4/22/13

Cine repara dauna ecologica?

publicat in pe 27 Noiembrie 2006, 00:00

Tiparire - / Cine repara dauna ecologica?

Activitatile cu impact nociv asupra mediului se caracterizeaza prin aceea ca produc o "dauna ecologicai. Dauna ecologica reprezinta orice paguba cauzata direct mediului, considerata ca independenta de repercusiunile sale asupra persoanelor si bunurilor. In realitate, dauna ecologica aduce atingere nu doar mediului inconjurator, ci si omului. Intr-o asemenea situatie, prejudiciul este dublu, iar repararea acestuia suscita o rezolvare de tip complex: autorul faptei, denumit "poluatori, trebuie sa repare atat dauna adusa mediului, cat si cea adusa omului. Daunele ecologice se pot produce in urma unor fapte ori acte care, prin efectele lor, dauneaza mediului inconjurator. Datorita caracterului sau oarecum confuz si difuz, dauna ecologica nu permite stabilirea cu exactitate a dreptului la reparatie. Rezolvarea in practica a daunei ecologice este eficace numai in situatii concrete, cu un rezultat negativ cuantificabil (ca de exemplu in cazul unui accident industrial). Insa, de cele mai multe ori, tragerea la raspundere este nesigura si dificila din cauza lipsei de probe si de rezultate imediate. De exemplu, in cazul poluarii atmosferei ca urmare a dezvoltarii transporturilor, momentul de debut al daunei este in trecut, iar prejudiciul propriu-zis este sesizat mult prea tarziu, cand efectele sunt greu sau imposibil de reparat. Legatura dintre dauna ecologica si poluator (adevaratul poluator) se stabileste cu mare dificultate, dat fiind intervalul de timp scurs de la producerea daunei si pana la momentul constientizarii oficiale a efectelor acesteia. Cine trebuie sa raspunda in cazul poluarii produse de autovehicule? Producatorul de automobile? Comerciantul? Proprietarul? Poate ca toti cate putin.... Trasatura ireversibilitatii este cea mai importanta si care individualizeaza dauna ecologica intre celelalte prejudicii care exista. Legiuitorul are o misiune foarte grea de indeplinit in demersul dovedirii daunei ecologice deoarece, cel mai adesea, efectele negative nu sunt imediate sau se produc, dar sunt greu de perceput. Exista o serie de metode standardizate de evaluare a daunei ecologice, cum este evaluarea momentana - care se poate utiliza in foarte multe cazuri pentru prejudicii cauzate integritatii persoanelor, bunurilor ori activitatilor economice, si evaluarea forfetara - care prezinta o serie de avantaje pentru ca este o metoda simpla, ce presupune costuri reduse de negociere si se caracterizeaza prin previzibilitate si securitate. Recuperarea daunei ecologice are la baza doua principii importante: principiul "restitutio in integrumi, dauna putand fi recuperata doar prin plata unor sume de bani, deci fara posibilitatea repararii in natura, si principiul "poluatorul platestei, care presupune stabilirea de catre stat a unor taxe si impozite ce se vor adauga costului produsului, chiar daca intr-un mod mascat. In acest mod, poluatorul plateste costul poluarii pe care o produce. Statul are obligatia de a fixa nivelul de poluare acceptabil (de exemplu, cantitatea de plumb autorizata in atmosfera) si de a repartiza asa-numitele "drepturi de poluarei prin vanzare la preturi fixe, prin licitatii sau prin cote acordate intreprinderilor in cauza. De asemenea, stabileste drepturile, conditiile, modalitatile de schimb, durata negocierilor si a drepturilor, garantiile si mijloacele de control etc. Daca la nivel teoretic aceste concepte sunt bine stabilite, din punct de vedere practic experienta in domeniu este foarte limitata si rezultatele pe care le prezinta sunt neconcludente. Ma intorc de unde am pornit si ma intreb: "Cine repara dauna ecologica?i...

www.revistafelicia.ro/articol_1001339/cine_repara_dauna_ecologica.html?action=print

1/1