Nivele comunicationale - comunicarea intrapersonala

2.1. Comunicarea intrapersonal Ca o component de baz a sistemului comunicaional, limbajul joac un rol primordial n transmiterea i receptarea informaiilor. Ceea ce gndim, modul cum reacionm i percepia asupra persoanelor i mediului n care acionm este o consecin direct a folosiri limbajului. n acest capitol vom ncerca s ne concentrm asupra a celor atribute ce influeneaz abilitile comunicaionale. PERCEPIA Percepia reprezint capacitatea de a lua n consideraie, de a fi contient de ceea ce se ntmpl n jurul nostru, prin intermediul senzaiilor fizice, interpretate n urma unor experiene anterioare . Definiia implic o activitate concertat a celor cinci simuri pentru a putea detecta i interpreta obiectul sau fenomenul analizat. Trebuie de asemenea notat c interpretarea se face ex ante , adic n urma unor experiene trecute ce au avut drept consecin cunoaterea obiectului , altfel procesul devine explorativ ca n cazul unui obiect strin. Pornind de la aceste trsturi putem identifica 3 pai distinci n cadrul procesului percepional : accesul, contientizarea i interpretarea. A. ACCESUL Mediul nconjurtor nu ne poate afecta dac nu avem acces la stimulii produi de acesta . Exemple : - lipsa unor contacte cu piaa forei de munc nu ne poate oferi o imagine asupra preului angajailor i implicit a costurilor integrate. Sau , angajaii nu beneficiaz de accesul la informaie i n consecin nu se pot conforma noilor directive sau cerine n domeniul respectiv. Concluzionnd , privarea de un contract direct , nemijlocit i nedeterminat cu stimulii mediului blocheaz procesul perceptiv i implicit comunicarea. B. CONTIENTIZAREA Accesul la stimulii mediului nu garanteaz ab initio percepia. i aceasta deoarece o serie de stimuli nu sunt luai n consideraie , aceast capacitate numindu-se : Selectivitate perceptual . n mod curent ne angajm n acest tip de selecie datorit a dou motive : - interesul propriu : deoarece acordm atenie acelor aspecte ce reflect propria percepie asupra evenimentelor - limitrile fizice : numrul detaliilor este de obicei mult mai mare dect acele aspecte ce ne privesc direct . Timpul i energia necesar fiind de asemenea limitat necesit angajarea omului n procesul selectivitii perceptuale . Exemplu : familiarizarea cu un nou loc de munc , necesit timp i energie considerabil.

C. INTERPRETAREA Interpretarea permite alimentarea cu mijloace de nelegere a stimulilor i ne permite s decidem cum s reacionm la aceti stimuli . Acest proces cheie ce faciliteaz interpretarea se numete : percepie organizaional . Pentru a crete predictabilitatea vieii , ne organizm i stocm informaii despre lucruri i oameni n entiti atent stabilite, pentru a putea s le ncadrm n momentul n care le ntlnim ( prieteni / dumani ) Interpretm noile experiene comparndu-le cu cele pe care le avem deja stocate n memorie , notnd similitudinile i nesimilitudinile. Astfel cnd ntlnim stimuli de aceeai natur cu cei stocai i acceptm i i asimilm n categoriile sau entitile deja stabilite. Dac stimuli sunt inconsisteni cu experienele anterioare , informaiile vor fi ncadrate n noi entiti sau respinse. n cazul n care informaiile nu sunt totale , nu pot oferi o imagine total asupra obiectului , omul manifest tendina de a acoperii golurile informaionale prin propria imaginaie. Conform lui H.H.Kelly , indivizi atribuie mecanisme comportamentale altor oameni dup trei principii : a) Consens : cum reacioneaz alii ntr-o situaie similar cu cea care o percepe individul b) Consistena : cum va reaciona individul observat cnd situaia se repet c) Distincia : cum va reaciona individul observat de-a lungul unor situaii diverse

comunicarea intrapersonal (dialogurile cu sine,vocea interioar) - este necesar pentru echilibrul psihic i emoional; 2.comunicarea interpersonal (relaia de la om la om i ntre patru ochi) ofer ansa unei adevrate cunoateri a interlocutorului i are frecvent ca obiectiv influenarea interlocutorului. Limbajul nonverbal are aici un teren fertil de manifestare.

Toata lumea comunica. E ceva de la sine inteles. De fapt, intreg universul comunica. Toate partile sale componente sunt interconectate si comunica in diferite moduri. Intr-un fel comunicam cu oamenii, in altul cu animalele, in altul cu propriile noastre celule (care au o minte proprie) si in altul chiar cu astrele ! Nu verbal sau non-verbal, ci prin alte canale putin explorate in prezent. Dar asta e o alta poveste. Comunicarea inseamna mai mult decat ceea ce spunem. Inseamna si cum spunem acel lucru. Comunicarea consta in a vorbi si a asculta, si in actiunea de a destainui reciproc ganduri si sentimente interioare (asa numitul feedback). Pe masura ce devin comunicatori buni, oamenii ajung sa exceleze in toate domeniile, de la relatii sentimentale la vanzari si afaceri. In afara comunicarii interpersonale (intre oameni), pentru a avansa in viata ai nevoie in primul rand de o eficienta comunicare intrapersonala. Aceasta inseamna o buna intelegere a propriei fiinte modurile in care gandim, simtim si ne comportam, de ce procedam astfel (si nu altfel), de unde am invatat aceste moduri, daca ne sunt de folos sau nu aceste moduri, pe termen lung, cum putem sa ne reprogramam, recream fiinta. O relatie intrapersonala eficienta cu Sinele constituie practic stadiul final al stapanirii de sine si al succesului autentic. Iar talentul de comunicare intrapersonala se invata (nu ne nastem cu el). Oricine poate sa o faca si o va face atunci cand isi va echilibra emotiile, cand va afla ce presupune reprogramarea propriei minti pentru a obtine ce doreste si cand va asculta glasul intuitiei. Parcurgerea caii de la emotia necontrolata la ratiune (atentie, constienta) si apoi la intuitie constituie de fapt insasi cheia evolutiei care include, bineinteles, comunicarea eficienta cu alte fiinte umane. Comunicarea intre oameni are drept canale verbalul (viul grai) si non-verbalul (asa numitul limbaj al corpului). Comunicarea inseamna, din punctul de vedere al celui ce o initiaza, a transmite eficient si constient un mesaj. Adica a-si lua toate masurile ca modul in care spune un lucru (non-verbal) reflecta intocmai ceea ce spune verbal (in Programarea NeuroLingvistica-NLP aceasta se numeste congruenta). Dar el nu are un control asupra modului in care cealalta parte a procesului de comunicare, cel ce recepteaza, va decodifica, va intelege pentru el ce i s-a transmis. Cand ceea ce transmiti este decodificat exact (intentia ta este pe deplin inteleasa si acceptata de celalalt) se poate vorbi de comunicare extrem de eficienta. Din pacate, de cele mai multe ori nu este cazul. Oamenii mimeaza atentia in comunicare dar gandurile si emotiile le sunt in alte parti (in NLP se spune ca sunt in dialog interior). De ce se intampla acest lucru ? Depinde de mai multi factori. Renumitul psiholog si motivator Kevin Hogan, un adevarat maestru al comunicarii spunea : Exista anumite motive pentru care fiecare dintre noi comunicam in modul in care o facem : cu totii suntem, in parte, un produs al genelor noastre cu totii suntem, in parte, un produs al mediului ambient, inclusiv parintii, rudele, prietenii, profesorii si toti ceilalti din jur cu totii suntem, in parte, un produs al propriilor noastre experiente unice (evenimente importante in viata, traume, etc) cu totii avem atitudini defensive care ne ajuta si ne dauneaza in comunicare cu totii dorim iubire cu totii am suferit dureri emotionale cu totii dorim sa nu mai suferim niciodata Dupa cum vedem, comunicarea deschisa si eficienta necesita mai mult decat disponibilitatea si abilitatea de a vorbi deschis despre sine insusi (sau despre orice altceva). Decisiva este reactia partenerului, care depinde de toti acesti factori enumerati mai sus.

Oricare ar fi aceasta, pentru a fi sigur de rezultatul pozitiv al comunicarii, cel ce o initiaza trebuie sa aiba ca fundatie paradigma dublei victorii (win-win). In cele din urma, pe termen lung, sinceritatea intentiei de dublu castig va da roade. Iar acesta este ceva de necontestat. Iata si cateva criterii pentru o comunicare de succes, asa cum sunt ele prezentate de specialisti : - a-l asculta pe celalalt cu atentie si in liniste - a nu-l intrerupe - a nu fi ofensat sa fii contrazis, a nu lua criticile personal - a-ti lua timp pentru refelctie inainte de a da un raspuns important - a rezolva conflictele deschis - a-si exprima emotiile intr-o maniera constructiva - a fi calm, constient, a nu fi influentat de titlul sau statutul celuilalt - a mentine o varietate larga de optiuni, a fi deschis pentru schimbari si contradictii - a nu sari peste dorintele, sentimentele altuia pentru a evita ca mai tarziu acesta sa se simta prost ca nu au fost luate in considerare .si, in mod sigur, multe altele. Cu totii avem posibilitatea sa devenim buni comunicatori. Perfectionarea continua in diferitele ei aspecte este una din cele mai profitabile alegeri pe care o putem face in aceasta viata. Este o realitate pe care din ce in ce mai multi oameni o constientizeaza. Si care ne sta la indemana oricand ! (Marius Stan) Copyright 2006 . Toate drepturile rezervate Marius Stan succesulpersonal.ro . Designed by Radu Vucea | Term

Citate: Asemenea unei flori gingae, strlucitoare dar fr miros, sunt cuvintele delicate dar goale ale celui care nu fptuiete dup cum vorbete. Budha

http://www.scribd.com/doc/17221657/Comunicare site http://psihologiesociala.uv.ro/psihologie-sociala/comunicarea.php alfalu.3x.ro/web/tipuridecomunicare.htm

Ce este comunicarea interpersonal? Un mod de a defini comunicarea interpersonal este de a o compara cu alte forme de comunicare. Comunicarea interpersonal difer de alte forme de comunicare prin faptul c numrul participanilor la comunicare este mai redus, interactanii se afl n proximitate fizic unii fa de alii, exist multe canale senzoriale implicate, iar feedback-ul este imediat. Un aspect relevant n definirea comunicrii interpersonale l constituie luarea n consideraie a relaiei dintre interactani.Avem multe relaii, diferite unele de altele, cu semenii din jurul nostru. innd seama de natura acestor relaii, o parte a cercettorilor consider c ar fi potrivit a defini comunicarea interpersonal drept comunicare care apare ntre oamenii care se cunosc de ceva vreme.

Principiile comunicrii interpersonale 1. Comunicarea interpersonal este inevitabil Aa cum ne nva coala de la Palo Alto, prin intermediul primei sale axiome, nu putem s nu comunicm. Chiar dac nu prin cuvinte, cu siguran prin aceleai canale prin care transmitem informaii despre noi (tonul vocii, gestic, postur, expresii faciale etc.) primim, la rndul nostru, informaii despre cei din jurul nostru. n orice caz, este bine s nu uitm c: oamenii ne judec n funcie de comportamentul pe care l adoptm, iar nu dup inteniile noastre. 2. Comunicarea interpersonal este ireversibil Nu putem lua napoi ceea ce am spus, odat ce am fcut-o. n mod inevitabil, efectul rmne. Aa cum afirm un proverb rusesc: Odat ce i iese un cuvnt din gur, nu-l mai poi nghii napoi. 3. Comunicarea interpersonal este complicat

Nici o form de comunicare nu este simpl. Datorit numrului de variabile implicate, chiar i cele mai simple solicitri sunt extrem de complexe. Potrivit teoreticienilor, ori de cte ori comunicm, exist cel puin ase oameni implicai: a) cel care crezi c eti; b) cel care crezi c este cealalt persoan; c) cel care crezi c cealalt persoan crede c eti; d) cel care cealalt persoan crede c eti; e) cel care crede cealalt persoan c eti; f) cel care cealalt persoan crede c tu crezi c este. n realitate, noi nu facem schimb de idei, ci facem schimb de simboluri. i acest lucru contribuie la complicarea comunicrii, ntruct cuvintele (simbolurile) nu au semnificaii proprii, noi folosindu-le doar n anumite moduri. Niciodat dou persoane nu vor folosi exact aceleai cuvinte pe care le folosete un alt grup de dou persoane. 4. Comunicarea interpersonal este contextual Cu alte cuvinte, comunicarea nu se petrece n izolare. Contextele n care se petrece comunicarea sunt: Contextul psihologic , are n vedere cine suntem i ce am adus interaciunii. Nevoile, dorinele, valorile, personalitatea etc., toate formeaz contextul psihologic. Contextul relaional , care se preocup de reaciile noastre vizavi de persoanele din jur. Contextul situaional este focalizat pe locul psiho-social n care are loc comunicarea. O interaciune care se desfoar ntr-o clas va diferi foarte mult de una dintr-un bar. Contextul ambiental are n vedere locul fizic n care comunicm: mobila, spaiul, nivelul de zgomot, temperatura, anotimpul, intervalul zilei. Contextul cultural include toate comportamentele dobndite prin nvare i regulile care afecteaz interaciunea. Cel care vine dintr-o cultur n care se consider c un contact ocular prelungit

este un lucru nepotrivit, va fi catalogat drept nepoliticos dac va evita contactul ocular, ntr-o ar n care acest lucru este ncurajat. Dac o alt persoan venind dintr-o cultur n care contactul ocular prelungit denot loialitate, onestitate, se poate spune c avem, n contextul cultural, o baz pentru dezacord.