P. 1
Experimente Chimie

Experimente Chimie

|Views: 394|Likes:
Published by Antonio Anto
experimente chimice
experimente chimice

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Antonio Anto on May 19, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/03/2015

pdf

text

original

www.referat.

ro

Experimente la chimie
2. VULCANUL CHIMIC 1. Pe o placuţă de azbest se pune o grămăjoară de 10-15g bicromat de amoniu. Dacă în partea de sus a grămăjoarei se înfinge o sârmă de cupru înroşită în foc sau cu un băţ de chibrit aprins într-o margine a grămăjoarei, se porneşte o reacţie de descompunere, iar micul vulcan va degaja căldură, va emana vapori de apă şi flăcări ....... Experimentul se va efectua pe o tavă şi cât mai departe de materiale inflamabile. Ecuaţia reacţiei de descompunere face de prisos orice explicaţie: (NH4)2Cr2O7 = N2  + Cr2O3 + 4H2O + Q 2. Se iau 100g pilitură de fier şi 50g floare de sulf, care se amestecă cu atâta apă încât să se formeze o pastă groasă de consistenţa plastilinei. Grămăjoara, căreia i se dă forma conică a unui vulcan, se pune pe o farfurioară şi se acoperă cu lut şi pietricele, lăsând în vârf un mic orificiu. După 15 min. prin orificiul din vârful vulcanului, va ieşi o cantitate de apă, el începând să erupă, acoperindu-se cu un fum alburiu. Fenomenul care stă la baza experimentului, este reacţia de combinare a fierului cu sulful, când, odată cu formarea sulfurii de fier II, se eliberează o cantitate de energie, suficientă pentru a evapora apa, cel puţin parţial. Fe + S = FeS + Q 3. CRISTALIZARE LA COMANDĂ 1. Încălziţi o lingură de tiosulfat de sodiu într-un pahar, fără să adăugaţi apă. Dacă lichidul obţinut prin încălzire este lăsat netulburat, soluţia se va răci fără să se solidifice. Adăugaţi un mic cristal de tiosulfat sau orice corp străin (chiar o aşchie de brad) şi imediat se solidifică (cristalizează). La încălzire, cristalele de tiosulfat se dizolvă în apa de cristalizare. 2. Încălziţi într-un vas de sticlă apă până aproape de 100 0C şi adăugaţi în ea sulfat de sodiu până la obţinerea unei soluţii suprasaturate. Dacă ve-ţi răci soluţia, sulfatul de sodiu nu va cristaliza. Este însă suficient să aruncaţi în soluţia racită un mic cristal de sulfat de sodiu, şi întreaga masă din vas va cristaliza imediat. 4. CRISTALE GIGANT 1. Pentru a obţine cristale mari procedăm în felul următor: preparăm o soluţie saturată de sulfat de cupru la 35 0C şi o turnăm într-un pahar Berzelius curat. În ziua urmatoare, la baza paharului vom observa numeroase cristale de sulfat de cupru. Alegem

Din pulberile celor trei categorii de substanţe se fac amestecuri cât mai omogene.un oxidant (clorat de potasiu. apoi se înmoaie în amestec de apă şi alcool 95%. FOC RECE (BATISTA CARE NU ARDE) O batistă poate rămâne întreagă chiar dacă arde cu flacără. Putem obţine un cristal de câteva sute de grame. azotat de potasiu.). se stoarce bine. Când îi dăm foc batistei. de reţete: . La câteva zile cristalul începe să crească. colorată. Se mai poate folosi în loc de sulfat de cupru şi dicromat de potasiu.CH2 – OH + 3O2 2CO2 + 3H2O + Q 6. În apropierea sărbătorilor de iarnă jocul strălucitor şi multicolor al focurilor de artificii stârneşte admiraţia oricărui privitor. Ea se aprinde uşor şi arde cu repeziciune. Acest lichid este imflamabil. 5.o substanţă care colorează flacăra (specifică pentru fiecare culoare). . Când flacăra atinge grămăjoara. în soluţia saturată (pregătită din nou) de sulfat de cupru.pentru culoarea verde: 30 g clorat de potasiu 8 g sulf 12 g carbonat de bariu .un combustibil (cărbune sau sulf). 2. CH3 .un cristal mai mărişor şi-l suspendăm cu ajutorul unei sârme subţiri sau cu un fir de aţă şi a unei baghete din sticlă. Căldura degajată va fi folosită pentru uscarea batistei. se ridică puţin de la un colţ şi i se dă foc. Toate cele trei substanţe trebuie să fie bine uscate şi sub formă de pulberi fine. dar arde cu o flacără necombustibilă.pentru culoarea roşie: 31 g clorat de potasiu 8 g sulf 11 g clorură de calciu . Hârtia se pune pe o sită de azbest. etc. . FOCURI BENGALE 1. Orice foc bengal conţine trei categorii de substanţe: . aceasta se va aprinde arzând cu flacără vie. Va arde alcoolul dar nu batista. vom vedea o flacară vie. Ex. o prindem într-un cleşte din lemn. Batista se înmoaie în apă. de aceea este necesar să folosim un pahar cu diametrul suficient de mare. Din fiecare amestec se iau 1-2 g care vor fi aşezate pe o hârtie de filtru sau sugativă nitrată în prealabil (înmuiată într-o soluţie concentrată de azotat de sodiu sau potasiu şi lăsată să se usuce în aer liber).

îmbibaţi o hârtie de filtru în soluţia obţinută. Ele vor arăta la fel după uscare. Prindeţi hârtia cu un cleşte şi agitaţi-o în aer. Culoarea violet apare dintr-o soluţie de azotat de potasiu.pentru culoarea galbenă: 3 g clorat de potasiu 1. APRINDEREA HÂRTIEI DIN SENIN 1. verde din azotat de bariu. 8. Fitilul se va aprinde spontan. roşie din azotat de stronţiu. CINCI HÂRTII – CINCI CULORI Introduceţi hârtii de filtru în soluţii de diverse săruri şi apoi uscaţi-le. Agitaţi eprubeta şi după dizolvarea fosforului. albastru din azotat de cupru.pentru culoarea albastră: 13 g clorat de potasiu 2 g sulf 1.. Bagheta a fost introdusă într-un amestec format din două substanţe (permanganat de potasiu şi acid sulfuric concentrat) care au provocat aprinderea spirtului de pe fitilul spirtierei. Într-o capsulă se realizează un amestec de KMnO 4 şi H2SO4 concentrat. Pentru ca să vă reuşească acest experiment. P4 + 5O2  2P2O5 9.5 g carbonat de sodiu anhidru .6 g sulf 1. Daţi-le foc cu chibritul şi ele vor arde în culori diferite.5 g de CuCO3 · Cu(OH)2 7. Executaţi experimentul cu prudenţă în faţa ferestrei deschise sau sub nişă. culoarea galbenă din azotat de sodiu. adăugaţi cu o pensetă o bucată mică de fosfor alb. procedaţi în felul următor: muiaţi fiecare hârtie de filtru întâi într-o soluţie formată dintr-o lingură de apă caldă la o linguriţă de KClO3 şi apoi de 3-4 ori în soluţiile din sărurile respective. Hârtia se aprinde singură deoarece dizolvantul se evaporă iar fosforul fin divizat se aprinde. Se introduce bagheta în amestec şi apoi se atinge fitilul unei spirtiere cu alcool. uscându-le între timp. 2KMnO4 + H2SO4(c)  K2SO4+ 2HMnO4 2HMnO4  Mn2O7 + H2O .5 g sulfat dublu de aluminiu si potasiu anhidru 1. Într-o eprubetă ce conţine 2ml de sulfură de carbon. APRINDERI SPONTANE 1.

Instantaneu conţinutul creuzetului se va aprinde şi va arde cu flacară violetă. Oxigenul este o substanţă chimică foarte importantă. 2-3 picături de acid sulfuric concentrat. aprinde zahărul care arde în oxigenul degajat la descompunerea cloratului de potasiu. Amestecaţi într-un creuzet cantităţi egale de zahăr şi de clorat de potasiu. Adaugaţi. Aceasta se explică prin faptul că acidul sulfuric concentrat. FLĂCĂRI ŞI FUM Într-un creuzet se realizează un amestec din părţi egale de zahăr şi KClO3 (1-2g din fiecare). Fe). Când cloratul s-a topit. MnO2 + H2O2  Mn(OH)2 + O2 C + O2 = CO2 3. Într-un cilindru gradat se introduce un vârf de spatulă de MnO 2. 2KClO3  2KCl + 3O2 S + O2 = SO2 C + O2 = CO2 4. Efectul este spectaculos. folosind o pipetă. Se va aprinde şi va arde violent datorită caracterului puternic oxidant a topiturii cloratului.Mn2O7  2MnO + 5[O] [O] + O2  O3 Ozonul este un oxidant puternic şi aprinde substanţele inflamabile. Amestecul se aprinde arzând cu flacără vie de culoare violet. 11. aruncaţi în eprubetă un bob de sulf. 2. Se adaugă apă oxigenată. 8KClO3 + C12H22O11 + 4H2SO4 = 4KHSO4 + 4KCl + 4HCl + 10H2O + 12CO2 10. fară a vă apropia prea mult de creuzet. SCÂNTEI SUB APĂ . strălucitoare. Repetaţi experimentul adăugând o bucată mică de carbune. Fixaţi într-un stativ universal o eprubetă ce conţine clorat de potasiu şi încalziţio. Aşchia se aprinde spontan. fiind oxidant puternic. Imediat se introduce o aşchie de brad ce are jăratec la unul din capete. cea mai importantă proprietate a lui este aceea că întreţine arderea. Cu pipeta se adaugă 1-2 picături de H2SO4 concentrat. Pe lângă faptul ca întreţine viaţa. cu atenţie. Se pot adăuga şi pulberi metalice (Mg.

. Se vor observa scântei datorate aprinderii fosforului. iar la limita de separaţie între cele două lichide apar mici scântei luminoase. trebuie să fie cât mai aproape de stratul de acid sulfuric.infectat”. Procedăm în felul următor: Fixăm o eprubetă curată de un stativ şi o scufundăm pe jumătate într-un pahar cu apă rece.Focurile sub apă” pot fi prelungite mult timp.Într-un vas de sticlă se toarnă 150 ml apă. în timp ce acidul sulfuric devine verzui. Se acoperă cristalizorul cu o pâlnie de sticlă. Apa din cristalizor va deveni roşie. Hidroxidul de sodiu format. cu multă atenţie. avea o picătură de hidroxid de sodiu. Alcoolul trebuie adăugat în aşa fel încât să nu se amestece cu acidul sulfuric. Dacă cele două lichide se amestecă. Aceasta a format cu fenolftaleina coloraţia roşie. experimentul trebuie făcut cu multă atenţie. 3H2SO4 + 2KMnO4 + C2H5OH = K2SO4 + 2MnSO4 + CH3COOH + 4H2O + O3 13. adăugând din nou permanganat de potasiu. fiind o bază tare. va schimba culoarea fenolftaleinei din incoloră în roşu carmin.. un strat egal de alcool. se adaugă cca. … ŞI SÂNGELE APĂ S-A FĂCUT … Dintr-o sticlă umpleţi cu apă două pahare. Turnăm apoi cu grijă. După câteva secunde se aud pocnituri în eprubetă. . datorită ozonului care ia naştere prin reacţia dintre acidul sulfuric şi permanganatul de potasiu. Pentru aceasta. 12. Pentru realizarea experimentului este necesară o atenţie deosebită în manipularea substanţelor. Efectul se observă mai bine la întuneric. Într-unul din pahare apa este incoloră. de asemenea . FOC PE APĂ SAU … TRANSFORMAREA APEI ÎN … VIN Într-un cristalizor cu apă şi câteva picături de fenolftaleină se introduce o bucăţică de sodiu (sau potasiu) metalic aşezată pe hârtie de filtru. care se aruncă apoi la canal. Printr-o pâlnie cu gâtul lung înfipt în stratul de KClO 3 se picură H2SO4 concentrat. eprubeta se încălzeşte şi s-ar putea ca acidul sulfuric să fie aruncat afară. După terminarea experimentului conţinutul eprubetei se varsă într-un vas mare cu apă. ci amestecată cu câteva picături de fenolftaleină în alcool. vârful pipetei cu care turnăm alcoolul. circa 3-4 ml acid sulfuric concentrat. iar în celălalt apa este colorată în roşu. Facem apoi întuneric în cameră şi aruncăm în eprubetă câteva cristale de permanganat de potasiu. Cum s-a întâmplat acest fenomen? În sticlă apa nu era curată. 5 g KClO 3 şi câteva bobiţe de fosfor alb. fără a uda pereţii eprubetei. Apoi. FOCURI SUB APĂ În aceast experiment încercăm să punem în evidenţă o reacţie de oxidare violentă. Unul din pahare era. cu o pipetă turnăm. De aceea. . 2Na + 2H2O  2NaOH + H2 2K + 2H2O  2KOH + H2 14.

Foarte atent turnăm pe marginea lui acid sulfuric. 2NaOH + H2SO4  Na2SO4 + 2H2O 15. dispare şi culoarea roşie dată de fenolftaleină în mediu bazic.ro/ cel mai tare site cu referate .Cu acest pahar mai facem un experiment. LUMINI ÎN EPRUBETĂ Se încălzeşte o eprubetă ce conţine un amestec de MnO2 şi KClO3. Veţi observa că jos lichidul se va decolora. Imediat va apare în eprubetă o lumină albastră spectaculoasă. Dacă nu mai este hidroxid. iar la un moment dat în pahar veţi avea o linie precisă care va separa partea incoloră de jos de cea colorată de sus. 2KClO3  2KCl + 3O2 S + O2 = SO2 Powered by http://www. Cum se explică acest fenomen? H2SO4 neutralizează NaOH.referat. Când se observă degajarea de gaz se aruncă câteva pastile de sulf.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->