Sunteți pe pagina 1din 10

Podgoria Cotesti

Comuna Cotesti este situata la 13 km de Focsani, iar centrul viticol are sub administrare podgoriile din zona localitatilor Cotesti, Budesti, Urechesti, Popesti. Suprafata ocupata cu vie este in jur de 12.000 ha. Prima mentiune a localitatii Cotesti este din anul 1471, localitatea capatandu-si acest nume de la capitanul Stan Cotea Odobescu, care a primit un domeniu in aceasta zona ca danie din partea domnitorului Tarii Romanesti. Atunci se intemeiaza satele Cotesti si Odobasca. In satul Odobasca capitanul a construit o biserica de lemn, care mai exista si astazi si a fost declarata monument istoric. Podgoria Cotesti este cunoscuta din secolul XVI, in anul 1580 aparand primele mentiuni referitoare la ea pe vremea domnitorului Mihnea Turcitul. In decursul timpului mai apar acte de danie sau de vanzare a viilor din aceasta zona. Din punct de vedere al cresterii vitei de vie, zona cunoaste o dezvoltare deosebita dupa anul 1900, cand pe langa soiurile de vita traditionale, mai sunt aduse si soiuri straine. Cele mai renumite soiuri de vinuri ale podgoriei Cotesti sunt Feteasca Alba, Feteasca Regala, Feteasca Neagra, vinurile din categoria Pinot, Merlot, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Babeasca Neagra, Merlot si Cabernet Sauvignon. Din sortimentele vechi se mai gasesc si Galbena de Odobesti, Francusa. Vinurile de aici se incadreaza in toate cele patru mari categorii: sec, demisec, demidulce, dulce.

Podgoria Cotnari
Podgoria Cotnari se afla situata in imediata apropiere a Iasului, la nord-est. Podgoria este atestata documentar din sec. XV dar cu toate acestea se pare ca activitati de producere a vinului au avut loc in aceste locuri si in vremurile foarte indepartate, asta datorita cupelor de vin descoperite in aceasta zona, cupe ce apartineau culturilor Cucuteni, Catalina si Baiceni, precum si a cupelor de vin apartinand Evului Mediu. Podgoria din Cotnari se intinde pe 1800 ha. In decursul timpului vinurile de Cotnari au fost apreciate la curtile europene, stiindu-se faptul ca unii din cei care au apreciat aceste vinuri au fost tarul Rusiei Petru cel Mare, precum si regele polonez Jan Sobietzki. Cantitatea de vinuri produsa la podgoria Cotnari este mai mica, poate si datorita faptului ca podgoria nu este la fel de mare ca celelalte podgorii mai cunoscute din tara. Vinurile de Cotnari sunt totusi foarte cautate, datorita raritatii lor si calitatii deosebite. Principalele tipuri de vinuri produse la aceasta podgorie sunt: Tamaioasa, Feteasca Alba, Francusa si Grasa de Cotnari. Vinurile de Cotnari au fost premiate cu 150 de medalii la 20 de concursuri nationale, ele au mai luat deasemeni si 95 de medalii la 15 concursuri internationale.

Podgoria Dealul Mare


Podgoria Dealul Mare mai este cunoscuta si sub denumirea de "Patria Vinului", avand o traditie viticola veche si deosebit de bogata si intrunind conditii dintre cele mai bune pentru culturile soiurilor destinate vinurilor rosii. Podgoria ocupa o suprafata cu o lungime de 70 km

in zona deluroasa a Carpatilor Meridionali, intre cursurile de apa ale Teleajenului si Buzaului. Podgoria cuprinde niste centre viticole renumite: Boldesti, Valea Calugareasca, Urlati, Ceptura, Tohani, Breaza, Pietroasa, Merei, Zoresti. Vinurile de prima mana ale acestei podgorii sunt Cabernet Sauvignon, Feteasca Neagra, Pinot Noir, Merlot, vinuri cu o aroma speciala, imposibil de confundat. Vinurile acestei podgorii au capatat un renume international, ele castigand la concursurile desfasurate in acest domeniu, numeroase medalii mondiale de aur. Productia de vinuri este alcatuita dintr-o gama bogata de vinuri rosii din soiurile Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot, Feteasca Neagra, iar gama de vinuri albe fiind formata din Riesling, Feteasca Alba, Pinot Gris, Sauvignon Blanc.

Podgoria Dragasani
Podgoria Dragasani se intinde pe suprafata a doua judete (Valcea si Olt) de la localitatea Ionesti pana la Strejesti. Podgoria cuprinde urmatoarele zone viticole mai importante Dragasani, Cerna, Amarasti, Iancu Jianu. Datorita asezarii si distantei dintre ele, intre cele 4 centre viticole pot aparea diferente mari de temperatura, avand deasemeni si conditii climatice diferite. Datorita conditiilor diferite, in cele patru centre viticole se produc in mare parte soiuri diferite de vinuri. La Dragasani se produc mai ales vinuri albe superioare (Riestling Italian, Sauvinion Blanc, Pinot Gris), vinuri aromate (Tamaioasa Romaneasca si Muscat Ottonel) si vinuri rosii superioare (Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Burgund). Ca vinuri de consum curent la Dragasani se remarca Feteasca Regala. La celelalte centre viticole, principalele vinuri care se produc sunt Tamaioasa Romaneasca, Riestling Italian, Sauvignon si Muscat Ottonel.

Podgoria Husi
Podgoria de la Husi este mentionata documentar inainte de a apare denumirea actuala a localitatii. Prima atestare documentara a acestei podgorii dateaza din anul 1415 de pe vremea lui Alexandru cel Bun, iar denumirea de Husi se regaseste intr-un document de pe data de 20 august 1436. Tot datorita documentelor vremii se mai stie ca dupa anul 1600 in aceasta zona sau facut plantatii importante de vita de vie, aici gasindu-se viile domnesti. Vinurile de Husi au fost deosebit de apreciate, mai ales de catre strainii ce treceau prin Romania. Datorita calitatii deosebite a vinurilor, zona Husi a capatat denumirea de "tara vinurilor". In aceste locuri s-au nascut o seama de personalitati marcante a istoriei poporului roman, dintre care cei mai de seama ar fi Dimitrie Cantemir si Alexandru Ioan Cuza. In Husi se gasesc doua muzee, viticol si etnografic, muzee ce contin numeroase obiecte care atesta practicarea viticulturii din cele mai vechi timpuri in aceste zone. Podgoria are o suprafata de aproximativ 3000 ha, avand o productie in jur de 10.000 kg /ha. Dintre vinurile traditionale produse la Husi amintim Zghihara de Husi, Busuioaca de Bohotin de Husi, Feteasca Neagra, Feteasca Alba. Aici au mai fost produse mai apoi si vinuri din soiuri de struguri straine cum ar fi Muscat Ottonel, Merlot, Cabernet Sauvignon, Riestling Italian.

Podgoria Murfatlar
Podgoria Murfatlar se afla situata la 24 km de Constanta, fiind unul din punctele de maxima atractie ale acestui judet. Ea este una dintre cele mai prestigioase podgorii ale Romaniei, avand parte de un climat generos, ce face posibila producerea unui numar destul de mare de vinuri de calitate superioara - Chardonnay, Muscat Ottonel, Traminer, Sauvignon Blanc, Pinot Noir, Pinot Gris, Riesting. La aceasta podgorie se pot organiza degustari de vinuri si de mancare traditionala, insotite de programe artistice ale ansamblurilor de muzica populara romaneasca din zona. Podgoria este cunoscuta din timpuri foarte vechi, primele mentiuni despre aceasta apartinand poetului latin Ovidiu. Recunoasterea internationala a podgoriei a avut loc incepand cu anul 1907. Cea ce a facut renumita podgoria Murfatlar, sunt vinurile sale dulci, din struguri culesi in momentul stafidirii boabelor, cand au un continut ridicat de zahar. Ceea ce spune multe despre calitatea vinurilor de la Murfatlar este faptul ca in ultimii 15 ani aceste vinuri au castigat peste 350 de medalii de aur la concursurile internationale de vinuri.

Podgoria Nicoresti
Podgoria Nicoresti este situate in partea de est a Romaniei, intre raurile Siret si Barlad. Povestea ei incepe candva demult, prin vremea domniei lui Stefan cel Mare. Podgoria este mentionata si in lucrarea lui Dimitrie Cantemir "Descrierea Moldovei" din 1716, ca fiind una din cele mai importante din Moldova dupa Cotnari, Odobesti si Husi. Nicorestiul a avut de-a lungul timpului mai multi proprietari, printre care familile boieresti Catargiu, Sturza, Racovita, Donici, Papadopol, Conachi, fiind o perioada si in proprietatea manastirilor Varatec si Agapia. Plantatia viticola Nicoresti este cunoscuta mai ales datorita vinului "Babeasca Neagra", care este vedeta de necontestat a zonei. In general podgoria se caracterizeaza prin vinuri seci rosii de consum curent, de calitate superioara sau cu denumire de origine controlata. Un alt vin rosu renumit al zonei este "Feteasca Neagra", iar dintre soiurile albe Feteasca Alba (cel mai reprezentativ vin alb al podgoriei), Cabernet Sauvignon, Merlot, Burgund Mare, Feteasca Regala, Riesling Italian, Aligote, Muscat Ottonel.

Podgoria Odobesti
Odobesti reprezinta una dintre podgoriile cele mai renumite ale Vrancei si ale tarii. Odobestiul mai este supranumit si "orasul dintre vii" si detine centre de degustare, pivnite si hrube. Aici se afla si celebrul Beci Domnesc in care se se gaseste una dintre cele mai importante centre viticole in Romania. Vinurile cu care podgoria Odobesti ii delecteaza pe cei ce apreciaza un vin de calitate sunt Feteasca Alba, Feteasca Neagra, Feteasca Regala, Galbena de Odobesti si Sauvignon-ul.

Podgoria Panciu
Podgoria Panciu se gaseste in Judetul Vrancea in apropierea localitatii Panciu si se intinde pe o suprafata de 10.000 ha, in apropiere de curbura Carpatilor, detinand una din cele mai mari suprafete cultivate cu vie din tara. Aici exista traditie in producerea de vinuri de pe vremea marelui domnitor Stefan cel Mare, cum ar fi cramele din Valea Cerbului. Strugurii si vinurile produse aici sunt de o calitate superioara, producatorii de aici dispunand de utilaje dintre cele mai moderne. Zona Panciu mai este renumita pentru sampania produsa aici, sampanie ce a fost medaliata cu aur la concursurile internationale de vinuri. Sortimentul de vinuri produs aici este foarte variat: Feteasca Regala, Feteasca Alba, Tamaioasa Romaneasca, Feteasca Neagra, Babeasca Neagra, Traminer, Aligote, Riestling Italian, Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Merlot, Pinot Gris, Pinot Noir.

Podgoria Stefanesti
Podgoria Stefanesti se afla asezata la cca 10 km de municipiul Pitesti. Ea este formata din mai multe zone viticole cum ar fi Stefanesti, Topoloveni si Valea Mare. Aceasta zona viticola beneficiaza de precipitatii mai bogate decat celelalte podgorii din tara, datorita asezarii sale. Podgoria se remarca prin vinurile albe de calitate superioara ce se produc aici (Feteasca Alba, Feteasca Regala, Sauvignon Blanc, Riestling Italian). Deasemeni la Topoloveni si Valea Mare se obtin si vinuri rosii de calitate superioara (Feteasca Neagra, Cabernet Sauvignon, Merlot si Burgund). Alte vinuri produse la Stefanesti ar mai fi Tamaioasa Romaneasca si Muscat Ottonel.

Podgoria Tarnave
Vinurile sub marca Jidvei se obtin din struguii culesi din Podgoria Tarnave. Aceasta podgorie se situeaza pe valea raului cu acelasi nume, intre Tarnaveni si Blaj, in judetele Alba si Mures., si se intinde pe circa 1000 ha. Prima podgorie exploatata de catre stat a aparut aici in anul 1949. Viile se gasesc pe niste coline cu altitudini de 400 - 450 m, cu expunere la est si la vest. Zona beneficiaza de un climat bland, cu toamne lungi si caldute, veri racoroase si ierni blande. Temperatura medie anuala este de 9.9 grade Celsius.Soluri acestei podgorii sunt reamenajate si terasate. In fiecare an sunt intinerite aproximativ 50 ha. Vinurile podgoriei Jidvei sunt cunoscute atat in tara cat si in strainatate. Cele mai renumite soiuri de struguri sunt Feteasca Regala (320 ha), Riestling (200 ha), Feteasca Alba (100 ha), Traminer (40 ha),Chardonnay (20 ha). Deasemeni mai exita alte 80 ha cultivate cu alte soiuri de struguri.

Cauze
Pierderea vederii in urma degenerescentei maculare apare datorita distrugerii celulelor pentru vederea diurna (celulele cu con) ce se gasesc in structura maculei.

Degenerescenta maculara nonexudativa


In acesta forma de boala apare distrugerea maculei, aparand probleme de vedere. Nu se cunosc cauzele datorita carora apare degenerescenta maculara la unele persoane si la altele nu. In stadiile incipiente de boala, apar niste depozite numite geode, care provin in urma distrugerilor celulare si se aglomereaza in zona din jurul maculei. Cand sunt evidentiate prin oftalmoscop, o modalitate de a vedea in interiorul ochiului, geodele apar ca niste pete galbene subretiniene. Unele modificari de acest fel pot sa apara si in interiorul maculei in urma unui proces normal de imbatranire, dar prezenta unui numar foarte mare de geode se asociaza cu degenerescenta maculara.

Degenerescenta maculara exudativa


Aceasta forma de boala este produsa in urma aparitiei unor vase de neoformatie submaculare. Motivul aparitiei lor este inca neelucidat. Aceste vase se distrug destul de repede producand sangerari in interiorul maculei. Cantitatea in exces de lichid si sange, alaturi de tesutul anormal de cicatrizare care se formeaza in interiorul maculei, distorsioneaza si distrug macula.

Factori de risc
Cel mai important factor de risc pentru aparitia degenerescentei maculare senile este unul care nu poate fi controlat: inaintarea in varsta. Persoanele in varsta de peste 65 de ani in proportie de 25% prezinta degenerescenta maculara. Persoanele care prezinta degenerescnta maculara la un ochi au risc de aparitie a afectiunii si la celalalt ochi. Un studiu estimeaza ca aproape jumatate din persoanele care prezinta vase de neoformatie submaculare la un ochi, vor avea acelasi problema si la celalalt ochi. Alti factori de risc pentru aparitia degenerescentei maculare: - istoric familial al acestei boli: exista un risc mai mare de aparitie a afectiunii daca un membru apropiat al familiei prezinta aceeasi boala - rasa: persoanele din rasa alba au un risc mai mare fata de cei din rasa neagra si hispanici - prezenta unor depozite la polul posterior al globului ocular: globii oculari care prezinta depozite mai intinse si moi au un risc mai mare de aparitie a vaselor anormale de neoformatie si implicit de aparitie a degenerescentei maculare exudative - prezenta unui ochi cu degenerescenta maculara: aproape jumatate din persoanele cu aceasta afectiune la un ochi vor face aceeasi boala si la celalalt in decurs de 5 ani - fumatul: fumatorii au un risc de 3 ori mai mare de a dezvolta boala decat nefumatorii, iar riscul creste si mai mult la cei care fumeaza foarte mult sau cei care au fumat un timp

indelungat - o dieta bogata in grasimi - operatie de cataracta: este mai probabil sa apara degenerescenta maculara la varstnicii care au fost operati de scurt timp pentru cataracta - o dieta saraca in carotenoizi, vitamine antioxidante si zinc.

Simptome
Degenerescenta maculara forma nonexudativa cat si cea exudativa produc pierderi de vedere si pot avea unele simptome in comun: - vederea centrala devine mai slaba, incetosata sau mai putin exacta - este nevoie de mai multa lumina la citit decat inainte - este nevoie de mai mult efort pentru a putea fi vazute fetele persoanelor - obiectele apar distorsionate si mai mici decat sunt in realitate - in campul vizual cetral apar pete albe sau negre - liniile drepte devin mai ondulate si mai curbate; acesta este de obicei primul simptom intalnit in forma exudativa - apare pierderea vederii centrale, care nu dispare sau se agraveaza in timp; aceasta poate fi severa si rapida in cazul degenerescentei maculare exudative. Simptomele degenerescentei maculare nonexudative difera in doua moduri de cele ale formei exudative: - viteza de aparitie: modificarile de vedere produse in urma degenerescentei maculare nonexudative apar lent si treptat incat pot sa nu fie observate; boala poate exista de multi ani pana in momentul in care incepe se afecteze cititul, condusul autovehiculelor sau desfasurarea normala a activitatilor zilnice. Daca degenerescenta maculara apare doar la un ochi, se poate sa nu fie observate micile modificari ale vederii, intrucat ochiul sanatos va compensa automat defectele de vedere mascand astfel problemele celui afectat. Simptomele care apar in degenerescenta maculara exudativa au o tendinta brusca de aparitie si de asemenea se agraveaza repede. - severitatea: simptomele care apar in forma nonexudativa sunt mai usoare. Modificarile de vedere si pierderile de vedere sunt mai severe in degenerescenta maculara exudativa.

Mecanism fiziopatologic Degenerescenta maculara nonexudativa


In aceasta forma de boala, acuitatea vizuala se agraveaza treptat pe parcursul mai multor ani. Pe masura ce vasele de sange si celulele aflate submacular imbatranesc, ele incep sa se subtieze si sa se distruga. In momentul in care aceste celule si vase de sange inceteaza sa mai functioneze, celulele nervoase ale maculei, cele pentru vederea diurna, nu mai functioneaza corespunzator. Din ce in ce mai multe celule nervoase incep sa se distruga, agravand treptat acuitatea vizuala. In prezent, nu exista tratament pentru a preveni progresia acestui proces. Pierderea de vedere din degenerescenta maculara nonexudativa este lenta si treptata, permitand adaptarea in timp. Un procent mic de pacienti cu aceasta forma prezinta vase de neoformatie care vor conduce catre forma exudativa.

Impactul pe care il produce degenerescenta maculara asupra pacientilor depinde de severitatea pierderii de vedere si de stitul lor de viata. Desi boala afecteaza vederea centrala, nu produce orbire completa, multi pacienti prezentand o vedere periferica buna.

Degenerescenta maculara exudativa


Degenerescenta maculara exudativa debuteaza cu producerea de vase de neoformatie submaculare, fiind partea globului ocular responsabila pentru vederea centrala. Aceste vase nou aparute se distrug destul de repede. Ele produc sangerare, acumulare de lichid si producere de tesut cicatrizat (fibros) care vor duce la comprimarea maculei. Vor produce modificari ale formei maculei, facand ca aceasta sa trimita semnale distorsionate catre creier. Liniile drepte incep sa devina mai ondulate si mai curbate iar obiectele pot sa aibe forme stranii sau sa fie mai mici decat in realitate. Datorita tesutului cicatrizant, celulele normale de suport ale maculei nu mai ofera o functionalitate normala. Celulele nervoase ala maculei incep sa se distruga, producand pierderea vederii centrale. Cand distrugerea celulelor nervoase se produce doar intr-o zona limitata, pot sa apara in campul vizual pete albe. Pe masura ce aria afectata se mareste, petele albe devin mai mari. Daca nu se trateaza, tesutul fibros submacular se poate extinde in continuare, afectand din ce in ce mai multe celule nervoase maculare. Acuitatea vizuala se agraveaza pe masura ce este afectata o parte mai mare de macula. Acest proces poate sa distruga macula in totalitate producandu-se pierderea completa a vederii. Tratamentul poate uneori sa amane si sa previna pierderile de vedere care apar in continuare, dar nu poate restabili vederea care a fost deja afectata. Folosirea corespunzatoare a vederii (la citit sau la privitul la televizor) nu va accentua pierderea de vedere sau agravarea bolii. Pierderea vederii in urma degenerescentei maculare exudative este un proces care se produce rapid. Acest lucru nu permite adaptarea pacientului la capacitatea sa de a vedea.

Consult de specialitate
Degenerescenta maculara forma exudativa poate duce la pierderea vederii in cateva zile chiar si ore. Leziunile sunt severe si permanente. Adresarea imediata la serviciul medical de urgenta este indicata daca: - apare o pierdere brusca si rapida de vedere - apare brusc in campul vizual central un punct alb sau negru care nu dispare - liniile drepte devin curbate sau ondulate, iar obiectele isi schimba forma si marimea devenind distorsionate. La nevoie se va face consultul medical de catre un medic oftalmolog. Daca a fost pus diagnosticul de degenerescenta maculara nonexudativa, se va face verificarea acuitatii vizuale in fiecare zi sau cat de des recomanda medicul specialist. Desi de obicei, forma nonexudativa nu evolueaza catre forma exudativa, se recomanda adresarea de urgenta la medic daca apare un punct negru sau alb in campul vizual central, care nu a fost observat pana in acel moment sau daca liniile drepte devin curbate. Acestea sunt semne de existenta a unei forme de degenerescenta maculata exudativa mai severa.

Pierderea lenta a vederii care apare in forma nonexudativa nu necesita adresarea de urgenta la medic. Paloarea culorilor sau vederea mai slaba progreseaza lent si nu deranjeaza pacientul mai ales daca este afectat doar un singur ochi. Chiar si modificarile care apar treptat pot sa atraga atentia unei afectiuni serioase. Se recomanda adresarea la medic pentru un consult medical daca: - este necesara din ce in ce mai multa lumina la citit - culorile incep sa paleasca si nu mai apar atat de vii ca inainte - vederea devine din ce in ce mai incetosata. In general, modificarile de vedere care apar brusc si nu dispar necesita o atentie imediata. Modificarile de vedere care evolueaza lent si treptat sunt mai putin severe. Se recomanda adresarea la medic pentru un consult oftalmologic daca apar tulburari treptate de vedere. Se recomanada pentru persoanele cu varsta intre 40 si 64 de ani prezentarea la medic pentru un consult oftalmologic complet la fiecare 2-4 ani pentru a se detecta degenerescenta maculara in stadiile incipiente.

Expectativa vigilenta
Aceasta se refera la asteptarea si observarea eventualelor modificari care pot sa apara. Expectativa vigilenta nu este solutia in cazul tulburarilor sau pierderilor bruste de vedere. In cazul existentei degenerescentei maculare exudative amanarea tratamentului poate duce la avansarea modificarilor care apar si pierderea vederii centrale. Daca exista o forma usoara, lenta de pierdere a vederii, cum este cea produsa de forma nonexudativa, se va practica expectativa vigilenta. Nu exista tratament pentru forma nonexudativa si este posibil sa nu apara niciodata o pierdere de vedere care sa afecteze stilul de viata. Daca apar tulburari rapide de vedere, se recomanda adresarea pe cat de repede cu putinta la medicul specialist. Tratamentul aplicat imediat poate sa incetineasca procesul de pierdere a vederii in forma exudativa.

Medici specialisti recomandati


Degenerescenta maculara senila se detecteaza de obicei la un examen oftalmologic de rutina de catre medicul oftalmolog sau optometrist. Oftalmologul care este specializat in afectiunile retinei si maculei poate diagnostica si ce forme de degenerescenta este prezenta. De asemenea operatia laser a formei exudative se face de catre oftalmolog.

Investigatii
Medicul poate detecta cu usurinta degenerescenta maculara la un examen oftalmologic de rutina. La inceput medicul va dori sa cunoasca cat mai multe despre simptomele prezente sau despre alte probleme oftalmologice, cat si de alta natura, au mai existat in trecut, facand astfel un istoric al bolii. Urmatorul pas este testarea vederii centrale si a acuitatii vizuale. In timpul acestei examinari, se acopera un ochi si cu celalalt se citesc randurile optotipului de la distanta standard. Vederea centrala se agraveaza treptat, in timp, la persoanele cu degenerescenta maculara, iar acuitatea

vizuala se refera la cat de mult s-au agravat tulburarile de vedere de la ultimul examen oftalmologic. Se va face si testarea campului vizual, testand ambele campuri vizuale, central si periferic. Oftalmoscopia permite medicului sa examineze interiorul globului ocular. Folosind o sursa de lumina si lentile care maresc, pentru a observa interiorul globului ocular, medicul oftalmolog poate examina retina si macula, observand eventualele modificari care apar in degenerescenta maculara. Aparitia unor depozite luminoase, alb-galbui numite geode, este unul din semnele precoce de boala. Daca exista degenerescenta maculara exudativa se vor observa vase sangvine retiniene luminoase in anumite parti ale retinei sau o cicatrice alb cenusie in apropierea maculei. Folosind testul cu grilajul Amsler se poate detecta forma exudativa de boala. Acest grilaj contine o serie de linii drepte de sus pana jos si de la stanga la dreapta. Grilajul prezinta un punct in centru. In cazul existentei formei exudative, liniile din apropierea punctului din centru vor aparea ondulate si curbate, in loc sa fie drepte ca in realitate sau este posibila vederea unui punct alb sau o gaura in una din partile grilajului Amsler. Daca medicul suspecteaza degenerescenta maculara exudativa, se va mai face o alta investigatie numita angiograma oculara pentru a se vizualiza eventualele vase de neoformatie situate submacular. Examinarea poate de asemenea sa localizeze sangerarile submaculare, ajutand medicul sa determine daca acestea pot fi tratate. Daca exista degenerescenta maculara si o oarecare pierdere de vedere, se va face o evaluare, in urma careia se gasesc metode pentru pastrarea acuitatii vizuale restante si mentinerea unui stil de viata cat mai bun.

Diagnostic
Orice persoana cu varsta peste 50 de ani are un risc de aparitie a degenerescentei maculare. Se face screeningul pentru detectarea bolii la examenele oftalmologice de rutina prin observarea eventualelor depozite numite geode sau alte modificari care apar in aceasta afectiune. Folosirea regulata a testului cu grilajul Amsler poate determina daca forma nonexudativa are tendinta la evolutie catre forma exudativa. Persoanele care prezinta degenerescenta maculara nonexudativa si cele care prezinta risc de aparitie a unei astfel de afectiuni, necesita folosirea unui astfel de test Amsler.

Tratament
Nu exista tratament curativ pentru degenescenta maculara nonexudativa in acest moment. Se poate sa nu apara modificari semnificative de vedere timp de multi ani. Pierderile de vedere evolueaza foarte lent si de cele mai multe ori nu sunt severe. De cele mai multe ori afecteaza doar un singur ochi, existant capacitatea de adaptare a celuilalt ochi pentru a prelua si functia celui afectat. In cazul existentei acestei forme, se vor urmari recomandarile medicului de a se

efectua examene oftalmologice cat mai dese si de folosire a unui grilaj Amsler la domiciliu intrucat aceasta forma poate sa evolueze cateodata catre forma exudativa. In unele cazuri, forma exudativa, care este forma cea mai severa de boala, poate fi tratata prin termochirurgie laser cu fotocoagulare sau terapie fotodinamica. Tratamentul nu vindeca boala dar ii poate opri progresia. Alte tipuri de tratamente chirurgicale si cele folosind radiatii sau medicamente sunt in faza de studiu, dar sunt considerate experimentale si nu fac parte din tratamentul standard. Nu toate cazurile de degenerescenta maculara exudativa pot fi tratate. Doar 10-15% din cazuri se trateaza eficient prin fotocoagulare laser si doar 20-30% din cazuri se trateaza prin terapie fotodinamica. Tratamentul nu reda vederea, dar uneori poate incetini si amana posibilele leziuni ale vederii centrale. In cele mai multe cazuri apare formarea de noi vase de sange care sunt fragile si chiar si cu tratament repetat, acesta nu are eficienta pe termen indelungat in prevenirea pierderii vederii centrale. Intrucat degenerescenta maculara exudativa produce pierderi rapide ale vederii centrale, este important ca tratamentul sa nu fie amanat, daca a fost deja recomandat de medic.