb. 265Le-am învăţat şi eu de la înţelepţii 247A sosit timpul să mergi să cunoşti lumii şi Ţi le-am transmis din toată lumea sacerdoţilor. Intr-o zi. că înţelegea limbajul lupilor. 238Cei doi lumii". 249Tot aşa am făcut şi eu în didascalos. în Babilon. 235 Şi a fost o întâmplare. rege privit ca plan al înţeleptului. „Faptul că Pitagora a adus 261Zarates este un om bun şi bine văzut aici un om din neamul Meu. 262El este protejeze. Şi Tu ai părăsit temporar ţara Ta pentru acelaşi scop.

268Şi Pitagora I-a zis: „Ai .CARTEA NEMURIRII 251 arian te va venera în toate veacurile ce vor urma".

îmbrăcat în alb şi încins a dus vestea. 269Eşti un daimon. slab. apoi a deschis scrisoarea de la pe când eu eram gata să părăsesc insula Pitagora şi a citit: „Mărite Zarates. lonia ". Drum bun!" CAPITOLUL 6 Zamolxe pleacă spre Babilon. 270Zeus şi Dumnezeu să fie cu Tine Zamolxion. împreună cu un grup grecii numim logos. 15El are patruzeci şi doi de ani şi este din neamul geţilor. Arienii vedici. Zarates era mai în vârstă Babilon acum doi ani. 12Şi Zarates l-a măsurat cu privirea pe 31Zamolxe i-a răspuns: „Domnul meu. l4Trimit domniei tale pe Zamolxe care mi-a fost învăţăcel aici în Samos timp de doi ani. străluceşte ca focul. el fiind un om 1Zamolxe şi Marele Lup Alb s-au în care asha. dreptatea. Şi au pornit spre 21 Eu voi pleca în curând din Samos. Pitagora se pregătea să plece la 13 Croton. Prima schimbare la faţă a Lui Zamolxe. Zamolxe.CARTEA NEMURIRII dobândit puteri spirituale deosebite Zamolxe. care era un preot cunoscut închinăciune şi respect de la Pitagora din în tot imperiul persan. 11Pe duc lipsa. Zamolxe ca preot zoroastru. fostul lui învăţăcel. Rog pe domnia ta să-l primeşti pe Zamolxe la învăţătură. Pitagora a plecat din 29 cu un şnur gros. 5Zamolxe a arătat trupelor persane scrisoarea lui Pitagora Ahura Mazdah. Şi mărturisesc că îi decât Pitagora cu aproape cinci ani. şcoală filosofică". 16Zamolxe este preot 17 al acelui neam. ceea ce noi îmbarcat pe un vas. 6Protejaţi de insula Samos. 3Au 22 mers călare către oraşul Tir ajungând la planurile mele. bărbatului din faţa lui şi de recomandarea 7Apoi Zamolxe a mers direct la scrisă care I s-a făcut. Zarates din Babilon. Preotul Zarates mult despre Pitagora. Focul sacru zoroastrian. Multe respect de la 83 . arian şi daimon. erou păzitor al celor vii şi dătător de belşug tuturor. o colonie greacă aflată în Magna al Lui Zaratuştra. arienii care locuiesc peste fluviul Istros la nord de Tracia. 19Înţelepciunea de la Ahura Mazdah este mare şi El a dat-o şi altor 20 oameni. Primeşte domnul meu către Zarates. Pitagora. 9De cum l-a văzut Zamolxe i-a 26Şi Zarates L-a întrebat pe Zamolxe: făcut o adâncă plecăciune şi i-a înmânat 27 „Ce mai face înţeleptul din Samos? I sscrisoarea de la Pitagora. Ar dori să înveţe cu domnia ta tot aşa cum am făcut-o şi eu. preot Samos. Profeţiile lui Zarates. lângă persană. Să continui mărite rudele lui Pitagora. 4Apoi şi-au continuat Zarates să ai parte de multă lumină de la 23 drumul spre Babilon. era acolo. l %Vei afla că el ştie multe învăţături.25 Dorea să afle mai templul mare al oraşului. de unde şi-au Zamolxe îţi va povesti mai multe despre luat cai şi cele necesare pentru drum. 28 10Inalt. Orient sosind în Fenicia. de negustori greci. Regele Darius Il întâlneşte pe Zamolxe. chiar şi unele pe care noi nu le-am cercetat. 24Zarates era impresionat de alura persani cei doi au ajuns cu bine în Babilon. Zarates 30 Imi amintesc că intenţiona să deschidă o vorbea curent caldeeana şi greaca. limba sa maternă. Ordine şi dezordine în lume. stătuse aici timp de cinci ani.

CARTEA 32 Grecia. Locuitorii din Samos nu erau interesaţi de învăţătura lui. 33De aceea Pitagora a vrut să o facă cunoscută pe alte meleaguri locuite de greci. 34Eu l-am 84 . Li se părea deosebită şi complicată.

urma să se îmbarce pe un vas al unui negustor pe nume Nestor. 48Şi Zarates le-a spus Lui Zamolxe şi Marelui Lup Alb: „Veniţi cu mine şi vă voi da găzduire". 58Prima însărcinare a fost să pregătească în fiecare dimineaţă lemnele pentru focul sacru şi apoi să asiste la ceremonia închinată zeului Ahura Mazdah. Pitagora şi-a însuşit de la egipteni. peste fluviul cel mare Istros. nobili în suflet". este pământul. fac jertfe. 69Sunt încredinţat că jertfa exterioară nu este bună. eşti get din neamul arienilor. 35Zarates a mărturisit nostalgic: „Mi-a fost cel mai bun discipol. 50Zarates a aranjat ca un slujitor al templului să aibe grijă de tot ce aveau nevoie noii sosiţi. a pornit în lume în plină maturitate să caute adevărul". 36Inteligent. virtuos. numărul doi". . De mâine Iţi voi trimite vorbă ce ai de făcut. zeu şi principiu al luminii. 59Era ritualul pe care preoţii zoroastrieni îl îndeplinau zilnic. printre care stătuse timp de zece ani. 60Şi Zarates I-a explicat astfel: „Lemnele trebuie alese. 45Dumnezeu este cerul. căruia i se atribuie numărul unu. 67Cred că Pitagora Ţi-a vorbit despre aceste lucruri?" 68Zamolxe a răspuns: „Intr-adevăr noi am discutat acestea. 61Mai cu seamă să fii atent să nu aibă vieţuitoare precum sunt insectele. 39Cât despre Tine. aşa cum spunea înţeleptul Pitagora. 46Zarates l-a privit cu mare atenţie pe 47 Zamolxe. de curăţenie şi de primirea hranei. de pildă. om de mare încredere. 53Tânărul care a venit cu Tine rămâne 54 slujitorul Tău. 57 Şi a doua zi Zarates L-a chemat pe Zamolxe în incinta templului. locuitor tot din Samos". curăţate şi sortate astfel ca să nu existe printre ele din întâmplare obiecte străine. 66Aceasta este o mare eroare. căruia îi aduc sacrificii pe care le ard în foc. iar Domnazâna. 63Alte popoare au obiceiurile lor. 43Suntem din neamul mare al tracilor.CARTEA NEMURIRII lăsat gata să părăsească insula. arieni de când lumea-i lume. multe cunoştinţe 37 51La plecare Zarates I-a spus Lui Zamolxe: „Deocamdată eşti unul dintre aspiranţi şi adoratori ai focului sacru de 52 la templu. 41Şi Zarates L-a rugat pe Zamolxe: „Spune-mi despre poporul Tău şi despre credinţele voastre?" 42Zamolxe a răspuns: „Noi geţii locuim mai sus de Grecia şi Tracia. 49Apoi cei doi au fost conduşi la clădirile anexe ale templului zoroastru unde au primit două camere alăturate. 56 Marele Lup Alb Il putea sluji în voie pe Zamolxe având grijă de locuinţă. 44Zeul nostru se numeşte Dumnezeu care-Şi are pereche pe Domnazâna. inclusiv de mâncare". 64Caldeenii. 62Noi preoţii Lui Zaratuştra respectăm toate fiinţele create de Ahura Mazdah şi avem grijă să nu fie jertfite din neatenţie în foc. Şi-a spus în gând: „Omul acesta este aparte. 38Noi perşii îi respectăm pe cei care-L caută pe Ahura Mazdah. Treptat vei învăţa cum Il onorăm noi pe zeul Ahura Mazdah. ci numai 85 temeinice. 65Ei îl au ca zeu al focului pe Baal. 37Cu el aici în Babilon am cunoscut şi eu înţelepciunea acelor oameni. 55Zamolxe şi Marele Lup Alb aveau camerele despărţite de o uşă. strălucitori. 40Noi perşii suntem tot arieni.

CARTEA 70 cea interioară. La focul sacru se ard impurităţile care atârnă greu pe sufletul omului. nicidecum fiinţele de orice fel". 86 .

cei prezenţi aveau prilejul să omul cel venit din India. iudei. Vă voi aranja o întâlnire". cu acel indian". arătând cu mâna dreaptă care Zarates l-a aprins într-un container mulţimea din jur şi spunându-I: „Suntem 73 metalic fixat pe un suport solid. greci. atash. 77Şi preoţii au recitat invocaţia 93Numele Meu este Zamolxe. 98Şi Lisandros a şi toţi cei prezenţi s-au unit în pacea constatat bucuros: „Aşa deci! 99Cauţi înţelepciunea lumii. 96Cei doi s-a împrietenit. 100Te afli într-un loc mentală. De întrebat: „Dar domnia ta de unde eşti de acum suntem în prezenţa lui Ahura loc?" i Mazdah prin focul sacru. Priveşte în jur!" preoţi zoroastrieni vor oficia pentru 90Grecul. potrivit. De acuma caldeeni. respiraţia rărită şi mintea-i intrase într-o Zamolxe. 74 văzând îmbrăcămintea Lui 74 mulţimea de participanţi. 88Dar atenţia I-a fost atrasă de un om venit ştii ce ai de făcut". Lisandros I-a promis: 86Cei prezenţi la ospăţ erau de multe „Bine. 89Un grec a intrat în vorbă cu pregătit lemnele pentru focul sacru pe Zamolxe. să discute pe teme 104Şi într-una din zile Zamolxe L-a spirituale. schimbe opinii. 106Activităţile prestate de Zamolxe la neamuri. Poftiţi acum protejează". 76Priviţi 91Şi Zamolxe a răspuns:. să se mai întâlnească cu 83Pentru prima dată în viaţa Sa avut prilejul103 Zamolxe avea ocazia să participe la Lisandros. Apoi s.de baştină din ţinuturile geţilor". Patru adunaţi din toate părţile imperiului persan. 85Prin asistarea la focul sacru al „Aş dori să vorbesc Lui Zaratuştra sufletele lor erau purificate rugat pe Lisandros: 105 şi apoi umplute de un duh al înţelepciunii. 80Ceremonialul s-a povestit lui Lisandros câte ceva despre sfârşit cu un moment de mare profunzime călătoria Lui spirituală. 97Zamolxe ia venerat Ahura Mazdah. Puterea persană îi 82 „Pentru astăzi am terminat. Ionia. Aşa a aflat că grecul locuia în veselia ce urmează unui ritual zoroastru. a crezut că era grec şi L-a 75 spus tuturor: „Am aprins lemnele. Babilon de câţiva ani şi că avea drept 84Printre mesele îndestulate cu bogăţia de cunoştinţe lume deosebită. 79Zamolxe îşi observa grecul a mai zis: „Bucuros de cunoştinţă. Şi a aşternut liniştea. 87Zamolxe i-a recunoscut pe templul zoroastrian erau din ce în ce mai 87 . 101Aici în Babilon s-au adunat 81La sfârşit preotul Zarates a anunţat: mulţi învăţaţi. „Vin din 92 flăcările şi gândiţi-vă la tot ceea ce doriţi insula Samos. fenicieni. armoniei şi al binelui. acolo cu învăţătorul Meu Pitagora. inclusiv pe mâncăruri. Eu sunt Lisandros. egipteni. Zarates le-a Zamolxe. de felul meu stare de beatitudine şi comuniune cu zeul din Milet. creatorul luminii.CARTEA NEMURIRII 71Şi Zarates a spus: „Intocmai. Ionia. 102In zilele ce au urmat Zamolxe a la ospăţ". chiar şi din afară. Un timp am locuit să întreprindeţi pentru vieţile voastre". In dimineaţa următoare Zamolxe a din India. 94Sunt arian 78 95 Ahunvar şi multe altele necesare.

108Şi în 88 .CARTEA fructuoase. 107Treptat Zamolxe a reuşit să înveţe invocaţiile Lui Zaratuştra din 1 1 » Gathas. părţile cele mai vechi din scriptura perşilor numită Avesta.

113Atunci Zamolxe i-a mărturisit: „Şi eu pricep cuvintele din limba persană şi chiar şi manthre-le pe care deja le-am învăţat de la domnia ta". adevărului şi luminii". Scopul învăţăturii noastre este de a crea ceea ce numim sanatana dharma. indianul era îmbrăcat în alb şi purta diagonal peste piept un fir gros. 128Şi vroia să cunoască cât mai multe lucruri despre scrierile sacre numite Veda şi l-a rugat pe brahman: „Spune-mi te rog ce cuprinde scriptura voastră". 114Lisandros a luat legătura cu omul venit din India. străbunii noştri migrând peste stepele şi 123 137 munţii din ţinuturile arienilor. avestana". care ştia bine limba avestană va traduce conversaţia. 131Noi credem că învăţătura trebuie să intre în inimă nu să fie doar citită. astfel născându-se popoarele mezilor şi perşilor. 118Zamolxe şi-a făcut şi El cunoscut numele. 119Şi Zamolxe l-a întrebat pe brahman despre crezurile lui: „Ce s-ar putea spune despre spiritualitatea indiană?" 120Şi brahmanul a răspuns: „Noi avem scrierile sacre numite Veda. Este de fapt aceeaşi esenţă. aceeaşi cu cea a perşilor şi a tracilor. religia noastră vedică. deşi avem alfabetul nostru 132 devanagari. 115Şi la sosirea celor trei. Yajur Veda Samhita. persanii numesc asha şi noi geţii justiţia. Arienii vedici şi-au continuat drumul către est ajungând în India. au venit în India stăpânea cunoştinţe spirituale vaste. Lisandros. 116Omul s-a prezentat zicând: „Sunt preot brahman şi mă 117 numesc Şastri. 135 „Exact" a remarcat brahmanul spusele Lui Zamolxe. 110Noi perşii suntem tot arieni veniţi de pe meleagurile de 111 sunt revelaţii. In vechime călăreţii traci şi familiile lor au poposit pe aceste pământuri. 133Atunci Zamolxe a spus: „Maestrul meu spiritual Pitagora recomanda şi el învăţătura orală. care este destul de asemănătoare cu limba perşilor. Vorbesc limba sanscrită. 136Şi Zamolxe a înţeles că brahmanul sub formă orală. anume Rig Veda Samhita. Sama Veda Samhita şi Atharva Veda Samhita. 121Pe ele se bazează 122 ţinuturile perşilor. 123 Scrierile Cu prilejul întâlnirii lor Zamolxe vroia să afle cât mai multe. 138Şi l-a întrebat pe 89 . scrierea zeilor. unii chiar le ştiu pe de rost şi le cântă. calea eternă a dreptăţii. Eu înţeleg destul de bine ce zici atunci când vorbeşti cu Likios. 129Brahmanul Şastri a răspuns: „Veda are patru părţi vechi. pe care Zamolxe vroia săl cunoască şi a organizat o întâlnire. 134Voi spuneţi sanatana dharma la ceea ce grecii denumesc logos. 127Aşa Zamolxe a înţeles că originea vedicilor este tot ariană. omul care Te slujeşte". 126Suntem deci rude apropiate cu perşii". Intr-o zi preotul Zarates I-a spus Lui Zamolxe: „Există o înrudire între popoarele noastre. Cu o parte din ele. urmaşii celor care au ajuns pe aceste meleaguri după ce au trecut prin 125 unde sunteţi voi tracii. 124Şi noi suntem arieni. 130Există preoţi brahmani specializaţi în fiecare dintre ele.CARTEA NEMURIRII acele scrieri a observat similitudini între limbile avestană şi cea dacă. noi le numim samhita.

CARTEA brahman: „Spune-Mi te rog domnul Meu. ce numere sacre aveţi în religia vedică?" 90 .

151 oaspeţi nu cuceritori. adică acel ceva. 169Şi Darius a vrut să le cunoască temelia spirituală şi a întrebat: „Cine este zeul vostru cel mare?" 170Zamolxe a spus: „Zeul nostru drept se numeşte 171 Dumnezeu. 155Apoi Zamolxe şi Lisandros au revenit la templu". 150Numărul mistic o sută opt este atribuit atât perspectivei masculine cât şi 151 Zamolxe era în Babilon. 159Se gândea regele că va putea trimite o expediţie militară la ei. Află mărite rege că şi noi geţii urmăm ceea ce perşii numesc asha. văzându-L pentru prima dată pe Zamolxe. preotul Zarates. Noi îi spunem justiţia". reprezentând practic dinamica masculin-feminin". 162Oaspeţii de seamă au fost invitaţi să stea la aceeaşi masă cu măritul rege. a luat loc în dreapta regelui care. însoţit de Zamolxe. 163Ca sfătuitor spiritual al lui Darius. Acest număr este o sută opt". 167Dar ei ne sunt 168 celei feminine. 144Toate celelalte numere sunt jocul iluzoriu. 158Dorea să-L cunoască şi să afle cât mai multe despre neamul geţilor. 146Şi Zamolxe a mai întrebat: „Oare aveţi un număr sacru aflat în armonie cu ' 147 curgerea timpului?" Brahmanul a răspuns: „Da. 153Convorbirea lor I-a lărgit orizontul de înţelegere a misticii numerelor. 140Este vorba despre numerele zero şi unu. Noi suntem un popor aprig care nu a fost supus niciodată de nimeni de când ne ştim". 145Fireşte că această dinamică existenţială are loc pe axa timpului". 160Intr-o zi Darius i-a cerut preotului Zarates să vină la palat împreună cu Zamolxe. 166Zamolxe a răspuns: „Mărite rege. grecii s-au aşezat în ţinuturile noastre de pe lângă marea Euxin. Maestrul Meu grec Pitagora Imi vorbea despre o mistică a numărului două sute şaisprezece". adică pe acel unu. 152Zamolxe a fost impresionat de brahmanul Şastri. dintre zero şi unu. poate fi absorbit în numărul zero. lila spunem noi. aflate undeva pe lângă mare". 164Şi regele I-a spus Lui Zamolxe: „Vorbeşte-mi despre neamul tău getule Zamolxe! 165Ştiu că pe pământurile voastre aveţi colonii prospere ale grecilor. 148Şi Zamolxe a zis: „Este foarte interesant.CARTEA NEMURIRII 139Brahmanul Şastri a răspuns: „Filosofia noastră are două puncte centrale care prin interacţia între ele creează dinamica existenţei noastre spirituale. Astfel zero este nimicul capabil să genereze ceva. nimicul. a fost uimit de fizionomia şi prezenţa Sa de spirit. 161Intrând în marea sală a tronului lui Darius. Regele Darius a aflat că printre cei care slujeau la templul lui Zarates era şi un get pe nume Zamolxe. 154La despărţire i-a mulţumit brahmanului pentru bunăvoinţa cu care a răspuns întrebărilor Sale. 143Pe când numărul unu. 141Am putea rezuma această dinamică în câteva cuvinte: numărul zero este potenţialul care se poate materializa 142 156Au trecut câteva săptămâni de când 157 în numărul unu. 172Dar Darius s-a arătat sceptic zicând: „Asha? Asha? Ştiţi voi oare ce 173 91 . In existenţa lor complementară ele însumează cifra două sute şaisprezece. 149Brahmanul a răspuns: „Observaţi vă rog faptul că două sute şaisprezece este dublul lui o sută opt. Zamolxe a fost impresionat de splendoarea fără egal din jur.

CARTEA NEMURIRII înseamnă cu adevărat asha?" Atunci Zamolxe i-a răspuns: „Este dreptatea şi 92 .

pe când se aflau în grădina templului. 192Şi într-o zi. 190Preotul şi magul zoroastru Zarates Il considera pe Zamolxe un personaj cu totul deosebit. 198Chiar numele meu înseamnă pământ în sensul de sursă germinativă. iar pe cei răi îi pedepsim. Zarates şi Zamolxe s-au întors la templu. noi perşii nu atacăm popoarele la întâmplare. Dar mă ardea o dorinţă fierbinte. de creştere şi înflorire. domnul meu. pe care ei Il numeau Ahura Mazdah. 187Dar cu grecii este altceva. 204Şi aşa am plecat în lume. de aspiraţie către lumină. 196Era iarnă. 185Noi distrugem răul şi întunericul celor care sunt sub stăpânirea Spiritului Răului. 191Şi vroia să-şi verifice anumite teorii despre influenţa astrelor asupra vieţii oamenilor şi să afle împrejurările în care Zamolxe s-a născut. 189Dar ei ne-au atacat. atunci veţi fi lăsaţi în pace să slujiţi în continuare luminii 178 spiritului. Angra Mainyu atunci când ei jefuiesc alte neamuri şi distrug bunuri omeneşti. Darius a fost uimit. 184Acolo Zarates I-a spus Lui Zamolxe: „După cum ai auzit de la măritul Darius. îi ajuta. mama m-a născut în casă pe pământ. 188In trecut am avut şi noi probleme cu un neam înrudit cu al vostru. astfel că lumina lui Ahura Mazdah. Rege al Regilor. 206In limba avestană zam înseamnă tot pământ. Şi pe loc a renunţat la acel plan spunând: „Dacă neamul geţilor are un om care poate vorbi atât de nobil. Ii respectăm pe oamenii luminii". 175Auzind cuvintele Lui Zamolxe. 197Aşa este obiceiul la noi geţii. Zarates L-a rugat pe getul arian să-i povestească: 193„Ştiu că ai patruzeci şi doi de ani.CARTEA NEMURIRII adevărul. La maturitate am ajuns preot şi am făcut cât 203 am putut pentru ei. Spiritul Rău. Domnul Inţelept. Persanii aveau în spatele cuceririlor lor un scop spiritual şi credeau că Dumnezeu. pe când întunericul lui Angra Mainyu. 200Astrul acela a rămas mult timp să lumineze cerul. tata a văzut pe cer o stea mare cu coadă. 205Zarates a remarcat: „Este interesant. Perşii nu vor încerca să vă cucerească. căci erau oameni agresivi puşi pe prădăciuni şi a trebuit să ripostăm". masageţii sau sciţii pe care i-am supus în Bactriana cu vreo zece ani înainte ca marele rege Cirus să ocupe Babilonul. 93 . lipsa minciunii şi a trădării. 186Acum când regele Darius a aflat mai multe despre voi geţii arieni. să cunosc înţelepciunea de peste tot. domnul meu". 179Noi mergem doar împotriva acelora care sunt cuprinşi de 180 întuneric în spirit. 199Spre dimineaţă când mama mă năştea la răsăritul soarelui. 201Şi tata a crezut că este un semn 202 bun pentru tot neamul geţilor. de aceea mă aflu aici. se va mări. 176Se gândise cumva la cucerirea pământurile geţilor în urma 177 unor sfaturi greşite. 174Iubim cu dreptate oamenii. se va diminua". 183După terminarea banchetului dat de regele Darius. perşii nu vor merge împotriva voastră. 194Vorbeşte-mi despre timpul când ai venit pe lume Zamolxe". 207Toate cele spuse de Tine încep să capete sens". 181Şi cu aceste cuvinte regele Darius a încheiat conversaţia cu Zamolxe care era mulţumit că avusese ocazia să afle 182 gândurile regelui despre geţi. 195Zamolxe a zis: „Despre acel timp iată ce mi-au spus părinţii mei.

CARTEA NEMURIRII 208Şi se gândea Zarates făcând calcule: „Getul este născut cu douăzeci de ani după Pitagora. 209Deci Zamolxe avea douăzeci şi cinci de ani atunci când perşii 94 .

CARTEA

înseamnă atât ordine cât şi dezordine. 226Deşi dezordinea este lipsa ordinii ea ar ani când au cucerit Egiptul". Şi Zarates I- trebui cumva măsurată". a spus Lui Zamolxe: „Mă voi mai gândi 227Şi Zamolxe a zis: „Mă gândesc că la cele ce mi-ai spus". în timp dezordinea se ordonează urmând 211Adesea, după ceremoniile rituale 228 ale focului sacru atash, Zamolxe stătea de anumite legi. Deci ea ar putea fi 212 vorbă cu Zarates. Şi i-a spus într-o zi: exprimată prin numere, chiar dacă se află „Invăţătorule, în insula Samos am avut în stadiul de dezordine". 229Şi Zarates a prilejul să discut cu înţeleptul fost de acord: „Aceasta este adevărat. 213 230Dar până la acea ordonare trebuie să Pitagora despre existenţa lumii. El spunea remarcăm faptul că orice evaluare a unei că în esenţă realitatea se reduce la situaţii existente într-un anumit punct din manifestarea ordinii, ceea ce voi perşii timp găseşte atât ordine cât şi dezordine. numiţi asha, reprezentată prin numere. 231 214 231Dinamica relaţiei lor nu salvează Tu domnul meu ce părere ai?" corelarea pentru că haosul apare mereu în 215Şi Zarates a răspuns: „Eu cred că lume". 232 nu putem face prea uşor o aşa afirmaţie. Şi Zamolxe a continuat argumentul 216 In primul rând că nu există ordine peste filosofic în faţa lui Zarates zicând: „Deci tot ca să o putem exprima prin putem spune că atât Ahura Mazdah cât şi 217 Angra Mainyu, ca forţe ale realităţii, vor simboluri şi prin numere. Şi chiar dacă exista mereu". 233Zarates a răspuns: „Asta am reuşi să găsim numerele potrivite şi este corect. 234Dar noi zoroastrienii legile prin care acele numere arată credem că va exista un timp când Ahura ordinea, ce ne vom face cu dezordinea? Mazdah îl va învinge pe Angra Mainyu. 218Ne este practic imposibil să aplicăm 235 numerele şi în cazul dezordinii". Şi atunci salvatorul nostru numit 219Zamolxe a spus: „Aşa ar părea la Saoshyant va sosi în lume". 220 236„Ce înseamnă anticipata apariţie a prima vedere. Dar să ne gândim la faptul acestui personaj?" a întrebat Zamolxe. că întunericul înseamnă lipsa luminii şi 237Şi Zarates a răspuns: „In general noi dezordinea este lipsa ordinii. 221Pe aceste zoroastrienii credem că este vorba de considerente putem spune ca Angra venirea unui om, în carne şi oase, precum 238 Mainyu, Spiritul Rău, este lipsa 222 a fost Zaratuştra. Şi mai credem că lui Ahura Mazdah, Spiritul Bun. Prin spiritul Lui Zaratuştra va coborî în acea urmare Angra Mainyu nu există". persoană. 239Salvarea va consta în 223 aducerea înţelepciunii pentru toţi, va fi o Şi preotul Zarates a căzut pe reînnoire a lumii. 240Noi numim aceasta 224 241 gânduri, fiind pus în dificultate. Apoi a frashokereti. In prezent, după cum se mărturisit: „Ceea ce spui Tu este foarte observă, sunt foarte puţini înţelepţi printre au cucerit Babilonul şi treizeci şi cinci de
210

interesant. Dar totuşi realitatea lumii oameni. 242Noi mai credem că există o permanentă luptă între Ahura
95

225

CARTEA NEMURIRII

243

Mazdah şi Angra Mainyu. Dar lumina şi binele nu sunt dominante, ci mai degrabă stăpâneşte opusul lor. 244Adică întunericul şi răul, au rol prevalent în societăţile umane. 245Dar atunci când lumina şi binele vor exista în cel puţin jumătate din gândurile, vorbele şi faptele oamenilor, ca expresii ale conştiinţei colective, atunci putem spune că Ahura

96

CARTEA

Mazdah este pe punctul să-l învingă pe Angra Mainyu. 246O astfel de victorie nu înseamnă dispariţia manifestărilor lui Angra Mainyu, spiritul dezordinii, ci doar diminuarea prezenţei lui.
247

Dualitatea ordine-dezordine se va menţine cât timp va fi lumea. 248Dar în anumite societăţi ordinea şi binele vor predomina asupra răului. Şi astfel armonia va fi prezentă. 249Cred că deja ai discutat cu Pitagora dualismul luminăîntuneric?"

250Zamolxe a admis: „Intr-adevăr
251

domnul meu. Am abordat tema, dar aspectul de salvare în viitor al oamenirii a fost tratat doar la suprafaţă. 252Acum ideile Imi sunt mult mai clare". 253Zamolxe a vrut să ştie mai multe fapte despre fondatorul crezului perşilor spunând: „Aş dori să-L cunosc mai bine pe marele profet Zaratuştra". 254Şi preotul 271 Zarates a răspuns: „Zaratuştra a trăit cu lângă Pontul Euxin. Pentru noi faravahar aproximativ cinci sute de ani înseamnă Ahura Mazdah.
255 272

puterea de a transforma, de la obiectele materiale până la sufletul omului. 262Şi ai observat cum, treptat în prezenţa focului sacru, oamenii se schimbă în bine. 263Iar cei care au atins o înaltă comuniune cu Ahura Mazdah, Spiritul Luminii, dobândesc şi darul profeţiei". 264In activităţile zilnice de la templu, Zamolxe a primit însărcinări din ce în ce mai importante. 265Devenise un bun cunoscător al manthre-lor din Avesta, scriptura perşilor zoroastrieni. 266Şi vroia să afle cât mai multe despre spiritualitatea zoroastră, astfel că într-o zi l-a întrebat pe preotul Zarates: „Ce reprezintă simbolul omului cu aripi?" 267Şi Zarates a răspuns: „Noi îl numim faravahar. 268Este un simbol vechi pe care perşii l-au luat de la asirieni. 269Intr-o formă apropiată îl au şi egiptenii şi iudeii. 270Cred că prima dată a apărut la neamul hitiţilor, veniţi de undeva de pe

înainte de aceste timpurile. La vremurile La hitiţi, la egipteni şi la iudei în locul acelea perşii şi mezii aduceau zeilor ca bustului uman este reprezentat soarele. ofrande animale sacrificate, obiceiuri 273 S-au dat felurite alte interpretări învăţate de la popoarele vecine. 256Dar simbolului, anumite legende foarte vechi Zaratuştra s-a opus, înţelegând răul care vorbesc despre oamenii puternici cu aripi, venea de la uciderea rituală. 257 care au coborât din cer şi s-au 274 El l-a convins pe regele Viştaspa să facă reforme şi în primul rând să interzică împreunat cu fiicele pământenilor. Noi jertfa. 258De atunci noi perşii am tot legăm acest simbol de naşterea Lui Zaratuştra, al cărui nume înseamnă stea progresat. Precum se vede, aproape că 259 strălucitoare. 275Profetul nostru a avut suntem stăpânii lumii. Şi vom continua ceva din acei oameni cu aripi, purtători ai încă să ne ridicăm spre şi mai multă luminii stelelor. 216Faravahar este un lumină pentru că învăţăturile Lui simbol al zeităţilor solare care prin Zaratuştra sunt cele mai înţelepte din puterea lor divină susţin pe conducătorii lume. 260Nouă persanilor lumea ne spune lumeşti cei buni". adoratorii focului. 261Şi pe bună dreptate, 277Preotul Zarates era foarte mulţumit căci noi venerăm focul pentru că îi ştim
97

CARTEA NEMURIRII

de tot ce făcea Zamolxe Arianul. 278Intr-o zi i-a adus o veste aparte: „Curând va sosi momentul când vei fi iniţiat ca preot
279

al marelui Zaratuştra" „Sunt gata domnul meu să servesc lumina spiritului" i-a răspuns Zamolxe.

98

CARTEA

280Şi ceremonia de investitură a Lui templu. Avea acum prilejul să servească
Zamolxe ca preot zoroastru a fost fixată
281

să aibe loc peste zece zile. In ziua hărăzită, patru preoţi, printre care şi
282

Zarates, au pregătit totul. Evenimentul deosebit va dura aproape o jumătate de oră şi la el vor participa doar câţiva invitaţi. 283Candidatul la preoţie a fost îmbrăcat în haine de culoare albă şi încins în jurul mijlocului cu un brâu. 284Apoi, cu manthre alese, preoţii au invocat prezenţa la focul sacru a
285

spiritului Lui Ahura Mazdah. Şi au urmat ritualurile de purificare care desăvârşeau consacrarea preoţească a Lui Zamolxe. 286La sfârşit Zarates I-a spus Lui Zamolxe: „Te-ai schimbat la faţă.
287

Lumina Lui Ahura Mazda a intrat în tine". 288Când ceremonia s-a încheiat a urmat festinul, bucuria colectivă a investiturii noului preot. 289Şi Zarates a luat loc la masă, împreună cu Zamolxe, proaspătul iniţiat, şi I-a vorbit astfel: 290„De acum eşti atât preot al Lui Zaratuştra cât şi medic sacerdot, Zamolxe. 291Poţi conduce ceremonii ale focului conform ritualurilor noastre şi poţi face tratamente de boli şi răni cum crezi de cuviinţă că e bine. 292După cum ştii prea bine, activităţile noastre aici la
293

templu s-au intensificat. Sunt multe căpetenii de oaste care ne solicită 306Şi Zamolxe s-a gândit la spusele ajutorul, iar noi, cei câţiva preoţi şi 307 medici sacerdoţi, care servim la templu, preotului Zarates. Aici, în Babilon, abia facem faţă cererilor". stătuse timp de trei ani şi pătrunsese 294Şi Zamolxe a intrat în serviciile adânc înţelepciunea Lui Zaratuştra. 308Devenise El Insuşi preot al marelui sacerdotale cele mai importante de la 295 înţelept al perşilor. 309Era vremea să
99

singur pe cei care solicitau aprinderea focului sacru şi prezenţa acolo a Lui Ahura Mazdah. 296Marele Lup Alb Il ajuta la pregătirea a tot ce era necesar ceremoniilor". 297Treptat, Lui Zamolxe i s-a dus vestea despre calitatea deosebită a serviciilor Sale. 298Personalităţi, din armata persană şi din administraţia oraşelor şi a satrapiilor, apelau la trezirea spirituală dată de prezenţa focului sacru condus de Zamolxe în Babilon. 299Sacerdoţii erau plătiţi prin donaţii, iar beneficiarii care foloseau serviciile religioase ale preotului Zamolxe erau foarte generoşi. 300Regele Darius bătuse moneda de aur, daricul şi pe cea de argint, siculul. In scurt timp, ca preot al Lui Zaratuştra, Zamolxe s-a îmbogăţit. 301Timpul, cât Zamolxe a deprins marea înţelepciune a Lui Zaratuştra, învăţând de la preotul Zarates şi servind la templul zoroastru din Babilon, a fost de trei ani. 302Şi într-o zi pe neaşteptate Zarates L-a sfătuit pe get: „Ar trebui să mergi să vezi cum merg lucrările la construcţia templului iudeilor, care se pare că se apropie de finalizare. 303Ei îl slujesc tot pe Domnul Domnilor. 304De aceea iudeii au fost eliberaţi din captivitate de către regele Cirus Cel Mare, după ce acesta a ocupat Babilonul. 305Treci prin Ierusalim şi apoi pleci în Egipt".

CARTEA NEMURIRII

meargă să cunoască şi alţi oameni ai
310

căutărilor divine. Şi Zamolxe i-a răspuns lui Zarates: „Domnul meu voi

100

311E timpul să plec din Babilon". 330Zamolxe a fost profund mişcat de profeţiile lui Zarates şi i-a spus: „Îţi mulţumesc înţeleptule. CAPITOLUL 7 Zamolxe merge în Iudeea. se vor întâmpla cu puţin timp înainte de a se împlini de douăsprezece ori câte două sute şaisprezece ani. 331 Fie ca Ahura Mazdah să continue să lumineze neamul perşilor". 317Şi când pregătirile de plecare au fost aproape gata. Zerubabel şi Zamolxe. Eşti unul dintre magavan. 312Şi Zarates L-a asigurat de sprijinul său spunând: „Îţi voi da scrisoare de recomandare către armata persană şi 313 poporul Tău şi va lucra cu sufletele oamenilor care treptat se vor întoarce pe calea dreptăţii asha. La acel timp Te vei bine pe Pitagora. deci vor trece două mii cinci sute nouăzeci şi doi de ani de la naşterea Ta.CARTEA face precum spui. Zamolxe este mâhnit de sacrificiile de animale. La Ierusalim Te va ajuta Zerubabel. 319Aş vrea să ştiu. iubit de Ahura 101 1 Zamolxe . care-l cunoaşte omeniri spirituale. Zamolxe a dorit să aibe o ultimă conversaţie cu înţeleptul Zarates. 326Tot în neamul Tău se vor întrupa la acea vreme spiritele celor optsprezece ancestori ai noii către toţi supuşii imperiului. când Mă voi reîntrupa ca să pot ajuta neamul Meu şi în viitor? 320 328 După împlinirea misiunii de treizeci de ani spiritul Tău propriu va reveni în cer 329 la Dumnezeu. În felul acesta urmaşii neamului Tău vor avea sufletele lor strălucind cu al Tău alături ca şi cum ai renăscut în ei". 322Şi preotul Zarates I-a răspuns astfel: „Eşti foarte deosebit Zamolxe. Rămâi cu bine. 316După câteva zile Zamolxe a primit de la Zarates recomandarea scrisă în limba avestană. 314Vei primi din visteria renaşte în toţi cei care vor primi spiritul Tău şi care sunt urmaşii neamului Tău. 323Află că multe evenimente importante. dar nu a făcut nici o predicţie". Oare cum Mi se aplică ciclicitatea de două sute şaisprezece ani a sufletelor? 321 Pitagora Mi-a vorbit câte ceva despre aceasta. 318Şi i-a spus: „Domnul meu. AAflaţi că purtătorul acestei scrisori pe nume Zamolxes este preot al Lui Zaratuştra şi om al dreptăţii. Atunci spiritul Tău va coborî în şi Marele Lup Alb au pornit către Ierusalim. Pe drum au întâlnit trupe persane patrulând spre Iudeea. 324Cu treizeci de ani înainte de acel moment va apare o stea strălucitoare pe cer şi va sta aşa multe 325 zile. Ahura Mazdah. Sfinţirea templului din Ierusalim. Zamolxe pleacă spre Egipt. Simbolul soarelui cu aripi. asha. preoţii Lui Zaratuştra şi ai o poziţie înaltă printre toţi oamenii din împărăţia lui Darius". legate de spiritul Tău. ştiu prea bine că spiritul profetic care te animă îţi spune multe şi despre ce va face sufletul Meu în viitor. templului aur şi bani destui 315 327 ca să-Ţi ajungă pentru mult timp. Comandantul lor a citit cu atenţie scrisoarea lui Zarates: Către oştenii armatei Marelui Rege Darius şi toţi oamenii din împărăţia perşilor.

5El are dreptul la onoare. 6V-am scris aceasta eu preotul Zarates al regelui Darius. respect şi ajutor oriunde s-ar afla în imperiul perşilor.CARTEA NEMURIRII Mazdah. 7Şi comandantul militarilor perşi L-a tratat cu respect pe Zamolxe însărcinând 102 .

10Eu am trăit în Persia şi cunosc bine religia lui Zaratuştra. un rabin. 30 Zamolxe şi Marele Lup Alb au fost invitaţi în rândul din faţă. 28În curând vom face sfinţirea templului şi veţi asista la un moment grandios". 39Şi a avut astfel prilejul să cunoască mai îndeaproape religia iudeilor. 29Şi în câteva zile totul era pregătit. Şi au fost spune rugăciuni şi invocaţii către Iehova. a fost impresionat la citirea scrisorii lui Zarates. la căutat pe Zerubabel care. spre bucuria tuturor 17 Ierusalim! 26Aici Îl veţi cunoaşte pe 27 Iehova al cerului! De acum înainte El 27 28 va locui în templul nostru. pe nume Hagai şi Zaharia. cunoscând bine limba persană. două sute de berbeci şi patru sute de miei. ca să aibă o vedere cât mai bună a evenimentelor ce 31 vor urma. 9Şi L-a privit pe Zamolxe cu respect şi admiraţie spunând: „Sunteţi unul dintre preoţii magavan. 35Zamolxe a privit cu cutremurare şi adâncă mâhnire sacrificiul animalelor făcut cu ocazia sfinţirii templului. 32 fratele lui Moise. preoţii. Mesia. dar . leviţii şi poporul de rând au asistat la sacrificiul a o sută de tauri. cum spunem noi iudeii. 33 iudeilor. Şi respectăm perşii pentru că ne-au eliberat din captivitatea babiloniană". 14Preotul Zarates îmi spunea că ar trebui să fie deja gata. şi de leviţi. Sfinţirea templului va fi făcută de preoţii din spiţa lui Aaron. 11Cu ce vă putem ajuta domnul nostru?" 12Şi Zamolxe i-a zis: „Sunt în drum spre Egipt. 19Ca preot zoroastru puteţi asista la momentul în 20 care vom face ceremonia. 18Aţi sosit chiar la timpul potrivit. 23Zerubabel I-a făcut cunoştinţă cu profeţii timpului acela. 38În cele câteva săptămâni. Noi iudeii îl considerăm pe regele persan Cirus Cel 21 Mare ca pe un salvator. deşi zece dintre ele fuseseră pierdute cu circa două sute de ani în urmă pe timpul imperiului asirian. 24Căutările spirituale ale Lui Zamolxe l-au impresionat mai ales pe Zaharia care I-a spus: „Ce călătorie extraordinară aţi 25 făcut! Nu puteaţi să nu veniţi şi la 26 Iar când a sosit momentul culminant. 36Ştia din învăţăturile lui Pitagora şi ale lui Zarates că popoarele care jertfesc animale vor suferi. un învăţător magos. urmează ca în câteva zile să-l sfinţim Domnului Iehova. Am făcut şi toate decoraţiunile. 13Dar dacă tot mă aflu aici la Ierusalim aş dori să văd templul lui Iehova.CARTEA NEMURIRII patru soldaţi să-L ajute şi să-L protejeze pe tot timpul drumului. 34Ritualul de sfinţire a templului a cuprins şi jertfa a doisprezece iezi. 40Profetul Zaharia I-a mărturisit: „Noi Îl venerăm pe Iehova încă de pe vremea patriarhului Abraham. 15În ce stadiu vă găsiţi cu zidirea?" 16Zerubabel a răspuns vesel: „Templul nostru este terminat. 41Poporul nostru a suferit mult de-a lungul veacurilor. cât a mai stat în Ierusalim. 22Zamolxe S-a obişnuit repede cu oraşul Ierusalim. 37Şi ceremoniile au luat sfârşit. 8Când Zamolxe a ajuns la Ierusalim. Zamolxe s-a împrietenit cu profetul Zaharia. pentru păcatele celor douăsprezece triburi ale lui Israel.

42 Ultima Sa iertare este ieşirea iudeilor din captivitatea babiloniană. 43Perşii învingători ne-au permis să construim al doilea templu tot pe locul unde înţeleptul rege Solomon îl făcuse pe primul distrus .CARTEA NEMURIRII mereu Iehova şi-a întors faţa luminoasă către noi şi ne-a scăpat din urgii.

45Şi profetul Zaharia a zis: „Iudeii se înstrăinaseră de El şi venerau zei străini. 61Acum îi aşteaptă pedeapsa . 63Şi Zamolxe a mustrat şi poporul iudeu zicând: „Poporul iudeu are obiceiul să jertfească nu numai animale. Întrebările Lui Zamolxe îl surprinseseră şi a zis: „Poporul urmează învăţăturile din Tora. 62Când Mesia va veni pe pământ atunci Iehova va conduce întreaga lume şi va fi singurul zeu pentru toţi oamenii". 47De ce oare voi iudeii încă mai aduceţi ofrandă lui Iehova sub forma sacrificiilor animale? 48Am văzut cum la sfinţirea templului au fost omorâte câteva sute de animale. Moise în Tora ne spune cum să facem aceste sacrificii. Şi cu durere sufletească se întreba pe Sine: „Oare acest rău despre care vorbeşte Zaharia va . om al luminii. 66Profetul Zaharia a mai spus: „Urmăm scriptura. 53Şi Zamolxe l-a mustrat pe profetul Zaharia: „Dar tu ca profet. Dumnezeu ştie!" 59Ştim că în viitor. 71Profetul Zaharia a fost de acord: 72 55Profetul Zaharia s-a adâncit şi mai 56 „Asta în mod cert. 57 73Zamolxe a luat aminte la cuvintele 74 Dar când va veni salvatorul nostru 75 Mesia vom înţelege mai bine aceste idei 58 ajunge şi la neamul Meu? Numai şi vom fi salvaţi. atunci de acum înainte în mod sigur lucrurile vor 60 70 nostru Abraham a făcut jertfe. mult în gânduri. dar acum ei Îi sunt credincioşi". 49A fost un adevărat măcel! 50Este o grozăvie pentru un popor ca al vostru care pretinde că urmează lumina vieţii!" 51Cuvintele Lui Zamolxe l-au pus în mare încurcătură pe profetul Zaharia care într-un târziu a răspuns: „Strămoşul 52 Eu le-am spus preoţilor şi leviţilor să nu jertfească animale la sfinţirea templului. ai studiat cu învăţaţii zoroastrieni şi ai cunoscut faptul că jertfele prin ucidere făcute oricăror zei atrag vărsare de sânge poporului care le face.CARTEA NEMURIRII cu peste şaptezeci de ani în urmă de către babilonieni". 46Atunci Zamolxe i-a mustrat pe iudei: „Domnul meu Zaharia. iar noi îi urmăm". în acele zile de pe 76După o lună şi ceva iudeii au serbat urmă. tot ea ne-a şi salvat". Acest neam trebuie să sufere căci noi iudeii suntem un destin. 64Este rău ce faceţi! 65Vă asumaţi suferinţa datorită obiceiului de a jertfi". 67Chiar dacă ea ne-a dus de-a lungul timpului în suferinţă. Există în religia voastră o componentă a întunericului care cu timpul va creşte în putere". Eu cred că din acea parte neagră a iudaismului vor răsări ramuri care să răspândească răul în lume până în zilele cele de pe urmă". dar nu m-au ascultat. cândva în viitor. dar să ucidă chiar şi pe profeţi. de berbeci şi de miei?" merge din ce în ce mai rău.templul pe care lau sfinţit ei cu atâtea jertfe va fi distrus într-o zi. va fi un măcel cumplit de oameni. 44„De ce crezi că Iahve s-a mâniat pe voi?" l-a întrebat Zamolxe. ce crezi? 54Oare Iehova are nevoie de sacrificiile voastre de tauri. 68Şi a mai zis Zamolxe: „Crezi că este mai bine să treci prin suferinţă ca să fii salvat? 69Dacă salvatorul Mesia va veni pe pământ. Paştile şi cu această ocazie au sacrificat 105 profetului Zaharia.

77Sărbătoarea a durat şapte 78 zile şi Zamolxe a asistat la ea.CARTEA NEMURIRII 77 mielul pascal. 78Şi a vrut 106 .

89Spunem amen atunci „Spune-mi. când fiii zeilor au intrat la fragedă copilărie. 90Amen. pe ochiul fiind fereastra spiritului care se Amen. dar şi al 95Putem spune că noi iudeii ne aflăm în omenirii în general. De la ei am nostru Mesia va veni să aducă pacea pe preluat în iudaism un concept pământ. 86A avut o liant al marilor culturi ale omenirii. Este un sacrilegiu împotriva pustiite. astfel că invocaţia amen îl 103Şi profetul Zaharia a răspuns: cheamă pe zeu să împlinească ruga. Zamolxe a 88 Egipt. 91Tot „Noi am luat simbolul de la egipteni care în Egipt noi am învăţat ce înseamnă îl aveau de la hitiţi. el viitorul poporului iudeu. Într-o bună zi salvatorul babiloniană de către perşi. acest moment istoric pe Calea Lui 96 79Zaharia a zis: „Lumea se află în Zaratuştra. cel de nemurire a sufletului mincinoşi care vor aduce dezbinare între şi de reînviere a lui". Amun sau Ra sunt oamenilor veniţi din stele cu fiicele trei nume ale zeului cel mai important la oamenilor?" egipteni. câteva obiceiuri bune deprinse în timpul 102Când s-a apropiat momentul sclaviei noastre de patru sute de ani în despărţirii de profetul Zaharia. 99Doar că omorî între ei. Când va fi asta? Nu ştim!" vieţii". cea egipteană şi în prezent cea zoroastră. 104Acolo în Egipt deschiderea ochilor omului către lume. nemuritorul flancat de două chei 105Cât trezeşte la o nouă realitate. într-un fel propriu.CARTEA NEMURIRII să afle de la profetul Zaharia cum vedea înţelepciuni de la caldeeni şi zoroastrieni. simbolul reprezenta o divinitate solară. cea ultimă conversaţie cu profetul Zaharia caldeeană. oamenilor veniţi din stele cu fiicele sfeşnicul cu mai multe braţe. acelea erau pe pământ uriaşi. Ele au devenit deprinderi esenţiale mai vrea să afle încă ceva de la el zicând: în religia noastră. 92Şi aplicăm ankh. 84Zamolxe S-a hotărât să părăsească 100Profetul Zaharia I-a mai spus Lui Ierusalimul. despre împreunarea aceasta cu rugăciunea făcută la menora. Altfel nu puteam fi eliberaţi din captivitatea 80 97 80 suferinţă. 82 oameni. ce ştii despre simbolul când dorim ca rugăciunea să se soarelui cu aripi şi împreunarea împlinească. unde copiii pământenilor. Moise a scris în Tora în noştri îşi deschid ochii în lumină. 107 . 85Şi şi-a luat rămas bun de la Zamolxe: „Iudeii sunt elementul uman de 86 cunoscuţii din Ierusalim. 94Iehova a făcut ca dea fiicele oamenilor şi acestea le dăruiau fii: lungul timpului să învăţăm şi alte 107 aceştia sunt uriaşii din vechime. Noi iudeii păstrăm supravieţui. 101Indiferent ce se va întâmpla care a spus: „Vei învăţa lucruri foarte 87 în timp cu aceste culturi noi iudeii vom interesante în Egipt. iar ţinuturile le vor fi ofranda sângeroasă vă ţine încă în 83 întuneric. Poporul iudeu. dar Iehova va istoriei religiei voastre aţi asimilat multe distruge pe duşmanii lor care se vor idei bune de la alte popoare. 93Acesta Cartea Facerii următoarele: 106„în zilele este unul din marile noastre secrete. va 98Şi Zamolxe i-a spus: „De-a lungul fi măcelărit de duşmani. Este destinul nostru". 81Până atunci vor fi mulţi profeţi fundamental. te rog. şi chiar iluminarea noilor generaţii încă din după aceea. în mare parte.

CARTEA NEMURIRII oamenii cei vestiţi". un nume care apare frecvent în Tora. 108Zeilor noi le spunem Elohim. 109Este cât se poate de clar că femeile pământene au născut 108 .

de-a lungul Nilului. Drumul era solicitat ajutorul şi protecţia garnizoanei greu trebuind să traverseze şi zonele persane de acolo. Despre 115 Zamolxe" I-a urat profetul Zaharia. Zamolxe a care mergeau către Egipt. 125 pe Pitagora. după care au pornit în susul preot zoroastru. preotului Zarates. dar în 112 Voi avea suficient timp să-mi lămuresc cele din urmă cei doi au ajuns la în Egipt toate aceste lucruri. 113Până destinaţia dorită. cei mai 121 mulţi dintre ei fiind afiliaţi activităţilor dădeau Tebei numele Diospolis. 117Ajutaţi de scrisoarea învestitura în preoţia Lui Amen. de aride. Mut şi fiului lor Khonsu. dedicat zeului Amun practic aceasta însemna asha pentru în aspectul lui de creator. 114„Drum bun CAPITOLUL 8 Sosirea la Teba. 4Teba era o vechime. şi unu de ani atunci când Pitagora fusese 124Şi se întreba dacă la templul Maat va luat captiv în Babilon de către perşi. slujise la acel lăcaş religios.CARTEA copii avuţi cu oamenii stelelor. ducea spre mare. la venirea perşilor în Egipt. Maestrul grec ionian fusese Nefertibet deţinea titlul onorific de soţie a 109 . fluviului. 111Zamolxe a mai spus: „Şi noi în Dacia avem multe legende despre uriaşi. ordinea. dar în cele din urmă au sosit în Delta Nilului. 8Avea douăzeci egiptean. impunea respect şi a primit imediat locuinţă. 122Teoretic şi de la templul Luxor. 3Şi în zilele următoare Zamolxe şi 119Tinta călătoriei lor era Teba. atunci rămâi cu bine Zaharia şi Domnul Iehova să fie cu tine". prezenţa focului sacru. O noapte în templu în cei doi s-au despărţit. dus în captivitate în Babilon cu douăzeci de ani în urmă. Zamolxe la 116Zamolxe a pornit împreună cu Sfinx şi în Marea Piramidă. 6Era fiica preotului Senefer dreptatea şi adevărul. 126In drumul lor către Teba. 2Gradul său înalt. Dorea în templului. o divinitate egipteană care exprima o pe Nefertibet. Marele Lup Alb au dorit să cunoască mai Luxor. iar pentru greci era logos. primul rând să ajungă la templul zeiţa 5Intr-una din zile Zamolxe a cunoscutMaat. Zamolxe şi Marele Lup Alb s-au alăturat unei 127 caravane de cămile. 110Regele nostru Ezechia purta simbolul soarelui cu aripi care-i reprezintă pe acei zei ai stelelor. ca preot Zamolxe despre Pitagora. A doua Marele Lup Alb către vest pe drumul care schimbarea la faţă a Lui Zamolxe. Şi preoţimea egipteană. 120 Zamolxe ştia de la Pitagora că grecii urbe cu zeci de mii de locuitori. Cum se poate crea viitorul. 9La mai găsi pe cineva care să-l fi cunoscut cei patruzeci şi unu de ani ai ei. Zamolxe la Karnak. soţiei sale zeiţa persani. Preoteasa 123Zamolxe ştia că la templul zeiţa vorbea bine greceşte şi i-a povestit Lui Maat a studiat Pitagora care. preoteasa de la templul ceea ce egiptenii numesc maat. zeiţei Maat. cei doi s-au alăturat convoiului unor trupe persane 118 1Când au sosit la Teba. cum era numit oraşul în bine oraşul şi zona dimprejur. Călătoria. s-a dovedit anevoioasă. Cam atât cunoaştem despre aceasta".

dar slujea şi la templul zeiţei Maat. 110 . 10Astfel.CARTEA zeului la templul lui Amun.

Noi preoţii şi preotesele de aici nu facem decât să transmitem altor oameni frânturi din ceea ce am 38 Inscripţiile din temple erau considerate cuvinte divine medu netjer. Important de ştiut este faptul că informaţiile primite de la preoteasa 25 o cale a zeilor este totdeauna specifică Nefertibet. se hotărâse să 13 obicei cu preoţii. Oraşul era împânzit de rămână acolo la templul unui preot persan temple. 40Nefertibet a răspuns: „Există metode bine cunoscute.CARTEA NEMURIRII cu ajutorul preotesei Nefertibet. dar cel mai bine este să apelezi direct la ajutorul zeilor". 27Pitagora era preot hem netjer. se depilau complet. aflând că era grec Şi Zamolxe i-a spus: „Pe Zarates l32 am cunoscut şi eu în Babilon. se spălau pe corpuri de două ori pe zi şi de două ori pe noapte. numit în mod curent hem netjer. numit per netjer. 38Personal te pot ajuta atât cât ştiu. era considerată ca având mari puteri. interesându-se mai întâi despre viaţa sacerdoţilor egipteni. 20Casa zeului era templul. având fiecare un lac cu apă sacră numit Zarates". A doua zi a mers din nou la fiecărui om care vrea să o urmeze". simbolul vieţii eterne. Am mai respectiv. 28Eu şi el vroiam să ne căsătorim. 22 la zei şi zeiţe. Este un mare înţelept de la care am învăţat foarte mult". La ea aveau acces numai preoţii de rang înalt. reprezentând o simbolistică încărcată de potenţialitate. 14Atât preoţii cât şi preotesele aveau capul ras. 39„Şi cum se face aceasta?" a întrebat Zamolxe. având o statuie a zeului respectiv 21 31 Teba. se ungeau cu uleiuri speciale. 35 Mă întreb dacă domnia ta preoteasă Nefertibet mă poţi ajuta?" 36Atunci Nefertibet a zis: „Egiptenii cred că învăţătura cea mai bună vine de 37 ca punct focal al locului. 33 „Ce-ţi propui să faci aici în Egipt?" a întrebat Nefertibet. l-au luat în Babilon. Zamolxe şi-a început ucenicia spirituală. templul zeiţei Maat unde a rugat-o pe învăţat şi noi de la zeităţi. 18Ei urmau reguli stricte în desfăşurarea atribuţiilor ce le aveau pe lângă temple. 41Altele vor putea fi descoperite de către căutătorul . iar bărbaţii aveau făcută circumcizia. 29Dar au venit persanii care. 26Cu adâncă nostalgie preoteasa şi-a adus aminte de acele vremuri spunând: „Ar fi dorit să rămână întreaga lui viaţă aici la 27 respectiv. 19cei mai mulţi dintre ei dormind chiar în anexele aşezămintelor religioase. 34Şi Zamolxe a răspuns cu hotărâre: „Vreau să-mi continui ucenicia în cunoaşterea zeilor. servea zeitatea templului 12 12 Nefertibet să-i povestească despre timpul când Pitagora trăise în Egipt. 11Aşa Zamolxe a aflat că un preot egiptean. fiind în fapt căsătorite de primit apoi veşti de la el. 42 24Zamolxe a fost foarte mulţumit cu spiritual. 17iar sandalele le erau făcute din papirus. Preotesele numite hemet 30 netjer erau considerate soţii ale zeului şi fenician. 15Toţi sacerdoţii egipteni se abţineau de la activităţi sexuale cu câteva zile înainte de intrarea într-un templu 16şi nu purtau îmbrăcăminte din piele sau lână. ca simbol al creaţiei continue. 23Crucea ankh.

44Şi Nefertibet a mai spus: „O primă întâlnire cu zeii are loc atunci când ucenicul doarme noaptea în templu în prezenţa focului sacru.CARTEA NEMURIRII 43„Cum aş putea să pornesc pe un astfel de drum?" a mai întrebat Zamolxe. 45Prin aceasta aspirantul la cunoaşterea zeilor îşi .

76Şi Zamolxe a primit în mână ceva despre zeităţile care ar putea lua cheia marilor puteri. 46Ce bine şi priveşte-mă ". De multe ori ochii omului aprinzându-se din ce în ce Pitagora a dormit prin temple ca să poată mai tare. cum spuneţi voi imediat după apusul soarelui.CARTEA NEMURIRII testează percepţia către lumea misterelor care I-a spus: „Deschide-ţi ochii mai lor şi zeii îl pot vizita în somn. Vino mai aproape. 49Şi ea a fost de Urcă dealul!" I-a spus el. a apărut soarele în care se afla un alt 48„Aş dori să dorm chiar în această chip de om înconjurat de raze de soare. iar el va sta mai deoparte. în aspectul său de creator. Primul va fi templul Luxor. 64În lor Khonsu. Ra. preotul templului pentru ritualul de purificare. era dedicat zeului Amun. 113 . 50Focul sacru va fi făcut în ivit oameni. 69Şi Zamolxe a ajuns chiar curte ca să poată ţine până a doua zi 70 dimineaţa. să afle ce a visat Zamolxe. Şi Zamolxe a intrat în lacul din zonă. după miezul nopţii. pentru Zamolxe. 6%Zamolxe a acord spunând: „Bine. 77 parte la ceea ce va urma zicând: „Folosiţi Dimineaţa preoteasa Nefertibet a vrut cu chibzuinţă lemnele pentru focul sacru. bazinul cu apă al templului". „Bun sosit fiule. într-un loc mai aproape 80Şi Nefertibet I-a propus Lui de focul sacru. 65Zamolxe s-a uitat 47 atent la chipul din lună şi a observat urmează numai acel om ştie. 70Soarele se afla încă pe boltă. apoi s-a trezit. Vino astă seară la amurg". 58Marele Lup Alb a aşternut un pled templele lor". 83Zeiţa Mut era venerată ca cercul lunii a apărut capul unui egiptean regină a zeilor şi mamă a tuturor fiinţelor. apoi Amun zeul soarelui şi în înţelepciunii Thoth. 61 noapte la templul zeiţei Maat" a rugat-o „Priveşte. Khonsu suprem Amun şi consoarta zeului zeul lunii. va trebui să-i cunoşti şi la din construcţiile anexate templului. Şi ea I-a zis: împreună şi vor lua cu ei câteva pleduri 73 pe care vor dormi. Zamolxe să viziteze împreună templele 59S-a lăsat noaptea şi focul sacru s-a 81 60 înteţit. Despre acest templu se ştia că a adormit şi a visat: 62Era în zori de zi. 78Şi ea a spus: „Nu încape de faptul că zeiţa Maat este fiica zeului îndoială că te-a vizitat în somn. 71 51Zamolxe a mers acasă şi i-a spus Şi acolo pe deal se găsea o femeie Marelui Lup Alb planul Său. priveşte. soţiei sale zeiţa Mut şi fiului 63Se afla singur la poalele unui deal şi 83 luna plină strălucea puternic pe cer. Zamolxe pe Nefertibet. iar în spatele Lui s-au trebuitoare. Zamolxe Senefer. căci aici eşti în rai. 15Îţi dau cheia ankh a vieţii întreţinerea focului. care i-a 55Rămânând aici noaptea să ţineţi seama povestit totul. 53Nefertibet geţii la locul paradisului. 66Apoi luna a dispărut brusc şi primi inspiraţia zeilor". 56Puteţi intra în cele din urmă ai văzut-o pe zeiţa Mut. 82 61Apoi. 79 57Apoi Nefertibet s-a retras într-una După prima ta întâlnire în vis cu zeii Egiptului. acolo unde slujea chiar tatăl ei. Priveşte razele soarelui 52 Cei doi au ajus la templul Maat. în vârf. 54Şi le-a mai spus câte eterne". Vor merge 72 aşezată pe un tron regal. Voi pregăti cele început să urce. 14Eu sunt era acolo şi le-a dat instrucţiuni pentru regina ta.

CARTEA NEMURIRII iar Khonsu reprezenta astrul lunar. 85Preotul Senefer. 84Când au ajuns la Luxor. fiul perechii divine Amun-Mut. vizita le-a fost scurtă. tatăl lui 114 .

90Când au ajuns la Karnak. mai puţin camera idolului. dar încă nu pot spune că stăpânesc această taină". 106Şi l-a vizitat pe Senefer la 107 explicat: „Marele coridor cu colonade este decorat de vestitul faraon Ramses al doilea. 86A doua zi. Într-una din zile arianul a vrut să afle ceva deosebit de important de la preotul Senefer .CARTEA NEMURIRII Nefertibet. organizatori se aflau prezenţi la festival. 115Senefer a răspuns: „Exact. când 116Cel care este capabil să creeze secvenţe zeci de mii de spectatori. organizaţi în grupuri. implicit îl va şti cu exactitate". 119Mai precis cum se zeilor. 99Şi ziua mult aşteptată a sosit. Amun. însoţită de doi slujitori. 89Era cel mai mare templu din tot Egiptul. manifestă ea în desfăşurare cauzală a Întregul spectacol a fost un bun evenimentelor". Putea astfel să vadă pe îndelete întreaga arie sacră. Va fi un mai dinainte?" a întrebat Zamolxe foarte spectacol magnific. 103„Cum ar arăta oare acasă o sărbătoare similară onorând zeii dacilor?" S-a întrebat El. Vor merge la Karnak. 88Acolo se găsea Templul Karnak. era momentan ocupat. Zamolxe a fost foarte impresionat de calea străjuită pe ambele părţi de sfincşi. dar i-a invitat să vină altă dată. 93Mai încolo vei vedea şi lacul sacru al templului". apoi a spus: „Viitorul are 112 multe feţe. 104Timpul a trecut cu folos pentru Zamolxe. cum se poate afla viitorul? Este o mare dorinţă a mea de a şti. 111Senefer şi-a privit atent interlocutorul. putem crea viitorul".cum să cunoască viitorul. 118Şi Senefer a percuţie. 113Află deci că viitorul nu poate fi ştiut cu exactitate decât rar. 94Şi trecând printre coloanele gigantice Zamolxe le-a simţit măreţia. ca zeu originar al Tebei. domnul meu?" s-a arătat acompaniau cortegiile cu instrumente de Zamolxe foarte curios. vor fi 114„Să-l creăm în loc de a-l cunoaşte 98 transportaţi cu bărcile la Teba. 91În aria imenselor colonade Nefertibet I-a 92 mult despre obiceiurile egiptenilor de aşi venera zeii. creăm şi atunci îl cunoaştem mai dinainte. asistenţi şi din viitor. 112Mulţi dintre cei care spun că ştiu că-l cunosc nu percep decât frânturi. 117„Oare cum putem crea astfel de 100Cântăreţii. atrăgând spiritele răspuns: „Mai întâi trebuie înţeles cum cele bune. 110De-a lungul anilor am învăţat multe. 108Şi Senefer L-a dus pe Zamolxe într-o cameră anexă în care să poată sta nestingheriţi de vorbă. 95După-amiaza toţi au revenit la templul Maat unde Nefertibet I-a spus Lui Zamolxe: 96„În curând va avea loc templu. cei trei zei principali de la Karnak. zis şi cel Mare. să-l călătorind în bărci". prilej pentru ca Zamolxe să înveţe mai 120Zamolxe a zis: „Ştim că lumea este 115 . 101Preoţii invocau bunătatea funcţionează lumea. cu peste şapte sute de ani în urmă. în schimb 97 festivalul Opet. o localitate din apropiere. Nefertibet. idolii vor fi văzuţi mirat. Mut şi Khonsu. Zamolxe. edificiu dedicat tot zeului Amun. care în timp se pot înfăptui sau nu. 109Acolo Zamolxe l-a rugat: „Domnul meu. flaute şi harpe. va continua călătoria cunoaşterii templelor împreună cu Zamolxe şi 87 Marele Lup Alb. secvenţe.

Despre aceasta am discutat atât cu Pitagora. cât 116 .CARTEA NEMURIRII 121 continuu supusă schimbărilor.

a ceea ce ţi se întâmplă. în Ionia". 151Este adevărat că energiile . „Conştientizarea schimbării este bună. 127Şi Senefer a răspuns: „Este atunci când te priveşti pe tine însuţi ca şi cum ai fi un observator al existenţei proprii. 146Zamolxe s-a arătat recunoscător preotului Senefer spunându-i: „Am aflat astăzi învăţături de seamă. cu mintea şi cu sufletul eşti chiar tu. 141Dar va trebui să fii atent şi să-Ţi consulţi vocea interioară. 125Dar în realitate tu eşti cufundat în acel râu de unde poţi fi în măsură să antrenezi dinamica dorinţelor tale în care autoobservaţia joacă un rol esenţial. 143În felul acesta Îţi creezi lumea proprie". Cu cât această conştientizare atinge un nivel mai ridicat cu atât aportul tău la creaţie este mai mare. 137Iar dacă această lume Te reprezintă pe Tine. 144Şi Zamolxe s-a adâncit în gândurile profunzimii ideilor expuse de Senefer. mai cu seamă în tradiţia caldeeană. Secretele zeilor sunt nelimitate" Şi-a spus El. 132„Dar creaţia lumii nu este ea oare făcută de zeul Amun. 149Totul este o speculaţie şi o farsă servind exploatării celor creduli. 122 123„Cum se procedează?" a mai 124 întrebat Zamolxe. domnul meu. şi-ţi 147 puţin conştient de către alte fiinţe. 136Şi Senefer a răspuns: „Lumea pe care o percepi cu simţurile. Şi Senefer a explicat: „Imaginează-ţi că eşti un spectator care priveşte lumea ca pe un râu curgând neîncetat. valurile vieţii cum se spune. 139Dar cum aş putea interveni în mod concret?" 140Şi Senefer a zis: „Imaginează-ţi că toate câte-Ţi apar ca posibilităţi în viaţa Ta sunt uşi deschise. 128Treptat vei fi în măsură să înţelegi de ce ai parte de toate câte se petrec cu tine şi astfel poţi interveni la crearea direcţionată a unor trăiri. 129Cu alte cuvinte participi conştient la propria existenţă şi astfel nu mai eşti dus de valurile manifestărilor. nu este oare firesc să poţi interveni să faci schimbări în ea?" 138Zamolxe a înţeles cele spuse de Senefer căruia i-a mărturisit: „Este cât se poate de firesc. 134Există oameni care stăpânesc dinamica naturii. 150Soarta oamenilor depinde în special de capacităţile lor naturale şi de mediul familial şi social în care se dezvoltă ca persoane. domnul meu?" a mai întrebat Zamolxe. 133Şi Senefer a zis: „Amun se manifestă în procesul de creaţie prin factorul uman conştient de propria sa putere. 135„Atunci ce rol pot avea eu în mulţumesc domnul meu. mă întreb ce părere ai despre astrologie?" 148Senefer a răspuns: „Sunt preoţi. care agonizează pe tema aflării viitorului oamenilor ca urmare a unor configuraţii astrale existente la momentul naşterii cuiva. ci de creaţia lumii în general". 147Tot am discutat astăzi despre viitor. 126„Ce înseamnă autoobservaţie?" a mai întrebat Zamolxe. 142Ea-Ţi va spune încotro să păşeşti. iar Tu trebuie mereu să alegi pe care uşă vei intra. ei putând crea prin voinţă". 145„Iată mari învăţături pe care nu le-am auzit nici chiar la marele Pitagora. dar cel mai important este să pătrundem în acea schimbare şi să contribuim la dinamica ei" a precizat Senefer. create mai mult sau mai 130 lumea plină de schimbări?" a mai spus Zamolxe. 131Aici nu mai este vorba de o simplă creaţie care te priveşte exclusiv pe tine.CARTEA NEMURIRII şi cu tânărul Heraclit.

Iar prin puterea zeilor Marea cu Senefer. 180Şi ea a mers direct la Giza în zona construcţiilor răspuns: „Se poate aranja aceasta cu sacre. înserate să Te conduc în interior. tot cam în aceeaşi perioadă cu Marea Piramidă Akhet Khufu care înseamnă orizontul lui Khufu. lumină. 163Nefertibet avea rolul de ghid şi sacerdotul de aici". 176Zeule Amen! Amen! 158 transportul bagajelor.CARTEA NEMURIRII cosmice pot avea influenţe asupra mentalului colectiv. Piramidă îi va împlini dorinţele". aceasta explicând diferitele cicluri ale civilizaţiilor. căci arianul se apropiase cu şi-I va servi Lui Zamolxe ca ghid. o epistolă de mare susţinute de zeul înţelepciunii ajutor în Egipt. 181Mai târziu Nefertibet a discutat 164Şi cele două obeliscuri. 154La vremea potrivită Nefertibet a 172Zamolxe era foarte atent la tot ce organizat o călătorie în timpul căreia vedea. 177Şi atunci când au ajuns la Nefertibet a 159Călătoria către piramidele piramide preoteasa Egiptului de Jos le-a luat destul timp. căruia noi îi spunem mai simplu Khufu. Va 166Mergând mai departe. Zamolxe va veni Amen!" împreună cu Marele Lup Alb. soţul zeiţei Maat". Nefertibet trebui să urmezi întocmai instrucţiunile le-a arătat şi le-a explicat: „Iată Sfinxul! mele. explicat: 178 160Pe drum Zamolxe s-a folosit de „Piramidele ascund mari secrete. Ele sunt scrisoarea lui Zarates. 175Fă 157 ca dorinţa tatălui Meu Crăciun. îngenunchease şi invoca 156Şi totul a fost pregătit pentru astfel: 174„Dumnezeule care ai multă drum. revars-o şi în sufletul Meu. aceasta contribuind la o oarecare predestinare dacă există condiţii sociale ca acea orientare de destin să se împlinească". există chiar prunci care pot fi influenţaţi de explozii energetice cosmice. 165Mai încolo se dorinţa Lui Zamolxe cu preotul egiptean văd mulţimea de statui ale faraonului de acolo care impresionat a zis: „Eşti Ramses cel Mare şi ale soţiei sale favorite temerar! 182Te aştept astă-seară pe 183 Nefertari. în cazuri extrem de rare. 169Trebuie să ştii Zamolxe că Sfinxul şi 170 piramidele au mari puteri. noua provincie a 179 imperiului persan. Zeul Amen în viitor îi va ciopli chipul în 153 Şi Zamolxe a revenit acasă piatră. o încarnare a zeiţei Maat". le-a spus: „Iată intrarea în templu la Giza. 184Chiar doreşti să stai la noapte în 167A fost construit cu vreo două mii de ani 185 162 . ca Eu să Nefertibet va fi însoţită de o slujnică şi aduc înţelepciune neamului dacilor. evlavie de Sfinx. 173Nefertibet L-a observat cuprins Zamolxe să viziteze piramidele de la de devoţiune către zei şi s-a retras Giza. Apoi au rugat-o Zamolxe pe Nefertibet. 168Se referă la faraonul Khnum Khuf. Şi uneori. să se alţi doi servitori care vor avea grijă de împlinească. Se spune că celui ce ştie să invoce la Sfinx. 155Preoteasa le cunoştea prea bine deoparte. Thoth. înainte. acolo în pământul de unde provine 171 meditând adânc asupra temelor discutate acel om. „Aş dori să 161Şi când în sfârşit au ajuns la dorm o noapte în Marea Piramidă" a Memfis s-au odihnit două zile.

In curând a sosit şi preotul care I-a destăinuit: „Nefertibet mi-a spus . domnul meu!" l-a încredinţat Zamolxe. 186Şi la amurg dacul se afla la intrarea 187 piramidei.CARTEA NEMURIRII piramidă?" „Sunt neabătut.

193Atunci preotul a zis: „Bine. în interiorul Marii Piramide. 196Şi au aprins torţele. preotul nu a vrut să mai stea acolo. la Marea Galerie. „O avem deja în spirit şi în lumină? Ce înseamnă aceasta 223 Mărite Zeu?" a întrebat Zamolxe. 217Ce mai doreşti să dai neamului Tău?" 218 „Domnul meu. „Pentru înţelepciune. 194Haidem înăuntru cu aceste două torţe aprinse. 197Zamolxe a primit şi torţa suplimentară şi au pătruns direct în labirint. auzea în interiorul urechii sunetele inimii. 200Poţi aprinde cu amnarul a doua torţă cu care vei găsi drumul înapoi". sunetele sufletului. mă aflu în această Mare Piramidă. Ne vedem iarăşi mâine dimineaţă" i-a spus Zamolxe. 211Şi Zamolxe a adormit visând: Se afla în Marea Piramidă.CARTEA NEMURIRII multe despre curajul Tău. 209Tăcerea s-a lăsat adânc. domnul meu. domnul meu. zicând: 207 „Mărite Thoth. Doar cu puterea Ta!" a zis Zamolxe. cu braţele ridicate în faţă şi palmele îndreptate în sus. Nu auzea niciun glas exterior. 199Ai torţa cu Tine Zamolxe. 210Mintea Lui Zamolxe s-a liniştit. despre care Ii vorbise Pitagora că erau cele care vesteau prezenţa zeilor. 189Au fost mulţi care după întâlnirea cu El. 195Există şi una de rezervă pe care o vei păstra". 220'Şi zeul Thoth a spus: „Egiptenii vor păstra această piramidă pe care au făcut-o cu 221 mâinile lor. zeu al înţelepciunii. Şi zeul Thoth a spus: „Marea Piramidă apare ca o umbră pe pământurile voastre. Nu-Mi pot imagina cum se va putea face aceasta. 204Preotul a răspuns: „Sper şi 205 202 203 eu. 188Dar află că noaptea prezenţa zeului Thoth. „Zamolxe. 215 Şi Thoth a zis: „Află că Tu Zamolxe Arianul eşti sufletul tracilor şi întruchiparea înţelepciunii lor în vecii vecilor. Şi-a început invocaţia. 206Şi preotul egiptean a pornit către ieşire lăsându-L singur pe Zamolxe care. Dacă adormi să fii atent la ceea ce visezi. rezemat de un perete. Dar voi o aveţi deja în 222 spirit şi în lumină". 201Când au ajuns în camera regelui faraon. „Iţi mulţumesc. pur şi simplu au murit de frică. Şi nu am teamă de întâlnirea cu zeul Thoth". de ce ai venit la mine?" a zis 214 vocea. 2l6Chiar dacă vor trece urgii peste ei. 198Preotul egiptean I-a spus: „Te voi duce direct la camera mortuară a regelui şi vei rămâne acolo noaptea. nu vei fi niciodată uitat cu totul. pe un 208 120 . Aş vrea să o duc 219 poporului Meu. Mărite Thoth. este deosebit de puternică. dar cineva Ii vorbea în 213 minte. 190Te mai întreb încă o dată dacă mai eşti hotărât să rămâi în piramidă peste noapte?" 191„Nu mă abat de la 192 dorinţa mea. om din neamul tracilor. simţea o 212 prezenţă fără formă. După un timp se va stinge şi vei rămâne pe întuneric. Sunt acum în prezenţa Ta şi renunţ fără nici o reţinere la persoana Mea". Vreau s-o duc neamului meu". după care au ajuns întrun coridor înalt. deoarece visul este un bun tărâm unde pot fi întâlniţi zeii".

soarele. de neamul Tău şi de urmaşii neamului Tău la şase săptămâni după ce înfloreşte planta 225 marii voastre zeiţe Sânziana. 226„Mărite Zeu. Şi muntele acela va avea un nume asemănător cu cel al Meu.CARTEA vârf de munte la răsăritul 224 Lui Ra. Thoth". ce urgii se pot abate în viitor peste neamul Meu?" a vrut să mai 121 . Piramida aceasta poată fi văzută de Tine.

241Acum Senefer care într-o zi I-a propus: „Ar conştientizezi nemurirea. 227Şi Thoth a răspuns: „Când cei din poporul Tău aproape că Te vor uita. 252Zamolxe Işi făcuse obiceiul ca 238 ankh la gâtul Lui Zamolxe. 228Şi acum Zamolxe primeşte cheia nemuririi ankh. în Valea Regilor. altfel nu puteai ieşi viu din 254Sârguinţa la învăţătură a Lui piramidă. Il ajuta mai era acelaşi om cu care venise la Giza. şi ale învierii. 233 233In zorii zilei Zamolxe a ieşit din piramidă spre surprinderea preotului egiptean care. ceea ce grecii numesc logos şi persanii asha". 247Există o ciclicitate moarte-reîncarnare de care noi suntem conştienţi de mult timp. ca de pildă Osiris-Isis. prilej cu care 239Şi ea a înţeles ce s-a întâmplat zicândupătrunsese tot mai mult în tainele I: „Zeul Thoth Te-a iniţiat în tainele vieţii spiritualităţii egiptenilor.CARTEA NEMURIRII ştie Zamolxe. Zamolxe l-a impresionat mult pe preotul cea profană a luat sfârşit. Apoi a dormit un somn adânc până dimineaţa. ordinea. văzându-L cu cheia ankh atârnându-I la gât. 238Era uimită aproape în fiecare zi să-l viziteze la 253 de alura Lui. Te-ai integrat în 255 122 . nu templul Amun pe preotul Senefer. 251Şi după ce au făcut înconjurul întregii arii din Valea Regilor s-au întors la Teba. 228 suferinţa lor va dispare. 244Şi acolo preoteasa I-a explicat Lui Zamolxe: „Aici în Valea Regilor este locul de unde faraonii Egiptului şi cei apropiaţi lor pleacă spre lumea cealaltă. care uneori le pot fi surori. căci numai cineva născut a doua oară mai poate ieşi viu din piramidă după ce a petrecut acolo o noapte. 236Noi de acum Vă credem un alt om şi Vă onorăm ca atare. 230Şi imediat Lui Zamolxe I-a apărut la gât un şnur având atârnat pe el cheia 231 ankh. dar acum eşti înviat în nemurire. 248Se aplică mai ales familiilor faraonilor. Amen-Mut. vin de obicei în perechi ca încarnări ale marilor zeităţi. 245Cam cu o mie de ani în urmă zona a devenit loc de înmormântare al trupurilor marilor spirite încarnate în Egipt. armonia şi dreptatea. 237Curând a sosit la faţa locului preoteasa Nefertibet care a văzut crucea armonia cosmică". 246Preoţii egipteni au venit aici. 229 229Eşti ca şi mort pentru această lume. Nefertibet a răspuns: „Ei şi soţiile lor. atunci la acel timp ei vor suferi. că faţa I s-a schimbat. căci aţi dobândit puteri de semizeu". 249„Ce spirite au faraonii?" a întrebat 250 Zamolxe. iar când îşi vor aminti de Tine. ale căror suflete revin din timp în timp pentru a susţine maat. Aşa a înţeles Zamolxe că a fost iniţiat în tainele înţelepciunii de către 232 zeul Thoth. 242După cele întâmplate la Giza. Thoth-Maat". la cele trebuincioase. Zamolxe şi grupul s-au reîntors la Teba. multe secole de-a rândul. 234Şi preotul egiptean a zis: „Faptul că aţi stat o noapte înăuntrul piramidei este un fapt extraordinar. se închina adânc în faţa Lui. 243Nefertibet a pregătit o călătorie spirituală în preajma Tebei. ca să invoce reîncarnarea acelor spirite. 235O trăire atât de măreaţă echivalează cu moartea şi renaşterea. 240De acum trăieşti o altă viaţă.

„Sunt gata.CARTEA trebui să fii preot al Lui Amun". 123 . 256Dacă zeul a găsit ceva plăcut în mine Il voi sluji cu devotament" a răspuns El. domnul meu.

cele mai înalte pe papirus. Zamolxe trece prin şi a oamenilor cei mai aleşi. spirituale îndelungi şi Senefer era 17„Sistemul pe care îl utilizaţi este bucuros să-i împărtăşească Lui Zamolxe temeinic" a zis Zamolxe. iar noi preoţii pe cea a înţelepciunii". în general pe specială. Preoţii noştri au cu legământ preot al Lui Amun.CARTEA NEMURIRII Zamolxe ca preot egiptean. Eliberarea în piatră o atitudine a poporului egiptean sclavilor la Atena. scrierile „Momentul istoric pe care îl trăim ne face acelea au fost în cea mai mare parte să nu fim prea severi cu iniţierea Ta. ce reprezintă CAPITOLUL 9 ele?" 14Şi Senefer a răspuns: „Sunt Despre înţelepciunea egiptenilor. funcţionat un timp îndelungat. 4Ştiu că alte popoare au cărţi In camera idolului a fost aprins focul sacre scrise". In vremurile vechi toate restricţiile impuse altor preoţi s-au făcut scrieri sacre pentru a ţine egipteni. 5Atunci Senefer a explicat: sacru în prezenţa câtorva persoane care „Noi egiptenii nu păstrăm învăţăturile aveau acces să-I vadă chipul zeului. veniţi din stele. aş dori să văd înţelepciunea egiptenilor scrisă pe fost pregătită minuţios de către Senefer. 261Şi iniţierea Lui Zamolxe a fost cu ele pot fi scrise pentru ca urmaşii totul aparte. faraonii şi familiile lor. spiritualitatea noastră se va interesant ceea ce aud. aceasta pentru că eu cred că în viitor. 263Preotul Senefer a spus: sufletele preoţilor egipteni. un hem netjer geticus". Aveau împreună discuţii folosit şi de poporul meu". pericolul ca acele cunoştinţe să se piardă. 3Intr-o zi s-au întâlnit iarăşi şi preotul /v Şi ceremonia de investitură a Lui Zamolxe l-a rugat pe preotul Senefer: 124 . Zamolxe se apropiase spiritual de Zamolxe: „Modelul acesta ar putea fi preotul Senefer. 13Oare înscripţiile renaşte în neamul Tău Zamolxe. alături de Ea nu poate fi învăţată de pe papirusuri. 16Şi se gândea 1 Timpul a trecut şi. le vei găsi consemnate decât în sufletele Zamolxe a primit în final veşmântul de oamenilor. Zamolxe părăseşte Egiptul. la slăvirea finală a zeului". 18Senefer a multe din valorile civilizaţei egiptene cu precizat: „Valoarea lui constă în faptul că sentimentul că preda o ştafetă cu cele mai modelul funcţionează. 8 mare devoţiune şi a participat. care sunt cei care menţin custodia devoţiunii. 265Eşti un existente pe frontispiciile templelor. 262S-a ţinut cont de faptul că 10 era străin de Egipt şi nu I s-au aplicat să preia înţelepciunea. Mai exact a mari secrete ale unei culturi care apunea. precum erau rasul pe cap şi învăţătura. 258 papirus. nicidecum învăţături. mai cu seamă Tracia şi ajunge în Dacia. toate construcţiile sacre pe care le-aţi făcut timp de mii de ani. din ce în ce mai mult. 260L-a îmbrăcat cu că înţelepciunea omului trebuie să fie vie. 264Şi distruse". 6Pe acestea nu 259 După ritualurile de investitură. Oamenii mărturii ale devoţiunii către zei. 19Acum. a „Domnul meu. 11Când înţelepciunea a intrat în circumcizia. 9Este drept că atunci când se iveşte ceilalţi preoţi. hem netjer. pe preot egiptean de factură cu totul coloane şi pe obeliscuri. 12Şi Zamolxe a zis: „Este extrem de cândva. 15Noi imortalizăm Revenirea în insula Samos.

Istoria le-a fost mărturie. Preoţii egipteni au fost uneori Iudeea am vorbit cu anumite persoane forţaţi să introducă în ritualuri sacrificiul despre oamenii veniţi din stele. armonie. 36Egiptul a încheiat de curând acest ciclu. precum erau asirienii şi babilonienii. 38Şi Senefer a răspuns: „Totul depinde dacă se vor găsi persoane care să invoce revenirea acele spirite care au făcut ca Egiptul să fie măreţ. şaisprezece ani. Şisă o dobândească tot prin acele mijloace Şi spunea Zamolxe: „Aşa va trebui să fac rele. în scopuri sacre. din întreaga lume. mai multă vărsare de sânge. 28 să se întrupeze în poporul dacilor arieni". şi Asiria de omul cu aripi. 39Acesta este secretul aplicabil la orice cultură şi civilizaţie -reîntoarcerea prin reîncarnare a marilor suflete încărcate de ordine. 20Şi Zamolxe a mai spus: „Subiectul acesta l-am discutat în treacăt şi cu maestrul Pitagora în insula Samos. Profetul 30„Dar domnia ta nu faci astfel de Zaharia Mi-a spus la Ierusalim că este jertfe" a spus Zamolxe. 32Şi cum spuneam există o luat-o şi noi de la un popor vechi 125 . iar în Babilon 42 Egiptului". adevăr. adică de douăsprezece ori câte două sute şaisprezece ani de existenţă continuă. sacrificii de animale. a pierdut puterea politică odată cu cucerirea persană". 31Senefer a vorba despre zeii care s-au împreunat cu răspuns: „Eu. Noi avem o istorie milenară. aceia care animalelor. Aceste lucruri sunt cunoscute şi de maestrul tău Pitagora. iar atunci când ei refuzau erau sunt reprezentaţi în Iudeea de simbolul înlocuiţi cu alţi preoţi veniţi din afara soarelui cu aripi. 37 „ V a putea oare Egiptul să se redreseze cândva în viitor?" l-a mai întrebat Zamolxe pe Senefer. 34Precum spuneam un ciclu mare al unei civilizaţii durează două mii cinci sute nouăzeci şi doi de ani de ani. practică înterzisă de către preoţi în vechime. De la unirea Egiptului de Sus cu Egiptul de Jos au trecut peste două mii şase sute de ani. sunt semne că civilizaţia egipteană apune". 26Faraonii au observat că popoare care făceau. sunt un mărunt fiicele pământenilor. 27 40 aveau mare putere militară. Senefer. 25La folosirea jertfe crudei au contribuit atât preoţii locali cât şi faraonii. Au vrut şi ei dreptate socială şi iubire de oameni". 24Decăderea ei se datorează introducerii sacrificiului animalelor. adică de douăsprezece ori câte două sute 35 acestea aici în Egipt?" Şi preotul Senefer a explicat: „Civilizaţia egipteană se încheie după două mii cinci sute nouăzeci şi doi de ani. căci imperiile 41Apoi Zamolxe a mai vrut să ştie: asirian şi babilonian au sfârşit în bălţi de „Domnul meu.CARTEA în această epocă istorică. află că în Babilon şi în 29 sânge.să chem sufletele nobile. 21Mă întreb cum vezi tu domnul meu această 22 ciclicitate care într-un fel este şi voinţa 33 descompunere socială şi de valori? Şi în primul rând de ce se întâmplă toate 23 zeilor. aşa cum scrie în preot egiptean care nu poate repara ceea cartea lor sacră Torah. 43Tu ce părere ai?" ce a început să se strice în această ţară de 44Şi Senefer a zis: „Legenda aceasta am zeci de ani. dar nu şi-au dat seama că atrăgeau şi şi Eu când voi reveni la neamul Meu . influenţaţi fiind de idei venite din afara Egiptului.

46Ei 126 . In ea se spune că pe acolo au apărut uriaşii care ar trăi încă şi acum pe acele meleaguri.CARTEA NEMURIRII numit hitiţi. oameni veniţi de undeva de 45 la nord de Pontul Euxin.

CARTEA NEMURIRII

sunt fiinţele făcute de zei cu femeile

Alb. 64Cred că a sosit timpul să ne 47 întoarcem la ai noştri". pământene. Noi am moştenit simbolul lor 65Apoi Zamolxe i-a mărturisit lui care combinat cu crucea ankh exprimă Nefertibet dorinţa Sa să meargă acasă în puterea divină". Dacia. 66Şi ea a spus: „De ce nu rămâi aici 48„Şi noi geţii avem aceste legende. cu noi? 67Vei găsi o femeie potrivită cu 49Uriaşii încă mai trăiesc pe la noi" i-a care să locuieşti. 68Eşti doar preot al Lui 50 spus Zamolxe. Senefer a dorit să afle Amun". 69Atunci Zamolxe i-a răspuns: mai mult zicând: „Da? Tu ar trebui să ştii „Nu mai pot sta Nefertibet. mai multe despre aceste mituri. Te 70 ascult!" 51Şi Zamolxe a explicat: „Se Mă cheamă în suflet neamul Meu". Şi spune că în trecut pe meleagurile noastre Nefertibet a fost de acord spunând: „Fie 72 au sosit oameni veniţi din stele care s-au 52 cum doreşti Zamolxe. Ii voi spune tatei că împreunat cu femeile noastre. Ele au dat vrei să ne părăseşti". naştere unor fiinţe puternice şi agere 73Zamolxe şi Marele Lup Alb au 53 74 la minte, uriaşii. Cu timpul ei au fost tot mai puţini, însă neamul geţilor a crescut început pregătirile de drum. Au luat care patrulau în înţelegere şi în vieţuire mai bună. 54Nu legătura cu trupele persane 75 ştiu cum a fost în vremea dinaintea de-a lungul Nilului. Soldaţii îi vor însoţi uriaşilor, dar oamenii spun că neamul spre Delta Nilului de unde se vor îmbarca nostru era destul de sălbatic. 55Mai apoi spre Grecia. ne-am mai înţelepţit. 56Şi cred că mulţi 76Şi în ziua dinaintea plecării oameni de la noi au ceva din sângele Zamolxe a mers la templul din Karnak săacelor uriaşi, deşi corpurile nu le sunt tot şi ia rămas bun de la tatăl preotesei aşa de mari ca ale uriaşilor dintâi". 57Şi 77 Senefer a recunoscut: „Iată că aflu de la Nefertibet. Acolo preotul Senefer I-a Tine ceva ceea ce eu nu cunosc, Zamolxe. spus: „Invăţăturile înţelepciunii Egiptului 78 58Mă voi mai gândi la ceea ce am vorbit vor trece în timp la alte popoare. Poate astăzi împreună". cândva în viitor Egiptul să renască. 79Dar 59Au trecut aproape trei ani de când spiritele luminii de aici nu vor pieri Zamolxe se afla în Egipt. Marele Lup nicicând. 80Ele vor hălădui la templele şi Alb, omul Lui de încredere, era un bărbat la mormintele faraonilor şi oamenilor de în toată firea. 60Implinise douăzeci şi trei seamă ai acestui neam până când îşi vor de ani, era atent la practicile sacerdotale, 81 dar nu dorea să fie iniţiat. găsi odihnă prin alte părţi de lume. Cei 61Şi într-o zi Marelui Lup Alb i s-a care au cunoştinţe cum să atragă aceste trezit dorul de glia străbună şi L-a întrebat spirite, emanaţii ale marelui zeu Amunpe Zamolxe: 62„Domnul meu, să nu-Ţi fie Ra, vor ferici popoarele lor". cu supărare, când ne-om duce pe 82„Eu cred, domnul meu, că pot lua 63 pământurile noastre?" Şi Zamolxe a cu Mine, pentru neamul Meu, câte ceva răspuns: „Şi Eu M-am gândit la asta Lup din aceste puteri" a spus Zamolxe. 83Şi la
71

127

CARTEA NEMURIRII

despărţire preotul Senefer I-a zis: „Fie
84

Amun cu Tine!".

84

Iar Zamolxe a
85

răspuns: „Rămâi cu bine înţeleptule! Şi nu uita neamul Meu atunci când vei ajunge acolo în cer la zeul Amun. 86Te vom chema noi să te întrupezi printre tracii arieni".

CARTEA NEMURIRII

87Apoi Zamolxe a revenit la templul câte ceva despre aceste evenimente.
zeiţei Maat. 88Era timpul despărţirii de preoteasa Nefertibet care I-a urat: „Toţi zeii şi zeiţele Egiptului să fie cu Tine Zamolxe! 89Lumina noastră se stinge acum după ce a strălucit în lume timp de peste două mii cinci sute de ani. 90Dar zeiţa Maat nu va muri niciodată, căci toate popoarele care se vor ridica în lume o vor venera în felul lor. 91Fără ordine, dreptate şi adevăr nu putem să-L cunoaştem pe Zeul Suprem, oricare ar fi numele Lui dat de oameni oriunde în lume". 92Şi Zamolxe i-a zis: „Rămâi în
93

Regele Darius a trecut cu armata Helespontul pe un pod de vase şi a invadat Tracia. 111In campania lui militară împotriva sciţilor, regele a încercat să ocupe şi părţi din Dacia cerând pământ şi apă, aşa cum le este
110

112

obicei perşilor, dar nu a reuşit. In Babilon, am vorbit chiar cu regele Darius
113

lumină hemet netjer Nefertibet. Noi geţii vom chema zeii luminoşi ai Egiptului să reverse razele lor de înţelepciune pe pământurile noastre". 94Şi Zamolxe împreună cu Marele Lup Alb au luat calea către Delta Nilului. 95Duceau cu ei câteva bagaje grele încărcate pe cămile. 96Când au ajuns în deltă s-au îmbarcat pe un vas comercial către insula Samos din Ionia şi după un timp au sosit acolo. întâlnirea Lui Zamolxe cu Nestor a fost emoţionantă. 98Şi Nestor I-a spus: „Au trecut şase ani de când ne-am despărţit. 99Iar geţii Tăi acasă nu Te-au văzut de opt ani. 100Când Te întorci în Dachia sau Dochia Ta, cum spuneţi voi?" 101Zamolxe a spus: „Cât de curând
102

şi l-am prevenit. Il credeam ce spunea, că urmează dreptatea, asha, dar până la urmă regele Darius m-a dezamăgit". 114Nestor a răspuns: „Să-i lăsăm pe regi cu ale lor, dragă prietene. 115Dar mai întâi să Te odihneşti după călătoria cea lungă. 116Apoi să-mi spui pe unde ai
117

umblat prin lume. Văd că eşti bine înstărit". 118Apoi Nestor a chemat doi slujitori să-L ajute pe Zamolxe la descărcatul bagajelor. 119Şi în zilele următoare Zamolxe şi Nestor au avut timp să povestească. 120Nestor vroia să ştie toate câte s-au petrecut cu Zamolxe în ultimii ani şi I-a
121

spus: „Mă întreb, oare L-ai găsit pe Dumnezeul vostru pe care-L căutai peste
122

tot prin lume? Şi Zamolxe i-a răspuns: „Află dragă prietene că Eu Il cunoşteam bine pe Dumnezeu încă din Dacia, Ţara
123

prietene. Vin din Egipt şi sunt doar în Zeilor, Ţara Soarelui. Ceea ce am aflat trecere pe la tine. 103Cum îţi mai merg prin lume a deschis o cale spirituală mult 104 124 treburile Nestor?" Nestor a zis: „Incă mai largă. Dacă neamul Meu o va putea bine. 105La noi în Samos s-au întâmplat susţine, ea va fi lumină pentru noi 125 multe schimbări în toţi aceşti ani de când şi pentru întreaga lume. Desigur că ai lipsit. 106Suntem acum sub stăpânirea înţelepciunea Lui Dumnezeu este perşilor. 107Dar Grecia continentală este nelimitată. 126Dar Eu am văzut că El le-a liberă. 108Tracia este şi ea sub perşi". dat mult din ea şi altor neamuri. 127Şi 109Şi Zamolxe a zis: „Am aflat şi Eu precum ştii atunci când dai înţelepciune
128

129

CARTEA NEMURIRII

primeşti la rândul tău înţelepciune. Un neam care dobândeşte înţelepciune va avea totul". 129Nestor a mai zis: „Sunt de acord cu ce spui. 130Noi grecii suntem mereu
131

dezbinaţi între noi. 131Şi asta pentru că ne

CARTEA NEMURIRII

în Tracia au întâlnit trupe persane, prilej cu care Zamolxe s-a folosit de poziţia Lui 132Ne preocupăm de comerţ, de agonisit, înaltă de preot zoroastru putând merge 133 dar de aurul minţii mai puţin. Ai văzut nestingherit alături de toţi oamenii care-L cum Pitagora a trebuit să plece dintre noi. însoţeau. 134Nici acolo în Croton nu cred că va avea 151Treptat, pe drum, tracii au rămas pe mare succes". 152 135„Ce mai face Pitagora, maestrul la casele lor. Marele Lup Alb L-a dus pe Meu? L-ai mai văzut oare?" a întrebat Zamolxe la familia sa unde toţi au fost Zamolxe. 136Şi Nestor a răspuns: „Da, de bucuroşi să-l revadă pe tânărul rătăcitor. câteva ori. 137Pot spune că îi merge mai 153 Dar şedere lor a fost scurtă. 154Tâcu, bine acolo decât aici, dar tot există fratele Marelui Lup Alb, a vrut să-i 138 opoziţie destructivă. Unii oamenii sunt însoţească în Dacia şi Zamolxe l-a luat cu invidioşi pe faptul că Pitagora nu-i ei. primeşte în confreria lui". 155Şi cei cinci bărbaţi au trecut Istrul. 156Când au păşit pe pământul Daciei toţi 139„Dacă mai ai ocazia să mergi la Croton la Pitagora să-i spui că este au îngenuncheat şi l-au sărutat. 157Iar oricând binevenit la Mine în Dacia" l-a geţii, veniţi cu Zamolxe din Grecia, I-au rugat Zamolxe pe Nestor care a răspuns: spus: „Te ducem până acasă domnul nostru. 158Apoi vom merge şi noi pe la „Aşa voi face". 140Şederea Lui Zamolxe în insula casele noastre". Samos a fost scurtă. 141Curând şi-a luat CAPITOLUL 10 rămas bun de la Nestor şi familia lui şi Zamolxe merge la Sarmisegetuza. Lucrările împreună cu Marele Lup Alb s-a îmbarcat de construcţii de la Sarmisegetuza. pe un vas spre Grecia continentală. Inaugurarea şcolii de înţelepciune. Noua 142Ajunşi la Atena, era zi de târg de preoţime. împlinirea sclavi. 143Şi Zamolxe a răscumpărat pe spirituală. Lecţiile iubirii date de toţi geţii şi tracii daţi spre vânzare şi i-a Bendisa. Zamolxe în ţinuturile carpilor. lăsat liberi să meargă înapoi la casele lor. 144Erau opt traci şi doi geţi. 145„Sunteţi 1 Zamolxe şi oamenii Lui au pornit slobozi să mergeţi unde doriţi! 146Nu mai sunteţi sclavi, vă redau libertatea" le-a spre Sarmisegetuza. Pe drum se gândea la spus Zamolxe după ce oamenilor li s-au revederea cu familia Sa şi dorul de cei dragi Ii creştea pe măsură ce se apropia scos lanţurile. 147Şi toţi cei eliberaţi vroiau să se de casă. Deşi trecuseră anii ştia că toţi Il întoarcă acasă în Tracia şi în Dacia. aşteptau cu credinţă. 148Oamenii au spus: „Te vom însoţi spre 4Era luna florilor şi ziua aniversării naşterii Bendisei. Tracia domnul nostru". 5Zamolxe urca dealul pe cal la galop. 149Apoi Zamolxe cu Marele Lup Alb 6Trecea pe lângă gospodăriile sătenilor şi şi cu toţi oamenii eliberaţi au format o caravană şi au pornit la drum. 150Intrând mulţi oameni Il recunoşteau şi-L urmau lipseşte înţelepciunea ca aspiraţie a vieţii.
132

131

CARTEA NEMURIRII

pe jos sau călare. 7Şi până să ajungă în faţa porţii casei Sale avea cu El un întreg alai însoţitor.

Ei să fie iubesc" i-a răspuns Zamolxe. 10Le-a sosit băiatul şi I-au ieşit în întâmpinare. Şi tot te 17 popor renăscut din focul sacru. avem timp destul. 11Revederea cu fiul plecat în lume a fost mişcătoare pentru mama Sa Vetra care Ia spus cu lacrimi în ochii: „Dragul nostru oameni ai cerului. 20Dacă dacii vor învăţa să-şi stăpânească deprinderile aspre şi să-L urmeze pe Domnul Adevărat vom fi neîntrecuţi în lume. 31Ne bucurăm că a revenit acasă". băiatul meu. Şi Bendisa I-a întors soţul şi tatăl. Multe am văzut în lume. Aşa să ne ajute Dumnezeu! Zău! 21 Şi Crăciun tatăl. 41Toţi sătenii cunoşteau grădina Vetrei cu numele de Grădina Maicii Lui Zamolxe. 43Era bogat. preotul nostru. 9Au văzut oamenii adunându-se şi-au înţeles ce se petrecea. Doamne. în curte. 133 37 Dumnezeu şi Domnazânei. adolescenţei şi maturităţii. 34Erau 14Bendisa şi copiii au venit şi ei acum singuri în camera lor şi puteau să-şi 35 degrabă. Doamne. 12O. domnul meu". 25Erau dornici să le spună pe unde a umblat şi ce a văzut în lumea largă. 36„Şi eu zâna Mea. 26Şi Zamolxe i-a încredinţat: 27 „Vă voi povesti. atunci când muncea în pădure alături de tatăl-Său sau lucra pe ogor cu Bendisa. 40Pomii sădiţi erau acum mari. 28Şi . 32In 12 atmosfera înălţătoare toţi cântau şi erau bine ai venit. „Uncheşule. 19Niciunde nu sunt plaiurile sau gurile de rai ca la noi. 44Acolo tinerii şi tinerele vor învăţa înţelepciunea pe care El Zamolxe a deprins-o cât timp a umblat prin lume. 42Şi Zamolxe cutreiera locurile. cu băiatul lor Călin. 23 22 Că dacă un neam are dreptate apăi amu cu ea vin şi adevărul şi lumina şi bogăţia şi fericirea omului". vreau să fac din geţi un Zâna Zânelor. 39Era ca vrăjit de grădina maicii Sale. avea patruzeci şi opt de ani şi se gândea să întemeieze o şcoală unde să instruiască preoţimea neamului. I-a spus Lui Zamolxe: „Te-am dat Lui Dumnezeu să-I fii fiu ca să aduci dreptatea. ai pământului. Dar acum vreau să rămân cu ai Mei". dar nicăieri nu este un neam ca al nostru. 15L-au îmbrăţişat veseli că li s-a vorbească nestingheriţi. 24Apoi mulţi dintre cei cunoscuţi Lau îmbrăţişat pe Zamolxe. 40Vetra o făcuse după ce Zamolxe plecase spre insula Samos ca să-i amintească mereu de frumuseţea feciorului ei. spus în şoaptă: „Ţi-am dus dorul dragul 16Şi Zamolxe i-a spus lui taică-Său: meu. dar cu alţi ochi. Ţie-Ţi mulţumesc că 33Şi noaptea târziu Zamolxe împreună ne-ai adus feciorul acasă!" cu soţia Sa Bendisa au mers acasă. ai Lui 18 8Mama Vetra şi tatăl Crăciun se aflau treptat oamenii s-au împrăştiat pe la 37Dis-de-dimineaţă Zamolxe a vrut să-Şi astâmpere setea de dorul pământului strămoşesc şi a plecat prin împrejurimi. cu rudele şi sătenii. doamna Mea. căci privea în viitor. ce ţâfraş veseli de sosirea Lui Zamolxe printre ei. 30Şi spuneau: „Este rugul Lui Zamolxe.CARTEA NEMURIRII casele lor. 13 este! O. 38Cu fiecare pas Il năpădeau amintirile copilăriei. 29Către seară sătenii s-au strâns la vatra satului şi au aprins un foc mare în cinstea celui abia venit.

CARTEA NEMURIRII 45Şi primul lucru pe care L-a făcut a fost să-l iniţieze la focul sacru dacic pe Marele Lup Alb ca preot dac al Zeului Dumnezeu. 46Ceremonia de investitură a avut loc în mijlocul unui grup de oameni strânşi la vatra Zânei Vesta. 47Zamolxe şi 134 .

focul s-a aţâţat. 56Când lucrările au fost terminate. 68Lumina focului din vatră este întruchiparea spiritului divin. când la vatra Zânei Domnazâna. cu Marele Lup Alb şi cu Tâcu fratele lui. 83Avea o alură care emana respect şi iubire. spuneau că era schimbat. acelea încărcate de ordine. 59Era în amurg. iar Tâcu douăzeci şi unu.CARTEA NEMURIRII Marele Lup Alb au invocat întruparea în neamul dacilor a sufletelor nobile ale lumii. pe Mari. 49Apoi Zamolxe a căsătorit-o. Din marea vâlvătaie a focului sacru dacic Zamolxe a aprins o făclie. şcoala trebuia inaugurată. va deveni parcul şcolii de sacerdoţi. dar vin şi 77 băuturi tari nu au fost aduse. 57După obiceiul locului. 65Mulţimea L-a urmat şi sala s-a umple treptat cu oameni. 51Şi împreună cu Marele Lup Alb. adevăr. care L-au cunoscut. 75Apoi a început ospăţul. femei şi copii s-au strâns cu mic cu mare. armonie. 67Şi Zamolxe le-a spus: „Această făclie va aprinde acum vatra sacră a nemuririi dacilor arieni. fata Sa. bărbaţi. 58Iar după ce marea sală de festivităţi va fi botezată cu busuioc. Ea va aprinde focul nemuririi în sufletele dacilor arieni. cu apă vie. 64Şi asistat de câţiva tineri a dus torţa în flăcări spre marea sală. 53Acolo Zamolxe plănuia să facă adunări mari de oameni. foc sacru şi spiritul Lui Dumnezeu. maica Lui Zamolxe. la focul sacru. 60Un rug uriaş era pregătit pentru ardere. dreptate socială şi iubire de oameni. Aşa Zamolxe arăta la toţi că mintea omului 78 frumos trebuia să fie limpede. 52Vroiau să ridice câteva clădiri. Şi ospăţul s-a încheiat noaptea târziu. belşug şi bucurie în viaţă. 79 Au trecut câteva luni de la revenirea acasă a Lui Zamolxe. 55Grădina Vetrei. acum se ridica cu mult deasupra. 62Apoi a sosit marele moment al serii. 54Clădirile adiacente vor fi clase de studiu şi dormitoare pentru învăţăcei. 69De acum înainte această vatră sacră va arde supravegheată 63 70 continuu de veghetorii la foc. iar în prezenţa 135 . 74Şi Zamolxe a trecut cu găletuşa cu apă printre rândurile de oameni şi-i boteza cu busuioc. va urma un mare ospăţ. 82Dacă înainte era preotul dac care-ţi inspira încredere deplină. 66Toţi aşteptau să se întâmple ceva măreţ. care avea nouăsprezece ani. Zău!" 72 Şi asistat de primii doi veghetori ai 73 focului nemuririi dacilor. 76Tuturor li s-au dat mâncăruri de tot felul. iar cei prezenţi au cântat veseli invocând zâna să le dea sănătate. După obiceiul preoţilor daci s-a presărat tămâie pe focul încins. 61Şi preotul Zamolxe a aprins lemnele. 71Aşa să ne ajute Domnul Dumnezeu. omul Său de încredere. Zamolxe a început lucrările de construcţii la Sarmisegetuza. Zamolxe a chemat prin tulnice pe oricine dorea să asiste la rugul sacru dacic. 80Sătenii şi oamenii din împrejurimi s-au obişnuit din nou cu prezenţa Sa. Zamolxe a aprins lemnele din vatră. iar în centru lor să se afle o casă înaltă cu o sală impunătoare. 48Toţi cei chemaţi astfel să se întrupeze se vor numi copii ai focului. să dea ospeţe şi să le vorbească dacilor despre înţelepciunea lumii. 81Toţi însă. 50Marele Lup Alb avea douăzeci şi trei de ani.

136 .CARTEA NEMURIRII Lui toţi simţeau că se trezeau la viaţă.

să fie vegetarieni. preajma focului sacru care purifica sufletul omului. 110Lor li 98Pentru început Zamolxe le-a făcut se explica de ce preoţimea nouă a dacilor cunoscut tinerilor. 101Se dusese deja vestea hăt 102 departe.CARTEA NEMURIRII 84Şi planul şcolii sufletului se înfiripa. şi alţii aveau sarcini de administrare a şcolii. aşa cum învăţase de la învăţăceii vor fi pregătiţi în Pitagora şi de la alţi preoţi. De luau notiţe. timpul 107 Gruiu. Dragoş. alţi tineri un grup de oameni cărora El le dădea diferite însărcinări. trebuia să urmeze practica nonuciderii. şi călătoriilor Lui prin lume. la Lup Alb. pe unde . şi aveau darul preoţiei. Sorana. tot aşa cum Lui ei. despre organizarea şcolii. despre Domnazâna Mama. era timpul ca dacii de pretutindeni să afle ce se întâmpla la Sarmisegetuza. 106Zamolxe îşi preda oral 91Curând au sosit primii tineri doritori învăţăturile. într-un zamolxiană li se recomanda. Samos. precum era şi Zamolxe. 87Când a sosit primăvara. Astfel. 86Unii se ocupau de curăţenia clădirilor. alţii de paza lor şi supravegheau focul nemuririi dacice. modul de 111Căci preoţii Lui Zamolxe trebuiau să predare şi orarul cursurilor. în cele ale învăţăcei. Erau cinci băieţi. 94Marele Zamolxe îi spusese maestrul Pitagora. după felul cum deprinsese în 92 ai preoţiei celei noi. Zogru şi Şoimu. 105Toate cele necesare cursanţilor erau oferite gratuit de către şcoală. 85Treptat s-a format în jurul Lui Zamolxe 100Treptat şcoala s-a mărit. Zorela şi Simina. nu să fie scrisă". 88Zamolxe a trimis olăcari în Dacia să dea sfoară în ţară şi să înştiinţeze pe tinerii şi tinerele care vor să devină preoţi şi preotese. şi zăpada sa topit. căci Zamolxe le spusese că băieţi va avea grijă Călin. 103Iar pentru acei tineri care nu ştiau alfabetul dacic. veniţi la învăţătură. 104Ei învăţau scrierea pe plăcuţe de lemn ceruit. Gema şi Iza. umblase în lume. 89Propunerea era făcută mai ales familiilor căpeteniilor şi oamenilor cu stare. dar nu era an se vor înfiinţa patru grupe de obligatoriu. 96Clase noi se vor forma doar la 97 109Iar tinerilor care urmau şcoala începutul fiecărui anotimp. tarabostes. preot al Zeului Dumnezeu. 112 spirite şi zei. fiul Lui „înţelepciunea trebuie să se dezvolte în Zamolxe. învăţăceii nu 93 trei fete. Vercu. 99Şi de la fie exemple pentru oamenii care căutau primele lecţii El le-a vorbit despre unirea salvarea la Dumnezeu Tatăl şi sacră Dumnezeu-Domnazâna. vor locui chiar la Sarmisegetuza. 90Şi cei care vroiau să-L cunoască pe Dumnezeu. va începutul uceniciei sale în insula ioniană ţine lecţii alături de Zamolxe. iar de fete Bendisa şi nurorile minte. Multe dintre marile căpetenii ale dacilor aflaseră despre generozitatea şi înţelepciunea Lui Zamolxe Arianul. au venit să înveţe tainele preoţiei de la Zamolxe. mâncării. pe diferite ţesături textile ceruite şi pe pergamente şi papirusuri aduse de negustorii greci în Dacia. preotul de la Sarmisegetuza. soţiile lui Călin. Zamolxe a organizat clase aparte. pe pergamente cerate. 108Şi multe prelegeri se ţineau în 95Timpul învăţăturii va fi de un an.

113Vor învăţa ce înseamnă cu 138 . astronomie şi medicină sacerdotală.CARTEA NEMURIRII matematică.

115Şi treptat. din presbiteri şi presbitere care doreau ca urmaşii lor să ştie noile învăţături ale Lui Zamolxe. 129Adesea. 121Zamolxe scrisese deja în limba dacă un tratat de medicină naturistă pentru folosul tinerilor la preoţie. înţelepciunea vine ordinii şi militari de carieră. Dar nu putem spune aceasta Zamolxe a organizat la Sarmisegetuza şi despre raţiune şi experienţă. 119Prin ei Zamolxe vroia să ridice şcoli de învăţătură în toată Dacia. ale curajului şi dăruirii pentru binele colectiv. ca zestre 126Al treilea grup era cel care învăţa moştenim din 141 despre negoţ. Drumul de urmat către înţelepciune duce la cunoştinţele sufletului. vieţile anterioare. 130Un sacerdot dac. De aceea ne străduim să acumulăm experienţă şi să o judecăm prin prisma raţiunii. 118Ei proveneau de obicei din familii preoţeşti mai vechi. tineri şi tinere aleşi dintre copiii de nobili 136Sorana. căci ele ateliere unde se fabricau unelte de lucru. Cu adevărat are înţelepciune doar acela care poate să facă legătura directă între facultăţile sale mentale şi 132 cunoştinţele sufletului. la şcoala Lui Zamolxe. trebuie să fie şi un 131 înţelept. 128Din focul sacru dacic a renăscut o generaţie de oameni ai luminii sufletului. 116Existau 117 viaţă pe care părinţii lor nu au cunoscut-o 128 acum trei grupuri diferite. 139Atunci Dragoş a întrebat şi el: „De armele şi să construiască dave. adevărului şi responsabilităţii personale. Şi acestea din 133 urmă sunt inepuizabile. la lecţii. trebuie dobândite şi cultivate în viaţa printre care şi roata olarului. menţinători ai 138 125 completează reciproc. Ei vor veghea dreptatea socială. cetăţi militare fortificate cu valuri de pământ. corecte?" „înţelepciunea şi deducţia se vor fi judecători. Erau decât pe baza experienţei". 134Şi astfel se ajunge la 135 Un alt grup îl formau cei care concluzii de valoare. unde se adună înţelepciunea omului?" 140Şi Zamolxe a răspuns: „Parte din ea o şanţuri de apărare şi palisade întărite. căci ei se luminau pe zi ce trecea la o 142 prezentă. au venit mulţi tineri şi tinere. 114Şi vor fi instruiţi să preţuiască valorile dreptăţii. spirituală. în primul rând erau cei care vroiau să devină sacerdoţi şi medici. 127Treptat şcoala de la Sarmisegetuza a transformat inimile celor care o urmau. susţinut de experienţa dobândită prin judecată şi deducţie. ale prieteniei şi iubirii. comandanţi de trupe. ei vor învăţa să mânuiască experienţă". 122 vreodată. exarhi şi cavaleri din suflet pe când deducţia din raţiune şi zamolxieni. agricultură şi meşteşuguri. una dintre cursante a tarabostes şi dintre cei ai unor căpetenii întrebat: „Cum putem oare face deducţii 124 137Şi Zamolxe a răspuns: militare. pe lângă iscusinţa de a conduce ritualuri ale focului. 120Şi aşa înţelepciunea să îndrepte tot omul şi neamul dacilor la lumina Lui Dumnezeu. Dar saltul spiritual al fiecăruia este făcut doar atunci când .CARTEA NEMURIRII adevărat justiţia. Zamolxe le spunea: „Adevărata comoară a unui om este împlinirea spirituală. Ca oşteni. în schimb simpla abilitate mentală nu generează concluzii 123 123 vroiau să înveţe arta conducerii.

aveţi deja prezentă în voi calitatea înţelepciunii. pentru că aţi optat pentru preoţia dacică. 144Voi tinerilor. 145La ea se va 140 .CARTEA NEMURIRII deducţia rezultată. lucrează împreună cu înţelepciunea sufletului. ca o concluzie din raţiune şi experienţă.

152 165De multe ori Zamolxe le atrăgea A trăi cu scop divin este singurul mod învăţăceilor atenţia asupra importanţei de a vieţui cu adevărat. în natură şi înţelege cel mai bine zeităţile". 163Atât cele bune cât şi cele rele. Zamolxe. atunci aţi intrat se manifestau în lumină. „Omul are cu natura un dialog continuu. 150Participarea voinţei minţii şi a trupului. 162Odată în procesul creator al vieţii. Să ţineţi minte că urmare. arată cum să ne manifestăm într-un fel ale fiinţei noastre întregi. 148Dar în momentul în care veţi reuşi ca Învăţătura înaltă a transformat în deducţia. ţinea câte o lecţie aparte. pe când raţiunea 170Uneori Bendisa. rezultată din raţiune şi bine pe cursanţi de la Sarmisegetuza. dintre bărbat şi femeie spunându-le: care practic creează şi transformă materia. trup ca să fim zgriminteşi şi sănătoşi. prin de Dumnezeu. mintea şi trupul omului. transcendenţa sufletului. 147 şcoală. 153Gruiu. pricepem". dar cu timpul ne vom strădui să le folositoare profesiei pe care v-aţi ales-o. 166Natura este pentru om o călătorie spre 167 a întrebat: „Cât de vii putem spune că perfecţiune. De reţinut este şi faptul că fost deprinse de învăţaceii Săi de la înţelepciunea face legătura cu Sarmisegetuza. Veţi studia cum să gândiţi logic şi aceste idei ni se par destul de greu de veţi acumula experienţă ce va fi înţeles. îl restul trupului deopotrivă or s-o ducă apropie de Dumnezeu şi Domnazâna. soţia Lui şi experienţa cu realitatea materială. de a simţi din plin legăturii omului cu natura zicându-le: că eşti viu". 151în acest mod viaţa îi este sacralizată. a acţionăm ca atare. domnul nostru?" 154Şi Zamolxe a relevă omului din ce în ce mai profund. Ea . 146De acestea două veţi beneficia aici la 160Apoi Gruiu a zis: „Domnul nostru. să vă fie asociată cu 161 în prezenţa Lui Zamolxe sufletele lor înţelepciunea sufletului. în tot acest timp natura i se suntem. „Conştiinţa iubirii este înţelepciunea care158Treptat veţi înţelege puterea spiritului l apropie pe om 172 asupra materiei. că deşi vitalitatea este dată de 173 suflet. 164Cât priveşte îngrijirea de sine. 157 171Vroia să le insufle cursanţilor respectul Veţi învăţa pe parcurs cum factorul material izvorăşte din cel transcendental. esenţa ei vitalitatea este o realitate a 169Şi pas cu pas învăţăturile pe care gradului de conştientizare a existenţei Zamolxe le deprinsese în cursul uceniciei sufletului. în Babilon şi în Egipt au 156 materiei. 159Putem spune. ea se exprimă şi prin minte şi prin iubirea este cea mai bună religie. bine". 149Inspiraţia Zamolxe le-a spus: „Toate se trag din însoţeşte acest proces ca o dinamică ce ne suflet.CARTEA NEMURIRII adăuga dezvoltarea raţiunii şi experienţa. răspuns: „Gradul de vitalitate este dat de 168Omul astfel echilibrat este parte din 155 sufletul. se revarsă din sau altul şi cum să luăm decizii şi să suflet. şi el unul dintre învăţăcei. nicidecum manifestarea Sale în Ionia. trebuie să o dăm în personale la această activitate creatoare îl primul rând sufletului şi atunci şi capul şi ridică pe om la nivelul de semizeu. experienţă.

apoi se consolidează cu forţa atracţiei care prin transmutare în iubire atinge apogeul în adoraţia persoanei iubite.CARTEA NEMURIRII începe cu simpatia pentru cineva. 174Cerul ne face 142 .

180El se manifestă în primul rând cu mintea. 202Şi Zamolxe a mai vrut să ştie: „Se observă ceva deosebit acolo pe vârful Toca?" 203Gruiu a răspuns: „Da. capul de şarpe ca simbol al înţelepciunii. „Când pleci?" „Poimâine. dar ne minunăm foarte tare. pământul să iubim. 179 capătul de sus. la sacru. 208La acel timp este Sărbătoarea Muntelui zamolxiene. 189în ziua de Sânziene s-a încheiat la spunem că este un drum pe care Sarmisegetuza anul de studiu al primului Dumnezeu ni-l deschide ca să arate grup de tineri la învăţătura preoţiei sufletului încotro să se ducă spre lumină. 200Şi Gruiu a răspuns: „Noi avem pământuri multe în jurul unui vârf de munte pe care-l numim Toca". tânărul venit de peste munţii. 207Noi fondată pe iubire şi respect reciproc". 193Aceasta le va schimba destinul în noua lor calitate de preoţi daci zamolxieni. în fiecare an. de la triburile carpilor. 176Bărbatul emulează cu perechea lui feminină spiritele lor. complementari. 199„Ia spune-mi. 181Femeia este ca mierla care cântă dorind să cucerească sufletul. soarele să trăim. căci acolo au trăit oamenii urieşi. 196Şi Zamolxe l-a întrebat pe Gruiu: 197 Bărbatul luminează minţile prin raţiune. 182Pentru virtutea divină ea poate să zboare de acolo de unde începe cerul. 191Ca când ne veselim şi încingem 209 semn distinctiv al preoţiei ei vor purta hore. 195Printre ei era şi Gruiu. chiar la răsăritul soarelui vedem Calea Cerului. Cei care locuiesc la şes se veşminte albe. de gătit a casei nu poate fi la vreo patruzeci şi ceva de zile după 187 considerată sacră. 201Şi se gândea Zamolxe: „Toca? Zeul Thoth mi-a spus despre un munte cu un nume asemănător cu al Lui". căci poate intui adânc şi vorbi sufletului. 183Femeia dă iubire inimii. 190Cei cinci băieţi şi trei fete au absolvit şcoala Lui Zamolxe. 186Vatra adevăr este ceva neobişnuit.CARTEA NEMURIRII să căutăm. noi vedem aşa în 205 sacru dacic într-un cămin nou şi văzduh o umbră ca o piramidă. luna să visăm". Partenerii sunt egali şi de unde vine. 175Alteori Bendisa le-a vorbit învăţăceilor despre zeităţi şi relaţia aparte bărbat-femeie şi despre psihologia sexelor astfel: „Zeităţile sunt în perechi de zâni şi zâne. unde locuieşti acolo la răsărit?" l-a mai întrebat Zamolxe. Bărbatul aprinde focul înflorirea sânzienelor. 198Am trimis vorbă la tata. 185Şi Bendisa le mai vorbea şi despre viaţa casnică armonioasă astfel: „Este foarte importantă existenţa permanentă în căminele voastre a focului sacru mai cu 204 seamă în opaiţe arzând continuu. 177 177Bărbatul este ca un vultur puternic 178 vrând să domine spaţiul. căci poate gândi profund şi vorbi minţii. dinspre răsărit. într- . comuniunea dintre ei este 206Şi înainte de asta. Nu ştim 188 femeia îl întreţine. domnul meu. în cursul ceremoniei de iniţiere şi hirotonisire toţi absolvenţii au primit nume preoţeşti. 194Apoi absolvenţii s-au pregătit să se întoarcă acasă. 184Ea se manifestă în primul rând cu inima". Vor veni câţiva oşteni de-ai noştri să mă ia acasă" a răspuns el. cingătoarea împodobită şi închină muntelui Toca al nostru care este toiagul sacerdotal având sculptat. Pentru măreţia gloriei supreme el poate să zboare până la capătul pământului.

CARTEA NEMURIRII 210 Mai jos de Toca se află Jgheabul Urieşilor". 144 .

4Se credea despre ei că trezeau sufletul. „Bucuros. când Zamolxe a putut să vadă cu format un grup de opt tineri care vor 10 ochii Lui Calea Cerului care arăta purta torţele de aprindere a rugului. 215Gruiu era bucuros că părinţii lui vor avea ocazia să-L cunoască pe înţeleptul de la Sarmisegetuza. timpul potrivit s-a organizat urcarea lor la 8Şi când ziua a sosit a fost pregătită pe vatra focului o grămadă mare de lemne munte. 7Va 217 Gruiu toţi a fost primiţi cu drag. la răsăritul aduse din pădure. 12 spus. Marele Preot al dacilor. Sarmisegetuza. sau pregătit să meargă în vizită la arienii de la răsărit. „Mulţumescu-Ţi Zeule Thoth că ne S-a lăsat seara şi torţele au fost arăţi calea spre cer nouă dacilor. 15Şi Doştana. 216Şi când micul grup de la Sarmisegetuza a ajuns la părinţii lui dus vestea de mare înţelept. 221 aprinse rând pe rând ca să lumineze peste 13 Această piramidă este făcută de Dumnezeu.CARTEA NEMURIRII 211Atunci Zamolxe şi-a amintit de vorbele zeului Thoth şi a înţeles că s-au 212 adeverit. Sacerdoţii medici. Pe cer se vedea ritualul focului sacru dacic. 5Şi a sosit timpul ca ei să-L numească pe Zamolxe. Reformele sociale la daci. domnul meu. cel care-l pregătise pe fiul lor pentru profesia de preot zamolxian. ascuţeau mintea şi învlăguiau trupul. curioşi şi ei să vadă minunea de pe vârful muntelui Toca. preoteasă şi Zână a CAPITOLUL 11 Zamolxe Marele Preot al dacilor. Şi i-a mai spus lui Gruiu: „Aş dori să văd şi Eu muntele acela şi să iau parte la sărbătoarea voastră". 16Strigăte . 220Zamolxe era uimit şi şi-a invocaţii către toţi zeii neamului. 213 schimbă inimile dacilor. 11Ei vor face piramida. 214Şi Zamolxe. poporul de rând. După-amiază s-a soarelui. 222Şi este mai sacră decât tot. La fi o mare adunare la vatra Zânei Vesta. şase sufletului bărbaţi şi şase femei. întreaga adunare aştepta 223Apoi Zamolxe s-a întors acasă la cu sufletul la gura ceea ce va urma. A treia schimbare la faţă a Lui Zamolxe. Marele Lup Alb şi alţi doi tineri preoţi. pregăţiţi la şcoala de la Sarmisegetuza. a aprins lemnele rugului cu făcliile aduse de la vatra focului nemuririi de cei opt tineri. La focul sacru se aflau strânşi toate piramidele Egiptului care sunt ieşite sacerdoţii daci. vor îndeplini 219 drumul spre Dumnezeu. Primirea Legilor Belagine de la Zâna Vesta. Se 1Au trecut anii şi Lui Zamolxe I s-a Focului Sacru. 6Se apropia ziua de Sânziene şi treptat s-au strâns la Sarmisegetuza peste cinci sute de sacerdoţi daci de pretutindeni. Zamolxe devine rege. 9 218Era dimineaţa. 2La şcoala Lui veneau nu numai tinerii din triburile dacilor. Venerarea vieţii nu a idolilor. Vino cu noi când îmi vor sosi însoţitorii" a răspuns tânărul preot. dar şi din cele ale altor traci. Un număr de doisprezece sacerdoţi. iar în spatele lor era 14 din mâini omeneşti". erau din ce în ce mai cunoscuţi în lume sub numele de preoţii Lui Zamolxe.

CARTEA NEMURIRII înălţătoare au erupt din sute de piepturi: 17 Ave. ave! Grupul sacerdoţilor a 146 . ave.

23Doisprezece dintre ei stăteau la Sarmisegetuza. 35 Şi preoţii şi preotesele care făcuseră şcoala zamolxiană la Sarmisegetuza reveneau adesea acolo să se mai scalde în puternica lumină a zeilor. Urcând pe munţi ne apropiem de Dumnezeu şi Domnazâna. sunt cogaioni. sihaştri celibatari. 18Când totul s-a sfârşit a urmat un mare ospăţ. frumos şi 33 drept în simbioză cu natura. 34Asceţii erau respectaţi de popor. 19La despărţire de oameni Zamolxe a luat cuvântul de rămas bun spunându-le: „Munţii noştri sunt toţi 20 ziua era egală cu noaptea. Eu am câţiva credincioşi şi cu ei ancorată în ritmurile naturii şi ale voi schimba inimile dacilor ca ei să 38 ajungă un popor mare şi înţelept. 42 Suntem fiinţe conştiente. 40Nu există legătură între zeităţile noastre şi idolatria. cu marea-I putere preoţească. călătoreau neîncetat prin Dacia ca trimişi ai Marelui Preot să lumineze poporul. oameni de o înaltă ţinută spirituală care trăiau simplu. cea a fenomene ale naturii. 28 sufletului. să coboare în fiinţa primului Mare Preot al neamului dacilor. căci ei deveniseră păstrători ai înţelepciunii şi ai Legilor Lui Zamolxe. Religia noastră hrăneşte viaţa. mai tineri. Aceşti pustnici purtau adesea Crucea Lui Zamolxe. Zamolxe. pentru bărbaţii şi femeile care trăiau retraşi în peşteri şi prin munţii sacri cogaioni. 30Se ştia şi despre calendarul dacic în care anul nou începea primăvara când abstractizări. Să ai drum în pace popor de la izvor!" 22După un timp s-a format la Sarmisegetuza Sfatul Înţelepţilor având douăzeci şi patru de bărbaţi şi femei. oamenilor învăţătura sănătoasă. pe Dumnezeu şi pe Domnazâna. care au menire în trăirile noastre. 36Aşa mai primeau îndumări de viaţă. Lor 25 Zamolxe le spunea: „Religia noastră este munţii. ci venerăm viaţa. a sacri. adică semizei. iar ceilalţi doisprezece. Şi îi îndemna pe daci să preţuiască pe bătrânii înţelepţi. care-şi distribuie manifestările în forme multiple. vorbe de 37 înţelepciune şi lumină în suflete.CARTEA NEMURIRII invocat în cor puterea zeităţilor. 32Se ştia despre aceşti asceţi că erau discipoli ai Marelui Preot. legi ale evoluţiei. 24Şi Zamolxe. 31 Şi Zamolxe. produse care apoi erau date la cei nevoiaşi de către preoţi şi preotese. dorea să facă reforme cu ajutorul tinerilor pe care-i învăţase la Sarmisegetuza şi cărora le-a spus odată: „Încrederea unui singur om mişcă 21 întemeiat ordine călugăreşti. 27Aşa Zamolxe a continuat să dea 39Zeităţile noastre sunt principii de viaţă. deoarece 147 . suntem conştiinţa zeilor! 43Avem capacitatea de a fi parţial zei. crucea care avea în centrul ei floarea vieţii reprezentând soarele ca simbol al Lui Zamolxe. şi tot ce poate fi legat de creaţia din Dumnezeu şi Domnazâna. 29La acea vreme s-a răspândit şi mai mult obiceiul ofrandelor. vegetaţiei. 26Preotul dac trebuie să cunoască tainele căci noi nu avem zei plăsmuiţi. Marele Preot. ci pe cei cerului şi ale pământului". vegetarieni. când pe mese întinse gospodarii îşi ofereau prinosul. 41Noi nu ne închinăm la idoli.

tarabostes. puternicii conducători ai dacilor. 44Mulţi dintre nobilii de seamă.CARTEA NEMURIRII acolo unde există conştiinţă se află şi identitatea acelei conştiinţe". aflaseră de la preoţimea 148 .

Legile 56Mulţimea a izbucnit în urale. pe timpul cât omul este încă din viaţă. Ca după astăzi noi dacii de pe aceste locuri vom aceste legi omul să-şi trăiască viaţa avea un vicerege. 70 53Dumnezeu s-a îndurat de noi. înţeleptul de la Sarmisegetuza. Zâna Focului Sacru. 74Voi aprinde focul în fiecare seară şi voi sta în 75 meditaţie. 60Învăţăceii le ştiau pe de rost ca metodă generală de tămăduire Dumnezeu. regele triburilor dacice din toată aria Sarmisegetuza. ca semn de credinţă şi supunere noului vicerege. Zamolxe va fi numit vicerege şi astfel va fi asociat la domnia regelui Scander. astfel: „De astăzi vreau să fiu cât mai apropiat de Vesta. 62nici capul nu poate fi îngrijit neţinându-se seamă de corp. a luat cuvântul. 64Trebuie cunoscut întregul ca să poţi vindeca partea şi nu poţi vindeca cu adevărat partea dacă întregul este bolnav. 73Şi El i-a vorbit Marelui Lup Alb. Zamolxe se gândea la aducerea pentru neam a unor legi frumoase. Toţi ştiau ce va urma. în marea sală de la Sarmisegetuza. 52El este învăţat. în frăţie cu natura 55 Preot. 65Şi cum sufletul este marele întreg pentru om. 73 72Sosise timpul ca Zamolxe să primească legile sacre ale dacilor. 51De acum vrem ca să înceteze lupta dintre fraţi şi să avem la conducerea neamului nostru un om al Lui Dumnezeu. munţii înconjurători şi ţinuturile de la câmpie. Zamolxe avea grijă în continuare de şcoala de la Sarmisegetuza. 50Ştiţi prea bine că suntem oameni aspri şi ne războim des între noi. precum apa izvorului care curăţă ceea ce i se iveşte în cale. Eu Scander. frumos şi drept. de la suflet se porneşte pentru a vindeca ce este mai jos de el. Şi aşa spiritul creator al omului astfel: 61„După cum nu trebuie să încercăm a îngriji ochiul fără să ţinem seama de cap. Legile Blajinilor. În liniştea care a urmat. regele vostru. 67A trecut aproape un an de când Zamolxe era asociat la domnia regelui Scander. Marele simplu. 66Şi când sufletul se vindecă pot fi vindecate şi mintea şi corpul". 69Ca Mare Preot. 68Ca vicerege vizita des căpeteniile triburile dacilor şi aşa au încetat vrajbele dintre ele. a colindat lumea şi ne-a adus înţelepciune. 63tot astfel trebuie să-i dăm îngrijire trupului dimpreună cu sufletul. 54De Belagine. 59De fiecare dată Zamolxe Îşi găsea timp să-i îmbărbăteze pe tineri cu spusele Lui. 58Şi după înălţarea Sa la domnie. O voi consulta pe zeiţă ca să76 mi dea legile pentru acest neam. alături de regele Scander.CARTEA NEMURIRII zamolxiană despre Marele Preot Zamolxe. s-au strâns multe 46 căpetenii. hărnicie. pe Zamolxe. Scander. arcaşii să năzuie la contopire cu cel al Lui 57 de afară au tras săgeţi spre cer. 76Să nu laşi pe nimeni în preajma mea atunci 77 149 . Iar căpeteniile de pe platforma unde se aflau Scander şi Zamolxe şi-au strâns fiecare pumnul mâinii drepte şi l-au adus lângă inimă. 49Şi le-a spus celor prezenţi: „Astăzi este un moment înălţător pentru neamul dacilor. 45Şi într-o zi. 47 47Câţiva oşteni purtau totemul cap de lup 48 dacic ca simbol al neamului. Îl chem şi în moderaţie. cumpătare şi 71 să-mi fie alături la domnie".

câte o oră de fiecare dată. Zamolxe se afla în meditaţie la focul sacru. „Prea bine. 78De atunci.CARTEA NEMURIRII când sunt la focul sacru dacic". 79Îşi lăsa gândurile libere să vină şi să 150 . domnul meu. Aşa voi face" I-a răspuns Marele Lup Alb. dimineaţa şi seara. în fiecare zi.

dar şi această rugăciune către Tatăl Nostru Dumnezeu şi Mama Noastră Domnazâna: „Tatăl Nostru Dumnezeu. a urmaşilor lui şi a altor oameni care le vor folosi în lume". l04Lumina Voastră să-mi fie ca pâinea de zi cu zi. dar nu au încetat. un neam al galilor. care s-au numit 87 Decalogul Lui Zamolxe. 99Şi Zamolxe le-a mai spus oamenilor: Acestea sunt poruncile de bază. caută dreptatea şi umple-te de lumină în suflet. mulţumire şi har 106şi focul din inimile voastre să fie şi în inima mea. Învaţă de la orice popor ceea ce are mai bun.CARTEA NEMURIRII plece. 89Omul care greşeşte să-şi repare complet faptele rele. l05Tată Dumnezeu şi Mamă Domnazână rogu-Vă să-mi daţi binecuvântarea Voastră cu lumină. 84La acea vreme Marele Lup Alb a scris Legile Lui Zamolxe în limba dacă pe foi de papirus aduse de ei de la Luxor 85 din Egipt. aşa să fie. dacă mai este posibil. Zâna Focului. 92Cei care dobândesc Spiritul Înţelepciunii merg în împărăţia Lui Dumnezeu şi sunt nemuritori (6). 94divinităţile nu au nevoie de ofertele materiale ale oamenilor. 101Voi care trăiţi în lumină. Trăieşte în armonie cu oamenii. Mama Noastră Domnazâna. respectă adevărul. Apoi aceste legi au fost gravate pe tăbliţe de aur. Urmând acestea puterea 88 întunericului scade (1). dar dacă cineva nu merită onoarea pe care i-o dai atunci ignoră acea persoană (4). legătura ta cu Dumnezeu (10). zău ". iar dacă nu să-şi primească pedeapsa pentru greşeli (3). astfel primea inspiraţie de la Vesta. 103 Vreau să primesc harul Vostru în fiecare zi. 108Şi luptele cu triburile învecinate sau rărit. 81Şi aşa Legile Belagine. 82Şi după vreo zece zile Zamolxe i-a mărturisit Marelui Lup Alb: „La focul sacru dacic. vorbe 96 şi fapte (7). 80Pe zi ce trecea se schimba la faţă. 109Într-o bătălie cu agatârşii. undeva mai sus de râul Maris. 97 Trăieşte simplu. pe care vroia să le dea poporului Său. 107Aşa să fie. 90Respectă pe oricine. 102 Aştept darul înălţării Voastre în mine. înţelepţi sunteţi în cer şi pe pământ. care Îi devenea din ce în ce mai luminoasă. aşa să fie. 95Sacrificiul tău trebuie înţeles ca renunţarea la dezordine în gânduri. 98Să priveşti flacăra focului sacru. în prezenţa Zeiţei Vesta am primit. regele Scander a 151 . Ele au fost scrise astfel: „Opune-te răului. 83Ele vor face să se nască înţelepciunea în poporul dacilor şi ele vor aduce salvarea neamului nostru. Legilor Frumoase. frumos şi drept (9). de la Dumnezeu şi Domnazâna. 91 În tot ce faci urmează lumina Lui Dumnezeu (5). Să-mi dea înţelepciune sufletului care să-mi lumineze cu putere viaţa. 100Am mai primit şi alte legi care vor fi treptat cunoscute. I s-a limpezit în minte. dar dacă ei nu sunt paşnici trebuie confruntaţi pentru că minţile le sunt stăpânite de întuneric (2). 93 Lui Dumnezeu sau zeilor nu le face niciodată sacrificii bazate pe omorârea fiinţelor şi pe distrugerea de flori şi fructe. astfel lumina neamului tău va străluci mai puternic (8). pentru omul care ar vrea să-şi salveze sufletul. Legile Frumoase. 86Şi primele vorbe de înţelepciune au fost zece porunci. să pot trăi în înţelepciune.

condusă de un sobor de preoţi. 111Acolo a avut loc o ceremonie. în timpul căreia Zamolxe a fost recunoscut ca rege.CARTEA NEMURIRII fost ucis. 110La Sarmisegetuza a fost jale mare şi în marea sală s-au strâns marile căpetenii ale dacilor. 152 .

la naştere. Judecătorii comunităţilor erau aleşi 135 dintre acei oameni care învăţaseră arta Şi Zamolxe i-a vorbit generalului conducerii la şcoala de la Sarmisegetuza Megabazos. i-au servit pe oaspeţi generaţie. 137Măritul Darius. urmă în Babilon. la Sarmisegetuza. nobili şi oşteni. 133Îndată au venit femei tinere care. militarii şi producătorii în patru domenii principale: 114Domeniul 131 instituţiilor religioase (1). vroiau să-L vadă pe Zamolxe. Crainicii aveau misiunea de a regele geţilor Zamolxe. se vor ocupa de întâmpinat în graiul persan zicând: „Bun răspândirea în popor a preceptelor sosit pe pământurile noastre. la inzilor. imperiului. l40Eu. preot al Lui anunţa poruncile regale oriunde era Zaratuştra. 127La temple au luat amploare ritualurile stăpânind pământuri de la Marea Egee şi de trecere pentru generaţiile de vârste Egipt până la munţii cei mari în ţara diferite. (3).CARTEA NEMURIRII 112Sosise acum timpul ca Zamolxe să aducă reforme neamului. ci şi celor trei clase de oameni . religioase. cea mai puternică împărăţie din lume. 134Apoi li s-a dat apă în 121 cupe de aur. regele dacilor. olăcar 139Şi Zamolxe a luat scrisoarea ce I-a 125 fost întinsă. de educaţie (2). l42Află dar că Mi-am ţinut adolescenţă. a desfăcut-o şi a citit: Către al regelui. regele perşilor. Ele vor fi temelie nu numai credinţelor şi instituţiilor religioase. 115Sacerdoţii Oaspeţii au fost invitaţi în sala mare săzamolxieni. este bine. Darius regele perşilor.sacerdoţii. Noi aducem un 124 Se instituia funcţia de trimis special mesaj din partea lui. 153 generalul Megabazos. Domeniul sistemului pâine şi sare". norme care vor 113 128Şi într-o zi. a sosit o delegaţie persană condusă de 129 întări şi mai mult statul. necesar fiind ajutaţi la împlinirea lor de Iţi transmit bineţe de aici din capitala către conducătorii militari ai locului. Domeniul Zaratuştra. Iată-l!" regal având şi atribuţia de crainic. pe care îl cunoscuse cu ani în sau la şcolile afiliate ei. la pubertate. 120Domeniul justiţiei cu pâine şi sare. 119Preoţimea zamolxiană era cea care va educa în şcoli tânăra de pe tipsii de aur. rege al geţilor şi preot al Lui 123 în luarea deciziilor corecte. la maturitate şi la felurite alte promisiunea pe care Ţi-am făcut-O cu ocazii din viaţa oamenilor. absolvenţi ai şcolii de la L întâlnească pe regele Zamolxe care i-a Sarmisegetuza. cu 118 temple şi sanctuare. 117Se construiau noi strămoşesc vă primim cu bucurie. . 116Se interzicea complet 132 117 Sunteţi oaspeţi şi după obiceiul nostru practica jertfelor. 138 mijloacelor de informare în masă (4). întrebându-l: „Ce mai 122 face măritul rege Darius?" 136Generalul I-a Sfatul bătrânilor îi va ajuta în răspuns: „Închinare domnul nostru judecarea cazurilor de dreptate socială şi Zamolxe. Pharsa. Zamolxe a ce noi perşii nu am ajuns încă pe organizat iniţieri pentru tineri ca fii sau meleagurile voastre acum când suntem fiice ale soarelui sau fii sau fiice ale lunii. Grupul de douăzeci de persoane. Regele Regilor. l4lPoate Te întrebi de 126Şi la Sarmisegetuza. 130Purtau cu ei un mesaj din partea lui Darius.

l43Noi ştim că prin Tine neamul geţilor slujeşte lumina spiritului.CARTEA NEMURIRII ani în urmă în Babilon. aceea că perşii nu vor încerca să vă cucerească. l44Şi mai află că în cursul campaniei pe care am organizat-o acum câţiva ani împotriva sciţilor a trebuit să luptăm cu grupuri de geţi 154 .

Profeţiile Lui Zamolxe. 156Apoi ceremonios. I la aşezat pe cap zicând: „În numele marelui Darius. 154A scos coiful de aur împachetat într-o pânza fină şi l-a aşezat pe o tipsie de aur purtată de nobilul însoţitor. Despre tradiţia străbună. l49Rege Zamolxe. cu un gest de respect deplin. 159Oamenii au izbucnit în urale strigând: „Ave! Ave! Ave!" 160Apoi s-a agatârşilor asupra dacilor au făcut ca sarcinile regale ale Lui Zamolxe să fie mai dificile. după care ne-au lăsat în pace.CARTEA acolo între Istru şi Pontul Euxin. în cinstea oaspeţilor persani. Apoi generalul Megabazos. imperiul persan. l4%Geţii sau convins că nu avem intenţii ostile faţă de ei. 6Dar un rege este uneori nevoit să facă război pentru a-şi apăra poporul. al dreptăţii şi al adevărului. 151Darius. În timpul acela. Zamolxe a făcut invocaţii în limba 165 avestană. generalul Megabazos. Iţi trimit din partea Mea un coif de aur. făcut linişte şi Zamolxe le-a vorbit tuturor: „Măritul Rege al perşilor este foarte generos. 161Cu adevărat Darius este Regele Regilor. care pornisem în campanie contra sciţilor. Şi Zamolxe S-a gândit adânc şi a înţeles că împlinise ceea ce-şi dorise pentru neamul dacilor. nu al războiului. 152Şi Zamolxe a terminat de citit 153 scrisoarea regelui persan Darius. pe pământurile voastre. Zamolxe a pregătit un foc sacru. şi le-a vorbit astfel: „Sunt un om al păcii. vorbele generalului. nicidecum a geţilor. se gândea cu uimire: „Iată pe unde poate străluci lumina Zeului nostru Ahura Mazdah! 166N-aş fi crezut vreodată că voi vedea focul sacru al Lui Zaratuştra pe aceste meleaguri!" CAPITOLUL 12 Zamolxe se retrage de la domnie. 150Fie ca lumina Lui Ahura Mazdah să continue să strălucească în voi neamul geţilor. conducătorul delegaţiei persane. în sala mare de la Sarmisegetuza. aşa cum se obişnuia la perşii zoroastrieni. ca semn de preţuire pentru că eşti Om al luminii. 162Iată că nu şi-a încălcat promisiunile". 163Spre seară. Dacii sunt poporul Lui Dumnezeu. Regele Regilor. 155Şi generalul a luat coiful de aur şi sa apropiat de Zamolxe. Regele Regilor". cel mai puternic din lume. pentru toţi cei prezenţi. Pitagora vine în Dacia. 157 Drept pentru care primeşte Măria Ta acest coif de aur de la Darius. a păşit în faţă însoţit de un nobil persan. 164Şi. 5Şi curând Zamolxe a strâns marile căpetenii ale dacilor. 2Trebuia să răspundă cu forţă şi asta a făcut ca în mintea Sa să se ducă o luptă între îndatoririle de rege şi cele de Mare Preot. l46După ce am trecut fluviul Istru am fi putut să ne angajăm în lupte cu geţii urcând pe valea fluviului Tyras. l45Ei neau atacat pe noi perşii. până la fluviile Tanais şi Atel. 4A înţeles că trebuia să renunţe de a fi rege. Îl recunoaşte pe Zamolxe Arianul ca rege al geţilor. conducătorul delegaţiei perşilor. Plecarea la zei a Lui Zamolxe. 158Marele Lup Alb a tradus imediat. spre uimirea tuturor celor prezenţi. 7Legământul meu cu Dumnezeu mă opreşte să dau 155 1La acea vreme atacurile armate ale . 141 dar am preferat să mergem doar împotriva sciţilor prin stepe trecând de fluviul Borysthenes.

CARTEA ordine să fie omorâţi duşmanii. 8Trebuie să aleg. ori să fiu un rege aşa cum e 156 .

de-o parte şi de alta a fluviului Istru. fie afară la focul dacic. ori un preot al Lui Dumnezeu. 18Şcoala de la Sarmisegetuza s-a extins cu noi aşezăminte în principalele cetăţi ale ţării. dar este ruguri sacre anume pentru copiii sigur că voi fi acolo în cel următor. pentru Tine 23 deschidă sufletele către lumină. până la fluviul Borysthenes în est. emoţie scrisoare şi a citit: „Bineţe de la . 38Şi i-a deschis cu casele celor cu râvnă pentru Dumnezeu. 19Odată Zamolxe Şi-a amintit despre cele vorbite la Ierusalim cu profetul Zaharia. preoteasă şi ea. 36Primeşte din partea mea. Zamolxe a avut mai mult timp să se ocupe de hrana spirituală a oamenilor. Şi a pregătit la Sarmisegetuza un acolo care se opun învăţăturii lui. 28Anii au trecut şi Zamolxe a reuşit să-şi facă învăţătura cunoscută printre multe dintre triburile dacilor şi tracilor. prietenul 31 Său. 14Ceremonia învestiturii noului rege a decurs exact ca cea făcută la încoronarea Lui Zamolxe. 15A fost condusă de un sobor de preoţi şi preotese în frunte cu Arian şi soţia lui Rodia. copii a devenit un obicei la daci şi a fost 37Zamolxe era nerăbdător să afle urmat veac de veac de neamul lor în veştile de la Pitagora. 9Şi hotărârea Mea este luată. vă rog să o respectaţi. tot aşa după 11S-a lăsat o linişte adâncă şi Zamolxe cum creşteau şi copiii iudeilor 27 25 a părăsit demn sala. aşa cum le spunea Decalogul Lui Zamolxe. 10Voi rămâne doar preot al Lui Dumnezeu şi va trebui ca de astăzi să vă alegeţi un alt rege". 35Află că anul Zamolxe Şi-a găsit mereu timp să facă acesta nu pot veni în Dacia. 31În ea se scria astfel: „Mărite Preot 32 şi prieten al meu. adusă de negustorii greci din insula Samos. rumânilor. pe oriunde a mers prin Dacia. bineţe şi urări 24Şi aşa aprinderea rugului pentru de sănătate. 21Aşa Zamolxe a vrut să crească lumina în sufletele copiilor obiceiul neamului lor. Află că am fost la Croton şi m-am întâlnit cu 32 33 înţeleptul Pitagora. De Domnul meu. 33El este bine sănătos. s-au amestecat cu cele ale tracilor şi până la urmă au devenit un singur popor al rumânilor. Nestor. Dacii au înţeles lupta care se ducea în sufletul Lui Zamolxe. 17După retragerea de la domnie. 27Că dacii învăţau de la orice popor ce era bun şi astfel lumina neamului lor strălucea şi mai puternic. 26Şi ei creşteau în înţelepciune din fragedă copilărie. 34Mi-a rug sacru numai pentru copii ca să le încredinţat o scrisoare. 20Atunci Zaharia Îi împărtăşise Lui Zamolxe marele secret al iudeilor. care o trimit aici cu a mea. taina luminii sacre aprinsă o dată pe săptămână în casele lor.CARTEA NEMURIRII nevoie. lumina Lui Dumnezeu era cunoscută din copilărie de copiii dacilor. 30Şi într-o zi Zamolxe a primit o epistolă. obiceiul Sabatului. iar în vest până peste fluviul Tibiscos. 22 dar are probleme cu concetăţenii de dacilor. 16Mai târziu noul rege Gelu a mutat capitala regatului. 29Cu timpul neamurile agatârşilor şi ale altor gali. pe 35 atunci. de la Nestor. 12 Fie că era aprinsă în case cu lumânări. 13Şi în aceeaşi zi ei au hotărât ca rege să le fie marea căpetenie Gelu. închinare.

CARTEA NEMURIRII 39 Pitagora. către Zamolxe. 39Iţi scriu discipolul meu de aici din Croton. 41Am noroc cu soţia mea . 40La cei şaptezeci şi unu de ani ai mei mă simt încă bine.

55Romanii nu aduc zeilor ca jertfe fiinţe vii. romanii preferă acum să trăiască sub forma politică de republică. că sacrificiile către zeităţi sunt rele şi aducătoare de dezastre şi suferinţă. 52Latinii vor creşte în putere şi au mare viitor. la Sarmisegetuza. 48O legendă a latinilor vorbeşte despre eroul lor întemeietor. Te îndemn să-l statorniceşti în logos. 56Iar când aceşti latini se vor uni atunci şi soarta noastră a grecilor. 67Zamolxe a simţit cu sufletul cuvintele lui Pitagora. de pe aceste locuri din lume. şi pe care l-am luat aici cu mine la Croton. Pitagora din Croton ". al aşezării numită Roma. 50Regele etrusc era un tiran. la Zeus. calităţi izvorâte din cunoaştere. va fi pecetluită. Am cercetat şi scrierea pe care ei o numesc latină. Am probleme aici la şcoala mea şi cu ordinul spiritual înfiinţat de mine.CARTEA NEMURIRII Theano care. pentru că vă seamănă. 68Se gândea cu veneraţie la părintele spiritual care I-a deschis calea către înţelepciunea lumii. 63Ca Mare Preot al poporului Tău. bărbaţi şi femei. 49Latinii sunt oameni dârji şi disciplinaţi. 53Cunosc obiceiurile religioase ale romanilor şi latinilor. s-au stabilit latini. romanii. 73 Să vă hrăniţi din înţelepciunea întregii 159 . dar când sufletul îmi va pleca la cer. iustitia şi curajul. justiţia. 44Am cercetat neamurile care se găsesc prin aceste părţi de lume unde. preotese şi vestale. cum spuneţi voi dreptăţii şi adevărului. preoţi. virtus. Tu poţi să-i aduci lumina înţelepciunii. voi face în aşa fel încât cei care Mă urmează să cheme la nevoie sufletul lui Pitagora. 61De dârzenie ştiu că aveţi parte de când lumea. geţii. 47Află dar că aceşti latini sunt veniţi de pe acele meleaguri ale voastre din Tracia. chiar şi decât grecii. le-am aflat ritualurile şi comportamentul sacerdoţilor. 60Cât despre poporul Tău. mai tânără fiind. etrusci şi alte triburi. are grijă 42 de mine. ci înţeleg mult mai bine. tracul Eneeas. 70În viitor. 43Dar Îţi scriu mai ales din alte motive. 69Şi-şi spunea: „La vremea potrivită marele înţelept Pitagora va fi chemat în neamul dacilor şi va purta numele de Decezeu. cărora dorea să le întărească învăţătura. să mi-l chemi să se întrupeze în neamul vostru. 45De curând a avut loc un moment aparte pe care Ţi-l transmit. 51Ei preţuiesc dreptatea. 46Regele etrusc Tarquinius Superbus. 64Nu ştiu câte zile voi mai avea de trăit. 54Mare parte dintre aceste practici sacre le aveţi şi voi geţii. 66Fie ca zeii Tăi Dumnezeu. Domnazâna şi ceilalţi să-Ţi dea putere şi să Te însoţească în tot ce faci pentru neamul Tău. 51 Am ţinut să ştii detalii despre un trib de-al vostru care a ajuns pe aceste 58 pământuri. 72Şi lor le vorbea astfel: „Înţelepciunea este frumuseţea sufletului. au în sânge simţul libertăţii tot aşa ca şi voi geţii. dar obiceiul jertfirii către zei i-a barbarizat. a fost înlăturat de 47 supuşii săi latini. 65 Vei afla mai multe de la negustorul Nestor care vine adesea acolo în Dacia. căci în el se află zece zei". 71Adesea. 59Este aceeaşi cu a voastră a geţilor pe care eu o cunosc de pe pergamentul scris de Tine în Samos cu ani în urmă. Zamolxe îi invita pe sacerdoţii daci. cât şi aici în Croton. în afară de greci. 62Tracii au fost odată cel mai civilizat neam din lume de la care şi noi grecii am învăţat.

Numai atunci oamenii vă vor urma. 98Şi aşa maestrul Pitagora L-a revăzut pe Zamolxe. curajul. fostul lui învăţăcel. aşa cum o faci Tu Zamolxe. bucuria.74 CARTEA NEMURIRII lumi. potrivită spiritului lui ascetic şi vârstei. iubirea. strămoşilor noştri. omenirea ar trăi în bună pace şi înţelegere". 101Bun sosit pe pământul 102 străbuni. Unii l-au ameninţat că-l vor omorî. ar vrea să vină la Tine în Dacia. virtutea. Înţelepţii noştri zgriminteşii vor înfrunta veacurile cu poveţele lor de bine. care are acum optzeci de ani. 105Lui Pitagora i se pregătise o locuinţă. 88Să ţineţi păstrate în pâine semnele noastre sacre că aşa nu le veţi uita niciodată în veacuri cum nu uitaţi să mâncaţi pâinea. frumos şi drept că aşa veţi păşi pe Calea Cerului care va crea în voi dărnicia. 100Şi Zamolxe i-a spus lui Pitagora cu adâncă veneraţie: „Zeii sunt mereu cu tine domnul Meu. temelia spirituală a neamului. de viaţă şi de moarte. Să trăiţi simplu. 94Şi Zamolxe a spus: „Voi trimite oameni să-l aducă aici pe Pitagora". 76Voi preoţii şi preotesele dacilor trebuie să fiţi 77 89 modele în viaţă. 80Şi de-a pururea să ţineţi minte că noi dacii suntem Poporul Lui Dumnezeu". Dând altora lumină nu pierzi din lumina ta. acolo la 92 nevăzuţi ai focului sacru dacic. 84Noi oamenii suntem alcătuiţi în natura noastră din frumuseţe şi nesfârşire. 103Te primim cu pâine şi sare". 87De aceea tradiţiile străvechi trebuie să le transmiteţi urmaşilor. suntem fiii şi fiicele soarelui şi ai luminii. 96Zamolxe le-a dat sarcina să-l aducă cu bine la Sarmisegetuza pe Pitagora. căci suferinţa omului este desprinderea sa de inima Lui Dumnezeu. 75Fericirea se trăieşte pe calea vieţii nu la capătul drumului. 85Cu alte ocazii Zamolxe le-a vorbit dacilor despre legea strămoşească. 93Ceva trebuie făcut cât se poate de repede". Nestor va pleca la Croton însoţit de cinci bărbaţi daci care vorbesc şi greceşte. Noi. veghetorii 82 89Învăţăturile sacre neamului să vă rămână vii în minte şi să le scrieţi iar şi iar pe tăbliţe de aur". dreapta 78 judecată şi trezvia sufletului. după optsprezece ani. L-a vizitat prietenul Nestor care I-a adus veşti despre Pitagora spunându-I: „Află că înţeleptul. zicând: „Aveţi colinde ca să vă amintiţi mereu de 86 Croton. Şi să nu glorificaţi suferinţa sub nici o formă. 90Când Zamolxe a împlinit şaizeci de ani. Să nu vă temeţi de moarte şi nimic să nu vă 83 rupă de Dumnezeu. unde putea sta retras şi gânditor. iar natura întreagă este opera grandioasă a Lui Dumnezeu". 81Şi Zamolxe le-a dat îndrumări oamenilor cum să scape de frică şi de teama de necunoscut spunând: „Când vă veţi simţi însinguraţi şi neajutoraţi să chemaţi spiritele străbunilor. 97Planul le-a reuşit. 99Întâlnirea lor a fost emoţionantă. neamul dacilor. Domnul meu. 91Pitagora are probleme serioase. 95În două zile s-a format o echipă de salvare. 160 . De acum îţi va fi temelie căci aici vei trăi în siguranţă. geţii. 104Maestrul Pitagora a fost adânc mişcat de respectul pe care i-l acorda Marele Preot spunându-I: „Dacă şi regii lumii ar venera înţelepciunea omenească.

74 106 CARTEA NEMURIRII Adesea Zamolxe îl consultă asupra unor teme spirituale şi sociale 107 importante. 161 . Înţeleptul era bucuros să-I fie de folos.

Acolo practicanţii retragerii se 137Învăţăceii au urmat instrucţiunile 138 numeau anahoreţi. 109A cunoscut pe tinerii aspiranţi la preoţie. însoţită de respiraţie controlată şi de meditaţie 129 113Marele Lup Alb era interpretul lui 114 Pitagora. Dumnezeu?" 134Şi Pitagora a răspuns: „Fireşte. de unde îşi trage originea. 142 un zeu primordial al locuitorilor Ea purifică trupul. Noi grecii am adaptat metoda. Rugăciunea Minţii în Inimă a urmează pe Horus". 132Iată de ce această rugăciune se numeşte Rugăciunea Minţii în Inimă". Încă de la prima lecţie a lui Pitagora. 139 astrul pe care pustnicii Egiptului îl Pe timpul inspirului respiraţiei. Vom spune: Doamne Dumnezeule adu-mi soarele Tău în inimă. căci mintea coboară evoluţia în timp a isihasmului zicând: în inima cea luminată. 112Şi toţi cursanţii de la Sarmisegetuza au fost chemaţi să ia parte la lecţiile maestrului. isihia. Apollon Zeul Lupilor. a spus: „Ne întrebăm dacă noi dacii o putem adapta pentru divinitatea noastră.CARTEA NEMURIRII 162 108Şi Pitagora s-a obişnuit cu viaţa de „Practicile anahoreţilor egipteni s-au la Sarmisegetuza. în traducere „cei careL 122 maestrului. 115Şi aşa hesychasmos a devenit isihasm. 128Se stătea într-o postură comodă. durat timp de o jumătate de oră. mintea şi sufletul. 123 140Concomitent fiecare dintre participanţi 123Noi grecii Îl considerăm pe zeul a vizualizat un soare răspândindu-şi Horus 124 razele din inima proprie. Egipt. 129 Atunci practicantul îşi 130 sufletului. 116Maestrul Pitagora şi-a păstrat modul de predare. 117Ţinea trează atenţia participanţi care puteau să-i pună întrebări asupra temele prezentate. răspândit şi printre grecii eremiţi. cel al minţii şi cel al 120 asupra inimii. 111Zamolxe a fost foarte bucuros când a auzit despre dorinţa lui Pitagora. iar hesychia. Şi cred 141Şi la sfârşit Pitagora le-a explicat: că vă este cunoscută credinţa grecilor în „Această metodă este de o mare valoare. păstrăm intactă practica în sine. 133Un tânăr dac. ca fiind acelaşi cu zeul Apollon. sunt o tradiţie spirituală distinctă. dintre cei prezenţi. Apollon Likeios. 135Şi chiar aşa vom face. 143Rugăciunea . cuvintele erau pronunţate mental. Marele Lup Alb a adaptat termenii din limba greacă în cea dacă. cel al trupului. creează ordine în viaţa omului care o 125Pitagora le-a vorbit despre urmează perseverent. În Egipt. 118Mai întâi Pitagora a expus originea şi principiile metodei isihaste. venerau din deşerturile unde vieţuiau. 136Şi haide să o practicăm chiar acum". 131dar facem rugăciunea către Apollon astfel: Zeule Apollon adumi soarele Tău în inimă. De menţionat că zeul Horus reprezintă soarele la răsărit. 126Metodele numite de noi isihaste. ţinuturilor tracilor". cuvântul hesychia însemnând liniştire. 121 Metoda îşi are originea în imagina un soare strălucind. 110Şi vroia să le predea lecţii filosofice despre isihasm. isihasmul practica rugăciunea către zeul Horus. 119Apoi a structurat conceptul la noile condiţii spunând: „Isihasmul este o modalitate de liniştire a omului în cele trei planuri.

CARTEA NEMURIRII 163 Minţii în Inimă conduce omul la renaşterea în spirit. la transformare interioară şi la devenirea omului întru fiinţă conştientă de propria-i existenţă". Înţeleptul avea optzeci şi trei de ani. 144Au trecut trei ani de la venirea lui 145 Pitagora la Sarmisegetuza. 146Într-o zi .

Zamolxe era cu sufletul mai aproape de Dumnezeu şi Domnazâna. suntem nemuritori". cu câteva zile după 175 aniversarea zilei Lui de naştere. 176Toţi cei de aici. 180Şi în sala cea mare se adunase 164 . Zamolxe se simţea în putere. 167Şi au trecut trei ani. 160La cei şaizeci şi trei de ani. căci avea în el spiritele a zece 157 ca ascet. 164Vroia să stea acolo un timp Fărtatul. timp în care Zamolxe nu s-a întâlnit decât cu câţiva membri ai familiei Sale care-L îngrijeau. soarele strălucea perpendicular peste aşezarea Sarmisegetuzei. 159Au trecut cincisprezece ani de la revenirea Lui Zamolxe în Dacia.CARTEA NEMURIRII sufletul i-a plecat la zei. se ocupa mai ales de cei care erau deja în preoţie. 155A fost un Mare Preot al lumii. 151Oamenii s-au strâns în număr mare să participe la momentul 152 solemn. 168Clipele şi Le petrecea cu gândul la zei şi ajunsese la adânci profunzimi ale spiritului. 169Şi după timpul celor trei ani Zamolxe s-a arătat şi altor oameni spre 170 bucuria tuturor. unde eu mă aflu. 165Se ştia din legende că în vechime trăise la Apolovraci chiar zeul Apollon Likeios. Şi de-a pururea ţineţi minte vorbele lui Pitagora: Respectă-te pe tine. Într-o noapte Bendisa I-a apărut în vis şi I-a spus: „Te aştept Domnul meu. 178Le va vorbi Zamolxe Zeul. 147Şi Zamolxe lea adus la cunoştinţă preoţilor daci ai sanctuarului spunându-le: 148„Pentru marele înţelept Pitagora vom face un foc al nemuririi dacice cum nu s-a mai văzut vreodată. fii răspunzător pentru toate acţiunile tale". care să reformeze casta preoţilor. 162Călătorea mult prin Dacia participând la serviciile religioase şi la inaugurarea templelor. 163Şi Zamolxe a pus câţiva oameni să-i pregătească o locuinţă subterană la Apolovraci. El a plecat sus la zei. Soţia Sa Bendisa murise în iarna trecută. de la care vroia să primească îndrumări. 156Când neamul nostru va avea nevoie de un om al luminii. 149Pregătiţi toate cele necesare pentru mâine la ora prânzului!" 150A doua zi. În liniştea deplină Zamolxe a 153 aprins rugul. 161Avea destul timp să întărească ceea ce întemeiase. 177 Se apropia primăvara şi s-a dus vestea că atunci când ziua va fie egală cu noaptea va avea loc la Sarmisegetuza o mare adunare a căpeteniilor neamului. 166Retras din lume. 154Să-l vadă acum soarele Amen pe care el l-a venerat în Egipt. În anii ce au urmat Zamolxe i-a învăţat pe câţiva preoţi daci marile taine ale nemuririi pe care le aflase de la Domnul în timpul cât stătuse retras de lume. vindecătorul. la amiază. 179Ştiau că vor primi poveţe pentru salvarea sufletelor. 171Era iarnă. 173Zeul cu Tâmpla Ninsă simţea că I se apropia timpul când va pleca la Dumnezeu 174 om al Lui Dumnezeu. vraciul. iar noi dacii am renăscut datorită acestui 158 De mult timp toţi Îl priveau cu veneraţia dată unui zeu. în ziua de Crăciun când Zamolxe împlinise optzeci şi opt de ani. 172 mari zei ai lumii. Şi le-a vorbit oamenilor despre Pitagora astfel: „Marele înţelept a strălucit ca soarele în timpul vieţii sale. atunci să cheme sufletul lui Pitagora şi să-i spună Decezeu. respectă-i pe ceilalţi.

oameni de la râuri. 182Zamolxe lea vorbit astfel: „Poporul Meu. preoţii şi nobilii cei mai de vază. rumâni.CARTEA NEMURIRII multă lume. 181Nu lipseau regele. popor de la izvor. 183A sosit vremea ca Eu să merg la Dumnezeu .

strămoşilor. 212Şi întrupat undeva în lume şi că ei aduc Zamolxe le-a mai spus: „Dacă daţi ca lumină sufletelor rumânilor. 204Şi ţineţi minte că ceea ce spuneţi în prezenţa focului sacru dacic Le spuneţi zeilor. 187Aceasta să vă fie menirea în viaţă. să fiţi ca vitele înjugate. păstrând în sufletul vostru lumina focului sacru dacic şi înţelepciunea străbunilor vie. este sacră. 201„Nu. simbolic. 202 Şi Zamolxe a continuat spunând: „Să Mă chemaţi mereu în minţile voastre. 213Şi ceea ce daţi să fie însoţit de 197 minţile. 190Într-o linişte adâncă Zamolxe le-a spus celor prezenţi despre un viitor posibil astfel: 191„Toate în viitorul apropiat ar putea fi bune. şi că Fiul Lui Dumnezeu s-a pavăză în toate clipele vieţii lor. dar jertfa este rea. fructe. din acel sânge. îmbrăcaţi în veşminte 211Toţi cei ce ascultau simţeau negre. 210De Mă veţi avea în să căraţi în spinare o cruce pe care în sufletele voastre. să fugiţi lumina focului sacru.CARTEA NEMURIRII Fârtatul şi să las preoţia de pe pământ 184 Marelui Lup Alb. Lui Dumnezeu şi Domnazânei". 215 Eu voi pleca curând dintre voi". 199Aşa inimile voastre nu vor fi cuprinse 216Şi în liniştea adâncă Zamolxe a de lanţurile robiei. nu. sacru dacic şi de sufletele străbunilor. pâine. 205Mulţimea adunată Îl asculta pe Zamolxe cu sufletul la gură. 200Să păstraţi cultul 166 . 192Dacă în numele Lui Dumnezeu şi al iubirii vor veni la voi oameni cu o învăţătură străină care vor să vă dezbine. locul soarelui nostru luminos se va afla veţi păşi pe calea vieţii ţinând ca şi acum corpul unui om mort. să ajungeţi înţelepţi. iar duhurile întunericului s-or duce înapoi în pustiurile unde hălăduiesc. 206Şi Marele Lup Alb scria cuvânt cu cuvânt vorbele Lui Zamolxe care continua să le grăiască astfel: 207„Nu uitaţi că natura. 214Pomana este de ei! 198Să nu uitaţi vreodată de focul bună. 209Focurile sacre rituale să le 193 curate. 203Să aprindeţi focuri sacre pe oriunde veţi fi şi aşa vă veţi păstra sănătoşi şi însănătoşi. 195Să nu îi ofrandă Lui Dumnezeu. Să-i alungaţi dintre voi. obidiţi. cu toţi zeii şi zânele ei. îngrijind-o vă îngrijiţi de voi. că acolo-Mi voi face cunoscută prezenţa. El vă va fi Mare Preot. credeţi! 196Ei venerează sângele unui om mâncare pe care în numele Lui mort şi vor încerca să vă dea să beţi Dumnezeu le oferiţi oamenilor nevoiaşi. ca să vă ia oferiţi. nu divinul care se umanizează. vor pretinde că vin de la iubirea Lui Zamolxe pentru ei ca o Dumnezeu. sub forma unei băuturi veţi primi de la alţi oameni ceea ce voi alcoolice. ca strămoş al vostru. fără sacrificii Ei vor să vă facă să pierdeţi calea cea păziţi să fie mereu 210 dreaptă. nu vrem să se întâmple aceasta mărite zeu" au strigat oamenii. 188Salvarea omului înseamnă omul care se divinizează. de orice fel. 185Să-l ascultaţi căci neamul nostru are mare viitor. 194Acei oameni ai drumul vieţii frumoase". 189Căci divinul care se umanizează doar ajută omului care se divinizează". întunericului. 208Aduceţi-vă aminte mereu să vă bucuraţi la întâlnirile cu zeii şi aşa să ştiţi că lumina există în inimile voastre. 186Şi vă mai spun că dobândirea salvării sufletului este atunci când omul ajunge la înţelepciune. să respingeţi cultul morţilor". să vă distrugă până în temelii templele sacre şi să vă şteargă scrierile sacre. să nu îi ascultaţi.

CARTEA NEMURIRII mai spus: „În viitor când veţi putea auzi chemarea Marelui Lup Alb. Şi când îi veţi recunoaşte chipul în stâncile munţilor şi . dezbinarea 217 va înceta între voi.

226Şi dacii L-au întrebat cu speranţă în glasuri: „Când vei veni din nou printre noi zeul nostru iubitor de oameni?" 227Zamolxe a răspuns: „Eu sunt cel ce 228 Nu veţi avea un salvator în carne şi oase. Şi le-a mai vorbit oamenilor astfel: „Casta preoţească este puternică în dreptate. 230Cu treizeci de ani înainte de a se împlini de douăsprezece ori câte două sute şaisprezece ani de la timpul când am venit Eu pe lume. căci are în el zece mari zei ai lumii. justiţia. căci prin ele veţi ţine legătura cu spiritele străbunilor neamului". ci un spirit călăuzitor". Când veţi vedea chipul meu şi ale străbunilor noştri că vă privesc din stâncile munţilor sacri. după ce le-a trezit pe cele care hălăduiau pe 234 pământurile dacilor arieni. atunci să ştiţi că puterea neamului va creşte şi doar atunci veţi fi iarăşi lângă mine cu sufletele voastre". 222Şi aşa întunericul se va împrăştia. 221Veţi păstra vatra nemuririi dacilor arieni mereu aprinsă supraveghind aprinderea focurilor sacre la altarele zeilor. „Zeul cu Tâmpla Ninsă. cogaionii. aşa cum I-o menise tatăl său Crăciun.CARTEA NEMURIRII veţi venera sufletul lui. Şi când se vor împlini de douăsprezece ori câte două sute şaisprezece ani de la timpul când am venit pe lume să ştiţi că sufletele neamului nostru au coborât în urmaşii 233 noştri. o stea va străluci puternic mult timp pe cer. 218Zamolxe Arianul ştia că misiunea Lui pe pământ se apropia de sfârşit. înapoi la Dumnezeu şi Domnazâna. Când vă veţi apropia cu evlavie de chipurile noastre din piatră în măreţia Apoi suflarea i s-a rărit şi a încetat. 220şi se va menţine aşa prin chemarea la focul sacru spre întrupare a sufletului marelui înţelept Pitagora care se va numi Decezeu. 241Şi Marele Lup Alb a mers afară la oamenii care aşteptau şi le-a spus cu glas puternic. 238 Acolo sufletul Meu va mai reveni ca să stea de vorbă cu novacii şi să asculte susurul râului care curge mai jos". un om iubitor de oameni. Şi abia după aceea esenţa sufletului Meu va reveni. Să-Mi ardeţi trupul mort deasupra peşterii de la Apolovraci. 239 sunt. 235 vă va rămâne în inimi. Făuritorul de Inimi. a plecat la Dumnezeu Fărtatul şi la Mama noastră 240 242 168 . să ştiţi că ne gândim la 229 voi. Eu nu cobor în lume în trup. 231 unui om născut din foc. 223De veţi păstra apele curate şi limpezi atunci frumosul vieţii 224 Atunci să ştiţi că spiritul meu s-a coborât în mijlocul neamului şi spiritele străbunilor se vor întrupa timp de treizeci 232 de ani. Omul zeificat de oameni a murit. 236Şi a doua zi Zamolxe le-a spune celor de aproape ultimele Sale cuvinte astfel: „Să Mă daţi focului de unde M-am 237 născut în spirit. urmaşii noştri să o reaprindă mereu şi mereu de la focul 225 sacru făcut de preoţi şi preotese. Dacă urgiile istoriei ce va urma vor face ca flacăra sacră să nu vă mai lumineze calea spre Dumnezeu şi Domnazâna. Să aprindeţi des focurile sacre. ci doar în suflet. aceea a 219 munţilor să ştiţi că inimile voastre încep să se cureţe. şi-i veţi auzi glasul cum vă cheamă.

. cu novacii rumânilor şi cu întregul Lui popor. a faptelor şi a virtuţilor Sale noi spunem că Zamolxe Arianul. 244Trupul omului-zeu a fost pregătit pentru incinerare aşa cum şi-a dorit. Sufletul I S-a eliberat din carne. este Fiul Lui Dumnezeu". 243După măsura înţelepciunii. Zeu al Vieţii şi al Învierii. dar o parte rămâne cu uriaşii.CARTEA NEMURIRII Domnazâna.

Aşa să ne ajute Dumnezeu! Zău!" 255La câteva zile de la plecarea Lui Zamolxe la zei. În veci dacii aprindeau Rugul Lui Zamolxe. 245Şi. în timpul ritualului de înălţare a sufletului Lui la cer. o lege a strămoşilor şi a obiceiului pământului.CARTEA NEMURIRII deasupra peşterii de la Apolovraci. vom serba Învierea Lui Zamolxe. dintr-o piatră dură înaltă de câţiva metri. zâna prezenţa Spiritului Lui Zamolxe. un ciobănaş a cântat dintr-un fluieraş. Paştile. de tătânele îmbrăcaţi în alb. 266Ei au menţinut cu 252 perseverenţă cultul focului sacru dacic. 256O echipă de meşteri a făcut obeliscul de la Apolovraci. mai ales femeile. un Fătdragostei. Legile Lui Zamolxe. generaţii de daci au venit neîncetat la obelisc. 271Ei foloseau crucea al cărui simbol solar din mijloc. versete create şi 270 folosite de Însuşi Zamolxe. simbol al muntelui creaţiei. 249Atunci. Marele Lup Alb a pregătit cioplirea unui obelisc. când ne înveselim de mai multă lumină şi mai puţin întuneric. 261Generaţiile de oameni care au urmat au păstrat legile în suflete şi au rescris mereu pe plăcuţe de aur înţelepciunea pe care Zamolxe a lăsat-o pentru veşnicie poporului dacilor. foc sacru şi Spiritul Lui Zamolxe. Focul Viu. trimisul ceresc. care într-o zi va 268Iar atunci când aveau prilejul. 264Oamenii sau din sufletul Lui să învie în noi. pentru 254 Frumos al neamurilor tracilor. după obicei. s-au deprins să O venereze ca zeiţă pe Credincioşii chemau la focul viu Bendisa. Grădina Raiului Dac. 250Chemăm astfel ca o părticică stânga de lună sau apărând cu soarele în faţă şi cu luna în spate. Marele Lup Alb. Fătsacru de proporţii mai mari. soţia Lui Zamolxe. de 266 iubita Lui soţie Bendisa. floarea vieţii. 247Apoi Marele Lup Alb. 248Va fi Sărbătoarea Primăverii. s-a dus acolo în cer şi sufletul Îi este viu 265Preoţii zamolxieni oficiau alături de Dumnezeu. la învierea naturii. 272 Şi cu timpul dacii. În preajma focului dacic se cântau balade şi se invocau Psalmii Lui Zamolxe. ridicarea la cer a sufletului Lui Zamolxe. a scris istoria despre Zamolxe. 258 269 folosul tuturor. răspândit şi obiceiul botezului cu apă vie. 259După trecerea Lui Zamolxe la Dumnezeu. 262Cu timpul au apărut în Dacia altarele Lui Zamolxe. 246Şi rugul s-a stins. Mare Preot al dacilor. le-a vorbit celor prezenţi astfel: „De astăzi neamul nostru al rumânilor. Grădina Maicii Domnului Zamolxe. 263Lumina focului sacru trezea sufletul omului la adevărul 251 sufletului Lui Dumnezeu. 257Secole de-a rândul. la câteva zile după ce ziua este egală cu noaptea. zeul solar. 252Noi Focul Lui Zamolxe. a fertilităţii şi a elementelor Frumos însoţit la dreapta de soare şi la 170 . Îl reprezenta pe Însuşi Zamolxe. 253 cuprinde sufletul întregii lumi. 260Şi a cuprins vorbele Lui de înţelepciune într-o carte a învăţăturilor. Sacerdoţii zamolxieni le-au introdus treptat în serviciile rituale. 267S-a urmaşii lor vom face din întreaga Dacie. ca să reaprindă mereu focul sacru dacic. Crăciun şi de maica Lui Vetra. Ştim că El deprins să-L venereze pe zeul Zamolxe. o scriptură a iubirii de oameni. al dacilor arieni va sărbători în fiecare an la sosirea primăverii. Domnazâna. focul este cinstit Zamolxe nemuritorul.

iar căsătoriile rumânilor aveau loc în 274 prezenţa Bendisei. Şi Bendisei I s-au înălţat temple şi altare în toată Dacia.CARTEA NEMURIRII naturii. 171 . 273Ea urzea destinele oamenilor.

280 Ei îi învăţau pe oameni să dărnicia. bucuria. 282S-a răspândit şi obiceiul oferirii darurilor iarna la aniversarea naşterii Lui 283 Zamolxe. avea loc în timpul lunii florilor. Şi-i mai îndemnau să nu se teamă de moarte şi să ştie că sunt nemuritori. Despre daruri oamenii spuneau că vin de la Moş Crăciun. 278Şi treptat preoţia Lui Zamolxe s-a răspândit peste tot în ţinuturile tracilor. bătrânul care umbla pe cer întrun car tras de cerbi şi apoi cobora prin sate cu sacul plin de daruri. 276Zeiţa era înfăţişată purtând două cosiţe 277 blonde lăsate pe spate. 172 . 284Şi mai credeau că şi cu uşile închise moşul tot le intra noaptea pe coşul sobei în casă. curajul. care erau medici cu renume. numită bendi deia. dacii serbau atât naşterea Lui Zamolxe cât şi pe Moş Crăciun cel darnic. tatăl Lui Zamolxe. al minţilor şi al trupurilor ştiut de preoţii zamolxieni. dreapta judecată şi 281 urmeze iubirea.CARTEA NEMURIRII 275 Sărbătoarea Bendisei. în ziua de Crăciun. Anual. ca să lase din preţioasa lui sarcină şi din bucuria de a împărtăşi cu alţii iubirea 285 pentru fiul său Zamolxe. Cultul Bendisei a dat naştere legendelor şi miturilor cu Ileana Cosânzeana. virtutea. 279 S-a dus vestea în toată lumea despre meşteşugul vindecării sufletelor. trezvia sufletului.

2Odată Marele Lup Alb a făcut la Sarmisegetuza o mare adunare a preoţimii. 8Şi iată adevărul despre oamenii din cer şi cei de pe pământ. 22Că bogăţia 23 fără muncă nu e bună. în rânduielile Lui şi în zeii strămoşeşti. Şi mulţi alţi oameni au venit acolo. oameni de la râuri. Iar preţuirea înţelepciunii ne face zgriminteşi. Bătrânul Înţelept. Şi aşa să faceţi în veac de veac". 24 24Şi dacă aveţi credinţă în Zamolxe. atunci El este tot atât de vechi ca şi timpul. 15Noi am învăţat să trăim în frăţie cu natura de unde ne vine puterea de a vieţui în lume. Bătrânul Înţelept. Legile Lui Zamolxe. rumâni! 4Trăim timpuri în care ne vom zidi din ce în ce mai mult cu învăţăturile Lui Zamolxe Arianul Fiul Lui Dumnezeu. ne face să cunoaştem puterea cea mare a 17 1Şi Marele Lup Alb a fost mulţi ani Marele Preot. 6Şi multe ştim acum şi multe trebuie să mai facem ca neamul nostru de oameni frumoşi să dăinuiască. Era un obicei lăsat chiar de străbunul Zamolxe. 25Dacă sădiţi învăţăturile Lui Zamolxe în i i minţile copiilor voştri. după întoarcerea Sa din călătoria prin lume. 19Că străbunul Zamolxe ne-a lăsat drept pildă iubirea de oameni". 16Şi cultul străbunilor. le-a mai spus: „Ca să poţi învăţa de bine pe cineva trebuie să ai 21 credinţă dreaptă. acestea vor fi ca o sămânţă nemuritoare. Focul Viu de la Sarmisegetuza. În vremurile străvechi au venit pe pământ zei din ceruri şi din amestecul lor cu pământenii s-au ivit strămoşii noştri tătânii cei blajini. tartori sau titani. 10Ei erau urieşi. focul Lui Zamolxe care era păzit zi şi noapte de 27 veghetorii focului viu. pomenirea celor adormiţi. iar el le-a vorbit tuturor astfel: „Popor de la izvor. Poporul trebuie să ştie mereu care-i sunt rădăcinile strămoşeşti şi aşa să spună tuturor urmaşilor în veci de veci. legea celor blajini. Marele Lup Alb scrie din nou Legile Lui Zamolxe. ei au lăsat marile lor învăţături primite de la neamului nostru. 28 Şi 173 veghetorii focului viu de la . Aici la noi. Schimbarea la faţă. 14Că Domnu-i Domn şi Leru-i Ler.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI sau CALEA ÎNŢELEPCIUNII LUI ZAMOLXE 9 CAPITOLUL 1 Marele Lup Alb vorbeşte poporului. 5Dacă Zamolxe s-a unit în spirit cu Dumnezeu. rugmanii. 18Pe cei din alte neamuri care trăiesc în pace printre noi îi avem drept fraţi. Şi ca să prosperi trebuie să munceşti cu sârg. Şi mai ţineţi 23 > i i minte când faceţi negoţ să-l faceţi cinstit. 12Dar ştim că oamenii din stele au mers şi la alte neamuri în lume. 26Toţi ştiau că în marea sală de la Sarmisegetuza ardea focul viu. 20Şi tot atunci Marele Lup Alb. oameni cu mintea ageră. cărora li se mai spune şi tătâri. 11Şi de la ei avem noi legea tătânrească. tartorii cerului. asta să arătaţi prin faptele voastre de bine. Domnul Dumnezeu al cărui nume cel adevărat este LER.

Sarmisegetuza erau aleşi cu grijă. dintre acei oamenii care-L aveau pe 174 . doar Dumnezeu în inimă.

45Se ştia că Legile Lui 32Atunci s-au strâns. 36Rugul sacru dacic le-a sute şaisprezece legi? De ce nu sunt mai 48 deschis minţile şi lumina Lui Dumnezeu multe sau mai puţine?" Şi Marele Lup li se vedea pe chipuri. pe care Zamolxe le primise de la Zâna Vesta pe timpul când El stătuse 40Se ştia că agatârşii cei puternici. locuiau pe pământurile dacilor şi intraseră în neamul dacilor. zeii şi zânele ca astfel să meargă pe erau legile cele dintâi pe care le urmaseră calea Domnului Dumnezeu. trimisul cerului cu vorbe bune pentru oamenii acelor vremuri. oamenii veniţi din stele. al 47 sănătăţii şi al virtuţilor. pe care dacii îl numeau 46Şi la acea vreme Marele Lup Alb a Dârzu. ale munţilor. cei care au trăit pe vremea lui Ene uriaşul. 34Ei s-au rugat unui obiceiului pământului. mare la care fiecare om să-şi cheme. şi de mare folos pentru viaţă. care ardea în sala tăbliţe de aur şi ascunse în locurile tainice cea mare. zeul vigorii corpului omenesc. 41Era pace în toate ţinuturile locuite de daci şi Marele Lup Alb mai lucra încă la scrierea Legilor Lui Zamolxe. Odată 35Şi mii şi mii de oameni s-au oamenii l-au întrebat: „De ce sunt două schimbat la faţă. 53 52 Şi luaţi aminte că Legile Lui Zamolxe sunt înţelepciunea dată oamenilor de către îngerii veghetori. cei oamenilor care ne-or urma nouă. după oamenii veniţi din stele. fondatorii. 50Şi vor fi mulţi Şi unul dintre greci a zis: „Aşa vom face alţi oameni care vor scrie şi alte legi bune şi noi când ne vom întoarce acasă. Legile Lui Zamolxe sunt legile vieţii celei în lumină şi atâta timp cât va exista viaţă în lumina sacră legile acestea nu vor pieri. urmaşii îngerilor 31 Şi rugul a fost aprins chiar de Marele veghetori. zeu numit Derzis. o lege a strămoşilor şi a în ospeţie ca prieteni. o scriptură a atunci la Sarmisegetuza şi greci chemaţi iubirii de oameni. Zamolxe erau cuvintele de aur ale dansatorii focului sacru. 33Şi veniseră înţelepciunii omeneşti. în jurul focului. şi uriaşii. 49Dar cu adevărat legile bune pentru 38 oameni sunt nenumărate. ele iarăşi cu lumină pe Calea Cerului Lui vor izvorî din minţile limpezi ale Zeus". 42Pe când trăia Zamolxe. El îi spusese poporul la Sarmisegetuza la Ziua de Marelui Lup Alb că acele legi fuseseră Sânziene. 44Ele au fost numite Lup Alb cu torţele în flăcări luate de la Testamentul Dacilor şi au fost scrise pe focul nemuririi dacilor. 54Voi să ţineţi 175 . Şi au pregătit acolo un rug date oamenilor de către îngerii veghetori. pe Stăpânul Cerului ca să fie aici cu noi". scris două sute şaisprezece legi. Alb a răspuns: „Am scris aceste legi ca 37Atunci Marele Lup Alb le-a spus să-l cinstim pe Pitagora că el credea în oaspeţilor greci: „Iată cum chemăm noi puterea numărului două sute şaisprezece.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI 29Într-un an Marele Lup Alb a chemat lângă focul sacru dacic. Legile Vieţii. tătânii. Astăzi ne-am împărtăşit dacă aceste legi scrise de mine în timpurile acestea vor fi date uitării. 51Şi chiar 39 domnul nostru. 30 iniţiaţi în tărâmul nevăzut agarta al peşterilor. 43Şi i-a mai zis că voie. şi toţi au făcut un singur popor.

176 .CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI minte că Legile Lui Zamolxe nu vor pieri niciodată. 55Neamul nostru le va ţine mereu în suflet. şi chiar dacă uneori nu vor mai fi scrise nicăieri aceste legi vor fi vii în inimi de lumină".

Noi oamenii Iam dat multe nume CELUI CE ESTE. întunericul urmează întunericul. EL creează în deşert numele Lui (10). sufletele (6). 74 adevărat nu are nume (1). Foc Viu din cerul de 57„Dumnezeu este CEL CE ESTE în purpură (7). necontenit. întreaga lume prin corp. 78Toate fiinţele îşi fac regulile de a trăi pe fiinţe care seamănă din ce în ce mai mult cu Dumnezeu. 70 (11 ). creatorul a tot ce există. 68Fiinţele cu putere mai mare a minţii Îl 82 Ne creăm o reţea de interdependenţe cunosc mai bine pe Dumnezeu. 87Lumea este ceea ce crezi tu că este. 69Existenţa pe care o creează mintea 83Energiile corpului ale minţii şi ale omului nu are limitări întocmai ca şi cea sufletului se pot transforma una în alta creată de mintea Lui Dumnezeu (4). 71Pentru noi oamenii. Însă credinţa este cea care dă putere minţii omului (12). (5). 80Să 66Domnul trăieşte în multe lumi şi urmezi lumina Domnului Zeu şi să nu iei atâta timp cât ESTE. căci trezvia lor este 177 . dintotdeauna în lumină sacră (2). 65Fiinţele sunt în devenire cât pot ele să înţeleagă din lumina Lui în Dumnezeu. mai mult sau mai puţin controlate. minte şi suflet. 63Omul a fost creat de Dumnezeu 76Dumnezeu se revelă şi prin Sinele 77 pornind de la o scânteie a spiritului Lui. până când o ating pe cea a Lui Dumnezeu în care se mistuie (3). Dumnezeu este 86Să simţi nemărginirea din tine şi Tată şi Mamă pentru că Îl privim ca pe precum este preaplinul Lui Dumnezeu CEL care ne-a creat corpurile şi minţile şi (13 ). astfel că realitatea pe care mintea după mintea noastră. 72Creatorii cei mai mari sunt acele gândurile tale sunt cele care ţi-au făcut Legile Lui Zamolxe: 84 87 56Şi iată cum Marele Lup Alb a scris fiinţe cu minţi cereşti. Tot ceea ce există este creaţia Lui 84Prin puterea minţii totul devine Dumnezeu. s-a omului. Dar în viaţa proprie omul să-şi zămisleşte sau pierde lumi. gândire. Dumnezeu. se află în cerul de stabilească limitările potrivite unui timp purpură şi este Focul Viu care a existat anume datorită urmelor trecutului lăsate în viaţa sa (8). Regulile de a trăi ale omului sunt îmbrăcat cu materie şi treptat a evoluat în date de înţelepciunea cunoaşterii sale. cresc în conştiinţa de sine Dumnezeu (9). Gradul de discernământ al omului cerne 60Domnul Dumnezeu îşi are fiinţarea participarea sa în universul în Focul Viu. 64Şi scânteia a intrat în materie. Dumnezeu este unul şi omul 85 să nu-şi facă dumnezei după mintea sa posibil. 79Lumina urmează lumina. 58 73Mintea omului nu are limitări de nemărginire şi veşnicie. 59Dar EL cu sa o creează nu are limitări. 67Domnul se revelă prin 81Ca fiinţe umane suntem legaţi cu creaţia Sa şi prin sinele fiinţelor.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI cea care le dă puterea de a crea alături de Domnul Dumnezeu. 61Şi cu Focul Viu Domnul 75 62 nelimitat.

178 .CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI viaţa aşa cum este (14). 88Oamenii care se află în jurul tău sunt rezultatul credinţei tale în vieţile lor alături de a ta (15).

99Urmaţi lumina sufletului din voi. 96Cel înţelept 110Să nu cazi în patimi. sunt tărâmurile în care omul trăieşte (22). iar dacă sunt negative aşa îţi va fi şi lumea în care vieţuieşti. sunt şi vis şi realitate. iar dacă o daţi şi altor oameni ea nu se împuţinează. 108Frica paralizează puterea omului (27 ). mintea cea cu care eşti treaz (sinele de mijloc) şi mintea sufletului (sinele de sus). Puterea fiinţelor vine dinăuntrul lor (19). 103Fiinţele frica de Dumnezeu (34). 107Oamenii se deosebesc esenţial prin puterea minţii fiecăruia dintre ei (26). 113Crescând în iubire. căci iubirea este măsura fericirii şi intensitatea de a trăi (31). numai atunci trăim cu adevărat realitatea (25). pasărea cu aripi de foc. 90Gândurile tale atrag realitatea pe care o trăieşti. să-ţi 97 caută armonia în oameni. 10 9 109Vinovăţia slăbeşte energia omului Puterea care uneşte este mai mare şi-i năruie viaţa (28). pe când folosind-o spre viitor trăim în viitor. 93Toate câte sunt. există cu adevărat doar într-un prezent 116Iertarea îl vindecă în primul rând continuu.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI 89Lumea existentă este rezultatul către viitor (23). omul să fie atent la ce i se potriveşte pentru viaţa pe care şi-o construieşte din gânduri statornice (18). este taina vieţii (30). 10 0 înfrânezi pornirile cele care te ostoiesc de vlagă (29 ). 106Prin manifestarea atenţiei (năzuinţei) către trecut trăim în trecut. 111Dumnezeu creează cu înţelepciune 11 1 112 din iubire. iar ruina înţelepciunii este puterea conştiinţei prezentului. 112A iubi înseamnă a fi în Dumnezeu şi a fi fericit. 91Omul îşi schimbă viaţa prin a-şi schimba modul în care gândeşte (17). dar când atenţia are direcţia către prezent. decât cea care desparte. 104Schimbând gândul ACUM se schimbă 117Urmele trecutului se manifestă în şi realitatea prezentului şi pasul următor prezent datorită amestecului lor cu 179 . trebuie urmat de vorbă şi faptă pentru ca el să se împlinească (20). 92Visele îi par omului realitate şi realitatea îi pare vis. 94Realitatea pentru tine este ceea ce tu trăieşti. ieşit din lumina sufletului. care se schimbă clipă de clipă. dacă ele sunt pozitive atunci vor crea o realitate pozitivă. Puterea lui ACUM depinde de de Dumnezeu. ci străluceşte şi mai tare (21 ) . 101În ACUM se află toată puterea 115Începutul înţelepciunii este iubirea 102 vieţii. 100Mintea cea ascunsă (sinele de jos). 98Gândul înţelept. Iubirea. 95 dinăuntrul său şi tot ceea ce creează omul este rezultatul folosirii puterii sale lăuntrice (24). 105Puterea omului vine întotdeauna intersecţiei lumilor zămislite de minţile cu puteri creatoare (16). pe cel care iartă (35). omul creşte în Dumnezeu (32). 114A fi îndrăgostit înseamnă a fi în Dumnezeu (33).

CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI realitatea prezentului (36). 119Omul cu conştiinţa prezentului slăbeşte sau 180 . 118Puterea prezentului poate prevala asupra predestinării trecutului.

Când omul nu mai face diferenţa între propriul suflet şi egoul fals atunci el îşi făureşte iluzii şi vise nedefinite legate de cele văzute şi auzite (42) . iar natura întreagă este marea operă a Lui Dumnezeu (54). de iluzie. 181 126Lumea omului se creează din 127 energia direcţionată. 134Fiinţele îşi pot schimba viaţa dacă îşi schimbă gândurile care sunt urmate de fapte (47). 145Lumina este ordine. 136Faptelor sunt măsura adevărului gândurilor tale (49). 139Iar dacă îţi faci chip pictat sau cioplit. 125Energia curge într-acolo unde o direcţionează atenţia (năzuinţa) care arată calea intenţiei (42). întunericul urmează întunericul. să-şi drămuiască puterea şi abia atunci să-şi îndrepte năzuinţa către ceea ce vrea să realizeze. 121Schimbând gândul acum se schimbă şi realitatea prezentului. 140Dumnezeu este Cel care vede prin lumina ochilor sufletului tău. 128La focul sacru se creează o realitate care trezeşte puterea mentalului colectiv al celor care privesc focul (44). Puterea omului se manifestă într-acolo unde se îndreaptă năzuinţa minţii (43). 142Noi oamenii suntem alcătuiţi în felul nostru din frumuseţe şi nesfârşire. 123Să învăţăm să deosebim adevărul 124 137Dumnezeu dă dreptul la viaţă (50). puteri care se pot transforma una în alta (45). sau ceea ce crezi tu că este asemănare cu zeii-putere. ci venerezi puterile Mele arătate oamenilor (51). 141Creând în iubire. 130Şi astfel va fi ajutat de energiile corpului. renunţă la ele. 135Dacă opiniile şi credinţele tale nu dau rezultate bune şi-i fac pe oamenii buni să sufere. căci pomul după roade se cunoaşte şi omul după fapte (46). 144Lumina urmează lumina. Iubirea este măsura fericirii fiinţelor (53). omul unde gândeşte acolo se pomeneşte (39). de aceea pentru a întări fiinţa este bine să trăim în prezent (41) . ţine minte că tu nu te închini la pictura sau chipul cioplit. 143Intunericul este lipsa luminii. omul creşte în Dumnezeu. Gândurile fiinţelor atrag realitatea pe care ele o trăiesc.STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII şterge influenţa trecutului manifestată prin obiceiuri şi tipare create de minte şi menţinute în memorie (37). căci Dumnezeu este în timp şi în afară de timp. 138Aşa ne spune Domnul Dumnezeu: Zeii sunt puterile care există în lume. căci ele sunt manifestări ale lipsei luminii din sufletul tău (48). 132Lumea este ceea ce cred minţile 133 fiinţelor că este. El este în existenţă şi în afara existenţei (52). ale minţii şi ale sufletului. sau la orice asemănare pe care o dai acelor puteri în mintea ta. 129Inainte de a acţiona. 132 . întunericul este dezordine (55). orice întruchipare a lor nu poate ţine loc acestor puteri. se slăbeşte esenţa fiinţei. 131Implinirea este măsura adevărului. 122Slăbind trăirea în prezent. 120Omul a fost creat pentru a cunoaşte lumina divină şi prin ea el să se ridice la cerul de purpură al Lui Dumnezeu (38). omul să se adune în sine.

ele sunt doar trepte ca tu să 182 .STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII 146Tu omule eşti templul viu al Lui Dumnezeu. Iar când îţi faci temple cu mâinile tale.

156Şi iertaţi că aşa şi Tatăl Cel din ceruri vă va ierta vouă greşelile (65). care se schimbă clipă de clipă. 166Ridicându-te mai presus de lumină şi de întuneric. căci întunericul este lipsa luminii (73). 147Omul există cu adevărat doar întrun prezent continuu. 155Pacea lumii este punerea împreună a păcii din minţile oamenilor (64). Doar lumina există cu adevărat. 170Cunoaşterea. 165Atât lumina cât şi întunericul sunt eterne şi nemărginite în fiinţarea lor. 168Impărăţia Domnului este înlăuntrul vostru şi ea vi se face cunoscută atunci când omul se cunoaşte pe sine însuşi (76 ). 158Robia minţii se naşte din necunoaştere. 161Fii cumpătat în cele ce faci şi temeinic în lucrarea mâinilor tale (70). 167Când omul are cunoaşterea de sine. atunci va putea să vadă lumina sufletului şi aşa se va mântui (75). 152Iubirea zideşte şi înţelepciunea înalţă (61). 153Gândurile plăcerilor trăite orientează omul către făgaşul acelor trăiri (62 ) . In iubire se află izvorul năzuinţelor celor bune (68). 16 1 16 9 17 2 183 . 154Popoarele care-şi sacralizează istoria vor dăinui mult timp (63). 164Să te înfrânezi să agoniseşti lucruri care nu-ţi folosesc şi să dai lucrurile care îţi prisosesc (72). şi astfel nu i-o poate lua nimeni (66). 150Să nu pofteşti la bunul altuia sau să-ţi însuşeşti orice bun dacă nu ţi se cuvine (59 ) .CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI păşeşti către Dumnezeu şi să aduci iubirea ta ofrandă Lui Dumnezeu cu mânile întinse spre focul sacru (56). este de natură divină (78). 169Dacă Dumnezeu ar fi avut ceva de ascuns faţă de om nu i-ar fi dat gândul de a cunoaşte (77). omul o ţine în inimă în legătura lui cu Dumnezeu. ca şi lumina. căci treptele acestea nu formează scări înspre cer ci spre adâncurile întunericului (71). 151Să vă creşteţi copiii în legea strămoşească că numai aşa neamul vostru va dăinui (60). 160Să urmezi dreptatea şi să nu mărturiseşti strâmb împotriva nimănui (69 ). în clipa de acum se poate afla toată eternitatea lumii şi atunci timpul dispare (58). 163Pe treptele suferinţei nu urci ci cobori. cea mai de preţ. 162Drumul suferinţei nu este drumul iubirii. 14 9 15 1 15 4 157 Averea. 148Prin conştiinţa trăirii în prezent se pot şterge tiparele curgerii vieţii dintr-un trecut care predispune (57 ) . 171Tainele Domnului vor fi aflate doar de acei oameni care sunt vrednici de ele (79 ). aşa vei înţelege de pe acele înălţimi de unde a luat fiinţă chiar Domnul Dumnezeu (74). 149Experienţa eternităţii depinde de intensitatea trăirii mentale. 159Singurul lucru care-l poate salva cu adevărat pe om este iubirea. Năzuieşte la a şti şi cunoaşterea te va face liber (67).

184 .STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII 172Temelia pe care s-a construit veşnicia este iubirea. Din această esenţă divină este creat şi omul (80).

ne 178La focul sacru se ard impurităţile modelăm lumea frumoasă care ne care atârnă greu pe sufletul omului. 177 bucuraţi la întâlnirile cu zeii şi aşa să ştiţi că lumina există în inimile voastre (92). Noi nu ne închinăm la idoli. 190Conştiinţa iubirii este veţi fi şi aşa vă veţi păstra sănătoşi şi înţelepciunea care-l apropie pe om de însănătoşi. iar duhurile întunericului s-or Dumnezeu (95). ci venerăm viaţa (98). Să aprindeţi focuri sacre pe oriunde iubire şi adevăr. Lui Dumnezeu şi Domnazânei (93 ).CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI 173Omul se împlineşte prin dragostea creşte să ajungă oameni înţelepţi (90). atunci rodul ei este 197Dacă tu poţi crede. 198Fiinţele se deosebesc esenţial prin 184Aduceţi copiii voştri la lumina puterea minţilor lor (103). privind gradului de conştientizare a existenţei stelele (99). focului sacru şi acolo să-şi ţină ochii 199Cât priveşte îngrijirea de sine. nu facem doriţi să faceţi pentru vieţile voastre altceva decât să-i descoperim în noi. direct în inimi. Priviţi flăcările şi gândiţi-vă la tot ceea ce 192Acceptând zeii şi zânele. cu un nou veşmânt de viaţă (86). a deschişi şi să-l privească. 185Focul sacru este dat oamenilor ca sa de Dumnezeu (81). 174Ia seama că oricând vei fi la mijloc de legătură cu zeii (91). sufletului. 181Deşi vitalitatea este dată de 195Lumea care se vede şi cea care nu suflet. 180Vitalitatea este o realitate a 194Cercetează universul. în (85 ) . toate-i sunt cu umplerea cu duhul înţelepciunii. vieţii. 193Nu există legătură între zeităţile reînnoieşte în fiecare an. Aşa inimile voastre nu vor fi cuprinse niciodată de lanţurile robiei (83). Tot aşa să-ţi înnoieşti şi tu mereu fiinţa şi să te îmbraci noastre şi idolatria. Şi aşa vor 17 9 185 . 179Uită-te la natură cum se armoniile firii noastre (97). are duhul înţelepciunii are totul (89). 191Din lumina din noi oamenii. duce de la voi (84). dar cei înţelepţi se pot ridica iarăşi 183Când lumina divină vă va merge prin puterea minţii lor (101). 18 8 189Inţelepciunea este marea cale către Dumnezeu şi ea se înfiripă prin speranţă. Dar numai cei care cu adevărat caută lumina vor putea avea marea putere dată de acest nume (82). create de toate minţile fiinţelor din acel 182Cel ce-L slujeşte pe Domnul ia spaţiu (100). 176Să nu uitaţi vreodată de focul sacru dacic şi de sufletele străbunilor. înconjoară (96). ea se exprimă şi prin minte şi prin se vede este rezultatul intersecţiei lumilor trup (87). 188Iubirea vindecă (94). Iar cine putinţă celui care crede (102). 186Aduceţi-vă aminte mereu să vă strâmtoare să chemi numele tainic al 175 Domnului care este ZAM. 187Şi ţineţi minte că ceea ce spuneţi în prezenţa focului sacru dacic Le spuneţi zeilor. din lumina Lui nesecată şi nemărginită şi 196Oricine poate să cadă în cursul astfel va fi puternic şi înţelept (88).

STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII minţii şi a trupului. trebuie să o dăm în primul rând sufletului şi atunci şi capul şi 186 .

221Cerul ne face să căutăm. să iubim. de după ce ai muncit în celelalte zile (117). căci acolo îţi este Aşa viaţa omului se împlineşte (125). 211Bărbatul luminează minţile prin zei. Invaţă să-L cunoşti pe Domnul Cel 208Poartă cu tine spiritul copilăriei şi întreaga viaţă nu te vei simţi bătrân. de sabie va La fiecare şapte zile să te odihneşti muri. neamul dacilor. 210Noi. 227Cel care ridică sabia. 229 Dumnezeu îl ajută pe cel îndrăzneţ Pe acel Domn să-L treziţi şi atunci nu la capătul drumului (116). deoarece acolo unde raţiune. Zamolxe trebuie să cunoască tainele 217Nu întrebaţi. 202Fă faptele bune cu discernământ şi 219Să nu glorificaţi suferinţa sub nici vei rămâne în lumina spiritului (107). 201Fii responsabil de faptele tale (106). pământul inimă (110). 218Speranţa întinereşte (122). 22 0 zeilor (130). 214Cel puţin o dată la şapte zile să 228Zeii sunt intermediarii ofrandelor aprinzi şi să priveşti focul sacru. oamenii cei blajini din vechime. direcţia de mers (111). pe chip (109). sânge va avea parte (131). care este făcute de cei buni pentru menţinerea legătura ta cu Domnul Dumnezeu (118). căci aşa veţi face toată viaţa numai ce vă spun alţii (121). 207 222Omul echilibrat este parte din Fii activ cu sufletul. căci poate gândi profund şi vorbi există conştiinţă se află şi identitatea acelei conştiinţe (129). căci suferinţa omului este desprinderea sa de inima Lui Dumnezeu 203Omul este propriul său stăpân (12 3 ). 215Domnul este în voi în primul rând. ce cerului şi ale pământului (105). Aşa fiinţa îţi va dăinui în bună sunt zeităţile ca puteri ale naturii (126). cu mintea şi cu natură şi aşa va înţelege cel mai bine ce trupul. 205Zâmbetul pe buze să-ţi vină din trebuie să le transmiteţi urmaşilor (124). 216Doamne Dumnezeule adu-mi 200Preotul aflat pe Calea Lui soarele Tău în inimă (120). aveţi de făcut. 223 stare (112). 220Tradiţiile străvechi ale înţelepţilor 204Frumuseţea vieţii tale să ţi se arate titani. minţii (115). bine (104). Preaînaltul (127). şi cel care oferă sânge zeilor. bineţii între oameni (132). adică semizei. luna să visăm.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI restul trupului deopotrivă or s-o ducă rugăciunea vă este împlinită (119). o formă. suntem fiii şi (128). soarele să trăim. la fiecare pas. 209Bătrâneţea înseamnă 224Când vei cunoaşte zeii atunci te renunţarea la vei trezi în plină conştiinţă creatoare năzuinţele vieţii (113). (108). 225Aveţi capacitatea de a fi parţial fiicele soarelui şi ai luminii (114). 213 212Fericirea se trăieşte pe calea vieţii 226Fiinţele conştiente sunt conştiinţa 187 . 206Priveşte înainte.

STRĂMOŞEŞTI

CARTEA LEGII

în bine (133).

230Urmează-ţi perseverent idealul
(134).

188

STRĂMOŞEŞTI

CARTEA LEGII

231Chemaţi mereu la focul sacru
reîntoarcerea prin reîncarnare a marilor suflete încărcate de ordine, armonie, adevăr, dreptate şi iubire de oameni (135). 232Religia noastră hrăneşte viaţa, că noi nu avem zei plăsmuiţi, ci pe cei care au menire în trăirile noastre în frăţie cu natura (136). 233Zideşte-te în credinţă. Încrederea unui singur om mişcă munţii (137). 234A trăi cu scop divin este singurul mod de a vieţui cu adevărat, de a simţi din plin că eşti viu (138). 235Întunericul nu există decât atunci când lumina nu se arată. 236Să luaţi seama că întunericul sufletului nu va exista atunci când voi vă veţi cunoaşte pe voi înşivă (139).
237

243Credeţi în puterea invocaţiei. Deşi
invocaţia este adresată zeilor, scopul ei este de a armoniza sufletul, mintea şi trupul celui care o face şi prin aceasta de a-l însănătoşi şi a-l ţine sănătos pe acel om (146). 244Sunteţi legaţi cu lumea întreagă. Sporiţi-vă puterile cu puterile lumii (14 7 ). 245Armonia naturii şi înţelepciunea omului merg mână în mână (148). 246Cel mântuit este ca cel care se naşte din nou în spirit, deşi trupul în care se găseşte sufletul lui îi este acelaşi (149). 247Iubirea te poate salva de căderile cele mai grele (150). 248Cei care aduc pe oameni la înţelepciune sunt purtătorii luminii Lui Dumnezeu (151). 249Duhul Lui Dumnezeu este Duhul Înţelepciunii care este mai înalt decât Duhul Sfânt. Cine are Duhul Înţelepciunii are şi Duhul Sfânt (152). 250Nu faceţi sacrificii sângeroase, nu oferiţi nimic zeilor, că zeii nu au nevoie de ofrandele voastre, ci doar de credinţa voastră în bine (153). 251Mintea bună coboară în inima cea luminată (154).
24 5

Să lăsaţi lumina divină să intre în

voi şi să vă transforme viaţa, că viaţa fără lumină, credinţă şi demnitate nu merită trăită (140). 238Treptat lumea va fi curăţită şi însănătoşită cu Focul Viu, Focul Vieţii, Focul Lui Zamolxe (141). 239Nu uitaţi că natura, cu toţi zeii şi zânele ei, este sacră, îngrijind-o vă îngrijiţi de voi (142). 240Botezul oamenilor se face cu apă vie, foc sacru şi Duhul Înţelepciunii care este Duhul Lui Dumnezeu (143). 241Marile taine ale vieţii vor fi aflate doar de către cei vrednici de ele (144). 242Ţine-ţi visele vii, că aşa se vor împlini. Optimismul atrage fapta împlinită. Fapta bună face viaţa omului bună (145).

252

Rugăciunea Minţii în Inimă conduce

omul la renaşterea în spirit, la transformare interioară şi la devenirea omului întru fiinţă conştientă de propria-i existenţă (155).
253

Veţi păstra vatra nemuririi dacilor

arieni mereu aprinsă supraveghind aprinderea focurilor sacre la altarele zeilor (156). 254Primul pas către înţelepciune este
189

STRĂMOŞEŞTI

CARTEA LEGII

să poţi simţi liniştea, apoi înveţi să asculţi şi să ţii minte lucrurile, iar pe cele bune să le foloseşti. Numai după ce le ai

190

STRĂMOŞEŞTI

CARTEA LEGII

pe acestea poţi da din înţelepciunea ta şi altora (157). 255Nu-i copia pe alţii, găseşte-ţi propria ta cale pe care să mergi plin de încredere întru împlinirea vieţii (158). 256De-a pururea să ţineţi minte că noi dacii suntem Poporul Lui Dumnezeu (159). 257Durerea apare ca să te trezească la viaţă, să devii mai conştient de calea pe care să o urmezi. Acceptă această trezire şi vei rămâne treaz (160).
258

267Să păstraţi cultul strămoşilor, să
respingeţi cultul morţilor (170). 268Când faci bine, la alţii, e mai bine ca de asta să nu ştie nimeni, ci doar Domnul. 269Mila faţă de alţii este mâna de ajutor pe care ţi-o întinzi singur pentru când vei avea vreodată nevoie. 270Dar ia seama să nu dai ceva bun celui rău căci răsplata lui pentru tine va veni din răutatea lui (171).

271Pomana este bună, dar jertfa este
rea (172). 272Atât cele bune cât şi cele rele, ale fiinţei noastre întregi, se revarsă din suflet (173). 273Femeile cele bune sunt cele care te fac să uiţi de orice fel de suferinţă (174). 274Cine vrea să fie iubit, să iubească, cine vrea să primească să dăruiască. Aceasta este legea vieţii frumoase (175). 275Dacă vei părăsi iubirea vei uita şi de scopul pentru care trăieşti (176). 276Când omul iese din legea divină umblă rătăcit în întunericul pe care-l întreţine cu faptele întunericului (177). 277Idolii tăi, precum icoane şi statui, sunt faceri de mâini omeneşti şi puterea
278

Învaţă să trăieşti natura ta interioară

şi din linişte îţi va izvorî bucuria fără un motiv anume (161). 259Dacă vei urma mulţimea ajungi pierdut în mulţime. Adevărurile se revelă doar anumitor suflete (162). 260Doar Dumnezeu este adevărata realitate. Scânteia din sufletul nostru face parte din Dumnezeu (163). 261Focul sacru vine de la zei, îngerii veghetori au dat focul sacru oamenilor şi datoria oamenilor este să-l menţină întru ţinerea vieţii în armonie (164). 262În prezenţa focului sacru, oamenii se schimbă în bine. La focul sacru sufletele sunt purificate şi umplute treptat de un duh al înţelepciunii (165). 263Înţelepciunea neamului este zidită în vorbele de duh ale poporului (166). 264Învaţă din greşelile altora ca să nu ţi se întâmple şi ţie la fel (167). 265Caută-i pe înţelepţi şi vei învăţa de la ei cum să fii înţelept (168). 266Cei înţelepţi aleg simplitatea vieţii (169).

lor vine din credinţa ta în ei. 278Focul sacru este viu şi curăţă sufletul, pe când idolii doar încântă privirea (178). 279Prin orice poate omul cădea în viaţă, numai prin iubire nu (179). 280Pe tatăl şi pe mama ta să îi cinsteşti dacă ei urmează lumina Lui Dumnezeu, iar dacă ei se află cu mintea în întuneric să fugi de ei. Aşa îţi va fi bine şi mulţi ani vei trăi (180). 281Ia seama că lucrurile lumii vin şi

191

STRĂMOŞEŞTI

CARTEA LEGII

pleacă, trăinicia există doar în sufletele oamenilor (181).

192

STRĂMOŞEŞTI

CARTEA LEGII

şi construieşte-ţi arborele genealogic, pentru ca sufletul să nu-ţi rătăcească prin familii străine (182). 283O iubire nerealizată este ca pierderea fiinţei proprii. Este ca şi cum Lai văzut odată pe Dumnezeu şi apoi ţi sau închis toate căile ca să-L poţi zări iarăşi (183).

Cunoaşte-ţi

284Să nu ucizi pe nedrept (184). 285Află omul înţelept după viaţa pe
care o duce. Mulţi pot părea înţelepţi după vorbe, dar proba înţelepciunii este viaţa trăită cu înţelepciune (185). 286Mergi la omul înţelept şi ia sfat bun pentru viaţa ta. Cel înţelept va cunoaşte tulburarea din inima ta (186). 287Să aduci lumina divină în tine şi aşa vei găsi răspunsuri la problemele tale (187). 288Legile Lui Zamolxe se nasc şi renasc din ele însele pentru că sunt legile vieţii (188). 289Să luaţi bine aminte că Legea Domnului este viaţa nu Scriptura, care oricât ar fi ea de bună nu poate să fie mai presus de cuvântul viu. 290Viaţa în lumină este cuvântul viu al Domnului (189). 291Ia seamă să asculţi de bătrânii înţelepţi. Domnul îi răsplăteşte cu lumină şi ei strălucesc puternic înainte de a părăsi viaţa pământească (190). 292Pe toate câte cereţi rugându-vă, să credeţi că le-aţi şi primit, şi le veţi avea (191).

293În faţa Lui Dumnezeu toţi oamenii
sunt egali. Doar felul lor de a-L înţelege pe Dumnezeu îi desparte (192).

293

294Păstrează-ţi dreptul de a alege şi fii

liber (193). 295Nu-ţi da pământul strămoşesc străinilor că vei ajunge străin în glia străbună. 296Tu, omul Lui Zamolxe, să fii legătura între Cerul Lui Dumnezeu şi Mama pământ (194). 297Iubirea să-ţi fie temelia pe care săţi trăieşti viaţa care să urmeze calea inimii şi să asculte de vocea raţiunii (195). 298Femeia dă iubire inimii, căci poate intui adânc şi vorbi sufletului (196). 299Virtutea înseamnă putere (197). 300Priveşte adânc înăuntrul fiinţei tale şi acolo vei descoperi zeii şi tainele lumii. Iar când priveşti lumea stelelor te vei găsi pe tine (198). 301Hărnicia îţi va face viaţă îmbelşugată şi te vei bucura de rodul braţelor şi minţii tale întru trezirea sufletului din tine (199). 302Ascultă ce-ţi spune natura, urmează calea armoniei naturii (200). 303Bucuria simţurilor este dată de la Dumnezeu pentru oameni. În trezirea simţurilor Îl întâlnim pe Domnul (201). 304Renunţă la tot ce nu-ţi aduce pace şi mulţumire în viaţa. 305Calea suferinţei nu duce la Dumnezeu (202). 306Armonizează-ţi mintea şi apoi poţi pătrunde şi în tainele inimii (203). 307Marile taine se găsesc în sufletul tău şi le vei afla atunci când sufletul ţi se va trezi (204). 308Viaţa omului este ca o grădină, dacă o îngrijeşte este frumoasă ca florile din ea şi grădina dă rod, iar dacă nu este îngrijită cade în paragină (205). 309Spune-ţi EU SUNT în prezenţa focului viu şi aşa poţi intra pe poarta
193

a cunoaşterii de sine (206).STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII fiinţării. 194 .

3Iar 314Fii neclintit ca stânca atunci când Focul Lui Zamolxe era privit ca pe o întunericul altor oameni te împresoară şi zeitate. Munţii cogaioni şi sufletul ea şi te va duce la armoniile cerului de neamului. 10Dar în trup. că lumina Lui Dumnezeu 321 minţii în armonie. împărat. zeu dacă nu laşi să-ţi intre în minte gândurile al vieţii şi al nemuririi. fiii cerului. 323 pământurilor pe care locuim. Şi de la noi au plecat toate ale Lui Zamolxe au fost duse în toată lumea de către preoţii şi cavalerii felurile lor de a scrie. 5Şi preotului Rodu i-a rod. păsările cânta. 311Calea zeilor e uşoară pentru că Transmiterea Marii Preoţii. Novac uriaşul şi Ler fi mulţumit de ceea ce vei face (207). 14Şi Domnul Dumnezeu ne-a binecuvântat cu bogăţiile zamolxieni. 6De 316Lucrul mâinilor tale să-ţi fie atunci aceste taine au fost ştiute de toţi temeinic. CAPITOLUL 2 ta. 4Marele Lup Alb. 15Iar dacă 310Dimineaţa când te trezeşti să simţi . 312Să te fereşti de cearta şi de Preoţii zamolxieni devin lumina neamurilor. Marile puteri ale preoţilor zamolxieni. cărora le spunem tătâni. Păşeşte cu încredere pe pleacă la Zamolxe. soarele aduce căldură. Tracia. Frumuseţea minţii omului este vor fi şi alte neamuri care le vor afla. 8De la urieşi noi am care Dumnezeu ne arată bucuria de a trăi moştenit tainele nemuririi. 11Şi felul în care Domnul ne arată bucuria asta este bine. 313Răutatea oamenilor nu te va atinge 1Şi a mai trecut timpul. ori că faci pentru tine sau pentru cei care au devenit de-a lungul timpului Mari Preoţi. care era Mare Preot. cu adevărat inima Lui Zamolxe. oricine altcineva (213). devenise lor negre (210). Oare ce motiv avem destăinuit rând pe rând tainele nemuririi. Şi ziua îţi va fi plină de bucurii şi vei Tainele Marelui Preot. 315Multe ne sunt date fără efort în şi-a ales cu grijă pe cel care să-l urmeze lume. 2Zamolxe. ca Sufletul Lui Zamolxe. Tot de la noi au pornit limbile pe (216)". Marele Lup Alb este calea inimii. 7Adesea Marele Lup Alb le mai 317Ascute-ţi simţurile şi aşa vei simţi amintea preoţilor şi preoteselor rădăcinile că trăieşti în lume (214). blajinii cei din vechime ancestrală dobândeşte mari puteri (215). zicându-le: „Noi dacii suntem 318Când omul îşi trezeşte memoria neamului urmaşii urieşilor. 9Şi noi le vom 320 păstra cu străjnicie în veac de veac. ploaia aduce la Marea Preoţie. binecunoscut în sufletele rumânilor.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI Şi multe popoare au luat înţelepciune din lumina Lui Dumnezeu cum intră în inima aceste legi. nu te lăsa ademenit de ei (211). fiii 319Frumuseţea trupului este felul în lui Novac urieşul. 321Iar frumuseţea nu poate fi pusă sub 12 sufletului ne arată bucuria Lui Dumnezeu obroc. să nu fim fericiţi în viaţa dată nouă de acelea ştiute doar de cei care cunoşteau către Dumnezeu? (212). Şcolile înţelepciunii din Dacia şi purpură (208). atât cât au putut înţelege. care le vorbesc toate neamurile care ne 322Cele două sute şaisprezece Legi 13 înconjoară. Ordinul Cavalerilor Zamolxieni. gâlcevile oamenilor (209).

CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI urmaşii noştri vor uita acestea. ei vor 104 .

39Şi fără ajutorul nimănui va face jurământul la focul viu. 23Se mai spunea că Ler împărat era cel mai mare împărat al lumii. 19Se mai spunea că şi Crăciun Bătrânul. cărora le-a spus: „Frăţia aceasta a cavalerilor zamolxieni este tainică. se afla şi Sufletul Lui Zamolxe. Cel născut din El Însuşi. Şi erau unii oameni care aflaseră aceste taine de la novaci care încă mai trăiau la acele vremuri. care era într-o peşteră a cerurilor.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI suferi blestemul dacilor. 36Şi Marele Lup Alb a întemeiat Ordinul Cavalerilor Zamolxieni. în bună judecată şi în înţelepciune. dar cu adevărat omul care vrea să slujească dreptatea şi adevărul se poate iniţia singur în Ordinul Cavalerilor Zamolxieni. 30Aşa Îl cunoşteau pe Domnul. care se întrepătrundea cu lumea asta. atunci când L-a chemat pe Zamolxe să se întrupeze. din toate pământurile locuite de neamurile tracilor. Zeul Tată al Lui Zamolxe. Şi nimeni nu putea găsi acel munte. Multe se mai spuneau şi despre uriaşul Iorgovan şi despre Ram împărat. zeul cel vechi Osiris. bărbaţi şi femei. care se afla întro altă lume. Focul Viu. o frăţie al cărui conducător nevăzut era Cavalerul trac. ei nu au nevoie de recunoştinţa şi onorurile nimănui. regii sacri. datoria lor fiind să slujească dreptatea şi adevărul. cavalerii zamolxieni. 21Şi se credea că Marele Lup Alb era din 22 spiţa lui Novac. 27Că regii sacri ai lumii erau neştiuţi oamenilor de rând. oamenii dreptăţii". adică Domnului Dumnezeu. au fost iniţiaţi. lumina Lui Zamolxe va străluci din nou în inimile lor". şi aşa ţineau nestinsă flacăra Spiritului Lui Zamolxe. aşa cum era odată numit pământul Daciei şi pe care ei îl mai numeau şi Vlanha şi Vlaha. în tainele spiritului. 197 35 . decât omul care plăcea Lui Ler împărat. îi văzuse pe îngerii veghetori cei veniţi din alte lumi. 40Aşa cavalerii zamolxieni vor dăinui în vecii vecilor. 41Şi mulţi dintre aceşti cavaleri nu se vor cunoaşte nici între ei. era să cunoască numele adevărat al împăratului lumii. 16Iar când îşi vor aminti de toate acestea. dar a ţinut taină. că încă mai trăieşte undeva într-un palat alb pe un munte înalt şi că Novac era încă regele uriaşilor. 38Pornim acum această cale a luminii. La acel timp mulţi oameni. 21 Zamolxe. se adunau lângă Focul Lui Zamolxe. 42Că Domnul Dumnezeu şi Marele Cavaler trac vor şti faptele acestor cutezători şi nemuritori. 32 31 trecând prin probe grele. 28Şi cuvântul acela tainic l-a folosit în gând Crăciun Bătrânul. 33Rumânii le spuneau moşi celor înţelepţi. iar cei care îl spuneau se întăreau în vlagă. nevăzut. Şi treptat s-au înfiripat frăţii tainice de suflet. 37Tot el a iniţiat primii cavaleri zamolxieni. un grup de doisprezece bărbaţi şi femei. iar ei îşi ziceau vlahi. într-un munte mare. tatăl Lui Cei ce făceau parte din aceste frăţii. deşi unii nu erau bătrâni. stăpân peste 25 neamul oamenilor şi al zeilor. 20Se povestea despre Novac uriaşul. 26Iar taina adevăraţilor regi ai lumii. Arheul. 24În împărăţia Lui Ler. 34Căci moşii cunoşteau tainele nemuririi. cel care trăise odată în cetatea Ramidava. 29Numele Crăciun era puternic. 18Şi de la ei ştiau şi despre Varanha.

CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI 43Atunci Marele Lup Alb le-a spus jurământul cu care cavalerii zamolxieni se legau pe vecie la focul viu. 44Şi toţi cei doisprezece au mărturisit împreună 198 .

64Şi poporul îi ziceau Marelui Lup Alb. al soarelui şi al eroului neînfricat.STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII Jurământul Cavalerilor Zamolxieni astfel: 45„Jur pe toiagul înţelepciunii Lui Zamolxe. pe Cavalerul trac din Varanha. tracii auzeau chemarea lui şi-şi spuneau: „Iar a vorbit cu Zeul Moş. luptătorii luminii. neamului meu să-i fiu credincios. Marele Preot. a vrut să lase Marea Preoţie unui bărbat 70 destoinic şi mai tânăr decât el. Alb Împărat. Iar Marele Preot 60Atunci preoţii şi preotesele au aflat cum se va transmite în viitor Marea Preoţie Rodu le-a vorbit acolo despre timpurile unui bărbat din neamul tracilor şi al ce vor urma astfel: „Credincioşi ai Lui 199 urmaşilor lor. râmlenilor. Rodu. 55Şi toţi marii conducători ai neamului rumânilor. că lupii i se supuneau. 59Spiritele chemate au coborât în Focul Viu şi aşa Marele Lup Alb a dat sute şi sute de preoţi şi preotese ai 72 slujba de Mare Preot. spiritele oamenilor îşi părăseau trupurile şi făceau hore pe la răspântiile drumurilor jucând cu străjnicie până la cântatul cocoşilor. a Lui Zamolxe şi a Zânei sacră a nemuririi dacilor arieni. tracii sărbătoreau Ziua Lupului înainte de începutul iernii cu vreo trei săptămâni şi ceva înainte de sărbătoarea Crăciunului. 71Aşa s-au strâns la Sarmisegetuza Bendisa. tracilor de pretutindeni. Jur pe focul sacru dacic. 68Nimeni n-a aflat vreodată când Marele Lup Alb a plecat în Cerul Lui Zamolxe la Templul Celest al Lui 69Adesea Zamolxe. Jur pe inima Lui Zamolxe. Ziua Naşterii Lui Zamolxe. 65De Ziua Lupului se puneau în mişcare lupii. ca vântul năpraznic să nimicesc pe cei răi. au fost cavaleri zamolxieni la vremea lor. căci sub semnul lupului se năşteau toţi cutezătorii neamului. 57Într-o zi La o vreme. pe un cogaion. iar alţii au rămas singuratici necunoscuţi de vreun om de pe pământ. a invocat prezenţa Lui Dumnezeu. . 61Apoi Marele Lup Alb s-a retras în munţii cei înalţi să fie mai aproape de cer şi de învăţătorul său Zamolxe. ca apele învolburate să răstorn stânca vrăjmaşilor. Şi acolo Marele Lup marea sală unde. să aduc la lumină oamenii lumii. Jur ca în luptă să fiu puternic ca şoimul în zbor. ardea continuu focul la vatra Domnazânei. iar ne cheamă să cunoaştem Inima Lui Zamolxe". a Zamolxe. 56A trecut timpul şi Marele Lup Alb. a un sobor de preoţi şi preotese au aprins venit la Sarmisegetuza cu nevasta lui Iza rugul Lui Zamolxe pe un vârf de munte şi a adunat acolo preoţi şi preotese în 58 înalt. preotului Rodu. 54Faptele lor măreţe sunt cunoscute în Cartea Vie a lui Dumnezeu. eroii 46 47 48 53 nemuritori. În cinstea Marelui Lup Alb. încă de pe vremea Lui Alb. pe asupritor să-l pun în genunchi. să ţin vie flacăra iubirii de oameni. De-a lungul timpului unii dintre ei au cutreierat lumea şi s-au asociat doi câte doi sau în grupuri. să slujesc dreptatea şi adevărul. şi pe cel umilit să-l ridic. 49Focul Viu al Lui Dumnezeu să mă însoţească. 66Se credea că în noaptea cea de dinainte. 62Şi mulţi spuneau că l-au văzut cum stătea cu lupii în munţi şi nimic rău nu i se întâmpla. 50Zău! Zău! Zău!" Apoi toţi cei prezenţi au strigat cu mare putere: „Aho! Aho! Aho!" 52Aşa cavalerii zamolxieni au devenit războinicii sacri. 67Lupul rămăsese pentru traci un simbol al luminii.

STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII Zamolxe. copii ai pământului şi ai cerului. păstrători ai 200 .

Marelui Lup Alb. noi astfel: „De acum este bine să ştiţi cum vor îi purtăm pe stindardul nostru. preoţi şi preotese din neamul nostru. la hirotonisire. iar şarpele puterea sufletului Lui. 81Dacă veţi cădea din lumina neîncepută de la izvoarele râurilor din 96 Lui Zamolxe în răul sacrificiilor atunci care dădeau voinicilor să bea. care era protectorul neamului. noul Mare întrupează mereu în Marele Preot care. care 90Cu timpul dacii au construit altare şi temple pentru Marele Lup Alb.STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII să ţineţi minte că atunci când poporul va fi subjugat de duhurile rele. 78Apoi. 95Şi umpleau vase cu apă fi întunecat. sacri şi ascultau şuierul vântului din gura care dacă vor fi luminoase tot aşa va fi şi grotelor din munţi şi urmăreau zborul viitorul lor. Şi El a lăsat Marea este înţelepciunea. Alb vă va fi mare păstor până când şi el va invoca trecerea spiritului Marelui Lup Împărat. s-a despărţit de oameni cu urarea cu sănătate. om de-al nostru ajuns zeu prin omenirii va fi cândva distrus de lup şi de 74 şarpe. umplut de duhul înţelepciunii. bine aţi 73 i i i ~ i ~ i ~ i i •> 201 . 84Că răul lumii. care apoi s-a se află. întunericul 87 75Toţi ascultau cu luare aminte dispare din sufletele oamenilor. observau cursul apelor şi poziţia astfel: „Viitorul acestui popor este creat muşchilor de pe trunchiurile copacilor de minţile oamenilor din neamul nostru. 97Locurile cele mai bune înţelepciunii Lui Zamolxe veţi suferi. Eu astăzi voi Aho!" lăsa Marea Preoţie lui Tracian. Lupul şi vorbele Marelui Preot care a continuat şarpele sunt temelia salvării omenirii. 93Unii se închinau la rădăcina unui Marele Preot Rodu a ţinut ritualul de gorun şi invocau spiritul strămoşilor lor trecere. regele nevăzut al înţelepciunea Lui Zamolxe. el se va salva venit! Unii dintre voi L-aţi cunoscut în dacă-şi va aminti de Marele Lup Alb şi de viaţă pe Zamolxe. primiseră învăţăturile Lui Zamolxe. om al 91Ei ştiau ca Marele Lup Alb avusese în el ceva din spiritul Cavalerului Trac. 92Şi înţelepciunii". a crezând că nădejdea mântuirii în păduri Marii Preoţii. încredinţat-o mie". 89 în vremurile care vor veni!" Şi oamenii primeşte acest spirit direct de la au strigat din toate puterile: „Aho! Aho! 77 Marele Preot care se retrage. 85Lupul este cutezanţa. 83Şi erau pe vârfurile cogaionilor. munţii sacri pământului şi ai înţelepciunii. de la multe obiceiuri îşi făcuseră dacii de când vatra sacră a nemuririi dacilor arieni. 86Şi atunci când Preoţie. 76Şi aflaţi că spiritul Marelui Lup Alb se 88Şi la plecare Tracian. lui Tracian. Iar pe înălţimi oamenii se obişnuiseră să aprindă veţi suferi. în prezenţa focului. Alb într-un un alt preot. în prezenţa a cel puţin zece Preot. 82Dacă veţi uita de cuvintele focurile sacre. iar preotesele dacilor invocau spiritele 79Şi Tracian le-a vorbit oamenilor pădurii. 80Iar dacă minţile le vor fi păsărilor şi culoarea cerului de la răsărit întunecate atunci şi viitorul poporului va la apus. 94Şi se credea în zânele silvane. simbolul fi lucrurile pentru vremurile ce vor veni. care mi-a cutezanţa şi înţelepciunea se unesc. străveche: „Mergeţi cu bine. neamului".

atât cât puteau să-i facă de înalţi. 98Iar oamenii de la şes îşi ridicau ei munţi sacri din pietre şi din pământ. 99Şi acolo aprindeau focuri sacre şi se întâlneau în spirit cu străbunii neamului.STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII care-i ţineau pe oameni apropiaţi de cer. 202 .

a venit în Munţii Haemus de unde Licu se trăgea de baştină. că ei aduc cerul pe pământ. hrana le-a fost lumina Lui Dumnezeu. 124Aşa preoţimea zamolxiană a ajuns culege roade îmbelşugate şi în grădina 125 107 cerului de purpură. îndeplini. Mai ales printre mulţumiţi. 117 daruri de la Dumnezeu. că a lor este izbânda cea şi un legământ de credinţă atât la începutul cât şi la terminarea şcolii. 106Fericiţi sunt aceia 9 115Şi se dusese vestea în lume despre preoţii şi preotesele dacilor şi tracilor. 110Fericiţi sunt cei ce-s cutezători în şcolile zamolxiene făceau un jurământ pentru adevăr. şi-i iau ca martori că voi înţelepciunea lor şi-i vor urma". 118 vindecătorii. 114Fericiţi sunt cei ce nu se Vesta. practica meşteşugul vindecării printre 112Fericiţi sunt cei curaţi în suflet. că ea venea de la lumina Lui care muncesc cu hărnicie. preot zamolxian şi un urmaş al lui Mari. 101Acolo se învăţau Decalogul Lui Zamolxe şi Legile Lui Zamolxe. 111Fericiţi sunt cei blânzi. numit şi Marele Lup Alb. pe Bendisa şi purpură. că 128Fără acest legământ nimeni nu putea aceia vor moşteni întreg pământul. Unii deveniseră iatromanţi cunoscuţi. fiica Lui Zamolxe şi al soţului ei Licu. pe Zamolxe. Şi Pandu s-a însurat acolo cu Sorana şi a deschis şcoli ale înţelepciunii pentru tracii de acolo. Alţii erau prezicători capabili să-şi amintească de vieţile anterioare. că greci. iar alţii învăţau oamenii cum să simtă duhul Lui Dumnezeu. aşa cum fuseseră ele date de Marele Lup Alb. că al lor este raiul în cerul de Dumnezeea. Fericiţi sunt cei lumină vie neamurilor. 104Poporul învăţase de la preoţii neamului înţelepciunea în cuvinte simple astfel: 105„Fericiţi sunt cei milostivi.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI 100Şi în timp. 109Fericiţi sunt Zamolxe a fost folosită de grecii acelor făcătorii de pace. 122Preoţii zamolxieni erau la acea vreme păstrătorii înţelepciunii lumii şi 123 purtătorii puterii zeilor. greci s-au făcut cunoscute învăţăturile Lui 108Fericiţi sunt cei cumpătaţi. Ei dădeau din lumina proprie oricăror oameni care vroiau să o primească şi lumina lor nu le scădea. 119Se credea despre unii că pot fi prezenţi în 120 mai multe locuri deodată. că ei vor Dumnezeu. 126Medicina Lui avea întotdeauna de toate. 102La acea vreme Pandu. că fii cerului s-or timpuri. pe şi adevărul. că ei vor Zamolxe Arianul. căci ajunseseră să se cunoască pe sine. că oamenii vor crede în lumilor. 116Se credea despre ei că au mari puteri. că din spiţa lui va ieşi un mare înţelept al neamului tuturor tracilor şi că acel înţelept va fi trimisul Domnului pe pământ şi El va face o mare lucrare de lumină. că aceia se vor mântui. Puterile lor erau în slujba binelui oamenilor. pe cât mă vor ajuta puterile şi 9 9 9~ 9 ~ n 203 . din urmă. Marele Preot îi făcuse profeţii. Şi se ştia că preoţimea dacilor şi tracilor era trează şi 121 nu cădea în patimi lumeşti. s-au pus temelii ale şcolii înţelepciunii Lui Zamolxe. pe toţi zeii şi zânele luminii semeţesc. 103Lui Pandu. cea care nu avea margini. 129Şi aşa jurau medicii în şcolile 113Fericiţi sunt cei care urmează dreptatea zamolxiene: „Jur pe Dumnezeu. 127Iar cei care învăţau medicina chema. pe toate pământurile locuite de neamurile tracilor.

CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI priceperea. legământul care urmează 130 Învăţăturile medicale le voi împărtăşi tuturor celor care vor şi pot să prindă 204 .

134Dacă voi respecta acest legământ fără să-l încalc. pe cât mă vor ajuta puterile şi mintea. aş auzi şi aş cunoaşte în timp ce îmi fac meseria sau în afară de aceasta. Şi Marele Preot le-a spus: „Aflaţi că de un timp. nu voi vorbi despre ea dacă nu-i nici o nevoie să fie destăinuită (4). 11Preoţii i-au văzut urmele sângelui curs pe piatră. aşa cum se cuvenea unor oaspeţi. mă voi bucura pe deplin de viaţă şi de meseria mea. Chemarea lui Pitagora să se întrupeze. Voi îndeplini meşteşugul 132 medicinei în dreptate şi adevăr (2). 139 16Şi i s-a spus despre acest sacrificiu cronicile vremurilor. Îngrijirea bolnavilor se va face spre folosul lor. voi intra spre folosul bolnavilor. 1 2 făceau parte din Sfatul Înţelepţilor. 4Vorbeau şi limba tracă. Dar vrăjitorii ucigaşi fugiseră. Într-o zi au sosit la Sarmisegetuza trei oameni cu trei slujitori ai lor. iar dacă îl voi nesocoti merit să fiu pedepsit şi să am o soartă rea (5). 12Apoi preoţii şi conducătorii militari au aflat că cei trei pelerini şi slujitorii lor fuseseră văzuţi noaptea cum făcuseră Şi CAPITOLUL 3 Lumina păleşte prin jertfe. cavaler zamolxian. Marelui Preot Râmlean care a 17 cel care l-a învins prin forţă şi venit degrabă la Sarmisegetuza. El i-a înţelepciune pe regele macedonean adunat pe toţi preoţii şi preotesele din Lisimah. din Tracia. rege galilor scordisci. 133 Păstrarea tainei este o datorie a mea şi orice faptă aş vedea. 10Omul fusese intenţionat sacrificat chiar pe discul solar al sanctuarului. 135Zău! Zău! Zău! (6)" 136Multe popoare au luat acest legământ şi l-au folosit aşa cum credeau 137 mai bine. 14Când preoţii daci au cunoscut cele 138Şi la acele timpuri dacii au avut întâmplate s-au îngrozit. împrejurimi şi pe câţiva dintre cei care 18 a mai trecut timpul. Dar mai apoi s-a dovedit că acei oameni veniseră cu gânduri rele. 8Într-o noapte s-a găsit trupul mort al unui gal care venise la Sarmisegetuza să înveţe tainele înţelepciunii şi să devină preot druid. 3Toţi erau îmbrăcaţi în alb şi spuneau că vin din partea cealaltă a fluviului Istru. cel care fusese dat la începuturi. şi mă voi feri să le fac orice rău şi orice nedreptate. păzindu-mă de orice faptă rea şi stricătoare comisă cu bunăştiinţă (3). 139Unul dintre ei a fost rege Dromihete. 5Şi ziceau acei oameni că sunt slujitori ai Lui Zamolxe şi păstoresc sufletele tracilor care trăiau la sud de fluviul Istru. 6Iar preoţii de la Sarmisegetuza i-au crezut şi i-au primit cu bucurie dându-le adăpost şi hrană. La orice casă aş merge. Tăbliţele de aur sunt distruse. Dar traci şi 13 grecii acelor vremuri aveau legământul vrăji. 15Niciodată acolo regi destoinici despre care s-a scris în pe discul solar n-au fost făcute sacrificii. Căderea în rău. jurând pe zeii lor. pe mai multe pământuri ale noastre. s-au găsit ucişi pe altarele sacre oameni al căror sânge a fost lăsat să curgă în focul 205 . şi voi fi cinstit de oameni. 9Tânărul ucis era fiul lui Aster.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI acest meşteşug al vindecării şi făgăduiesc prin jurământ să respecte 131 ei legile medicale (1). Vremuri negre. dar între ei se înţelegeau întrun grai necunoscut dacilor.

Există oameni răi. care ne pizmuiesc pentru că suntem pe calea luminii şi am părăsit-o 206 . 19O mare urgie a căzut peste neamul nostru pentru că nu 20 am fost treji. din alte neamuri.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI sacru.

care focurile sacre dacice. 28Şi credeau a fi bune. iar regele Aster a fost pedepseşte şi de acum lumina Lui începe 37 să pălească pentru noi". căci fusese o 49Dar spiritul Cavalerului trac lucra şi 207 . foc luând cu el tot aurul.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI pe cea a întunericului pe care se află ei. iar la Sarmisegetuza mai 25 rămăseseră doar câţiva preoţi ai Lui rostogoleşte acum peste noi?" Şi Marele Zamolxe. 44Pe cei câţiva preoţi rămaşi ai dacilor i-a zis: „Cerule! Cum aşa? Dacii nu fac 31 sacrificat pe piatra discului solar la sacrificii umane! 31Nu pot crede ce-mi Sarmisegetuza. 42 au aflat despre cele întâmplate şi câţiva voi distruge şi eu tăbliţele". tatăl tânărului ucis. tot aşa le cavalerii zamolxieni. ce este de făcut? retragă. spus că erau Legile Lui Zamolxe scrise 27S-a trimis poruncă ca peste tot să se a pe tăbliţe de aur. dar ceea 39Apoi Aster a văzut locul unde fiul ce s-a întâmplat este prea întunecat ca să poată fi îndreptat cu uşurinţă. După ce legi se conduc aceşti oameni?" 40Şi i srugăm Lui Zamolxe". căci cursese prea mult sânge în 24 locurile sacre. 48Marile sacrilegii făcute de regele gal regele a fost hărţuit tot timpul de rumânii Aster au fost peste măsură de mari. 45Dar pe Marele Preot 32 spuneţi! 32Veţi plăti cu capul dacă nu este Râmlean şi pe nevasta lui Sarmisa nu iau 33 găsit. 38Şi dacii s-au răspândit 24Mai putem oare opri răul care se prin păduri. adevărat! Vom pleca acolo degrabă şi voi 46Sarmisegetuza. iar preoţimea să venise să înveţe acele legi. 41Atunci regele Aster a cureţe vetrele pângărite şi să se aprindă zis: „Cum au luat ei viaţa fiului meu. fiul tău a dacice. răi. Şi nu mult dintre ei au pornit în căutarea ucigaşilor. regele Aster a regele Aster s-a retras degrabă din Dacia pornit spre Dacia însoţit de oamenii cei trecând fluviul Istru înapoi în Tracia. spunându-i: „Mărite rege noi venim din 43Şi Aster a stins focul nemuririi Dacia şi-ţi aducem o veste rea. 36Dar când regele gal a ajuns la Sarmisegetuza s-a 22 izbit de luptători şi a întâmpinat o dârză intenţiile lor rele. 21Nu ne mirăm că ucigaşii vrăjitori s-au îmbrăcat în alb ca să ne înşele asupra înţelegere între daci şi galii scordisci să-şi respecte fiecare pământurile. rănit în lupte. după aceea s-a aflat unde se găseau 29Dar vrăjitorii trecuseră apa Istrului tăbliţele de aur şi regele Aster le-a topit în şi au mers la Aster. şi a ars până în la Sarmisegetuza". 35Cum a păşit pe pământul Daciei. 26Nu ne lui fusese ucis şi a spus: „Dacă acest rămâne decât să aprindem focurile sacre popor este în stare să facă un aşa rău peste toate pământurile noastre şi să ne înseamnă că legile lor sunt strâmbe. care se stea acolo de pază şi în rugăciuni. care stătuse aprins necontenit de fost sacrificat pe piatra discului solar de pe vremea Lui Zamolxe.47Apoi 34Cu o oaste mare. a fost arsă până în temelii. 22Dumnezeu ne rezistenţă. căci vroiau să-i ucidă. capitala sacerdotală a veţi merge cu mine!" dacilor. care credeau că erau atacaţi. Dar Marele Preot le-a 23Şi oamenii au întrebat cu mare trimis vorbă luptătorilor daci să se speranţă: „Marite Preot. 30Şi regele gal Aster a temelii marea sală de la Sarmisegetuza. păzitorii dreptăţii. Preot a răspuns: „Vom încerca.

CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI după un timp vrăjitorii. au fost aflaţi de cavalerii zamolxieni care i-au ucis chiar acolo în Tracia. care vroiseră să distrugă neamul dacilor. 208 .

75Şi în mulţi oameni. Şi rogu-te să mă asculţi". 66Şi a zis Marele Şi Grad a zis: „Închinare Marite acolo. aşa cum ne-a spus Zeul Zamolxe în vechime. pe măsură. 81Atunci. s-a mâhnit de cele ce auzise şi a căzut pe gânduri. 60Şi Grad a continuat: „Află că mulţi dintre râmleni au uitat de zeii neamului. au mers la Sarmisegetuza. 52De atunci multe rele s-au întâmplat. Sunt căpetenia Grad şi vin din cetatea Argedava. oricine doreşte să vadă focul sacru. costobocilor şi rohmanilor din Moldava. 59„Vorbeşte" i-a răspuns Marele Preot. care treptat pierduseră calea cea dreaptă. 77 Şi Marele Preot a trimis olăcari în toate ţinuturile ca să anunţe hotărârea sa. vor descinde spiritele virtuoase ale străbunilor noştri. 56De acolo preoţii i-au dus undeva în munţii cei tainici ca să vorbească cu Gruiu. 57 Argedava. 78 La timpul potrivit s-a adunat o mare mulţime de oameni deasupra peşterii Lui 79 Zamolxe de la Apolovraci. 54Dar au trecut anii şi încet încet Sarmisegetuza a început să fie reconstruită din temelii. Şi sunt încredinţat că spiritul lui Pitagora va dori să coboare printre noi şi să se încarneze. să ţinem aprins focul nemuririi dacice timp de trei zile şi trei nopţi. în triburile apulilor din Hardeal. 65Ştia de mai înainte ce se întâmpla printre daci. a avut puterea a zece zei. care să reformeze casta preoţească. 70El a fost un om mare. ale carpilor. Marele Preot de atunci. 69Vom aprinde un mare foc sacru dacic ca să chemăm spiritul lui Pitagora să se întrupeze. 82La amiază soborul de preoţi şi 209 . 62Ne ducem de râpă Doamne! 63Ce putem face oare ca să oprim această cădere în rău care duce la pieirea neamului nostru?" 64Gruiu. 58Aş dori să-i spun domniei tale câteva cuvinte despre oamenii neamului nostru. a fost pregătit Rugul Lui Zamolxe. 51Şi Domnul şi-a îndreptat faţa în altă parte şi nu a mai văzut poporul Său asupra căruia căzuse o mare urgie. 67Cunosc aceste lucruri. 71Şi Grad a răspuns: „Aşa să ne ajute Dumnezeu Fârtatul". 61Nu mai sunt îngrijite altarele şi oamenii îşi pierd minţile bând vin şi băuturi tari peste măsură. cu sute de ani în urmă. în cerul Lui de purpură. neamul nostru sa prăbuşit într-un gol care se numeşte rătăcire. dar noi îi vom zice 71 Deceneu". 72Atunci Marele Preot a făcut planul: „De mâine vom aranja ca pe locul unde Pitagora a fost incinerat. Încarnarea lui se va numi Decezeu. să vină 74 Preot al dacilor. Şi printre ei era şi preotul Cerian cu nevasta lui Ilaria care era însărcinată. dimineaţa. Marele Preot. care vor fi prezenţi. ale sucilor din Ramania şi ale altor neamuri de traci. dacii se omorau lesne între ei şi căzuseră 53 în patima beţiei. înainte de Ziua de Sânziene. Preot: „Aşteptam un semn omule din s-a întristat de câte s-au întâmplat în Dacia. Şi peste tot era mare jale în suflete. fiul lui în vârstă de cinci ani. 73Vom da sfoară în ţară ca. 68Eu zic aşa: Ne trebuie un rege puternic şi un Mare Preot.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI 50Dumnezeu. trimis al cerului. Calea Lui Zamolxe. 80Grad şi fiul său Burebista veniseră şi ei. 55Era mijlocul primăverii şi căpetenia Grad cu Burebista. înainte de noaptea de Sânziene". 76Toate acestea le vom face în timpul verii.

STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII preotese au înconjurat rugul sacru şi au făcut invocaţii către Dumnezeu şi Domnazâna. către Zamolxe şi Bendisa şi 210 .

Marele Preot Gruiu a pus pe vatra sacră tăciunii aduşi de la rugul de la Apolovraci. 89Şi au ţinut aprins focul dacic până când au ajuns. 91Căci vatra focului nemuririi neamului rămăsese încă stinsă de pe timpul distrugerilor regelui gal Aster. ne vom lumina sufletele şi neamul nostru îşi va reveni din suferinţa şi pedeapsa în care se află acum". împreună cu preoţii şi preotesele locului. CAPITOLUL 4 Naşterea lui Deceneu. tot aşa cum era şi pe vremea străbunului Zamolxe. Regele Burebista. Şi mulţi oameni din împrejurimi au venit să vadă focul sacru dacic. încet. la Sarmisegetuza. în lumina Lui de purpură. căruia i-au pus numele Deceneu. 93 continuu de veghetorii la foc. poporul Lui se vor îmbrăca cu un nou veşmânt de viaţă mult mai luminos decât până atunci. 95Şi vatra focului s-a aprins şi a mai zis Marele Preot: „De astăzi vom face în aşa fel ca acest foc să fie întreţinut şi păzit aprins un foc cu tăciunii aduşi de la focul sacru de la Apolovraci.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI către toţi zeii şi zânele neamului. 6Era un semn că venise pe lume un om al înţelepciunii. Deceneu merge pe urmele Lui Zamolxe. 86Preotul Cerian s-a rugat aproape neîncetat alături de nevasta sa Ilaria ca să se întrupeze spiritul lui Pitagora. 88 Apoi Marele Preot Gruiu a luat tăciuni aprinşi din focul sacru şi împreună cu câţiva preoţi tineri au mers cu focul viu pe coama munţilor la Sarmisegetuza. 94În liniştea care s-a aşternut. căci am pătimit destul. Deceneu îndreaptă neamul pe calea înţelepciunii. şi aşa să-şi hrănească sufletele cu lumină vie. 85Şi rând pe rând toţi cei prezenţi se apropiau cu credinţă de foc şi chemau spiritele străbunilor să se îndure de neamul dacilor aflat acum la mare restrişte. 8Vom face 211 1Când a ajuns acasă preotul Cerian a . Regele Deceneu. 83Şi era acolo o mare mulţime de oameni. 7Marele Preot Gruiu a aflat de naşterea lui Deceneu şi a zis: „Iată că Domnul se îndură de noi şi a trimis mesagerul renaşterii noastre. Câţiva dintre preoţii şi preotesele din partea locului au vegheat focul chiar în curtea casei preotului Cerian. zburând în înaltul cerului. 96Încet. şi cu sute de oameni din popor. 84Apoi preotul Cerian a aprins rugul. 97Şi Domnul. 92Atunci Marele Preot a spus: „De astăzi Domnului Dumnezeu din ceruri Îi cerem să-Şi îndrepte privirea către noi. Aprind acum şi aici vatra sacră a nemuririi dacilor arieni ca ea să fie mărturie că ne smerim şi cerem îndurare Domnului Dumnezeu ca să revenim pe calea luminii sufletului". pe Calea Iluminării. ne vom ridica din genunchi. Deceneu devine Mare Preot. 5Şi în Ziua Naşterii lui Deceneu s-au văzut corbii. au reconstruit din piatră vatra sacră a nemuririi dacilor arieni. Calea Lui Zamolxe. vestitorii nemuririi. 4Nu a trecut mult timp şi Ilaria. 87 Aşa au trecut trei zile şi trei nopţi. nevasta preotului Cerian a născut un băiat. 90Acolo. privea cu bucurie la focul aflat în vatra sacră a nemuririi dacilor arieni şi ştia că în vremurile schimbării la faţă a lumii.

212 . 9Şi Deceneu va fi preot al Zeului Zamolxe".STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII totul ca el să poată lucra în voie.

25 Vreau să plec în lume pe urmele Marelui Zeu Zamolxe. Dorian. cel care venise din Dacia noul Mare Preot Dorian. Apoi şi-au unit mâinile Babilon. Alb Împărat. 13Şi răul 27Nu mult timp după aceea Deceneu a vine în minţile oamenilor atunci când zeii nemuritori sunt înlocuiţi cu zeii muritori pornit spre Tracia însoţit fiind de doi 28 plăsmuiţi de minţile rătăcite". îi dădea poveţe lui Deceneu. a făcut rugăciuni chiar pe locul unde Pitagora locuise în vechime. cunoscute ale acelor vremuri. au făcut în Tracia. pe nume locurile pe unde păşise Zamolxe cu sute Semian. o fată din ţinuturile care grecii îl numeau Decaineos. în insula Samos unde oamenii umplut de duhul înţelepciunii. Bătrânul Înţelept. s-a schimbat la faţă şi s-a Ionia. a ajuns în Egipt urcând apoi pe cursul 22 până în Egiptul de Sus. Zamolxe. adevăraţii zei sunt nemuritori. Şi într-una din zile Deceneu l-a rugat Nilului 36Şi pe unde a umblat a văzut cu ochii lui pe unul dintre preoţii cei bătrâni. 21 35De acolo Deceneu a plecat spre arborele vieţii. Marele Preot. 34Şi Deceneu. iniţiat cavaler zamolxian 18Atunci tânărul 33Din Tracia. 30Aşa Deceneu a aflat şi de la ei în suflet a lui 16Şi a venit ziua când Deceneu a fost despre reîntoarcerea 31 hirotonisit preot al Lui Zamolxe. 32Şi Pandu era un urmaş de investirea lui Deceneu în preoţie şi l-au sânge al Lui Zamolxe. Marele Preot a aranjat ca băiatul să fie învăţat de înţelepţii neamului. cavaleri zamolxieni. Deceneu a mers în preot Deceneu. pe căsătoreşte cu Mara. toţi aleşi de Pandu preotul. la Luxor. Căci preoţii ştiau asta de la sobor de preoţi şi preotese. să-i spună tot ce ştia el Hardealului. 12 10Când Deceneu a ajuns la vârsta despre străbunul Zamolxe. Marele Preot. părintele neamului nostru. după care a trecut prin Iudeea şi deasupra focului sacru dacic. 15Căci neamurile Marelui Lup Alb. i-a legat pe Deceneu şi pe Mara cu jurământul iubirii pe care ei l-au spus ţinând mâinile pe un trunchi de brad. neamului. Cei 14Cu timpul Deceneu a deprins buna trei au trecut fluviul Istru şi au ajuns în învăţătură şi ştia a vorbi limbile cele mai munţii Haemus la clanul Cogaion. păstrau încă vie amintirea vieţii lui 19Nu mult după aceea Deceneu se Pitagora pe acel pământ. 29Şi Deceneu pe urmele străbunului Zamolxe acolo Deceneu i-a cunoscut pe preoţii de căutare a zeilor. Marele Preot vroia să-l trimită pe care trăise pe vremea Lui Zamolxe. 11Şi chiar el. protectorii lui. să peregrineze în tracilor care păstrau vie credinţa lume. Un Zamolxe.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI potrivită să înţeleagă înţelepciunea strămoşească. 26Şi Domnul Şi odată Marele Preot i-a spus lui nostru Dumnezeu va fi cu mine aşa cum Deceneu: „Tu copile cu privirea i-a însoţit prin lume pe toţi cavalerii pătrunzătoare să ţii minte cât vei trăi că zamolxieni". 23Aşa 24 Deceneu a cunoscut multe. 24Atunci tânărul preot a spus: „Am aflat lucruri minunate despre omul nemuririi. şi aşa a fost învăluit întru-totul de duhul înţelepciunii lui Pitagora. 23 37 20 213 .

Şi multe lucruri de înţelepciune a învăţat Deceneu în cursul călătoriei lui.STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII de ani în urmă. însoţit de cei doi cavaleri zamolxieni. 38Iar când a revenit în Dacia. Deceneu a povestit cele trăite de el mergând pe 214 .

în prezenţa a sute de preoţi şi preotese din neamurile tracilor. la Ceahlău muntele cogaion al carpilor. 60Căci legile fuseseră păstrate în grai de unii preoţi şi de rohmani. ştiind marea înţelepciune a lui Deceneu. 50Dacă vrem să cunoaştem iarăşi ce este nemurirea să ne lăsăm călăuziţi de lumii. 46Apoi Deceneu şi Burebista au dat poruncă să se taie viţa de vie acolo unde era obiceiul beţiei. Deceneu. 59Deceneu a topit aurul primit de la regele Burebista şi l-a transformat în plăcuţe pe care a gravat din nou Legile Lui Zamolxe. 56Aşa Burebista a ajuns unul dintre cei mai puternici regi ai 57 să fie cumpătaţi. şi-i învăţau pe oameni 47 străbuni. 61Aşa a crescut puterea preoţimii. 41Şi Deceneu i-a prorocit lui Burebista şi l-a sprijinit să fie rege şi să-şi întărească domnia. 215 . atunci treptat se vor deschide cerurile şi pentru noi şi vom putea din nou să avem vieţile fericite". cele scrise în vechime de către Marele Lup Alb. chiar în dimineaţa zilei când în văzduh se vedea piramida şi Calea Cerului. îl avea om de taină. 51Şi aşa să ştiţi. 45Regele Burebista se sfătuia cu Deceneu în tot ce era de făcut mai de seamă în marele lui regat şi Burebista şi l-a asociat pe Deceneu la domnie. Pământurile regatului lui Burebista se întindeau în vest până spre Vindobona şi spre izvoarele Istrului. 48Odată Marele Preot Deceneu a mers în ţinuturile carpilor din Moldava şi le-a vorbit preoţilor şi mulţimii de acolo astfel: „Rumânii au devenit neputincioşi pentru că au părăsit înţelepciunea străbunilor. iar în est până înspre fluviile Tanais şi Atel. să-i unească pe toţi dacii şi pe alţi traci din triburile învecinate prin blândeţe sau prin forţă. a primit Marea Preoţie de la Dorian. Şi într-o primăvară regele Burebista. cu o armată puternică. deşi tânăr. 55În anii care au urmat Burebista a reuşit. 40Era atunci timpul când începuse să se ridice în putere Burebista. că ne arată calea luminii. 58Marele Preot Deceneu umbla pe pământurilor marelui regat al lui Burebista dându-le rumânilor pilde şi îmbărbătându-i. Legile Blajinilor. iar Legile Belagine au fost iarăşi cunoscute de toate neamurile tracilor. 39Nu mult după întoarcerea sa în Dacia. acolo unde trăiau sciţii fraţi buni cu tracii. Legile Belagine. 54Şi regele Burebista a luat înapoi tot aurul şi l-a dat lui Deceneu. 52 În sudul fluviului Istru se mai aflau 53 încă galii scordisci. 49Dar credinţa în Zamolxe ne va salva. cei care topiseră la Sarmisegetuza tăbliţele de aur pe care fuseseră gravate Legile Lui Zamolxe. pustnicii cei blajini.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI urmele străbunului Zamolxe. moşii şi strămoşii noştri de sub brazdă. 42Deceneu a fost cel care a condus un mare sobor de preoţi şi preotese şi l-au căsătorit pe regele Burebista cu Zânaida. 43Iar regele Burebista. când vom simţi iarăşi sufletele străbunilor. un cavaler zamolxian care se abţinea de la vin şi în care Marele Preot Deceneu a văzut creşterea neamurilor tuturor tracilor. a trecut Istrul şi a mers la galii scordisci. Că la acea vreme mulţi daci aveau năravul băuturii fără măsură. fata unui rohman din ţinuturile carpilor. 44Şi aşa i se dusese vestea Marelui Preot Deceneu că tălmăceşte voinţa zeilor şi toţi îl respectau.

şi-astfel ne-a grăit: 9-Tu 76 ajunge în bejenie şi veţi pieri. 78Aşa Marele Preot Deceneu a întărit credinţa neamului în Munţii Carpaţi sacri.STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII s-au schimbat şi împărăţia romanilor dobândise mare putere. să priviţi De multe ori Deceneu îi strângea pe departe. acei preoţi care purtau căciulă de blană de miel. ochiul de Mi-oţi vede. rugul aţâţaţi. 6Doamne ne-om ruga. numindu-i pileaţi. voi să nu uitaţi. atuncea 216 . Frumuseţea 70 şi misterul femeii. o mulţime mare. de înţelepciune. Iar dacă sunteţi credincioşi de veacuri a neamului: „P-un picior de străbunului Zamolxe să arătaţi acesta prin plai. 74 focul am încins. cuvinte ne părăsiţi niciodată pământurile neamului spune. şi să nu le daţi vreodată la străini că veţi Zamolxe a privit. prin uneltirile unor oameni răi. o 72 înţelepciune. %Focul s-a-nteţit. 64Ţara era în mare jale şi preoţimea l-a chemat pe Deceneu să fie rege şi călăuzitor neamului. 4Rugul am aprins. cogaionii. să o folosiţi în bine. căci de la muncă vine bogăţia. la 11 pe pământurile strămoşilor lor. 79Şi Deceneu i-a iniţiat pe unii preoţi. 1Incă de pe vremea Lui Zamolxe cei care aveţi cunoaştere despre rămăsese în popor Balada Lui Zamolxe. Doamne. prin milă şi vale. căci l0 popoarele în pribegie fie pier fie nu-şi preotul tău. trezire ne dai. Eu 12 unde au plecat". 81Iar pe preoţii cei mai buni Marele Preot Deceneu i-a învăţat tainele stelelor. regele Burebista a fost răpus. 75Şi să luaţi aminte să nu rai. CAPITOLUL 5 Balada Lui Zamolxe. Deceneu pleacă la Zamolxe. 68Şi temelia neamului este familia. se ridică tot poporul la lumină. Lumina Lui Dumnezeu revine. să ai Dumnezeu. pe oriunde s-ar afla. Şi tot cântare în versuri a învăţăturilor Lui 2 omul când vinde sau cumpără şi face Zamolxe Arianul Fiul Lui Dumnezeu. cei apropiaţi care se ajută unii pe alţii. 5La Zamolxe vrem. Vorbe de înţelepciune. la înţelepciunii veţi afla şi ce este puterea Ta. să nu se balada aceasta era o mărturie a credinţei gândească la înşelăciune. pe-o gură de rai. în multe taine. să ne dărnicie. 76Că poporul Meu. Să nu aşteptaţi să primiţi fără muncă. Oriunde găsesc vreodată liniştea până nu se întorc umblaţi. 65Era nevoie de un om care să fie pildă tuturor şi Adunarea Bătrânilor a hotărât la Sarmisegetuza ca Deceneu să fie rege pe deplin. 69Aşa 62Vremurile preoţii şi pe preotesele locurilor pe unde umbla şi le vorbea despre rumâni şi 78 înfrăţirea lor cu natura. Mergând aşa pe calea închinăm. 80Preoţimea lui Deceneu făcea iniţieri în mistere dacice în peşterile sacre şi pe vârfurile munţilor. 66Apoi a fost pace în toate pământurile tracilor. Iar de o fi noapte. e un deceneu. ci la ce este 3 73 drept. Şi negoţ. acolo de Domn vă rugaţi. 77 cu voi voi fi. Tu Stăpâne. 71Iar voi preoţimea. pe-o gură de nemurirea. strânsu-ne-am în faptele voastre bune. Cei ce simt că trăiesc. 67Odată regele Deceneu a vorbit preoţimii şi multor oameni adunaţi la Sarmisegetuza astfel: „Aflaţi că o ţară nu se poate îndruma bine fără ca cei care o conduc să fie ei înşişi virtuoşi şi drepţi. 63Şi într-o zi. Că din zori de zi.

l3Să mai luaţi aminte. aminte să luaţi. 217 .STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII veţi crede. l4În codru de umblaţi. vrerea v-o ascult. crestele sunt sfinte. când frunza foşneşte. că la voi Mă uit. Carpaţii-s temei. la popor de zei.

inimii de foc. să vă apăraţi. oamenii vi-s fraţi. Deceneu i-a spus soţiei sale Mara: „Eu mă voi duce curând la străbunul Zamolxe. De la sănătatea castei preoţeşti. vor avea temei. sunt nenumărate. 48Atunci. pe-o gură de rai". îmbătrânise şi a orânduit datul Marii Preoţii. 42Deceneu. şi să vă iubească. 44Şi când a venit vremea să meargă la ceruri. Mulţi negustori veneau din sud. din când în când. adevăr şi dreptate 33 ale neamului. 20 să nu-i părăsiţi. s-a adunat mulţime mare de preoţi ai neamului şi au aprins un rug şi după datină au ars corpul lui Deceneu. oamenii dreptăţii. 41Credinţa în străbunul Zamolxe înviase. sfânt vă este graiu. s-aveţi mintea trează. 23 Negoţul înflorea şi se dusese vestea bogăţiilor Daciei şi a aurului pământului. să fiţi drăgăstoşi. să se-nveselească. 40Iar sufletele râmlenilor erau pline de dărnicie şi o arătau în fapte şi vorbe bune. la 20 21 Mine-o să vie. un om înţelept căsătorit cu preoteasa Cidia şi cu Miruna. 45Tu să orânduieşti ca trupul meu să fie ars după datină şi să-mi pui cenuşa într-o urnă şi să o îngropi undeva în curtea casei noastre. se deprinseseră iarăşi cu munca ca de acolo ştiau că vine berechetul. şi a celor care conduceau poporul. 39 23Cel ce-n Mine crede. pe Lucian preotul. 36Multe vii se scoseseră şi patima băuturii a tot scăzut până când aproape a dispărut. 46Iar pe locul acela. e-n cântul de nai. 30Şi aşa mulţi dintre ei se întorceau de la 31 întuneric la lumină. Maimarele Preot şi rege al dacilor. binecuvântează. 25Când hora-ţi încinge. 15 Voi să-l ascultaţi. s-a înmulţit şi toţi tracii ştiau despre calea luminii faptelor lor. iar spiritul de ajutor devenise iarăşi viu aşa cum fusese pe timpul Lui 35Oamenii Zamolxe Arianul. 27 Şi când vă vorbiţi. oamenii dobândeau şi ei virtute. la Mine-o ajunge. să-i urmeze. graiul 28 omenos. şi să vă-nchinaţi. 37Iar preoţii neamului. nemuritorii. Voi oameni frumoşi. p-un picior de plai. temelia neamului. e cel mai frumos. pe munte sus. Intr-o zi Deceneu şi-a dat ultima suflare. voi 24 25 vorbi mereu.STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII Deceneu vorbeşte. o femeie din neamul sucilor. din omul frumos. Cel ce vă mângâie. 18Drepţi vă ridicaţi. Viaţa de v-o daţi. viaţa-i cu 17 noroc. să vă amintiţi. 32La acele vremuri au fost aprinse multe ruguri sacre care-i cinsteau şi pe Marele Lup Alb şi pe Cavalerul trac. că drumurile erau bune şi fără lotri. 24 iau suspinul greu. sus la Dumnezeu. lacrima nu vede. 29An de an lumina Lui Dumnezeu revenea în sufletele dacilor. De poporul Meu. 38 34S-a 22Vieţile-n dreptate. care fusese Mare Preot un mare număr de ani. a 218 . ajunseseră iarăşi pilde de viaţă cinstită şi cumpătată şi poporul îi urma. 26Atunci şi alţi zei. modelele de cutezanţă. la Apolovraci. doina să pornească. C-al zeilor grai. cântec bucuros. 16Sacru vă e plaiu. 43L-a ales. din Tracia şi Grecia. asta nu uitaţi: Veţi fi înviaţi! 22 întărit familia. ajutor să daţi. 49Iar Marele Preot Lucian le-a vorbit oamenilor astfel: „Aflaţi că Deceneu. să aprinzi focul sacru al nemuririi că aşa voi fi şi eu cu voi în duh". 19Pe cei oropsiţi. Numărul cavalerilor zamolxieni.

50El Deceneu a fost trimisul cerului ca să ne ridice iarăşi ochii spre lumină. că poporul căzuse în întuneric prin uneltirile celor răi. cogaionii.STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII plecat în cerul de purpură la străbunul nostru Zamolxe. 52Suntem acum 219 . 51Şi ştim cum părintele Deceneu ne-a zidit iarăşi în credinţa noastră în Munţii Carpaţi sacri.

părintele Deceneu. preoţii decenei spuneau vorbele lăsate neamului de către Bendisa. 85bucuria razei 57 86timiditatea treze. 71 96Şi iată câteva din vorbele de duh ale pe care nu-i cunoaşte. curaj. cel ce-şi petrece neamului rumânilor. legile bunei nu mai are ochii strălucitori. 54Ştim că părintele Deceneu a avut suprema funcţie sacerdotală. 55El. căci înţelepciunea nu ascultă muzică. 63cel ce nu mai simte neamului era zidită în vorbele de duh ale pasiunea. 80blânda atingere a zorelelor. 95Şi se ştia că dacă Legile 69 Lui Zamolxe. 75 98Caută să nu laşi lucrul neterminat. 83atingerea delicată a florilor. pentru înţelepciunea şi cumpătarea lor ca stăpâne ale căminelor. 81mişcarea tremurândă a 78 82 frunzelor. astfel: 77„Un popor se trezeşte când femeile din neamul acela cunosc lumina Lui 78 Dumnezeu. Zău!". 62cel ce şi de la Zamolxe. Căci femeia. cel ce nu vrea să construiască vor fi vreodată distruse. rândunicii. Iar 220 . 64cel ce fuge de dragoste. începuturi de îngerii veghetori în scrierile 73cel ce nu riscă siguranţa pentru cele vechi: nesiguranţă pentru a-şi îndeplini un vis". moştenite de la străbunul Zamolxe şi păstrate prin viu grai de pustnicii rohmani. 97„Lucrul bine început este pe 74Şi multe alte pilde de înţelepciune jumătate făcut. 53 Şi Deceneu a fost cel care a redeschis o cale nouă iniţierilor în peşterile noastre sacre. mândria păunului. cel ce vorbe de înţelepciune lăsate din străbuni nu călătoreşte. lipsa de teamă faţă de moarte. cel ce nu păstrători ai înţelepciunii lumii dată la întreabă de frica să nu se facă de râs. 61cel ce nu citeşte. Zâna Zânelor. înălţarea zveltă a bradului. In vecii vecilor neamul nostru îl va de soare. spunându-le: 59„Moare puţin câte puţin 93Dacii ţineau în inimile lor multe 60 cel ce devine sclavul obişnuinţei. râmlenii cei 72 zilele plângându-şi de milă. hărnicie şi vorbă înţeleaptă. 89cuminţenia porumbelului.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI din nou un neam cu încredere în dârzenie. 67cel ce firi omeneşti. ele se pot reface 70 ceva nou. 56Şi aşa s-a deschis iarăşi calea cea largă a inimii femeile neamului erau preţuite pentru armonia pe care o aduceau familiilor lor. 90cruzimea lupului. 79unduirea apelor. a gravat pe tăbliţele de aur Legile Belagine. soaţa Lui Zamolxe. 91ardoarea focului 92şi oameni cum să-şi trăiască frumos viaţa şi le arătau de ce să se ferească răceala zăpezii". felul în care ei înţelegeau oftează des. 70cel ce nu vorbeşte cu oamenii din înţelepciunea poporului. dădeau preoţii decenei poporului. cinste. 58Aşa preoţii decenei îi învăţau pe cremenelui. scrise pe tăbliţele de aur. 94Ele erau o lege a strămoşilor ce nu ajută şi nu se lasă ajutat. 65cel poporului. 87 88duritatea avea pe Deceneu în inimi. iar din spiritul lui se adapă acum cu apă vie toată preoţimea noastră care în cinstea lui se mai numeşte şi preoţime decenee. are misterul lunii de pe cer. viaţa sa. 84privirea îndrăgostită a cerboaicei. soaţa de viaţă a bărbatului. 68cel ce nu schimbă nimic în înţelepciunea. fire veselă deschisă şi primitoare. 76Despre femei. 66cel care şi a obiceiului pământului.

221 . 101Tăcerea este impulsul creării lăuntrice. 102Omul de onoare.STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII 99Apele sunt hrana pământului şi vorba bună e hrana sufletului. 100Inţeleptul tace şi face. doar o vorbă are.

dcasele copiilor. 109Ai carte. 136Ce poţi face astăzi nu lăsa pe mâine. pietrele rămân. 127 122Aţa se întinde până se rupe. 110Nu te îmbăta cu apă rece. 114Apa stătătoare poate fi înşelătoare. 115Apele mici fac râurile mari. cele rele să se spele. iar ura se naşte din frică. iubit. 140Nu clădi pe nisip. culegi. 126Omul se leagă de inimă. capăt de drum. nu gura ta. muncitor. 107Pe târâie brâu nu poţi să contezi. 106Omul harnic. 113Apa curge. 108In loc de milă să impui respect. 137Omul gospodar îşi face vara sanie 118Aşchia nu sare departe de trunchi. casa fără bărbat e pustie pe dinafară. 121Ia aminte să nu-ţi tai singur creanga de sub picioare. 125Binecuvântarea părinţilor întăreşte 145Munte cu munte se-ntâlneşte. 133 Cine pe săraci ajută. 139Ce poţi face singur nu aştepta de 120Un prieten bun nu se găseşte la la alţii. chiar lui însuşi i-e vrăjmaş. 112Apa cât de mare vine. 132Cele bune să s-adune. piatra tot în vad rămâne. 141Ce semeni aceea răsare şi aceea 142Fii fericit şi lumea din jurul tău va 123Economia se face încă de la fi fericită. ai parte.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI 103Ia aminte că adesea drumul pe care vrei să-l scurtezi este cel mai lung. 117Cine are ochi pizmaşi. că de se va 119Pe calea luminii vei întâlni şi răci în zadar vei munci. 129Bărbatul păzeşte ogorul şi femeia bătătura casei. ce-o mai fi o mai veni. izvoare cu apă vie. 135Nu strânge lucruri de care nu ai nevoie. 130Călătorului îi şade bine cu drumul. 134Le este frică de adevăr doar acelora care trăiesc în minciună. pe Dumnezeu împrumută. 131Ce-a fost a trecut. 105Cel ce adună fir cu fir o să aibă cu grămada. 143Iubeşte şi vei fi 124Bărbatul după muiere şi copilul după mamă se cunosc. 111Lasă să te laude altul. şi iarna car. începutul sacului nu doar la sfârşitul lui. 104Frica ucide mintea. 146Ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face. 138Bate fierul cât e cald. de pâine nu duce dor. apăi om cu om. 128Casa fără femeie e pustie pe dinăuntru. Pânza bună nu stă în înfloritură. 116Nu pune toate la inimă. ci în ţesătură. 222 . 144Ce faci te face.

223 .STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII 147Cine adună la tinereţe are şi la bătrâneţe.

pentru pasărea care nu poate zbura. zâmbetul. a trăit degeaba. îndurare. 161Bine faci. 163Cine gândeşte bine îşi sădeşte dar şi mai bine este să-l urmezi. fac bine. 179Ascultă şi nu te mânia. 224 buni cu tine. 182Nu da binelui cu piciorul. 166Ce-i frumos şi lui Dumnezeu îi 183Vorba multă. 173Deşteptul învaţă din greşeala daca el zâmbeşte oglinda îi intoarce altuia. 159Ochii sunt poarta către suflet. 156Viaţa omului este ca o oglinda. 158Iubeşte şi ascultă-ţi muzica inimii 176Fii recunoscător oamenilor care-ţi şi a sufletului. cine dă lui îşi dă. aşa-i viaţa celui care e cu Cerul zâmbi. posteşte până se aminteşte-ţi că ai mulţi prieteni pe care însănătoşeşte. 181Cine mănâncă până se 164Când doreşti ajutorul oamenilor îmbolnăveşte. 153Cine nu-i dator e bogat. 155Omul învăţat poartă întotdeauna la bogăţie cu cumpătare. 172La tinereţe să fii drăgăstos.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI 148Cine face lui îşi face. cunoaşte. trăiri de mulţumire. 149Prietenul la nevoie se cunoaşte. în slavă cu smerenie. 174Omul învaţă din greşeala lui doar 157De eşti trist îi vei întrista şi pe atunci când se trezeşte. 184Munca înnobilează pe om. curat. la orice întâmplare cu înţelepciunea. sărăcia omului. 180E bine să cunoşti ce este binele. oamenii din jurul tău. n-a dat 152Dumnezeu este treaz. ca să te 162Zâmbeşte oamenilor şi ei îţi vor . 178De eşti bun cu oamenii şi ei vor fi poţi îndrepta. nu-i cunoşti. bine găseşti. naştere unui copil şi nu a sădit un pom. 171Cine nu a construit o casă. urmă îi duci dorul. 169Ziua bună de dimineaţă se 150Cel ce iubeşte iartă. vei ajunge 160Omul cu suflet mare e bogat. 167Cum e faţa liniştită a izvorului 185Femeia harnică ţine casa cu fusul. place. 151Dragostea este ca o grădină 170Prin muncă şi stăruinţă. împăcat. la 154Adevărata avere a omului este bătrâneţe vesel. 175Vorba dulce mult aduce. cel cu suflet mic este sărac. că pe 165Extazul leagă omul cu Dumnezeu. îndelungă răbdare. atenţie ca să dea rod. către toţi cu averea cu el. 168Dumnezeu găseşte o ramură joasă tânără: trebuie îngrijită şi întreţinută cu la dorinţă. 177Răspunsul blând înlătură mânia.

STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII 186Vulturul nu trăieşte în cuib de vrabie. 225 .

4Pe acel drum merseseră uriaşii. Mersul de la peştera Apolovraci. 226 . la Sarmisegetuza era un drum mitic. timpuri îngrijeau pomii şi viţa de vie. se va hrăni de-a 189Pomul după roade se cunoaşte. ştiau zilele când se culegeau plantele de 201Norocu-i după cum şi-l face omul. peştera Lui Zamolxe. Preoţimea decenee păstorea cu inimă curată poporul. Calea Iluminării.noaptea. pe care orice preot deceneu o parcurgea.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI 187Nu e omul niciodată bătrân. tătânii cei din 196Dacă vrei să prosperi un an. 9Se făceau nunţi cu daruri lui. lăsate din străbuni. datini şi sărbători ale dacilor. puterea creşte. Anul îl împărţeau în douăsprezece luni după numele lor: gerar. dar nu-ţi bagă şi-n traistă. 8Se 200Unde-i mintea e şi norocul. când să urce sau să coboare 199Gândeşte şi apoi treci la fapte. când e omul ziua era egală cu 12 sănătos. cireşar. Doamne. 193Neamurile şi vecinii sunt daţi de Dumnezeu. Graiul strămoşesc. florar. CAPITOLUL 6 Poporul zeilor. când e vorba de învăţătură. iar pururea înţelepciunea urmaşilor tracilor. n ţara ta. 206Fie pâinea cât de rea. cade singur în ea. 194Greşeala copilului tău să nu o treci cu vederea. creşte oameni. Şi tot la anumite invers. Calea Lui Zamolxe. 6Aşa ştiau când era aratul şi timp de o viaţă. soarele zăbovea mai mult pe cer şi când 205Tare-i bine şi frumos. prietenii ţi-i alegi singur. unde mirii se îndestulau ca să pornească 203Adevărata cunoaştere duce la bine căsnicia lor. 195Chipul omului este oglinda sufletului. mărţişor. cel puţin o dată în viaţa sa. făurar. prier. 10Viaţa oamenilor credinţă. mergea după rânduiala îndătinată. când 204Treaba nu o faci cu graba. 202 şi când ţineau sărbători de aducere a Soarta omului este mereu în mâinile berechetului. puterea tânărului şi mintea bătrânului. obiceiuri. vechime. 198Dacă vrei să prosperi timpului. Unirea face puterea. nu oile sau când să scoată stupii la vărat sau să-i pună la iernat. tot mai bine. 192Dă-mi. 191Un bătrân înţelept e o comoară nepreţuită. 207Cine sapă groapa altuia. omul după fapte. semănatul. cultivă 5Iar oamenii îşi măsurau timpul şi-şi 197 cereale. 208Inima omului i se citeşte pe faţă". 190Dumnezeu îţi dă. 11Şi se ştia când se schimbau anotimpurile. Orânduirea vieţii. 188Unde-s mulţi. sau când se făcea peţitul şi logoditul. 209Şi din aceste vorbe de înţelepciune 1Şi poporul zeilor s-a aşezat în tihnă făcându-şi din înţelepciunea străbunilor fel de viaţă. titanii. că se face obicei. leac. orânduiau viaţa după natură şi semnele plantează copaci. Dacă vrei să prosperi zece ani.

brumărel. 227 .STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII cuptor. răpciune. gustar. brumar şi undrea.

în luna lui mărţişor. 30Primăvara se întorceau păsările călătoare. şi pe cei bătrâni. de Alimori când se dansa şi se cânta în jurul focului. în luna lui gerar. pe cei mai maturi. oamenii îşi aminteau de sufletele moşilor şi strămoşilor şi mâncau colăcei cu miere şi nucă. 41La Paşti. 20Cei. şi le puneau noaptea sub streaşina casei. fetele primeau ca dar mărţişoare. 35In această lună era ultima babă şi se strângeau gunoaiele şi li se dădeau foc. 34In luna lui mărţişor. Sânzienele. Drăgaicele şi Ielele care se arătau de cum venea primăvara până sosea vara. Moş Nicoară. lumea îşi dădea cu aur pe la frunte ca 37 semn de belşug şi de berechet. 26A doua zi. Şi când focul se mai domolea săreau peste foc şi strigau zeul nemuririi: 228 . Muma Caloianului 17 şi Muma Pădurii. despre care se credea că mureau odată cu mijirea iernii. Iar de toamna până la venirea iernii erau zeiţele mai bătrâne. zeul cel tânăr al dragostei. după Bobotează.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI 13In ceea ce înfăptuiau. Moş Indrei. se sărbătorea Ziua lui Ion întemeietorul din dinastia împăraţilor Lui Dumnezeu. 25Şi de cădea bruma pe ele era semn că fata se mărita. 15Unele erau tinere. Şi le puneau copiilor pe cap un covrig mare cu o monedă de aur înfiptă-n el şi-i săltau de trei ori în sus. mergeau la moaşe. la timpul potrivit. Moş Ajun şi Moş Crăciun. Sâmedru. 23 In ajunul Bobotezii. 39 crească mari. Sântilie. Şi tot în luna lui mărţişor se sărbătorea şi Ziua Preoteselor Vestale. mieii şi puii păsărilor. ziua când murea Baba Dochia. 19Şi iarna. 16Apoi de la venirea verii până la venirea toamnei erau Maica Domnului Zamolxe. 29Apoi ţineau sărbătoarea tinere virgine. 27In luna lui făurar era Ziua Ursului. seama de zâne. 18Tot aşa dacii îi sărbătoreau pe zeii cei tineri. Fetele luau fire de busuioc crescut la fereastră. zeiţele neamului. 24 se postea. 32De Sântoader lumea se spăla pe cap cu leşie cu iarbă mare. flăcăii plesneau seara din bice şi în puterea nopţii strigau fetele nemăritate de Ziua Focului. Zeiţa Mamă. Sântoader şi Sângiorz. ieşeau mânjii. preoţii dacilor umblau cu botezul întru curăţia sufletelor şi dezgheţarea apelor. 40De Măcinici. oamenii aprindeau lumina că era ziua ridicării la cer a sufletului străbunului Zamolxe. 36Şi mai era obiceiul că primăvara când tuna prima dată a ploaie. 22 22Şi lumea petrecea cu moaşele. de Ziua Mărţişorului. Şi era şi Sâmbra Oilor sau Ziua Şarpelui. Multe se spuneau şi despre Baba Dochia. a cărei zi era în prima zi din luna 38 lui mărţişor. de-i da de grindă. când ziua era egală cu noaptea. atunci când bărbatul casei aprindea Focul Viu în sobă frecând între ele două lemne uscate. iar la Bobotează. 31Şi era obiceiul ca lumea să mănânce dimineaţa tare devreme ca să le meargă din plin. Dragobetele. 28Se cinsteau moşii de iarnă în amintirea strămoşilor. 42Şi petreceau cu mese bogate. dacii ţineau Dragobetelui. 33Flăcăii încurau caii şi fetele dormeau peste noapte cu iarbă mare în cosiţe. Sânpătru. în semn să 21 fiul Dochiei. copiii umblau cu sorcova şi le urau oamenilor de bine. precum Floriile. 14Şi la sărbători anume le cinsteau pe zeiţe după cum se aflau. până la şase ani. sărbătoarea primăverii.

CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI Alimore! Alimore! 43Apoi. când 229 . după câteva zile era Ziua Cucului. Bunavestirea.

când se făceau nedei. deschideau poarta dintre vară şi toamnă. 72Toamna începea când ziua era egală cu mai ales femeile şi copii. 48De Paşti oamenii îşi spuneau care dormeau sub grui. la mijlocul verii. Şi oamenii nu lucrau de Sântilie. 70In acea zi apărea uneori cea mai mare sărbătoare a poporului. urcau pe muntele cel mare al carpilor. în luna lui cireşar. 62Iar străbunul „Zamolxe a înviat" şi li se răspundea Zamolxe îi veghea din cerul Său de „Adevărat a înviat". fetele adunau flori de sânziene şi făceau din iar duminica o duceau la templu sau la ele coroniţe rotunde pentru fete şi sub vatra dacică unde preotul o binecuvânta. 68Şi mulţi se strângeau pe munţii verzi de armindeni. oamenii se spălau pe faţă cu roua tot aşa ca şi pe vremea Lui Zamolxe dimineţii şi-şi puneau la porţi ramuri Arianul. oamenii. 61Şi aşa ei roşeau ouă şi se trecea pe sub Crucea Lui ţineau vie credinţa în străbunii neamului Zamolxe. trăiseră uriaşii. de unde vedeau umbra cobora duhul înţelepciunii Lui Zamolxe. piramidei. se împărţeau mere. în luna lui prier. munţii sacri. iar tinerii le aşezau la cogaioni. schimbarea la faţă a oamenilor. sâmbăta. în luna lui cireşar. 63In Ziua de Sânziene. 50La Florii. 60Se rostea cu pioşenie oale. acolo lângă se împărţea pomană pentru sufletele crucile morţilor care aveau pe ele făcută străbunilor. pe 54La Rusalii. 57Şi în straie de sărbătoare. 58Că dacii îşi îmbrăcau curat. se formau turmele şi începea păstoritul care dura până la paparudele umblau din curte-n curte. lui cireşar. 46Copiii umblau cu joimărica şi 47 numele celui îngropat şi se spuneau cereau ouă. copiii se duceau după joarde de răchită. 65Când era secetă în luna lui cuptor în luna lui prier. Amuţitului Cucului. 53 Şi tot primăvara în prima zi din luna 67In luna lui gustar era Sărbătoarea lui florar era ziua de arminden când Muntelui. erau moşii de vară. când vârful Toca. Joia-Mare a Paştilor. pe locurile unde în vechime peste neamul întreg. formă de cruce a Lui Zamolxe pentru 51Apoi lumea se încingea cu răchită ca să băieţi.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI începea cucul să cânte. şi făceau şi apă de dragoste şi jucau în hora Sânzienelor. anul nou al ciobanilor. când se făceau socotelile după pentru sufletele străbunilor. în luna lui de Sântilie. mergeau 122 . 59Atunci se împărţeau bune. 69Mii de oameni porţile fetelor iubite ca să le peţească. 44Inainte de a auzi dimineaţa la cimitire unde sub lespezi primul cântec de cuci oamenii se stătea cenuşa străbunilor. vindecau pe mulţi. străchini şi Crucea Lui Zamolxe cu floarea vieţii încrustată pe ea. se dădea pomană 66 brumărel. De Sângiorz. când era Ziua din oul cel mare al începuturilor lumilor. şi Calea Cerului care arăta sufletului 55Atunci jucau cetele de căluşari care-i omenesc drumul spre Dumnezeu. erau veseli şi cu gânduri ardeau morţii. Şi la Vinerea-Mare dacii întâmplări din viaţa omului acela. învoielile luate la Sângiorz. 49De Paşti se ciocneau ouă semn că oamenii renăşteau purpură. 56Sărbătoarea dura 71Moşii cei mari păzeau fulgerul şi câteva zile şi se făceau târguri de moşi. Ziua Soroacelor. ustensile pentru gospodărie. iar porumb fiert Sânmedru. în luna nu-i doară şalele. colacii. 64De Sânpătru. mai ales linguri. se dădeau de pomană vase şi 45Şi la Joimari.

Şi era obiceiul ca femeile să poarte pe cap coroniţe din plante de leac. 96Cu toţii ridicau mâinile spre cer. 95Apoi toţi ieşeau la focul sacru de afară şi făceau două grupuri. 7 . vase cu miere şi fructe. cerbul sau cu moşii. 97Şi intrau în templu să continue sărbătoarea unde preoţii şi preotesele stăteau separat la masa lor. copiii umblau cu bolindeţu şi femeile coceau colaci. colindeţii. înainte de Sâmedru. cu dungi roşii la capete. 84Atunci se mergea cu steaua în amintirea îngerilor veghetori. în luna lui brumărel. pregăteau vase în care ardea focul sacru dacic. era şi Ziua Lupului când dacii îl sărbătoreau pe Marele Lup Alb. femeile tinere şi copiii. bărbaţii tineri. 74 86Femeile tinere găteau cu plante de 87 Se credea că de Ziua Crucii se adunau şerpii pentru împerechere prin alunişuri. 81Şi se făceau daruri copiilor. 75Apoi erau moşii de toamnă. îmbrăcaţi în strai alb. preoţimea primea ofrande plante de leac. părinţii tătânilor. 98Urma dansul fetelor care purtau pe cap stergare albe. 82După Sărbătoarea Crăciunului urmau douăsprezece zile şi nopţi de voie bună când se credea că firea omului renăştea.STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII noaptea. sau Cârstovul viilor când se făcea culesul viilor în luna lui răpciune. în luna lui brumar. 77Toamna. 92 Pe rând îngenunchiau în faţa focului sacru bărbaţii în vârstă. 76Atunci se împărţeau ofrande şi erau invocate spiritele străbunilor să aducă spor şi belşug în casă şi sănătate. leac. 89Preoţii şi preotesele la temple. uriaşii neamului. luna lui Moş Indrei. 79Şi de Crăciun. făceau jurăminţi apoi grupurile se uneau şi se îmbrăţişau. de familie şi de animale". bărbaţii le aveau la gât şi puneau coroniţe şi pe gâtul animalelor şi pe porţi. Sumedru. în luna lui undrea. crăciunii. 100Apoi intrau băieţii mai mici care dăruiau un ban fiecărui bărbat rudă şi fetiţele care dăruiau la femeile rude un lucruşor făcut de mânuţele lor. protectorul neamului. brezaia. 7 femeile în vârstă. 85Şi se credea că aşa se reîntemeia lumea din Dumnezeu Tatăl şi Domnazâna Mama Dumnezeea. aşa cum era obiceiul de pe vremea lui Crăciun. 99Pe ştergare se aşezau pâini. 73Şi atunci era Ziua Crucii Lui Zamolxe. 90Şi când oamenii se adunau la templu. 91Iar bărbaţii stăteau separaţi de femei. 80Se credea că atunci se deschideau cerurile şi cei curaţi cu inima îi puteau vedea pe zeii lumii de dincolo. Toţi cei prezenţi primeau binecuvântări şi aşa se schimbau luminoşi la faţă. 83Cetele de flăcăi colindau cu pluguşorul şi cu sorcova întru înflorirea vieţii omeneşti. 231 . iar femeile aduceau ustensile de bucătărie tot pentru binecuvântări. 78Şi se aprindeau multe focuri sacre la temple cinstind cutezanţa lupului şi nemurirea neamului. când începea iarna pentru păstori. cu ursul. 94Iar femeile ziceau: „In numele Lui Zamolxe vom avea grijă de casă. sărbătoarea Lui Zamolxe. . cei veniţi din stele. cel al bărbaţilor şi cel al femeilor. indrea. tatăl Lui Zamolxe. 88Decuseară bărbaţii lăsau la templu unelte de lucru şi arme ca să fie binecuvântate. 93Şi făceau promisiuni Lui Zamolxe când bărbaţii spuneau: „In numele Lui Zamolxe vom fi şi mai harnici şi vom apăra hotarul mai bine". pe care-i dădeau cetelor de colindători cu capra sau cu ţurca.

STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII 101 Fetiţele împleteau 232 .

104Spre dimineaţă unii oameni se întorceau şi preoţimea îi stropea cu picături din roua dimineţii. pe dealuri şi peste munţi sau ape. 109Şi se credea că soarele era ochiul Lui Dumnezeu şi mulţi se închinau la răsăritul soarelui cu semnul Lui Zamolxe. unde stăteau la un loc cu urnele celor înrudiţi prin neam. ca apoi ei să vină înapoi pe pământ întru 125 întruparea sufletelor. pentru Zamolxe. bate hora tot pe loc să răsară busuioc". 119Şi unii miri mai jurau şi cu mâinile puse pe trunchiul unui copac gros şi sănătos. fie în cimitire. 117Iar căsătoria omului era legarea de suflet a bărbatului de femeie şi a femeii de bărbat. lăcaş al spiritului omenesc. 111Aşa ei chemau lumina să risipească supărarea şi întunecimile sufleteşti. prin păduri. de la botezul copilului până la moartea bătrânului. mai ales bradul. oamenii luau o mână de cenuşă din focul sacru să o împrăştie pe pământurile lor ca să dea rod bun. Erau bătrâni care. ca ei să fie 124 alături de Dumnezeul din natură. sărind cu copiii în braţe pe deasupra focul sacru dacic. atunci când se pleca pe tărâmul celălalt se făceau sărbători pentru cei adormiţi întru 122 Domnul.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI ghirlande de flori pe care le puneau pe capul preoţilor şi preoteselor la alegerea lor. pe văi. iar în munţii din mijloc era chipul Lui Zamolxe făcut din piatră de către Dumnezeu. 108În ţinuturile carpilor era muntele Rarău. 115Iar acei părinţi care doreau ca pruncii lor să fie născuţi din foc îi treceau prin foc. era cuprinsă în legile vieţii. 126Şi mulţi se pregăteau temeinic 127 înainte de plecarea lor din lume. 116Zorile. 110La hore oamenii spuneau: „Bate hora din picioare să răsară iarăşi soare. Focuri ale nemuririi erau aprinse pe locurile unde se afla cenuşa celor plecaţi pentru a-i chema la întrupare. când ei se spălau în ape limpezi şi priveau cerul nemărginit. 121La împlinirea vremii omului. 113Şi viaţa omului. Şi după ce i se ardea corpul celui mort cenuşa i se punea în urnele funerare care erau îngropate fie în curţile caselor. cu gândul la Dumnezeu. 112Poporul zeilor s-a întărit în frăţie de la inimă la inimă. 120Era obiceiul ca înainte de căsătorie să se facă purificarea corpurilor şi a minţii mirilor. 103La plecare. erau întrebate despre viaţa ce va să vie a pruncului. 114Pruncii erau botezaţi în natură sau la templu şi li se dădeau nume cu care părinţii vroiau să-i predestineze. zeiţele destinului. 123 Dar mulţi oameni lăsau cu gură de moarte ca cenuşa trupurilor lor să fie presărată pe glie. 107Când se mergea la sărbători pe munţii sacri cogaioni se credea că munţii aceia sunt osia lumii şi stâlpi ai cerului. 105Aşa dacii urmau ritualuri şi aşa intrau în curgerea armonioasă a vieţii în ritmurile naturii şi în cele ale corpului. nume ştiute din moşi-strămoşi. minţii şi sufletului omenesc. Şi despre cei plecaţi la ceruri se credea că sau dus acolo doar pentru un timp. 118Căsătoria se făcea la focul sacru unde cei doi îşi jurau credinţă cu mâinile împreunate deasupra focului. spre casele lor. 102Urma masa comună la care fete tinere serveau mâncăruri alese. 106Şi aşa ei se alăturau trăirii vieţii omeneşti în lumină. soarele care alungă răul. se .

pomul sacru al Bendisei.STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII spovedeau la brad. şi făceau o gaură la rădăcina 234 .

Iar cei care nu ajungeau la Domniezău îmbla pă pământ cu omini. prisca. L'o'nchinatu pă Zamolxe Lu' le-a fost mirarea când au găsit sate întregi Domniezău. 141Şî obiceaiurile nostre 128 Se puneau în genunchi cu faţa spre sânt pă măsură. Iar Marele Preot s-a sfătuit cu ei şi au hotărât să meargă la acei oameni să-i cunoască. Şi-şi pregăteau astfel drumul către povestiesc dăspre acei omini dân vechimi". 150Aşe s'o munţii cei înalţi ai carpilor de la răsărit se născutu Zamolxe dân spiţa dă suflit a lu' găseau oameni care încă mai vorbeau în Ler împărat. 134Acolo au aflat că undeva pe Bătrânu. o astupau cu pământ ca gândurile lor să 140Şi Arian. lumina din lumea de dincolo. hălăduieşti pă vârfurile munţâlor şî cari să mai cheamă şî 152 Omniezău. zăul nostru. au să să întrupezi un suflit mari. 146„Să ne spui şi nouă despre acele 131Multe alte obiceiuri. Li se dusese vestea în dămult. şapte preoţi decenei şi însuşi Marele Preot Simin. că preoţi pe măsura lor.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI copacului la care îşi spuneau tainele. datini şi legende" l-a rugat Simin. nişte preoţi decenei. Iar graiul le era Zamolxe o cutreiratu pân lumie ş'o dăprinsu vechi de când lumea şi ei îl numeau tăt ce ira mai bun dă la omini undi s'o dusu. când'i lumia lumie. când mumă'sa l'o născutu pă Zamolxe. au ajuns acolo. iar Zamolxe încî nu să născusă irau părinţî cavalerii zamolxieni cutreierau lumea şi Lui. apoi uimirea ce au auzit. Şî tatăl Lui. tocmai 153 răsăria soarili. tătânele Crăciun Arheu' şî mumă'sa 148 duceau cu ei lumina poporului zeilor şi o Vetra. 147 sărbători ţineau oamenii poporului zeilor Şi Arian a continuat: „Apăi amu. 154Şî dă mic copchil. prioteasă d'atunci. a intre în seva bradului şi să se înfăptuiască spus: „D'apăi noi sântem aci în munţ dă în viaţa viitoare odată cu creşterea lui. să chemi ia la focul viu 133Odată. 155Apăi aşe a şî fostu. Marele Preot. Moşu cel dântre urieşi. 136Conduşi de călăuze. zăul cel mari cari 135 Zamolxe. 132 întru nemurirea lor. 143Şî dă când moşi-strămoşi. o dădeau bucuroşi şi altor neamuri. tari dămult. 145Şî multi să 130 beau. 144Şî temple aplecau vârfurile la brazi şi făceau păstrăm dă la moşi'strămoşi graiul lor că templu din ei şi aduceau muguri de salcă aşe vorbiau ei şî aşe o vorbitu şî străbunul şi apă vie de izvor şi o Zamolxe. 151Şî apăi Zamolxe o agiunsu graiul strămoşesc de pe vremea lui preot al Lu' Domniezău. pă timpu când toată lumea că erau oamenii luminii. În dimineaţa ceia. 149Şî mers în munţi la Simin. unul dintre preoţii lor. Şi mare Crăciun. 139Atunci preoţii decenei au stat cu 156Când s'o'ntorsu acasă Zamolxe o datu ei la sfat ca să-i asculte pe acei oameni ai lumina Lu' Domniezău neamului şî o făcutu munţilor cum grăiau şi mare le-a fost o casă mari undi să adunau cei înţălepţî şî . Zamolxe şi oameni care trăiau după legile cele ira tari sprinten la minti şî tătânele Crăciun vechi ale Lui Zamolxe şi aveau iştia că va agiunge om mari şî înţăleptu în 138 neamul rumânilor. cari să numia 137 care era în puteri. Şî Crăciun o rugatu pă Zoda. Marele Preot de Crăciun o ştiutu dăspre Zamolxe cel atunci. 142Amu iştim multie dân vreamurile dădămult când pă pământ răsărit şi spuneau rugăciuni lăsate din 129 domnia Ler împărat.

STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII acolo mulţî omini o'nvăţatu ce e bini păntru alţî şî or fostu făcuţî 157 acolo mulţî preoţî şî priotese. Şî aşe s'or dăprinsu rumânii cu hărnicia şî 125 236 .

deasupra peşterii de la Apolovraci. acolo unde Zamolxe fusese incinerat. 3Triburile tracilor şi galilor de la sud de fluviul Istru continuau să se războiască între ele. împreună cu nevasta sa Andra preoteasa. au fost iniţiaţi în preoţie. Şî aşe lumina şî ceriul dân inema omului s'or înmulţâtu în vac dă vac. Şi Iisus va propovădui Iubirea şi Legile pe care noi dacii le ştim de la străbunul Zamolxe. 18El va fi Fiul Lui Omnezeu Cel care locuieşte pe vârfurile înalte ale munţilor sacri. 5Mulţi ani au trecut şi galii s-au amestecat cu dacii şi au format un singur neam. 159Toţi cei de faţă s-au minunat auzind vorbele preotului Arian şi se gândeau cu credinţă că în acel grai vorbise şi străbunul Zamolxe. se gândeau cu milă de oameni ca ea să fie dată întregii lumi. apa şi focul îl vor ajuta. s-a adunat la Sarmisegetuza.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI cinstea. 158Apăi Zamolxe o făcutu lejile după cari tot neamul s'o adăpatu cu apă vie păntru suflit. Atunci un sobor. CAPITOLUL 7 Dacii şi galii cheamă Spiritul Lui Zamolxe să lumineze lumea. preoţimea a trimis la Dumnezeu dorinţa neamului dacilor ca Spiritul Lui Zamolxe să revină în lume. astfel: 16„Va veni un timp când Domnul Dumnezeu va trimite pe pământ spiritul unui om care va 17 schimba lumea. Iaşte adăvăru'". cu vitejia şî viaţa cea bunî ominească. Sute şi sute de preoţi şi preotese au făcut cu rândul veghind focul sacru dacic. muntelui. 10Şi pe culmea acelui munte au aprins focul nemuririi dacice. vestitor de vreme. 6Aşa galii au cunoscut şi ei lumina învăţăturilor Lui Zamolxe. tot aşa cum fuseseră în vremurile de demult. Profeţia revenirii Lui Zamolxe. Iar părinţii Lui vor fi o mamă din neamul galilor şi un tată din neamul tracilor". În altă zi sătenii le povesteau celor veniţi legendele vechi de când lumea despre Ler împărat şi despre regii neştiuţi ai lumii. 4Şi unii gali au fost forţaţi să treacă fluviul Istru la daci. 13Şi aşa prin invocaţii şi rugăciuni. şase bărbaţi şi şase femei. a venit acolo Simin. care era atunci Marele Preot. 11Şi vreme de şapte ani l-au ţinut nestins 12 văzând dacii câtă lumină a Lui Dumnezeu se afla în neamul lor. 14Iar când timpul chemărilor lor s-a încheiat. Cu puterea de sus El va fi lumina neamurilor 21 şi pruncul Domnului. să meargă pe vârful 1Şi chemând Spiritul Lui Zamolxe. 9Acolo au ales doisprezece dintre ei. dintre ei. cogaionii. 19Şi El va fi 20 Fiul Omului şi Iisus se va numi. Pământul. 15Şi Marele Preot. a prorocit de faţă cu toată mulţimea. căci prin El Domnul cel Mare va fi printre noi şi Iisus 23 va avea Duhul Lui Dumnezeu. 7Şi au cugetat dacii şi galii că ar fi bine să dea învăţăturile nemuririi întregii lumi. Dar aşteptau un semn ceresc ca aşa să ştie când să cheme Spiritul Lui Zamolxe. 24Toţi s-au minunat ascultând cu luare aminte vorbele Marelui Preot Simin care 25 a mai zis: „Şi mai aflaţi că pruncul ce va veni este speranţa lumii să nu piară din . 22 Iar lumea îl va cunoaşte cu numele DOMNUL E CU NOI. de preoţi şi preotese. iar cei cu har.

STRĂMOŞEŞTI CARTEA LEGII cauza răutăţilor oamenilor şi strâmbătăţii vieţilor lor. după mult timp. oamenii vor înţelege înţelepciunea 238 . 26Vor fi rătăciri şi multă suferinţă până când.

35Era Ziua de Sânziene când Marele Preot Simin le-a vorbit tuturor astfel: „Bun sosit popor de la izvor! 36De-acum vremea s-a scurtat şi mult timp nu mai este până când va sosi pe lume zeul 37 Zamolxe întrupat în om. ajunsese deşi El încă nu se născuse. trăitori în Tracia. 41Al patrulea Zamolxe. Zâna Zânelor. Zăul Cel Mare al munţilor celor Lui Dumnezeu. s. totuna este cu căii iubirii de oameni. cel ce va să vie ca Că Domnul Cel Preaînaltul. 47Preoţii şi au numit Galileea după numele neamului preotesele tuturor tracilor Îl chemau galilor. Al cincilea model este aproape de cer. care-l cunoscuse pe Deceneu. Domnul Zău. justiţia cum spunem noi dacii. foarte bătrân şi era gata să treacă marea 48Domnul Dumnezeu şi Dumnezeea preoţie lui Cerion. încununarea iubirii Dumnezău sau Omnezău al străbunilor 42 noştri. demnitatea. care sunt una. 43Iar al şaselea model este întrupa şi Cavalerul trac care se va numi părintele Deceneu. Marele Preot. Apoi. cele care vor urma. 39Al doilea model este zeea Bendisa. iar ei sunt stăpânii a şapte ceruri. Domnul întrupare a Lui Zamolxe. 38Primul dintre ei este zeul Zamolxe. întruparea Lui păcii. 45Calea Lor apa în Asia Mică unde 31 îndumnezeieşte omul. 28 model este Iisus. dar şi al 239 . dacice şi ridicaseră deja altare Lui Iisus. dându-i tezvie întemeiaseră statul Galaţia. om al înţelepciunii şi Decebal". care în om este ca diamantul vreme unii dintre urmaşii acestor gali au care se slefuieşte neîncetat". ea este calea bucuriei vieţii. unde galii s-au aşezat. coborât mai către sud ajungând pe 46Şi de la acel timp înainte dacii locurile vecine cu cele ale iudeilor. omul curajului. Iisus va fi omul Înţelepciunii. ca modele de urmat. 32Şi trăiau în speranţa că străbunul Zamolxe acele pământuri. Şi vă spun să luaţi aminte de-a pururea că noi avem şapte oameni.CARTEA LEGII STRĂMOŞEŞTI Trimisului Lui Dumnezeu.va veni cândva printre ei. trecuseră mai înalt îl aflăm în Dumnezeu şi Domnazână. 29Iar după întruparea Lui Cavalerul trac cel care ne arată calea Zamolxe va veni un timp când se va virtuţii. 44Şi modelul cel galii scordisci. străbunul care ne-a arătat calea nemuririi. el este şi va fi în veac de veac păzitorul neamului nostru. la o sufletului. adesea pe Zamolxe la focul nemuririi 33 Au trecut anii şi Simin. 34Aşa la Sarmisegetuza se aflau în cerul Lor de purpură în Focul au fost chemaţi preoţi şi preotese din Viu şi în lumina cristalină şi ştiau toate toate pământurile tracilor. 30Şi la acel timp se ştia că unii din al judecăţii celei drepte. soaţa Lui Zamolxe. 27Şi cu El Domnul va fi cu noi. 40Al treilea model este Marele Lup Alb.

şi pe Zaratuştra. sunt şi Eu cu Voi în duh". 10Voi ştiţi ce aveţi de făcut". intrase de mai mult timp în sfera de influenţă a Romei. 11Şi Domnul s-a întors în limpezimea luminii în cerul de purpură să privească cele ce vor urma. 15Tracia. dar nu era provincie romană. 12Era vremea împăratului roman Octavianus Augustus. 14Romanii erau puternicii zilei şi stăpânii unui vast imperiu. şi pe Zamolxe cu soţia Lui Bendisa. 4Şi Lea vorbit îngerilor: „Este vremea să le mai amintim oamenilor ce este iubirea. 20 Familia lor urma cu străjnicie Decalogul Lui Zamolxe. 3Şi se gândise Domnul să mai limpezească apele printre oameni. 1 Dumnezeu. Atunci când duhurile voastre îngereşti coboară pe pământ. Pandera în Galileea. Legile Lui Zamolxe şi toate învăţăturile moştenite din moşi-strămoşi. Tată şi Mamă. şi pe Melchisedec.nu uita niciodată Decalogul Lui Zamolxe şi păstrează legile străbunilor noştri! 25Şi aşa 240 . şi chiar şi fără lumină. Locuitorii Traciei cunoşteau şi cultura elenă. 21La maturitate Tiberiu Iuliu Pandera. mulţi dintre ei vorbeau şi limba greacă. soţia Lui. anexase regiunile din Balcani. căruia cei cunoscuţi îi spuneau de obicei Iuliu. nepotul lui Iulius Cezar. era un bărbat voinic care mânuia cu mare îndemânare arcul şi lancea. 5Doar ei aşa se apropie mai mult de lumina Noastră. era binecunoscut în toată Tracia. fiul adoptiv al lui Augustus. 23Tatăl i-a răspuns: „Ai aproape optsprezece ani. Şi Domnul i-a chemat la El pe îngerii cei mari. Sunt încredinţat 24 că te vei întoarce teafăr. Fecioara Maria. se afla în limpezimea luminii în cerul de purpură. şi pe alţii. 19Tâcu îl crescuse pe fiul său Tiberiu Iuliu în spiritul iubirii Lui Dumnezeu. 18Din clanul Cogaion făcea parte şi Tâcu Pandera. 8Apoi Domnul S-a dus în partea cea palidă a cerurilor unde erau sufletele cu lumină palidă. Cultul străbunilor tracilor. Să mergi sănătos băiete. fiind neîntrecut în luptele cu sabia şi scutul. şi pe Horus. păstor de munte şi om cucernic în credinţa Lui Zamolxe. 6Voi ştiţi ce aveţi de făcut. Un singur lucru îţi cer cu străjnicie . fiul Lor.CARTEA IUBIRII DE OAMENI sau CALEA LUI IISUS FIUL DACIEI sau EVANGHELIA DACILOR CAPITOLUL 1 Dumnezeu în cerul de purpură. 17Clanul Cogaion. 13Tiberius. Despre Pandera din Tracia. pământul aflat la nord de Grecia. pe Osiris şi pe Isis. 22 Într-o zi Iuliu i-a spus tatălui său Tâcu: „Vreau să mă angajez în armata romană". 9Şi le-a spus lor: „Este vremea să le mai amintim oamenilor ce nu este iubirea. eşti bărbat în toată firea. aflat în aria Munţilor Haemus.

Dumniezău şi Zamolxe vor fi mereu 241 .

cunoscându-i-se aptitudinile de Dumnezeu şi Mamă Domnazână rogu. traca. căci se asemăna cu cea aramaică. 43Treptat Pandera a observat că limba latină a romanilor se apropia mult de limba lui maternă. 41Când a sosit la câmpul de instrucţie. 53 instructaj şi Pandera a mers acolo însoţit Aproape în fiecare dimineaţă Maria îl de un soldat roman.I DE OAMENI CARTEA IUBI 42 cu tine ca să te apere şi să te binecuvânteze".care îi va folosi în Iudeea. zău. Aristocratul şi familia lui se armata romană. 39Şi îţi vom zice Pandera.Vă arcaş. Voi care angajat soldat roman cu sâmbrie pe o trăiţi în lumină. Comandantul ei a aflat aristocrat. trăia Maria. pe nume astfel că tânărul trac dorea să slujească în Filias. grup de soldaţi din Fenicia. vedea pe Pandera în grădină când el se 242 . 49Şi a aşa să fie. 26„Voi face precum îmi spui". 31 Vreau să primesc garnizoană romană din oraşul Sidon. că avem La acel timp. 30Aştept darul înălţării curând a fost transferat de la Atena la o Voastre în mine. de origine greacă. Pandera a fost trimis la Ierusalim. 36Când a sosit la Atena. 27Cu o seară înainte de ziua plecării lui Iuliu. L-a privit pe Pandera din temeau de iudei că ei îi sprijineau pe cap până-n picioare şi a constatat romani. 35 48Când Pandera a sosit la Ierusalim. 33 mi lumineze cu putere viaţa. al cohortei romane. 51Şi Domnul se afla în limpezimea 38Şi comandantul i-a spus: „Te trimit luminii în cerul de purpură şi privea la la instructaj. şi-a asigurat Iuliu tatăl. 28Şi s-au rugat cu Rugăciunea Domnească: Tatăl Nostru Dumnezeu. Pandera a luat legătura cu garnizoana 50Pandera trebuia să păzească casa unui 37 romană de acolo. ca să mulţumire şi har 34şi focul din inimile slujească în Iudeea. 46Acolo a învăţat repede limba feniciană Voastră să-mi fie ca pâinea de zi cu zi. toţi l-au crezut că era fenician. familia şi prietenii au aprins Rugul Lui Zamolxe. în Nazaret. 44După instructajul de trei luni 29 Pandera a revenit la Atena unde a fost Mama Noastră Domnazâna. 45Dar pe pământ. aşa să fie. să-mi daţi binecuvântarea Voastră cu la cohorta Sagittariorum. Să-mi dea înţelepciune sufletului care să. 40Comandantul i-a scris lui o fecioară de şaisprezece ani care locuia Pandera o trimitere către şcoala de peste drum de casa aristocratului Filias. voastre să fie şi în inima mea. Şi mulţi îl credeau grec pentru că Pandera vorbea limba greacă foarte bine. destui soldaţi cu numele Tiberius şi Iulius". Lumina Fenicia. ajutaţi de un preot deceneu. Aşa să fie. apoi te angajăm soldat oameni. Tiberiu Iuliu Nazaret din Galileea împreună cu doi soldaţi cu care venise din Fenicia. Pandera a întâlnit şi alţi recruţi veniţi din multe ţinuturi ale imperiului roman. 52 roman. Tată 47Dar. aptitudinile lui fizice deosebite. înţelepţi sunteţi în cer şi perioadă de douăzeci şi cinci de ani. harul Vostru în fiecare zi. alături de un lumină să pot trăi în înţelepciune. în 32 unde Pandera a rămas un timp. unde vroia să primit sarcini de lucru în localitatea se înroleze în armată.

I DE OAMENI CARTEA IUBI 42 ruga la zeii lui. 54Şi Maria se gândea: „Trebuie să fie un om bun dacă face asta. 55Dar părinţii mei m-au logodit 243 . Aşa un soţ aş vrea şi eu să-mi trimită Domnul.

crezând în neputinţa unei dimineaţă. când Pandera a revenit îndupleca pe logodnicul meu Iosif să la casa aristocratului Filias. Pandera s-a întors acasă. Poate că-l va 70Mai târziu. 78 el era hotărât să-şi continue drumul. fata legături între el şi fecioara văzută. 76 63Când Pandera a ieşit pe poartă a ea ar fi vrut să dea iar ochii cu el. şi ea i-a răspuns descoperit faţa şi i-a zâmbit. 60Ea îi ştia deja obiceiul lui In schimb Maria a fost toată ziua Pandera că. Este iudee. să mă vadă". Maria şi-a dat la o parte vălul ascunde sub acel văl. 62Nu a trecut mult timp şi Pandera şi. 65Aşa era obiceiul la iudei. Tânărul s-a oprit şi a salutat-o pe mare i-a fost surpriza când ea şi-a Maria în limba greacă. crezut că fata a făcut aceasta către cineva după care a fugit repede în casă. Ştia că el va pleca curând de acasă şi romane din Nazaret. Altfel de ce mi-ar fi arătat chipul?" ei au mare putere aici la noi. 57 69Şi tot drumul. 56Doamne. Aproape că-şi 58A doua zi Maria l-a văzut iarăşi pe scosese din minte cele întâmplate Pandera când îşi făcea rugăciunile de dimineaţa. dar chipul. 64El ştia prea bine că pus vălul pe cap şi pe faţă. că locuia la rude . iar eu sunt soldat roman.garnizoană. el şi-a reluat 71 renunţe la mine?" preocupările obişnuite. ca el să-i poată vedea iarăşi 66Când Pandera s-a apropiat de fată. şi chiar aflat că o chema Maria. de pe faţă. gânditoare la întâlnirea ei cu soldatul el va pleca de acasă. 59Şi după ce el a terminat. 80Ar fi a constatat că nu era nimeni.poartă 74 a făcut apariţia în curtea palatului A doua zi Maria l-a privit din nou pe aristocratului Filias. Şi mai presus de toate este un om atenţia omului care o impresiona aşa de cucernic. Şi eu nu vreau să-i fiu soţie. roman. 68Şi şi-a zis Pandera în gând: „Mie vrut să ştie mai multe despre fată. Şi fata observat-o pe fecioara. în scurt timp după rugăciune. dar el ar fi fost curios să vadă ce se era tare încântat. dar privind înapoi localitate. nu ştiu cum să scap de asta! Nu văd nici o posibilitate". Şi şi-a pus un văl pe cap şi pe faţă. 77Când Pandera a revăzut-o pe Maria putea vede faţa. Şi a mia zâmbit. L-am văzut mereu cum se mult.CARTEA IUBIRII DE OAMENI cu Iosif. îmi place foarte mult de ea. care părea că s-a îmbrăcat cu aceeaşi rochie albă. s-a îmbrăcat într-o rochie albă 72 feciorelnică. Trebuia să meargă cu Pandera când îşi făcea rugăciunile la zeii 75 treburi la comandamentul garnizoanei lui. 73Şi-şi spunea: „Este un bărbat 61Maria era hotărâtă să atragă cumva frumos. până a ajuns la Şi Mariei i-a încolţit în minte un gând al speranţei: „Ce-ar fi ca într-o zi să. Este o fată frumoasă. 67Tânărul a cu un zâmbet şi l-a privit adânc în ochi. Pandera s-a tot gândit la l cunosc pe acest om? Poate că mă poate evenimentul dimineţii: „Fetei îi place de ajuta cu ceva? Este din armata romană şi mine. Oare cine or fi ei? Mâine dimineaţă voi ieşi din nou la şi a ieşit la poarta casei. şi a ieşit la va trece liniştit pe lângă ea şi nu-i va poartă. şi-a aşteaptă pe cineva. închină la zeii lui. 79După rezolvarea treburilor prin care venea în urma lui. Şi când s-a apropiat mai mult de ea. şi mai am mult timp până să fiu lăsat la vatră".

CARTEA IUBIRII DE OAMENI şi că părinţii ei au decedat. 81I s-a mai spus că Maria era logodită cu un om din .

84Intr-o seară Pandera a fost invitat la ei la cină şi Ieşua a aflat despre originea tracă a lui Pandera. dar îi place de mine. Dar i văd că domnia ta eşti din alt neam". un trac din armata romană. domnule Pandera. Iosif i-a plătit tatălui fetei o mare sumă de bani. Atunci i-am plătit o avere şi m-am logodit cu ea. în cerul de parte din armata romană. 82Pandera îşi spunea: „Nu ştiu ce să mai cred? Fata asta trebuie să se căsătorească cu un iudeu. iar el patruzeci şi doi de ieşit de multe ori la poarta casei să ani". era fratele Anei. că ea are deja 102In dimineţile care au urmat. au murit. sora mea. O să văd ce pot face". Ioachim şi Ana au logodit-o de mică pe Maria cu Iosif. 101Sub nici o formă nu o putem trimite pe Maria să stea cu Iosif. faci 104In limpezimea luminii. Şi Pandera a înţeles că nu poate interveni cu nimic ca să schimbe lucrurile. Bărbatul. 89Dar când Maria s-a făcut mai mare ne-a spus că nu-i place deloc de Iosif. In zilele următoare Pandera l-a cunoscut pe Iosif. Pandera a mers acasă şi mai târziu a vizitat familia Mariei şi le-a povestit despre toate cele vorbite de el cu Iosif. tatăl Mariei. Ieşua i-a spus lui Pandera întreaga poveste despre 87 logodna Mariei cu Iosif: „Ioachim. 91Şi el nea spus că este timpul să i-o trimitem pe Maria să-i fie soţie. 88Cum este obiceiul la noi iudeii. Ioachim. Şi din când în 93 de Ieşua şi nu ştia ce soluţie să-i dea. 83Şi în zilele următoare Pandera i-a cunoscut pe Ieşua şi pe Rut. mi-a promis-o pe fată de când ea era o copilă. Eşti un om cu putere. ajuta cumva. 100Apoi Ieşua a zis: „Doamne fereştene! Ne găsim într-o situaţie disperată. Trebuie să aflu chiar de la ea ce doreşte". cu Pandera. un iudeu din casa lui David pe nume Iosif. nu prea ne băgăm în treburi atunci când este vorba despre obiceiurile voastre religioase. 99După întâlnirea lui cu Iosif. care i-a spus şi el despre legământul logodnei dintre el şi Maria: 96„Tatăl Mariei. 90Ce putem oare să mai facem noi acum? Banii nu-i avem ca să-i dăm înapoi lui Iosif. . rudele la care locuia Maria. 85Ieşua i-a spus: „Noi credeam că toţi soldaţii care păzesc casa aristocratului Filias sunteţi fenicieni. Cu siguranţă că într-o zi Maria va veni să stea cu mine". mama Mariei. 98Lui Pandera. care a murit de mult. care desigur că va cere şi dobândă. un bărbat mult mai în vârstă decât Maria. 86Şi în timp ce mâncau. 97Şi Pandera a aflat de la Iosif că era tare bucuros că într-o zi Maria va trebui să vină să stea cu el. Maria a şaisprezece ani. care 92Pandera a ascultat tăcut cele spuse schimbe câteva vorbe 103 simţea că ţine la ea. Deşi noi romanii suntem stăpâni aici.CARTEA IUBIRII DE OAMENI localitate. împotriva voinţei ei". şi soţia lui Ana. Iosif i-a părut un om de treabă. Ieşua. Poate că-l i ~ 1 1 * îndupleci pe Iosif să renunţe la logodna lui cu Maria?" 94Dar Pandera le-a zis: „Lucrul acesta este greu de făcut. Şi când familia Mariei l-a mai invitat pe Ieşua i-a mai zis: „Noi ne-am gândit Pandera la ei acasă şi au devenit prieteni domnule Pandera că dumneata ne poţi buni.

Domnul Dumnezeu privea la ce .CARTEA IUBIRII DE OAMENI purpură.

Elisabetei îi cam trecuse timpul zămislirii. i s-a arătat stând de-a O să trimit degrabă pe cineva s-o aducă dreapta altarului tămâierii. fiindcă rugăciunea ţi-a fost el le-a zis: „Preotul Zaharia de la munte. Zaharia a mers acasă şi a povestit nevestei sale Elisabeta toate câte i s-au întâmplat. 4Ei nu aveau copii. 18După două săptămâni de zile. femeia ta. 15Eu îngerul Gavriil sunt trimis să grăiesc către tine şi să-ţi binevestesc acestea". nevasta lui". CAPITOLUL 2 Elisabeta şi preotul Zaharia. „Dacă Mariei i s-a dat de la Domnul 7 8 nostru Adonai ca să-L nască pe Mesia. tatăl Mariei. Maria şi Iosif. că ea îi tăinuise aceasta. îţi va vrea să o aduc la ei pe Maria. şi se tot rugau ca El să le deie 21 un copil. Iar ei au înţeles că ceva deosebit i s-a întâmplat lui Zaharia pe când era acolo la altar. îngerul. 10Când l-a aici pe Maria". Şi era bucuros când îi vedea împreună pe Maria şi Pandera. . Elisabetei. avea trei luceferi pe piept şi umeri.CARTEA IUBIRII DE OAMENI fac oamenii pe pământ. 16Când Zaharia a ieşit din templu era tare tulburat şi le făcea semne oamenilor 17 ţinutul muntos. ruda naşte un fiu şi-i vei pune numele Ioan. Visul Elisabetei. Zaharia. întemeietorul tagmei preoţeşti a lui Israel. era însărcinată şi trebuia să-L nască pe salvatorul neamului iudeilor. cel ce stă în 23 faţa Domnului. Şi noi ne gândeam să o fi el înaintea Domnului. îngerul Domnului i se arată lui Zaharia. 13Nici vin şi nici 248 1In că nu putea să vorbească. Se făcea că fecioara era întruchiparea zeiţei egiptene Isis. Elisabeta descindea şi ea din Aaron. Elisabeta şi preotul Zaharia umblau fără prihană în toate poruncile şi rânduielile Domnului. care era din ceata preoţească a lui Abia. nu Mulţimea stătea afară rugându-se. ascultată şi Elisabeta. Naşterea lui Ioan Botezătorul. Maria rămâne însărcinată. văzut pe Gavriil. pe Mesia. Vine încape îndoială că pruncul nostru este rândul lui Zaharia să intre în templu şi să trimis de Domnul să-I deschidă calea. 19şi a aflat că Elisabeta era gravidă în luna a şasea. 9Şi Gavriil. 5Oameni drepţi înaintea Domnului. Şi ajungând la casa lui Ieşua şi Rut. tămâieze. într-o localitate aflată în aria tribului lui Iuda. dus. 14El va avea puterea şi duhul lui Ilie care coboară din cer ca să pregătească poporul pentru venirea Lui Mesia. Maria De naşterea lui te vei bucura că mare va va pleca cu tine. de-a lui să meargă la Nazaret şi omul s-a 11Dar îngerul i-a grăit: „Nu te teme. Dimineaţa Elisabeta i-a spus visul ei lui 6Intr-una din zile preotul Zaharia Zaharia. 12 25Atunci Ieşua i-a spus: „Bine. 22Şi Zaharia i-a zis Elisabetei: slujea la templu împreună cu alţi preoţi. locuia Elisabeta. băutură tare nu va bea căci el se va umple de Duhul Sfânt încă din pântecele mamei sale. al cărui tată era frate cu Ioachim. Zaharia s-a tulburat tare 24Preotul Zaharia a vorbit cu o rudă şi i-a fost frică. Elisabeta era căsătorită cu preotul Zaharia. 20Chiar în noaptea aceea Elisabeta a visat-o pe Maria. de slujit la templu.

249 .CARTEA IUBIRII DE OAMENI trimitem la Elisabeta. dar iată că mâna Domnului ne-a luat-o înainte".

Cea pe care neamul nostru o venera pe când poporul lui Israel se afla în Eg3i1pt". 36Elisabeta este deja însărcinată şi ea va naşte un prunc care va avea duhul lui Ilie. Apoi Ieşua le-a spus: „Iată cum cred eu: Mesia nu se poate naşte decât dintr-un bărbat şi o femeie care se iubesc din suflet. Atunci Maria le-a zis: „Elisabeta şi Zaharia au primit înştiinţare de la Domnul că eu Il voi naşte pe Mesia. Şi atunci Maria va şti şi de bărbat. 43Ia să ne spui Maria. cum ai putea tu oare să-L naşti pe Mesia?" 41Dar Rut. al lui Mesia. că nu degeaba i s-a 42 32Şi a doua zi Maria a plecat la 33 Nazaret. care era mai tăcută de felul ei. Mai întâi că Iosif trebuie să renunţe la logodna lui cu Maria.CARTEA IUBIRII DE OAMENI Zaharia. Rut şi Maria au plecat la munte la Elisabeta şi Zaharia ca să le ceară sfat. că altfel nu se poate să se nască un prunc. Dar. 30Iar eu am visat că tu-L vei naşte pe izbăvitorul neamului nostru. pe cine iubeşti tu?" 44Atunci Maria şi-a luat inima în dinţi şi le-a mărturisit: „Domnul îmi este martor şi ştie că dacă este să aleg pe un om după inima mea acela este Pandera. preotul Zaharia le-a spus 250 . logodnicul tău. nu ştiau ce să zică. Ieşua şi Rut au fost miraţi că ea s-a întors aşa curând. dacă nu-l iubeşti pe Iosif. pe care nu dorea să-l ia de bărbat. bine. Şi mărturisesc că-mi este greu să spun ce ar fi mai bine să facă Maria. cel care trebuie să coboare din cer ca să prezis că-L va naşte pe Mesia. logodnicul ei. Să aflăm atunci pe cine iubeşte Maria. 27 calea pentru venirea Lui 26Când Maria a ajuns la Elisabeta şi deschidă 37 Mesia. Mâine merg înapoi acasă". şi le-a răspuns: „Cum să nasc eu un prunc de vreme ce nu ştiu de bărbat? Iar de Iosif nici nu vreau să aud. Că ea trebuie să iubească pe cineva. 35Şi au întrebat-o ce s-a întâmplat. 40Iar tu Marie. 46Dar Ieşua le-a zis: „Asta nu se poate. Pruncul nostru va fi profet al Celui-Preaînalt. soldatul roman pe care voi îl ştiţi". şi nu găsesc răspuns. ei au primit-o cu mare bucurie. 45Ieşua şi Rut n-au fost surprinşi de spovedania Mariei. 49Şi a doua zi Ieşua. 31Maria a fost tulburată de ce a auzit de la Elisabeta. ca apoi ea să se logodească cu 47 Pandera. 48Va trebui musai să ne sfătuim cu preotul Zaharia şi cu Elisabeta". Cum pot eu să-L nasc pe Mesia dacă nu ştiu de bărbat?" Şi Maria a aflat că Elisabeta era însărcinată în luna a şasea şi le-a povestit rudelor ei de-a fir a păr toate câte i s-au întâmplat cu Iosif. şi mă frământ. 28Atunci Elisabeta i-a spus Mariei despre cele petrecute la templu cu 29 38Ieşua şi Rut au căzut pe gânduri şi 39 Zaharia şi despre visul ei: „Bărbatul meu Zaharia era la templu şi tămâia când a primit înştiinţare de la îngerul Gavriil că eu voi naşte un băiat care va avea duhul lui Ilie. pe Mesia. zic şi eu aşa. 37Şi mă întreb. şi că tu eşti întruparea pe pământ a zeiţei egiptene Isis. Pe drum se gândea: „Cum să-L nasc eu pe Mesia? Doamne lumineazămă!" 34Când Maria a ajuns acasă. le-a zis: „Bine. 50După ce toţi au ascultat toate cele spuse de Ieşua.

ea este deja logodită cu Iosif. Şi 251 . Că după Legea noastră.CARTEA IUBIRII DE OAMENI tuturor: „Nici pomeneală ca Maria să se logodească cu Pandera.

domnule Pandera cum are loc căsătoria la voi tracii?" 252 . ştiind cât de mult Maria îl iubeşte pe Pandera. căsătoria la traci se face între un bărbat şi o femeie care se iubesc. 55Şi Elisabeta le-a mai spus şi ea: „Hai să vorbim atunci cu Pandera şi să 70 aflăm despre zeii lui şi ce crede şi el credinţa şi onoarea. Aşa Pandera: „Am vrea să ştim şi noi cred eu că este bine". 60Şi preotul Zaharia i-a 73Atunci Pandera le-a zis răspicat: povestit lui Pandera de-a fir a păr toate „Oameni buni! Şi eu slujesc pe Domnul câte se ştia despre venirea Lui Mesia şi ca şi voi. 58Aşa Elisabeta şi Zaharia l72 au văzut pe Pandera pentru prima oară. Ca eu şi Maria să putem Mariei. 64Şi ei folosesc Jurământul Iubirii Sacre pe care noi îl urmăm din vremurile vechi. faţă de Domnul ca Mesia Lui Israel să se 56A doua zi toţi au mers la Nazaret. 68Şi mai trebuie să ţineţi seama şi de faptul că sunt soldat roman şi nu pot să-mi calc jurământul ca să dezertez din armată şi să-mi fac o familie". le-a zis: „L-am văzut de multe ori cum se roagă la zeii lui şi cred cu toată inima că el este un om bun. Zaharia a vorba de cele sfinte ale Domnului. care nu spusese nimic până atunci. El se roagă la alţi zei decât cei ai noştri. zeilor domniei tale. Tracii îşi au Legea lor precum noi o avem pe a noastră". 63La sfârşit. nici pe departe. doar în câteva cuvinte. Dar avem o datorie despre toate cele ce am vorbit noi". chiar dacă este bună după Legea acelui om cu care femeia se mărită". 54Oricum orice căsătorie dintre o femeie iudee şi un neiudeu nu este valabilă după Legea noastră. 52Dar Maria. Eu am spus ce aveam de spus!" 66Pandera a căzut pe gânduri şi a chibzuit cu temei cele auzite. deşi la noi El are un alt nume 74 faptul că El va fi născut ca prunc al decât la voi. Legea Zeului Zamolxe.CARTEA IUBIRII DE OAMENI precum ştiţi Iosif nu vrea în ruptul capului să rupă logodna lor". Maria nu poate să zămislească pe Mesia decât cu domnia ta. 69Dar preotul Zaharia i-a zis: „Noi. cine se aflat multe despre zeii şi zânele la care se mai uită la cele lumeşti?" închina Pandera. s-a hotărât să lămurească lucrurile: „Iată ce credem noi. le-a spus şi concluzia: „Prin urmare. de pe timpul Zeului Zamolxe". domnule Pandera. nu este din neamul nostru. pentru că eşti singurul bărbat pe care ea îl iubeşte. nu dorim ca să-ţi încalci Insă Zaharia era neînduplecat: „Nici vorbă să amestecăm zeii lor cu cei ai noştri! Că aşa ne-au spus şi Moise şi patriarhii. 71 57 nască. 51Atunci Elisabeta le-a făcut cunoscut ce credea şi ea: „Să luăm aminte că acest tânăr. Şi credem că dacă ne-ai ajuta la Şi Pandera a fost invitat seara la casa lui asta ar fi atât voinţa zeilor noştri cât şi a Ieşua şi Rut. Ce deosebire să fie oare între zeii lui Pandera şi cei ai noştri?" 53T 62Şi Pandera le-a povestit cum decurge ritualul căsătoriei la traci. 65Atunci Ieşua. 67Apoi le-a zis: „Eu urmez Legea străbunilor mei. Că atunci când este 59Şi tot vorbind ei între ei. pe nume Pandera. un prunc va trebui să mă căsătoresc 61Apoi preotul Zaharia l-a întrebat pe avea cu ea după legea străbunilor mei.

acolo pe vârful de munte. 85Atunci Pandera a aprins un foc sacru. 83Maria s-a îmbrăcat şi ea în alb. Pandera i-a spus: „Eu voi face rugăciuni la zeii mei. 95Şi toţi cei prezenţi s-au înveselit şi au mâncat strânşi fiind la focul sacru.CARTEA IUBIRII DE OAMENI 75 Şi preotul Zaharia i-a răspuns: „Asta continuare unul putem face fără nici un fel de problemă. 81Pandera şi Maria s-au spălat în apă de izvor. în rochie de mireasă. aşa cum făceau străbunii mei pe când ei se aflau în Egipt. 93Şi Maria i-a petrecut lui Pandera. Când au ajuns acolo se apropia prânzul. Te rugăm. pe după gât. domnul meu. 98Şi Pandera şi Maria s-au dus lângă lumina opaiţului şi au făcut rugăciuni în gând. 88Şi Maria aşa a făcut. 86I-a spus Mariei să urmeze ce-i spune el şi să repete după el. că noi iudeii nu recunoaştem legăturile de căsătorie în afara Legii noastre. Şi au mers încet căci Elisabeta era însărcinată. 99Pandera a spus rugăciunea Tatăl Nostru Dumnezeu. aşa cum le spusese Pandera că trebuie să facă. să onorez mereu iubirea ceaduce-n viaţă împlinirea. 84Şi amândoi şi-au făcut coroniţe din flori unul altuia şi le-au pus pe cap. şi totul pe el era alb. cuvânt cu cuvânt. în limba tracilor. pe tot ce-mi e mai drag şi sfânt. 96Apoi au coborât la casa lui Zaharia şi Elisabetei unde Pandera a mai stat zece zile. eşti Zâna Iubirii Sacre. 90Apoi Pandera şi Maria şi-au împreunat mâinile deasupra focului sacru şi au zis: Din foc cu mâinile-mpreună pornim să facem casă bună şi-n viaţă o inimă vom fi tot timpul cât ne vom iubi. 87Şi au început aşa: De astăzi eu fac legământ. Primeşte această cheie a nemuririi. 76Şi ochii Domnului văd iubirea în locul 77 regulilor scrise de oameni. Zâna Zânelor a străbunilor mei". 100Şi aşa s-a rugat Maria: „Doamne. 97Şi în noaptea când a cunoscut-o pe Maria. Şi ea cu emoţie în glas i-a mărturisit: „Vreau să-ţi fac o surpriză. aştept pogorârea Duhul Tău Cel Sfânt 253 . Şi toţi s-au pregătit ca a doua zi să meargă pe vârful de munte. 80La acel timp vremea era mai răcoroasă. după răsăritul soarelui. Mama Noastră Domnazâna. toţi şase au pornit spre vârful de munte. că tracii credeau că munţii sunt 79 după celălalt: M-oi închina Zânei Iubirii să primesc cheia nemuririi şi astfel voi simţi iubirea şi-oi şti ce e nemărginirea. 94Atunci Pandera a ridicat-o în braţe pe Maria şi a sărutat-o din nou şi i-a spus în şoaptă: „Eşti zâna mea. 78Era către sfârşitul toamnei şi Pandera le-a spus că se va căsători cu Maria pe vârful muntelui celui mai apropiat de casa Elisabetei şi a lui Zaharia. 82Şi Pandera s-a îmbrăcat în cămaşă albă de in. Jurământul Iubirii Sacre. 89Apoi Pandera şi Maria şi-au întins braţele cu palmele deschise către focul sacru şi au spus în buze pe Maria. iar tu fă la zeii tăi". 91Apoi Pandera a sărutat-o tandru pe 92 sacri. iar Maria s-a rugat Domnului ei. Şi dimineaţa. făcută din aur. şnurul pe care se afla prinsă cheia ankh. să pregăteşti o astfel de căsătorie după legea străbună pe care o urmează tracii". cheia ankh". domnule Pandera.

254 .CARTEA IUBIRII DE OAMENI peste mine ca să-L pot naşte pe Mesia".

105In zilele următoare. 110Şi ea le-a spus temerile ei preotului Zaharia şi Elisabetei: „Ce-o să mă fac când mă va vedea lumea că am prunc în pântece? Oamenii mă vor omorî cu pietre". 123 Şi Zaharia i-a răspuns: „Bun sosit om bun. dar Maria a rămas să stea la vara ei Elisabeta. Il vom chema aici şi se va convinge singur să renunţe la logodna voastră. 109Şi a trecut aşa timpul şi Maria era cu prunc în pântece de aproape trei luni. 119Dar un înger al Domnului i s-a arătat în vis grăind: „Iosife. Vorbim cu Iosif. 117 Să vedem ce va mai zice acum Iosif. Ea va naşte un Fiu. 105Şi ea s-a sfătuit cu Elisabeta şi cu preotul Zaharia. 113Sunt încredinţată că acum Iosif nu se va mai opune aflând că ai prunc cu altcineva. logodnicul tău. 125Sunt bucuros că în sfârşit m-aţi chemat şi v-aţi hotărât că este timpul să mi-o daţi pe Maria de nevastă". logodnicul tău". 122Ajuns la casa lui Zaharia. 111Atunci Elisabeta i-a zis: „Iată cum vom face. Maria ştia că era însărcinată. 104După o lună şi ceva de zile. dar Iosif nu s-a lăsat convins să 107 e mort de mult. 118Când Iosif a aflat că Maria era însărcinată a vrut să o lase. Ce faci? Cum îţi mai merg treburile?" 124Iosif a zis: „Slavă Domnului. Din camera alăturată au venit Elisabeta şi Maria. 102Apoi Pandera s-a întors la Ierusalim. 115Adevăratul tată al copilului tău este Domnul care Şi-a trimis Duhul Său în Pandera. 106Vroiau să clarifice cumva lucrurile. 121A doua zi preotul Zaharia a trimis pe cineva la Nazaret să-l aducă pe Iosif care. 114Cât despre recuperarea banilor. Iosif a intrat vesel pe uşă şi a spus: „Pace casei acesteia! Şi bineţe de la Domnul". credea că-l cheamă ca s-o ia pe Maria acasă la el. Sunt sănătos şi muncesc cu spor la tâmplărie. Ieşua şi Rut l-au vizitat din nou pe Iosif. din neamul lui Iuda. nu mă pot plânge. 108Şi Maria s-a dus din nou la munte să stea cu Elisabeta. 103Şi Domnul Dumnezeu era în limpezimea luminii în cerul Lui de purpură şi se uita la oamenii de pe pământ. aflând vestea. Maria şi părinţii ei adoptivi. el să-i de la Duhul Sfânt. fiindcă ceea ce s-a zămislit într-însa este 120 renunţe la logodna lui cu Maria. căci El va mântui pe poporul Său de păcatele lor". nu te teme s-o iei pe Maria drept femeia ta. căruia tu Ii vei pune numele Ieşua.CARTEA IUBIRII DE OAMENI 75 101Pandera s-a rugat Lui Dumnezeu ceară înapoi celui care i-a dat. 127 255 . precum am visat eu. 116Nu te teme de lume că Zaharia le va spune oamenilor că Domnul s-a coborât peste tine în duh şi aşa ai rămas însărcinată urmând să-L naşti pe Mesia. aşa că pruncul tău are Duh Sfânt şi va fi Mesia al poporului nostru. Dar ei nu i-au spus lui Iosif că Maria era însărcinată. 112Zaharia este preot şi te va dezlega de legământul făcut cu Iosif. că Ioachim astfel: „Doamne pogoară peste mine Duhul Lui Zamolxe şi dă-mi un fiu care să aibe Duhul Lui". şi ei iau spus să meargă la Nazaret şi să vorbească cu Iosif. 126Preotul Zaharia a tăcut.

Să ai un copil cu duh şi har.CARTEA IUBIRII DE OAMENI Când Iosif a văzut-o pe Elisabeta însărcinată a spus: „Bineţe Elisabetei. logodnica mea". Şi bineţe şi Mariei. 256 .

142După ce Iosif a ieşit în curte. 136Şi spunând acestea Elisabeta credea că l-a pus pe Iosif într-o mare încurcătură. 257 . Duhul Lui Zamolxe se pogoară peste Iisus în Iudeea. Un înger al Domnului mi-a grăit la fel despre Maria". Oamenii vor vedea că umblaţi amândoi şi vor şti că de acum toate lucrurile sunt rezolvate. închinare! Şi eu am avut un vis asemănător. Copilul pe care Il va naşte Maria va fi Fiul Domnului. 132Iar eu am avut un vis: Se făcea că Maria va naşte pe Mesia. 137Dar Iosif i-a răspuns: „Ba ferească Domnul! Cum pot eu s-o las pe Maria? Mai ales acum când ştiu că-L va naşte pe Mesia? 138Orice s-ar întâmpla sunt mai hotărât ca oricând s-o iau pe Maria acasă Salvatorului nostru Mesia. 134Când Elisabeta. s-a umplut de Duh Sfânt şi a profeţit că pruncul va fi profet al Celui-Preaînalt. 141Atunci preotul Zaharia i-a zis lui Iosif: „Uite ce este! Tu ieşi afară în curtea casei până noi vorbim şi ne sfătuim între noi ce-o să fie". Că doar ea va fi mama astfel: „Bun sosit la noi. Atunci Zaharia. preotul Zaharia. Pandera II botează pe Iisus. privea lumea împreună cu toţi îngerii care mai rămăseseră în cer. Şi au căzut la învoială ca Maria să meargă acasă la Iosif şi să stea cu el. CAPITOLUL 3 Naşterea Lui Iisus. izbăvitorul neamului nostru. Iosif şi familia lui în Egipt. 143Apoi l-au chemat pe Iosif şi preotul Zaharia i-a spus: „Noi ne-am înţeles ca tu şi Maria să plecaţi împreună la Nazaret. Şi află că deja Duhul Domnului s-a coborât în Maria şi ea este însărcinată". 147Şi Domnul. 131Şi Elisabeta i-a povestit lui Iosif profeţia preotului Zaharia: „Soţul meu Zaharia. ei au amuţit. ce să zic? Mai am puţin şi voi naşte". Elisabeta şi Maria au cântărit lucrurile. Şi nu mă voi atinge de ea până va naşte". Ne întrebam ce mai este cu tine Iosif că nu 129 te-am văzut de mult. Cât despre mine. că el va merge înaintea Lui Mesia. Zaharia şi Maria au aflat despre visul lui Iosif. Pandera în Egipt. Cei trei magi de la răsărit. Elisabeta a născut un prunc pe care l-au numit Ioan. om bun. 130Şi Iosif i-a răspuns: „Să fie într-un ceas bun!". Maria a făcut copilul cu un alt bărbat. 145Când s-a împlinit vremea. Acum tu Iosif ai motive să renunţi la logodna ta cu Maria". tatăl său.I DE OAMENI CARTEA IUBI 139 128Atunci Elisabeta l-a întâmpinat la mine. 135 Dar Elisabeta tot vroia să se încredinţeze că Iosif a renunţat la Maria şi i-a spus: „Ştii bine că toţi suntem în mâinile Domnului. 144Dar tu şi Maria nu vă veţi căsători niciodată că Maria este dată Domnului. să-I gătească calea întru conştiinţa mântuirii şi luminarea celor ce şed în întuneric şi în umbra morţii. 146Şi în ziua a opta l-au tăiat împrejur. Iisus la doisprezece ani în templu. 133Iosif a fost copleşit despre cele auzite şi a zis: „Inchinare. pe când slujea în templu la Ierusalim. 140Vorbele lui Iosif i-au surprins pe toţi. Pandera şi pruncul Iisus. închinare. din cerul Lui de purpură. a aflat de la îngerul Gavriil că pruncul nostru va fi profet al CeluiPreaînalt.

dar nimeni nu ştia nimic. care a născut un prunc în iesle. Maria şi pruncul s-au întors la Nazaret. A doua zi au ajuns în Betleem şi au întrebat pe unii oameni dacă auziseră despre naşterea Lui Mesia în Betleem. 18Dar au dat peste nişte păstori care le-au spus că nevestele lor moşiseră o femeie şi ea a născut un băiat în iesle. 11Era lună nouă. Săl ducem pe băiat în grădină că acolo vreau să-I fac botezul dacic. Atunci ei s-au plecat în genunchi şi I s-au închinat şi I-au adus daruri: aur. 24Când Iosif. 19Şi păstorii le-au arătat magilor casa unde se afla pruncul. 10Nevestele păstorilor au aflat că pruncul este Mesia şi le-au spus şi bărbaţilor lor. şi noaptea târziu. 6Dar Maria n-a apucat să tragă la casa sorei ei că trebuia să nască. mama Sa. Iosif a plecat la lucru şi a lăsat-o în casă pe Maria cu pruncul. 13Regele Irod Arhelau a aflat despre aceşti oameni şi a crezut că sosise vremea naşterii Mesiei lui Israel. înainte de răsăritul soarelui. El va avea ceva din duhul zeului nostru Zaratuştra. 8Şi Iosif a vorbit cu păstorii care stăteau noaptea pe câmp cu oile. 2Iosif şi Maria au primit înştiinţare de la sora mai mare a Mariei. care au spus şi la alţi oameni. 20Când magii au bătut la uşa casei. a ieşit Iosif. că va fi saoşiant. păstorii. 25Intr-o dimineaţă. zisă a lui Cleopa. numită Maria a lui Cleopa. 9Ei au trimis-o pe Maria a lui Cleopa şi pe alte femei ca s-o moşească pe Maria. adică salvator al lumii".CARTEA IUBIRII DE OAMENI 1Se apropia sfârşitul verii şi Maria ştia că mai erau puţine zile până ca ea să nască. 26Şi după puţin timp a venit Pandera care i-a spus Mariei: „Iată curând va răsări soarele. Şi ea îi trimisese veste sorei ei din Nazaret să vină la Betleem ca să nască acolo. 15Atunci Irod Arhelau i-a chemat în taină pe magi şi a aflat de la ei despre steaua de la răsărit. 4Că se ştia din scripturi că Mesia trebuia să se nască în Betleem. Pe ea o chema tot Maria. Şi au mas degrabă într-un grajd. tămâie şi smirnă. De unde veniţi?" 21Unul dintre magi a zis: „Venim de la răsărit. 12 16Pe drum magii au tot făcut rugăciuni la zeii lor şi au mers toată noaptea uitându-se mereu la steaua strălucitoare 17 de pe cer. după obiceiul străbunilor mei şi să-I dau un nume". La acea vreme sosiseră din Persia la Ierusalim trei preoţi magi care umblau întrebând: „Unde este Cel ce S-a născut rege al iudeilor? Noi I-am văzut steaua în răsărit şi am venit să I ne închinăm". După care au plecat spre ţara lor. 5Şi Iosif a plecat cu Maria la Betleem unde au ajuns seara spre asfinţitul soarelui. 14Şi a vorbit cu cărturarii poporului care i-au spus că Mesia trebuia să se nască la Betleem în Iudeea. 25 258 . Şi toţi care auzeau se mirau. 23Iosif i-a chemat pe magi în casă şi ia dus la prunc şi la Maria. 22Noi credem că pe aceste meleaguri s-a născut pruncul Mesia. care stătea în Betleem. Şi i-a trimis pe magi la Betleem să-L caute acolo. şi Iosif a luat pruncul în braţe şi a mers cu Maria la casa sorei Mariei. Iosif a vorbit cu Pandera şi i-a spus toate câte li s-au întâmplat la Betleem. i-a văzut şi le-a spus: „Nu sunteţi de prin partea locuri.

că pruncul Tău are duhul zeului Horus. amândoi fiii lui 38 Irod Idumeul care murise. dar cu duhul eşti Fiul Lui Dumnezeu. Şi a pus apă proaspătă într-un vas. că sufletul îţi este curat ca lacrima. Te numesc Iisus şi Te închin Lui Dumnezeu. 36Odată când Maria era în templul zeiţei Isis. atunci a venit peste ea duhul zeiţei Isis care i-a zis: „Ia seama suflet din sufletul meu. La Abdum Iosif a vorbit cu preoţii locului de la templul zeului Osiris şi l-au închinat pe Iisus. 30Apoi Pandera şi-a înmuiat degetele mâinii drepte în apă şi a udat cu ele pruncul pe frunte zicând: „Cu apă vie. domnule 259 . 32Şi Iosif aşa a făcut şi au mers la Abdum în Egiptul de Sus unde se afla marele templu al zeului Osiris. 48Şi Iosif i-a spus: „Poţi veni oricând la noi. 34Şi preoţii şi preotesele L-au purificat pe prunc cu apă vie şi L-au binecuvântat cu foc sacru şi spiritele 35 33 31 zeilor. Şi aşa cum te afli acum cu pruncul în braţe vei fi de-a pururea cunoscută ca Fecioara Maria cu fost în Egipt. zeilor Osiris. Şi Iosif s-a intors acasă cu Fecioara Maria şi cu pruncul ca să stea în Nazaretul Galileii. ca fecioară de-a pururea. că marile suflete călătoresc din trup în trup pentru a lumina omenirea. Eşti Iisus Fiul Lui Dumnezeu!" Iar după câteva luni Iosif a primit în vis înştiinţare de la îngerul Domnului să meargă înapoi în Galileea unde domnea tetrarhul Irod Antipa. 45Acelaşi spirit al zeiţei Isis este şi cel al maicii Lui Zamolxe pe care noi în Dacia o numim Maica Domnului". 40Pandera venea din când în când la casa lui Iosif ca să-L vadă pe Iisus şi aşa a aflat câte se petrecuseră cu ei când au 41 In noaptea aceea îngerul Domnului i s-a arătat în vis lui Iosif şi i-a spus să plece cu pruncul şi mama Sa în Egipt. 46După un timp Pandera a primit înştiinţare. Eşti copil al focului. In taină Maria i-a spus lui Pandera despre duhul. 44Şi tu Maria ai acel duh al maicii Lui Zamolxe. 29Când au apărut primele raze de soare Pandera a luat copilul în braţe şi a spus: „Să te vadă acum şi focul şi soarele şi cerul. Şi Pandera a vorbit cu Iosif că va veni să-L vadă pe pruncul Iisus înainte de plecare. 37 tămâie şi ierburi frumos mirositoare. feciorul meu.CARTEA IUBIRII DE OAMENI 27Şi au mers în curtea casei unde pruncul. iar în Iudeea domnea Irod Arhelau. 39Şi Domnul Dumnezeu veghea din cerul Lui de purpură cu toţi îngerii rămaşi acolo. şi-L ţinea pe Iisus în braţe. de la sutaşul roman că vor 47 pleca în Egipt. foc sacru şi Duhul Lui Zamolxe te botez. 42Atunci Pandera i-a spus: „Aşa te privesc şi eu Maria. aşa cum i se spunea şi maicii Lui Zamolxe pe care o chema Vetra. Că fecioria cerească este în Pandera a aprins un foc în care a aruncat 28 sufletul femeii nu în trupul ei". Cu trupul eşti fiul meu. care-i vorbise în templul zeiţei Isis şi care o numise Fecioara Maria. Isis şi Horus. Tu să aduci înţelepciune lumii". Mama Sa Maria s-a bucurat tare mult căci ea ştia despre sine că era întruparea zeiţei Isis. 43Noi ştim din Dacia că cine va naşte pruncul care să aibă Duhul Zeului Zamolxe se va numi Maica Domnului.

260 .CARTEA IUBIRII DE OAMENI Pandera. Pandera a mers la casa lui Iosif. Maria este mai tot timpul acasă şi va fi bucuroasă să te vadă". 49Cu câteva zile înainte de plecarea sa în Egipt.

55Şi Pandera ştia câte ceva. cheia ankh pe care i-o 72 dăduse Maria la căsătoria lor pe vârful de Şi Iisus le-a zis: „Cum se face că Mă munte în Iudeea. Pandera L-a binecuvântat pe Iisus cu semnul crucii. Când m-am închinat Lui. 54Dar ea nu ştia că vor trece mulţi ani până când Pandera va reveni în Iudeea. Mergi sănătos. El Mi-a vorbit zicând: Iisus. 261 . închină zeiţei Isis la Abdum. de la Maria care fusese acolo cu Iisus şi Iosif. Şi-şi spunea: „Ce mult îl iubeşte Pandera pe Iisus. 52Iar Maria i-a zis: „Aşa să se facă voia Domnului. Iosif şi Maria au pornit înapoi spre Nazaret. Abdes. 64Când Maria a auzit cele spuse de Iisus a înţeles că era timpul întoarcerii lui Pandera. Maria a rămas un timp tristă. după naşterea pruncului. iar Iisus mergea mai mult printre rude. 63Apoi a mers acasă şi i-a povestit mamei Sale: „Eram în templu când un duh a venit peste Mine. 70 Şi toţi cei ce erau acolo şi-L auzeau se minunau de priceperea şi de răspunsurile Lui. tatăl Tău şi eu Te-am căutat îngrijoraţi". de sărbătoarea Paştilor. cu Semnul Lui Zamolxe. unde a cunoscut bine pe preoţii şi preotesele egiptene de acolo. ascultându-i şi întrebându-i. fiul lui. timpul cu el la gât. Mulţi credeau că Pandera avea în el Maria L-a certat: „De ce ne-ai făcut una duhul zeului Osiris. Şi i-a spus Mariei că la vremea potrivită Il va lua pe Iisus în Dacia. domnul meu". Isis şi Horus. El nu era şi negăsindu-L Iosif şi Maria s-au întors la Ierusalim. Am văzut un om cu părul alb şi o barbă mare. 61Era către sfârşitul verii în ziua când Iisus împlinise doisprezece ani. stând în mijlocul învăţătorilor. locul unde oamenii venerau pe zeii Osiris. 58Toţi îl ştiau pe Pandera că purta. 67Şi după zilele Paştilor la Ierusalim. 54Când a ajuns în Egiptul de Sus. Fă Doamne ca el să se întoarcă curând şi teafăr". cu trupa de soldaţi romani. dar Isis. Şi aşa au călătorit ei ziua întreagă. tot ca asta. 68Dar când L-au căutat pe Iisus. fiul lui Pandera. 69L-au aflat după trei zile în templu.I DE OAMENI CARTEA IUBI 50Când a bătut la uşă a ieşit în prag Maria cu pruncul în braţe şi i-a spus: „Bun venit. să pleci de lângă noi? Iată. 56Pandera a stat mulţi ani în Abdum. 65Primăvara. Şi ea a plâns cu lacrimi de dor. 51Atunci Pandera i-a spus Mariei că va pleca din Nazaret şi a venit să-L vadă pe prunc înainte de a porni către Egipt. adică cel care se întru cele ale Tatălui Meu trebuie să fiu. 53După plecarea lui Pandera. vei fi lumii lumină de înţelepciune. despre aceste locuri. Sunt singură că Iosif este dus cu treburi". Iosif şi Maria mergeau în fiecare an la Ierusalim cu rudele şi cunoscuţii. 59Şi oamenii l-au numit căutaţi şi nu ştiaţi unde pot fi? Oare nu pe Pandera. Pandera a primit însărcinări în localitatea Abdum. Şi era adorator cucernic şi credincios al zeiţei 60Vremea a trecut şi Iisus se întărea în trup şi duh. 66Iisus implinise deja doisprezece ani la sfârşitul verii. 62Şi El a mers la templu ca să se roage şi era în duh când a văzut şi a auzit. 57 71Iosif şi Maria au rămas uimiţi. dar pentru asta trebuie să mergi în munţi la rudele tatălui Tău".

I DE OAMENI CARTEA IUBI adică aici la templu?" 262 .

dar cam neascultător în Pandera. Şi rabinică. Şi acolo am aflat numele tainic al Tatălui". băiatul ei cel mare.CARTEA IUBIRII DE OAMENI 73 T \ 3Trecuse Paştile şi primăvara era în toi când Pandera a sosit la Ierusalim. bine ai sosit. 9Într-o zi Pandera a văzut-o pe Maria 78Şi Iisus sporea în înţelepciunea şi în plecând de acasă către târg. Iisus vorbeşte foarte bine să-l cunoască pe Bătrânul Înţelept". trei limbi. care din cerul Lui de întâmpinare Mariei şi i-a zis: „Iată-mă purpură se uita să vadă ce făceau oamenii Maria!" pe pământ. Şi Domnul Dumnezeu se 10Şi Maria a fost tare emoţionată să-l bucura. vadă pe Pandera şi i-a spus cu lacrimi: „Domnul meu. Şi nu au mai zis nimic. Iisus în Egipt pe Pandera i-a răspuns: „Am venit cu urmele Lui Zamolxe. „JJar unde ai stat trei zile şi trei nopţi?" I-a spus mama îngrijorată. Şi i-a ieşit în harul Domnului. cum i se spunea de obicei lui învăţăturile iudaice pe care doreşte să le îndrepte cum vrea El. tatăl Său. Iisus este un băiat foarte sutaşul roman l-a trimis pe Abdes inteligent. 16A intrat de multe Pandera în Egipt. că păstra în inima ei cine este şi încă o mai iubesc pe Maria! Păcat că nu El şi ce aflase ea de când fusese cu El în s-a putut să rămânem împreună". 76Iar acasă Maria a aflat de la Iisus că El dormise în templu şi un înger al Domnului I s-a arătat şi L-a învăţat numele tainic al Tatălui şi felul cum /\ . 2Şi tocmai s-a nimerit că cineva 14Şi este învăţat în cele ale scripturii. 4Şi după ce a rezolvat treburile la pretoriu. Pandera a auzit un glas care-i lui Iosif şi de multe ori m-a întrebat spunea: „Să mergi la Nazaret la fiul tău despre Iisus şi să-L aduci aici. Pandera a mers la Nazaret. dar trebuia să meargă cu treabă la cohorta noi totuşi am vrea să-L dăm la şcoala 15 Sagittariorum. latineşte şi greceşte. Dar tu săpogoară peste Iisus în Egipt. 75Când Iosif şi Maria au auzit aceasta s-au înspăimântat. slavă CAPITOLUL 4 Domnului! Ce faci?" Pandera revine în Iudeea. El ştie că nu este fiul zeiţei Isis. Egipt. Iisus. în Iudeea. 6Şi Pandera se întreba ce-o să urmeze: „Ce va spune oare fiul meu Iisus când mă va cunoaşte acum la doisprezece ani ai Săi?" 7De câteva ori Pandera a trecut prin faţa casei lui Iosif. evreieşte. Şi Maria s-a bucurat când tot gândea Pandera: „Ce mult am iubit-o a auzit asta. mi spui ce face fiul nostru Iisus?" 12Atunci Maria i-a povestit: „Iisus S1Intr-o zi pe când se ruga în templul a făcut băiat mare. apoi să-L duci la 13 neamurile tale în Tracia şi în Dacia. Duhul Lui Zamolxe treburi la pretoriu la Ierusalim. dar nu a vrut să intre în curte. 8Într-o zi a văzut-o pe Maria trebăluind şi memoriile l-au năpădit. căci ştiau că cel ce cunoaşte numele tainic al Tatălui avea mare putere. 5Acolo a aflat câte ceva despre familia lui Iosif: Maria avea şi alţi copii. Şi se 77 putea fi folosit. Şi El tine. 74Iisus i-a răspuns: „La templu. la Ierusalim. era foarte învăţat în legea iudaică. v-am spus.

CARTEA IUBIRII DE OAMENI ori în dispute cu .

Pandera este tatăl Lui în trup. Pe Iisus aş vrea să-L iau cu mine în Egipt şi apoi să-L duc în Tracia şi în Dacia. Pandera şi Iisus. 28Şi Pandera cu Maria au stat să 29 Iosif poţi să-i spui". Mai întâi. Spune-I băiatului nostru că am venit să-L văd. Dar Maria era încă îngrijorată de ceea ce va urma şi i-a întrebat: „Ce vom face de acum înainte? Cum vom rezolva lucrurile cu bărbatul meu Iosif?" 30Pandera i-a răspuns: „Lui Iosif îi vom spune totul. Du-mă la el cât de curând!" 23Seara. plănuiască plecarea Lui Iisus. Şi 9 . Şi ţineţi aceasta în taină de lume. iar Domnul în duh. vor merge în Egipt. 37Noi în Tracia am şi El uimit de vederea tatălui Său. Acolo Îţi vei găsi împlinirea în viaţă". când Iosif s-a întors de la lucru. Dar era încă îngrijorată: „Cum să facem cu plecarea Lui Iisus? Ce va spune oare Iosif care-l iubeşte ca pe fiul lui propriu?" 20Dar Pandera a liniştit-o zicând: „Vom rezolva şi aceasta. 31Când Maria a ajuns acasă i-a spus lui Iosif toate câte s-au petrecut la 32 întâlnirea lor cu Pandera. 24 35Pandera le-a mai spus: „Neamul Şi a doua zi dimineaţa Maria L-a meu se trage din Mari fiica zeului nostru îmbrăcat frumos pe Iisus şi împreună au Zamolxe. domnul meu. El este un om bun şi înţelept şi va înţelege". dar lui 9 9 ~ Pandera I-a zis: „Bun găsit fiule. Pandera i-a dat de ştire de ce se întorsese el în Iudeea: „Draga mea Maria. Atunci Iosif ia zis: „Nu mă pot opune. 19Şi i-a mai spus lui Pandera că ea nu era surprinsă de ce-i spusese el. Maria i-a povestit cele întâmplate. 21Apoi cei doi au plecat fiecare la treburi. Dacă Iisus vrea să meargă cu el atunci noi Îl vom pregăti de drum". Vom merge în Dacia străbunilor Tăi. Acum nu /V 9 9 ştim dacă Îl vor mai primi la şcoala rabinică". Maria se gândea cu emoţie: „S-a întors Pandera. un urmaş de-al ei şi al plecat să-l întâlnească pe Pandera. Iisus era se trăgea de baştină. 25Când Pandera şi-a văzut fiul. 17După ce a ascultat cele spuse de Maria despre Iisus. 33În zilele următoare s-au sfătuit cu toţii.CARTEA IUBIRII DE OAMENI fariseii şi saducheii cei învăţaţi. Vreau să-l cunosc şi eu mamă. 26Apoi Pandera L-a strâns în braţe pe băiat şi L-a sărutat pe frunte şi Iisus i-a mărturisit cu lacrimi în ochi: „Ce mult team aşteptat. Vino să Te îmbrăţişez!". numit şi Marele Lup Alb. 18Auzind acestea Maria i-a spus lui Pandera despre duhul care de curând coborâse asupra Lui Iisus. Doamne cât Îţi mulţumesc!" 22Când a ajuns acasă Maria I-a vorbit Lui Iisus despre întoarcerea tatălui Său şi El i-a zis: „Ştiam că tata Mă va căuta. unde Pandera vroia ca El să înveţe tainele preoţilor şi să păşească pe urmele străbunului Zamolxe. tată. primul şi singurul meu bărbat iubit. Ştiam că vei veni să Mă iei şi că nu M-ai părăsit". L-a a venit în Munţii Haemus de unde Licu privit îndelung cu multă iubire. 36Pandu. soţului ei Licu. 34Apoi Pandera şi Iisus vor pleca spre Tracia şi mai apoi spre Dacia. unde El poate să înveţe cu înţelepţii noştri şi să ajungă preot". 27Atunci Pandera I-a mărturisit: „Da fiule.

CARTEA IUBIRII DE OAMENI păstrat cu străjnicie memoria clanului .

dar şi preot al Lui Zaratuştra. deşi îi este înrudită cu sufletele din care iniţial s-a compus. 52Şi a mai întrebat-o pe preoteasă: „Rogu-te să-mi spui cum se face că un suflet care s-a întrupat poate fi făcut din mai multe suflete care au fost odată întrupate şi ele?" 53Preoteasa i-a spus: „La facerea unui suflet nou pot participa mai multe suflete vechi. fiul lui. 46Când Zamolxes a părăsit Egiptul. Zeiţa Înţelepciunii la egipteni. că are o identitate proprie. Şi acolo au cunoscut-o pe preoteasa de la templul zeiţei Maat. Şi ele se întrepătrund şi se multiplică până 267 . la Teba. În Dacia preoţii au obiceiul să cheme spiritele zeilor Egiptului aşa cum au făcut şi străbunii noştri Zamolxe şi Marele Lup Alb. către Egiptul de Sus. Şi vroiau să afle de la ea dacă se mai ştia ceva din vechime despre şederea Lui Zamolxe în Egipt. în Egiptul de Jos. tatăl I-a povestit fiului legende ale tracilor despre şederea Lui Zamolxe în Egipt astfel: 40„Străbunul nostru Zamolxe şi-a purtat paşii pe aceste locuri. cu vreo cinci sute de ani înainte. 48Şi preoteasa le-a spus: „În cronici se mai scrie că Zamolxes era întruparea unui mare profet din vechime. despre care vorbise preoteasa. 45El era deja preot al Zeului Dumnezeu din Dacia. 55Şi Pandera a mai întrebat: „Dar ce se întâmplă cu sufletul nou atunci când el merge în lumea cealaltă? Oare părţile de suflete din care este făcut revin la sufletele lor originale?" 56Preoteasa i-a răspuns: „Când sufletul merge în lumea de dincolo. la Karnak şi în Valea Regilor. Pandera şi Iisus au ajuns la Teba. Şi a mai întrebat-o: „Se mai scrie oare şi altceva despre străbunul nostru Zamolxe? Noi ştim că egiptenii din vechime consemnau atent şi despre spiritele care îi călăuzeau pe anumiţi oameni aleşi de Preaînaltul". La Teba. 39Când au ajuns la piramide. 42Mergând pe Valea Nilului. el îşi face o bază nouă şi acumulează o experienţă nouă de viaţă". El fusese hirotonisit şi preot al Marelui Zeu Amun". 54Şi atunci când sufletul nou este format şi se află într-un corp. 47Pandera i-a mulţumit preotesei pentru cele spuse. care a fost Mare Preot şi rege pe vremea lui Abram. un om cu numele de Melchisedec. deşi sufletul are miezul lui. dar putem spune că va fi preot în veac şi rege drept. din care ne tragem noi fiule". 38În câteva zile pregătirile au fost gata şi Pandera cu Iisus au pornit către Egipt.CARTEA IUBIRII DE OAMENI Cogaion şi am ţinut mereu legătura cu rudele noastre din Dacia. căci aceasta înseamnă numele Melchisedec". 49Se proroceşte că acel spirit al Lui Melchisedec şi al Lui Zamolxes va coborî în cineva trăitor în aceste timpuri. 51Pandera era încredinţat că duhul. el nu se risipeşte. Zamolxe a fost 41 hirotonisit preot egiptean. 50Noi nu ştim cine poate fi acel om. părintele iudeilor. Legendele noastre spun că El a fost la piramide. 43După câteva zile preoteasa le-a spus: „Istoria noastră a consemnat trecerea pe aici a unui dac pe nume Zamolxes. profetul perşilor. coborâse deja în Iisus. 44Zamolxes a stat trei ani în Egipt apoi s-a întors pe meleagurile Lui. Dar acel suflet nou este şi el vechi ca şi sufletele care îl compun. 57Şi tot aşa se întâmplă mereu cu fiinţarea de suflete care toate au pornit de la Domnul ca scântei.

74Şi El Mi-a zis: Iisuse. urmaşul Meu. şi să vină înapoi după câţiva ani. al zeului Amun. 61Dar sufletele invocate nu coboară cu totul în noul corp. 76Pe dată Pandera I-a spus: „Este un semn că a venit timpul să pornim spre casă. 77Şi acolo în Dacia vei cunoaşte cu adevărat Duhul Lui Zamolxe". Iisus învaţă înţelepciunea Lui Zamolxe cu preoţii decenei şi cu Marele Preot şi devine preot. află că Duhul Meu se va coborî cu şi mai multă 75 putere în Tine. 64Şi după ce a făcut toate acestea Pandera s-a întors la Abdum la trupele romane din care făcea parte. Apoi El a dispărut şi Miam revenit în simţiri. 59Şi Pandera a mai întrebat: „Oare cine poate să cheme sufletele cele luminoase?" 60Atunci preoteasa i-a zis: „Un om care cunoaşte aceste taine poate chema orice suflet să vină în sufletul lui propriu şi astfel să dobândească o parte din lumina sufletului pe care îl doreşte. Eu L-am recunoscut şi M-am închinat Lui. fiule. zeul solar. 78Şi Pandera a vorbit cu sutaşul de la Abdum să-l lase să plece un timp din armata romană. că-L ştiam dintr-o altă viziune pe care am avut-o în Iudeea. dar viziunea Mi-a rămas adânc întipărită în minte". tot aşa cum fac îngerii. unde în 1 Iisus avea cincisprezece ani când a vechime Zamolxe fusese şi El iniţiat preot pornit cu tatăl Său Pandera spre Tracia. apoi în Dacia la Sarmisegetuza. Mam ridicat în spirit şi am ajuns până în al nouălea cer unde M-a întâmpinat un om 73 bătrân. 69La numai cincisprezece ani Iisus a fost investit ca preot al zeului Amun. CAPITOLUL 5 Iisus merge în Tracia. Şi El a ţinut minte cele trăite atunci şi a mers la Abdum şi i le-a povestit tatălui Său Pandera: „Eram în templul zeiţei Maat atunci când Duhul 72 Lui Zamolxe a pogorât peste mine. 62Şi Pandera a fost încredinţat că acolo la Teba era locul cel mai bun pentru ca Iisus să deprindă înţelepciune. 58Dar drumul existenţei lor este lung pentru că întâlnesc în calea lor şi întunericul care le ia din lumină". Pandera a Au coborât în Delta Nilului şi de la participat şi el la hirotonisirea Lui Iisus şi Alexandria s-au îmbarcat spre Atena în 268 . ci ele dau doar scântei care se alipesc altor scântei care se află deja în sufletul omului care le-a chemat". 67Iisus ştia deja de la templul din Ierusalim numele secret al Domnului. 63Şi a vorbit cu preoteasa de la templul zeiţei Maat ca Iisus să stea la templul ei şi să înveţe religia locului şi să devină preot egiptean. pe când se afla la templul 71 zeiţei Maat din Teba. 66El a deprins ştiinţele egiptenilor şi a cunoscut formulele magice prin care se dobândeau mari puteri. De la preoţii egipteni Iisus a mai învăţat şi meşteşugul vindecării bolilor şi să facă minuni. chiar la templul Luxor din Teba. Duhul Lui Zamolxe pogoară peste Iisus în Dacia. Iisus a fost răpit în duh. 68 era tare mândru de feciorul lui.I DE OAMENI CARTEA IUBI cresc în lumină aşa de mult încât se întorc înapoi la Domnul. 70 Într-o zi. În trei ani Iisus a aflat tainele zeilor Egiptului.

I DE OAMENI CARTEA IUBI Grecia. Apoi de acolo au purces călare către Munţii Haemus în Tracia. 269 .

8Dar Pandera i-a răspuns: „Iisus va merge cu mine în Dacia. 24 Într-o zi Marele Preot I-a povestit Lui Iisus legende despre Zeul Zamolxe: „Se ştie prea bine cum străbunul nostru Zamolxe a învăţat cu înţeleptul Pitagora. la I-a vorbit străbunul Zamolxe în Iudeea şi clanul Cogaion. 6I-a întâlnit şi pe preoţii traci decenei. apoi cu Zarates. observând aptitudinile deosebite ale tânărului Iisus. care este Mare Preot şi zeu în vecii vecilor. în Egipt. Atunci Zamolxe i-a şi s-au rugat Lui Dumnezeu şi Lui mustrat pe iudei că au adus sacrificii la 28 Zamolxe şi au chemat spiritele străbunilor inaugurarea templului din Ierusalim. 18După câte mi-ai spus. 16Şi Marele Preot a zis: „Noi. 11Preoţii şi preotesele de la Sarmisegetuza Îl aşteptau şi ei. face cu vărsare de sânge se va sfârşi tot 14Într-o zi Pandera L-a dus pe Iisus la se cu vărsare de sânge. fiul său. Tatăl nostru ceresc. am tot chemat la focul sacru să revină Duhul Lui Zamolxe. care trăia în munţi. 19Noi nu ştim ce va face Iisus în lume. 10Şi au trecut râul cel sfânt Istru şi au purces către Sarmisegetuza unde rudele îi aşteptau. se credea că spiritul Lui Zamolxe a coborât într-un om. a zis: „Băiatul să stea un timp cu noi şi să deprindă învăţătura Lui Zamolxe şi să ajungă preot deceneu". 17Deceneu a prorocit că Spiritul Lui Zamolxe se va întoarce într-un om care va schimba lumea. 7Atena. De acum pe Iisus Îl luăm la învăţătură şi în doi ani de zile va ajunge preot deceneu". că aflaseră că Pandera Îl va aduce acolo pe Iisus. 29Noi credem că din Marele Preot Iulian. un mare preot din Babilon şi mai apoi a stat un timp în 25 Egipt.CARTEA IUBIRII DE OAMENI 4Când Pandera a ajuns la rudele lui. Iisus a cunoscut multe rude din partea tatălui. care. dar ştim că va avea putere de la Dumnezeu. slujitorii Lui Zamolxe. şi nici cum o s-o îndrepte pe calea luminii. 26Era pe vremea când trăia Sarmisegetuza spre bucuria tuturor. acel templu nu vor rămâne decât ruine". retras de lume. căruia i se spune Bătrânul Înţelept. 5În Tracia. toţi i-au primit cu dragoste şi s-au bucurat să-L vadă pe Iisus despre care ştiau de la Pandera că era fiul său care stătuse în Galileea cu mama Sa. preoteasa decenee. Iisus urma învăţătura mai ales pe lângă Marele Preot. 9Pandera şi Iisus au stat în Tracia până primăvara când s-au pregătit de plecare spre Dacia. În 27 seara venirii preoţii au aprins un rug sacru prorocul Zaharia. Acolo Iisus va învăţa cu marii înţelepţi ai neamului nostru". de la plecarea la Zamolxe a Marelui Preot Deceneu. unde se află Marele Preot. Ce înţelepţi. sora lui Pandera. 20Că noi 21 suntem poporul Lui Dumnezeu. au dorit să-L ia la învăţătură. Dar Zeul nostru Zamolxe a fost 12Pandera şi Iisus au ajuns la prezent la sfinţirea templului din 13 Ierusalim. 22 Şi Marele Preot a aranjat ca Iisus să înveţe cu preoţii şi preotesele de la 23Dar Sarmisegetuza. 15Şi i-a povestit Marelui 30Iisus i-a zis Marelui Preot: „Este un Preot viaţa tânărului Iisus şi i-a mai spus obicei la poporul mamei Mele de a aduce şi despre viziunile Lui Iisus atunci când . nu încape îndoială că tânărul Iisus are scântei din spiritul străbunului nostru Zamolxe.

31Deşi de-a lungul timpului s-a .CARTEA IUBIRII DE OAMENI 31 jertfe.

în care şi viaţa noastră trebuie trăită. „Ritmurile naturii sunt o trăire a 58 43Dar este necesar să aflăm despre El pe Domnului. 45Dar mai cu seamă Îi vedem prezenţa în ritmurile naturii. 55Şi cu adevărat sufletul omului este tot aşa de bătrân ca şi timpul care nu are vârstă tot ca şi Dumnezeu". 41 greşim că Dumnezeu este în tot şi în toate. întinează sufletul omului şi aduc mari pagube şi nenorociri". este peste puterea noastră de înţelegere. cine este Dumnezeu şi cum Îl putem noi cunoaşte? La iudei Spiritul Suprem este împărţit în mai multe entităţi. 44Putem spune fără să 272 adevărat sufletul este fără timp. aflaţi în căutarea cunoaşterii Domnului. 57 42Atunci Marele Preot I-a explicat Şi Marele Preot a răspuns: Lui Iisus: „Dumnezeu. 56Iisus a ascultat atent vorbele Marelui Preot Iulian pe care l-a mai întrebat: „Cum poate atunci omul să intre în ritmurile naturii?" . Dar sufletul se arată într-un fel în lumea materială care-i este creaţia. numirea Ei este neclară şi duce mereu la violenţă. Şi bine va fi cât timp nu venerăm moartea ci viaţa. mai cred că 33 sângele poate spăla de păcate. Este bine ca omul să înţeleagă înţelesul nostru. iar când scripturile scrise nu mai urmează viaţa ele devin rătăciri. Fără această apartenenţă la natură omul îşi pierde sufletul". 40Deşi se crede că există o singură Fiinţă Supremă. 50Şi să iei aminte că gândurile omului deschid mereu drumul pe care el păşeşte.CARTEA IUBIRII DE OAMENI văzut că jertfele aduc distrugeri celor care le fac. 39Dar multele lor frământări nu au reuşit să limpezească lucrurile. 35Că adevărata scriptură este însăşi viaţa. căci de la gând vine cuvântul şi de la cuvânt vine fapta. a cuvântului şi a faptei. 46Iisus a întrebat: „Atunci unde se află locul omului în înţelegerea Lui Dumnezeu?" 47Marele Preot Iulian a zis: „Domnul este atât în exteriorul omului cât şi în interiorul lui. Şi dacă ei vor continua să mai facă sacrificii de animale nu va mai rămâne nimic din poporul lor. 48Iar atunci când omul reuşeşte să-L trezească pe Domnul din el va şti ce să facă în viaţă şi va cunoaşte ce este viaţa omului. în mărirea Lui. 32Marele Preot Iulian a mai spus: „Păcat că aceşti oameni. Şi de atunci ne merge bine. 49Şi aşa omul va înţelege puterea gândului. 34Noi neamurile tracilor nu mai aducem jertfe zeilor de pe timpul străbunului Zamolxe. 36De obicei Iisus mergea singur să-l vadă pe Marele Preot care limpezea nedumeririle Sale. Înţelepţii neamului se străduiesc de sute de ani să-L definească. unde este scris să aducă jertfe". iudeii tot continuă să facă aceasta pentru că urmează scriptura Tora. 51Atunci Iisus l-a mai întrebat pe Marele Preot: „Dar sufletul omului unde sălăşluieşte?" 52 Şi Marele Preot a răspuns: „Cu 53 În Iudeea nu am putut înţelege de ce contradicţiile continuă şi de ce sunt partide religioase care susţin idei diferite ducând mereu la dezbinări". Că noi oamenii după ce gândim. spunem în cuvinte ce am gândit şi apoi înfăptuim". 37 Şi odată Iisus l-a întrebat: „Mărite 38 Preot. 54Minţile noastre şi trupurile noastre sunt tot de suflete create.

Dar dacă omul iese din 273 .CARTEA IUBIRII DE OAMENI că de când se naşte şi până la moarte. viaţa să-i fie condusă de ritmurile naturii.

În zilele ce au urmat Iisus a discutat cu preoţii şi preotesele. 81Când apar primele raze de soare sacerdotul spune: Să te vadă acum şi focul şi soarele şi cerul. moartea. 76Împrejurările în care se naşte un copil sunt legate de vieţile anterioare ale 77 sufletului care se întoarce. fie o acceptă. el poate să-şi trăiască frumos toate clipele vieţii. fie o refuză. 68Auzind ultimele sale cuvinte Iisus la întrebat pe Marele Preot: „Care ar fi aceste momente? Cum pot fi ele definite? Care sunt practicile potrivite? Rogu-te săMi spui". 62Şi Iisus a mai întrebat: „Care ar fi aceste practici?" 63Marele Preot a spus mai departe: „În primul rând omului trebuie să i se trezească simţul realităţii. 71Să vorbeşti cu preoţii şi potrivite momentului. 69Dar Marele Preot a răspuns pe scurt la întrebările Lui Iisus: „În viaţa omului sunt momente cheie pline de sacralitate. Noi preoţii avem ritualuri care-l primesc pe copil în lume. Apoi în prezenţa focului sacru sacerdotul îşi moaie degetele mâinii drepte în apă proaspătă şil udă pe prunc pe frunte zicând: Cu apă vie. cum o numim noi". Noi oferim această posibilitate pe care omul. foc sacru şi Duhul Lui Zamolxe 83 274 . Baza practicilor stă în folosirea focului sacru care trezeşte sufletul. 74Preotul Casian. Trei dintre ele sunt cele mai importante. căsătoria. 59Noi preoţii decenei avem trimiterea de a-l îndrepta pe om pe calea cea bună atunci când el se rătăceşte. La aceste cuvinte se mai pot adăuga şi alte vorbe 82 Preoţii de la Sarmisegetuza cunosc practicile pe care noi le urmăm în astfel 71 de împrejurări. 66Iar atunci când omul devine conştient de puterea gândului lui. prin ceea ce se cheamă botez. anume: naşterea. 70 preotesele de acolo despre ritualurile urmate de ei la naştere. care rătăcesc în viaţă. 80Dacă pruncul are naş şi naşă ei îl aduc în braţe şi urmează ceea ce le spune preoteasa sau preotul deceneu. 67Dar sunt unele momente din viaţă pe care omul păşeşte ca pe nişte trepte pentru a se apropia de Dumnezeu". căsătorie şi la moartea oamenilor". 65Şi în orice moment omul îşi alege singur pasul pe care-l face.I DE OAMENI CARTEA IUBI aceste ritmuri el suferă. Se aprinde un foc sacru într-o vatră. care plecase în lumea de dincolo. sau întrun vas în care se pun ierburi frumos mirositoare. urmând tradiţia şcolii lui Zamolxe înfiinţată cu peste cinci sute de ani înainte. 60Oamenii. în corp uman. despre subiectele amintite de Marele Preot. vin la preoţii decenei care-i ajută să păşească din nou pe făgaşul armoniei cu natura. adică trezvia. 64Odată cu trezirea sufletului omul deschide ochii spre lume şi aşa îşi îndreaptă viaţa pe calea armoniei. Cu alte cuvinte el să-şi dea seamă de fiinţarea lumii şi a propriei vieţi. De obicei are loc la răsăritul soarelui. 73 Lecţiile se ţineau fie în grup. 61Din moş-strămoşi urmăm multe practici care ţin vie conştiinţa sacralităţii vieţii omului. 78Şi urmăm metoda tradiţională a botezului cu apă. care dădeau învăţătură la şcoala sacerdotală. unul dintre cei care învăţau pe tinerii de la şcoala de la Sarmisegetuza. 79Preotul Casian a mai explicat: „Botezul se face într-un loc potrivit ales. I-a explicat Lui Iisus: 75„Naşterea unui copil înseamnă revenirea sufletului. fie individual. foc şi Spiritul Lui Zamolxe".

Şi-i dă copilului un nume după vrerea părinţilor şi-l închină la un 275 .CARTEA IUBIRII DE OAMENI te botez.

103Şi dacă bărbatul doarme aparte de femeia lui. iar alţii care vor mai mult decât însoţirea în doi. că Domnul Dumnezeu nu vrea ca omul să ardă dacă găseşte împlinire aşa. că din patimile înfrânate ale omului ies multe rele". 276 . 95Dar sunt oameni care nu vor să se căsătorească. 88Preotul Casian I-a răspuns: „Fireşte. la mare. Că trupul omului. Orice om poate boteza chiar dacă nu este preot deceneu. 98Iisus l-a mai întrebat pe preotul Casian: „Şi cum se petrec aceste căsătorii cu mai multe persoane?" 99Preotul Casian I-a răspuns: „Perechile se căsătoresc fiecare în parte. 84Aşa se face ritualul botezului după împrejurările în care are loc. 94Atunci preotul Casian I-a zis: „Căsătoria cea mai bună este între un bărbat şi o femeie care se iubesc. sau lângă o apă curgătoare sau într-o apă curgătoare curată. şi nici dorul ei de el. 89Dar cel mai bine este ca botezul să fie făcut de către un sacerdot deceneu. la şes. A fost urmat de tata şi de mama când ei s-au căsătorit pe vârful unui munte din Iudeea". el o va iubi mereu că dorul lui de ea nu se va ostoi. 104Eu am ca soaţe două surori. iar preotul Casian a încuviinţat că totul a fost făcut după Legele Lui Zamolxe. 97 Mai rele sunt ascunderea şi minciuna şi prefăcătoria şi înşelăciunea. 102Că femeia stă mai mult cu copiii ei ca să îi crească. Şi acolo unde se face botezul trebuie aprins focul sacru".I DE OAMENI CARTEA IUBI zeu sau o zână anume. 105În altă zi preotul Casian a vorbit despre ritualurile folosite la moartea unui om. 100Că omul nu are stăpânire pe trupul nici unui alt om. ci el trebuie doar să urmeze Legile Lui Zamolxe. 87Atunci Iisus i-a spus preotului Casian: „Aşa a făcut tata când M-a botezat în Galileea". Căci Pandera urma obiceiul străbunilor noştri. Preoţii şi preotesele decenee cunosc bine cum să atragă benecuvântările zeilor la botezul unui copil". 90Altă dată preotul Casian a vrut să-I explice Lui Iisus cum era făcută căsătoria la daci. să se întoarcă pe pământ. 85Dar momentele cheie sunt folosirea celor două expresii: „Să te vadă acum şi focul şi soarele şi cerul" şi „Cu apă vie. 86Se poate boteza un prunc oriunde în natură. Şi I-a zis Lui Iisus: „Noi incinerăm trupurile celor morţi şi uneori le punem ţărâna într-un loc anume în pământ peste care mai apoi aprindem focuri sacre şi chemăm înapoi sufletul mortului să se întrupeze. decât pe cel de sine. în câmpie şi în pădure. foc sacru şi Duhul Lui Zamolxe te botez". la munte. care se înţeleg ca suratele de bine. şi viaţa ne este frumoasă. 92Şi Iisus i-a depănat preotului Casian toate câte ştia despre căsătoria părinţilor Lui. 106Cei care mor nu-şi pierd sufletul căci el merge la Zamolxe. noi putem să-i chemăm pe oameni. chemând sufletele lor. Şi de la început se înţeleg între ei cum vor vieţui. şi femeile care vor să se însoţească cu mai mulţi bărbaţi o pot face şi ele. 93Şi Iisus i-a mai spus: „Aş vrea să cunosc mai multe despre obiceiurile tracilor cu privire la căsătorie". dacă se poate. 101Dar e bine ca bărbatul şi femeia să doarmă fiecare separat. slavă Domnului". 107Dar dacă vrem. la deal. 91Dar Iisus i-a spus: „Cunosc bine acest ritual. 96Şi bărbaţii care vor să se însoţească cu mai multe femei o pot face.

este 277 .CARTEA IUBIRII DE OAMENI atunci când nu mai are suflet în el.

Legile Belagine. se înrăiau şi se transformau în strigoi. pe care l-a rugat: „Înţeleptule. 110Şi în timp Iisus a mai învăţat cum preoţii decenei conduceau ritualurile de trecere a celor tineri la pubertate. 124De atunci aşa. 119Într-altă zi Iisus se afla sus la munte împreună cu Marele Preot. tot aşa cum Legile Lui Moise sunt Legile 121 „Predicţiile. care nu erau incinerate. Şi am auzit multe Zamolxe ne-a învăţat ca să păstrăm aceste astfel de istorii în care profeţii i-au dus în legi sub formă de simboluri puse pe restrişte pe oamenii pentru care ei făceau azimele de pâine. Mărite Preot. că aşa nu le vom uita cum nu uităm să mâncăm pâinea. scrise pe tăbliţe de aur. ci dorim să de înţelepciune. pe când Iisus se afla împreună cu Marele Preot. 113Noi dorim în primul rând Multe dintre aceste legi sunt vorbele Lui creşterea trezviei în om. să-Mi spui ce importanţă are cunoaşterea viitorului pentru om?" 112 şi de multe ori iudeii au suferit după ce unii profeţi au spus profeţii strâmbe care au dus poporul în rătăcire. 115Noi învăţăm să devenim fost mereu 125 nemuritori prin înţelegerea nemuririi sufletului nu prin cunoaşterea viitorului. 111Într-una din zile. nicidecum de un destin fixat al omului şi al neamurilor. 126Şi se profeţii". Şi tot aşa rezulta şi din cele vorbite de Iisus cu Marele Preot Iulian. dar 278 Atunci Bătrânul Înţelept I-a răspuns: Domnului iudeilor. sunt ţelurile existenţei Legile Frumoase.I DE OAMENI CARTEA IUBI ca şi ţărâna. Bătrânul Înţelept. 122Ele au fost scrise 113 după înălţarea la cer a Lui Zamolxe. 118Şi Iisus a vorbit cu preoţii şi preotesele de la Sarmisegetuza despre profeţi şi profeţii. ai putea să-Mi vorbeşti despre Legile Lui Zamolxe?" 120Şi Marele Preot I-a răspuns: „Legile Lui Zamolxe sunt Legile Lui Dumnezeu. dar le lega de trezirea sufletului. ne facem bun noi tracii am tot urmat aceste legi care au viitorul. Dar uneori istoria s-a dovedit rea şi distrugătoare şi 116Profeţiile pot rătăci atunci când profeţii sunt rupţi de viaţă. cunoaşterea viitorului. nu Legile Lui Zamolxe. De aceea dacii foloseau incinerarea trupurilor. El l-a întrebat despre cunoaşterea viitorului astfel: „Rogu-te. la adolescenţă şi la maturitate. 109Şi a mai aflat că sufletele din trupurile moarte. 114Nu vrem să 123 ştim ce ne aşteaptă în viitor. O primă formă a acestui ne ordonăm existenţa prezentă în mijlocul cod de legi a fost făcută cunoscută dacilor naturii. aşa cum ne spune Dumnezeu". Şi Zamolxe la Marea Preoţie. 108În zilele care au urmat Iisus a asistat la câteva incinerări şi aşa a învăţat ce ritualuri făceau acolo preoţii decenei ca să scape sufletele de suferinţă până ajungeau în lumea cealaltă. iar ei I-au spus istoria neamului tracilor care credea în profeţii. Şi atunci vom şti că urmăm vrerea de către Marele Lup Alb. omului. întâmpla că oamenii pot distruge 117Atunci Iisus a zis: „Neamul poate plăcile de aur pe care Legile Lui Zamolxe mamei mele crede foarte mult în profeţii sunt gravate cuvânt cu cuvânt. Şi mulţi profeţi au fost omorâţi şi pe drept şi pe nedrept". succesorul Lui Lui Dumnezeu şi viaţa ne va fi bună. Noi tracii numim . din viaţa cea bună.

Şi chiar dacă nu mai avem plăcile de aur cu Legile Lui Zamolxe.CARTEA IUBIRII DE OAMENI semnele din pâine vor rămâne cât va 127 fi suflare de traci şi de urmaşii lor. ele se pot 279 .

Şi de aceea îi numim cum credem noi mai bine că ar fi. Şi El s-a închinat la ele cu semnul Crucii Lui Zamolxe şi a ridicat fiecare plăcuţă de aur în palme şi a atins-o cu fruntea. sunt altele. Nicăieri nu am întâlnit o înţelepciune mai mare. 128Şi Iisus a mai întrebat: „Cum putem cunoaşte Legile Lui Zamolxe?" 129Marele Preot I-a răspuns: „Ultima oară Legile Lui Zamolxe au fost reconstituite în vremea Marelui Preot Deceneu. 148Noi nu facem sacrificii sângeroase. 132Văzându-I credinţa Marele Preot Ia spus Lui Iisus: „Te las singur ca să le poţi pricepe pe îndelete". 146Şi Marele Preot a zis: „Din păcate cei care urmează învăţăturile care preamăresc violenţa.CARTEA IUBIRII DE OAMENI 137 reconstitui din obiceiurile noastre şi din simbolurile pe care le punem pe pâine şi din cele ce ştiu oamenii că era scris pe plăcuţele de aur şi din viziunile unora care primesc mesaje de la zei". 149În schimb dăm oamenilor ceea ce vrem să primim din partea zeilor. Ar fi mult prea multe de spus ca să le enumăr. 144Sunt şi alţi zei mai mici cărora Li se spun Elohim. de sânge va avea parte. de sabie va muri. că zeii nu au nevoie de ofrandele noastre. 142Să-mi spui acum. am citit atent toate plăcile. şi cel care oferă sânge zeilor. Acolo el I-a arătat Lui Iisus plăcuţele de aur. În spatele legilor lor este numele unui personaj în care cred ei. în numele unui zeu bun doar cu numele. pe care erau scrise Legile Lui Zamolxe şi le-a citit pe toate. 134A trecut aşa un timp bun. care li se atribuie. nu oferim zeilor nimic. ci doar de credinţa noastră în bine. Nu încape îndoială de aceasta. precum sunt Legile Lui 138 Moise de pildă. 133Şi Iisus a luat rând pe rând plăcile de aur. 136Marele Preot I-a răspuns: „Noi credem în Dumnezeu şi ştim că El are toată înţelepciunea din care sorbim şi noi Străbunul nostru Zamolxe ne spunea că cel care ridică sabia. 139 Şi Marele Preot I-a mai spus Lui Iisus: „Vino să le vezi!" 131Apoi Iisus a fost condus de Marele Preot într-o încăpere săpată în stâncă. deşi ştim că tot oamenii sunt cei care ne dau ceva din ce 280 . Şi de atunci le păstrăm cu sfinţenie". oricât ar spune oamenii că ei sunt aceiaşi şi că doar denumirile lor diferă. zeii numiţi de ei nu sunt aceiaşi. cel al mamei Tale?" 143Atunci Iisus i-a răspuns: „Zeului Cel mare I se spune Iehova. 140Şi atâta timp cât popoarele văd divinul prin ochiul lor propriu. 147 şi i-a răspuns: „Mărite Preot. Ea cuprinde cele mai profunde legi date omului pe pământ. ce zei sunt cei la care se închină poporul iudeu. 141Noi oamenii înţelegem doar frânturi din lumea pe care ne-o prezintă zeii. vor avea parte de violenţă. Sunt în lume şi alte popoare care au denumiri diferite date zeilor lor şi şi-au făcut legi după care se conduc. cum este?" 135 Iisus era plin de Duhul Înţelepciunii Dar zeii sunt diferiţi pentru toţi. 145Sunt multe violenţe scrise în scriptura iudeilor. după care Marele Preot a revenit şi L-a întrebat pe Iisus: „Ei. Şi aceste legi nu se pot compara în dreptate şi adevăr cu nici unele în lume". 130 stropi atâta cât El ne dă. Omului care o citeşte atent i se rupe inima când află despre atâtea omoruri şi dezastre. când Legile Lui Zamolxe au fost din nou gravate pe plăci de aur. că şi caracteristicile.

CARTEA IUBIRII DE OAMENI 137 este bun. 150Dar zeii sunt intermediarii 281 .

152Iisus a ascultat cu mare atenţia vorbele Marelui Preot. tata M-a numit Fiul Lui Dumnezeu". află că la botezul Meu. astfel Fiul Lui Dumnezeu". 166Şi ţinem numit Fiul Lui Dumnezeu dacă-I trăieşte acest obicei şi astăzi. Te-a numit pe drept. neamul iudeilor. El deja 160Preotul Casian a răspuns: „Duhul Lui Dumnezeu este Duhul Înţelepciunii cunoştea din Iudeea şi Egipt multe 282 . Şi aşa binele merge din om în om". 169Multe zile Iisus a învăţat despre 159 Şi Iisus i-a zis preotului Casian: „În sărbătorile străbune ale tracilor. conştiinţei omului este Dumnezeu. şi iar în tot cursul anului îi cinstim pe atunci când avem starea de trezvie ne strămoşi la sărbători cu veselie şi pomeni. Străbunul nostru Zamolxe avea Duhul Înţelepciunii". 156Dar orice om poate fi născuse feciorul Zamolxe. 151Că ofranda trebuie să fie bineţe făcută de cei buni altor oameni ca ei să ştie ce este binele şi să facă la fel altora. Şi pe poporul mamei Mele. 162Şi preotul Casian i-a răspuns: „Noi ştim că Pandera. 171 aşa cum era folosit la daci.CARTEA IUBI I DE OAMENI ofrandelor făcute de cei buni pentru menţinerea bineţii între oameni. În acea zi. care avea obiceiul să căruia oamenii Îi spuneau Fiul Lui împartă daruri oamenilor în ziua când i se Dumnezeu. s-a născut zeul fii?" nostru Zamolxe. toate le ştia şi le urma. căci omul se află cuprins de la cer a sufletului Lui Zamolxe. cât va fi lumea. Duhului Domnului I se spune Duhul 170Iisus a cunoscut puterea cuvântului Sfânt". Şi-Şi zicea: „Oare poporul mamei Mele poate învăţa vreodată această înţelepciune a care este mai înalt decât Duhul Sfânt. Mă Crăciunului. şi toţi ne bucurăm spiritul ca duh al înţelepciunii. A-i spune când vine Crăciunul care va rămâne aşa cuiva că este Fiul Lui Dumnezeu din veac în veac. serbăm venirea verii în ziua de Sânziene. 168Şi mai 158Miezul Duhul Lui Dumnezeu. Cine are Duhul Înţelepciunii are şi Duhul Sfânt. aflată la câteva zile de la începutul iernii. 154În altă zi Iisus vorbea cu preotul dacilor: „La noi dacii. 161Iisus şi-a amintit de botezul făcut Lui de către tatăl Său Pandera şi a zis: „Părinte Casian. cea mai a anului este cea a Casian şi-i spunea: „Se ştie că Zeul mare sărbătoare 164 Zamolxe este Fiul Lui Dumnezeu. rumânii. găsim în Dumnezeu. 163Într-una din zile Iisus asculta o ca neamul iudeilor să cunoască înţelepciunea Lui Dumnezeu şi să-şi lecţie ţinută de preoteasa Miruna care vorbea despre sărbătorile importante ale salveze sufletele. Iisus care-l iubea ca pe mama Sa Maria. Te-a botezat în 153 sufletului?" Iisus se gândea ca într-o zi să Legea strămoşească când erai acolo în facă ceva pentru poporul lui Israel. pe Galileea Iudeii. tatăl Tău. atunci când întreb dacă Dumnezeu mai are şi alţi ziua este egală cu noaptea. 167O altă înseamnă că acea persoană este trează în sărbătoare este cea de la începutul duh şi această trezvie vine de la primăverii când ne amintim de ridicarea Dumnezeu. 165Dar noi numim 155Preotul Casian I-a răspuns: sărbătoarea Crăciun după numele tatălui „Zamolxe a fost primul om dintre daci Lui Zamolxe.

172Într-o zi 283 .CARTEA IUBI I DE OAMENI cuvinte care aveau putere.

Au spus Jurământul Iubirii Sacre şi aşa s-au căsătorit. Duhul Lui Zamolxe a pogorât peste Iisus. şi-L încuraja pe Iisus în tot ce făcea. 188Şi a mai aflat despre credinţa în Zeul Omu că era mai veche decât cea în Zeul Zamolxe. 199Ca preot al Zeului Zamolxe. 175Şi într-o seară. Ii vorbea cu dulceaţă în glas. şi-au spus Jurământul Iubirii Sacre pe un vârf de munte. 198Şi Lilia. şi femeia prin bărbat". 193Şi amândoi. Zâna Zânelor a străbunilor mei. Iisus a mers peste tot în ţinuturile tracilor de la marea cea mare pe văile fluviului sfânt Istru şi mai sus de el până hăt departe la apele Tibiscos şi Tyras. eşti Zâna Iubirii Sacre. 190In anii ce au urmat. zicem noi". scopul ei este de a armoniza sufletul. au preamărit pe Domnul Dumnezeu şi pe străbunul Zamolxe. au mers pe vârful Omu. că Lilia era întruparea Bendisei. 186Şi oamenii I-au spus că acolo 187 sălăşluia duhul Zeului Omu. 173 Dar trebuie credinţă. Iisus şi Lilia. 184Iisus a rămas în Dacia să-Şi facă datoria de preot. pe unde mergea toţi Ii spuneau Iisus Fiul Omului. 196Şi aşa îţi spun şi eu draga mea Lilia: Eşti zâna mea. 194Şi acolo au aprins focul sacru şi s-au rugat Zeului Omnezeu. toţi înveşmântaţi în alb. 176Atunci s-au deschis cerurile şi Iisus a văzut pe Zamolxe şi pe zeii şi zânele Lui în cerul de purpură. în Iudeea. Rugul Lui Zamolxe a fost condus de Iisus Insuşi care-Şi spunea: „De lumina focului sacru are nevoie şi neamul mamei Mele Maria". 185Tot umblând pe pământurile dacilor. 180Atunci a asistat la investitura Lui Iisus şi Marele Preot Iulian care ieşea rar să fie văzut de 181 popor. 183Pandera lipsise de la serviciul militar din armata romană de patru ani. şi că în vechime Zeului Dumnezeu I se spunea Omnezeu. cum făcuse în vechime şi străbunul Său . Iisus mergea pe la neamurile tracilor. oamenii au deprins să-I spună Iisus Fiul Omului. Şi după ce s-au căsătorit. 195Iisus i-a spus Liliei: „Părinţii mei. Deşi invocaţia este adresată zeilor. Un mare sobor de preoţi. In seara hirotonisirii s-a aprins 182 un mare foc sacru. Zâna Zânelor a străbunilor mei". Iisus a ajuns la vârful de munte Omu.CARTEA IUBIRII DE OAMENI preoteasa Simina I-a spus: „Noi credem în puterea invocaţiei. 178 împlinise deja optsprezece ani şi într-o 179 zi a fost hirotonisit preot deceneu. „cel puţin cât un bob de muştar". Şi aşa I-a rămas numele. mintea şi trupul celui care o face şi prin aceasta de a-l însănătoşi şi a-l ţine sănătos pe acel om. Il numea Domnul Meu. 177 Au trecut doi ani de când Iisus se afla la învăţătură la Sarmisegetuza. pe când se ruga la focul sacru. 192Că-Şi spunea Iisus: „Bărbatul se împlineşte prin femeie. tata i-a spus mamei: Eşti zâna mea. Iisus a stat un timp acolo şi în fiecare zi făcea un foc sacru pe vârful de munte la altarul zeului şi se ruga. eşti Zâna Iubirii Sacre. 191într-un loc la munte Iisus a întâlnit-o pe Lilia şi a luat-o de nevastă. şi în toţi munţii dintre ape. 174 De atunci Iisus Il invoca zilnic pe Zeul Zamolxe. 197Iisus a adus-o pe Lilia acasă la Sarmisegetuza şi au stat acolo. Şi a trebuit să se întoarcă la cohorta Sagittariorum în Iudeea. 189Pentru credinţa Lui Iisus în Zeul Omu. soaţa Lui Zamolxe. Şi Dumnezeu era şi El acolo. aşa cum se îmbrăcau preoţii dacilor.

200Vremea a trecut şi Iisus împlinise treizeci de ani.CARTEA IUBIRII DE OAMENI Zamolxe. Şi într-o seară. pe când .

a avut o viziune când îngerul Gavriil I-a grăit: „Du-te la neamul mamei Tale Maria să le dai lumină sufletelor!" 201Şi Iisus a vorbit cu preotul Antim. preote Iisus. 11Şi mulţi se întrebau: „Nu cumva el este 12 Mesia?" Dar Ioan le-a spus: „Eu vă botez cu apă. şi li s-a alăturat. CAPITOLUL 6 Iisus revine în Iudeea la vârsta de treizeci de ani. 208Apoi Lui Iisus Ia apărut în vis zeiţa Vesta care-I zicea: „Să le spui oamenilor că focul sacru este cel care purifică. După un an de învăţătură a ieşit rabin. 209Şi Zeul Dumnezeu stătea în cerul Lui de purpură şi se îngrijea de Iisus că venise vremea lucrării Domnului. să nu nedreptăţească pe nimeni. unde locuiau în pustiul Iudeii. Ioan Botezătorul. 206Că atâta timp cât femeia este ţinută roabă unor demoni închipuiţi. Că femeia ţinută în robie naşte demoni. Şi Marele Inţelept L-a sfătuit pe Iisus să plece degrabă în Iudeea. bărbaţii îşi pierd minţile şi se vor omorî între ei mânaţi fiind de duhurile cele rele ale întunericului. Ii spunea: „Să iei aminte să dezlegi femeile din lanţurile robiei la demonii zămisliţi de minţile bărbaţilor cuprinşi de întuneric. Iosif. Calea Lui Zamolxe. dar cel mai mult L-a impresionat Ioan. soţia Lui Zamolxe. Că mai marilor iudeilor le lipseşte lumina sufletului". care conducea gruparea esenienilor. 207Dezlegarea femeii din robie este cheia misiunii tale la iudei". botezândui pe mulţi în râul Iordan spre 1 Iisus avea treizeci de ani când s-a 10 iertarea păcatelor. dar curând vine Cel ce este . 2Lipsise mulţi ani de acolo şi oamenii care-L ştiau de copil. Ii povăţuia să fie darnici cu cei săraci. Să mergi sănătos şi să te întorci cu bine!" In noaptea aceea Iisus a avut un vis. 4Mama Sa Maria L-a primit cu dragă inimă şi cu multe lacrimi. Se făcea că Zeiţa Bendisa. să nu mituiască şi să nu se lase mituiţi. învăţăturile Lui Iisus. vărul Lui. 9Era timpul când Ioan propovăduia chemând oamenii la pocăinţă. Profeţiile Lui Iisus şi sfârşitul lumii. 8Iisus s-a înscris la şcoala rabinică să fie rabin ca să poată învăţa norodul în templu şi în sinagogi. murise. Botezul Lui Iisus în Iordan. Iudeii sunt un popor care are nevoie de lumina Domnului şi de calea cea dreaptă. minţile lor vor ieşi din întuneric la lumină". 203Atunci preotul Gherase i-a răspuns: „Cum doreşti aşa să fie. şi să nu învinuiască pe nimeni pe nedrept. 204Ştim că sufletul Tău va fi mereu printre urieşii neamului. Dar nu stătea cu ei. că nu degeabă Ţi se spune Iisus Fiul Omului. Şi Iisus i-a vizitat pe esenieni în peşteri. tatăl adoptiv. reîntors în Nazaretul Galileii. care era atunci Mare Preot al tuturor tracilor. L-au recunoscut. Noi în Dacia te vom aştepta cât va fi lumea lume.CARTEA IUBIRII DE OAMENI stătea la focul sacru. vindecă şi duce dorinţele la Dumnezeu. Şi atâta timp cât oamenii vor şti să cate puterea focului sacru. 6Ioan ştia de visul mamei sale Elisabeta despre el şi despre Iisus. 202Apoi Iisus a strâns un sobor de preoţi şi le-a zis celor adunaţi: „A sosit vremea să merg la neamurile mamei Mele. 5Rând pe rând Iisus S-a întâlnit cu rudele şi prietenii.

chiar dacă într-o zi trupul îi va 23 Şi toţi ucenicii ştiau că Iisus când se muri. fără focul sacru rugăciunile voastre nu 16Dar Iisus i-a spus: „Fă asta ca să se sunt primite pentru că se pierd". şi tot pomul care nu sufletele cele rătăcite. care vă va boteza cu apă. Pe binevoiesc!" acel Domn să-L treziţi şi atunci 18Şi Iisus îi învăţa pe oameni în rugăciunea vă este împlinită. Aşa omul va fi eliberat de moarte în veac. 33Mulţi oameni au crezut în El şi Lau urmat. El Işi pleacă Iisus a auzit un glas din cer spunând: „Tu urechea să asculte ce-I spuneţi voi. 20Şi El le lumina focului sacru mai uşor. Eu botez doar cu voi acest foc? Să luaţi aminte că apă". Duhul Inţelepciunii. Şi aşa făceau şi ei. iar apa vă purifică să primiţi ce auzeau le părea ceva nou. dar nu vroiau să fie botezaţi. să salveze şi să mântuie cu apă spre pocăinţă că iată securea stă la poporul de cuceritori 25 rădăcina pomilor. 30Focul templu şi în sinagogi. cine v-a învăţat să fugiţi de mânia ce va să fie? 14Veniţi să vă botez i ~~ i i 1 1 » 21 Şi unii L-au întrebat: „Invăţătorule să 32 ne spui ce este mântuirea şi ce este nemurirea?" 22El le -a zis: „Mântuirea este atunci când omul înţelege că sufletul lui este nemuritor. Oricine va afla înţelesul când toate acestea sunt făcute atunci rodul cuvintelor Mele nu va gusta moartea". lor este umplerea cu Duhul Inţelepciunii". Şi Iisus îi boteza cu apă vie. Şi unii au crezut 26 face roadă bună se taie şi se aruncă în că Iisus este Acela şi L-au urmat. foc sacru şi foc". ucenici. căci este ca născut din nou atunci când înţelege că sufletul lui nu are moarte". 19Mulţi au rămas sacru este cel care face legătura voastră uimiţi de învăţătura Lui şi se minunau că cu Domnul. 28Şi Simon. Duhul Domnului a Iisus i-a răspuns: „Să nu credeţi că venit deasupra Lui ca un porumbel şi dacă vă rugaţi la Domnul. şi ei Ii deveneau 15Şi Iisus a venit şi El să fie botezat. 24Se credea pe atunci că era vremea să vină Mesia lui Israel. zis şi Petru. dar El păstra marile taine doar pentru ucenicii Săi cărora le zicea: „Tainele Mele vor fi aflate doar de acei oameni care sunt vrednici de ele. mai mare decât mine. L-a întrebat: „De ce Doamne Iordan.CARTEA IUBIRII DE OAMENI din nou în spirit. zicându-le: „Pui de vipere. unul dintre plinească prorocirile". 34La . Acea 31 zicea: „Invăţătura mea mântuie şi este lumină vă va merge direct în inimi. Dar ei tot nu ascultau. 13Şi Ioan Botezătorul îi certa pe fariseii şi saducheii care veneau la el. 17Ioan L-a botezat pe Iisus în râul ucenicii Săi. 31Şi tainică. Cel mântuit este ca cel care se naşte ruga aprindea focul sacru. întru Tine Domnul este în voi în primul rând. deşi trupul în care se găseşte sufletul lui îi este acelaşi. Iisus la focul sacru şi El îi învăţa: „Vedeţi cu foc şi cu Duh Sfânt. Şi cum a ieşit El din apă iată rugăciunile se pierd fără focul sacru?" 29 cerurile s-au deschis. eşti Fiul Meu Cel iubit. dar Ioan I-a zis: „Cum aşa? Tu vii la mine 27De multe ori ucenicii stăteau cu să te botez? Eu sunt cel ce are trebuinţă să fie botezat de Tine care botezi cu apă. cu foc şi cu Duh Sfânt".

CARTEA IUBIRII DE OAMENI mulţi Eu le vorbesc în pilde ca ei să 35 priceapă. Şi luaţi aminte că pentru toţi .

ci se înşeală singur. dar cei bogaţi au pus bani de aur. 36Intr-o zi Iisus le vorbea oamenilor dând pilda semănătorului astfel: „Un semănător a ieşit să semene seminţe. dar cei bogaţi au dat din prisosul lor". 44Sămânţa căzută pe piatră este în acei care când aud cuvântul Domnului îl primesc cu bucurie şi cred o vreme. caută să-i ajuţi şi pe alţii. că sămânţa din ei nu a prins rădăcină. 62Mulţi vedeau că Iisus vindeca şi tămăduia şi se întrebau cu ce putere face aceasta. 64Atunci Iisus a zis: „Dar de ce nu vrei tu să-l vindeci?" . 60Nimeni nu poate să înşele pe Domnul. Adevăr vă spun că această văduvă a dat ştiţi soarta cum vă este. a venit la ei un om care avea fiul bolnav. 52Să nu vă semeţiţi în viaţă că nu 53 a uscat când piatra s-a uscat. de asta să nu ştie nimeni. 51Atunci Iisus le-a spus: „Cel care are milă de oameni va primi şi el milă de la oameni. ci doar Domnul. 42Iisus le-a zis: „Să luaţi aminte că sămânţa e cuvântul 43 Domnului. lui îşi dă. nimic bun nu se prinde de ei. din sărăcia ei. că multe vă stau în casă degeaba. la alţii. 47Odată Iisus era la templu cu ucenicii Săi. deşi aud. dar s39 mai mult decât toţi. 38Şi altă sămânţă a căzut pe o piatră umedă şi a răsărit. dar sunt amăgiţi de grijile lumii şi de plăcerile vieţii şi sămânţa din ei nu poate rodi. 40Şi altă sămânţă a căzut pe pământul cel bun şi a crescut bine şi a făcut mult rod". 49Apoi Iisus le-a spus: „O văduvă săracă a pus doi bani de aramă în cutia milei. 48Şi a văzut-o şi pe o văduvă săracă punând acolo doi bănuţi de aramă. că-şi zice că poate unul dintre ei îi este binefăcătorul. Şi altă sămânţă a căzut în mijlocul spinilor şi crescând împreună cu spinii a fost până la urmă înăbuşită. 45Iar sămânţa căzută între spini este în cei care aud învăţăturile cele bune. 37Pe când semăna el. dar pot fi bune şi de folos pentru alţii. 59Şi luaţi aminte că cine dă. 58Mila faţă de alţii este mâna de ajutor pe care ţi-o întinzi singur când vei avea vreodată nevoie. fiindcă ea a dat tot ce avea. 46Dar cea mai bună este sămânţa căzută pe pământ bun şi ea se află în cei care aud cuvântul Domnului şi-l urmează neabătuţi şi viaţa le este roditoare". 61Şi aşa să aveţi milă unii de alţii ca de voi înşivă". 41Apoi toţi L-au rugat să le spune ce însemna parabola aceea. Şi Iisus l-a întrebat despre băiat şi omul I-a spus totul. şi cine fură de la alţii. 55Că omul este mai bine să ştie că ajutor i-a venit de la Domnul şi să nu-l cunoască pe omul care i-a făcut bine. 56Şi atunci cel căruia i s-a făcut bine îi priveşte pe toţi oamenii cu bunătate. pe când Iisus era cu ucenicii şi stăteau strânşi în jurul unui foc sacru. Şi dacă prisoseşti ceva. de la el fură. Şi a văzut cum oamenii bogaţi puneau bani de aur în cutia milei. 63Intr-o zi.CARTEA IUBIRII DE OAMENI oamenii înţelepciunea înalţă şi iubirea zideşte". o sămânţă a căzut lângă drum şi a fost călcată în picioare şi au mâncat-o păsările. 43Cea căzută lângă drum este în acei oameni care. 54Când faci bine. 50Şi oamenii l-au mai rugat: „Să ne vorbeşti învăţătorule despre milă". dar apoi când sunt încercaţi se leapădă. 57Pe rude şi pe prieteni să nu-i lăsaţi la ananghie că ei sunt cei cu care vă trăiţi viaţa dată de la Domnul şi aveţi datorii unii faţă de alţii din alte vieţi trăite împreună.

Să ne spui atunci ce să facem?" după ce au făcut răul. pentru că şi Tatăl vostru Cel din Ceruri să vă ierte vouă greşelile voastre. 71Iar dacă voi nu iertaţi. au venit la El fariseii şi cărturarii aducând 74 sufletul ei suferind. Şi pe când Iisus se afla în templu. Şi dacă Domnul a săvârşit adulter singură? Credeţi voi că iartă atunci să iertaţi şi ea este mai vinovată de moarte decât voi". 86După ieşirea femeii afară din templu. iertaţi orice aveţi împotriva cuiva. 80Şi toţi care au auzit au rămas uimiţi de răspunsul Lui că ştiau cu cine femeia săvârşise adulter. Iar când staţi şi vă rugaţi. dar nu pot".CARTEA IUBIRII DE OAMENI 65Omul a răspuns: „Eu aş vrea să-l bărbatul adulter atunci vom vedea ce este vindec. Şi copilul ţi se va însănătoşi". 79Şi când va veni aici 290 . toate-i sunt cu putinţă celui care crede". 72Şi Iisus i-a zis omului care avea fiul bolnav: „Mergi acasă şi credinţa ta îţi va arăta ce să faci. iată pe să plătească ochi pentru ochi şi dinte această femeie care a fost prinsă pentru dinte. 66Iisus a spus: „Dacă tu poţi crede. 78Dacă voi credeţi că ea să-I arătăm credinţă? Oare această Lege trebuie omorâtă cu pietre atunci să-l mai este bună şi astăzi?" aduceţi aici şi pe bărbatul cu care ea a 92Şi Iisus le-a zis: „Legea este bună săvârşit fapta. Moise prin Lege ne-a greşiţilor voştri care-şi îndreaptă greşelile poruncit ca pe aceste femei să le omorâm lor şi care se smeresc în faţa Domnului 89 cu pietre. Iisus le-a vorbit tuturor despre 87 cu ei o femeie prinsă în adulter. 74Şi I -au iertare: „În Lege se scrie că omul trebuie spus Lui Iisus: „Învăţătorule. 67Şi îndată tatăl copilului a zis cu lacrimi în ochi: „Cred Doamne! Ajută necredinţei mele!" 68Atunci Iisus le-a spus ucenicilor: „Să aveţi credinţă în Domnul. Că iertarea este 76Atunci Iisus i-a privit îndelung şi le. şi le veţi avea. 91Altă dată oamenii L-au întrebat pe bărbatul cu care a săvârşit adulter? Unde Iisus: „De ce în Legea noastră se scrie este bărbatul cu care ea a săvârşit 77 despre un creator care este mereu gata să adulter? Legea lui Moise o condamnă se răzbune pe oameni? De ce acest numai pe femeie şi nu zice nimic despre creator a cerut sacrificii ca noi oamenii bărbatul adulter. 69Pe toate câte cereţi rugându-vă. Şi aşa a fost. 85Şi atunci fariseii şi cărturarii au lăsat femeia să plece. care dacă nu are lumină în suflet naşte demoni. 84Uitaţi-vă la relele lumii. să credeţi că le-aţi 70 de făcut". dar urmaţi orbeşte nişte legi care vă îndeamnă la pedeapsă şi răzbunare. 83Şi voi toţi ştiţi asta. Că femeia săvârşeşte adulter când nu găseşte bucurie în casa ei.darul Domnului. iar cei90care se pocăiesc a zis: „Credeţi voi oare că această femeie sunt iertaţi de Domnul. 81Şi Iisus le-a mai zis: „Şi v-aţi întrebat oare de ce femeia a săvârşit adulter? Toţi vă grăbiţi să daţi cu pietre într-o femeie care cade şi nu vă gândiţi la 82 şi primit. nici Tatăl Cel din ceruri nu vă va ierta vouă greşelile". că ele vin de la asuprirea femeii. un bărbat dintre fruntaşii iudeilor. 88Dar eu vă spun ca să iertaţi 75 săvârşind adulter. şi aşa lumea se umple de suflete întunecate".

Dar Legea nu mai poate 291 .I DE OAMENI CARTEA IUBI atâta timp cât serveşte poporul să nu piară şi să fie bună înţelegere între 93 oameni.

de ce se zice că Domnul este lumină? Oare de ce vedem mult rău în jurul nostru? De unde vine acest întuneric? Cum oare putem să scăpăm de răul şi de negura din suflete?" 107 Iisus le-a spus: „Întunericul nu poporul lui Israel. minte şi suflet. 100Oamenii L-au întrebat: „Să ne spui Învăţătorule. care oricât ar fi ea de bună nu poate să fie mai presus de cuvântul viu. 106Într-altă zi Iisus a fost întrebat: „Să ne spui Învăţătorule. 98Eu vă aduc Legile Vieţii care sunt ca apa vie. atunci veţi vedea faţa cea bună a Domnului. oare sufletul omului. 110Căci dacă omul are lumină atunci întunericul. când se naşte el prima dată din Domnul. 95Şi luaţi bine aminte că Legea Domnului este viaţa nu Scriptura. iar mintea să asculte de sufletul curat. Bogat în duh este cel ce ştie aceasta". 113Şi unii ziceau: „Dar unde se găseşte atunci împărăţia Domnului. căci aşa îi aduceţi lumină în suflet în loc să-l amărâţi cu greşelile pe care le face. Când omul are cunoaşterea de sine. Iisus le zicea: „Trupul să asculte de minte. 96Viaţa este cuvântul viu al Domnului. 102Şi oamenii mai ziceau: „Înseamnă că Domnul nu este nici bărbat şi nici femeie". 115Să luaţi aminte că împărăţia Domnului este înlăuntrul vostru şi ea vi se face cunoscută atunci când omul se cunoaşte pe sine însuşi. 108Şi luaţi seama că întunericul sufletului nu va exista când voi vă veţi cunoaşte pe voi înşivă.CARTEA IUBIRII DE OAMENI continua aşa cum este acum că vedem că nu-i duce pe oameni la mântuire. 112Şi aşa veţi gusta din împărăţia cerurilor care nu este alta decât cea a luminii sufletelor". Şi atunci veţi înţelege de ce Domnul a făcut. toate câte a făcut. atunci el va vedea lumina sufletului şi aşa se va mântui. se va duce ca fumul. Până acum Domnul mai mult v-a certat pentru necredinţă. cu 97 Mamă". 292 . 116Şi când omul va găsi această împărăţie atunci el va şti că este fiu al Tatălui ceresc. 109Şi mai degrabă să căutaţi aducerea luminii decât distrugerea întunericului. Când Legea cea nouă va fi înţeleasă de poporul lui Israel. din sufletele celor de lângă el. 94Şi ca să se împlinească Legea Domnului. 117Şi mai ziceau: „Dacă împărăţia Domnului este în noi şi nu în ceruri atunci nici iadul nu se află undeva în adâncuri. Legea de acum trebuie schimbată. 99Şi când le vorbea despre trup. Că Domnul este şi Tată şi există decât atunci când lumina nu se arată. 111În loc să criticaţi pe altul mai bine îi lăudaţi faptele bune. ci devine de bărbat sau de femeie atunci când are corp de om". Când omul face tocmai invers atunci îşi duce viaţa în suferinţă". că nouă ni se spune că se află în cer?" 114Şi Iisus le-a răspuns: „Dacă împărăţia Domnului ar fi în cer atunci înaintea voastră vor ajunge acolo păsările cerului. Şi cine bea din această apă vie nicicând nu va muri". este de bărbat sau de femeie?" 101Iisus le-a răspuns: „Sufletul când se naşte nu este nici de bărbat nici de femeie. în şeol?". 104Oamenii au mai întrebat: „Dar atunci noi de ce zicem Domnul Tatăl când am putea spune şi Mama?" 105Şi Iisus le-a zis: „Mare adevăr aţi spus voi acum. 103Iisus le-a zis: „Asta aşa este".

întuneric. dar va trece astfel la chip?" mult timp până atunci. se ştie că sunt mulţi oameni grăit voi. te vedem cu faţa strălucind calea Domnului. ei sunt ca morţii". Atunci omul se mama sa. Şi când sunteţi în lumină îi căutaţi să faceţi pace între oameni că treziţi pe îngeri ca să vă vegheze. străluceşte şi lumina lui se vede pe faţa 141Într-o zi Iisus stătea cu ucenicii omului. totul va fi al vostru. Că iadul este tot în voi dacă sufletele vă sunt întunecate. Să vă draci. întunericul sufletelor şi lipsa luminii 134Şi ucenicii luau aminte şi se Domnului". ca omul să schimbă la faţă pentru că sufletul îi nu-şi ţină răul în inimă". pe fiică cu a cugetului nu a trupului. 136Atunci Iisus le-a zis: „Eu vin coarne şi păr mult pe trup. dar atunci fii ai Domnului vă veţi chema căci când sunteţi în întuneric îi sculaţi pe 132 121 pământul va fi stăpânit de cei buni. Ceea ce vă spun Eu vouă Petru. 130Odată Iisus se afla pe munte cu ucenicii Săi şi-i învăţa: „Dacă veţi fi 120 prigoniţi pentru dreptate să nu vă temeţi. Şi multe vor arde în lume şi când omul va învăţa I strălucea. 127Şi Petru I-a zis: multe vor pieri până 139 „Învăţătorule.I DE OAMENI CARTEA IUBI doua oară. adică tot cerurilor". de arhierei şi de cărturari. 119Şi raiul şi iadul sunt în voi. Că de aceea se spune despre un om fie inimile curate ca roua şi aşa Îl veţi bun: „Este ca un înger!" Iar despre 133 122 putea vedea chiar şi pe Domnul. Şi când un om rău se zice: „Are draci!" Şi nici vă veţi umple de Duhul Iubirii atunci satana nu există ca om aşa cum cred unii. 123Mulţi se minunau când auzeau 135Pe când Iisus se afla cu ucenicii vorbele Lui Iisus. este întunecat pătimiţi în iad. ei I-au spus: „Noi credem că Tu eşti satana era un om care umbla mereu să-i trimis de către Tatăl la oile cele pierdute ademenească pe toţi la rele. Iacob şi Ioan L-au văzut pe Iisus în lumină şi faţa. căci învierea aceasta este împac pe fiu cu tatăl său. 126Atunci Petru. Şi cât aş vrea ca acest ca soarele. pe Iacob şi pe Ioan şi au mers pe va fi un izvor de foc pentru lume şi prin 125 un munte înalt. chiar şi împărăţia ci este însumarea tuturor relelor. înţelepţeau în cuget şi în simţire. dar dacă vă 293 118Domnul Iisus le-a spus: „Bine aţi lumină pe chip. că ei sunt ca şi născuţi a . Şi mai luaţi că a spune adevărul înseamnă să vă aflaţi aminte că îngerii şi dracii se află tot în voi în lumina Domnului. că ei fuseseră învăţaţi. că atunci când sufletul vă este luminat trăiţi în rai. 129Şi aşa îi veţi recunoaşte pe cei Săi sub un măslin. şi avea ale lui Israel". lumii cu vorbe de la 124Într-o zi Iisus i-a luat cu sine pe pentru toţi oamenii 137 Tatăl ceresc. deşi mişcă şi vorbesc. şi ei L-au întrebat: care învie din morţi că sufletul le iese la „Învăţătorule. 131Pe unde umblaţi dormind. pe noră cu soacra ei. că diavolul sau Săi. Şi acolo au aprins un foc lumina acestui foc lumea se va curăţa de 138 sacru şi se rugau. Să ne spui şi nouă de ce arăţi foc să cureţe sufletele acum. Dar ceilalţi oameni. 140Căci Eu am 128Iisus a răspuns: „Aşa este cel care venit să aduc pacea pe pământ ca să-l învie din morţi.

CARTEA IUBIRII DE OAMENI care suferă pentru credinţă. 144Noi ce să facem. 143Şi mulţi nu vor să-i ajute pe cei drepţi. 142 Alţii îşi pierd calea cea dreaptă de frică să nu fie asupriţi şi omorâţi. că iată sunt unii care 294 .

Acestea sunt semne ca să vă îndepărtaţi de acolo că Domnul vă împinge să nu staţi în durere. noi aşteptăm venirea Mesiei Lui Israel. Că aşa ai ochi de văzut şi sufletul îţi este treaz şi viaţa ţi-o trăieşti în lumină". 151Când vei scoate bârna din ochiul tău atunci vei vedea bine ca să scoţi paiul din ochiul fratelui tău. I-au spus: „Din Legea noastră. 161Iisus le-a zis: „Să luaţi aminte că Eu sunt Fiul Omului". ştiind că noi umblăm cu Tine?" Şi Iisus le-a zis: „Dacă veţi urma calea cea dreaptă lumea vă va sluji. pentru că auziseră că Iisus credea în înviere. Când oamenii învie din morţi nu se mai însoară şi nu se mai mărită. pe femeia lui să o ia fratele său şi să-i ridice urmaşi.CARTEA IUBIRII DE OAMENI fug de noi. 154Intr-una din zile au venit la Iisus saducheii care spuneau că nu este înviere. 155Şi saducheii ca să-L umilească. Aşa şi voi să grijiţi viaţa cea bună". 159Şi mulţi se minunau de noua învăţătură. 162Şi ei L-au rugat: „Să ne spui şi nouă ce înseamnă aceasta". care vă văd. ştim că dacă moare fratele cuiva şi-şi va lăsa femeia fără copii. lăsată de Moise. le zicea: „Amintiţi-vă că sunteţi trecători prin viaţă şi nu vă daţi sănătatea pentru adunarea bogăţiilor. Aşa au făcut şi patriarhii şi Moise. 156Şi erau şapte fraţi care rând pe rând au murit şi femeia celui dintâi a fost luată rând pe rând de fraţi căci niciunul nu a lăsat urmaşi cu ea. ci în spirit". 166Ucenicii I-au spus atunci: „Nu încape îndoială că dacă Tu eşti Fiul Omului eşti Fiul Tatălui. dar fariseii credeau în învierea trupului. ci să purtaţi crucea luminii. 146Să nu vă speriaţi când suferiţi şi sunteţi asupriţi. 163Atunci Iisus le-a răspuns: „Omu este un zeu mare care hălăduieşte pe vârfurile cele înalte ale munţilor. 152Când Iisus le vorbea ucenicilor despre menirea omului pe pământ. Să ne spui acum învăţătorule a căruia dintre fraţi va fi femeia la înviere?" 157 Iisus le-a răspuns: „Voi rătăciţi când spuneţi asta. 164Şi în vechime străbunii voştri îl adorau pe acest zeu pe înălţimi unde ei făceau focuri şi se rugau Lui. oamenii vor fugi de voi". ci ei sunt duhuri libere în ceruri. 158 Că morţii nu învie în trup. 148Voi nu trebuie să duceţi crucea suferinţei. ca să o arătaţi oamenilor. 165Şi Zeul Omu nu este altul decât Tatăl ceresc că altarele Lui se află numai pe vârfurile cele înalte ale munţilor ca să fie cât mai aproape de cer". 147Dar dacă rămâneţi în suferinţă şi asuprire înseamnă că nu ascultaţi de Domnul. Şi noi ştim că Tu eşti acela după câte spui şi câte faci". Şi aşa cei. mintea şi sufletul vă sunt bolnave. dar dacă sunteţi trişti şi obidiţi cărând în spinare crucea suferinţei. Dar mai apoi a muri şi femeia. Cel care iubeşte rodul să iubească şi pomul care l-a rodit şi să îngrijească de pomul roditor. 150Iisus a văzut că uneori ucenicii se sfădeau între ei şi le zicea: „Ia seama când critici pe alţii că paiul din ochiul fratelui tău îl vezi. care ştim că-L 160 . care nu folosesc la nimic dacă trupul. dar bârna din ochiul tău nu o vezi. se vor lumina şi ei când vă arătaţi în lumină. Şi peste tot s-a dus vestea despre înţelepciunea Lui Iisus şi mulţi se întrebau: „Oare a sosit Mesia lui Israel?" Dar ucenicii vroiau să ştie ei mai întâi şi I-au spus: „Invăţătorule.

.CARTEA IUBIRII DE OAMENI va trimite pe Mesia ca să ne izbăvească".

Judecaţi dacă este bine ce fac ei care se cred sfinţii lui Israel". Aşa au făcut şi cu vărul mea Ioan. dar nu m-am numit niciodată Mesia. dar alţii insistă că eşti. Iisus l-a aduc o lumină de speranţă acestui neam chemat. Eu. 182Ioan le-a zis răspicat că nu este Ilie. 184Iudeii nu pot ieşi uşor din vina păcatului etern care li se predică de veacuri şi veacuri. cel care trebuie să vină să netezească calea Lui Mesia. dar sunt îndoit de ce spun arhiereii şi alţi bătrâni de la templu. 174Şi Iisus le-a spus fariseilor: „Decât să vă deschideţi ochii. Cel ce-Mi urmează Mie nu va umbla în întuneric. 176Intr-una din zile. pe când eu propovăduiesc nemurirea sufletului". 169Şi când urmaţi un om luminat aveţi lumină vieţii". dar ei nu l-au crezut. că în trup sunt fiul tatălui care m-a zămislit cu mama Mea Maria". Uitaţi-vă la voi cât de rătăciţi sunteţi". ca mulţi alţii. un fruntaş al iudeilor. 185De pildă fiecare ar vrea să fie nemuritor în trup. 172 Şi uneori când vorbea în templu. unii te cred. Cum oare se vor termina toate astea?" 187Atunci Iisus a răspuns: „Vreau să 177 vorbă că ar dori să-L vadă. Iisus îi critica pe farisei şi pe cărturari zicând: 173„Aceşti învăţători sunt ca paznicii care au încuiat uşile la casa cunoaşterii şi au luat cheile. a trimis Lui Iisus Izbăvitorul nostru? Eu nu ştiu ce să mai cred. şi Nicodim I-a zis: „Invăţătorule. şi am mari puteri de la Tatăl. află că eu vreau să izbăvesc acest popor. necredincios. am văzut că ei tot n-au priceput învăţătura Mea care predică înţelepciunea nu sfinţenia. deşi umblu de ceva timp cu ucenicii Mei. Şi-I spuneau Ieşua ben Pandera (Iisus fiul lui Pandera). alţii că nu eşti. alţii vor să moară pentru tine. cel care boteza în Iordan.CARTEA IUBIRII DE OAMENI sinagogă şi le-a spus: „Eu arăt lumină lumii. 179 Iisus le-a răspuns: „Eu sunt Fiul Domnului în spirit nu în trup. Am auzit şi am văzut chiar eu însumi câte minuni faci. Şi au vrut să nu-L mai iubească poporul şi au răspândit vorba că Iisus nu era iudeu întru-totul ci că-L avea ca tată pe Pandera. Şi Ioan a murit ucis de oamenii lui Irod 183 Idumeul. 175Mulţi cărturari se opuneau învăţăturilor pe care Iisus Le dădea norodului. nu pe Iosif. dar nici ei nu intră. ci sunt Fiul Omului. Tu le spui că nu eşti Mesia. ca să vedeţi adevărul. 168Orice om care este luminat este lumină pentru întreaga lume. Şi de aceea ei cred că sfinţenia este necesară pentru salvarea sufletului. 186Şi a mai spus Nicodim: „Unii zic că eşti Mesia. 181Sunt mulţi dintre iudei care vor să facă din Mine un om cum şi-au închipuit ei. ci va avea lumina vieţii veşnice. că învăţătura Ta rătăceşte poporul în loc să-l ducă pe calea cea dreaptă". Unii vor să te omoare. 170Intr-o zi Iisus se afla într-o sinagogă şi oamenii L-au întrebat: „Eşti Tu oare Fiul Domnului? Nouă să ne spui acum învăţătorule". 180Atunci Iisus i-a răspuns: „Nicodime. Şi multe altele cred ei în mod greşit. Eu aştept împărăţia Domnului. Lupta mea pentru adevăr nu 297 . 171 se spun despre Tine şi învăţătura 167Intr-o zi Iisus învăţa poporul în multe 178 Ta. preferaţi să scoateţi ochii celui care vi-l arată. Nicodim. dar rogu-Te să-mi spui dacă eşti Tu Mesia Cel aşteptat de iudei. nici nu lasă pe alţii să intre acolo.

188Acest neam se află 298 .CARTEA IUBIRII DE OAMENI este terminată.

risipirea celor zece triburi ale lui Israel de către asirieni. 203Atunci Iisus le-a zis: „De demult părinţii voştri au crezut în sfârşitul lumii. 201Mulţi iudei vedeau vremurile tulburi pe care le trăiau şi câtă nedreptate şi răutate era în lume. ea va avea odată un sfârşit ca toate cele lumeşti. mai bine să jertfească în focul sacru relele şi întunericul din ei. sfârşitul lumii rele din voi nu de lumea 199Şi Iisus le-a spus: „In viitor din ce pământească şi cea a stelelor. pe care o vedeţi cu ochii. la acele vremuri „mulţi vor fi aleşi şi înălbiţi şi încercaţi prin foc şi sfinţiţi" şi de asta doar „cei înţelepţi vor avea cunoaşterea". Filip. două sute de 197 în ce mai mulţi oameni îşi vor aminti vieţile pe care le-au trăit înainte. 207Tot Daniel spune că trebuie să înceteze jertfa. 189Să nu uităm sclavia din Egipt. Toma. 209Oamenii. în loc să ucidă animalele de sacrificiu. 194Şi Iisus le-a zis: „Le vedeţi voi pe toate acestea? Adevăr vă grăiesc că acest templu va fi dărâmat şi se va risipi. Ei vor fi cei ale căror suflete se vor apropia de Tatăl ceresc. 195Că Domnul nu uită vărsarea de sânge făcută când templul acesta s-a dat în folosinţă pe timpul profetului Zaharia. 200Şi voi dacă vă rugaţi la Tatăl şi staţi aproape de focul viu. atunci când vor fi multe suferinţe şi pagube pentru întregul pământ. Simon Canaaneanul şi Iuda Iscarioteanul. 193Intr-o zi.CARTEA IUBIRII DE OAMENI într-o mare rătăcire care le-a adus multă suferinţă. Levi zis Tadeu. Şi de-a pururea. oricine va mai construi ceva pe aceste locuri. Iacob al lui Zevedeu cu fratele lui Ioan. să ne vorbeşti despre sfârşitul lumii. 208Că jertfa cu sânge nu e bună. Bartolomeu. distrugerea templului lui Solomon şi captivitatea babiloniană. şi aşa să se purifice. Matei vameşul. va avea parte de sânge şi de suferinţă. pe când Iisus se găsea în templu şi vorbea mulţimii. zeii nu au nevoie de jertfe. Voi să căutaţi să ştiţi despre în alt corp. 196Şi Zaharia le-a spus să nu se facă ucideri de animale la templu. 198Odată ucenicii vroiau să ştie despre vieţile lor de dinainte. dar nu umbla cu cei doisprezece care erau Simon zis Petru cu fratele lui Andrei. că lumea 299 întunecate. că Iisus le spusese că sufletul nemuritor al omului 211 trecea dintr-o viaţă în alta şi locuia mereu stelele. 204Dar luaţi aminte că sfârşitul lumii este când mintea omului se curăţă de relele pe care le gândeşte. 191Crezi tu oare Nicodime că Domnul degeaba a făcut ca neamul iudeu să sufere?" 192Şi de atunci Nicodim I-a devenit ucenic Lui Iisus. dar ei nu au ascultat şi au jertfit o sută de tauri. că în vechime profeţii noştri au spus că odată va veni sfârşitul timpului". Şi mulţi citesc şi puţini pricep scripturile. Iacob al lui Alfeu. 202Intr-o zi câţiva Lau rugat: „Doamne. Că jertfă sângeroasă nu poate să fie temelie bună". unii admirau pietrele şlefuite şi odoarele. 210Cât priveşte lumea. dar este departe ceasul acela când se vor duce şi pământul şi soarele şi . veţi primi această cunoaştere a vieţilor de dinainte". 190Multe alte dureri îi aşteaptă în viitor dacă ei nu vor părăsi răutăţile în care trăiesc. 206Şi aşa cum spune profetul Daniel. că este vorba de lumea rea pe care au creat-o ei în minţile lor 205 berbeci şi patru sute de miei.

.CARTEA IUBIRII DE OAMENI din minţile voastre e cea care vă ţine în rătăcire".

Trădarea lui Iuda şi prinderea Lui Iisus. Asta înseamnă că se deschid cerurile şi că oamenii intră într-o împărăţie nouă. Fără trezirea sufletului omul nu trăieşte cu adevărat. Pandera sosise . Lepădarea lui Petru. 4Intr-o zi Iisus a intrat în templu şi a văzut pe mulţi care vindeau şi cumpărau. Vicleşugul celor de la templu. că veţi fi îngeri mari şi veţi avea trupuri. 215Şi părăsind trupul lor de ţărână. oamenii vor învăţa de la îngerii la Ierusalim. că Eu voi fi în sufletele lor. plăcere. pace. şi arhiereii şi cărturarii căutau să-L omoare pe Iisus. 7Se apropia sărbătoarea Paştilor. 216Şi toate acestea se întâmplă când omul deschide cu chei potrivite cele şapte temple din el şi găseşte acolo dărnicie. Şi le-a răsturnat mesele vânzătorilor şi ia dat afară din templu zicându-le: „Asta-i casă de rugăciune nu peşteră de tâlhari". Şi multe suflete din întuneric se vor întrupa 221 şi ele. care era din numărul celor doisprezece care-L urmau pe Iisus. 9Că-şi ziceau ei: „Dacă acest Iuda ţine punga 301 1 Primăvara.CARTEA IUBIRII DE OAMENI 212Altă dată Iisus era doar cu ucenicii luminii ce este iubirea şi vor învăţa de la cei mai apropiaţi şi ei L-au întrebat: „Ce se va întâmpla la acele vremuri de pe urmă?" 213Iisus le-a răspuns: „Când sufletele se vor trezi în oameni. dreaptă judecată şi trezire a sufletului. fiul meu îi va lumina pe aceşti oameni". 5Arhiereii şi cărturarii au auzit cele întâmplate şi de atunci căutau să-L piardă. 8Atunci s-au folosit de un vicleşug şi l-au chemat pe Iuda Iscarioteanul. ce va veni. Pilat şi Irod Îl judecă pe Iisus. Pe Muntele Măslinilor. Iisus îi alungă pe vânzătorii din templu. oamenii treziţi vor fi întocmai ca zeii. şi-L asculta pe Iisus cum le vorbea oamenilor. Iisus în faţa sanhedrinului. dar se temeau de popor. încredere. la acele timpuri şi trupurile le vor deveni cu adevărat vii şi minţile lor se vor scutura din adormire. că este aidoma fiinţelor ale căror vieţi sunt ca fumul. Ba chiar de câteva ori Pandera a intrat în templu. Şi la timpul acela. 218 Şi ucenicii L-au mai întrebat: „Cum oare vei fi cu noi Doamne în timpurile de pe urmă?" 219Atunci Iisus le-a răspuns: „La acele vremuri Fiul Omului va coborî pe pământ cu multe suflete ale îngerilor 220 luminii. 6La acel timp erau arhierei Anna şi Caiafa. Şi din cerul de purpură vor veni pe pământ mulţi îngerii ca să fie lumină 222 celor aflaţi în întuneric. 3Şi se gândea Pandera cu speranţă: „Cu ajutorul Lui Dumnezeu. îmbrăcat în haine evreieşti. 224Şi lumina sufletelor va fi aşa de mare că se vor albi toate sufletele care au trăit vreodată pe pământ. dar eu voi fi doar parte din sufletele voastre în care 222 223 va fi lumina Mea. Şi veţi coborî şi voi odată cu îngerii cei mari. devreme. 214 sufletele coborâte din 224 întuneric ce nu este iubirea. Iisus este condamnat la răstignire. 217Şi eu voi fi cu voi dacă veţi bate la porţile acestor temple unde veţi gusta din pomul vieţii care este în raiul Domnului aflat în voi". a Azimelor. Cina cea de Taină. 225Dar va trece mult timp până se vor înfăptui toate acestea". CAPITOLUL 7 Pandera vine la Ierusalim. iubire. Pe Iisus Il observa de departe fără să-I spună că venise.

CARTEA IUBIRII DE OAMENI cetei lui Iisus. atunci este iubitor de arginţi". .

14Să vă rândui să veniţi şi voi acolo cu sufletele luaţi după acel om şi la casa în care el va atunci când veţi muri. Când omul are iubire de oameni învoit ca el să-L dea în mâinile lor într-un poate să săvârşească orice lucru bun în loc unde să nu fie mulţime de oameni ca viaţă. asemenea celui mai mic. Chiar dacă Eu stau la masă cu mâncăm. Şi ei vroiau să aprindă 32Când a ajuns le-a zis tuturor să se roage ştie cine va rămâne să conducă grupul lor. Tine sunt gata să merg oriunde şi-n 18Apoi Iisus a luat pâinea. Iisus căpetenie să fie asemenea celui ce le-a spus lui Petru şi lui Ioan: „Mergeţi în 24 cetate şi ne pregătiţi Paştile ca să slujeşte. din azima care dă vigoare trupului este 31După ce au terminat cina. dintre care lipsea Iuda Iscarioteanul. întru pomenirea Mea".CARTEA IUBIRII DE OAMENI Şi Iisus le-a dat învăţătură: „Să luaţi aminte că legea cea nouă este iubirea de vorbă cu arhiereii şi cu leviţii care păzeau la templu. Domnului şi a frânt-o în bucăţi zicând: 30Şi Iisus i-a spus: „Ţi-o spun eu ţie „Luaţi şi mâncaţi ca să vă întăriţi Petre că astăzi nu va cânta cocoşul până 19 ce tu de trei ori te vei lepăda de Mine. cu Domnului". şi ei. Şi în împărăţia se mănâncă. că intra să spuneţi stăpânului acelei case că Mea nu se bea şi nu 26 Eu vreau să vin cu ucenicii Mei să trupuri nu veţi mai avea. 17Apoi Iisus a luat ulciorul cu apă. 27 In sinea lui Simon Petru se îndoia de 16La ceasul potrivit Iisus a stat la masă cu apostolii Lui şi le-a spus: „Am cele spuse de Iisus şi se întreba: „Oare dorit foarte mult să mănânc Paştile cu voi cine este Tatăl Său de ne vorbeşte aşa?" 28Iisus îl ştia bine pe Petru că adesea mai înainte ca Eu să pătimesc". Dacă este 12Şi când a venit ziua de Paşti. Şi dacă veţi 25 Când Eu voi merge la Tatăl Meu vă voi vedea un om ducând un ulcior plin cu apă acesta este semnul cel mai bun. a îşi pierdea credinţa şi i-a spus ca să-l mulţumit Domnului. a 20Aşa ucenicii au aflat că Iisus nu va plecat către Muntele Măslinilor să 21 focul sacru şi acolo să se roage. Dar mult timp va 15Petru şi Ioan au făcut precum le trece de la Tatăl Meu până atunci". că Domnul prin oameni îşi arată bunătatea. Şi când veţi sta mănânc Paştile într-o odaie pe care ne-o în împărăţia Mea vor veni odată şi vremurile de pe urmă când veţi judeca va pregăti el acolo". trupurile. 11Lui Iuda i-au dat bani şi s-au oameni. a băut apă şi le-a întărească: „M-am rugat pentru tine ca să spus ucenicilor: „Luaţi-l şi împărţiţi apa nu-ţi piară credinţa cu care să-i întăreşti vie între voi. mai fi curând printre ei. 23Cel mai mare dintre voi să fie să-I ia apărarea. spusese Iisus. 19Bând din apa vie şi mâncând cum că nu Mă cunoşti". a mulţumit temniţă şi la moarte". seminţiile lui Israel. uitaţi la oamenii care trec. Iisus a Legea cea Nouă pe care voi să o urmaţi ieşit din casă şi urmat de ucenicii Săi. 33Dar El s-a îndepărtat ca la o 22 10Iuda s-a dus la templu şi a stat de 303 . 13Când veţi intra în cetate să vă voi sunt asemenea celui ce slujeşte. vieţii cu voi până la venirea împărăţiei 29Atunci Petru a zis: „Doamne. De acum nu voi mai bea apa pe fraţii tăi".

CARTEA IUBIRII DE OAMENI aruncătură de piatră şi îngenunchind se .

Dacă vă voi întreba rănitului. dus la casa arhiereului. „Omule. In fruntea lor se afla Iuda de Mine. i-a pus-o la loc şi l-a vindecat. Iar El amar. 52De acum Fiul Omului va să-L prindă şi le-a zis: „Ca la un tâlhar aţi şedea în putere de-a dreapta Tatălui". 48Şi Iscarioteanul care. cei care-L aduseseră pe 56Şi adunarea din sanhedrin L-a Iisus. 35Atunci noaptea a venit o gloată de oameni. Iisus a privit spre Petru care şi-a adus aminte de cuvintele Domnului care-i spusese: „Ţi-o spun eu ţie Petre că astăzi nu va cânta 36 cocoşul până ce tu de trei ori te vei lepăda prindă. 43De departe Petru 55Iisus le-a răspuns: „Nu eu spun asta. nu-l cunosc!" neamul împiedicându-l să dea dajdie Dar un alt om din mulţime i-a zis: „Şi tu cezarului şi zicând că el este Mesia eşti dintre ei!" Petru iar a tăgăduit zicând: Impărat". şi acesta era un semn rău. nu sunt!" Mai târziu un altul. Iată că a sosit ceasul când arătaţi adevărul dobândeşte puterea Domnului. Dar şi a treia oară Petru nu a recunoscut zicând: „Omule. nu ştiu ce spui!" 47Şi atunci a cântat cocoşul. îi urma. au aprins focul în mijlocul curţii şi condamnat zicându-I: „Ce trebuinţă mai Petru a venit să se încălzească şi el. cum că nu Mă cunoşti". Când eram în 53Cei prezenţi. 40Dar Iisus i-a oprit 51Iisus le-a răspuns: „Ce vă voi spune pe ucenici să lupte şi a luat urechea oricum nu veţi crede. arhiereii. căpeteniile templului şi bătrânii ca să-L uitându-se atent la Petru. le-a zis celorlalţi: „Negreşit şi acesta a fost cu el. la lumina torţelor. gura lui am auzit blasfemie!" 46O slujnică l-a recunoscut pe Petru 57Şi arhiereii L-au dus în faţa ca unul dintre cei ce stăteau la foc şi le-a guvernatorului roman Ponţiu Pilat şi Lau zis: „Şi acesta era cu el!" Atunci Petru sa pârât zicându-i: „Acest om ne răzvrăteşte lepădat zicând: „Femeie. 305 . tăiat urechea dreaptă. 50Şi ei i-au zis: „Spune-ne nouă lui l-a lovit pe o slugă a arhiereului şi i-a dacă eşti tu Mesia?". ceva nu-Mi veţi răspunde şi nici nu Mă 52 41Iisus era mâhnit de cei care veniseră veţi elibera. nu au înţeles vorbele templu şi învăţam norodul nu v-aţi întins mâinile asupră-Mi. dar chiar dacă-Mi va fi greu voia Ta să se facă!" 34Şi când s-a întors Iisus la ucenicii Săi i-a găsit adormiţi în jurul focului. că sunteţi sub stăpânirea negurei!" 54„Eşti tu Fiul Domnului nostru?" au 42Şi iudeii L-au prins pe Iisus şi L-au întrebat ei. ci voi!" 44Noaptea. care însemnau că cel care spune popor.CARTEA IUBIRII DE OAMENI ruga: „Părinte al Meu de voieşti depărtează această suferinţă de la mine. 45Pe avem de altă mărturie? Că noi înşine din Iisus Il ţineau deoparte în frig. că e galileean după grai". i-a zis: „Mă vinzi tu pe Mine Iudo?" Că 49Când s-a făcut de ziuă au venit la ştia ce făcuse Iuda Iscarioteanul. că vă era frică de Lui Iisus. ieşit cu săbii şi ciomege. L-a ieşind afară din curte Petru a plâns cu 37 arătat pe Iisus celor cu care venise. 39Petru cu sabia Iisus. sanhedrin bătrânii poporului care erau 38Iar ucenicii văzând ce avea să se arhierei şi cărturari şi L-au adus acolo pe întâmple au scos săbiile.

67Şi I -a pus multe întrebări. le-a zis: „De ce aţi mai venit? Pe omul acesta l-am cercetat deja în faţa voastră şi n-am găsit nici o vină din cele pe care voi le 70 72Pilat tot mai credea că arhiereii şi cărturarii nu şi-au pierdut pe de-a-ntregul 73 simţul dreptăţii. Îl voi condamna la biciuire. a cerut sfat de la arhierei şi bătrâni. 83Iudeii i-au răspuns: „Noi avem o Lege. care ştia că Baraba era un criminal şi un răscolnic. 76Pe când Pilat şedea în scaunul de judecată. neamul tău. 69Când Pilat i-a văzut din nou. pe 74 care-l vroiau ei. şi arhiereii mi te-au adus să te judec. 68Arhiereii şi cărturarii Îl tot învinuiau. 62Pilat era cunoscător într-ale filosofiei şi I-a zis: „Ştim noi oare ce este adevărul omule?" 63Atunci Pilat a ieşit afară la iudei şi a zis către arhierei şi către mulţime: „L-am judecat şi nu găsesc nici o vină în omul acesta". dar mama Lui este de aici. Dar împărăţia Mea nu este din lumea aceasta şi nu ameninţă nici o altă împărăţie. care era tetrarhul Galileii şi se întâmplase să fie şi el atunci la Ierusalim. ei au strigat să-l elibereze pe Baraba. că eu nici o vină nu găsesc în el". 60Nu am slujitori ca să lupte pentru mine.CARTEA IUBIRII DE OAMENI 58Atunci Pilat L-a întrebat pe Iisus: „Eşti tu împăratul iudeilor? Iată iudeii. Şi Pilat ştia că cel mai rău dintre întemniţaţi era un om numit Baraba. dar Iisus nu i-a răspuns nimic. 84Dar nouă nu ne este îngăduit 306 . dar Irod Antipa nu L-a găsit vinovat şi ei au mers cu El înapoi la Pilat. femeia lui a trimis pe cineva la el să-i spună: „Nimic rău să nu-I faci Dreptului Acestuia. El. 79Când Pilat a ieşit şi a întrebat mulţimea pe cine să elibereze. Nimic rău nu am făcut. Şi i-a întrebat a treia oară: „Dar ce rău a făcut omul acesta? Eu nu am găsit în el nici o vină vrednică de moarte". 66Irod Antipa s-a bucurat când L-a văzut pe Iisus şi nădăjduia să vadă vreo minune săvârşită de El. 77Este un om venit din ţinuturile tracilor. şi după Legea noastră el trebuie să moară pentru că s-a făcut pe sine fiu al Domnului. Spune-mi ce rău ai făcut?" 59El i-a răspuns: „Este adevărat că Eu sunt Împăratul Iudeilor. 78Iudeii vor să-L omoare că El le aduce o învăţătură nouă care să le lumineze minţile". dar apoi îl voi elibera". 81Mulţimea întărâtată striga şi mai tare: „Să fie răstignit! Să fie răstignit!" 82Pilat le-a zis: „De ce nu-l răstigniţi voi. Atunci Pilat i-a întrebat: „Pe care vreţi să vi-l eliberez: pe Baraba sau pe Iisus?" 75Atunci mulţimea. că am aflat despre 77 aduceţi împotrivă-i. 71Omul acesta n-a făcut nimic vrednic de moarte. Şi văd că nici Irod nu l-a găsit vinovat de vreme ce aţi venit iar la mine. 65Şi Pilat i-a trimis la Irod Antipa. din cele ce auzise că face. şi El a fost născut în Iudeea. Şi era atunci obiceiul ca de praznicul iudeilor guvernatorul roman să elibereze un întemniţat. 64Dar ei stăruiau că Iisus întărâta poporul şi era galileean din Nazaret. 80Dar Pilat vroia neapărat să-L scape pe Iisus pe care mulţimea îi cerea să-L răstignească. 61Am mărturisit pentru adevăr că împărăţia Mea este în suflet".

CARTEA IUBIRII DE OAMENI să omorâm pe nimeni că suntem sub stăpânirea romană". 307 .

Plecarea Lui Iisus din Iudeea. Sângele lui să cadă asupra noastră şi a copiilor 1Era vinerea Sabatului şi mulţimea a noştri dacă greşim!" pornit cu Iisus şi cu doi făcători de rele 100„Să fie precum ziceţi" a spus Pilat 308 . 90Când Pilat a auzit acele cuvinte vroia să-L elibereze pe Iisus chiar atunci. Nimeni să nu afle vreodată ce v-am spus eu acum". 94A şezut pe scaunul de judecată şi le-a zis iudeilor: „Iată pe împăratul vostru care vrea să vă aducă lumină în suflete!" 95Atunci ei au strigat: „Ia-l. 93A ieşit afară din pretoriu şi L-a adus acolo şi pe Iisus. 104Şi aşteptau ordine de la Pilat când să pornească ca să-i răstignească pe osândiţi. Şi L-a întrebat pe Iisus: „De unde eşti tu omule?" 86Dar Iisus nu i-a răspuns. 87Atunci Pilat I-a zis: „Mie nu-mi vorbeşti? Nu ştii că am putere să te eliberez sau să te răstignesc?" 88Şi Iisus i-a răspuns: „N-ai avea nici o putere asupră-Mi dacă nu ţi-ar fi fost dat de sus din cer. înmormântarea Lui eu de sângele acestui om drept. 99Iar iudeii răspunzându-i au zis: „Nu ne temem că facem o faptă rea. Şi mulţimea venea după ei. Păcatul mare este al celor care M-au dat în mâna ta". 108Apoi sutaşul cu ostaşii romani iau luat pe osândiţi să-i ducă să-i răstignească. şi ia spus planul lui. 105Soldaţii au pregătit crucile şi Pilat a pus să se scrie pe crucea Lui Iisus cu litere greceşti. 91Dar iudeii l-au prins la strâmtoare şi iau zis: „Dacă-i dai drumul nu eşti de partea cezarului. răstigneşte-l!" 96Pilat le-a zis: „Cum asta? Pe împăratul vostru să-l chemat sutaşul şi câţiva soldaţi romani şi le-a spus în taină: 102„Purtaţi-vă mai blând cu omul ăsta. Nu-i puneţi crucea suferinţei în spinare. Ştii bine că oricine se face pe sine împărat este împotriva cezarului". 103Apoi sutaşul a pus soldaţii să-L străjuiască pe Iisus şi L-au dus la cohortă.CARTEA IUBIRII DE OAMENI 85Şi Pilat a intrat din nou în pretoriu. despre care ştia că era tatăl Lui Iisus. şi-a amintit de vorbele trimise de nevasta 101Apoi Pilat a mers în pretoriu şi a lui. 109Domnul Dumnezeu privea din cerul Lui de purpură la zbaterile oamenilor pe pământ şi vedea sufletele luminii şi pe cele ale întunericului trimise 97 în trupuri de oameni ca să înfăptuiască răstignesc?" Arhiereii au răspuns: „Noi nu planul Lui de mântuire. şi le-a eliberat pe Baraba. ia-l. 107Şi era împăcat în cuget că n-o să încalce vorbele drepte pe care i le trimisese femeia lui despre Iisus ca să nu-i facă nici un rău. 92Şi Pilat s-a temut de uneltirile iudeilor şi a vrut să scape de orice vină. 106Şi Pilat a vorbit cu Pandera. Iisus se arată femeilor şi pe voi vă priveşte ce faceţi cu el!" ucenicilor. De acum Iisus. 89Dacă mă condamni n-ai nici o vină. latineşti şi evreieşti: Acesta este împăratul iudeilor. avem împărat decât pe cezarul!" 98Şi Pilat luând apă şi-a spălat mâinile CAPITOLUL 8 în faţa mulţimii zicând: „Nevinovat sunt Calvarul răstignirii. că nu vreau să moară.

9Şi au luat pe un oarecare Simon Cireneul. aba. iartă-le iudeilor. 24 Şi iudeii au crezut că a murit. sângele Îi intra în ochi şi cu greu putea să mai vadă. 22Atunci sutaşul a luat o ramură de isop. lama sabahtani? (Tată. tată. latineşti şi cu Iisus. suflete şi i-a iertat pentru faptele lor 29Şi l-a atins pe Iisus la coaste. zis celor mai de aproape: „Dacă n-a murit 15Dar Iisus le cunoştea rătăcire din atunci o să simtă suliţa". de ce M-ai părăsit?)". alesul Domnului. Când Iisus a mirosit oţetul şi-a plecat capul în jos şi nu a mai mişcat. ci că el a zis: Eu sunt Împăratul Iudeilor". 7Şi arhiereii n-au mai ştiut ce să răspundă. şi dacă i-a mântuit pe alţii.I DE OAMENI CARTEA IUBI spre Dealul Căpăţânii. nu? Iar dacă nu este Împăratul Iudeilor. nu are nimeni de ce să se teamă şi atunci ar trebui eliberat". Şi s-a zicând: „Tată ceresc. iudeii nu vroiau să lase trupurile pe cruci sâmbăta. 25Fiind vinerea Sabatului. 20Şi aşa S-a chinuit Iisus până când sa lăsat înserarea când a strigat: „Tată ceresc. 6Omul ăsta trebuie să fie numit Împăratul Iudeilor. în mâinile Tale Îmi pun duhul!" 21Apoi a cerut apă: „Mi-e sete". Maria a lui Cleopa şi Maria Magdalena. 13Pe Iisus L-au pus între cei 27Apoi ostaşii sutaşului au zdrobit doi făcători de rele şi I-au pus pe cap o picioarele celor doi condamnaţi răstigniţi coroană de spini. 17 Coroana de spini Îl înţepa. Când au ajuns la Iisus sutaşul a vrut să arate mulţimii că Iisus murise şi a evreieşti: Acesta este împăratul iudeilor. că pregătise totul 23 dinainte. Vrem să vedem minunea asta". Dacă nu este atunci de ce l-aţi luat să fie răstignit? Ca să nu mai fie o ameninţare pentru cezarul de la Roma. am scris! Că doar voi aţi spus că oricine se face pe sine împărat este împotriva cezarului şi că nu aveţi împărat decât pe cezarul. că 309 . I-au răstigniţi ca să moară mai repede şi să-i ia legat pe cruci cu funii groase de mâini şi de acolo. şi l-au forţat să ducă el crucea în urma Lui Iisus. 18Şi Iisus Şi-a pierdut încrederea în Domnul şi a strigat în aramaică: Aba. un om zdravăn. 19Lângă crucea Lui Iisus stăteau mama Sa şi sora mamei Sale. 4Arhiereii au mers la Pilat şi i-au zis: „Nu scrie că este Împăratul Iudeilor. Şi Pilat a încuviinţat. 2Şi de departe Pandera îi urma. 5Iar Pilat le-a răspuns: „Ce-am scris. 11Şi când au ajuns pe Dealul Căpăţânii 26Şi s-au grăbit şi au mers la Pilat să-l 12 roage să le zdrobescă picioarele la cei i-au răstignit acolo pe condamnaţi. a prins de ea un burete muiat în oţet şi I l-a dus la gură. 14Şi pe crucea Lui era 28 scris cu litere greceşti. atunci să se mântuie acum şi pe sine însuşi. 3Mulţi dintre iudei au citit cele scrise de Ponţiu Pilat pe crucea Lui Iisus. 8Dar ostaşii romani nu I-au pus Lui Iisus crucea răstignirii în spinare ca să şio ducă singur ca şi ceilalţi osândiţi. ei nu ştiu ce fac!" 16Şi mulţi îşi băteau joc de El şi le ziceau altora: „Dacă el este Mesia. de picioare. 10Femeile din Galileea care veneau cu gloata Îl plângeau şi se văicăreau că-L duc la moarte.

CARTEA IUBIRII DE OAMENI văzut că nu mai mişcă şi sutaşul roman a zis: „A murit! Ce rost are să-i mai zdrobim oasele?" 310 .

63Apoi după un timp au ieşit. 39Atunci Pilat i-a spus în taină totul lui Iosif din Arimateea şi i-a poruncit să aibă grijă de Iisus. 35Iosif din Arimateea. duminică.I DE OAMENI CARTEA IUBI 30Se făcuse întuneric de-a binelea şi ostaşii le-au spus oamenilor să plece că 31 47Şi aşa au ajuns la o casă pe care o aranjase Iosif. apoi au plecat. de Maria Magdalena şi de Salomeea. 41Când ei au ajuns acolo mulţimea plecase şi mai erau doar câteva femei care stăteau mai departe şi soldaţii care-L vegheau pe Iisus. 33 rămăseseră la priveghi. a dat piatra la o parte şi a aprins un opaiţ. ca şi cum era mort. 40Şi l-a trimis pe Iosif cu oamenii lui. 51Iosif din Arimateea şi Pandera L-au luat pe Iisus pe targă şi au plecat cu El la 52 răstignirea se terminase. Iar Pilat s-a speriat şi a crezut că Iisus murise. 50Apoi au pregătit un giulgiu şi L-au înfăşurat pe Iisus în el. 61Apoi Iisus S-a ridicat. 45Iosif din Arimateea şi Pandera L-au pus pe Iisus pe targă şi a fost purtat aşa de oamenii lui Iosif. cu sutaşul şi câţiva ostaşi cu torţele aprinse. 43Apoi sutaşul şi soldaţii romani au plecat şi ei. 49Iisus îşi revenise. 55Pe Iisus L-au lăsat în mormânt şi au pus o piatră mare la intrarea. 57Dar era ziua de Sabat când nu se 58 lucra. 34Dar de Iisus nu s-au atins aşa cum le spusese sutaşul să facă. pe Dealul Căpăţânii. A chemat sutaşul care asistase la răstignirea Lui Iisus. mersese la Pilat şi ceruse trupul Lui Iisus ca să-L înmormânteze. Şi ele au aşteptat pentru a doua zi. au pus la loc piatra pe mormânt şi au plecat împreună. 60Când a intrat înăuntru L-a văzut pe Iisus că stătea încă întins pe piatră. Apoi S-a spălat. 38Sutaşul i-a spus: „Am făcut precum ne-ai spus". om bun şi drept. Soldaţii s-au pregătit să ia cu ei trupurile zdrobite ale celor răstigniţi şi să le îngroape undeva. 46Câteva femei din Galileea îi urmau. 54Maria. mama Lui Iisus. Că nu vroiau ca oamenii lui Iosif să ştie că Iisus era viu. 44Iosif din Arimateea împreună cu Pandera L-au dezlegat pe Iisus de pe cruce şi L-au coborât cu grijă. 56Femeile care veniseră cu ei s-au dus să pregătească miresme şi miruri ca să-I ungă corpul aşa cum era obiceiul la iudei. iar Iosif şi Pandera I-au îngrijit rănile. 53 Şi de departe erau urmaţi de Maria a pe mort. 36Şi adusese cu el o targă din lemn şi doi oameni ca săL ia 37 mormântul pregătit de Iosif. 48Şi oamenii lui stăteau afară şi pe femei nu le-au lăsat să intre. 62Şi s-au rugat strămoşului Zamolxe. şi l-a întrebat în taină dacă a murit. 42Şi era acolo şi Pandera. Şi sutaşul s-a dus la Pilat să-i spună cele întâmplate. plecase că nu mai putuse sta în picioare de durere. 64Sâmbăta devreme s-au adunat la Pilat arhiereii şi fariseii. lui Cleopa. şi i-au zis: „Neam adus aminte că amăgitorul acela a 311 . ca să meargă la mormânt. a pus giulgiurile pe locul unde stătuse întins şi amândoi s-au îmbrăcat în alb. 59Apoi Pandera s-a întors singur la mormânt. 32Dar câteva femei din Galileea.

312 . încă de pe când era în viaţă. venind ucenicii lui. 65Te rugăm porunceşte ca mormântul să fie ţinut în pază ca nu cumva. că după trei zile se va scula.CARTEA IUBIRII DE OAMENI spus.

ce ele văzuseră şi auziseră. Străjerii deja plecaseră să anunţe pe arhierei despre toate cele întâmplate. mergea 73 Iisus. Duceţi-vă şi-i vestiţi pe ucenici să meargă în Galileea că eu vin acolo şi ei Mă vor vedea". 80Le-au dat ostaşilor romani arginţi din belşug zicându-le: „Voi să spuneţi aşa: „Ucenicii lui au venit noaptea şi l-au furat în timp ce noi dormeam". un profet puternic în faptă şi-n cuvânt înaintea Domnului. Dar ei nu L-au recunoscut că El Îşi schimbase cumva chipul. 70Când au intrat înăuntru au aprins lumânări. dar El nu va muri. iată că au văzut doi oameni îmbrăcaţi în alb. 68Duminică devreme. ducându-se. 66Şi guvernatorul le-a zis: „Vă dau soldaţi de strajă. şi unul dintre ei era Petru privind înăuntru n-a văzut decât giulgiurile. Cleopa şi Luca. 76Femeile au mers şi au spus apostolilor şi altora. pe când eram încă în Galileea. dar nimeni n-a crezut. Dar guvernatorul Pilat ştia tot adevărul. 79Când arhiereii au aflat de la străjeri că Iisus nu mai era în mormânt s-au adunat împreună cu bătrânii şi au ţinut sfat. luând arginţii. Aduceţi-vă aminte cum v-am vorbit. 90Nişte femei de-ale noastre. Şi în timp ce vorbeau pe drum despre toate cele întâmplate şi se tot întrebau între ei. plecaseră spre 83 Galileea. De se va auzi aceasta la guvernator să nu aveţi grijă că noi îl vom îndupleca să nu vă pedepsească". 71Femeile s-au înspăimântat şi au plecat degrabă să spună ucenicilor ce văzuseră. 74Iisus le-a zis: „Nu vă temeţi! Iisus le-a zis: „Despre ce vorbiţi Bucuraţi-vă! Nu căutaţi un om viu printre mergând?" 85Şi Cleopa i-a zis: „Oare nu ştii morţi. 75 răstignit.CARTEA IUBIRII DE OAMENI să-l fure şi să spună poporului că s-a sculat din morţi". Iisus Însuşi apropiinduSe. când nu se crăpase încă de ziuă. Mergeţi cu ei la mormânt şi păziţi-l cum ştiţi". dar nu au mai găsit trupul Lui Iisus acolo unde ştiau că era pus. au făcut aşa cum au fost învăţaţi răspândind printre iudei cuvintele acestea. ducându-se astăzi de dimineaţă la 313 . cu tatăl Său Pandera. 81Iar ei. 69Şi iau rugat pe străjeri să le dea piatra la o parte de pe mormânt. 82Şi iată că-n aceeaşi zi doi dintre apostoli. 72Dar pe când mergeau ele să-i vestească. 77Atunci Petru a alergat la mormânt. Maria Magdalena. Ele i-au cuprins picioarele şi I sau împreună cu ei. Atunci a crezut că Iisus nu murise. Maria a lui Cleopa şi Salomeea au venit la mormântul Lui Iisus aducând miresmele pe care le pregătiseră. 78Şi 87 Iar ei I-au povestit: „Cele despre Iisus Nazarineanul. au pecetluit piatra şi au întărit cu strajă paza mormântului. străine ce s-a întâmplat în Ierusalim zilele zicând că Fiul Omului trebuie să fie dat în acestea?" mâinile oamenilor păcătoşi şi să fie 86El le-a zis: „Spuneţi-Mi". 84Şi închinat. 67Iar ei. 88Nu ai aflat cum L-au osândit la moarte arhiereii şi mai-marii noştri şi L-au 89 răstignit? Noi ucenicii Lui nădăjduiam că El este Cel ce avea să izbăvească pe Israel.

unul 314 .CARTEA IUBIRII DE OAMENI mormânt şi neaflându-I acolo trupul mort. au venit la noi zicând că pe drum la întoarcere au văzut doi îngeri.

În orice intrat în Dacia. pot să-l ucidă". rudele şi toţi de acolo iau primit temeţi de cei ce ucid trupul. dar pe El nu L-au văzut". soaţa mărturisi în faţa oamenilor. şi a vorbit cu tatăl Său Pandera să meargă să o aducă pe mama Sa Maria şi să o ia cu ei. Nu trebuia oare ca Mesia să pătimească şi să învie?" 93Atunci Cleopa a scos o pâine şi i-a invitat să mănânce: „Mâncaţi cu noi oameni buni". că Eu voi fi cu voi în duh rege drept. 92Şi El le-a zis: „Sunteţi zăbavnici să credeţi în spusele profeţilor. Marii cărturari din poporul maicii Tale Te-au respins şi au 95Şi Luca a zis: „Domnul nostru. „Mergeţi la ucenici în Galileea şi le dar nu prea au cui". spuneţi că voi veni la muntele ştiut". 99Şi le-a spus: „Mergeţi şi învăţaţi toate neamurile să păzească toate câte vCAPITOLUL 9 Iisus în Dacia.CARTEA IUBIRII DE OAMENI semăna cu Iisus care le-a spus că era viu. Iisus Mare Preot şi Înţelepciunii. că nu i-au crezut pe 109Şi Domnul Dumnezeu din cerul cei ce-L văzuseră viu. şi mai apoi prin crezut. 107Şi Iisus cu tatăl Său şi cu mama Sa 97Cleopa şi Luca s-au dus degrabă la au trecut prin oraşul Sidon în Fenicia. unde au văzut spus că L-au văzut pe Iisus. când Mă veţi mers direct la Sarmisegetuza. nu ştim ce va ieşi. Pandera. 94După ce Iisus a spus binecuvântări a frânt pâinea şi le-a dat tuturor să mănânce. Atunci Cleopa şi Luca L-au recunoscut. 104Când Maria a venit au plecat toţi trei către mare de unde ei vroiau să se îmbarce. am poruncit Eu vouă. 91Iar unii dintre noi s-au dus la mormânt şi au găsit aşa cum şi femeile spuseseră. 3După câteva zile preoţii şi preotesele 103Apoi Iisus s-a despărţit de ucenici vroiau să afle ce a făcut Iisus în Iudeea. împlinirea profeţiilor. 106Şi Pandera I-a răspuns: „Şi eu cred la fel ca tine fiule. oraşul Atena. eşti rămas cu sufletele în întuneric. dar ei nu i-au templul zeiţei Artemis. 105Pe drum Iisus l-a întrebat pe tatăl Său: „Ce crezi tată? Ce vor face iudeii cu învăţătura pe care Eu le-am dat-o? Ei nau înţeles-o de vreme ce M-au condamnat la moarte". cât va fi lumea lume. Cei câţiva iudei care au 96Atunci Iisus le-a dat poruncă: priceput învăţătura Ta o vor propovădui. 315 . 100Botezaţi-i pe Revenirea Lui Iisus în Iudeea şi oameni cu apă vie. ucenici. 101Fiţi înţelepţi ca şerpii şi blânzi ca porumbeii şi atunci 102 1Când au trecut apa Istrului şi au Duhul Tatălui va grăi întru voi. cu foc şi cu Duhul întâlnirea cu Pavel. să nu vă Lui Iisus. i-au strâns în locul ştiut şi le-au apoi prin marele oraş Efes. 98Atunci Iisus a venit în mijlocul lor 108Pe drum tot vorbeau şi se sfătuiau şi i-a dojenit pentru necredinţa şi până când au ajuns în Dacia. Lilia. împietrirea inimii lor. Maria şi Iisus au faceţi întru pomenirea Mea. Lui de purpură Îl privea pe fiul Său Iisus. că sufletul nu cu mare bucurie. Dar vor încerca să justifice cele rele făcute de ei şi viu".

Puţini mai rămăseseră cei care să le urmeze şi să le răspândească printre 21 iudei. Şi la acea vreme iudeii înşişi vor gusta din apa vie pe care Tu le-ai dat-o. dar şi la robie. cunoşti foarte bine cele întâmplate când am fost în Iudeea. 14Grădina maicii Lui Zamolxe era acolo şi Maria o îngrijea şi ştia că grădina se numea Grădina Maicii Domnului. Arhiereii îi prigoneau pe ucenici pe oriunde se aflau. dar pe care ei au respins-o deocamdată.I DE OAMENI CARTEA IUBI 4Şi s-au strâns în jurul unui foc şi Iisus le-a povestit: „Neamul iudeilor este îndărătnic. Trebuie să mă sfătuiesc cu Marele Preot despre asta". Iisus şi Lilia locuiau acolo unde stătuse în vechime Zamolxe cu părinţii Lui. 29Şi aş vrea să Te întreb: Crezi tu oare că eşti Mesia poporului lui Israel?" 30Şi Iisus a răspuns: „Mult timp am crezut aceasta. 22Şi-şi zicea Iisus: „Lucrurile nu merg bine în poporul iudeilor. dar au vrut să scoată ochii celui care li-l arăta. Dar va dura veacuri şi veacuri". Dovada este că până acum s-a mers în direcţia acelor profeţii. 15Iisus Şi-a reluat preocupările inimii. 13Pandera. 23Apoi Iisus a mers să vorbească cu Marele Preot Antim căruia i-a spus: „Mărite Preot. Învăţăturile Mele sunt date uitării. Urmăresc atent ce se mai întâmplă acolo. 5Ei nu au vroit să deschidă ochii ca să vadă adevărul. 16Aşa a cunoscut mulţi sihaştri care trăiau retraşi în munţi. 11Va veni un timp când toate rătăcirile sufletelor vor fi risipite ca 12 Şi ei foloseau Rugăciunea Minţii în Inimă învăţată de pe timpul Zeului Zamolxe: Doamne Dumnezeule adu-mi soarele Tău în inimă. 20 20Acolo învăţăturile Lui erau date uitării. 28Atunci Marele Preot Antim a spus: „Profeţiile primite sunt adevărate. Iisus i-a spus de-a fir a păr cele petrecute în Iudeea. Crăciun şi Vetra. Cel mai rău este că cele spuse de Mine sunt răstălmăcite. 19Din când în când Iisus afla veşti din Iudeea. 9Şi Marele Preot I-a zis: „Eu cred aşa: Cu timpul cuvintele de înţelepciune date neamului mamei Tale vor fi răstălmăcite şi vor folosi şi la luminarea minţilor. călătorea prin toată Dacia şi prin ţinuturile altor traci de o parte şi de alta a fluviului Istru. de Elisabeta şi de Iosif. şi prin munţi şi pe pământuri neumblate. Maria. iar cei care le mai 25 propovăduiesc sunt prigoniţi. 18Aşa au trecut patru ani. 10Dar în poporul nostru învăţăturile Tale vor rămâne de-a pururi vii până când se vor trezi la lumină şi alte neamuri. dar guvernatorul roman a făcut în aşa fel că să scap cu viaţă". precum că Eu sunt Mesia poporului iudeilor". Dar acum Mă îndoiesc. prin peşteri şi în locuri singuratice. 7Şi Iisus le-a spus toate câte I s-au întâmplat. mai ales că nu sunt deloc semne că poporul lui Israel este salvat în urma 316 . în post şi rugăciune. unde am stat un timp ca să luminez neamul 24 fumul. 12 mamei Mele Maria. 8Marele Preot Antim a afla şi el de revenirea Lui Iisus acasă şi L-a chemat să-L vadă. Ca preot al Zeului Zamolxe. de mama Mea Maria. 26Ce să fac? Cum aş putea 27 17 să îndrept lucrurile? Mă gândesc la profeţiile primite de la arhanghelul Gavriil. 6Mă condamnaseră la moarte.

31Intenţia Mea mărturisită lor a fost să salvez pe toţi oamenii lumii.I DE OAMENI CARTEA IUBI 31 misiunii Mele printre ei. pornind de la salvarea 317 .

Şi mergeau în urma lui Saul. 34Nu trebuie să uităm că este nevoie de timp 35 pentru împlinirea lor. se apropiau de Damasc. să-i aducă legaţi la Ierusalim. cu care venise din Dacia. tot nu le-am şti pe de-a-ntregul. Era către amiază şi soarele dogorea puternic şi Iisus cu însoţitorii Lui. 32Şi Mă întreb de ce Domnul Dumnezeu a făcut să fie aşa cum a ieşit?". că merg pe Calea Lui Iisus. 47Atunci Iisus a pornit şi El pe drumul Damascului. a aflat multe despre prigoana arhiereilor împotriva celor care-I urmau învăţătura. împreună cu însoţitorii Lui. 54Saul tremura şi era înspăimântat că ştia că Iisus murise. Ar trebui să mergi în Iudeea". Iisus şi însoţitorii Lui au trecut Dunărea în Tracia. 58Acolo Saul a zăcut bolnav şi fără vedere trei zile. Mergi sănătos şi să te întorci cu bine". 50Şi atunci l-a izbit lumina soarelui puternic direct în ochi. 41Când pregătirile au fost gata. Când Saul a ridicat capul. nici n-a băut. 44Când Iisus a ajuns la Ierusalim. Şi n-a mâncat. îi era foame şi a stat pe o piatră ca să se odihnească. 56Şi Saul s-a ridicat de la pământ. Saule. 51Şi Iisus i-a zis: „Saule. Şi îngeri de am fi. Urându-Mă pe Mine este ca şi cum îţi izbeşti piciorul în ţepuşă". dar. Şi a spus: „Doamne.CARTEA IUBIRII DE OAMENI iudeilor. Cel pe care tu Îl prigoneşti. a deschis ochii. 57 . dacă va Iar Saul a răspuns: „Cine eşti tu?" 53Iisus i-a mai zis: „Eu sunt Iisus. au cunoscut câţiva dintre ucenicii de acolo. ce voieşti Tu ca eu să fac?" 55Iisus i-a zis: „Ridică-te. de ce Mă prigoneşti?" 52 Iisus s-a pregătit de plecare în Iudeea şi înainte de a porni la drum mama Sa Maria L-a binecuvântat. coborâţi pe pământ. 37Va fi ultima Mea încercare de salvare a poporul mamei Mele Maria". Şi eu zic aşa: Cel mai bine este să faci ceva ca să îndrepţi lucrurile. 36Şi Iisus a zis: „Aşa voi face. Şi văd că aceasta nu se întâmplă deocamdată. atât bărbaţi cât şi femei. 40Şi Iisus a luat cu Sine doi rumâni care slujiseră în armata romană şi care vorbeau bine atât limba latină cât şi limba greacă. 33Marele Preot i-a spus: Noi nu cunoaştem cu limpezime căile Domnului. 46Şi I sa spus că Saul tocmai primise de la arhierei scrisori către sinagogile din Damasc ca. 45Şi a auzit că cel mai rău dintre asupritori era un om numit Saul din Tars. 43Apoi s-a îmbarcat pe un vas comercial şi a ajuns în Fenicia de unde a mers direct în Iudeea. rabin şi fariseu de loc din Cilicia. Însoţitorii Lui Iisus l-au luat pe Saul de mână şi l-au dus la Damasc în casa unui ucenic numit Iuda care locuia pe Uliţa Dreaptă. să vadă cine este lângă el. Iisus. 38Şi Marele Preot I-a urat: „Să fie cu spor. 48Saul era istovit. 39 afla acolo pe vreunii. 59Şi fiind în Damasc. nu vedea nimic fiind orbit de soare. în Munţii Haemus. deşi avea ochii deschişi. intră în cetate şi ţi se va spune ce trebuie să faci". 42După o scurtă şedere la rudele tatălui Său Pandera. Iisus a plecat spre Grecia continentală. i s-au înmuiat picioarele şi a căzut la pământ. 49Şi Iisus s-a apropiat de Saul.

care era tare bătrân. 63Şi a răspuns Anania: „Doamne. 67După întâlnirea lui Saul. De faţă au fost şi Pandera şi mama Sa Maria. ci doar M-au făcut să sufăr. I-a spus: „Neam gândit la profeţiile care s-au făcut despre Tine. 70Dacă nu ai fost Mare Preot la iudei. Şi şi-a pus mâinile peste Saul. 71 pierdut prilejul mântuirii. Şi au adus coiful de aur al Lui Zamolxe.CARTEA IUBIRII DE OAMENI 60Era printre ei unul cu numele Anania care-L ştia pe Iisus din Galileea şi căruia i-a poruncit să nu spună la nimeni că-L văzuse. cu numele Saul". Şi aici are putere de la arhierei să-i lege pe toţi cei ce cheamă numele Tău". Şi preotul Antim a pregătit totul pentru ca să transmită Marea Preoţie Lui Iisus. alţii cred că ar fi mai bine să fie spusă tuturor neamurilor". 78Ei nu şi-au dat seama ce-au făcut şi aşa au 79 în Dacia. 64Iisus i-a zis: „Du-te la el şi vindecă-l şi botează-l. 65Şi Anania a făcut precum îi spusese Iisus.unii vor ca învăţătura Ta să fie dată numai iudeilor de pretutindeni. Şi dacă nu ai fost rege la ei. 81La întoarcere trimişii I-au spus: „Pe când ne aflam la Ierusalim am cunoscut mulţi dintre ucenicii care-Ţi urmează. Iisus s-a reîntors 68 Că ştim că Duhul Lui Zamolxe s-a pogorât în Tine". L-au hirotonisit pe Iisus ca Mare 74 Preot şi L-au uns ca rege al dacilor. veniţi din toate ţinuturile neamurilor tracilor. pe drumul Damascului. 76Şi a prorocit şi Şi-a zis: „Aşa cum au spus iudeii că sângele meu să cadă pe ei şi pe urmaşii lor dacă ei greşesc. Regele Iisus a trimis câţiva oameni în Iudeea ca să afle ce se mai întâmplă acolo cu ucenicii Săi. 319 . pentru că l-am ales ca numele să Mi-l poarte inaintea neamurilor şi a copiilor lui Israel. cel primit de la regele persan Darius şi purtat de toţi regii care au domnit la Sarmisegetuza de la Zamolxe 73 72 încoace. Apoi Anania l-a botezat pe Saul în numele Domnului Iisus. aşa să fie. care a plâns cu lacrimi de fericire. 75 Şi atunci când I-au pus pe cap coiful regal. Şi a discutat îndelung cu Marele Preot Antim cele petrecute în timpul şederii Lui în Iudeea. atunci vei fi la noi. zis şi Pavel. şi el şi-a recăpătat vederea. Acest popor nu va avea linişte şi pace până când salvarea le va veni de la urmaşii tracilor". Iisus şi-a amintit cum iudeii L-au batjocorit cu coroana de spini. 66De atunci Saul a început să propovăduiască iudeilor pe oriunde umbla. că omul acesta vorbeşte bine câteva limbi". Un sobor de preoţi decenei. 61Şi Iisus l-a binecuvântat pe Anania şi i-a dat puterea Duhului Tămăduirii. vei fi rege la noi. despre bărbatul acesta de la mulţi am auzit câte rele le-a făcut el ucenicilor Tăi în Ierusalim. 82Şi am aflat şi problemele lor . 80Au trecut aproape cincisprezece ani de la convertirea lui Pavel pe drumul Damascului. Şi 77 în timp se va vedea adevărul. 62Şi i-a zis lui Anania: „Mergi pe uliţa care se cheamă Uliţa Dreaptă şi caută în casa lui Iuda pe un om din Tars. 69Într-una din zile Marele Preot Antim. Dar neamul lor nu va pieri pentru că nu M-au ucis.

CARTEA IUBIRII DE OAMENI 83Şi trimişii Lui Iisus I-au spus câteva nume de ucenici. dar pe alţii nu. 320 . pe unii dintre ei Iisus îi ştia.

pe care să-i numesc câini. că Eu am hrănit o mulţime de cinci mii de oameni cu cinci pâini şi doi peşti. şi în oameni neamuri. 91Şi-şi zicea: „Iată acest scrol făcut de un anume Marcu. 99Ce neadevăr! Eu îi cred pe toţi la fel. dar am aflat că Saul Pavel propovăduia neamurilor". şi după ce ei s-au săturat au mai adunat şi şapte coşuri cu fărâmiturile rămase. 100Doamne Dumnezeule cât de rătăciţi au putut ajunge discipolii Mei printre iudei!" 101Pe măsură ce citea Iisus era din ce în ce mai mâhnit: „Iată aici scrie despre un alt episod în care Eu am hrănit patru mii de oameni cu şapte pâini şi câţiva peştişori. Ai Mei Mă respectau şi Eu îi respectam pe ei. Din toate astea nimic nu-i adevărat. 96Mă întreb cum au adunat ei cu răbdare fărâmiturile? 97Oamenii ăştia chiar nu judecă cu mintea. alţii ziceau că sunt Ilie. nu îi împart în oameni iudei. Să ne ferească Dumnezeu de minţile acestor oameni!" 94Iisus era mâhnit de cele ce se întâmplau în Iudeea. Nu-i de mirare că Marcu scrie că unii mă credeau Ioan Botezătorul care s-a sculat din morţi. pe motiv că această femei era păgână şi nu era bine să iei pâinea fiilor lui Israel şi s-o arunci câinilor de neamuri. iar alţii că eram un profet. 86Şi Saul vroia ca învăţătura Ta să fie dată tuturor oamenilor indiferent că sunt iudei sau nu. ca fii ai Domnului. căci Îmi era foame. Mare e grădina Ta Doamne! 102Iată şi acest episod cu smochinul care nu avea rod pentru că nu era vremea smochinelor. Se scrie că mama. 87Până la urmă nu s-au înţeles. 88Iisus i-a mai întrebat: „Ce spuneau ei despre Mine şi învăţătura Mea". l-am văzut la o adunare a ucenicilor. Eu nu Mi-am respins niciodată familia cum pretinde acest Marcu". 95Şi în zilele următoare Şi-a continuat cercetarea scrolurilor lui Marcu şi a făcut şi alte descoperiri: „Iată ce se mai scrie aici. fraţii şi surorile mele au zis că nu eram în toate minţile. Acolo a avut loc o mare neînţelegere între ei care erau împărţiţi în două tabere. Şi după ce s-au săturat au mai strâns şi douăsprezece coşuri pline cu fărâmituri de pâine şi ce rămăsese din peşti. 98Iată ce se mai scrie aici. din fiica unei femei care era de neam din Fenicia Siriei. Iată-le!" Şi Iisus a luat scrolurile. că Eu mai întâi am refuzat să scot un demon.CARTEA IUBIRII DE OAMENI 84Iisus i-a întrebat: „L-aţi întâlnit pe Saul?" 85Şi ei au răspuns: „Pe Saul. noi am adus câteva scroluri scrise în limba aramaică pe care ucenicii le foloseau şi le dădeau din mână în mână spre citire. 89 Trimişii au răspuns: „Mărite Preot. 103Oamenii fără judecată nu se întreabă de ce aş fi spus 321 . În următoarele zile El le-a cercetat cu atenţie şi S-a minunat ce a citit acolo. 92Citind mai departe Iisus a descoperit şi altele zicându-Şi „Iată că scrie aici despre un om demonizat care se zice ca avea în el o legiune de demoni pe care Eu i-am trimis într-o turmă mare de porci care s-au repezit de pe stâncă în mare şi porcii au murit. Marcu scrie că am blestemat smochinul ca în veac să nu aibă rod dacă nu a avut atunci când vroiam să mănânc. Cum puteam Eu să fac aşa ceva când se ştie că duhurile rele nu pot muri odată cu moartea porcilor?" 93Şi-Şi mai spunea Iisus: „Iudeii s-au rătăcit rău în privinţa Mea.

CARTEA IUBIRII DE OAMENI aceasta când vremea 322 .

Templul Lui Dumnezeu este în suflete nu în facerile de mâna 124 omului. că străbunul Zamolxe a interzis blestemul care este o chemare a forţelor întunericului să facă rău". 114Iisus ştia şi-Şi spunea: „Au înlocuit cuvântul vieţii şi speranţei. 122Şi-şi spunea: „Profeţiile se împlinesc. 111A trecut timpul. la o adunare în ziua de Sânziene. al suferinţei şi al fricii. 105Şi-I spunea: „Doamne. Şi mereu aprindea câte un foc sacru şi se ruga. 106Ele pot fi lanţuri pentru oameni şi o pricină de asuprire a minţii şi de ucidere. Iisus a pus temelia multor temple şi altare ale zeilor şi a întărit preoţimea decenee chemând femeile la preoţie să slujească pe Zeul Dumnezeu şi pe alţi zei. 104Apoi. a chemat la Sarmisegetuza preoţimea tracilor de pretutindeni. 120Şi au venit câteva sute de preoţi şi preotese cărora Iisus le-a spus că sosise timpul ca El să renunţe la coroana de rege. Şi pe când era încă în viaţă I s-au înălţat temple zeului Iisus. 116Dumnezeule Tată.CARTEA IUBIRII DE OAMENI smochinelor nu venise? Iar Eu nu blestem pe nimeni niciodată. Iisus a mai aflat ce se întâmplase cu învăţăturile Sale printre oamenii care locuiau în imperiul roman. şi la Marea Preoţie. Iisus a aprins un foc sacru ca să vorbească cu Dumnezeu. 109De atunci Iisus a ţinut doar în inima Lui cele aflate despre poporul mamei Sale Maria. după zilele de cercetare a scrolurilor din Iudeea. 115Şi au făcut din strădania Mea o suferinţă şi un chin care să adune oamenii în suferinţă şi în chin. Presupusa Mea moarte pe cruce va aduce multă jale în lume. Atunci neamul iudeilor 323 . cu cel al morţii. căci le este împietrită inima". 119Se apropia vara şi regele Iisus. Şi Dumnezeu Îşi zicea: „Aşa este să fie că timpul izbăvirii oamenilor este lung şi dureros. dat de Mine. Dar unii oameni deşi au ochi şi urechi ale sufletului ei nu văd şi nu aud. Templul a fost dărâmat şi nu va mai fi reconstruit 123 vreodată. corpul mort ia fost incinerat la Sarmisegetuza în Grădina Maicii Domnului. Asta până când ei vor învăţa ce este lumina sufletului". 108Şi Domnul era în cerul Lui de purpură şi privea şi asculta. 121Iisus trecuse de şaptezeci şi cinci de ani când a aflat că templul din Ierusalim fusese dărâmat de către romani. Mă iartă dacă am greşit! 107Am dorit doar să luminez minţile unor rătăciţi şi împietriţi în inimi. 112Numărul celor care urmau calea cea nouă crescuse mai ales pentru că se predica teama de moarte şi venirea sfârşitului lumii. învăţăturile date de Mine poporului mamei Mele au luat o altă cale. 110Şi când a venit vremea ca Fecioara Maria să plece la Domnul. Şi aşa a făcut. nu în carne şi oase aşa cum cred ei acum. Şi salvarea iudeilor va veni de la urmaşii tracilor. Şi mai mult se gândea la cele ale înţelepciunii decât la cele 118 lumeşti. care era şi Mare Preot. Mesia Lui Israel nu va veni decât în duh. Doamne Tată. iartăMă că nu aşa am dorit să iasă!" 117Domnia Lui Iisus ca rege al dacilor a fost dreaptă. tot aşa cum fariserii şi saducheii îi ţineau pe iudei în chingile minciunii şi ale necunoaşterii. 113Şi mulţi se închinau la crucea înfăţişând trupul mort al Lui Iisus.

324 .CARTEA IUBIRII DE OAMENI va fi iertat de păcate. că Duhul Meu va coborî în ei şi aşa se vor mântui. 125 Şi nu e nevoie ca Domnul să trimită pe un om în trup când El este atotputernic şi poate face totul în duh".

149De acum oamenii au o cale de urmat. exact în aceeaşi zi când murise şi Dumnezeu". Iisus Îşi simţea acei oameni care nu L-au înţeles.sosit în lumea veşniciei. dar drumul lor se va netezi mereu puţin câte puţin. Aşa să plecarea aproape şi într-o noapte L-a visat ne ajute Dumniezău". pe Zamolxe că venise să-L ia. 136Dar tatăl Său. tot aşa cum se întâmplase cu aici în cerul de purpură. Şi vor avea împotmoliri şi ezitări. Şi oamenii vor vreo cinci sute de ani înainte cu trupul căuta să Te aducă în sufletele lor şi prin mort al Lui Zamolxe. plecase respinge scrierile răstălmăcite făcute de 127 deja în lumea cealaltă. Fiul lui Pandera. Te aşteptam I ardă corpul mort deasupra peşterii de la parte a sufletului Meu. la iudei. ştim cu adevărat cine a fost Iisus. ca să arătăm oamenilor cum să se înalţe spre lumină prin adevăr. ei L-au respins şi au vrut să-L omoare. căci vor veni alţii şi alţii care să o îndrepte mereu". Zamolxe. 132Era ziua din vechime când credinţă ca să dai o pildă celor de pe sufletul Lui Zamolxe se dusese la pământ despre iubirea Mea pentru Dumnezeu şi Domnazâna. Iisus S-a întâlnit cu 129 străbunul Zamolxe care I-a vorbit: „Bun va pleca curând din lume. Şi Domnul Paştile care era Sărbătoarea Învierea Lui Ia vorbit: „Ai suferit pentru dreapta Zamolxe. în imperiul romanilor. 134După ce dacii au ars corpul mort al Lui Iisus la Apolovraci. L-a 137 147 Iisus va rămâne 126Când a venit timpul ca Iisus să se Dumniezău. la Bendisa. ca să-i lumineze. aşa cum ar face oricare mare înger coborât printre oameni. Noi vom scrie vestea cea bună a faptelor Lui şi vom optzeci de ani şi Lilia. 131Era la câteva zile după ce 145Apoi Iisus a mers la Dumnezeu şi ziua era egală cu noaptea. 130Şi a doua zi Iisus Tine se vor apropia de lumina Lui a murit. Aici Iisus a fost preot al Lui Zamolxe. Şi uneori Te-ai îndoit şi Ţi-ai pierdut încrederea. 142Şi sufletul Lui Iisus a plecat spre În ziua următoare Iisus le-a spus cerul de purpură. 152Mulţi ani după înălţarea la cer a sufletului Lui Iisus. Pandera. adică a stat de-a dreapta Tatălui. 135El a trăit de mic copil în ţara mamei Sale în Galileea. 151Şi Iisus avea împărăţia Lui unde primea pe cei care Îi fuseseră credincioşi pe pământ. Şi le-a spus să. rumânii. Ilarion le-a vorbit: „L-aţi cunoscut cu toţii pe Iisus. împlinise cu noi în vecii vecilor. Şi el a pregătit incinerarea corpului Lui Iisus. soţia Lui şi la tătânele Crăciun şi la maica Vetra. Dar Domnul L-a ţinut în viaţă. 133Marele Preot era Ilarion. 140Duhul Lui141 adus la noi în Dachia. oamenii au aprins focul sacru pe locul unde fusese incinerat trupul Lui Iisus.CARTEA IUBIRII DE OAMENI ducă la străbunul Zamolxe. vor fi suferinţe şi dureri. că noi suntem poporul Lui oameni. 144De acum vei fi Apolovraci. 138Când Iisus a mers la neamurile mamei Sale. Fiul Lui Dumniezău şi Fiul Dachiei. 325 . zeul nostru care avea un duh al unui om mare din vechime. Şi mai era acolo Obeliscul Lui Zamolxe. când dacii 146 ţineau Sărbătoarea Primăverii. soţia Lui. 150Iar dacă acum ei răstălmăcesc învăţăturile Tale. Calea tot va rămâne deschisă. 143Şi când a ajuns în preoţilor decenei să facă pregătirile că El lumea de dincolo. 139Noi dacii. 148Dar aşa trebuia să fie.

CARTEA IUBIRII DE OAMENI 153Dar în timp au venit oamenii. de la sud de fluviul cel sfânt Istru. care 326 .

Grădina Maicii Domnului. lumea n-a prea mai vorbit despre Iisus din Dacia. Focul Vieţii. 155Şi de la ultimul Mare Preot Chesarion încoace. 162Şi se bucurau când vedeau Dacia. ci despre Iisus cel însângerat şi omorât pe cruce. Lui Iisus şi zeilor şi zânelor. 157Va veni odată timpul când urmaşii tracilor vor face ca Domnul Iisus din Dacia să fie cunoscut de întreaga lume ca 158 Domn al Luminii. şi-L va cunoaşte pe Iisus Cel al bucuriei vieţii. 159Atunci lumea va fi curăţită şi însănătoşită cu Focul Viu. 156Dar tracii păstrau adânc în inimi pe Iisus Fiul Omului. 160Şi se vor ridica din nou temple Lui Dumnezeu. 161Şi Domnul Dumnezeu cu îngerii Lui cei mari şi cu toţi îngerii din cerul cel de purpură. Iisus din Dacia. Lui Zamolxe.I DE OAMENI CARTEA IUBI vorbeau altfel despre Iisus. Şi treptat lumea îl va uita pe Iisus cel suferind. 327 . Focul Lui Zamolxe. 154Şi obiceiul aprinderii focului nemuririi pe locul incinerării corpului Lui Iisus a început să se piardă. priveau pământul care Le era grădina unde creşteau îngerii ce vor veni în raiul ceresc.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->