Sunteți pe pagina 1din 97

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI FACULTATEA DE LITERE

LUCRARE METODICO-TIIIFIC PENTRU OBINEREA GRADULUI DIDACTIC I DEZVOLTAREA CAPACITII DE EXPRIMARE ORAL A ELEVILOR NDRUMTOR, CONF. DR. LIVIU GROZA PROF. LASCR MIRELA COALA CU CLASELE I-VIII GOLOGANU, VRANCEA

Planul lucrrii
I.Importana i motivaia temei II.Elemente definitorii i structurale: 1. Condiii ale comunicrii 2. Organizare sintactic i pragmatic-discursiv 3. Forme i exigene ale comunicrii orale III.Activiti metodologice i aplicative 1. Secvene didactice 2. Evaluarea IV.Concluzii

I. Importana i motivaia temei

Demersul lucrarii de fata este unul de cercetare si de aplicare, adica realitatea comunicationala si teoriile comunicarii se intrepatrund cu didactica oralului in scopul ameliorarii activitatii de predare-invatare, in cadrul careia cunoasterea are loc datorita partenerilor de dialog: elev-profesor si elev-elev. Comunicarea orala caracteristica oricarei forme de manifestare umana( in viata cotidiana si in comunicarea didactica) este cercetata, analizata si teoretizata. In final, profesorul, detinatorul mijloacelor metodologice, va aplica elementele cercetarilor intreprinse in activitati de invatare spre realizarea unei comunicari autentice. Din cele mai vechi timpuri, omul, indiferent de varsta a incercat sa-si influenteze aproapele prin comunicare si sa-i impuna forta gandirii sale. Prin actul comunicarii, omul lupta pentru un loc de munca , bani, putere, rang social. Comunicarea reprezinta un proces de viata esential prin care animalele si oamenii genereaza sisteme, obtin, transforma si folosesc informatia pentru a-si duce la bun sfarsit activitatile sau viata.Ea este un act mutual, mai precis, fiecare parte o influenteaza pe cealalta in fiecare clipa. Procesul comunicarii este intotdeauna schimbator, dinamic si reciproc.Comunicarea reprezinta interactiunea sociala prin sistemul de simboluri si mesaje. Toate fiintele vii au nevoie de informare pentru a supravietui, de aceea, comunicarea nu este un privilegiu al omului, ci ea exista si la animale si plante. Acest proces se refera la actiunea cu una sau mai multe persoane de transmitere si si receptare a unor mesaje care pot fi deformate de zgomote, are loc intr-un context, presupune anumite efecte si furnizeaza oportunitati de feedback.Perceptia, atribuirea, motivatia, precum si personalitatea si dezvoltarea fiecaruia dintre comunicatori influenteaza modul in care o persoana recepteaza informatia transmisa de catre alta. Un motiv de alegere a temei este faptul ca elevul trebuie implicat activ in situatii de comunicare globale, autentice si in momente de reflectie. Aceste momente de reflectie pot fi la un text literar sau la o situatie citidiana.Elevii au nevoie sa stie sa comunice ca sa isi resolve problemele concrete ale vietii, ca sa obtina note mari, ca sa obtina slujbe sau pentru intelegerea valorilor culturale desprinse din textele literare sau din alte forme de arta Prin comunicare, putem modifica comportamentul celorlalti sau atitudinea noastra se schimba interactionand cu altii. Elevul va avea un mai mare respect de sine, stiind sa se exprime oral, sa argumenteze o idee, sa rezume un text sau un eveniment si sa-si exprime opiniile intr-un anume context.Exprimarea opiniilor, atat de valorizata in present, se bazeaza pe comunicare, facandu-i pe oameni mai toleranti in acceptarea multitudinilor de pareri.Comunicarea in 3

activitatea pe grupe ii face pe elevi sa interactioneze intre ei , sa invete unii de la altii, ii invata sa-si contoleze sentimentele. Preferinta pentru acest tip de comunicare este mare, intrucat se intalnesc frecvent urmatorele situatii deviante ce trebuie combatute: dificultatea elevilor in a elabora ori sustine cu nuante si sensuri personale, o tema, desi sunt recunoscuti a fi performanti, incapacitatea vorbitorilor de a evita cacofoniile , absenta deprinderii de a evita pleonasmele sau exprimarile tautologice.Este posibila si imperativa interventia scolii, indeosebi la nivel preuniversitar, pentru ameliorarea acestor stari.Raspunzatori de exercitiul comunicarii sunt : societatea si scoala. La nivel social, asistam la urmatoarele limite ale comunicarii: civilizatia monologului , a publicitatii a propagandei, a sloganului, a discursurilor incoerente; totul se reduce la ce s-a spus vulgarizarea limbajului printr-o falsa democtratizare sociala impunerea si promovarea anonimatului manifestarea surplusului, a inflatiei verbale persuadarea cu scopul provocarii la celalalt a sentimentului de inferioritate acceptarea nereciprocitatii generalizarea monotoniei iresponsabilizarea generala fata de cuvantul rostit neparticiparea, refuzul ideii necesarului raspuns. La nivel de scoala, comunicarea nu devine eficienta din cauza atitudinii traditionale de a invoca propria autoritate.Scopul comunicarii in scoala nu se rezuma la reusita scolara, ci trebuie sa urmareasca reusita umana in toate conditiile si in toate momentele vietii. Nevoile de comunicare sunt urmatoarele: -nevoi fiziologice/biologice -nevoia de identitate(comunicarea ne demonstreaza ca suntem ceea ce suntem) -nevoi sociale -dorinta de autoritate -nevoia de afectiune si nevoia de respect, de securitate, nevoia respectului de sine si de desavarsire a sinelui. Un copil rationeaza cu mai multa logica atunci cand este angajat intr-o discutie cu altii, in schimbul de idei cu altcineva, el se vede obligat sa-si organizeze propria gandire in mod operatoriu. Discutia stimuleaza foarte mult spontaneitatea si creativitatea gandirii in grup.Discutiile contribuie la exersarea\si educarea spiritului critic, la dezvoltarea puterii de discernamant, la cultivarea obiectivitatii, a modestiei si a reflexiunii discursive, la o mai buna cunoastere de sine. Vazuta din noua perspectiva functional-comunicativa , predarea /invatarea are in vedere si formarea unor deprinderi si capacitati de comunicare persuasive:captarea si mentinerea atentiei interlocutorului, organizarea logico-semantica a mesajului, imbinarea adecvata a verbalului si a nonverbalului.Ar trebui sa se exerseze mai mult in domeniul transferului cunostintelor , a deprinderilor si a capacitatilor in practica cotidiana si sociala.Conventionalul static al disciplinei infraneaza dezvoltarea acestor capacitati de exprimare orala.Limbajul de lemn si cel excesiv metaforizat trebuie inlocuite cu persuasiunea in compozitiile elevilor. Comunicarea este proba excelentei sinelui, oferita de retorica.Este abilitatea de a primi , descifra si valorifica feedbackul, raspunsul.Comunicarea mai inseamna vointa si capacitatea de a orienta mesajul spre celalalt cu intelegerea nevoii acestuia, cercetarea intelegerii si nevioa de a se face inteles.In comunicare, ascultarea are ca efect instituirea 4

sentimentului de autenticitate a sinelui si de consideratie pentru celalalt.Ascultarea face posibila stabilirea unei relatii de egalitate, partenerii putandu-se confirma unii pe altii.Comunicarea permite trairea experientei celuilalt pentru a simti lumea lui interioara si semnificatiile intime ca si cum ar fi ale noastre, desi nu vom uita niciodata ca nu sunt ale noastre. A vorbi e a-ti vitaminiza sau a-ti otravi interlocutorul(Andrei Plesu) Cuvintele atrag realitatea dupa ele, batrane.(Nichita Stanescu) Copiii trebuie sa observe ca dialogul din operele literare este adeseori elaborat, ambiguu si ironic.(precum la I.L.Caragiale), pe cand, dialogul dintre E.si R. in curtea scolii, intr-o librarie, in holul garii sau intr-o statiune turistica se caracterizeaza deopotriva prin limpezimea, spontaneitatea si sobrietatea exprimarii.Exersand dialogul in cat mai variate situatii de comunicare, copiii se vor obisnui sa recunoasca si sa utilizeze diferite tipuri de replici. Modelul comunicativ se defineste prin 2 paliere, formalizate in obiective-cadru: comprehensiune(dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral) si producere de text(dezvoltarea capacitatii de exprimare orala).Aceasta noua perspectiva consta in depasirea viziunii treditionale ce statua oralul ca mijloc de comunicare. Noul model propune explicit studierea oralului ca obiect/continut al studiului si evaluarii.Se urmareste atat invatarea tehnicilor de comunicare, cat si practicarea lor in contexte diverse si semnificative.Se poate incerca definirea domeniului prin doua sintagme ce numesc abordarea oralului ca scop si ca mijloc al invatarii : a invata strategii de comunicare si a comunica pentru a invata, pentru a duce intelegerea mai departe. Oralul permite abordarea unor teme de dialog atractive pentru elevi:Unde sa ne petrecem vacanta?, Ce carte sa alegem pentru a fi studiata in clasa?, In functie de ce criterii ne alegem cartile?, Cum ne uitam la reclame?, Ce poveste, obicei, obiect ai dori sa nu dispara? In ceea ce priveste cultivarea exprimarii orale, se atrage atentia asupra perturbarii comunicarii , a pericolului de obstructionare, prin exces neologistic, a transferului de informatie. Varianta standard apartine nivelului stilistic neoficial, nespecializat si familiar si este utilizata preponderant in comunicarea orala.Realizarea orala este mai permisiva in raport cu norma.In comparatie cu textul scris, care beneficiaza de ragazul oferit de momentul de reflectie, comunicarea orala implica spontaneitate, care se asociaza cu un anumit grad de relaxare fata de rigorile normelor, acceptand si in exprimarea ingrijita accesul unor elemente lingvistice marcate ca neliterare:regionalisme, elemente populare, familiare sau argotice, a caror utilizare este evitata in scris. Sentimentul eliberarii de cenzura, graba si creditul acordat spontaneitatii in discurs favorizeaza stabilirea autocontrolului si utilizarea in exprimare a unor elemente discordante in raport cu exigentele stilistice ale variantei literare. Comunicarea actuala in realizarea ei publica abunda in formulari ca: Guvernul face safteaua legii falimentului, Comisia de statistica prinsa cu mata-n sac, Pentagonul a intrat la apa, care incalca normele stilistice, depasind chiar si limitele colorate ale exprimarii ingrijite.Tonul persiflant pe care prezenta elementelor neliterare il imprima formularii contravine adeseori continutului grav al informatiilor propuse auditoriului sau cititorului. Modelele pozitive sau negative oferite vorbitorului de ambianta lingvistica de fiecare zi influenteaza insidios, sprijinite de frecventa lor in comunicarea sociala, deprinderile de exprimare ale locutorului.Scoala este responsabila de curatirea limbii cu ajutorul temelor si a modelelor alese in mod inteligent de catre profesor.Limbajul jurnalistic are un mare impact social asupra deprinderilor de a comunica.Dependenta textului jurnalistic de actualitatea imediata se reflecta in folosirea frecventa a elipsei lexicalizate, a stilului 5

aluziv, a deicticelor.Oralitatea populara si familiara furnizeaza materialul ideal: prin cantitatea de clisee( expresii, locutiuni, imbinari idiomatice) pe care o vehiculeaza si prin usurinta cu care admite creativitatea in tiparele preexistente.Aceasta oralitate se transfera si la scris: accidente fonetice, fenomene sintactice de tipul repetitiei, elipsei sau anacolutului(Cei ce nu inchid geamurile de la ghena si se sparg din cauza curentului, vor plati toti studentii ce locuiesc pe acel etaj., Academia Catavencu), semnalele pragmatice(marci dialogate) sunt inerent dependente de oralitate.Anumite particularitati morfosintactice(fenomene de analitism, perifraze verbale) si mai ales lexicale( cuvinte, expresii specifice) sunt asociate oralitatii indirect. O explicatie a fenomenului de transgresare a limitelor stilistice dintre literar si neliterar este audienta larga pe care o are mass-media, dislocand exemplul traditional al carturarului, al scriitorului, al omului cultivat. Posibilitatile de exprimare ale vorbitorilor se formeaza in primul rand prin imitarea celor cu care vorbitorul vine in contact,familie, prieteni, mai tarziu, profesori si, in ge-

neral, prin imitarea celor cu care comunica, pe care vorbitorii ii asculta sau ii citesc. Istoric si functional, procesele comunicarii umane au stat la baza umanizarii, a constituirii psihologice si culturale a oamenilor. Limbajul si comunicarea indeplinesc o serie de functii printre care amintim: -de integrare a individului in mediul sau -de dezvaluire si autodezvaluire -de valorizare -de reglare a conduitei altora -terapeutica. Limbajul, ca modalitate psihoindividuala de utilizare a limbii devine mijlocul cel mai expresiv de relevare a personalitatii, a originalitatii si a singularitatii subiectului uman. Din perspectiva psiholingvistica, comunicarea este o transmitere de semnificatii cu ajutorul semnelor. Din punct de vedere psihologic, vorbirea este o activitate comunicativa ce se insuseste treptat, se invata si se sistematizeaza prin nenumarate exersari, experiente ce debuteaza in copilarie si se extind pe parcursul vietii. Fiecare dintre parteneri participa la interactiune cu intreaga sa personalitate, de aceea, paradigma pedagogica trebuie sa ia in calcul caracteristicile ce deriva din particularitatile de varsta, experienta, mediu de provenienta, grad de cultura si instructie, mentalitati si stereotipii in relationare. Parametrii comunicarii ar trebui sa se constituie drept cadru al tuturor activitatilor de comunicare, fie ea orala sau scrisa.Si asta, nu totdeauna explicit, ci prin intrebari simple, orientate inspre factorii care determina comunicarea si inspre modul de func tionare a limbajului: Cine comunica? Cui i se adreseaza?Ce comunica?, Despre ce comunica? Cu ce scop? In prezenta cui? Unde? Cand? Cum? Care sunt relatiile intre cei care comunica? Dar intre cei care comunica si ceeea ce este comunicat?

II.Elemente definitorii i structurale 1. Condiii ale comunicrii

Dialogul este o practica sociala, avand ca suport limba : o forma de comunicare intre doi sau mai multi vorbitori(<gr.dia, prin,intre+logos, vorbire) Dialogul este forma prototipica de functionare a limbii in cadrul societatii. Urmatorul exemplu este un dialog intre trei personae, A, B, C, angajate in interactiune verbala cu scopul rezolvarii unei probleme: A: - Buna, tu te pricepi la calculatoare? C: - Nu prea, dar spuneti! B: -Ne uitam aici la chestiile astea. A: - Ce-i asta: Textul se va scrie pe coloane? Asta inseamna doua coloane? C: - Probabil. Dialogul se opune monologului. Mesajul produs de o persoana care se adreseaza unui public real sau imaginar fara a astepta un raspuns imediat de la acesta este un monolog.Monologul autoadresat se numeste solilocviu.El se caracterizeaza prin absenta alternantei la cuvant a unor interlocutori.Procesul producerii mesajului demonstreaza insa ca , in structura lui interna, orice monolog are, in esenta, caracter dialogic prin trasaturile:dialogism si plurivocitate. Orice act unicativ este, in esenta lui, dialogic. Exemplu de monolog: Scena II Pristanda singur Grea misie, misia de politaiSi conul Fanica cu coana Joitica mai stau sa-mi numere steagurileTot vorba bietei neveste, zice: Ghita, Ghita, pupa-l in bot si-i papa tot, ca satulul nu crede la al flamandZic: curat! De-o pilda, conul Fanica: mosia, mosie, functia fonctie, coana Joitica, coana Joitica, trai, neneaco, cu banii lui Trahanache (luandu-si seama) babachiiDa eu, unde? Famelie mare, renumeratie dupa buget mica (Sade in fund, pe un scaun, la o parte). (O scrisoare pierduta, I.L.Caragiale) Ca trasaturi, observam: repetitii, elipsa, interogatie retorica, pauze, elemente populare, discontinuitati sintactice, prezenta tautologiei, contopirea a doua acte de vorbire. 7

Exemplu de monolog(discurs public): Catavencu (ia poza, trece cu importanta printre multime si suie la tribuna; isi pune palaria la o parte, gusta din paharul cu apaEste emotionat, tuseste si lupta ostentativ cu emotia care pare a-l birui) Domnilor!... Fratilor!...(plansul il ineaca) Iertati-ma, fratilor, daca sunt miscat, daca emotiunea ma apuca asa de taresuindu-ma la aceasta tribuna pentru a va spune si eu(plansul il ineaca mai tare)Ca orice roman, ca orice fiu al tarii salein aceste momente solemnema gandesc la tarisoara meala fericirea ei! (O scrisoare pierduta, de I.L.Caragiale) Ca elemente , se observa: amestecul stilurilor(dialog informal in loc de dialog formal), oralitatea familiara in loc de discurs oficial, multiple exclamatii retorice. Exemplu de interviu( cu Neagu Djuvara) V. M.: Am fost pacaliti cu acest guvern PSD-PD-L sau ne-am lasat noi pacaliti? Neagu Djuvara: Pfuu Nu am fost pacaliti.Cel putin eu stiam dinainte ca vrea sa se dea o lovitura. Eu sunt inca membru in Partidul Liberal, dar deja de cel putin doi ani nu mai sunt de acord cu politica pe care a dus-o PNL si am spus-o presedintelui partidului, Tariceanu ca daca ne vom alia cu PSD-ul ca sa ne mentinem la putere e mai rau decat sa cadem din lac in put.Asta ar fi, intr-o tara ca Romania, ingrozitor de primejdios, pentru ca orice nebun ar putea deveni dictator pe baza constitutiei. V.M. : credeti ca oamenii ar putea vota in viitor un astfel de nebun primejdios? N. D.: Dupa 45 de ani de communism, continuati cu alti 15 ani dupa 1989, se poate intampla orice. (HotNews.ro)

Exista urmatoarele tendinte in exprimarea cotidiana: In limbajul actual, se constata preferinta pentru termenul mai nou si utilizarea lui in locul sinonimului mai vechi, dar nefiind o sinonimie perfecta, se ajunge la artificialitate in exprimare. Este gresita formularea sa servim masa, pentru ca inseamna sa le servim altora masa. A stile pare unora banalizat si foarte adesea este inlocuit cu a cunoste(cunoastem ca luna iulie este o luna caniculara).Sunt o serie de termeni tehnici care se bucura de o intrebuintare frecventa in limbajul actual:jalon, coordonate, arie, ancorare, deconectare, repertoriu, a sonda.Acestia creeaza artificialitate in exprimare, lipsa de precizie, un stil nenatural, bombastic.O mare raspandire capata folosirea cuvintelor:a viziona si a audia in loc de a vedea si a asculta.Elementele argotice apar in aspectul familiar al limbii.Adolescentii mai putin instruiti folosesc termenii:misto, gagica, mistocar, bisnitar, gurist.De asemenea, axpresiile argotice:baiat de comitet, a da in bara, a lua plasa, a fenta, nu tine, te fac o plimbare, asta-i chestia, e valabil, e marfa. Frecvent in limba actuala este fenomenul de elipsa, rezultat din tendinta de a depune un efort minim in exprimare.Cliseele lingvistice, considerate ca o forma de cultism, sunt prezente azi.Suparator este verbul a axa in formulari ca: discutii axate pe, conflictul romanului este axat peObsedant apar in limba romana: in principal, a fi in masura, pe undevaO sursa a greselilor de exprimare o constituie dorinta de exprimare mai ingrijita, care duce la folosirea unor cuvinte insufucient cunoscute ca semnificatie.Astfel, s-a ajuns la tendinta de a-l inlocui pe a vrea cu a dori, a cerecu a solicita, zilnic 8

1. 2.

3. 4.

cucotidian, a bea, a manca cu a servi.Pleonasmul este o greseala de exprimare: avansati inainte, a inmanucheat un buchet de talente, oamenii de aici infaptuiesc epocale realizari. Dialogul este constrans de reguli constitutive si de principii de eficienta.Pentru ca un dialog sa aiba loc, trebuie satisfacute urmatoarele reguli constitutive: sa existe minimum 2 participanti la actul de comunicare participantii la dialog sa se afle intr-o situatie comuna de interactiune( fata in fata sau intro situatie mediate ethnic-telefon, calculator, televizor, radio) care sa le permita interlocutorilor o legatura interactionala( prin limba, prin elemente paraverbale si nonverbale). intre participantii la dialog sa existe interes reciproc. participantii la dialog trebuie sa aiba un univers comun de discutii.

Eficienta dialogului este guvernata de principiile: 1. participantii la dialog trebuie sa adopte un comportament dialogal care sa permita schimbul alternativ de replici( sa fie flexibili, sa isi inhibe replica proprie sau reactiile afective cat timp vorbeste interlocutorul, sa cedeze cuvantul dupa o replica rezonabil de lunga in raport cu scopul current al conversatiei. 2. participantii la dialog trebuie sa aiba un comportament cooperant, in sensul ca trebuie sa aiba contributii verbala care sa satisfaca scopul current al interactiunii. Abilitatea individului de a comunica reprezinata competenta dialogica.Aceasta presupune control si autocontrol comunicativ, adaptare dinamica la o situatie de comunicare data, colaborare.Competenta dialogica presupune formarea unor comportamente adecvate prin invatare dirijata si experiente de comunicare.Interactiunea dialogica este modelata de factori culturali, sociali, psihologici, textuali aflati in interactiune. Ansamblul acestor factori configureaza contextul de comunicare: cine cu cine comunica, pe ce canal, coordonatele spatio-temporale, din ce cauza si cu ce scop, in ce mod Se distinge intre context situational( elemente extralingvistice care definesc situatia de comunicare:locul si momentul interactiunii, participantii la interactiune si relatiile dintre ei, modele de interactiune pe anumite teme, genuri comunicative, factori sociali, factori psihilogici, cunostinte si credinte despre lume, cunostinte specifice pe o tema data, gradul de cunoastere a limbii in care se comunica) si context lingvistic ( secvente lingvistice adiacente unei secvente particulare). Dialogul are o organizare interna care poate fi descrisa ca o structura ierarhica de unitati communicative.Aceste unitati communicative nu coincide in mod necesar cu unitatile lexicale/gramaticale( cuvinte, propozitii, fraze). Pentru a vehicula semnificatii, vorbitorii pot spune ceva sau pot implica ceva. In timp ce semnificatiile spuse sunt decodate de alocutor pe baza regulilor de amalgamare sintactico-semantica, semnificatiile implicate sunt deduse pe baza unor mecanisme pragmatice(presupozitii, implicatii, implicaturi) subsumate unor principii comunicative: principiul cooperarii si principiul politetii. Elementele comunicarii , conform schemei lui Jakobson, sunt: Referinta( despre ce?) Canal ( oral, scris) Emitator-----------------------------------------------------------------Receptor Cod( reguli) Context( situatia- ex: la piata) Emitatorul codifica mesajul prin limba. 9

Receptorul decodifica( aplica reguli pe codul primit si decodifica). Receptorul isi da seama de mesaj din intonatie, mimica, ton, parerea lui. O alta schema a procesului comunicarii este urmatoarea: Emitator codaremesaj si mediudecodareReceptor [ perturbari, zgomote si alti factori ] | | |---------------------[feedbackul]------------------------| Codarea este decizia asupra mesajului, selectarea cuvintelor potrivite. Transmisia este selectarea mediului de transmitere potrivit, transmiterea mesajului, oferirea semnalelor nonverbale. Mediul implica controlarea posibilitatilor de perturbare, limitarea aparitiei distorsiunilor. Receptia reprezinta primirea mesajului, ascultarea interactiva. Decodarea este oferirea de sens mesajului, intelegerea emitatorului ca persoana. Feedbackul este codarea raspunsului, pornirea noului mesaj. Emitatorul poseda o informatie mai bine structurata decat receptorul, presupune o stare de spirit, presupune un scop explicit( alaturat mesajului) si unul implicit(motivul transmiterii mesajului, uneori necunoscut receptorului). Receptorului ii este adresat mesajul sau intra in posesia sa in mod intamplator, primeste mesajul intr-un mod constient sau subliminal. Mesajul presupune un mozaic de informatii obiective, judecati de valoare care privesc informatiile( subiectiv) si judecati de valoare si trairi personale in afara acestor informatii. Limba este mai mult decat un cod, dincolo de cod, limba presupune un context situational.Codul este tranzactie, adica schimb intre E si R, negocierea sensului, parerile, completarea E de catre R. Comunicarea este o tranzactie intre vorbitori, care se bazeaza pe negociere(sens).Cuvintele cheie sunt: a actiona, intentie, conventie, context, efect.Atitudinea actionala a comunicarii( actiune- reactiune) presupune actionarea asupra interlocutorului(ex: Da-mi cartea!, Treci la tabla!).Intentia presupune avertizarea, impulsionarea si amenintarea (ex:In toamna, urmeaza examenul).Conventia este contextul extralingvistic(ex: Dau note la examen, pica). Contextul situational poate cuprinde si polisemia unui cuvant ce ar conota regretul sau ironia, depinde de context(ex: A cazut o stea). Contextul presupune ideea ca daca mesajul ar fi fost spus in parc, nu ar fi fost acelasi lucru. Efectul presupune pregatirea elevilor pentru examen. Actul de vorbire este unitatea minimala a comunicarii.Structura unui act de vorbire/ limbaj este: -componenta locutionara( asertiune) -componenta ilocutionara(repros, amenintare, lauda) -componenta perlocutionara( efect:indiferenta-ex: Nu e nimeni aici!-semnificatie, trimite la realitate, structura+semnificatie). Actele de vorbire se clasifica astfel: a. dupa forta ilocutionara:- reprezentative:Am pus carte ape masa. -directive:Pune cartea pe masa! -intrebari:Ai pus cartea pe masa? 10

-comisive:Promit sa pun cartea pe masa. -expresive:O carte pe masa! -declarative:Va declar casatoriti! Forta ilocutionara este ceea ce vrem sa comunicam in contextul dat. b. dupa modalitatea de exprimare a fortei ilocutionare: - directe(se afirma literal) - indirecte( se afirma nonliteral, se deduce) Ex:- Vrei sa te casatoresti cu mine?/-Nu.Sa ma casatoresc cu un bufon?!Intelegerea depinde de cunostintele despre lume( bufon, intonatie, marci-conjunctie).Cele directe au performat in acte de vorbire indirecte. In domeniul limbajului, proprietatea private nu exista: totul este socializat.

Factorii fundamentali ai comunicarii pot fi reprezentati schematic astfel:

Context Destinator----------Mesaj-----------Destinatar Contact Cod Fiecare dintre acesti factori da nastere unei functii lingvistice diferite.In viziunnea lui Jackobson, acestea sunt: Functia referentiala , de comunicare (denotativa sau cognitiva): este centrata pe context si se refera la realitate(ex: Trenul pleaca).Este dominanta in limbajul standard in cel tehnico-stiintific si impreuna cu alte functii in cel publicistic, juridic.Ea are un rol secundar in stilul beletristic. Functia emotiva pe emitator(amprenta, marca stilistica a emitatorului asupra limbajului, intonatie, exclamatii).Ea se mai numeste si expresiva(Vai, ce vreme frumoasa!) Ea tradeaza gradul de cultura, este specializata in stilul beletristic si in majoritatea speciilor publicistice cu caracter personal(reportaj, pamflet), este absenta in stilul juridic si cvasiabsenta in stilul stiintific. Functia conativa este centrata pe destinatar(persuasiva).Se foloseste vocativul, imperativul.Este dominanta in stilul juridic administrativ.Se impune in stilul publicistic in doua variante ale :discursul politic(propaganda) si discursul publicitar.Este absenta in discursul stiintific. Functia poetica(expresiva) este centrata pe mesaj si reprezinta o modalitate de formulare a mesajului, incat sa aiba valoare.(arta pentru arta).Apare in stilul beletristic, publicistic, este absenta in jurnalistic, stiintific.Se mai numeste si conotatie. Functia fatica , pe canal:e foarte prezenta in limbajul oral( prelungiri, intreruperi, ex:Ma intelegi, nu-i asa?, Alo, ma auziti?, La revedere!), in limbajul calculatorului.In stilul stiintific, are valoare conclusiva si de scop. Functia metalingvistica, pe cod ( discurs despre limba, actul definitional este metalingvistic.)Este formata din explicatii.Este prezenta in cel stiintific, juridic, 11

administrativ( cuvinte, expresii, sintagme preluate din terminologii).Apare dezambiguizarea termenului si ingustarea sensului.:bazin-electoral, al Oltului, fereastra, vierme, a virusa, pirat.Aceste cuvinte au semnificatii circumscrise terminologiei.

Efectele comunicarii pot fi de lunga durata, ori de scurta durata.Ele se manifesta prin actiuni, atitudini, comportamente, mentalitati care apar in randul persoanelor angajate in actul comunicarii, dupa receptarea mesajului.Intreaga comunicare este filtrata de propria personalitate, de mediul existent, de educatia si cultura noastra, pre-cum si de starea noastra de spirit din acel moment(putem fi obositi, stresati sau odihniti si fericiti). Modelul transmisiv al comunicarii este un model liniar, care atribuie un rol secundar receptorului si este vazut ca absorbind informatia.Sursa este vazuta ca cea care ia decizii intr-un mod activ si determina sensul mesajului.Destinatia este o tinta pasiva. Acest model indreapta comunicarea spre un sfarsit predeterminat.Oricum, nu toata comunicarea este intentionata:oamenii comunica in mod neintentionat multe despre atitudinile lor doar prin limbajul trupului. In cadrul comunicarii didactice, exista 3 elemente de baza care-i sunt specifice si apartin campului educational didactic: 1.Mesajul, transmis prin continuturile predarii, corespunde unui subiect dat sau unui camp de studiu. 2.Relatia sociala se naste in actul comunicarii(predarii) dintre generatorul mesajului (profesorul) si primitorul mesajului(elevului).Activitatile desfasurate in cadrul relatiei sociale sunt activitati pedagogice de predare, transmitere a continuturilor, intarirea pozitiva si negativa, crearea curriculum-ului, schemelor de instruire si conducerea procesului de invatare. 3.Locul de interactiune sociala este determinat de situatiile create in practica institutionala a comunicarii, avand reguli, roluri, structuri si conventii. In educatia comunicarii, trebuie sa se tina seama de: -orientarea pozitiva a comunicarii prin stimulare afirmativa, prin emiterea de sugestii si solutii placute. -comunicarea bilaterala -facilitatea feedbackului sau verificarea intelegerii informatiei -securizarea comunicarii -inlaturarea abuzului afectiv si emotional tendentios -imbinarea armonioasa a comunicarii verbale cu cea nonverbala -evitarea aluziilor, incertitudinilor, subintelegerilor si ambiguitatilor -transmiterea informatiei clare exprimata prin expresii si cuvinte uzuale -eliminarea zgomotelor si a interferentelor. Unitatile dialogului :Organizarea interna a dialogului poate fi descrisa ca o structura ierarhica de niveluri, in care unitatile de rang inferior se combina, producand unitati ale nivelului imediat superior: actele de vorbire sunt parti constitutive ale miscarilor comunicative, miscarile comunicative se include in interventii ale fiecarui locator, doua sau mai multe interventii formeaza un schimb, mai multe schimburi formeaza o tranzactie, tranzactiile se relationeaza in cadrul unei conversatii sau discutii.

12

Unitatile comunicative nu se suprapun peste unitatile sintactice, asa cum se manifesta ele in textul narativ/descriptiv.Linearitatea este afectata de o serie de fenomene specifice. In procesul comunicarii, oamenii actioneaza unul asupra celuilalt prin limba, producand schimbari in lumea inconjuratoare.Unitatea comunicativa minimala este actul de vorbire. Actul de vorbire este actul performat prin utilizarea limbii in situatii de comunicare concrete.Dialogul apare ca o succesiune ordonata de acte de vorbire. A: -Fiti amabila(secventa de apel), stiti cum se ajunge de aici la Universitate?(intrebare) B: -Cum sa nu( act asertiv)Mergeti in Kogalniceanu si luati troleul.(act asertiv) Nu exista o relatie 1:1 intre actul de vorbire si structurile sintactice(propozitii, fraze). Actul de vorbire poate fi format dintr-una sau mai multe propozitii, din propozitii eliptice, din portiuni de propozitii.Alteori, doua acte de vorbire pot aparea contopite intr-o singura unitate intonationala, prin stergerea granitelor prozodice dintre unitatile sintactice: A:De ce? B: Pentru ca C:Pai asa am zis si eu la Razvan astazi, zic:ieri era cald si astazi innorat Componenta locutionara este rezultatul producerii unor secvente lingvistice conforme cu regulile fonetice, gramaticale si semantice ale unei limbi date:In cladire sunt doi oameni.Orice enunt insa este mai mult decat o structura fonetica-gramaticalasemantica.Vorbitorul produce acel enunt cu o anumita intentie, cu scopul de a actiona asupra interlocutorului sau, atasand enuntului o forta conventionala, numita forta ilocutionara.Astfel, enuntul de mai sus poate functiona ca o asertiune, ca un ordin indirect(vorbitorul ii sugereaza portarului sa ii dea afara pe cei doi intrusi), ca un repros (vorbitorul ii sugereaza portarului ca nu ar fi trebuit sa permita patrunderea niciunui strain in cladire), ca o amenintare indirecta(vorbitorul un bandit, il ameninta pe interlocutor ca nu-i va fi greu sa-l omoare daca nu face ce ii spune).Pe baza unor inferente pe care le fac, interlocutorii deduc intentia comunicativa a vorbitorului.Daca locutorul reuseste sa performeze actul de vorbire astfel incat alocutorul sa poata deduce corect intentia vorbitorului, actul de vorbire este reusit, este performat cu succes. Ilocutia are efecte asupra alocutorului:il lasa indiferent, ii umple un gol cognitiv, il determina sa faca anumite actiuni motorii, ii induce teama.Efectele ilocutiei reprezinta componenta perlocutionara a actului de vorbire.Un act de vorbire e eficient cand scopul e atins. Conversatia este un dialog cu caracter neinstitutionalizat: se desfasoara intre membrii unei familii, intre prieteni, colegi de serviciu in pauza, necunoscuti pe strada.Are ca scop socializarea, cunoasterea celuilalt dobandirea de informatii, autoexprimarea. Scopul ei e difuz si in continua negociere, participantii negociaza informatia de pe pozitii interpersonale.Ea este de obicei informala si are grad maxim de libertate.

Discutia este un dialog cu caracter institutional:sedinta de redactie, ora didactica, consultatia medicala, interpelari parlamentare.Semnificatia este negociata de pe pozitii de rol.Are grad mare de structurare tematica si se desfasoara conform unui protocol de interactiune mai mult sau mai putin formalizat.Discutia are caracter formal si este constransa lexical si gramatical:apar termeni de specialitate, structuri sintactice fixe, recurente, formule de adresare specifice. Structura conversatiei/discutie este: -deschiderea conversatiei- salut de initiere -prelungirea salutului prin complimente 13

- secvente fatice(ex: Ce cald e afara!) -negocierea temei:-tema 1-subtemasubtema -tema 2-subtemasubtema -incheierea conversatiei-discutie fatica de despartire -remarci politicoase, complimente -salutul de incheiere Nivelurile comunicarii sunt: 1. 2. 3. 4. 5. 6. Comunicarea intrapersonala:vorbirea cu sine, pentru cunoastere, autoanaliza Comunicarea interpersonala intre indivizi Comunicarea de grup este institutionala intr-un ansamblu de indivizi Comunicarea publica intr-un discurs public Comunicarea de masa in ziare si reviste Comunicarea interculturala intre indivizi cu diferite culturi Competenta dialogica este capacitatea de monitorizare si automonitorizare, este o capacitate de adaptare: Se compara 2 dialoguri: -Salut, maestre!Ce faci? -Salut, bai! -Ai fost la concert? -Daaa!Marfa, nenica! -Meserie, nu glumaSunt tari baietii! -Pacat ca organizarea a fost varza -Ciao! Dialogul este intre 2 prieteni si este folosit argoul(marcile lingvistice).Apare elipsa si propozitii scurte specifice stilului telegrafic. - Buna ziua, sunt plutonierul Costel Ionescu.Va rog sa prezentati actele la control. -Buna ziua, sigur, s-a intamplat ceva? -Nu.Totul este in ordine.Este doar un control de rutina. -Poftiti actele, multumesc. Dialogul este noneliptic si se caracterizeaza prin corectitudinea lingvistica. Progresia tematica in dialog se realizeaza ca in urmatorul dialog: -Dumneavoastra cunoasteti grupele sangvine? -Da, le cunosc-spun. -Care?-intreaba cu tonul profesoarei mele de anatomie din liceu.Zero, A, AB si ? (tranzactie=completare) -Si B! -Pai cum?Parca A2 -A, pai asa:Zero-unu, A-doi, B-trei si AB-patru. -Aha!(interlocutorul il asculta) -Ce Grupa aveti? -A-doi. -Ce coincidenta.Si eu tot A-doi!(oferire de informatii nesolicitate) -Si pot sa primesc numai de la A-doi? -Ba nu.Si de la zero-unu.

14

Progresia se realizeaza prin cuplul intrebare-raspuns, prin completarea raspunsului, prin solicitarea unor explicatii, prin furnizarea explicatiilor, prin aprobare. Factori de comunicare: Factori personali -cognitivi:cunostinte generale, cunostinte particulare, aptitidini generale, nivel de dezvoltare, nivel de stapanire a codurilor lingvistice si culturale, intentii(constiente si inconstiente) -afectivi:atitudini generale, atitudini particulare(fata de subiect, fata de interlocutor, fata de context), sentimente personale, motivatii, gusturi personale, interese. -comportamentali:personalitatea, caracterul, experienta generala, experienta verbala (oral, scris, audio-vizual), caracteristici(talie, ten, voce, imbracaminte, varsta, aparenta). Factori interpersonali(sociali) -lingvistici(cod=limba, registru, norme, context) -sociali(statut social, rol general, cod cultural, bagaj comun) Factori obiectivi -situationali:locul fizic, timpul, epoca, spatial, distanta, numarul interlocutorilor, dispunerea lor, comportamente personale, zgomote materiale, durata, ritmul, canal(retea) -contextuali:subiectul comunicarii, continutul comunicarii, codul(registrul), forma de prezentare(stilul), zgomote(inteligibilitatea, redundanta), cursivitatea enunturilor. Viziuni ale comunicarii: 1.Viziunea liniara: Emitator Canal ------------------------------------------------------------Receptor Mesaj

2.Viziunea interactiva: E. codare-------mesaj--------------------decodare R. Canal canal R. decodare-<------mesaj-<--------------------codare E. Canal canal MEDIUL LUI A MEDIUL LUI B Retroactiunea a devenit o axioma pentru orice comunicare. In viziunea tranzactionala, mesajele sunt emise si transmise simultan, decodarea se face in acelasi timp cu emiterea, care benefciaza in comunicarea interpersonala si de grup de simultaneitatea codificarii. Competentele de comunicare sunt: -directe:lingvistice, discursive, situationale, paraverbale -indirecte, mediate:psiholingvistice, intelectuale, sociale, culturale, informationale 15

Competentele in domeniul limbii sunt date de limbajul oral.Competentele in domeniul limbajului sunt:exprimarea orala, verbala, paraverbala, expresivitatea frazei, ritmul, tonul, accentul cuvintelor, pauzele in vorbire, respiratia cu sens, lectura, scrisul, compunerea, vocabularul, ortografia, gramatica, exprimarea neverbala-proximitatea, rasul, gesturile(pentru sine si pentru altul). Persoana competenta pentru comunicare este cea care are: -un larg evantai de comportamente -capacitatea de a gasi comportamentul potrivit:contextul, obiectivul obiectivelor urmarite si personalitatea celuilalt -capacitatea de a-si indeplini rolul-sensibilizarea startului, stadiul stangaciei inceputului, stadiul maestrului, stadiul interogatiei -empatia -complexitatea cognitiva -autoobservarea -angajarea in relatie(asumare) Comunicarea fiind drumul spre celalalt cu nevoia intelegerii acestuia, acest drum presupune stabilirea relatiei prin: -sincronizare corporala, sincronizarea limbajului, sincronizarea sistemului de valori -ancorarea stimulului primit la resursele proprii(intrarea pe aceeasi lungime de unda) -calibrarea realizata in functie de partener -acceptarea schimburilor -raspunsuri inteligente, nederanjante-diplomatice -gandirea efectelor -incitarea la observatie -contextualizarea -schematizarea -recurgerea la forme indirecte -ascultarea partenerului, activa Rezultatul comunicarii este dat de starea pe care o induce vorbitorul ascultatorului sau .In vreme ce primul isi cauta elemente care sa-i ofere oportune prezenta actiunilor pregatite si tema aleasa, celalalt va fi dominat in primul rand de ceea ce asteapta si abia apoi de ceea ce vede si asculta, de ceea ce intelege si admite ca trebuie retinut. Educator | Mesaj | Elev | | | | | | | | | | | | Tot ce doreste el sa spuna Tot ce ar fi de zis Ceea ce crede ca i-a fost spus Ceea ce asteapta Ceea ce asculta Ceea ce intelege Ceea ce admite Ceea ce retine Ceea ce simte | | | | | | | | | | | |

\ \ influente exterioare

16

Obstacole si remediile unei comunicari: - ale educatorului: - elemente obiective -elemente specifice personalitatii profesorului -elemente psihosociale -ale elevului: -psihologice -de personalitate -obiective Remediile pentru profesor sunt: -facand economie de cuvinte, structura argumentata -in plan personal, respect pentru informatie -in plan psihologic Pentru elev sunt: -disponibilitate pentru mesaj -sa stie sa receptioneze mesajul -sa inteleaga semnele -sa stie sa intrebe Persuasiunea in raport cu celalalt In scoala, persuasiunea ramane la nivelul de intentie rationala, urmarind convingerea.Arma utilizata in raportul cu partenerul este adevarul discursului.Are efectul de a elimina violenta, tonul de superioritate, omniscienta si omnipotenta.E nevoie de argumentul care sa il faca sa gandeasca singur.Motivarea efortului de intelegere rationala apare inclusiv prin simpatie si seductie. A crea enigma inseamna a face partenerul sa vrea sa cunoasca si sa traiasca enigma, aratandu-i nu totul dintr-odata, pentru a-i intretine si spori astfel interesul, obligandu-l sasi defineasca dorinta de a sti si decizia de efort. Nu se poate face prin vorbarie sa afle ce are de aflat, ci creand situatii problema. Enigma ajuta sa descopere variante de solutii si probleme noi atat pentru elev, cat si pentru formator.Enigma, tensiunea actului aducativ determina o distanta variabila intre cei doi. Comunicarea didactica este: -asertiva(responsabilitatea pentru adevar) -angajata -expresiva -declarativa(ea devine act semnificativ, o ajustare in ceea ce stie elevul) 17

Comunicarea prin intrebari presupune: -intrebari deschise in care se manifesta elevul -inchise prin raspunsuri afirmative si negative -manipulatorii care induc raspunsul(Este adevarat ca ati vrea sa) -defensive care impiedica apropierea de locutor -pentru ce in care se cer explicatii Reciprocitatea in educatie Relatia didactica este: -relatie ca miscare, animare unilaterala -relatie ca interactiune, ca actiune bilaterala, inteleasa interactiva -relatie ca dialog, ambii isi pot schimba rolurile -relatie de incredere -relatie ca schimb care imbogateste ambele parti.(interinfluentare si intereducatie) -relatie ca process in care dai si primesti -relatie ca interpelare, pastrand si sensul de reciproca interpelare, favorizanta intercunoasterii -relatie ca reciprocitate Ipostaze didactice: Subiectul este dependent de formator -arata-mi cum faci si voi face(imitatia) -explica-mi(transmiterea) -corecteaza-ma si orienteaza-ma(exercitiul, antrenamentul) Subiectul are si initiativa invatarii -lasa-ma sa cercetez eu informatia(explorarea) -lasa-ma sa incerc, sa gresesc si sa corectez(experimentarea) -lasa-ma sa face eu proiectul(creativitatea) Alte componente in comunicare sunt:se dubleaza motivatia invatarii pentru a sti si a putea sa faci cu a sti sa devii prin ceilalti si cu ceilalti; esti responsabil pentru formarea ta si a celuilalt. Componentele competentei de comunicare sunt: -componenta lingvistica -o dimensiune lingvistica(utilizarea aspectelor fonetice, lexicale, morfologice, sintactice) -o dimensiune textuala(legatura intre fraze, coerenta intre parti, structura textuala narativa, descriptiva, argumentativa, explicativa) -o dimensiune discursiva(utilizarea registrelor limbii) -componenta cognitiva: se refera la stapanirea operatiilor intelectuale realizate in producerea si comprehensiunea limbajului(memorarea, diferentierea, compararea, clasarea, inferenta, anticiparea) -componenta enciclopedica: se refera la cunoasterea aspectelor lingvistice, textuale si discursive proprii unor domenii diferite(istorie, stiinta, tehnica) -componenta ideologica se refera la capacitatea de a ne situa fata de si de reactiona la idei, valori, opinii vehiculate prin discurs -componenta literara:trimite la literatura si presupune cunostinte si capacitati de exploatare a creativitatii verbale -componenta socio-afectiva este formata dintr-o retea de conceptii, de sentimente si de valori ce influenteaza comportamentul verbal al individului 18

Abordarea aspectelor de comunicare, se recomanda, sa fie corelata cu studiul textului literar si nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigenta absolut necesara mai ales in cazul elementelor de lexic. Conceptia intemeierii prezentului curriculum este ca , in scoala, predarea-invatarea va urmarilimba in functiune, in varianta ei orala si scrisa, normata si literara, iar nu limba ca sistem abstract. Variabile contextuale care modeleaza dialogul Schimburile verbale cu mai mult de doi participanti sunt mai mult decat succesiuni de dialoguri cu doi participanti.Complexitatea se manifesta in procesul constituirii universului comun de discutii, in progresia tematica, in dinamica relatiilor dintre interlocutori: sistemul inscrierilor la cuvant, coalitiile comunicative si configu-rarea subgrupurilor comunicative(cine cu cine interactioneaza si pe cine ignora, cine pe cine sustine din punct de vedere comunicativ, cine pe cine contrazice; procesul trecerii de la statutul de locutor la cel de alocutor, la cel de ascultator pasiv (martor la dialog, potential interlocutor) sau cel de martor la dialog, ignorat complet de locutor si alocutor, fara perspective de a dobandi statut de interlocutor in comu-nicare. Dialogul care urmeaza reflecta dinamica grupului comunicativ.La dialog, iau parte, cu intentii mai lungi sau mai scurte, A,B,C,F,in timp ce D si E asculta, fara a interveni. B(catre C, mama lui F): Nu-i faceti chestii d-alea acasa? C:Da.Dar ea este, cum spun, ei ii place foarte mult sa umble in parul altuia in general(femeile cu parul lung la nebunie) A:In general, toti sunt asa. C:Dar ei sa nu-i umble in par, san u stai! A;De ce? C:S-o impopotonezi nu-i place. B:Toti sunt asa. C:Da ea sa faca la altiiS-a invatat singura. B:Toti sunt asa. A:Se face coafeza.(rade) (C isi desface coditele impletite de fiica ei) F:Stai, mami, nu! (D si E sunt practic ignorate in aceasta conversatie) Trasaturi ale participantilor la dialog Provenienta interlocutorilor dintr-o anumita regiune are reflexe fonetice, morfologice, sintactice si lexicale in plan textual. Indivizii educati recurg la coduri elaborate, folosesc limba literara, incearca sa obtina vizibilitate prin limbaj. Persoanele cu inalt nivel de automonitorizare isi exprima adecvat starile emotionale, au interventii bine proportionate, isi intrerup frecvent interlocutorii, initiaza conversatia si introduc frecvent teme noi de discutie, apeleaza la argumente logice pentru a-si convinge interlocutorii, sunt critice si asertive. Persoanele extrovertite fac pauze in comunicare mai scurte, vorbesc mai mult si mai repede, au o intensitate vocala ridicata , au expresivitate comunicativa, manifesta interes pentru teme cu caracter general, pe care le trateaza relativ superficial fara a le focaliza, au o activitate nonverbala intensa(mimica, gesturi). 19

Persoanele care manifesta tendinta de dominare sunt asertive, au incredere in sine, isi intrerup frecvent interlocutorii, vorbesc mult cu pauze scurte. Indivizii care manifesta reticenta fata de angajarea in comunicare fac multe repetitii, au ezitari, false inceputuri, rar initiaza conversatia si introduc putine teme in discutie au activitate nonverbala redusa, in schimb, ei sunt mai productivi in scris, au un limbaj complex si focalizeaza mai bine tema. Cei care manifesta anxietate in comunicare vorbesc mai repede si evita tema prin aproximari si lipsa de focalizare, prefera distantele mai mari de interactiune, produc fraze eliptice, fac multe inceputuri false, se balbaie, repeta cuvinte si enunturi. Femeile, comparativ cu barbatii, manifesta preferinta pentru limbajul standard, corect gramatical, pun mai multe intrebari de confirmare, manifesta preferinta pentru anumite subiecte, manifesta tendinta de a-si exprima sentimentele, au gesturi si miscari discrete, zambesc mai mult, privilegiaza comunicarea nonverbala, manifesta preferinta pentru actele de vorbire indirecte, folosesc frecvent calificari adjectivale si adverbiale, recurg la atenuatori de expresie, cuvinte de umplutura, isi cer frecvent scuze, sunt mai putin argumentative decat barbatii. Participantii, ca locutori, isi adapteaza discursul la alocutor si se orienteaza spre acesta prin contextualizari si recontextualizari succesive in functie de reactia acestuia:aduc informatii, le completeaza, fac corelatii si autocorelatii, confirma, infirma, accepta, resping. Ca alocutori, participantii la dialog ofera feedbackul locutorului curent, participa activ, procesand informatia primita pentru a se angaja in interactiune in mod relevant. Contributia comunicativa a participantilor la dialog nu e simetrica in ceea ce priveste cantitatea de informatii, timpul cat vorbeste fiecare, puterea de persuasiune. Relatii intre partenerii dialogului Relatiile de colaborare au ca scop negocierea unei solutii pentru a o face acceptata de ambele parti. Relatiile conflictuale exista atunci cand cei doi au scopuri opuse.Aceasta pozitie se reflecta in frecventa cu care sunt performate anumite tipuri de acte de vorbire(lauda/ repros), respectarea interventiei celuilalt/intreruperea exagerata a interlocutorului, sustinerea si creditarea comunicativa a celuilalt/respingerea si discreditarea comunicativa a celuilalt, strategii de solidarizare cu celalalt/de desolidarizare, umor/ironie, folosirea unor marci de identitate(apelative, nume, onorifice) adecvate/inadecvate, egalitate asumata/inegalitate asumata. Intre participanti, se stabilesc relatii de putere, exercitate (si )prin limba.Se spune ca A are putere discursiva asupra lui B, atunci cand A influenteaza comportamentele comunicative ale lui B, facandu-l pe B sa actioneze in modul dorit de A.Cel care detine puterea discursiva are interventii frecvente in dialog si contributii verbale relativ lungi, intrerupe frecvent interlocutorii, foloseste intensificatori de expresie, recurge frecvent la structuri sintactice enuntiative si imperative, la apelative, pune intrebari si isi constrange interlocutorii sa raspunda, foloseste modalizatori de certitudine, are fermitate vocala. Perceptia in dialog Printre factorii psihologici care influenteaza perceptia se numara: asocierea de atribute(frumos si destept, vesel si simpatic, morocanos si antipatic), reducerea atributelor la 20

categorii binare( prost sau destept, slaba sau grasa, frumoasa sau urata, simpatica sau antipatica, rea sau buna), deducerea si generalizarea unor atribute pornind de la un element particular( are masina frumoasa, deci e bogata; a intarziat, deci e neserioasa), profetia autorealizarii(predictiile pe care indivizii la fac in legatura cu propriile comportamente ii fac sa se comporte astfel incat sa isi confirme predictiile despre sine: cel care spune n-o sa ma descurc, tinde sa se comporte astfel incat sa isi confirme predictia; cel care spune nu stiu nimic tinde sa se comporte la examen astfel incat sa isi confirme predictia); efectul Pygmalion( daca o persoana ne este prezentata a fi competenta avem tendinta sa o consideram competenta fara a verifica acest atribut), puterea primei impresii( indivizii tind sa fie consecventi cu primele impresii pe care si le fac despre interlocutorii lor: de exemplu, interlocutorii care in primele momente sunt perceputi ca inteligenti vor fi considerati inteligenti si in interactiunile viitoare, in virtutea primei perceptii), consecventa( daca imi place o persoana, ma astept sa ma placa si ea pe mine; ma astept ca aceia care ma apreciaza pe mine sa ii aprecieze si pe prietenii mei.)

Dialogul oral Folosirea canalului oral de comunicare se reflecta in plan macrotextual(organizarea de ansamblu a dialogului) si in plan microtextual, local( selectia formelor de expresie).Astfel, simultaneitatea gandirii mesajului si a producerii lui determina o relativa destructurare a mesajului( balbaieli, false inceputuri, enunturi eliptice, anacolut, preferinta pentru coordonare, reveniri, corectii, autocorectii, ezitari, intreruperi, autointreruperi) .Coprezenta spatio-temporala a interlocutorilor determina folosirea unui limbaj al momentului( deictice personale si spatio-temporale frecvente, limbaj afectiv, sensuri contextuale specifice, salturi logice, elipse), permanenta orientare spre interlocutor( prin vocative, interjectii, formule de adresare, intrebari retorice, intrebari de confirmare), adaptarea la interlocutor( reveniri, corectii, repetitii, ezitari, secvente fatice-ai inteles, da?O.K.?), sincretismul( transmiterea informatiei pe mai mul-te canale). Mediile de transmitere a dialogului La elaborarea mesajului, concura elemente verbale, elemente paraverbale(debit verbal, intensitate vocala, accentuare, ras) si elemente nonverbale(mimica, gesturi, privire, zambat, distante spatiale). Elementele paraverbale dau informatii legate de stari afective sau psihofizice(enervare, bucurie, nerabdare, graba, oboseala), intentii comunicative, atitudinea fata de interlocutor( ingaduinta, agresivitate, dezinteres), caracterul tematic/rematic, focalizat/nonfocalizat al unei secvente. Ex: (Convorbire intre A-71 de ani; B-30 de ani) A:- Phi!(fluiera), sa cresti doi copii ca sa nu te-ajute!(parintele isi drege vocea) B:-Exemplul cel mai bun de unde il au, ca, ca, ca virgula copil?de la parintidaca noi i-l dam.Exemplul cel mai .autentic si cel mai vizibil , de unde stie copilu asta sa faca moate? (A chicoteste; B se uita spre F) B:-De la mama, rezultatul este invers proportional, adica face si fiica mai-maica-sii. A:- Are multe suferinte. B:-Pai da, doamna. 21

(A rade) B:-Da vreau sa va spun ceva:la varsta aia, ce vrei domnle, sa-ti faca si-un doctor. Pai .sa te faca de douazeci de ani? Elementele nonverbale interactioneaza cu elemente verbale generand sintaxa mixta. Elementele nonverbale si cele verbale se pot afla in diverse raporturi: -elementele nonverbale insotesc elementele verbale, le dubleaza B:-Treizeci, patruzeci si patru de mii. A:-(luand pachetul):Multumesc! -elementele nonverbale completeaza elementele verbale, transmit informatii suplimentare C:-Deci cu sina separat(arata spre raft) si astea plic n-au sina. A:-Da! -elementele nonverbale contribuie la dezambiguizarea sensurilor vehiculate prin unitatile lexicale; frecvent, in aceasta situatie, sunt deicticele pronominale si adverbiale: A:-Da cum adica sa scriu pe coloane? B:-Pe coloane este Asa!(arata) A:-Am vazut eu niste reviste scrise asa. B:-Asta ar insemna ca se scrie tot textul in mod normal. -elementele nonverbale substituie elementele verbale A:-Buna ziua, fiti amabila, aveti cumva lotiune gerovital pentru regenerarea parului? (B clatina din cap) A:-Atunci ulei de ricin? (B aduce o sticluta) -elementele nonverbale sunt paralele cu cele verbale(cuvintele reflecta activitati desfasurate simultan cu schinbul verbal) A:-Ma, n-am auzit, pana m-am dus in farmacie si am rugat-o sa ma lase sa dau un telefon. B: (ce) dracului te-am rasturnat! In dialogul fata in fata, interlocutorii se monitorizeaza vizual reciproc.In dialogul mediat( conversatiile telefonice, dialogurile radiofonice) intre participanti se interpune un suport tehnic, care modifica regulile interactiunii verbale: rolul elementelor non-verbale este limitat, folosirea deicticelor spatiale si personale se restrange, vorbitorii recurg la coduri mai elaborate, care amplifica interventia verbala, intreruperile sunt mai putin frecvente, apar elemente cu functie fatica, prin care este verificat canalul de comunicare(alo!, ma auzi?, mai sunteti pe fir?) Ex.-interactiune mediata: Convorbire telefonica intre mama si fiica: A:-Salutare! B:-Hehe!Salut! A:-M-auzi? B:-Eram in baie si ma spalam pe dinti si ziceam:Doamne, ce, parca suna telefonul! A:-Pai si chiar suna.Da iarasi a intrat robotul dupa doua ori. Modul de comunicare Dialogul se organizeaza in diverse tipuri de comportamente comunicative: 1. Comportamentul euristic: a fost gramaticalizat in forma enunturilor interogative, iar, dialogic, se manifesta in cadrul perechii de adiacenta intrebare-raspuns. 2. Comportamentul de ranforsare se constituie ca raspuns valorizant pozitiv sau negativ al interlocutorului la o actiune (verbala sau nonverbala) a alocutorului. 22

Scopul ranforsarii pozitive este de a incuraja comportamente viitoare analoge cu comportamentul ranforsat, iar al ranforsarilor negative este de a impiedica repetarea comportamentului respectiv.(laude sau critici:Bravo!, Foarte bine!...)

3. Comportamentul de sustinere(de sprijin) se concretizeaza in semnale pe care locutorul le trimite alocutorului in legatura cu modul in care il percepe, il accepta, il sustine, oferindu-i sprijin informational, relational si emotional.Formularea unor raspunsuri suficient de informative la intrebari, folosirea unor strategii ale politetii pozitive, empatizarea cu celalalt sunt concretizari ale sustinerii comunicative pe care locutorul o ofera alocutorului, oferindu-i sentimentul apartenentei la grup. A:-Da ce s-a intamplat? B:-S-a stricat locomotiva. A:-Extraordinar! B:-Si noi aveam legatura in Fetesti.O ora si jumate am avut intarziere. A:-Mm! 4.Comportamentul reflexiv este o forma de raspuns prin care locutorul reflecta ceea ce a spus alocutorul, marcand coparticiparea la dialog in ciuda rolului pasiv asumat. Se solicita clarificari, reformuari, aprofundari.Locutorul reia spusele alocutorului pentru a semnaliza dorinta de a abandona subiectul la finalul conversatiei.Ca marci lingvistice, apar :repetitiile, interjectiile(aha), deicticele textuale(asa, a, acum inteleg), secvente prin care se introduce reformulari(adica, vrei sa zici, daca inteleg bine), conectori pragmatici(ei, deci), secvente concluzive(bun, asta a fost, ne oprim aici). 5.Comportamentul explicativ are ca marci textuale: structurile explicative, glosarile apozitive, metaforele cu functii concretizatoare, enunturile asertive, conectorii(in primul rand.in al doilea rand, pe de o parte.pe de alta parte), demarcatorii discursivi(vom discuta in continuare, pana aici am vazut cum), structurile enumerative. 6.Comportamentul autocentrat. Autodezvaluirile au functie strategica in comunicare. Vorbitorul ii propune interlocutorului o imagine despre sine pentru a o negocia pe parcursul interactiunii verbale.Ca marci discursive, se intalnesc: formele verbale si pronominale de persoana I, determinarile adjectivale si adverbiale, modalizatorii subiectivi(parerea mea, zic ca, cred ca), frecventa deicticelor, constituirea unor opozitii discursive:eu-altii, enunturi metadiscursive(daca mi-aduc aminte, sa-ti spun un secret) marci ale afectivitatii. 7.Comportamentul ludic(umorul) este o forma de comportament comunicativ prin care locutorul solicita alocutorului un raspuns actualizat prin elemente paraverbale(rasul) sau nonverbale(zambetul). 8.Tacerea(absenta vorbirii) are diverse functii in comunicare:marcheaza inceputul si sfarsitul dialogului, delimiteaza replicile interlocutorilor, este o strategie de a amana replica sau de a castiga timp de gandire, exprima acordul sau dezacordul cu interlocutorul, transmite emotii, este indice al lipsei de cunostinte, indicator al gradului de implicare comunicativa, semnal al relatiilor dintre interlocutori(complicitate, respingere)

23

2.Organizare sintactic i pragmatic-discursiv

Forta ilocutionara poate fi marcata prin diverse elemente lingvistice:verbe performative, moduri si timpuri verbale, elemente lexicale, elemente suprasegmentale(intonatia), elemente paraverbale, elemente implicate in situatia de comunicare, elemente nonverbale. Verbele performative sunt verbe care, folosite in anumite conditii gramaticale-indicativ prezent, activ, persoana I, sg.-numesc actul de vorbire performat de locator(Afirm ca asa stau lucrurile-act de vorbire asertiv;Te rog sa stai acolo-act de vorbire directiv Intreb daca va veni toata lumea-act de vorbire intrebare;Promit sa nu te mai intrerup-act de vorbire comisiv/promisiv;Iti multumesc pentru ajutor-act de vorbire expresiv; Va declare casatoriti-act de vorbire declarativ). Modurile verbale pot distinge intre tipuri de acte de vorbire: modul indicativ corespunde unui act de vorbire reprezentativ/asertiv, modul imperativ corespunde unui act de vorbire directiv . Anumite elemente lexicale sunt specifice unor acte de vorbire:negatia poate marca un refuz sau o interdictie, modalizatorul sigur poate functiona ca intensificator al unei promisiuni, te rog marcheaza un act de vorbire directiv, nu-i asa? transforma o asertiune in intrebare de confirmare. Elementele paraverbale (intonatia, tonul vocii, debitul verbal, emfaza) pot distinge intre o asertiune, o promisiune, o amenintare, un repros. Elementele nonverbale (gesture, mimica) modifica forta ilocutionara.In functie de mimica, enuntulMaria pleaca maine poate functiona ca asertiune, poate exprima un repros, o amenintare, poate fi un act de vorbire expresiv(exprima regretul). Interactiunea verbala poate fi initiata prin formule standardizate de deschidere a conversatiei(formule de salut, formule introductive de tipul:vreau sa discutam astazi despre), prin secvente de apel(interjectii de adresare-uite!, hei!, atentie!, vocative, formule de adresare), prin focalizarea unei teme(metacomentarii-in ceea ce priveste, ce ar fi de spus despre), prin intrebari care isi asteapta raspunsul, prin asertiuni care stimuleaza un comentariu din partea alocutorului. Interactiunea verbala poate fi mentinuta prin intrebari, prin raspunsuri, prin corectarea unor replica anterioara, prin secvente de ratificare(da, dar, inteleg, bun), prin operatori discursivi semnalizand atentia acordata de locutor alocutorului sau (ihm, aha.), prin asertiuni care induc o reactie a alocutorului, oferte.Un rol important il au si secventele de redeschidere, care amana incheierea schimbului verbal si amplifica interactiunea verbala.

Tranzitiile de la o tema la alta pot fi marcate prin formule specifice(in alta ordine de idei , sa trecem acum la altceva, o alta problema este), prin pauze mai lungi in comunicare sau se pot realize abrupt, fara ca locutorul sa semnalizeze in vreun fel schimbarea temei. Dialogul pote fi incheiat prin formule standardizate(formule de salut), prin pozitii corporale, prin tacere. 24

Miscarea conversationala (de initiere/de mentinere/de tranzitie) poate fi simpla, alcatuita dintr-un singur act de vorbire sau complexa, alcatuita din mai multe acte de vorbire. Ex.: Deschiderea conversatiei-2 acte de vorbire:adresare catre interlocutor si intrebare: A:-Fiti amabila(act 1), stiti cumva cum putem ajunge de aici la Universitate?(act 2) Mentinerea conversatiei:raspunsuri, intrebari: B:-Cum sa nu (act 1), mergeti in Kogalniceanu si luati troleu.(act 2) C:-Ce troleu?(act 1) B:-Orice troleu.(act 1) A:-Orice troleu.(act 1)[Tranzitia la alta subtema]Cu metroul se poate?(act 1) B:-Nu.(act 1)E complicat.(act 2)Trebuie sa mergeti pana la Unirea.(act 3) A:-Da.(act 1) B:-De la Unirea schimbati, mergeti pe celalalt tronson pana coborati.(act 1) A:-Am inteles.(act 1) B:-Asa-ntelegeti.(act 1) A:-Da, da, da.(act 1)Deci prin spate, da.(act 2) B:-Traversati, o luati pe langa Teatrul Bulandra si ajungeti in Kogalniceanu.(act 1) Incheierea conversatiei: A:-Multumim, multumim!(act 1) C:-Multumim!(act 1) O interventie (replica) este formata de obicei dintr-o singura miscare conversationala (de initiere, de mentinere, de incheiere).Exista situatii cand vorbitorul incheie o secventa si initiaza alta.Interventia poate avea un act de vorbire sau mai multe.Lungimea este variata: un cuvant, o sintagma, o propozitie, o fraza, mai multe fraze. Interventiile eliptice Dat fiind rolul crescut al contextului si permanenta orientare a locutorului spre alocutor, interventiile pot fi eliptice, sensul fiind recuperat contextual.Elipsa poate fi rezultatul economiei lingvistice, al unor intentii glumete, al unor emotii sau al vitezei: A:-A, si-o sa mearga? B:-Da. A:-Pai, pot sa B:-Pai, nu poti sa

Interventiile incomplete apar din diverse motive interne( uita, se razgandesc, fac economie de cuvinte, deoarece considera contextul suficient pentru recuperarea semnificatiei de catre alocutor) si externe(alocutorul intervine inainte ca locutorul sa-si fi terminat interventia.Ideea este abandonata, fie este recuperata din contextul extralingvistic. Interventii fragmentate prin pauze Mecanisme psihilogice precum necesitatea planificarii mesajului, obtinerea unui timp de gandire, incertitudinii, lipsa dorintei de a continua mesajul, ezitarea, crearea suspansului se materializeaza prin stagnari in cadrul dialogului.Pauzele se pot concretiza prin tacere sau prin pauze vocalizate(lungiri de sunete, vocale de umplutura). Interventii fragmentate prin autointreruperi Ezitarile, emotiile(teama, enervarea, bucuria), falsele inceputuri(cand vorbitorul se razgandeste si continua enuntul intr-un mod diferit decat cel intentionat la inceputul replicii.), starile mentale(confuzia, indecizia, lapsusul), balbaielile produc enunturi incomplete. Interventii amplificate prin autorepetitii, reformulari 25

Diverse intentii de comunicare ale locutorului(dorinta de accentuare a unei idei, dorinta de corectare a unui enunt, dorinta de accentuare a starii afective, intentia de pastrare a cuvantului), precum si mecanisme psihologice(nesiguranta, ezitare, dorinta de a castiga timp de gandire) explica amplificarea interventiei prin repetarea de catre locator a unei secvente. Schimbul de replici este guvernat de principiul alternantei la cuvant. -enunturi eliptice apar cand se evita redundanta:pro-frazele(da, nu), pro-verbele(verbul a face), cuvintele interogative(ce?cand?de ce?cum?), -enunturi fragmentate in doua sau mai multe interventii ale unui vorbitor:C:Deci niciunul nu are sina, A:Probabil, C:Au numai clape. -enunturi paralele, transmitand aceeasi informatie, succesiv, in interventia fiecarui interlocutor:B:Cum arata?E mai lung?Asa!, A:E mai lung, asa! -enunturi construite prin coparticiparea interlocutorilor: B:Si cu urechile mai, A:Clapauge, asa, stii -enunturi complexe in situatii cand doua sau mai multe dintre fenomenele prezentate mai sus coexista. -enunturi repetate in replici successive ale aceluiasi locutor sau in replicile ambilor interlocutori:A:De ce va e teama-n momentul asta, C:Mie nu mi-e teama, A:Ce va sperie?, C:Mie nu mi-e teama de nimic! -enunturi izolate, neintegrate sintactic:Regenta poate fi reconstituita de interlocutori din context sau dintr-o interventie anterioara:A:La ce optional, la ala de .?

Accesul la cuvant are loc prin: -sa inceapa sa vorbeasca pe o anumita tema -sa preia cuvantul de la alocutor prin introducerea unor marci de validare a enuntului anterior(ah, oh, im, da, ei bine) sau a unor conectori transfrastici(si, dar, pentru ca, deci) -sa-si intrerupa alocutorul radicand tonul, folosind cuvinte de alerta(hei, asculta, uite) sau facand comentarii metalingvistice(ma scuzi ca te intrerup o clipa, as vrea sa adaug ceva) Pastrarea cuvantului se face astfel: -sa isi continue ideea, fara a da posibilitatea interlocutorului sa intervina -sa recurga la cuvinte de umplutura pentru a semnala interlocutorului ca nu doreste sa abandoneze cuvantul -sa recurga la repetitii lexicale si reformulari care ii permit planificarea mesajului fara a ceda cuvantul -contururile intonationale nonterminale, elementele nonverbale si paraverbale(pozitii corporale, privirea indreptata spre interlocutor, mimica, gesturile, debitul verbal) Cedarea cuvantului se face in conditiile: -sa performeze anumite acte de vorbire(intrebarile, directivele, scuzele, invitatiile, ofertele-raspuns) -sa dea alocutorului semnale explicite ca ii cedeaza cuvantul(vocative, intrebari de confirmare) -sa recurga la un contur intonational terminal 26

-sa taca -sa ii ofere semnale mimico-gestuale Suprapunerile Nerespectarea dreptului la cuvant al locutorului conduce la suprapuneri intre interventii. (B:Noi autoritatile suntem intr-un demers legal, C:Dumneavoastra , B:Dumneavoastra sunteti in ) Sudarile Cand pauza dintre interventiile successive ale interlocutorilor este foarte mica, imperceptibila, cele doua replica apar ca o singura unitate(B:Asta ar fi asa, una la un milion sansa, A:Ar fi chiar un absurd.)

Coerenta schimbului de replici -Exista coerenta directa:-Dana, vii maine la biblioteca?/-Vin. -Coerenta indirecta:-Dana, vii maine la biblioteca?-De ce intrebi?-Vreau sa iti aduc cursurile.-Vin. -Coerenta perechii de adiacenta (intrebare-raspuns, invitatie-acceptarea/refuzul invitatiei, ordin-indeplinirea ordinului, scuze-acceptarea/respingerea scuzeler) este pentru moment suspendata, fiind refacuta ulterior:B:Cine a citit?, A:Hi, mi-am agatat ciorapii!, G: (rad), A:Am pierdut treizeci de mii de lei, eu am citit!) Lipsa de perspectiva asupra textului, linearitatea temporara a discursului oral conduc la dezordine sintactica:corectari/autocorectari, reveniri, repetitii, elipsa, anacolut, acord dupa inteles. Structurile discursive sunt construite mai ales prin adaugare si , mai putin, prin subordonare, pentru ca determinarea sensului nu este dependenta numai de gramatica, ci de ansamblul datelor situatiei comunicative.Vorbirea prezinta o mai mare implicare afectiva decat scrisul(marcile de oralitate-marcile interjectionale, exclamatiile, intensificatorii si constructiile cu sens superlativ ) Clasificarea marcilor pragmatic-discursive se face in raport cu functiile indeplinite de acestea in comunicare: -marci de contact sau fatice -marci de structurare a interactiunii verbale -marci ale ezitarii -marci ale modalizarii/nuantarii -marci de initiere a conversatiei -marci de dezvoltare a interventiilor conversationale -marci de inchidere a conversatiei Exista polifunctionalismul expresiei :interjectia pai apare ca marca a initierii unei interventii, marca a ezitarii, marca modalizatoare ; interjectia poftim, ca marca de initiere a interventiei, marca a comuniunii fatice, marca a transferului rolului de locutor, 27

marca cu rol modalizator; conjunctia concluzivadeci, ca marca a initierii, a mentinerii sau a incheierii unui dialog, marca de solicitare a rolului de locator, marca a ezitarii, marca a corectarii/rectificarii. Stabilirea/mentinerea/restabilirea contactului/intreruperea comunicarii intre vorbitori se realizeaza prin intermediul unui set de formule cliseizate sau de intrebari si raspunsuri stereotipe cu functie fatica:

-formule de salut(buna!,buna dimineata!, sa traiti!, respectele mele!) -mijloace lingvistice orientate indeosebi spre reglarea contactului(ce placere!, ce mai faceti?, incantat sa va revad!) -formule captatio benevolentiae, de cerere de permisiune, vizand obtinerea implicarii in activitatea interlocutiva a unui locutor(imi permiteti?, se poate?, se poate sa va retin?, ma scuzati ca va deranjez) -formule de incheiere a conversatiei(urari, felicitari, formule de multumire, cerere de permisiune, formule de ramas-bun) Locutorul foloseste -verbe de perceptie( a auzi, a vedea, a asculta) -verbe si locutiuni verbale epistemice(a sti, a imagina, a-si da seama) -verbe utilizate la persoana a ii-a sg sau pl, imperativ sau indicativ prezent, fiind urmate, eventual, de un vocativ sau de o interjectie(Asculta, mai!;Stii ce voiam sa te mai intreb?) -adverbe de afirmatie si de negatie, intrebuintate interogativ(da?, nu?), combinate uneori cu verbe si expresii verbale (nu-i asa?, nu-i adevarat?, pricepi, nu?) -intrebari de confirmare(Vii diseara, nu?) Alocutorul foloseste -marci stimul, unitati lingvistice care exprima adeziunea(adverbe, interjectii, sintag-me si propozitii exclamative sau interogativ-exclamative:de acord, sigur, evident, farad oar si poate, da, desigur, cred si eu!, pai, da!, nu mai spune?, i-auzi!, mai sa fie!,si, si, si ?, asa si asa?aha) -marci de verificare a calitatii receptarii, intrebari de confirmare:adevarat?, chiar? -marci ale esuarii receptarii, interjectii, adverbe sau propozitii scurte interrogative: Hm?, cum?, poftim?, ce-ai spus?, urmate de o propozitie imperativa sau de una justificativa(nu am inteles, n-am auzit) Conjunctiile si adverbele au rol discursiv (conectori pragmatici): -marci de initiere a conversatiei:interogativ(Si cum a fost la Braila la vie?), declarativ (Avem nevoie de argumente serioase), injonctiv(Sa-mi spuneti, va rog, greutatea ei la nastere.) -marci de dezvoltare a interventiilor conversationale: asadar, asa, bun, bine, cat despre, cu privira la, deci, in ceea ce priveste, privitor la, referitor la -conectorii au rol argumentativ: pai, ei bine, deci, sigur, asa. -acordul se exprima prin: asa, bine, bun, ok! -uneori exprima obiectia:Bine,dasau reprosul:Bine, ma! -concesia si concluzia sunt marcate prin: ma rog, deci, asadar. -marci de incheiere a conversatiei:va multumesc foarte foarte mult, cu toata stima, deci, asadar, prin urmare, carevasazica, bine, bun, gata, da, propozitii rezumative(Asta este, Aici e toata problema), propozitii ce anunta incheierea discutiei(Suficient, Am incheiat 28

discutia, Am terminat), forma verbala de persoana a ii-a imperativ a verbului a lasa-si ca marca lingvistica de consolare:Lasa c-o sa-i trimit eu un email. Ezitarea este marcata prin: -lungirea sunetelor sau pauza -repetitii -adverbe sau interjectii:pai, asa, bine, bun, da -conjunctii:deci, vasazica -verbe:sa zicem, stiu eu -cuvintele de umplutura(ticuri verbale):ma rog, cum sa spun -verbe sau adverbe de atitudine incidente:probabil, cred, banuiesc, imi inchipui Cercetarile sunt autoinitiale, heteroinitiale si pot fi anticipate de diferite semnale:deci, vream/voiam sa spun, adica, in fine, cu alte cuvinte, sau, mai bine zis, altfel spus. Modalizatorii functioneaza ca strategii de atenuare:poate, posibil, de intarire, confirmare:fireste, in secvente argumentative de concesie: desigur, .dar.Puternic marcate in comunicarea vorbita sunt modalitatile de atenuare, de exprimare a vagului si a impreciziei, specifice registrelor associate oralitatii:un pic, o tara, un dram, cam, ceva, niscai, oarece.O alta categorie de modalizatori o reprezinta evidentialele(inscriu in mesaj sursele cunoasterii):mai sa fie!, chipurile, cum ca, folosirea prezumtivului:Ce-o fi fost asa de urat? Vocativul are functie conativa(apelarea alocutorului), functie fatica si functie expresiva . (Porumbito!).Vocativul fetito este acceptat de varianta literara, in vreme ce fatosau soro se regasesc in registrul exprimarii colocviale sau familiare.Un caz aparte il reprezinta folosirea alocutiva a cuvantului domn care a devenit marca a orientarii locutorului catre alocutor in limba romana.S-a intensificat valoarea persoanei a ii-a cu sens general si s-a asociat cu forma stereotipizata domnule, cu varianta sin-copata domle(Pai, domle, stii ceva?).Vocativul adjectivului substantivizat draga apare in exprimarea colocviala a femeilor.Draguta are o nuanta ironica si peiorati-va.O trasatura a romanei actuale colocviale este utilizarea alocutiva a substantivelor comune desemnand relatii de rudenie(vere, cumnate)In limbajul tinerilor, utilizarea numelui generic fata la plural, fetele, creeaza o atmosfera de solidaritate cu partenerii de conversatie(Asa, fetele, si ce-ati mai facut azi?).O alta forma este adresarea inversa, folosirea de catre adulti in adresarea catre personae mai tinere a unor forme specifice adresarii copiilor catre parinti.(Stai, mami!-mama catre fiica). In timp, s-a impus adresarea informala dominate de familiarul intimist tu in defavoarea adresarii reverentioase. In exprimarea valorii directive, limba romana apeleaza mai putin la forme verbale de imperative sau la perifraze verbale performative(iti ordon sa) si mai mult la conjunctivul hortative insotit de interjectii(Haideti sa vorbim pentru inceput de asta) sau la profraze de tipul substantivelor sau adverbelor(Liniste!, Gura!) si de tipul interjectiilor(hai si ia!)

Exista in limba vorbita o frazeologie bogata(locutiuni, expresii) care au o mare valoare expresiva: a-si bate cuie-n talpi, a-si baga nasul. 29

Marcate de afectivitate sunt sufixele diminutivale;altele sunt peiorative(-giu):scandalagiu, cafegiu, moftangiu. Sufixele verbale de tip popular sunt adaugate verbelor din terminologia calculatorului: printez, a chatui, a clipui.Sufixul -ita motional apare in cuvintele:rockerita, butikar, snackar. Alte aspecte sunt: -trunchieri-donsoara -afereza-neata -apocopa-tre sa... -exprimari analitice fara desinente: masina lu mama, da mancare la gaini. -dezacordul :insusi(pentru feminine);care(in loc de pe care) -aprecierile superlative sunt formate din cuvintele: beton, mortal, baiat de baiat. -prepozitii apocopate:pan, penca -forme reduse ale unor conjunctii:da(dar), finca(fiindca) -forme apocopate ale unor verbe la imperative:scoal(scoala) -forme apocopate sau sincopate ale unor substantive in vocative :domn, dom, domle -forme de afereza ale pronumelui de politete:mnealui(dumnealui) -forme reduse ale numeralelor:unspe, pasoptist -forme trunchiate:juma(jumatate), adverbul numa(numai) -omiterea articolului -l:bilantu, in expresii (ca dracu, ca prostu) -replicile personajelor din textile jurnalistice contin semen ale specificului fonetic regional(Bluji am, jaca am, oleaca di politica prisep.) -prezenta particularitatilor muntenesti in ziarele din Capitala(pa, da):banii da paine -perifrazele aspectuale construite cu verbul a da(a incepe), a sta(a fi pe punctul): De cum da sa se insereze. -constructii familiare cu verbele a pune:o punem de-o reforma -articolul demonstrativ in forma populara:Olanda e a mai tare tara -forme populare ale pronumelui demonstrativ : asta, ala -verbul a fi cu forma populara in expresii:Ce-i drept, ii drept, Is meserias -formele o/or (auxiliarul a avea) in perfectul compus: Meciul o inceput. -omonimia verbului de persoana a iii-a sg-pl(dezacordul):Astia nu e normali! -perifraze populare de viitor: o sa mi se spuna -adverbe deictice:aicea, acolea -sintaxa simplificata, absenta marcilor pragmatice:Au ajuns romanii un popor de cersetori.Asta-i romanul. -conjunctii si locutiuni conjunctionale polivalente( ca, de):chit ca-si plateste invitatii -elipsele: Criza, criza, de ziceai ca ne aflam la un pas de prapastie. -repetitia in structuri idiomatice:doar-doar o reusi sa faca ceva -discontinuitatea(anacolutul):Fusesera inainte alte serii, ca erau tot asa si asta plecase din unde-a fost Titu s-atuncea..a..tot Luci ca numai ea mai era cu oarecare situatie.. -sintaxa dialogala(A:Si-am ajuns la noua jumatate in Ciresu, B: Seara, A:Si e drum asa, sau mergeti peste camp asa., B:E asfalt, A:E asfalt.) -lexicul popular de tip popular-arhaic:galceava madicilor -expresii depreciative:a fost internat la zgubilitici, fiindca suferea de instabilitate psihica. -sinonime colocviale:nitel=putin, zdravan=puternic -lexicul argotic al lumii interlope: Hai, marca banu ca vin gaborii!,masini bengoase -formatii expressive de origine onomatopeica:lalaiala, -diminutive: Langa peste merge si o berica 30

-expresii si locutiuni:a-si spune oful, a sari ca musca-n lapte, bagatorii de strambe, a arunca pisica de la unii la altii(metafora), a fi de rasul curcilor. -adresarea catre interlocutor:Draga Bugetule! -preferinta pentru vocative+interjectii:Ce faci, ba arhitectule? -conectori pragmatici:Pai, poezie ne trebuie noua?Ei bine, e mai complicat! -marci discursive-verbe la persoana a iii-a:Auzi, sa faca asa! -prezentativele:uite, iaca -marci ale functiei conative:hai sa dam un exemple haios -incidente metatextuale:bravul ministru, care, in treacat fie spus, a lasat balta sedinta -interjectii:Haida de! Pozele vorbesc de la sine!, No, la multi ani, Victore!Au functiile: afectiva, expresiva, conativa, injoctiva, deictica -locutiuni adverbiale de intensificare:in draci, in disperare, pe rupte -limbajul insultei:Nenorocitule!Ma tampitule! -prezumtivul:Dar daca or fi doi?, Ce-o fi fost asa de ingrozitor? -forma io pentru persoana I a pronumelui personal eu -prezentul cu valoare de viitor:Nu se stie cand se intoarce! -viitorul cu valoare de prezent:O sa va rog sa inchideti fereastra. -imperfectul modestiei:Voiam sa va rog sa-mi aduceti luni cartea inapoi. -conditionalul ca marca a politetii:Domnule Consilier, daca-mi permiteti, as vrea cateva lamuriri. -constructii la limita dintre coordonare si subordonare;subordonarea paratactica(Ea se duce zilnic la treaba, noaptea noi o necajeam, nu se hodinea) -false subordonate(Ca bine zici dumneata, matusa) -enunturi fragmentare(Si cand ajunse.n-ajunse pana-n strada si cazu jos. -constructii redundante(Ala cred ca era, ala cred ca era, da.Ala era) -incidentele apar frecvent:Pai, scuza-ma nene, . -propozitii exclamative, interogative retorice:Vai, ce bun e!Placut, nu? -modificarea pozitiei adverbului mai(cam, pea, tot) prin asezarea acestuia inaintea formelor verbale compuse:Nu mai m-am ocupat de asta -predomina reproducerea vorbirii in stil direct:Domnule,am dat de el; uitati asa, uitati asa, i-am facut asa, i-am dres asa, a avut asa.

31

3.Forme i exigene ale comunicrii orale


Comunicarea verbala presupune un mesaj, oferirea unor suporturi multiple de intele-gere a mesajului, este circulara si permisiva, este puternic influentata de situatie si ocazie, de caracteristicile individuale ale emitatorului, poseda si atributele necesitatii si aleatorului si nelimitarii. Obiectivele ei sunt: -captarea atentiei si cresterea intelegerii -folosirea etimologiilor, clasificarilor, sinonimelor, comparatiilor -demonstrarea utilizabilitatii Paralimbajul (empatia) este modul prin care mesajul este transmis:viteza cu care vorbim, inaltimea sau scaderea tonului, volumul, folosirea pauzelor, calitatea vorbirii, particularitati de pronuntie-urban/rural, teama, caracteristici ale vocii-energic/epuizat. Comunicarea nonverbala este determinate cultural, se invata din copilarie, poate sa se afle in conflict cu mesajele verbala, este in mare masura inconstienta.Este importanta in comunicarea sentimentelor si atitudinilor. Functiile ei sunt : -de a accentua pe cea verbala -poate sa completeze mesajul verbal -poate sa contrazica anumite aspecte ale comunicarii verbale -regularizeaza fluxul comunicational -repeta si reactualizeaza intelesul comunicarii verbale -poate sa substituie aspecte ale comunicarii verbale -mijloacele nonverbale pot reprezenta feedbackul intr-o comunicare(neatentie, mimicamirare, somnolenta) Importanta comunicarii nonverbale rezulta si din faptul ca , de exemplu, continuturile afectiv-atitudinale se transmit cu ajutorul ei in proportie de 55%(38%-paraverbal, 7%verbal) Metacomunicarea reprezinta aparitia unor implicatii ale mesajului care nu pot fi direct atribuite intelesului cuvintelor:puteti cere uni elev sa va viziteze dupa ore pentru a discuta despre un subiect aparut in timpul orelor de curs, cand, in realitate, doriti sa discutati despre notele proaste pe care acesta le-a luat in ultima vreme. Dupa scopul urmarit in comunicare, putem distinge: 32

-comunicarea accidentala, prin care oferim altuia o informatie fara intentia de a-l invata ceva -comunicarea subiectiva, prin care o persoana isi exprima direct starile afective dintr-o necessitate de descarcare -comunicarea instrumentala, prin care intentionat oferim o informatie, urmarind schimbarea comportamentului receptorului Barierele comunicarii pot fi: -fonduri experientiale divergente ale participantilor -diferente educationale -diferente de interes privitor la mesaj -diferente privind nivelul de inteligenta -lipsa respectului reciproc -diferenta de varsta, sex, rasa sau clasa sociala -diferente in stapanirea limbajului -lipsa abilitatilor de comunicare la emitator -lipsa abilitatilor de ascultator la receptor -inchiderea in ceea ce priveste fondul informational -stereotipurile -distorsiunea(diferente de repertoriu, imprecizia limbajului, interpretate eronata) -supraincarcarea(cand receptorul trebuie sa faca fata unei abundente informationale extreme) Situatii de comunicare: -comunicarea prin coprezenta: de la personal la thematic si invers(contact vizual) -comunicarea cooperanta si egala intre neegali: sesizarea unei situatii noi menita sa nuanteze si sa favorizeze intelegerea acestora si a importantei strategiilor adecvate. (Intovarasirea pana la trecerea puntii, cum spune proverbul, este dictata de o comunicare pentru actiune, in care conflictul latent trebuie eliminate prin relatii de munca si obiective imediate -comunicarea cooperanta intre asemanatori -comunicarea cooperanta, dar neegala(incertitudinea fata de valoarea interlocutorului) -comunicarea normative, de ierarhizare, dintre neegali(sef-subaltern)-Afectivitatea este limitata la norma deontologica Forme ale falsei ascultari: -simularea, statutul de vedeta, ascultarea selectiva, ascultarea de protectie -ascultarea defensiva(ascultatorul intra in actiune) -ascultarea-capcana(sa descopere cuvantul care favorizeaza atacul) -ascultarea insensibila(e acolo doar fizic) Cauzele neascultarii pot fi: -surplusul de mesaje -peocuparile personale -ritmul gandirii -presupozitiile -absenta unui avantaj direct si imediat -lipsa antrenamentului/dezinteresul sau condamnarea inainte de a auzi(idei preconcepute) 33

-neoferirea feedbackului Modalitati de dirijare si concentrare a atentiei: -ordinea de prezentare a enunturilor -utilizarea metodelor perceptive de evidentiere a rolului si importantei enuntului(sublinieri prin voce si pe tabla , imagini) -responsabilizarea limbajului prin prezenta condescendentei pentru persoana a ii-a pl, care oblige la reciprocitate -semnalizarile(cuvinte, sintagme, sageti) -instructiunile(metacomunicarea):indicarea succesiunii etapelor de studiu, interpretare si efectuare a exercitiilor -intrebari: prezentarea locului intrebarilor initiale si finale, rolul lor, fixarea continutului intrebarilor-intrebari favorabile evidentierii relatiilor, raporturile generale, intrebari deschise ce angajeaza o analiza mai larga a cunostintelor. Indemnuri comportamentale specifice unui bun ascultator: -asculta si analizeaza ce spune, fara a face presupozitii -intreaba-te daca intelegi ceea ce transmite -implica-te in conversatie cand e cazul -imbunatateste-ti cunoasterea de sine, pentru a face sa creasca sansele de a te intelege cu celalalt -invata sa descifrezi comunicarea nonverbala -sa ajuti vorbitorul prin:privire atenta, comunicare nonverbala, folosirea unei expresii tipice -sa te adresezi cu expresiile:ati mentionat, ati descries, ati invocat Alte bariere ale comunicarii: -acordarea de sfaturi: sfatul este de obicei o insulta adusa inteligentei celuilalt-Daca as fi in locul tau, i-as spune -criticarea-N-ai pe cine invinovati pentru mizeria din camera asta. -diagnosticarea: este etichetarea comportamentului cuiva fara a asculta esentialul despre celalalt-Faci asta doar pentru a ma irita. -distragerea sau abaterea de la problema- Nu insista, te rog/Hai sa vorbim despre ceva mai placut! -interogatoriu obositor-Cand s-a intamplat?, Azi, Unde ai fost?, Acolo. -argumentarea logica: cand suntem stresati oferim solutii sub semnul furiei-Daca n-ai fi cumparat masina, ne-am fi putut plati acum ratele la banca! -moralizarea: naste resentimente si invita la nesinceritate-N-ar trebui sa divortezi, gandeste-te la ce se va intampla cu copiii tai! -etichetarea: are efecte negative asupra emitatorului, cat si asupra receptorului-Evident, ca o femeie, Esti doar un tip insensibil, ca si ceilalti. -transmiterea de ordine, porunci -santajul-Tu esti intotdeauna asa un baiat de treaba.Nu-i asa ca ma ajuti si pe mine sa spal vasele? -reasigurarea-Nu-ti face griji.Ma descurc si singur. -amenintarea-Daca nu incetezi cu zgomotul, o sa va tin pe toti in clasa dupa ore! 34

Caracteristicile comunicarii pozitive: -persoanele se accepta(sunt asertive) -au temperamente compatibile -nu folosesc o comunicare nonverbala care sa conduca spre bolcajele comunicarii -mesajul este important -folosesc simboluri cunoscute si acelasi limbaj -limba vorbita este cunoscuta de cei care asculta -zgomotul ambient este la un nivel admisibil pentru a face posibila comunicarea -intelegerea impartasita nu este bazata pe stereotipuri si pe discriminari

Comunicarea verbala pozitiva devine negativa cand: -va exprimati gandurile, sentimentele in moduri care umilesc, degradeaza, diminueaza sau afecteaza cealalta persoana -aratati putin respect sau deloc pentru nevoile sau sentimentele celorlalti -esuati in a va exprima onest sentimentele si gandurile sau le exprimati intr-un mod autoestompat, incat ceilalti nu le dau atentie Negocieri (tranzactii): Toate tipurile de comunicare sunt o serie de negocieri. Ele pot fi: -paralele -incrucisate -ascunse

Negocierile paralele: sunt atunci cand reactia vine de la nivelul ego-ului asteptat de emitator:A:Imi puteti spune cand organizati concursul?-Da, maine la ora zece! Negocierile incrucisate: sunt folosite pentru a-l atrage pe interlocutor in aria comunicarii.Reactia apare de la o alta stare a ego-ului decat cea asteptata:In primul rand, trebuie sa avem grija de comanda clientului-Te rog sa nu ma intrerupi! Negocieri ascunse: comunicarea se desfasoara la doua nivele: social(deschis) si psihologic(ascuns):A: Ei, se pare ca v-ati simtit bine la interviu!, A:De fapt, nu ati atins toate obiectivele!, B:Da, am iesit iar pe primul loc!, B:Iar se vaita astia din clasa vecina. Functiile comunicarii didactice Comunicarea didactica este una de continuturi purtatoare de instruire; are un efect de invatare si urmareste modificarea si stabilirea comportamentului. Profesorul trebuie sa cunoasca functiile ei: 35

-de informare-formare -de evaluare-control -de rezolvare a problemelor elevilor si ale grupului in sens terapeutic -de stimulare -de facilizare in rezolvarea sarcinilor -de favorizare a coeziunii grupului, de protectie -de valorizare a grupului -de unitate socio-culturala -de facilitare a grupului pentru a deveni cadru de referinta pentru individ Trebuie sa fim atenti lareplicile conflictogenede tipul: -amenintare:Daca insistati asupra parerii dvs, n-o sa ne intelegem. -povata: Nu trebuie sa insistati asupra modului de rezolvare a problemei. -referiri la o indatorare: Imi esti dator -interogatoriu:De ce n-ai invatat?De ce asa tarziu? -diagnosticarea motivelor comportarii: Tu niciodata n-ai fost cinstit. -calmarea prin negare: Nut e enerva, nut e deranja, totul va fi normal. -renuntarea la a discuta problema: N-are rost sa mai discutam, nu vad nicio problema. -porecle jignitoare

Comunicarea didactica,din perspectiva psihopedagogica, prin dialog euristic, apare ca un model interactiv, profesorul si elevul fiind in acelasi timp emitator si receptor, creandu-se intre ei o relatie de schimb de idei,de corectari si completari. Reprezentare: Emitator Profesorul emite mesajul didactic ------Receptor Elevul: -recepteaza mesajul -stocheaza informatia -prelucreaza

[ Canal de transmitere] Profesorul: -<-----------------------------feedback-1---------------Elevul: -recepteazaraspunsul -emite raspunsurile solicitate -corecteaza, completeaza -recepteaza mesajul amelio-amelioreaza metodele ----------------feedback-2----------- rat al profesorului, pune -emite mesaj ameliorat intrebari Competenta de comunicare a profesorului:

36

-inteligenta ca instrument de cunoastere, intelegere, inventie, reusita in rezolvarea problemelor -memorie maifestata in rapiditatea intiparirii si stocarii informatiilor, in recunoasterea si reproducerea acestora intr-o forma selectiva -capacitatea de comunicare manifestata in: fluenta vorbirii(bogatia vocabularului), fluenta asociativa(asociatia rapida a ideilor), fluenta ideationala sau curgerea logica a ideilor, fluenta expresiva sau vorbire cu atribute estetice, incarcatura emotionala. -gandire logica, sistematizata si divergenta, care ofera posibilitatea analizei unei probleme din mai multe unghiuri, gasind mai multe solutii de rezolvare. -spirit de observare dezvoltat -imaginatie constructiva: lectia trebuie sa devina act de creatie cu deschidere spre problemele vietii -atentie concentrate, dar si distributiva, cel putin in patru directii: continutul comunicarii, forma expunerii, ritmul vorbirii adecvat auditoriului si reactia acestuia la mesajul didactic prezentat -dictie, pronuntarea corecta si clara a cuvintelor, accente logice pe ideile de baza si scurte pauze psihologice, pentru a sublinia esentialul. Competenta de comunicare Printre tipurile de competente specific umane se numara: -transmisiva(transmiterea cunostintelor teoretice) -incitativa(motivarea subiectului) -integrativa(implicarea subiectului in procesul formativ urmarit in text) -creativa(intrarea intr-o zona a asociatiilor inedite, originale) Mecanisme pragmatice Principiul cooperarii presupune: -maxima cantitatii-informatia sa nu fie nici prea mare, nici prea mica -maxima calitatii-vorbitorul nu trebuie sa spuna lucruri pe care le crede neadevarate sau pentru care nu are dovezi -maxima relevantei-informatia trebuie sa fie relevanta in raport cu contributiile comunicative anterioare ale vorbitorilor si in raport cu scopul curent al conversatiei -maxima manierei-informatia trebuie sa fie formulata clar, nonambiguu, sa nu fie obscura, sa nu fie prolixa. Ex: Ai luat examenul?(cantitate)-Da, Nu!/Am luat 8.(spune mai mult) Iti place rochia?(calitate)-Da, e superba!(amabila) Cat e ceasul?(relevanta)-A inchis la florarie.(sensul e pe baza unor cunostinte comune) Esti pregatit pentru examen?(maniera)-Ce materie imposibila!(prolixa, ambigua) Concluzia este ca orice mesaj poarta garantia optimalitatii. Presupozitiile sunt parte constitutiva a universului comun de discurs, reprezentand preconditii ale enuntarii cu success a unei propozitii.O intrebare, cum ar fi:Cine a plecat? se justifica doar in conditiile in care Cineva a plecat; asertiunea A venit Maria se justifica doar in conditiile in care Exista cineva pe nume Maria. 37

Implicatiile sunt consecinte logice ale starii de fapt asertate printr-un enunt:Ion a plecat implica Ion nu mai este aici;Voi citi maine implica Nu citesc azi Implicaturile Incalcarea maximelor conversationale genereaza implicaturi, adica sensuri contextuale suplimentare la care interlocutorii au acces in urma unor inferente facute pe baza cunostintelor contextuale comune.La intrebarea Cat e ceasul?, interlocutorul poate raspunde, respectand maxima cantitatii si a relevanteiE ora sase sau poate incalca aceste maxime, raspunzandTocmai a inchis la flararie.Interlocutorul interpreteaza acest raspuns pe baza cunostintelor contextuale comune(stim ca la florarie inchide la ora 6), a principiului cooperarii(locutorul stie ca alocutorul se comporta ca locutor rational) si a celor patru maxime(calculand devierea de la maxima cantitatii si a relevantei alocutorul interpreteaza enuntulTocmai a inchis la florarie ca Este ora 6) Principiul politetii Participantii la comunicare dispun de doua imagini comunicative/fete:fata pozitiva si fata negativa. Fata pozitiva se manifesta prin tendinta vorbitorilor de a-si manifesta dorinta de angajare in relatie cu ceilalti; fata negativa se manifesta prin tendinta vorbitorilor de a-si pastra un teritoriu privat, neimpartasit cu ceilalti participanti la dialog. Strategiile politetii pozitive -performarea unor acte de vorbire expresive de tipul complimentelor, flatarilor(Ce bluza frumoasa ai!) -folosirea de intensificatori de expresie pentru a exagera interesul fata de alocutor(Te rog, atentie la scari, sunt extrem de alunecoase!) -folosirea marcilor solidaritatii de grup sau apartenentei la grup:persoana I pl la verb, pronume personale si posesive I pl, cuantificatorul toti, substantive(grupul nostru, colectivul nostru), pluralul solidaritatii, adresarea inverse:Ce faci, mama, acolo?, folosirea desemantizata a unor substantive denumind grade de rudenie(Ce faci, soro, acolo?) -empatizarea cu interlocutorul(Te inteleg foarte bine!, Stiu ce simti!) -exprimarea prin modalizatori a optimismului in raport cu interlocutorul(Sunt sigura ca vei reusi!) -orientarea spre interesele celuilalt(Stiu ca este important pentru tine sa ai un raspuns cat mai repede) -folosirea apelativelor ce marcheaza intimitatea discursiva(numele mic) si a persoanei a iia a verbului(tu) -exprimarea interesului comunicativ pentru interlocutor prin conversatii fatice, prin operatori discursivi care il incurajeaza sa continue(da, ihm), prin volubilitate(debit verbal, gestica, mimica). Strategiile politetii negative -performarea de acte de vorbire expresive(a cere scuze, a exprima regretul) -performarea de acte de vorbire indirecte prin care sunt diminuate constrangerile vorbitorului asupra interlocutorului, pentru a-i lasa posibilitatea unor optiuni(Vrei sa in-chizi geamul, te rog? In loc de Inchide geamul!) sau se evita un refuz(Vii maine?-As veni, dar, din pacate, trebuie sa merg in alta parte) 38

-atenuarea expresiei lingvistice prin modalizatori de incertitudine(cred, banuiesc, sper), prin adverbe, pronume si locutiuni de aproximare(oarecum, intr-un fel, cam, cineva) sau prin conditional(As zice sa mai asteptam), prin litota, diminutive(Mi-ar trebui si mie o foicica de hartie, nu mai mult) -impersonalizarea expresiei prin folosirea verbelor impersonale, a unor verbe nonagentive sau a reflexivelor impersonale(trebuie, regula este sa, mi se cere sa.) -reducerea la minimum a tuturor presupunerilor legate de interlocutor(prin structuri conditionale, temporale:Daca vrei, pot sa te ajut, Cand te hotarasti, vin sa facem ordine in biblioteca) -exprimarea deferentei prin folosirea pronumelui de politete, a pluralului, a titlurilor academice(Domnule academician, va rog sa imi acordati un interviu) -exprimarea subordonarii fata de interlocutor(Va raman dator, As fi onorat sa) -neimplicarea comunicativa(tacere, replica scurte, imobilitate) Raportul dintre elementele verbale si nonverbale Dialogul urmator demonstreaza ca cei doi interlocutori monitorizeaza existenta unui fond de cunostinte comun, lucrurile fiind evidente din contextul situational. Prin relatia dintre verbal si nonverbal, se realizeaza o economie verbala: Comparator: Vreau si eum.(arata cu mana spre o ladita cu mere) Vanzator:(sprancene ridicate, arata spre aceeasi lada)? Comparator(da din cap):Vreo doua kile. Vanzator:S-a facut! -Unde megi? -La .aaa.(arata cu mana spre cinematograf) -A, da.la.aaa.(se gandeste)..despre ce mi-ai spus ieri. -Aha! -(mimica si gesturi aprobatoare)

Pornind de la modelul lui Jakobson care se afla in toate manualele, elevii afla ca dialogul difera in functie de context, de relatiile dintre parteneri, de canal, de tema abordata si de asistenta. Astfel exista: -dialog formal -dialog informal Dialogul formal presupune:context public(oficial), are loc intre personae distante, afllate in relatii de serviciu, iar limbajul folosit va fi neutru, obiectiv, sobru. Ex: Dialog formal(la agentia CFR) B:Patru milioane opt sute. 39

C:Cincizeci de mii patru milioane opt sute cincizeci de mii. A:Ihisi e inclusa si o reducere pentru tineri. C:Da!da! A:Stiu ca exista. C:Da. C:Deci acesta-i pretu biletului dus-intors, cu loc cu tot. A:Da, da, este cuseta de dormit. C:Nu, loc clasa. A:Aha! C:A!la cuseta va costa mai mult (catre B)Cat este cuseta? B:Inca trei sute de mii. C:Trei sute de mii in plus. A:Inca trei sute de mii, aha, mda! C:DEci in jur de .cu cuseta. Biletu si cuseta. A:Da, da, si-astea dus-intors doua milioane jumate si-asa.da.Multumesc! C:Cu placere! Dialogul informal presupune: context familiar intre prieteni, rude, personae apropiate, limbajul este colorat, subiectiv si afectiv. Ex: Dialog informal(la magazinul de dulciuri) A: Le-ati incurcat(rade). B:Le-a incurcat fata asta care-I nouacred ca le-a confundat, cine stie ce-a facut?... Le-a bagat la un prt mai mic A:Da. B:De la trejnoua la treisapte. A:. A:Dati-mi de cinci mii arahide d-alea(arata cu degetul), d-alea ca sa pun pa ceva. B(cantareste):S-alceva, v-ajunge atata? A:Mi-ajunge, pun p-o coliva.un domn m-a rugat sa-i fac o coliva pentru sora lui si .si dati-mi de cinci mii biscuiti digestivi. B:Alceva? A:Atat. Vorbirea directa reprezinta un procedeu de comunicare prin care un locutor reda un discurs.Are proprietatile sintactice: -discursul inserat prin reproducere se caracterizeaza prin independenta sintactica fata de componentul cadru: Craiul, primind cartea, indata cheama tustrei feciorii inaintea sa si le zice: -Iaca ce-mi scrie frate-meu si mosul vostru. -expresiile dicendi sunt verbe sau locutiuni verbale de declaratie: Raci o sa mancam, fa, d-aia te vaiti tu?raspunse Moromete. -discursurile inserate din vorbirea directa include diverse tipuri de enunturi: asertive( Ea mi-a spus:-Cartea este foarte buna), interrogative(El a intrebat:-Este interesanta cartea?), imperative(El s-a rastit:-Da-mi cartea!), exclamative(Mi-a spus:-Ce carte buna!) -discursurile citate din vorbirea directa pot include anumite marci discursive care, pragmatic, sunt orientate catre alocutor: ma rog, ma-ntelegi, daca vrei, cum stii, intre noi 40

fie vorba, una peste alta, ca sa nu mai lungim vorba(Ma rog, ea este foarte muncitoare, a subliniat el.) Vorbirea indirecta reprezinta un fenomen de comunicare prin care un locutor reda, prin relatare, un discurs formulat in alt moment al enuntarii.Ea are proprietatile: -discursul inserat este dependent sintactic de expresiile dicendi din discursul citant. Ca sa-l potoleasca, Pantazi il intreaba daca are nevoie de bani. -ca si in vorbirea directa, atunci cand lipsesc, expresiile dicendi sunt recuperabile contextual:Eu spun ca e frig, tu ca e cald. -raportul de subordonare dintre expresiile dicendi si discursul inserat se marcheaza prin conectori-conjunctii( ca, sa, daca), pronume, adjective sau adverbe pronominale relativinterogative:N-as putea spune cand aparuse in vagon. Discursul direct legat Trasaturi: -discursul reprodus prin citare devine dependent sintactic de cuvintele de declaratie din discursul citant.Dependenta este exprimata prin conectorul ca: Mi-a spus ca ai castigat concursul, M-a intrebat ca ce vrei sa faci? -discursurile din vorbirea directa legata include diverse tipuri de enunturi(asertive, interogative, imperative, exclamative):El le spune ca voi sunteti prietenii nostri/ Baieti, voi sunteti prietenii nostri? Discursul indirect liber are trasaturile: -discursul inserat nu este implicat intr-o relatie de dependenta sintactica fata de discursul citant :O lua pe langa garduri, calcand in acelasi fel cu mormaitura, adica, sigur, sa nu se duca nimeni, dar uite ca se duce sit e sileste sip e tine sa te duci. -discursul indirect liber nu este introdus prin niciun conector:Mai intai nu pricepea cum putuse el sa iasa din iatacul copiilor, nevazut de nimeni.Cum de nu l-au zarit, cand s-a furisat din casa, slugile de la bucatarie si angajatii de la grajduri. -discursul inserat accepta in pozitie de predicat o forma verbala personala(timpuri:imperfectul, perfectul-compus, viitorul indicativ) -discursul inserat din discursul indirect liber include anumite elemente de oralitate, fara functii sintactice: adverbele de mod de intarire de tipuldesigur, expresiile de tipulcu orice prt, fara discutie -secventele inserate in stil indirect liber prezinta o proprietate referitoare la utilizarea deicticelor.Se constata tendinta de actualizare a enuntarii prin folosirea unor adverbe, ca:aici, acum, a unor forme pronominale, ca:asta, toate prezente in mod frecvent in vorbirea directa. In naratiune, in reproducerea discursului unui alt locutir, vorbirea directa, indirecta, directa legata si indirecta libera se intrepatrund. Exemplul incepe cu o secventa construita in vorbire directa(Poate sa fie in lada aceea se gandea cu indoiala Vitoria) si continua in vorbire indirecta(Se vestise in tot satul ca baba Maranda are ascuns la ea pe cel cu nume urat), in vorbire indirecta libera(Daca-l spui si n-apuci a-ti face cruce cu limba iti ia graiul.Ce demon va fi fiind cine putea sti?) si din nou in vorbire indirecta(Vitoria inclina sa creada ca tot in catelusa salasluieste.) Transpunrea discursurilor din vorbire durecta in vorbire indirecta 41

-intre discursul cadru si discursul inserat, despartite, in vorbirea directa printr-o pauza, se introduce, in vorbirea indirecta, un conector conjunctional(ca, sa, daca) sau nonconjunctional(pronume, adjective pronominale sau adverbe relativ-interogative) Propozitiile independente din discursul inserat devin subordonate necircumstantiale El a spus: Maine plecam la munte >El a spus ca maine ei pleaca la munte. -discursurile imperative, exclamative sau interogative isi pierd, in vorbirea indirecta, acest caracter: El m-a rugat:-Imprumuta-mi cartea asta!>El m-a rugat sa-i imprumut cartea asta/aceea. -transpunerea discursurilor directe in vorbire indirecta implica modificari ale formelor de adresare(exprimarea prin nominale la vocativ), fie prin reorganizare sintactica, fie prin eliminarea lor: El i-a spus:-Domnule professor, explicati-mi inca o data problema asta!>El i-a spus domnului profesor sa-i mai explice, inca o data, problema aceea. -se modifica persoana pronumelor personale si a formelor verbale-persoana I se inlocuieste cu persoana a iii-a, iar persoana a ii-a cu persoana I sau cu persoana a iii-a : El mi-a spus:-Aseara am fost la teatru>El mi-a spus ca aseara a fost la teatru -se modifica si persoana adjectivelor posesive: Mi-a spus:-Am uitat manualul mau acasa.>Mi-a spus ca a uitat manualul sau acasa. -elementele deictice de natura adverbiala, pronominala si adjectivala se inlocuiesc prin elemente anaforice: Ea le-a spus:-Stati aici, in fata magazinului si asteptati-ma!> Ea le-a spus sa stea acolo, in fata magazinului sis a o astepte El a anuntat:-Maine o sa lipsesc de la ore.>El a anuntat ca a doua zi o sa lipseasca de la ore. Pentru o comunicare eficienta, elevii si profesorii trebuie sa cunoasca calitatile stilului: -claritatea(formularea limpede a continutului comunicarii) Abateri:Obscuritatea(pronuntia incorecta a cuvantului), nonsensul(contradictia logicate iubesc precum iubeste sclavul lumina si orbul libertatea), echivocul(in orasul acesta de gogomani unde eu sunt cel dintai), pleonasmul, tautologia(sa va fie casa casa) -proprietatea(concordanta intre continut si expresie) Abateri: amestecul stilurilor(ceasul stationeaza) -precizia(utilizarea riguroasa a mijloacelor lingvistice) Abateri:prolixitate(cuvinte de prisos), digresiunea -corectitudinea(respectarea normelor literare) Abateri:dezacordul, anacolutul -puritatea(sensuri consecrate prin uz) Abateri:impuritatea(sensuri arhaice, neologice, populare, regionale)

42

III. Activiti metodologice i aplicative 1.Secvene didactice


Modelul progresiei procesului de formare a capacitatilor de comunicare orala cuprinde trei trepte ascendente din punctual de vedere al complexitatii: -a vorbi despre subiectul x -a dialoga despre subiectul x in situatia y cu rolul z -a dialoga despre subiectul x in situatia y cu rolul z in scopul de a. Subcategoriile oralului sunt: a sti sa incepi, sa continui sau sa inchei dialogul, sa preiei idea, sa formulezi opinia. Competenta de comunicare are urmatoarele resurse: -cunostinte( a sti) -capacitati( a sti-sa-faci) -atitudini( a sti-sa-fii) Din aceasta perspectiva, programa esaloneaza genurile dinspre formele monolucutive spre cele interlocutive, gradare dublata de trecerea de la simplu la complex si nunantata prin diversificarea situatiilor de comunicare. In cadrul formelor orale de activitate, se numara: rezumatul, textul dialogat/monologat, dialogul formal/informal, monologul expozitiv/demonstrativ, comunicarea de tip narativ/descriptiv/dialogat, discursul si alocutiunea, exclamatia si interogatia retorica, masa rotunda, interviul, colocviul si polemica verbala. Programele pentru clasele v-viii contin demersuri orientate inspre dezvoltarea capacitatilor de a recepta si a produce texte orale in situatii de comunicare diverse.Se remarca si corelatia constanta intre orientarile ce vizeaza comunicarea orala si cea scrisa.Orientarea este corecta.Interdependenta oral-scris este indiscutabila, iar coerenta si fluenta discursului oral se obtin si prin exercitii de scriere.O alta corelatie este cea dintre capacitatile de exprimare orala si asimilarea cunostintelor metalingvistice, cunostinte ce urmeaza a fi puse in act si cizelate prin activitatile de comunicare. La nivelul continuturilor specifice oralului, pe clase, avem speciile: -la clasa a v-a- monologul informativ, dialogul simplu, rezumatul oral -la clasa a vi-a- monologul informativ, dialogul complex, descrierea orala -la clasa a vii-a- dialogul formal si informal, monologul expozitiv si demonstrativ -la clasa a viii-a- alocutiunea. 43

Se observa absenta din programa a formelor de oralizare a limbajului scris: lectura cu voce tare, recitarea, dramatizarea. Aceste forme permit exersarea aspectelor paraverbala.In privinta componentei nonverbale, obiectivele apar doar in clasa a viii-a si vor fi aprofundate in anii de liceu.In programa aceleiasi clase, se observa si retragerea problematicii oralului din prim-planul preocuparilor si accentuarea capacitatilor de scriere si de interpretare a textului literar. Programa are un traseu gradual: -dinspre aspectele verbale spre cele nonverbale -donspre formele monolucutive spre cele interlocutive -la nivelul formelor monolocutive, dinspre narativ si informative spre descriptive, expozitiv si demonstrativ -la nivelul formelor interlocutive, dinspre dialogul informal spre cel formal. Principii ale didacticii oralului 1.Structurarea unui demers coerent prin secvente de actualizare asezate la inceputul activitatilor de comunicare, dar si prin secvente retrospective autonome, orientate spre corelarea aspectelor invatate: actualizarea achizitiilor despre monologul informativ la inceputul secventelor despre monologul expozitiv, recapitularea celor trei forme ale monologului(informativ, expozitiv, demonstrativ) intr-o secventa de sine statatoare, reluarea schematica a elementelor ce compun dimensiunea nonverbala a comunicarii. 2.Structurarea unor demersuri explicite ce urmaresc sa justifice activitatile.Se definesc momentele lectiei prin raspunsuri la intrebarile: Ce strategii urmeaza sa invat?, De ce este necesara invatarea lor?,Cum se va realize invatarea?, Cand si unde pot fi aplicate aceste strategii? 3.Structurarea unor parcursuri accesibile ce vizeaza intrebari simple, reluate consecvent si adecvate specificului activitatilor de comunicare globala: cine vorbeste?, cui I se adreseaza?, in prezenta cui are loc expunerea, dialogul?, despre ce comunica?, Unde?, cand?, cum?, cu ce scop?, care sunt relatiile intre cei care comunica?, dar intre cei care comunica si ceea ce este comunicat?, care sunt relatiile intre ce se comunica si locul unde se comunica?, dar intre ce se comunica si cand se comunica? 4.Organizarea unor secvente de invatare complete compuse din -activitati preliminare(analiza de discurs scris si oral, activitati de aprofundare a temei ce va fi expusa) -activitati propriu-zise, realizate prin simulari si joc de rol -activitati de autoevaluare si evaluare ce urmaresc formarea unor capacitati metacomunicative. 5.Streucturarea unor agende descchise de producere si evaluare de text oral concretizate in fise de control 6.Corelarea secventelor centrate asupra comunicarii cu cele consecrate studiului limbii si literaturii. Se cere predarea integrata si aprofundarea cunostintelor asimilate in orele de limba, comunicare, literatura.

Orientari metodologice 1.Exprimarea orala fluenta si corecta presupune automatizarea capacitatilor de baza. 44

Scopul demersurilor didactice este acela de a apropia limbajul elevilor de codul elaborat al adultilor, definit,mai ales, din punctul de vedere al structurilor morfologice si al frazei si asezat in afara situatiei de comunicare.Strategii:exercitii morfologice si sintactice, in ascultarea repetata a unor inregistrari de discurs oral elaborate sau in activitati de structurare de text, supravegheate indeaproape de profesor. 2.Exprimarea orala fluenta si corecta presupune cunoasterea modului de functionare a limbii.Scopul este cunoasterea codului oral standard.Aceasta perspectiva s-a concretizat in analiza de text oral transmis, text produs fie in afara scolii, fie in clasa. 3Exprimarea orala fluenta si corecta presupune exersarea exprimarii orale.Strategiile didactice propun crearea, in clasa, a unor contexte de comunicare diverse(din punctul de vedere al scopului, al statutului emitatorului, al continuturilor), contexte legate fie de viata scolara, fie fictive.Capacitatile vizate sunt mai ales de ordin discursiv si textual, cele lingvistice fiind puse in umbra in virtutea convingerii ca limba se invata si se cizeleaza prin practicare si nu prin interventii sistematice. 4.Exprimarea orala fluenta presupune exersarea exprimarii orale si analiza ei.Aceasta teza defineste abordarea comunicationala mixta, directie ce insista deopotriva asupra necesitatii de a exersa limba in contexte variate si asupra constientizarii aspectelor lingvistice, textuale si discursive. Tipuri de activitati In cadrul abordariicomunicationale mixte, activitatile de comunicare globala sunt dublate de secvente reflexive, ce permit aprofundarea experientei de comunicare.In orele de comunicare, este necesara prezenta celor doua tipuri de activitati si anume, activitatile de asimilare de cunostinte si cele de comunicare globala. Activitatile de asimilare a cunostintelor pot fi proiectate astfel: -inductiv(se analizeaza un fragment de dialog cu scopul de a defini parametrii situatiei de comunicare) -deductiv(se ofera definitia expunerii orale si apoi se trece la analiza expunerii transcrise, cu scopul de a exemplifica trasaturile speciei.) -analogice(se actualizeaza legile rezumarii si apoi se trece la rezumarea orala) -expozitive(se prezinta modalitati de a respinge opinia partenerului de dialog, se dau serii de conectori textuali, variante de intrare in dialog, structura unei prezentari de carte)

Secventele de comunicare globala constau in practicarea limbii sau punerea in scena a unor situatii complete de comunicare orala.Aceste ore trebuie sa aiba o pondere mare.Formarea capacitatilor de comunicare se realizeaza prioritar prin procese de achizitie si nu prin invatare. Comunicarea globala are etapele: o etapa preliminara, activitatea de comunicare propriuzisa, etapa de evaluare si/sau reflectie. Etapa preliminara cuprinde: -fixarea temei expunerii/dialogului/dezbaterii, strangerea de informatii, selectarea si structurarea lor 45

-fixarea rolurilor, definirea si prezentarea unor fise de control ce permit pregatirea interventiei orale Activitatea propriu-zisa consta in punerea in scena a secventelor de comunicare, iar inregistrarea sa fie folosita ca suport al evaluarii activitatii.Se poate transcrie inregistrarea , obtinand astfel un suport mult mai fidel pentru analiza, evaluare si reflectie. Etapa a iii-a cuprinde secventele de evaluare si reflectie.Formele de evaluare sunt: -autoevaluarea realizata de participantii la comunicare -evaluarea realizata de observatori -evaluarea realizata de profesor Proiectarea lectiei /a secventei didactice respecta modelele: 1.Modelul traditional: -actualizarea sau verificarea cunostintelor dobandite anterior -invatarea noilor cunostinte -fixarea si evaluarea cunostintelor dobandite 2.Modelul Invatarii directe sau explicite: -ce cunostinte procedurale(sau declarative) urmeaza a fi invatate? -de ce este necesara invatarea lor? -cum se va realiza invatarea? -invatarea noilor cunostinte -cand pot fi aplicate cunostintele invatate? 3.ModelulStiu-doresc sa stiu-am invatat: -ce stiu despre subiect? -ce as dori sa stiu? -invatarea noilor continuturi -ce am invatat? -ce as dori sa mai aflu despre subiect? 4.ModelulEvocare-constituirea sensului-reflectie: -ce stiu despre subiect si ce as dori sa aflu? -invatarea noilor continuturi -ca am invatat, cum explic si corelez noile cunostinte?

Metodele se impart astfel: -metode de dezvoltare directa a abilitatilor de comunicare(ascultarea interactiva si metoda socratica) -metode de cultivare a creativitatii si rezolvare de probleme:brainstormingul, metoda rezolvarii creative de probleme -metode bazate pe dezbaterea de grup(reuniunea Phillips-66, focus-grup-ul, controversa creativa, tehnica dezbaterilor-debate) -metode de observare a interactiunilor in cadrul grupului(tehnica acvariului si seminarul socratic) -metode de constructie in echipa:spargerea ghetii si metoda de constructie in echipa

Tipuri de activitati( pe grupe/frontal)


Discutie informala in trei pasi

46

Activitatea poate fi realizata ca simplu exercitiu de exprimare orala, poate fi gandita ca exercitiu de portretizare, dar si ca modalitate de reflectie asupra comunicarii. Poate avea drept tinta si prezentarea unor personaje. Ex:Autoportretul -elevii se grupeaza cate doi; fiecare elev urmeaza sa se prezinte partenerului printr-un obiect personal(obiectul urmeaza a fi descris si alegerea justificata) -dupa ce s-au realizat, in fiecare pereche, prezentarile, perechea urmeaza sa se sudeze cu un alt grup; elevii care au constituit o pereche se prezinta unul pe celalalt, exprimand o opinie despre modul in care obiectul ales defineste colegul -dupa realizarea prezentarilor, fiecare elev primeste o coala pe care isi va scrie numele si va trece pe la toti membrii grupului; ei vor nota, sub nume, o trasatura pozitiva a colegului; collie se vor intoarce la proprietar si vor reprezenta o posibila oglinda a imaginilor pe care colegii o au despre el. Puzzle sau Jigsaw Obiective:Activitatea este deopotriva exercitiu de exprimare orala si forma de aprofundare a unor probleme.Poate fi realizata in situatiile in care, la ora de lectura, profesorul decide studiul a trei-patru texte diferite(pasteluri, snoave), caracterizarea unor personaje diferite sau in situatia in care este vizata aprofundarea unor probleme complementare(ex:modalitatile de imbogatire a vocabularului) Ex:Analiza a trei pasteluri diferite -se formeaza grupe de 3-4 elevi -profesorul distribuie fiecarui membru un text diferit si o fisa de control -fiecare elev al grupei rezolva sarcina de lucru -elevii care au primit acelasi tip de sarcini se intalnesc si isi confrunta rezultatele in vederea prezentarii lor -elevii formeaza apoi grup cu alte perechi, carora li s-a dat alt material de studiu si prezinta concluziile discutiilor lor; in timpul prezentarii, profesotul incurajeaza opiniile originale si intrebarile -reflectie: discutia urmareste structurarea datelor assimilate si modul in care au fost realizate prezentarile Jocul de rol si scrisoarea Obiective: adaptarea mesajului oral si scris la interlocutor, identificarea si analiza statutului auditoriului inainte de a formula un mesaj , constientizarea importantei procesului de revizuire a textului: -prezentarea unei situatii posibile(ex:un elev a incalcat o regula de circulatie si a fost sanctionat de un politist, a spart un geam -profesorul cere unui elev sa relateze o asemenea intamplare unui coleg de clasa -profesorul cere aceluiasi elev sa relateze aceeasi intamplare unui parinte/profesor -se discuta, cu clasa, diferentele de limbaj care au survenit in formularea aceluiasi mesaj -se cere elevilor sa redacteze doua texte diferite in care mesajul sa fie adresat unor receptori cu statut diferit. Jocul perspectivelor si interviul Obiective: obtinerea unor informatii despre un subiect/identificarea statutului interlocutorului, adaptarea mesajului la interlocutor, constientizarea importantei procesului de revizuire a textului: 47

-fixarea scopului interviului(ex:unde citim cu placere?, in cate moduri citim?), asfel incat intrebarile sa poata fi adresate unor interlocutori cu statut diferit. -formularea,prin brainstorming, a unor serii de intrebari -discutarea intrebarilor si stabilirea unui numar de intrebari comune -stabilirea interlocutorilor si discutarea statutului lor -reformularea intrebarilor in functie de interlocutor -formarea perechilor ce vor viza interviurile -realizarea interviurilor si notarea raspunsurilor -transcrierea interviului -reflectie asupra activitatii Jurnalistii povestesc Obiective: dezvoltarea capacitatilor de exprimare orala, exersarea memoriei, antrenarea intregii clase -elevii se impart in participanti la joc, spectatori/observatori -conducatorul de joc povesteste, in calitate de journalist, o istorie -toti participantii la joc trebuie sa respuna istoria, in vreme ce elevii-spectatori noteaza erorile sau aspectele care au fost uitate -dupa istorisirea ultimului jurnalist, spectatorii incearca impreuna reconstituirea istoriei initiale Istorie din prelungiri Obiective: dezvoltarea capacitatilor de exprimare orala, exersarea memoriei, antrenarea intregii clase -elevii pot fi implicati toti in joc sau grupati in jucatori si observatori -jucatorii sunt asezati in cerc; conducatorul comunica textul de pornire primului jucator -fiecare jucator reia textul si adauga o fraza pana se inchide cercul -observatorii reiau povestirea, o incheie sau comenteaza modul in care a fost construita Interviul in direct Obiective: dezvoltarea exprimarii orale si a imaginatiei -elevii aleg o tema de discutie -se formeaza grupuri de cate doi elevi si, in trei minute, cei doi gandesc intrebarile si raspunsurile -se stabileste durata interviului si se definesc rolurile( cel care ia interviul va preciza cadrul, tema, numele invitatului, va conduce discutia prin intrebari, va multumi, va salute invitatul si auditoriul; cel intervievat va salute, va raspunde la intrebari) -interviul propriu-zis, realizat in fata clasei de cei ce doresc; spectatorii isi vor exprima opiniile dupa incheierea fiecarui interviu Am vazut, am citit! Obiective: dezvoltarea capacitatilor de exprimare orala si a imaginatiei -jucatorul trebuie sa povesteasca un film, o carte sau o intamplare; ele pot fi reale sau imaginare -conducatorul jocului ii da, pe o foaie de hartie, un cuvant pe care trebuie sa-l pronunte cat mai des pe parcursul istorisirii fara a denature sensul evenimentelor relatate -elevii spectatori trebuie sa detecteze cuvantul intrus si sa poata respune istoria 48

Jurnalistul cameleon Obiective: exersarea exprimarii orale in registre emotionale diferite, corectarea pronuntiei, exersarea lecturii expresive, dezvoltarea imaginatiei -jucatorul este un journalist care are de citit/de relatat o intamplare; el va realize rectura/relatarea in variante diferite: pe un ton neutru, cu tonul celui care se amuza, cu tonul celui care anunta o catastrofa, cu un accent strain, cu aerul unei personae timide -spectatorii pot apoi sa-si creeze propria lor interpretare si sa contureze situatii de enuntare diferite. Dezbaterea Este o specie a discursului oral de tip interlocutiv, ce presupune confruntarea unor opinii, credinte, idei sustinute de participanti diferiti.Tipuri: -dezbaterea de opinii pe fond de controversa, ce presupune reunirea si confruntarea unor pozitii diferite cu scopul de a influenta pozitia celuilalt sau de a preciza si/sau a modifica propria pozitie.Ex:Este personajul x vinovat sau nevinovat de -deliberarea, in cadrul careia argumentatia vizeaza luarea unei decizii.Ex:Ce carte sa alegem pentru lectura in grup? -dezbaterea cu scopul de a rezolva probleme; in cadrul ei opozitia initiala tine de cunoasterea , dar mai ales de necunoasterea sau de cunoasterea partiala a problemei.Ex: Cum sa ne organizam pentru a scrie un ghid al localitatii?, Care ar putea fi grila de lectura a unei descrieri? Argumentatia Poate fi incercata in clasele a vii-a si a viii-a.Se organizeaza asupra unui discurs prin excelenta persuasive(clipul publicitar). 1.Justificarea activitatii, alegerea impreuna cu elevii a unui clip publicitar controversat; vizionarea lui repetata 2.Dezbaterea orala a clipului: -in prima faza, profesorul va permite elevilor sa-si exprime liber opiniile legate de calitatea clipului -in cea de-a doua faza, profesorul va dirija gruparea datelor/argumente legate de valoarea/nonvaloarea clipului comentat.Valoarea se defineste: din perspectiva impactului asupra receptorului(mi-a placut, m-a fascinat ., m-a iritat, pentru ca .), din perspectiva limbajelor si a procedeelor utilizate(desfasurare, logica interna, originalitate, umor, regie, jocul actorilor, textul rostit sau scris pe ecran, calitatea decorului, trucaje, muzica) 3.Fiecare elev isi va structura propriul plan in functie de teza pe care o sustine si de argumentele de pe tabla 4.Fiecare elev va decide in ce calitate scrie(telespectator, ziarist) si cui i se adreseaza textul (unui coleg, autorului clipului) 5.Profesorul ofera variante de exprimare referitoare la : a. modalitatea expunerii: -exprimare durecta, explicita/prin adjective calificativ sau adverb:personajul e stupid, scenariul, prea complicat, oboseste -indirecta( in ceea ce priveste jocul actorilor, cu exceptia rolului principal) -subiectiva(consider/gasesc ca, dupa parerea mea) -obiectiva(exista un accent comic, scenariul este) 49

b.organizatori textuali: -cronologici:mai intai, in primul rand, apoi, in sfarsit, in concluzie -de opozitie: dar, totusi, dimpotriva, cu toate ca, in caz contrar -de alternative:sau-sau, cand-cand -de corelare: de altfel, in plus, nu numai, ci si -de cauza:pentru ca, de fapt -de consecinta:astfel, deci, prin urmare 6.Profesorul atrage atentia elevilor asupra importantei prezentarii motivelor care au generat aprecierile(nu ma plictisesc niciodata privindu-l, imaginea imi place, pentru ca..) 7Redactarea 8.Reflectie asupra momentelor procesului de redactare 9.Lectura si corectarea cu voce tare Prezentarea de carte Poate fi incercata inca din clasa a v-a si orientate plural: inspre formarea competentei de lectura, a competentei de comunicare scrisa si orala(sustinerea unui discurs oral, in timp limitat).Se intalneste la orele de literatura. -solicitarea lecturii unei carti preferate -prezentarea caracteristicilor intr-o fisa de control -precizarea timpului de prezentare -redactarea textului -sustinerea orala a prezentarilor in fata clasei -reflectii asupra modului in care a fost realizata prezentarea Pentru un text epic: -autor, titlu, spatial si timpul actiunii( un paragraf) -personaje centrale -prezentarea miezului cartii -prezentarea incipitului si finalului -prezentarea motivelor pentru care ti-a placut cartea si o recomanzi colegilor Un demers didactic s-ar putea defini si prin etapele: -evocarea(prezentarea ideilor-ancora) -sensul:activitatile noi-traditionale si moderne(acestea presupun o ascultare activa) -reflectia:cuprinde integrarea noilor activitati in propriile scheme; ea presupune motivare si interes pentru invatare prin activizarea elevilor

Rezumatul oral Etape: -evocarea: cu modelulStiu, Vreau sa stiu, Am invatat.Ea presupune construirea cerintei pe ce stiu deja elevii; momentul lectiei ii ajuta sa inteleaga ca a rezuma este util si in viata. -constituirea sensului: cuprinde citirea rezumatului, regulille rezumarii(metode: invatarea prin descoperire, rezumarea in stafeta sau facuta de mai multi elevi), evaluarea pe baza regulilor -reflectia cu noutatile aflate care se scriu in tabel 50

Tot in aceasta etapa are loc rezumarea altui basm, in grupe de 2-3 elevi; apoi se prezinta oral, iar ceilalti isi spun parerea. Tipuri de intrebari: -cele adresate tuturor participantilor : Care este cauza? De ce? -adresate unui anume participant:X, ce te face sa sustii? -primita de conducatorul discutiei de la unul dintre participanti si returnata acestuia: Participantul: Ce se intampla daca?/Conducatorul: Tu ce parere ai? -intrebare pe care un participant o adreseaza conducatorului, iar acesta o repune unui alt participant:Participant:Nu aveti totusi impresia ca.?/Conducator:X a ridicat o problema extreme de interesanta. -intrebare pe care conducatorul grupului dezbaterii o pune, reluand o observatie, o idee:X si-a manifestat mai inainte parerea ca., Cum credeti ca poate fi influentata de? Scuzati-ma, vreti sa repetati? Se citeste un text dialogat si se cer: -Evidentiati pasajele de vorbire directa -Observati si consemnati caracteristicile vorbirii directe apartinand unui personaj: incercarea vorbitorului de a prelua replica anterioara/ticuri verbale, repetitii/apelative

-Retineti replica prin care ati putea defini un personaj din textul ales -Transformati in vorbire indirecta un pasaj dialogat -Subliniati mijloacele de transformare a vorbirii directe in vorbire indirecta -Alcatuiti un dialog pe o tema preluata din viata cotidiana -Transformati vorbirea directa in vorbire indirecta -Stabiliti asemanarile si deiferentele dintre un text dialogat si o scrisoare -Proiectati un interviu pe teme scolaresti:tema, interlocutorii, felul intrebarilor Pentru cresterea calitatii raspunsurilor, exista 4 tehnici importante de chestionare: -redirectionare, duce la cresterea participarii cursantilor, atragerea elevilor in discutie, cerandu-li-se sa raspunda la o intrebare in lumina raspunsului oferit anterior de catre altii -timpul de asteptare -timpul de oprire; sa primim feedbackul de la elevi sis a redirectionam eventualele greutati in intelegerea materialului -intarirea; dupa ce a pus o intrebare si a primit raspunsul elevului, profesorul reactioneaza; intarirea are efecte pozitive si motivante.

Metode didactice
Comunicarea orala cuprinde activitatile metodice: -expunerea cu oponent -prelegerea-discutie -conferinta-dezbatere -informarea -microsimpozionul 51

Aspecte structurale si strategice: -procedee ce solicita operatii ale gandirii, analize, clasificari, opozitii, discriminari, ordonari -dinamizatori ai expunerii(surse vizuale) -la inceput, se vorbeste mai rar, apoi ritmul devine mai alert, in final, ritmul e incetinit -trecerea de la o idee la alta se face prin ton si intonatie -schitarea pe tabla a planului expunerii pentru dinamism -luarea notitelor in cursul audierii unei expuneri(determina participarea senzatiilor vizuale, auditive, kinestezice si motrice).

Metode interogative(conversative sau dialogate) -de ce, cum, dacaatunci, care, cine, ce, unde, cand, ce sunt? -intrebari convergente, care indeamna la analiza, comparatii, sinteze, asocieri de idei -intrebari divergente, in care se regasesc solutii multe la o problema -intrebari de evaluare Studiul de caz are demersuri de la particular la general sau invers.El se poate imbina cu jocul simulativ, cu interpretarea de roluri si cu dezbaterea in grup. Etape: -strategii de familiarizare a elevilor cu abordarea faptului real -analogii cu situatii reale -accentueaza maturizarea social-morala a elevilor -exercitiu euristic, cautare, descoperire Ex:Cazul Eminescu pentru a intelege valorile literaturii romane. Cazul Gheoghidiu pentru a intelege conceptia unei generatii. Jocul de rol(sau dramatizarea) include interpretarea de personaje(acuzatori, inculpati). Ex:A-ti imagina monologul interior al unui personaj,intr-un anume moment al actiunii, a descrie ceea ce vede/simte eroul in momentul, a scrie o scrisoare actorului preferat, imagineaza dialogul dintre Smaranda si Nica. Brainstormingul Presupune cat mai multe idei fanteziste(cantitatea genereaza calitatea): -exprimarea in fraze scurte a ideilor pentru rezolvarea unei situatii-problema(sensul unei metafore, polisemie, caracterizarea parsonajelor) -ciorchinele(se scrie un cuvant pe tabla si in jurul lui se scriu cuvinte, propozitii, fraze) -gruparea lor -pauza pentru prelucrare -analiza critica la nivelul grupurilor, afisarea ideilor in diferite forme:cuvinte, propozitii, fraze, colaje, imagini, desene, joc de rol Rezolvarea de probleme 52

Presupune o situatie-problema pentru care nu exista solutie. Ex: Alege un personaj literar; avand in vedere trasaturile caracteristice, transpune-l intr-un context cultural diferit.Demonstreaza daca si cum s-ar schimba personajul in noul context.

Alt ex. de situatie-problema :editarea unei reviste( cum folosesc timpul, cum obtin banii?) Investigatia Evita sa le dea elevilor un produs finit.Se adreseaza prin interogatii, intrebari divergente; incurajeaza elevii sa interactioneze: -porniti de la o intrebare -sugerati elevilor surse de informare -imaginatia Ex: Realizarea comicului la I.L.Caragiale,-cercetarea textului literar pe niveluri:structura, stilistica, oralitate. Schimb in trei Se pun intrebari:Ce va place in basme?, Ce nu va place?, Cu cine seamana Harap-Alb?, De ce sunt basmele povestite copiilor?(se imparte clasa in grupe de cate 3 elevi) Alte teme pentru dezbatere -Sintaxa propozitiei si a frazei e utila in viata? Ecranizarile incita la lectura cartilor dupa care au fost facute? -Enciclopediile pe CD stimuleaza gustul pentru lectura?Etape: -se fac echipe de 3-5 elevi -fiecare echipa are doua sisteme de argumentare-pro si contra -5 minute pentru informare reciproca -profesorul stabileste cu elevii motivele pro si contra scrise pe tabla -fiecare echipa construieste argumente pentru pro si contra, profesorul este moderator -la sfarsit, fiecare echipa sa aiba cazul afirmator si cazul negator Ex. de dezbatere: Pe un text literar, are ca punct de plecare intrebarea: Ma regasesc, fie si partial, in morala istorioarei lui Anton Pann? Puzzle Se studiaza acelasi tip de problema, dar pe exercitii diferite(elemente naturale, fauna, flora, culorile, imaginile sonore in sase pasteluri diferite): -se fac echipele -se rezolva sarcina de lucru -se prezinta produsii

53

-se discuta rezultatele Practic, se reface un desen al problemei initiale din mai multe bucatele, ceea ce se poate vizualiza la tabla -se completeaza sase careuri diferite Interviul in trei trepte Profesorul pune o intrebare; fiecare elev noteaza individual raspunsul in 7 minute; se formeaza echipele; primul din grup pune intrebari, al doilea raspunde si al treilea noteaza; apoi rolul reporterului este preluat de al doilea, cel de-al treilea raspunzand si primul notand; in a treia etapa, cel de-al treilea devine reporter, primul raspunde, al doilea noteaza; se alege un reporter al grupei si se ofera raspunsul acestuia; se utilizeaza in dezbateri de ordin moral Bulgarele de zapada Se asociaza brainstormingului; se formeaza echipe de 5,6,7 elevi; fiecare primeste biletele si isi noteaza sarcina Ex:realizarea planului de idei intr-un text epic Membrii imping spre centrul mesei rezolvarea problemei; tot ei vor analiza si vor alege 2 idei interesante(se negociaza); toate perechile citesc rezolvarile si iar se aleg 2-3 idei; metoda presupune: lucru individual, lucru colectiv de selectare si o selectie dubla. Metoda palariilor ganditoare Ex: Caracterizarea Vitoriei Lipan: -se imparte clasa in grupe conform palariilor -grupurile interactioneaza si raspund cerintei -palaria alba prezinta informatia neutra, fara interpretare -palaria rosie observa sentimentele ei -palaria neagra critica -palaria galbena reabiliteaza personajul cu argumente -palaria verde adduce idei noi, creative -palaria albastra sintetizeaza, formuleaza concluziile

Metoda cubului Pe textul :De-a v-ati ascuns, de Tudor Arghezi: -se imparte clasa in grupe corespunzatoare fetelor cubului -fateta 1-descrie: imaginile artistice -fateta 2-aplica: limbajul, oralitate -fateta 3-asociaza: asemanarile si deosebirile cu alte texte 54

-fateta 4-analizeaza: motive poetice, semnificatii -fateta 5-compara:paralela intre 2 poezii -fateta6-argumenteaza:opiniile elevilor, grupate pro si contra Metoda ciorchinelui Pe textul Sobieski si romanii -sa se realizeze un ciorchine care sa cuprinda termenii militari, precum si originea acestora(lancier-fr) -sa se alcatuiasca enunturi in care aceste cuvinte sa formeze un epitet, o comparatie,.. Alte situatii de comunicare -se grupeaza elevii in semicerc -se folosesc exercitii de comunicare in functie de tematica -se comunica experiente, intamplari semnificative ce au avut loc la sfarsit de saptamana -se citesc fragmente din textile studiate, din articolele de ziar -elevii pun intrebari despre mesaj -se propun jocuri didactice ce vor dezvolta vocabularul si vor duce la participarea elevilor Mozaicul Este invatarea prin cooperare la nivel de grup si predarea achizitiilor fiecarui membru al grupului unui alt grup; presupune comunicarea argumentative, gandire logica, critica; grupurile sunt eterogene de 4 elevi( au fise de invatare numerotate de la 1 la 4); rezolva sarcina data; urmeaza o regrupare in functie de numarul fisei: totu cu numarul 1 la un grup; elevii citesc, discuta; se revine la grupul initial cu predarea sectiunii pregatite celorlalti membri; urmeaza o trecere in revista prin prezentarea orala cu toti elevii.

Tehnica interactiunii observate(tehnica acvariului) -scaunele sunt asezate in 2 cercuri concentrice -poate fi present al doilea cadru didactic care sa se afle in exteriorul cercurilor, sa nu intervina, avand rol de observator -cei din cercul interior primesc un timp de 8-10 minute pentru a discuta o problema controversata -conversatia din interior trebuie sa fie animate, dupa ce participantii au stabilit impreuna cu conducatorul activitatii cateva reguli de baza: sustine o idee pe baza de dovezi, aduc argumente suplimentare, aduc argumente sau contraargumente -in timpul discutiei, cei din exterior ii asculta si fac observatii( modul cum relationeaza, rezolvarea conflictelor) -conducatorul seminarului le ofera fise de observare Seminarul socratic Discutia este centrata mai mult pe intelegerea colectiva si mai profunda a materialului de studiat decat pe identificarea unui raspuns corect -profesorul imparte fiecarui elev cate un pasaj scurt care urmeaza sa se afle in dezbatere -inainte de ora elevii citesc si iau notite 55

-clasa se divide in 2 cercuri, unul in altul, cei din interior discuta despre materialul primit, cei din exterior ii observa -rolul profesorului este in aparenta Exemplul de spargere a ghetii Are calitatile: -dezinhibarea participantilor care interptreteaza roluri comprehensive cu unul sau mai multi parteneri si reciproce(fiecare interpreteaza o versiune si cealalta) -jocul ziarului vorbitor: ei trebuie sa-si exprime sentimentele produse de ziua respectiva pe un ziar pe care fiecare l-a primit de la profesor, ceilalti vor trebui sa descrie in cuvinte starea persoanei si sa-i ofere acestuia ceva din starea lor. -tehnicagrupurilor zumzaitoare: intreruperea activitatii cu toata clasa pentru a da posibilitatea celor timizi sa-si exprime opinia. Lucrul in perechi Presupune: -discutarea unui text, imagini,sarcina, intrebare -dialog -evaluarea si corectarea temei(interevaluare) -rezumarea lectiei la final/-concluzii

56

Proiecte didactice

Disciplina: Limba i literatura romn Clasa: a V-a Unitatea de nvare: Dialogul Subiectul leciei: De la textul dialogat la textul narativ Tipul leciei: De nsuire de noi cunotine DEMERSUL DIDACTIC . 1. OBIECTIVE OPERAIONALE: La sfritul orei elevii vor fi capabili: 01. s defineasc vorbirea direct i vorbirea indirect; 02. s sesizeze diferenele dintre vorbirea direct i vorbirea indirect; 03. s transpun n vorbire indirect un text dialogat; 04. s evalueze textele colegilor pe baza unei grile de evaluare; . . 2. EVALUAREA: - elevii completeaz fiele de munc independent. 3. METODE I PROCEDEE: conversaia euristic, explicaia, demonstraia, nvarea prin descoperire, turul galeriei
SCENARIU DIDACTIC I. Captarea ateniei: conversaia situaional, pregtirea pentru lecie (elevii i pregtesc manualele i caietele). II. Reactualizarea cunotinelor (dialogul) i dirijarea noii nvri. Se verific executarea i calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat, fiind pui civa elevi s citeasc tema, iar ceilali urmrind pe propriile caiete i fcnd corecturile necesare. Paralel cu verificarea temei, se face controlul cunotinelor teoretice cu ajutorul urmtoarelor itemuri: Ce este dialogul? Ce este dialogul n opera literar? Care sunt semnele de punctuaie ce apar ntr-un text dialogat? III. Prezentarea noului coninut i a sarcinilor de nvare 57

Astzi vom studia vorbirea direct i vorbirea indirect Se scrie pe tabl titlul leciei: De la textul dialogat la textul narativ IV. Enunarea obiectivelor V. Obinerea performanei Elevii sunt mprii n grupe de cte 4-5 elevi. Fiecare elev va primi o fi de lucru ce conine un tabel mprit n dou coloane (v. anexa). Pe coloana din stnga este reprodus un fragment dialogat din basmul popular Greuceanu. Pe coloana din dreapta, textul este transpus n vorbire indirect. Se cere elevilor s sesizeze deosebirile dintre cele dou texte avnd n vedere mai multe aspect: semnele de punctuaie, persoana verbelor i a pronumelor, modul unor verbe, cazul unor substantive etc. Se identific apoi de ctre elevi, prin conversaie euristic, paii ce trebuie urmai pentru transformarea unui text dialogat n text narativ, pai ce sunt scrii pe tabl i n caiete. VI. Evaluarea performanei Se vor mpri fie cu un fragment dialogat din textul Prslea cel voinic i merele de aur i se va cere elevilor s-l transpun n vorbire indirect pe o coal. VII. Asigurarea feed-back-ului Se folosete metoda turul galeriei. Elevii sunt ncurajai, prin aceast tehnic, s-i exprime opiniile referitoare la soluiile date de colegii lor la problema pus n discuie. Rezultatele muncii, colile, vor fi expuse examinrii de ctre celelalte grupuri care i noteaz la subsolul acestora comentariile lor. Dup ce se ncheie turul, grupele revin la loc i i reexamineaz produsul muncii lor, comentariile, comparndu-i produsul cu al celorlali. VII. Asigurarea transferului Se d, ca activitate independent acas, un exerciiu din manual. Se vor da explicaiile minime necesare.

Vorbirea direct vorbirea indirect Citii cu atenie urmtoarele texte: Atunci i Greuceanu zise: Atunci i Greuceanu i zise corbului s-i - Corbule, corbule, mie adu-mi un cioc aduc un cioc de ap dulce cci el i va da de ap dulce cci eu i-oi da de mncare de mncare trei leuri de zmei i trei de cal. trei leuri de zmei i trei de cal! REINEI ! VORBIREA DIRECT se realizeaz prin VORBIREA INDIRECT se realizeaz reproducerea ntocmai a cuvintelor atribuite prin relatarea, ntr-o naraiune, a spuselor unei persoane sau unui personaj unei persoane sau ale unui personaj. Comparai cele dou texte de mai sus avnd n vedere urmtoarele aspecte:

58

Semnele de punctuaie ................................................................... ................................................................... Persoana verbelor i a pronumelor .................................................................... ................................................................... Modul verbului subliniat .................................................................... .................................................................... Cazul substantivului subliniat ...................................................................

Semnele de punctuaie ................................................................. ................................................................. Persoana verbelor i a pronumelor .................................................................... ................................................................... Modul verbului subliniat .................................................................... .................................................................... Cazul substantivului subliniat ................................................................... Verbul care semnaleaz vorbirea personajului ................................................................ ..................................................................

59

Trecerea vorbirii directe n vorbire indirect gril de evaluare grupa: Criterii de evaluare eliminarea liniei de dialog; trecerea verbelor i pronumelor de la persoana I i a II-a, la persoana a III-a; semnalarea vorbirii personajului printr-un verb care s exprime aciunea de a zice, a spune, urmat de cuvinte de legtur: c, s, ca s, de unde, cnd, cum, care etc.; reproducerea ct mai exact a cuvintelor vorbitorului; folosirea modului conjunctiv n locul modului imperativ folosirea cazului dativ sau acuzativ n locul cazului vocativ; eliminarea exclamaiilor din vorbirea direct. grupa: grupa: grupa:

Trecei urmtorul fragment dialogat din basmul popular Prslea cel voinic i merele de aur n vorbire indirect: Cnd Prslea gti pinile i carnea, zgripsoroaica zise: - Prslea, pune-te deasupra mea cu merinde cu tot, i de cte ori voi ntoarce capul, s-mi dai cte o pine i cte o bucat de carne! Prslea cel voinic i merele de aur, basm cules de Petre Ispirescu
60

....................................................................................................................................... ............................................................................................................................................... ............................................................................................................................................... ............................................................................................................................................... .....................................................................


Clasa: a VII-a Disciplina: Literatura romn Tipul leciei: consolidarea cunotinelor. /Doua loturi, de I.L.Caragiale Obiective operaionale: 1) S sesizeze particularitile de limbaj ale personajelor; 2) S i adapteze vorbirea la dialog; 3) S identifice trsturi ale personajului Lefter Popescu; 4) S utilizeze un limbaj adecvat situaiilor de comunicare propuse. Strategia didactic: Metode i procedee: brainstormingul, conversaia, jocul de rol, dramatizarea, Forme de organizare: activitate frontal i pe grupe.

Desfurarea leciei
Etapele lectiei Activitatea Cadrului elevilor didactic Gndesc i spun cte un cuvnt. Strategii didactice Metode/ Resurse Resur Forme de instrum procedural se organizar ente de evaluar e materi e e ale Brainstormi Tabla Individual Raspuns ng Frontal urile elevi

Captarea Profesorul le cere elevilor ateniei s spun 3 min.


orice cuvnt le vine n minte legat de nuvela studiat. Noteaz pe

61

Anuntar ea subiectu lui si a obiectiv elor invatarii. 2 min.


Dirijare a invri i

tabl toate cuvintele care au legtur cu textul. Scrie titlul leciei pe tabl. Formuleaz obiectivele pe nelesul elevilor. mparte elevii pe grupe

Noteza pe caiete titlul.

Frontal

Elevii analizeaz sarcina de lucru i o rezolv n 15 min. urma discuiilor n grup. Asigura Dirijeaz Fiecare rea echipele spre grup feedrspunsuri ct prezint backmai clasei ului elaborate. produsul de 20 min. echip. Iniiaz un joc Elevii Evaluare de ntrebri i intr n a rspunsuri joc perform referitoare la rspunznd anei coninuturile la ntrebarea 8 min. consolidate pe primit i parcursul leciei formulnd pornind ntrebri aruncarea unei adecvate. mingi ctre unul dintre elevi. Cel care prinde mingea rspunde, formulnd apoi o alt ntrebare,arunc mingea colegilor. Tema Propune Elevii pentru elevilor s redacteaz acas redacteze o scrisoarea, 2 min. scrisoare ctre pe care o un elev ataeaz

Pe grupe Reflecia

Conversaia Jocul de rol Dramatizare

Frontal

Minge
Intreb rile colegi lor

Frontal

Observa rea sistemati c (nvare activ) Rspuns urile elevi Aprecier i verbale.

Scrisoarea reflec ia

Individual

62

absent n care s i prezinte acestuia coninutul nuvelei Dou loturi, dar i unul dintre personaje.

portofoliul tematic al operei.

Anexa - sarcinile de lucru pe grupe


Grupa 1: Dramatizai un scurt moment din opera Dou loturi, de I.L.Caragiale, bazndu-v i pe improvizaii Mimai un scurt fragment din text, pe care colegii votri s l ghiceasc Grupa 2 Imaginai-v c suntei avocatul lui Lefter Popescu. Construii o pledoarie prin care s cerei daune morale reprezentanilor celor dou loterii. Grupa 3 Realizai un joc de rol Eu i d-l Lefter, n care s surprindei dou puncte tari i dou puncte slabe ale personajului principal Realizai o analiz SWAT a personajului principal al nuvelei Dou loturi, de I.L.Caragiale

CLASA: a VIII-a A ARIA CURICULARA: Limba si comunicare OBIECTUL: Limba romana SUBIECTUL: Comunicare monologul demonstrativ TIPUL LECTIEI: de consolidare de cunostinte OBIECTIVE: OBIECTIV CADRU: Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala. OBIECTIVE PERFORMATIVE: - COGNITIVE: O1: sa defineasca monologul; O2: sa prezinte caracteristicile monologului demonstrativ; O3: sa imbine corect elementele verbale cu cele nonverbale in cadrul mesajului oral; O4: sa capteze atentia interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului; O5: sa prezinte un monolog demonstrativ in fata clasei. -AFECTIVE: OA1: sa introduca cunostintele acumulate in propriul sistem de valori; 63

STRATEGII DIDACTICE: -METODE SI PROCEDEE: conversatia euristica, explicatia, munca in echipa, prezentarea, proiectul -MIJLOACE SI MATERIALE: fise de munca, marcare, coli de hartie, planse. FORME DE ORGANIZARE: activitate frontala, activitate pe grupe. TIMP: 50 minute

64

CLASA: a VIII-a

MOMENTE LE LECTIEI 1. Moment organizatoric 2. Verificarea cunostintelor 3.Captarea atentiei 4. Anuntarea temei si a obiectivelor 5. Realizarea temei sistematizarea si consolidarea cunostintelor

ELEMENTE DE CONTINUT Se asigura linistea si disciplina in clasa pentru o buna desfasurare a orei. Se verifica tema pentru acasa. Se verifica notiunile dobandite in lectia anterioara referitoare la monolog prin intrebari frontale . Se realizeaza printr-o plansa realizata de alti elevi, referitor la aceeasi tema. Anunt tema lectiei realizarea unui monolog demonstrativ. Elevii sunt impartiti in grupe. Fiecare grupa primeste o sarcina: -grupa A biologie; -grupa B literatura romana; -grupa C sport; -grupa D istorie. Inainte de realizarea efectiva a proiectelor voi defini impreuna cu ei monologul demonstrativ si le voi prezenta principalele caracteristici care trebuie respectate. Reprezentantul fiecarei grupe va iesi in fata si va prezenta rezultatul muncii prin sustinerea unui monolog demonstrativ si materiale ajutatoare. Voi face remarci pentru activitatea fiecarei grupe si pentru fiecare membru din cadrul grupelor. Elevii vor avea ca tema pentru acasa realizarea unui monolog expozitiv.
65

OB

METODE

O1

- conversatia;

O2

- munca in echipa; - proiectul; -explicatia

6.Evaluare

O3 O4 O5

- munca in echipa; - prezentarea;

7. Tema pentru acasa

OBIECTUL: Limba i literatura romn DURATA LECIEI: 50 TEMA: Popa Tanda de Ioana Slavici(monologul demonstrativ) TIPUL LECIEI: de aprofundare a cunotinelor SCOPUL: dezvoltarea capacitii de receptare a mesajului scris i de exprimare oral i scris OBIECTIVE : -sa argumenteze oral faptul ca nuvela este un text despre ineficienta cuvantului -sa prezinte diferite forme prin care ne putem adresa celorlalti -sa demonstreze oral ca preotul , din om vanitos, a devenit omul lui D-zeu METODE I PROCEDEE: conversaia euristic; argumentatia, jocul de rol FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITII: frontal, pe grupe;
TIMP ACTIVITATEA ELEVILOR

MOMEN T E L E
LECIEI

CONINUTURI

STRATEGII DIDACTICE
FORME DE ORGANIZARE RESUR SE PROCE DURAL E

1.Moment organizatori c 2.Verificare a temei 3.Anunarea temei noi i a obiectivelor

Pregtirea materialelor necesare leciei Verificarea calitativ a temei Se anun tema leciei i obiectivele propuse.

Frontal

Con vers aia Obse rvai a Ascult efectuarea temei

Frontal

Frontal

66

grupe 4.Dirijarea nvrii 3 0 Numarul grupelor corespunde numarului temelor(obiective) Con vers aia Fiecare grupa sustine argumentatia orala(2-3 elevi), evaluarea se face de catre ceilalti membri ai grupei. (fisa de control si evaluare)

5.Evaluare formativ 6.Tema pentru acas

1 3 2

Redactarea monologului demonstrativ. Se propune ca tem realizarea celorlalte monologuri.

Frontal

Con vers aia

OBIECTUL: Limba i literatura romn

TEMA: Vlaicu-Voda, de Alexandru Davila(Cum sa convingi?) TIPUL LECIEI: de aprofundare a cunotinelor SCOPUL: dezvoltarea capacitii de exprimare oral i scris OBIECTIVE : - sa interpreteze rolul personalului principal - sa identifice cateva procedee specifice discursului oral - sa caracterizeze pledoaria personajului - sa redacteze un articol inspirat din viata scolara, 67

METODE I PROCEDEE: conversaia euristic; argumentatia, jocul de rol, reflectia personala FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITII: frontal, pe grupe;
TIMP

Activitate elevi
CONINUTURI

MOMEN T E L E
LECIEI

STRATEGII DIDACTICE
FORME DE ORGANIZARE RESURSE PROCEDUR ALE

1.Moment 2 organizatori c 2.Verificare 2 a temei 3.Anunare 2 a temei noi i a obiectivelor 4.Dirijarea nvrii 14

Pregtirea materialelor necesare leciei Verificarea calitativ a temei Se anun tema leciei i obiectivele propuse. Frontal Observa ia Ascult efectuarea temei

Frontal

grupe Numarul grupelor corespunde numarului temelor(obiective): -interpretati rolul personajului, incercand sa va convingeti prin mimica, gesturi, intonatie -identificarea procedeelor discursului oral(si sa realizeze alt discurs) -caracterizarea pledoariei personajului Convers aia, dramatiz are, Fiecare grupa Sustine prezentarea In fata clasei

68

5.Evaluare formativ 6.Tema pentru acas

13

Redactarea unui articol inspirat din viata scolara. Se propune ca tem realizarea unor discursuri cu scop convingator.

Frontal

Convers aia

PROIECT DIDACTIC
Subiectul leciei: Realitate i ficiune Textul non-ficional Titlul leciei: Ghidul turistic aplicaii Tipul leciei: Lecie de consolidare i sistematizare Scopul leciei: - formarea unei atitudini pozitive fa de comunicare i susinerea ncrederii n abilitile proprii de comunicare Competene generale: - dezvoltarea capacitilor de a recepta i de a produce texte scrise i orale (non-ficionale) -dezvoltarea capacitilor de utilizare corect i eficient a limbii n diferite situaii de comunicare. Competene specifice: - s demonstreze abiliti de comunicare oral n susinerea proiectului personal; -s observe i s puncteze trsturile textului nonficional ce se regsesc n fiecare proiect; s redacteze un text non-ficional, respectnd cerinele i informaiile primite -s utilizeze corect i adecvat formele exprimrii scrise n redactarea textului, dar i orale n expunerea materialului ntocmit. Strategii didactice: 1. Metode didactice: munca individual
69

expunerea oral munca n echip jocul de rol problematizarea descoperirea conversaia euristic Scenariul didactic: 1. Moment organizatoric: notarea absenelor, stabilirea disciplinei, pregtirea elevilor pentru lecie. 2. Verificarea cunotinelor dobndite anterior: Profesorul verific elevilor nsuirea cunotinelor din lecia precedent, privind aspectele teoretice legate de ghidul turistic. Elevii, prin rspunsuri orale, demonstreaz stpnirea informaiilor (definiie, caracteristici, coninut, rol). Profesorul le cere elevilor s-i prezinte tema de cas: ntocmirea unui ghid turistic al judeului . Civa elevi vin n faa colegilor pentru a-i prezenta proiectul personal. Restul materialelor se expun, iar o comisie desemnat ad-hoc va desemna 3 dintre cele mai reuite ghiduri turistice, punndu-se condiia respectrii caracteristicilor necesare unui ghid turistic. 3. Captarea ateniei: Profesorul anun un element surpriz al leciei. Cu ajutorul acestui moment se vor consolida cunotinele dobndite n studiul textului non-ficional. Profesorul formeaz 4 grupe de elevi crora le propune un joc de rol. S-i imagineze c fiecare grup reprezint o agenie de turism, iar primarul oraului organizeaz o campanie de promovare a turismului local. 4. Anunarea titlului noii lecii: Profesorul anun titlul leciei: Ghidul turistic aplicaii. Profesorul distribuie fiecrei grupe cte un plic n care sunt cuprinse cteva fie de lucru, cu informaii, pe diferite aspecte: prezentarea oraului, monumente ale oraului, istoricul oraului i muzee, fiecare set de informaii fiind nsoit de un set de imagini sugestive. 5. Enunarea obiectivelor noii lecii: Profesorul anun colectivului clasei c vor continua discutarea textului non-ficional pe baza unei aplicaii. Se va urmri respectarea cerinelor n vederea alctuirii unui ghid turistic al oraului Focsani care trebuie s aib un coninut adecvat , informaii utile i s respecte rolul enunat prin definire 6. Prezentarea sarcinilor de lucru: Fiecare grup are de alctui pe o plan o prezentare a oraului, nct ea s fie folosit ca viitor ghid. Elevii deschid plicul cu informaii i trec la alctuirea prezentrii. Profesorul urmrete munca elevilor n grupe i i susine cu informaii ajuttoare.
70

Profesorul le precizeaz c la final un reprezentant din fiecare grup va avea de susinut prezentarea n faa celorlali, ncercnd s pledeze pentru importana materialului ntocmit n cadrul grupei. 7. Atingerea performanei i asigurarea feed-back-ului Dup fiecare prezentare se vor puncta aspectele surprinse i dac acestea au respectat cerinele impuse de caracteristicile unui ghid turistic. Pe tabl profesorul va nota observaiile elevilor cu privire la materialul prezentat de fiecare grup. Se va face o confruntare cu ceea ce aveau de fcut i ceea ce au reuit s fac. Fiecare grup va primi un mic chestionar, n care fiecare membru al grupei va aeza rspunsul su. 8. Asigurarea reteniei i a transferului: - Profesorul precizeaz tema pentru acas: s citeasc din manual fragmentul propus i s demonstreze ncadrarea lui ntr-un text mai amplu al unui ghid turistic: Ghid turistic Poiana Braov 9. Evaluarea activitii elevilor. - Profesorul noteaz activitatea la or a elevilor.

Aria curricular: Limb i comunicare Disciplina: Limba i literatura romn Clasa: a VII-a Tema: Exprimarea oral prin monolog i dialog. Elemente nonverbale. Exprimarea opiniei i a preferinelor Tipul leciei: predare - nvare - evaluare Scopul: Dezvoltarea capacitii de exprimare oral prin dialog i monolog respectnd regulile i strategiile specifice acestor forme de comunicare. Obiective operaionale: La sfritul activitii elevii vor fi capabili: O1- s explice nelesul conceptului de comunicare; O2- s precizeze elementele unei comunicri orale; O3- s identifice forma comunicrii ntr-un suport audio-video dat; O4- s precizeze regulile de construire a unui dialog oral; O5- s precizeze regulile de construire a unui monolog oral; O6- s identifice elemente ale comunicrii pe baza unor imagini suport; O7- s recunoasc elementele nonverbale i rolul lor n comunicarea oral dialogat i monologat; O8- s identifice formulri specifice exprimrii opiniei i a preferinelor ntr-un text dat; O9- s selecteze i s utilizeze formulri specifice exprimrii opiniei i a preferinelor adecvate situaiei de comunicare; O10- s elaboreze o comunicare oral monologat sau dialogat utiliznd adecvat regulile i strategiile specifice; O11- s utilizeze elemente nonverbale adecvate situaiei de comunicare; 71

O12- s se exprime corect, expresiv i personalizat n situaii de comunicare monologat sau dialogat date; Strategii didactice: a. Metode i procedee: conversaia euristic, nvarea prin descoperire, observaia, lectura, jocul de rol, exerciiul oral, explicaia, expunerea. b. Mijloace de nvmnt: caiete, portofoliul elevilor, bilete colorate, co, creta colorat, suporturi audio-video, plane, fie de lucru, fi cu criterii de evaluare a activitii pe grupe. c. Forme de organizare a activitii: activitate frontal, individual, pe grupe eterogene (2 grupe). d. Forme de evaluare a activitii: oral, evaluarea reciproc a elevilor prin calificativ, notarea selectiv n catalog.

72

DEMERSUL DIDACTIC

CONINUTURI

METODE I PROCEDEE

MIJLOACE DE NVMN T

FORME DE ORGANIZ ARE

EVALUARE

Verificarea prezenei. Pregtirea clasei pentru didactic.

Conversaia activitatea Bilete colorate Co

Frontal

Se mpart elevilor bileele colorate pe Explicaia care acetia noteaz un cuvnt care s Conversaia descrie starea lor de spirit. Jocul Biletele pe care apar stri de spirit inadecvate bunei desfurri a activitii se mototolesc i se arunc ntr-un co, iar cele pe care apar stri de spirit potrivite situaiei se pstreaz. Se noteaz la tabl i pe caiete cteva principii dup care participanii la lecie se vor ghida n activitatea lor: - ncredere - cooperare - lucru n echip - comunicare

Frontal Individu al

Cret colorat

Noteaz pe bileelele colorate un cuvnt care s descrie starea voastr de spirit n acest moment. Precizeaz cuvintele care descriu starea de spirit adecvat unei bune desfurri a activitii.

Se verific tema pentru acas i se Conversaia completeaz rspunsurile.

Caiete

Frontal

Caut n DEX explicaiil e urmtorilo r termeni: comunicar e i a comunica.

Se folosete termenul comunicare ca element ancor. Cum se poate realiza comunicarea? - Oral i n scris.

Care sunt elementele fr de care o Conversaia comunicare oral nu poate avea loc? - emitorul - receptorul - mesajul - codul - canalul (aer, telefon, radio, televizor, internet) Ce este situaia de comunicare? Situaia de comunicare const n transmiterea unei informaii viznd gnduri, opinii, stri, fapte, evenimente, etc. Se prezint un material audio-video ca Observaia suport n care are loc o comunicare 74

Fi Frontal suport din portofoliul elevilor viznd comunicar ea orala

Precizeaz modalitil e de realizare a comunicar ii pe care le cunoti. Enumer elementele necesare realizrii unei comunicr i.

Explic ce este o situaie de comunicar e. Suport audioIndividu al

dialogat. Se analizeaz materialul: Conversaia Care este forma de comunicare n aceast situaie? Ce este dialogul? Din ce este alctuit dialogul? Cum construim un dialog oral? Se exemplific fiecare tip de formul folosit n dialogul oral (de iniiere, meninere i ncheiere a dialogului). Se verific rspunsurile pe baza planei realizate la lecia de predare a acestor formule. Se prezint un suport audio-video care Observaia conine o comunicare monologat. Se analizeaz materialul: Conversaia Care este forma de comunicare n aceast situaie? Ce este monologul? Cum construim un monolog oral?

video Frontal

Plana cu Frontal formulele de iniiere, meninere i ncheiere a dialogului. Individu al Suport audioFrontal video

Analizeaz materialul suport din punct de vedere al formei comunicr ii. D exemple de tipuri de formule folosite n dialogul oral. Verific rspunsuri le consultnd plana. Analizeaz materialul suport din punct de vedere al

75

formei comunicr ii.

Anunarea i notarea pe tabl a titlului Expunerea leciei: EXPRIMAREA ORAL PRIN MONOLOG I DIALOG. ELEMENTE NONVERBALE. EXPRIMAREA OPINIEI I A PREFERINELOR. Se prezint i se noteaz etapele dobndirii noilor cunotine i ateptrile pe care profesorul le are la finalul leciei. 6 . Se lucreaz fia 1 care conine dou imagini suport. Ce fel de comunicare credei c are loc n fiecare din cele dou imagini? Imaginea 1 Cine este emitorul? Cine este receptorul? Care este atitudinea emitorului? Imaginea 2 Cine este emitorul? Cine este receptorul? Care este atitudinea lor? Concluzii: Putem comunica nu doar prin cuvinte, propoziii, fraze dar i prin: - gesturi Observaia Descoperirea Exerciiul

Caietul

Frontal

Fia 1

Individu al Frontal

Observ imaginile urmtoare. Identific tipul de comunicar e corespunz tor fiecrei imagini. Completea z chenarul cu denumirea

76

- mimic - poziia corpului - privire - aspectul exterior - micrile corpului Toate acestea se altur n comunicarea oral elementelor verbale i se numesc elemente nonverbale.

Lectura Descoperirea Lectura Fia 2 Frontal Fia 3 Frontal

elementelo r identificat e la exerciiile 2 i 4 de pe fi.

Se identific formulrile specifice exprimrii opiniei i a preferinelor intrun text suport (fia 2). Exerciiul Se rezolv sarcina de lucru. Se analizeaz fia 3 cu lista de formulri specifice exprimrii opiniei i a preferinelor. Se fixeaz cunotinele noi cu ajutorul fiei 4.

Completea z enunul dat. Fia 4 Frontal Alege varianta corect. Citete formulril e folosite n exprimare a opiniei i a preferinel or de pe fia 3. Completea z corect textele

77

urmtoare cu formulri specifice exprimrii opiniei i a preferinel or. . Se mpart elevii n 2 grupe pentru Explicaia fiecare alegndu-se un lider. Se prezint Exerciiul fiecrei grupe fia 5 i se explic Jocul de rol sarcinile de lucru. Grupele rezolv sarcinile primite iar apoi prezint oral produsele muncii lor. Fia 5 Pe grupe G 1: Imaginai un dialog pe tema La medicul de familie. Prezentail oral. G 2: Pe grupe Realizai un monolog n care s v exprimai opinia cu privire la starea vremii. Prezentail oral. Apreciaz produsele muncii colegilor ti folosind criteriile

Se evalueaz oral activitatea grupelor folosind ca suport criteriile de evaluare Conversaia ale dialogului i monologului oral de pe fia 6. Grupele primesc cte un calificativ (FB, B sau S)

Fia 6

78

de evaluare ale monologul ui i dialogului oral din fia 6. . Sunt apreciai cu note civa elevi care s-au remarcat prin rspunsurile lor pe parcursul activitii. Se apreciaz activitatea ntregului colectiv de elevi cu un calificativ. Se explic sarcinile de lucru de pe fia 7 Explicaia pe care elevii le au ca tem pentru acas. Fia 7 Individu al Recunoat e n textul dat elementele nonverbal e. Alctuiet e6 enunuri n care s utilizezi diferite formulri pentru exprimare a opiniei favorabile, nefavorabi le sau indiferente .

79

80

FI A NR.1

OB S ERVAT I IMAGINILE:

IMA GINEA 1

IMAGINEA 2

CERINT E: 1. Cine sunt emitatorul si receptorul n imaginea 1? 2. Care este atitudinea emitatorului n imaginea 1? 3. Cine sunt emitatorul si receptorul n imaginea 2? 4. Care este atitudinea lor? 5. Completati chenarul din partea de sus a paginii cu denumirea elementelor identificate la ex ercitiile 2 si 4. 6. Completati urmatorul enunt: Pentru a ntari mesajul transmis, emitatorul selecteaza elemente nonverbale ca.................................................................................................................... ........................................................................................................................ ..................................................................................Iar acestea trebuie sa fie adecvate situatiei de comunicare. 80

FIA NR. 2

1. Citii textul urmtor: Prerea mea e c fiecare copil trebuie s primeasc o educaie bun. mi place foarte mult s merg la coal i m intereseaz tot ce este nou. Consider c coala poate oferi fiecruia dintre noi posibilitatea de a se forma ca om. Nu m intereseaz ce cred cei care prefer s nu participe la ore. Nu mi se pare grozav s lipseti de la cursuri i cred c orice copil ar trebui s fie preocupat de educaia lui. CERINE: 1. Alege varianta corect: * Comunicarea din textul de mai sus este: a) dialogat b) monologat * Emitorul comunic folosind formulele subliniate: a) intenia b) ndoiala c) opinia sau preferinele d) argumente

81

FIA NR. 3

EXPRIMAREA OPINIEI I A PREFERINELOR


Opinia sau preferinele pot fi introduse n monologul sau dialogul oral prin diferite formulri: dup mine prerea mea e c nu e pe gustul meu consider cred c O opinie indiferent se exprim folosind formulrile: * mi-e totuna * mi-e indiferent * nu m intereseaz * m las rece * nu tiu * nu-i treaba mea * aa i aa O opinie favorabil poate fi exprimat folosind formulrile: * e o idee bun * mi place foarte mult * m intereseaz * delicios * superb * extraordinar *nu e minunat? O opinie nefavorabil se poate exprima folosind formulrile: * nu prezint nici un interes * nu-mi displace
82

* mi displace * nu neleg * nu mi se pare grozav * nu sunt convins

FIA NR. 4

1. Completai corect textele urmtoare utiliznd urmtoarele formulri specifice exprimrii opiniei: * nu tiu * mi-e indiferent * e o idee bun * nu sunt convins a) i-ar plcea s participi la concursul organizat de clasa noastr? - . b) - Nu crezi c ar fi bine s modificm aici croiala sacoului? - . c) .s cumprai produse Avon. Acestea sunt potrivite pentru toate vrstele i ofer o protecie sporit pielii dumneavoastr. d) E o situaie fr ieire? E o situaie care s-ar putea rezolva? . dar inima mi spune c decizia pe care o voi lua va fi cea corect.

83

FIA NR. 5
grupa 1 CONTEXT:

ngrijorai de starea de sntate a lui Andrei, mama i tata l duc la medicul de familie.
CERINE: 1. Imaginai un scurt dialog plecnd de la contextul dat n care: a) s folosii formule de iniiere, meninere i ncheiere a dialogului. b) s utilizai formulri specifice opiniei favorabile i nefavorabile. c) S v exprimai corect i expresiv. 2. Prezentai dialogul realizat n echip utiliznd elemente nonverbale adecvate situaiei de comunicare i dovedind caliti de buni emitori i receptori. (prezentarea oral a dialogului va fi fcut de membri desemnai ai echipei)

FIA NR. 5
grupa 2 CONTEXT:

Eti n vacan, afar plou i eti foarte plictisit.


CERINE: 1. Imagineaz un scurt monolog, mpreun cu membrii echipei tale ,plecnd de la contextul dat n care: a) s utilizai formule specifice opiniei indiferente. b) s v exprimai corect i expresiv n enunuri nu foarte lungi.

84

2. Prezint monologul realizat n echip utiliznd elemente nonverbale adecvate situaiei de comunicare i dovedind caliti de bun emitor. (pentru prezentarea oral se va alege un reprezentant al grupei).

FIA NR. 6

CRITERII DE EVALUARE A DIALOGULUI ORAL


a) b) c) d) Formulele de iniiere, meninere i ncheiere a dialogului au fost folosite: adecvat Parial adecvat Deloc Formulrile specifice exprimrii opiniei au fost folosite: adecvat Parial adecvat Deloc Exprimarea a fost: corect i expresiv parial corect i expresiv cu mai mult de trei greeli de exprimare Folosirea elementelor nonverbale a fost: adecvat parial adecvat insuficient CRITERII DE EVALUARE A MONOLOGULUI ORAL a) Formulrile specifice exprimrii opiniei au fost folosite : Adecvat Parial adecvat Deloc

b) Exprimarea a fost: corect i expresiv parial corect i expresiv 85

c) e)

cu mai mult de trei greeli de exprimare Ideile au fost organizate n enunuri: nu foarte lungi i logice lungi dar logice lungi i lipsite de logic Folosirea elementelor nonverbale a fost: adecvat parial adecvat insuficient

Tem acas 1. Recunoatei n textul dat elementele nonverbale: SLUJITORUL : Cine zici c-i n trsur?... IGANCA : Cucoana Chiria. SLUJITORUL : Cum?... Cria? IGANCA : Chiria,. surdule! SLUJITORUL : Chiria Surdulea?? da casc-i pliscul mai tare...cioar, crie mai dizgheatCe cucoan-i n trsur? o IGANCA : Du-ti-n colo mi prlituli! C doar n-am s-i toc la ureche pn mne. o SLUJITORUL : Io-te la dnsa, cioara, c s-o agiuns!! o IGANCA : Cioar eti tu guleratule! o SLUJITORUL : Ca s vezi c s-o fudulit! ( azvrle n iganc cu omt). Hi critoare!! o IGANCA : zi binior blstmatule, c te ie dracu! o SLUJITORUL : Hi, ciocnitoare!... o IGANCA: Bat-te prdalnicu s te bat!...zi binior! o SLUJITORUL: ( azvrle n iganc cu omt). Hi,duh de balt!! CHIRIA: (primind omtul n obraz) Ce este ? ce-ai pt? Na, c era s m chiorasc! Cine-azvrle cu bulgri...? ( ctre iganc) Ce te-o apucat, m rog, coofano, de cri ca cioara-n par? Ie sama la lucruri bine, i taci din plisc...Vai, bat-v crucea s v bat, mangoslor,c multe zile fripte mi mai facei! o o o o o

86

2. Alctuii 6 enunuri n care s utilizai diferite formulri pentru exprimarea opiniei favorabile, nefavorabile i indiferente.
ANEXA CUM POT FI UN BUN EMITOR SAU RECEPTOR?

EMITORUL

RECEPTORUL
87

2.Evaluarea

In stabilirea probelor de evaluare se porneste de la obiective operationale.Exista variantele : -notarea raspunsurilor colegilor -notarea in colaborare cu alti colegi, notarea reciproca a unui grup de colegi( cu argumentarea notelor) Ce se poate evalua? -Masura in care elevul reuseste sa-si exprime interesele, opiniile, argumentele, contraargumentele, folosind mijloace de captare se mentinere a atentiei( tehnici de mentinere a atentiei: utilizarea incorecta a unor cuvinte, ambiguitatea unor constructii gramaticale, utilizarea unor cuvinte polisemantice, jocul dintre aparenta si esenta, stereotipiile, replicile neasteptate, opuse sau persiflatoare, jocul de cuvinte- toate acestea constituind surse de umor) -gradul de adaptare la particularitatile interlocutorilor si ale situatiei de comunicare -gradul de aplicare a strategiilor conversationale si discursive -gradul de integrare a secventelor in fluxul comunicarii -gradul de cunoastere si de folosire a tehnicilor verbale specifice(argumentative, retorice) -masura in care elevul isi poate reorganiza conversatia, discursul, in functie de interlocutori, de situatie, de canalul de transmisie -gradul de generalizare sau de abstractizare a unei idei -deprinderea de a alterna comunicarea scrisa cu cea orala -gradul de integrare si de utilizare a altor resurse de informatie(iconografice, cinetice, coregrafice, musicale) in fluxul comunicarii Aprecierea si evaluarea lucrului in echipe, in grup -A avut fiecare posibilitatea sa vorbeasaca? -Ceilalti membri au ascultat? -Elevii au pus intrebari? -Elevii si-au argumentat ideile? -Elevii ai inteles sarcina? -Au acceptat interdependenta pozitiva si responsabilitatea individuala? 88

Probele orale Prezinta trasaturile: -flexibilitatea modului de evaluare -posibilitatea de a corecta imediat eventualele erori -validitate si fidelitate reduse -consum mare de timp -stres Probele orale sunt importante cand se evalueaza capacitati si abilitati ce nu pot fi surprinse prin probele scrise(comunicarea verbala).Nota trebuie sa reflecte obligatoriu si capacitatile specifice comunicarii orale(competenta comunicationala, utilizarea corecta si adecvata a limbii romane literare, fluenta, personalitatea discursului). Fisa de evaluare.Monologul demonstrativ la clasa a viii-a Temele propuse: -Nuvela Popa Tanda, de Ioan Slavici este un text despre transformarea unui om vanitos in omul lui D-zeu; este un text despre ineficienta cuvantului si despre forta modelatoare a faptei; este un text despre formele prin care ne putem adresa celorlalti. -continutul discursului: a fost argumentatia adecvata temei enuntate? A aprofundat sufficient tema? -componenta verbala: a. dimensiunea textuala: cum s-a realizat intrarea in text, dar incheierea, cum s-a realizat argumentatia propriu-zisa b. dimensiunea lingvistica: cum a fost exprimarea din punct de vedere lexical si sintactic, ce tip de limbaj a folosit? c.dimensiunea discursiva: in ce calitate a prezentat textul, cum s-a adresat auditoriului, cum si-a adecvat textul la contextual de comunicare? -componenta paraverbala sic ea nonverbala: care a fost tonul, dar ritmul vorbirii, cum a privit auditoriul, cum s-a miscat, cum si-a folosit notitele?

89

IV.Concluzii

Studiul actului comunicational este foarte important, deoarece toate demersurile didactice folosesc metode communicative.Reusita unei lectii depinde de manuirea strategiilor conversationale in toate componentele disciplinei:limba, comunicare, literatura. In activitatea didactica personala, am folosit interactiunea dintre elevi , dar si comunicarea frontala. Am o apreciere pozitiva asupra atitudinii verbale a elevilor, intrucat acestia isi manifesta deschiderea spre discutii, spre dezbateri, spre exprimarea propriilor opinii Coeziunea grupurilor de elevi depinde de personalitatea fiecarui copil.In acest sens, am observat ca cei timizi se implica mai greu in sarcinile comune, prestatia lor orala fiind la fel de slaba ca si cea dovedita la probele scrise.Consider ca prin interrelationare, elevul va fi mult mai motivat si isi va schimba atitudinea fata de disciplina si fata de sine. Multe din metodele inovatoare prezentate anterior mi se par futuriste, dar activitatea didactica se poate realiza prin adaptarea lor la nivelul clasei sau in functie de tema scolara. Prin inlocuirea unor teme anoste din programa cu fapte diverse cotidiene, lectia se anima si elevii se raporteaza mai bine la realitate: sunt interogativi, cauta raspunsuri, inteleg altfel apartenenta la comunitate, la social si se simt mai responsabili. Constanta negativa din comportamentul lor cuprinde: stereotipurile verbale, argoul si afectivitatea excesiva. Dramatizarea( jocul de rol), dezbaterea, conversatia euristica trebuie sa ii puna pe elevi mereu in situatii de viata(adaptate dupa textile literare, nonliterare sau inspirate din alte arte), astfel incat prin interiorizarea modelelor si personajelor ei sa-si imbunatateasca comportamentul si atitudinile. Comunicarea este o lege universala, a aparut odata cu omul, dar la fel cum acesta are nevoie permanent de educatie, de perfectionare, asa si comunicarea este perfectibila.Desi aparent, ea este un act comportamental simplu, ne dam seama ca ea trebuie atent cercetata, imbunatatita si aplicata, aflandu-se incontinuu, sub semnul optimizarii.

90

Bibliografie
1. Alina Pamfil, Limba si literatura romana in gimnaziu.Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, 2006 2. Cristina Ionescu si Matei Cerkez, Gramatica si Stilistica, Editura All, 1997 3. Constantin Parfene, Metodica studierii limbii si literaturii romane in scoala, Editura Polirom, 1999 4. Cristina Chiprian, Livia Ciuperca, Alternative didactice 5. Elena Joita, V.Ilie, M.Vlad, E. Frasineanu, Pedagogie si elemente de psihologie scolara, Editura Arves, 2003 6. Gramatica limbii romane, II, Enuntul, Editura Academiei Romane, 2005 7. Ioan Cerghit, Metode de invatamant, editia a iii-a, EDP, Bucuresti, 1997 8. Ioan Cerghit, Ioan Neacsu, Ion Negret-Dobridor, Ion-Ovidiu Panisoara, Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iasi, 2001 9. Ion Ovidiu Panisoara, Comunicarea eficienta.Metode de interactiune educationnala, Editura Polirom, Iasi, 2003 10. Livia Ciuperca, Proiectarea didactica, Editura Spiru Haret, 2005 11. Laurentiu Soitu, Pedagogia comunicarii, EDP, Bucuresti, 1997 12. Maria Novac si Adina Pescaru, Relatia dintre comunicare, cariera si loc de munca, Editura Salonul Literar, Focsani, 2002 13. Marin Stoica, Pedagogie si psihologie, Editura Gheorghe Alexandru, 2002 14. Miron Ionescu, Ioan Radu, Didactica moderna, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995 15. Octavia Costea, Didactica lecturii.O abordare functionala, Institutul European, Iasi, 2006 16. O.Pacurari(coord.), Strategii didactice inovative, Editura Sigma, 2003 17. Vistian Goia, Didactica limbii si literaturii romane, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002 18. Valeria Gutu-Romalo, Dinamica lexicului.Actele colocviului catedrei de limba romana, Editura Universitatii din Bucuresti

91

92

93

94

95

96

S-ar putea să vă placă și