Importana Solurilor pentru Agricultura Judeului Brila

Cuprins

Motivare alegerii temei de cercetare Agricultura

Fondul Funciar Suprafaa cultivat cu principalele culturi (comparat la producia judeelor din regiunea de sud-est)(Gru, Porumb, Secar, Mazre, Cartofi i Ovz)

Structura suprafeei agricole, dup modul de folosin n judeul Brila Soluri

Producia Agricol 2007-2011
Solurile Judeului
Degradarea solurilor Procese naturale si antropice Principale probleme Soluii

Vegetaia Judeului Brila

Vegetaie de srtur Culturi agricole si pajiti secundare (piu, colilie i brboas) Pduri de stejar i culturi agricole si pajiti secundare (firu cu bulb, brboas,
pelini, colilie) Terenuri nisipoase cu vegetaie caracteristic Plantaii de salcm Vegetaia de lunc nlocuirea vegetaiei prin culturi agricole

Modele eficiente de valorificare a solurilor n Europa Concluzie Bibliografie

Motivare

Am ales aceast tem deoarece zona n care trim este reprezentativ pentru calitatea solurilor din Romnia, fiind o resurs de baz n realizarea unei agriculturi eficiente.

Aceast prezentare are ca scop informarea elevilor n privina avantajelor i dezajantajelor acestei regiuni, dezavantaje care pot fi ameliorate prin cunoaterea acestora. n raport cu regiunea de dezvoltare (regiunea de Sud-Est): Suprafaa total: A regiunii: 3576170 ha A judeului: 476576 ha (13.32% din regiune) Suprafaa agricol:

Fondul Funciar

A regiunii: 2324779 ha(din care 2104005 ha proprietate privat) A judeului:387160 ha (16.65% din regiune) (din care 305793 ha proprietate privat)

Suprafaa cultivat cu principalele culturi Structura suprafeei agricole n judeul Brila Suprafaa cultivat pe grupe de culturi
Gru Mazre

Producia Agricol 2007-2011 Structura produciei totale

Modificarea produciei agricole (comparat cu anul precedent)

Agricultura Agricultura acestei regiuni este bogat nu numai datorit solurilor fertile dar i din cauza reliefului cu pant mic (bun pentru mecanizare), hidrografiei bogate (completat cu irigaii) i durata sezonului(6-7 luni) Agricultur La nivelul Uniunii Europene 4-5% din populaia ocupat este implicat n agricultur, iar la nivel naional aceast pondere este de 28%. Judeul Brila are o pondere a populaiei ocupat n agricultur care nu depete cu mult media naional, aceasta fiind de 29%. Din aceste date se observ c Romnia nu dispune de o agricultur la fel de mecanizat ca cea a celorlalte rilor din Uniunea European. Soluri Soluri

Aproximativ 75% din suprafaa arealului studiat este acoperit cu cernoziomuri, soluri bogate n humus, deci cu o fertilitate ridicat. n aria analizat se gsesc cernoziomuri carbonatice n cea mai mare parte, la care se adaug solurile aluviale ntlnite n estul municipiului (soluri slab solificate, aflate n stadiul de formare, dar foarte fertile), solonceacurile apar insular n zonele fr drenaj, n prile joase ale zonelor depresionare, la marginea lacurilor srate i n locul fostelor lacuri srate, ele au fertilitate redus. Se mai ntlnesc n nordul municipiului i aluviunile gleizate, formarea acestor soluri fiind favorizat de prezena apelor freatice la mic adncime i cu grad sczut de mineralizare.n general, pe ntreg teritoriul judeului Brila, se gsesc soluri fertile, intens utilizate pentru culturile agricole, ceea ce a favorizat i dezvoltat municipiul Brila. Vegetaia Judeului Brila

Inlocuirea vegetatie naturale prin culturi agricole

Culturi agricole si pajiti secundare (piu, colilie i brboas)

Pduri de stejar i culturi agricole si pajiti secundare (firu cu bulb, brboas, pelini,
colilie)

Terenuri nisipoase cu vegetaie caracteristic

Plantaii de salcm Vegetaia de lunc

Agricultura olandez este cea mai performant din Comunitatea Economic European (CEE). Cu numai 1,7% din populaia activ, Olanda realizeaz 8% din producia agricol a Uniunii Europene, iar la nivel mondial este, ca i Frana, a doua ar exportatoare de produse agricole, dup Statele Unite ale Americii. Acest proces sa realizat printr-o repartizare echilibrata a resurselor financiare, intre cercetare, modernizare, amenajarea spatiului rural si sustinerea agroindustriei. Agricultura olandeza este, in esenta, una de tip familial, cu exploatatii agricole mici (in medie, 2-5 hectare). Statul isi asuma directiile generale de dezvoltare economica, puse in practica prin organisme orizontale holdinguri formate din reprezentanti ai exploatatiilor agricole, care au si menirea de a apara interesele lor regionale si de a propune solutii de optimizare a intregului proces. Un alt exemplu este Rusia, ar n care agricultura a devenit din nou important. Cu doar 4 ani in urma, pe cmpurile aflate aproape de Moscova, crestea doar iarba. Desi pamntul acesta a fost folosit de fermieri timp de secole intregi, traditia s-a stins aproape cu totul in anii 1990. Fermele colective sovietice (kolhozuri) au dat faliment dupa prabusirea comunismului, iar taranii au abandonat pamntul. Investitori noi aloca miliarde de dolari cultivarii pamntului si modernizarii tehnologiei folosite. n ziua de azi, marile companii agricole controleaza aproximativ 10% din cmpurile agricole ale Rusiei o crestere fata de cele 4% controlate in anul 2003 -, desi in zonele cele mai productive ele detin peste un sfert din pamntul cultivabil, potrivit Institutului pentru Studierea Pietei Agricole, din Moscova. Concluzie Leciile despre sol sunt la sfitul materiei de clasa a XI-a de regul, acesta fiind momentul cnd ,teoretic, sintetiznd informaiile cu importan deosebita despre acest subiect, dar practic foarte muli elevi nu cunosc importana acestei resurse pe plan local. Astfel, din analiza datelor studiate am observat cum culturile nu sunt adecvate solurilor utlizate, neputndu-se creea o agricultur ecologic. Bibliografie