Sunteți pe pagina 1din 6

CAIET DE SARCINI

LUCRARI DE CONSOLIDARE FUNDATIE CONTINUA

1. GENERALITTI
DENUMIREA PROIECTULUI: AMPLASAMENT: FAZA: DATA ELABORRII: SOLUTIA DE SUBZIDIRE CONTINUA RIGIDA Cluj-Napoca, jud. Cluj P.T. + D.E. (Proiect tehnic + Detalii Execuie) Aprilie 2013

Principii generale care stau la baza lucrarilor de consolidare si reconstituire


Este necesara, in mod obligatoriu, o reexaminare a starii generale a constructiei si, in particular, a elementelor care se vor reface, inainte de inceperea lucrarilor. Simpla explicare a terminologiei termenilor care fac parte din descrierea temei de proiectare ne pot da oferi o imagine de ansamblu a complexitatii operatiunilor care trebuiesc efectuate atat din punctul de vedere al proiectarii, cat si din punctual de vedere al punerii in practica a solutiilor adoptate. Astfel: - Consolidarea este refacerea sau innoirea oricrei pri a construciei (a unor elemente sau ansamblu de elemente) in scopul obtinerii unei capacitati structurale sporite, de exemplu, capacitate de rezistenta superioara, rigiditate mai mare, ductilitate mai ampla; - Reparatia este refacerea sau innoirea oricrei partii degradate sau avariate din constructii cu scopul de a obtine acelasi nivel de rezistenta, rigiditate si/sau ductilitate, cu cel anterior degradarii; - Remodelarea este refacerea sau innoirea oricarei parti a constructiei avand ca effect schimbarea functiunii sau a gradului de ocupare; - Interventia (structurala sau/si nestructurala): concept care include termeni de consolidare, reparatie si remodelare; - Reabilitarea este refacerea sau innoirea unei constructii degradate pentru a asigura acelasi nivel al functiunii pe care il avea cldirea inainte de degradare.

2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA


Realizarea constructiei impune executantului cunoasterea si folosirea integrala a legislatiei actuale in domeniu. Din acestea, cteva sunt de caracter general, care completeaz reglementrile specifice categoriilor de lucrri pe capitole: C-169-88: Normativ privind executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea fundaiilor construciilor civile si industriale C-29-85: Normativ privind mbuntirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice (caietel I...VI) P-10-86: Normativ privind proiectarea si executarea lucrrilor de fundaii directe la construcii STAS 1243-88:Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pmnturilor. STAS 3950-81 :Geotehnica. Terminologie, simboluri si uniti de msur. STAS 6054-77 :Teren de fundare. Adncimi maxime de nghe. STAS 3300/1-85 : Teren de fundare. Principii generale de calcul. STAS 3300/2-85 :Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazul fundrii directe. STAS 1913/13-83 :Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. ncercarea Proctor. C 239-92: ndrumtor tehnic provizoriu pentru calculul terenului de fundare, al presiunii pmntului, prelucrri de susinere si al stabilitii taluzurilor si versanilor la aciuni seismice.: Ghid pentru execuia compactrii in plan nclinat si orizontal. NE001-96: Cod de proiectare si execuie construcii fundate pe pmnturi cu umflri si contracii mari

C196-86:Instruciuni tehnice pentru folosirea pmnturilor stabilizate la lucrrile de fundaii P7-92:Normativ privind executarea si exploatarea construciilor fundate pe pmnturi sensibile la umezire.

La lucrrile de cofraje, esafodaje, se vor avea in vedere urmtoarele standarde si normative de referina: STAS 9824/0-74 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a c-tiilor. Prescriptii generale. STAS 9824/1-87 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a c-tiilor civile, industriale si agrozootehnice. C 11 83 Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea n c-tii a panourilor din placaj pt. cofraje (B.C. 4/1975). C 83 75 ndrumator privind executarea trasarii de detaliu n c-tii NE 012-2010 Normative pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat si beton precomprimat. Catalog de schele, boburi si elemente metalice de inventar pentru realizarea esafodajelor si sustinerea cofrajelor - proiect IPC nr. 7069/1 (1972). La lucrrile de betonare se vor avea in vedere urmtoarele standarde si normative de referina: NE 012-99 : Normative pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat si beton precomprimat. STAS 438/1,2,3,4-98: Produse de otel pentru armarea betonului ST 009-96: Specificatie privind cerinte si criteriide performanta pentru armaturi. SR 1500/96: Cimenturi compozite SR 1500-96: Cimenturi compozite uzuale de tip II, III, IV, V SR 388/95: Ciment Portland SREN 3011-96: Metode de incercare a cimenturilor.Metode de prelevare si pregatirea probelor de ciment P 100-92: Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte social-culturale, agrozootehnice si industriale. STAS 10107/0-90:Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat. STAS 8625-90: Aditiv plastifiant mixt pentru betoane. STAS 5511-89: Incercari pe betoane.Determinarea aderentei beton armatura. STAS 1275-88: Determinarea rezistentelor mecanice la betoane C149-87: Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentru elemente de beton si beton armat C 56-85: Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii. C 26-85: Incercari nedistructive ale betonului C 16-84: Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii STAS 790-84: Apa pentru betoane si mortare STAS 6652/1-82: Incercari nedistructive ale betonului.Clasificare si indicatii generale. C 54-81: Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul carotelor STAS 1799-81: Constructii de beton armat si beton precomprimat. Tipul si freceventa incarcarilor pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor STAS 8573-78: Aditiv impermeabilizator pentru mortare de ciment STAS 1667-76 : Agregate naturale grele, pentru betoane si mortare. STAS 35189-76: Incercari pe betoane.Verificarea impermeabilitatii la apa. C 56-85:Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii. C150-84: Normativ privind calitatea imbinarilor sudate. C16-84: Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii. C 28-83: Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton. STAS 1125/1-81; 1125/2-81: Electrozi pentru sudarea metalelor. STAS 500/1,2,3-80: Oteluri de uz general pentru constructii.

3. MATERIALE
Materialele utilizare pentru prepararea betoanelor trebuie sa indeplineasaca urmatoarele caracteristici: 1. Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora precum si domeniul de utilizare sunt precizate in capitolul 4.1 din NE 012-99. 2. Inainte de utilizare se va verifica calitatea agregatelor conform prescriptiilor din capitolul 4.2 6 din NE 012-2010.

Apa pentru prepararea betoanelor se poate folosi din reteaua publica sau alta sursa dar respectand conditiile tehnice prevazute in STAS 790-84. 4. Materialele trebuie sa corespunda reglementarilor specifice in vigoare. Beton simplu: - betonul marfa C8/10 (livrat de statiile de betoane, insotit de fisa de calitate) - la prepararea betonului se va folosi cimentul HII/A-S32,5 a carui conditii tehnice de receptie si livrare sunt reglementate prin SR EN 197-1:2002 - agregate de balastiera: sorturi 0-7mm, 7-16mm, 16-31mm (sorturile de agregate trebuie s indeplineasca conditiile tehnice prevazute in SR.EN 12620+A1:2008) - apa (verificata intr-un laborator de specialitate) - mortar de ciment pentru matare Cofraje: - panouri de cofraj cu astereala din scanduri rasinoase; - cherestea de rasinoase; - placaj pentru lucrari de exterior; - material auxiliar marunt tiranti, buloane, cleme, bolturi; - suruburi cu cap inecat pentru lemn; - cuie filetate (tip B sau D); - emulsie parafinoase SIN;

3.

4. UTILAJE In funcie de tipul materialelor, sunt alese utilajele de sapaturi, terasare si de compactare, pentru transportul cofrajelor si punerea in opera a betonului.
Utilajele folosite la subzidire sunt de mica mecanizare. - betoniera - masina de taiat si perforat - lopata - ciocan - galeata - roaba

5. EXECUTAREA SUBZIDIRILOR LA FUNDATII


Subzidirea si camasuirea fundatiilor existente pentru realizarea legaturii cu fundatiile noi va consta in principal in urmatoarele: - dezvelirea fundatiilor se va face pe exterior pana la cota de fundare precizata in detaliile din proiect, respectiv -1.20m; - curatirea suprafetelor fundatiilor de pamant si de eventuale zone de beton slab care se dezintegreaza la lovirea usoara cu ciocanul; - curatarea si indreptarea eventualelor bavuri care ar putea impiedica betonarea sau armarea camasuielilor; - executarea sapaturilor, cu dimensiunile corespunzatoare pentru asigurarea latimilor subzidirii conform proiectului; - sprijinirea sapaturilor, printr-o metoda simpla; - turnarea betonului de egalizare; - executarea conform prevederilor din proiect, a eventualelor hidroizolatii; - montarea cofrajelor si sprijinirea acestora prin spraituire; - intocmirea proceselor verbale de lucrari ascunse si a proceselor verbale de faze determinante; - turnarea betonului in subzidire cu subbetonare, astfel incat sa se realizeze un contact perfect cu talpa fundatiei existente; 5.1 EXECUTAREA SAPATURII PENTRU SUBZIDIRE Trasarea tronsoane de subzidire fundaii 1, 2, 3, 4, 5; Executarea tronsoane subzidire fundaii 1, 2, 3, 4, 5;

Inainte de inceperea executiei subzidirii fundatiilor se vor efectua cel puin 3 sondaje locale, pe fiecare ax al structurii, la fundatia constructiei existente pentru a se stabili cotele finale de fundare, geometria fundatiilor i tipologia acestora,conform situatiei reale din teren, pentru eliminarea tutror situatiilor neplcute ce pot aparea in executie.

Inceperea actiunii de subzidire a fundatiilor se va face numai dupa realizarea organizarii de santier, privind instruirea personalului, asigurarea materialelor si a utilajelor. Este obligatoriu ca executia subzidirii fundaiilor s se fac in conditii meteorologice bune, prin metoda tronsonarii in sah. Astefel, se vor trasa 5 tronsoane, cu lungimea de 90cm, 1.00m respectiv 1.10m (conform planului de amplasare tronsoane), iar tipologia executiei acestora, va fi prin respectarea urmatoarei ordine: se va incepe prin cu tronsoanele notate cu 1, si se va continua crescator conform notarii, cu tronsoanele notate cu 2,3,4 si 5, la minim 7 zile diferent intre tronsoane . - se va asigura o supraveghere calificat si competenta pentru astfel de lucrri; - fluxul executiei va fi continuu; - se va urmari continuu pe durata subzidirii starea fizica a peretilor de zidarie; - se vor folosi betoane cu priza cat mai rapida (turnarea betonului se va face imediat dupa realizarea sapaturii); - se va asigura omogenizarea betonului in fundatii; - daca in cursul executiei vor aparea fisuri pe peretii de zidarie se va chema urgent proiectantul; - este obligatoriu realizarea unui sistem de sprijiniri ale planseelor si peretilor existenti pe tot timpul realizarii subzidirii fundatiilor; - se execut tronsoanele de subzidire ale fundatiei 1, 2, 3, 4, 5, astfel incat betonul se va afla cu 5cm mai jos fata de nivelul talpii fundatiei; - talpa subzidirii se va incastra 10-20cm in terenul bun de fundare; - dupa intarirea betonului, in spatiul ramas liber se bat pane de otel sau lemn de esenta tare (stejar) pe aproximativ 2/3 din grosimea peretiilor; pe fiecare tronson se vor bate 2 pane; - spatiul ramas liber se va umple prin matare cu ciment de mortar M100T (uscat) - intre turnarea betonului in corpul subzidirii si executarea matarii trebuie sa existe o perioada de minim 24 ore Este obligatoriu ca sapatura pentru realizarea infrastructurii sa se execute manual, si nu mecanizat pentru a nu se produce vibratii, care ar putea afecta rezistenta si stabilitatea structurii de rezistenta. Sapaturile se vor mentine deschise, strict numai timpul tehnologic minim posibil de realizare a fundatiilor noi; mentinerea sapaturilor deschise, mai mult decat este necesar din considerente tehnologice, conduce la schimbarea proprietilor pamantului inclusiv de sub fundatiile existente ale cladirii. Fisurile in peretii de zidarie, indiferent de profunzimea acestora, se vor localiza si contabiliza intr-un dosar intocmit la sediul santierului, in care se va specifica lungimea, deschiderea fisurii, adancimea si pozitia acesteia. Obligatoriu, se vor executa poze si / sau se vor atasa schite cu forma si pozitia acestora pe peretii de zidarie existenti; fisurile peretilor de zidarie, pe timpul realizrii subzidirilor, vor fi tinute sub observatie pe tot parcursul lucrarilor de fundare, prin aplicarea unor "martori de poza" - straifuri de sticla montati cu ipsos, pe lungimea fisurii; "Dosarul cu evidena fisurilor la executie", se va atasa obligatoriu la Cartea Tehnic a construciei, impreuna cu toate procesele verbale de lucrari ascunse, pentru fiecare categorie de lucrri executata in cadrul santierului; orice neregula aparuta in executie, care s-ar concretiza n aparitia altor fisuri sau modificarea dimensiunilor fisurilor existente, duce obligatoriu la oprirea tuturor lucrarilor si chemarea de urgent a expertului tehnic care intocmit expertiza tehnica, proiectantul de specialitate care a intocmit proiectul tehnic de rezistenta. La executia lucrarilor de constructii - montaj se vor folosi numai materiale ( betoane, armaturi, mortare, caramizi, lemn de constructii, etc.) insotite de certificate de calitate care sa ateste gradul de calitate cerut prin proiect si de normativele n vigoare. Se vor respecta toate prevederile, standardele si normativele in vigoare. Conform Legii nr.10 / 1995, a normativului P130 beneficiarul va acorda atentie comportarii in timp a constructiei. Ca urmare a acestei situatii este necesara chiar inainte si dup inceperea lucrarilor de interventie asupra structurii de rezistenta, urmarirea comportarii si miscarii constructiei (deplasari, inclinari), conform prevederilor si dupa metodele din normative.

6. CONTROLUL CALITATII
Controlul calitatii lucrarilor se face n conformitate cu Cap.10 din Normele C 140 - 86 din carea prezentam un extras. Inaintea inceperii betonarii se va verifica si daca sunt pregatite corespunzator suprafetele de beton turnate anterior si cu care urmeaza sa vina in contact betonul nou, respective daca: - s-a indepartat laptele de ciment - s-a indepartat zona de beton necompactat - suprafetele in cauza prezinta rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre betonul nous i cel vechi Constatariile acestor verificari se vor inscribe in procesul verbal de lucrari ascunse. In cursul betonarii elementelor de constructii se va verifica daca: - datele inscrise in fisele de transport ale betonului corespund celor prevazute si nu s-a deposit durata de transport

lucrabilitatea betonului corespunde celei prevazute conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte se respecta frecventa de efectuare a incercarilor prelevarii prebolor se asigura mentinerea pozitiei armaturilor si a pieselor inglobate se asigura mentinerea dimensiunilor si formelor cofrejelor precum si comportarea elementelor de sustinere si sprijinire se aplica masurile de protective a suprafetelor libere ale betonului

In condica de betoane se vor consemna: - fisele de transport corespunzatoare etonului pus in lucrare - ora inceperii si terminarii betonarii - temperature mediului (in perioada de timp friguros) - masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat - evenimente intervenite (intreruperea turnarii, intemperii, etc.) In cazule in care conducatorul de lot raspune direct si de prepararea betonului, acesta este obligat sa verifice in parallel calitatea cimentului si agregatelor, precum si modul de dozare, amestecare si transport al betonului. Constatarile acestor verificari se trec in condica de betoane. La decofrarea oricarei parti de constructive se va verifica si consemna in process verbal de lucrari ascunse: - aspectul elementelor, semnalandu-se daca se intalnesc zone de beton necorespunzator (necompactat, segregate, goluri, rosturi, etc.) - dimensiunile sectiunilor transversal ale elementelor - distantele intre diferite elemente - pozitia elementelor vertical (stalpi, diafragme, pereti) in raport cu cele corespunzatoaresituate la nivelul imediat inferior - pozitia golurilor de trecere - pozitia armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elementele ce se toarna ulterior. Calitatea betonului pus in lucrare se considere corespunzatoare daca: - nu se constata defecte de turnare sai compactar (goluri, segregari, intreruperi de betoane, etc.) - la ciocanire se inregistreaza un sunet corespunzator si uniform - rezultatele incercarilor effectuate pe epruvete confectionate pe santier sau a celor nedistructive sunt corespunzatoare Rezultatele apreciarii calitatii betonului pus in lucrare pentru fiecare parte de structura se consemneaza intr-un process verbal incheiat intre beneficiar si executant. Daca nu sunt indeplinite conditiile de calitate, se vor analiza de catre proiectant masurile ce se impun.

7. RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia structurii de rezistenta se efectueaza pe intreaga constructive sau pe parti de constructive (fundatie, tronson, etc.) in fuctie de prevederile programului privind controlul de calitate pe santier, stability de proiectant impreuna cu beneficiarul si executantul. Aceasta receptive are la baza examinarea directa efectuata de trei factori pe parcursul executiei. Suplimentar se va verifica: - existent si continutul proceselor verbale de lucrari ascunse precum si a proceselor verbale de verificare a calitatii betoanelor dupa decofrare s de apreciere a calitatii betonului pus in lucrare - constatarile consemnate in cursul executiei de catre beneficiar, proiectant, CTC sau a altor rgane de control - confirmarea prin process verbal a executarii corecte a masurilor prevazute in diferite documente examinate - consemnarile din condica de betoane - dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel - dimensiunile diferitelor elemente in raport cu prevederile proiectului - incadrarea in abaterile admise - respectarea conditiilor tehnice impuse prin proiect privind materialele utilizate, compozitia betonului, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate, etc. - orice alta verificare considerata necesara. Verificarile effectuate si constatarile rezultate la receptia structurii de rezistenta se consemneaza intr-un preces verbal incheiat intre beneficiar, proiectant si executant, precizandu-se in cncluzie daca structura in cauza se atesta sau se respinge. In cazul in care se constata deficient in executarea structurii, se vor stabili masurile de remediere, iar dupa executarea acestora se va proceda la o noua receptie. Receptia partial va consta din efectuarea tutror verificarilor mentionate cu exceptia examinarii rezistentei betonului la varsta de 28 de zile care se va face la receptia definitiva a structurii de rezistenta. In asemenea

sitiuatie, proiectantul va preciza unele parti de elemente asupra carora sa se poata efectua determinari ulterioare si care nu se vor acoperi decat dupa incheierea receptiei definitive a structurii. In cazul constructiilor cu character deosebit in ceea ce priveste alcatuirea constructive sau tehnologia de executie sau a celor de importanta deosebita, prin proiect se poate prevedea ca receptia structurii de rezistenta sa se faca prin incercari in SITU. Receptia constructiilor de beton se va face in conformitate cu prevederile LEgii nr. 8/1977.

8. MASURI DE PROTECTIA MUNCII I PREVENIREA INCENDIILOR


8.1. MASURI DE PROTECTIE A MUNCII La elaborarea prezentului proiect s-au avut in vedere urmatoarele normative si prescriptii pentru protectia muncii: - Regulamentul privind protectia muncii si igiena muncii in constructi MLPAT 9/N/15.03.93; - Norme specifice de protectie a muncii pentru lucrari de montaj utilaje i constructii metalice elaborat de IPC si TMUCB; - Prescriptii tehnice C15/1984, colectia ISCIR. La executia lucrarilor, precum si in activitatea de exploatare si intretinere a instalatiilor proiectate, se va urmari respectarea cu strictete a prevederilor actelor normative care vizeaza activitatea pe santier. 8.2. TEHNICA SECURITATII MUNCII La executie se vor respecta prevederile Regulamentului pentru protectia muncii si igiena muncii eleborat de MLPAT nr. 9/N/15.03.1993 si Legea securitii si sntii in munc nr. 319/2006. Toi muncitorii vor fi instruii cu normele de protecie a muncii corespunztoare lucrrilor pe care le execut, cuprinse in volumul I al Normelor specifice de protecie a muncii pentru lucrri de construcii montaj. Instructajul va fi inscris in fisa individual de protecie a muncii, care va fi completat si semnat de titular si de cel care a efectuat instructajul, in aceeasi zi. Muncitorii vor fi dotai cu echipamente de protecie corespunztoare (casc de protecie, centuri de siguran, ochelari de protecie, manusi, etc.). Se vor lua msuri speciale (imprejmuiri, plci avertizoare, personal de paz etc.) pentru cazurile in care se dezafecteaza planseele actuale si sunt elemente (grinzi de lemn, structura pardoseli, etc) ce pot cadea accidental si pot produce accidentarea personalului santierului sau a persoanelor ce trec intampltor prin zona de lucru. Se interzice suprancrcarea planseelor existente cu materiale rezultate din demolri, cu utilaje etc. Se vor lua msuri speciale ca elementele ce cad accidental in timpul execuiei s nu provoace vtmri persoanelor care trec intampltor prin zona de lucru. Ori de cate ori se arunc materiale de sus, se va instrui un muncitor cu paza zonei respective, care va avertiza pe cei care circul si nu le va permite accesul in acea zon. Poziia muncitorilor in timpul operaiunilor de desfacere va fi, de regul, deasupra elementelor de demontat. Echipele care execut lucrrile de desfaceri si refaceri vor fi dotate, potrivit operaiilor pe care le execut cu scule, unelte si dispozitive adecvate (ciocane, tesle, toporisti, dli, rngi, clesti, jgheaburi metalice refolosibile, scri simple si duble, schele interioare pe capre dotate cu balustrade de protecie, trgi pentru transportul materialelor, centuri de siguranta, etc.). Pentru evitarea caderilor unor elemente grele pe planseele inferioare (grinzi din lemn, grinzi metalice, etc) echipele vor fi dotate cu dispozitive de mica mecanizare cu care vor fi manipulate astfel de elemente scripeti, palane, macarale, franghii etc. 8.3. MASURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR Msurile de prevenire i stingere a incendiilor sunt stipulate att n Normativul P118/1999 ct i n urmtoarele acte normative: - Ordonana Guvernamental nr. 60/1997 - Ordinul M.I. nr. 775/1998 NOT: n cazul n care beneficiarul i constructorul opteaz pentru materiale speciale noi, vor trebui s obin agrementul instituiilor abilitate (INCERC, Laboratorul Central n Construcii) i nsuit de proiectant conform H.G. 392/94 privind agrementul tehnic pentru materiale.