Revista 6

noi embr i e
decembr i e
ANUL
XIV
ISSN 145-0460
G@NDIREA MILITAR~ ROM@NEASC~
EDITOR
STATUL MAJOR GENERAL AL ARMATEI ROM@NIEI
COLEGIUL DE REDAC}IE
Redactor-[ef
Redactor-[ef adjunct
Redactor
Tehnoredactare computerizat`
colonel Costinel PETRACHE
Alina UNGHEANU
Violeta MIHALCEA
Adelaida-Mihaela DANDE{
Bucure[ti, str. Izvor, nr. 13-15, sector 5
Telefoane: 0722/229400; 0722/380091; 410.40.40/2154, 2538
Tel./fax: (401) 410.66.63
www.gmr.mapn.ro
ADRESA REDAC}IEI
COPYRIGHT: sunt autorizate orice reproduceri, f`r` perceperea taxelor aferente,
cu condi]ia indic`rii precise a num`rului [i datei apari]iei revistei din care provin.
MEMBRI
general-locotenent dr. Eugen B~D~LAN
general-locotenent dr. Marin ILIE
general-maior dr. Mihail ORZEA}~
general-maior dr. Vasile PAUL
general-maior dr. Sorin IOAN
contraamiral dr. Gheorghe MARIN
dr. Constantin MO{TOFLEI
colonel Costinel PETRACHE
CONSILIUL EDITORIAL
Abonamentele se fac prin oficiile po[tale, factorii
po[tali [i sucursalele Rodipet S.A., revista
afl#ndu-se la pozi]ia 5127 (Cap. XXI) din Catalogul
publica]iilor. Cititorii din strìn`tate se pot abona
p r i n SC RODI PET SA P. O. BOX 3 3 - 5 7 ,
f a x 0 0 4 0 - 1 - 2 2 2 . 6 4 . 0 7 s a u 2 2 2 . 6 4 . 3 9 ,
Pia]a Presei Libere nr. 1, sector 1, Bucure[ti,
Rom#nia. Pentru cititorii din Ministerul Ap`r`rii
Na]ionale, abonamentele se fac la Tipografia
Militar` (U.M. 02560), bd. Ion Mihalache, nr. 124-126,
sector 1, Bucure[ti, telefon 224.26.34, fax 224.04.05,
\n contul 503211906647, Trezoreria Statului,
sector 1, Bucure[ti. Pentru rela]ii suplimentare
v` pute]i adresa redac]iei. mmmmmmmmm
|NALTUL DECRET REGAL NR. 3663
PRIN CARE ROM@NIA MILITAR~
DEVINE REVISTA OFICIAL~
A MARELUI STAT MAJOR
Art. I. - Se \nfiin]eazq la Marele Stat Major, cu \ncepere
de la 1 Ianuarie 1898, revistq oficialq sub denumirea
de Rom`nia Militarq, \n care to]i ofi]erii din armatq
vor gqsi studii militare, care sq intereseze instruc]iunea lor.
Prin organul acestei reviste to]i ofi]erii, de toate armele,
afla]i \n activitate de serviciu, \[i vor putea publica lucrqrile
lor personale [i cari intereseazq armata.mmmmmmmmmm.
Carol - Regele Rom#niei
Dat \n Bucuresci la 8 decembre 1897
Revista
apare \n lunile februarie, aprilie, iunie,
august, octombrie [i decembrie.
G#ndirea militar` rom#neasc`
PRE{EDINTE
general dr. Mircea MURE{AN
1
G@NDIREA
MILITAR~
ROM@NEASC~
Revist` de teorie [i [tiin]` militar`
editat` de
STATUL MAJOR GENERAL AL ARMATEI ROM@NIEI
FONDAT~ |N ANUL 1864 SUB TITLUL
"ROM@NIA MILITAR~"
SERIE NOU~ ANUL XIII
Nr. 6
noiembrie decembrie
2003
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2003
2
Responsabilitatea integral` a asum`rii intelectuale
a articolelor trimise redac]iei apar]ine autorilor.
Revista G`ndirea militar[ rom`neasc[
este recunoscut[ de c[tre Consiliul Na\ional
al Cercet[rii +tiin\ifice din }nv[\[m`ntul Superior
3
Cuprins Contents
7
11
16
22
35
38
Rcntoarccrca Iuropci
Colonel Costinel PETRACHE
PROIEC}II CONCEPTUALE
DEZVOLT~RI TEORETICE
Ccrintc si msuri n domcniul militar pcntru
a rcaliza corclatia aprarc national - aprarc
colcctiv
General-maior dr. Mihail ORZEA}~
Iimitclc inccrtitudinii. Ilcdoaric pcntru
cthosul militar traditional
Maior Mihail ANTON
Aspcctc alc conduccrii opcratiilor dc rzIoi
psiho-inIormational n domcniul militar (II)
Colonel dr. Marian BUCIUMAN
Considcratii privind cvolutia lcgilor si prin-
cipiilor luptci armatc modcrnc
Locotenent-colonel Alexandru GIBOI
Misiunilc vcdctclor Iluvialc
C`pitan ing. Lucian SCIPANOV
OPINII * ARGUMENTE
CERTITUDINI * PERSPECTIVE
Comunicarca militar - Iapt si raport social
Colonel dr. Nicolae ROTARU
30
Iuropc's homccoming
COL Costinel PETRACHE
CONCEPTUAL PROJECTIONS
THEORETICAL DEVELOPMENTS
Rcquircmcnts and mcasurcs Ior thc mili-
tary domain to achicvc thc national
dcIcnsc - collcctivc dcIcnsc corrclation
MG Ph D MihaiI ORZEA}~
Iimits oI thc inccrtitudc. A plcading
Ior thc traditional military cthos
MAJ Mihail ANTON
Aspccts oI thc psycho-inIormational
opcrations managcmcnt in thc military
domain (II)
COL Ph D Marian BUCIUMAN
Considcrations on thc cvolution oI laws
and principlcs oI thc modcrn armcd Iight
LTC Alexandru GIBOI
Missions oI thc rivcr spccd-Ioats
CPT Eng Lucian SCIPANOV
OPINIONS * ARGUMENTS
CERTITUDES * PROSPECTS
Military communication - social Iact and
rcport
COL Ph D Nicolae ROTARU
4
51
55
60
78
82
89
85
Iimitc dc actiunc alc autorittilor adminis-
trativc n aprarca ordinii puIlicc (III)
General de brigad` Ilie GORJAN
Invtmntul dc marin n Univcrsitatca
National dc Aprarc
Locotenent-comandor Ion CHIORCEA
Rcpcrc alc transIormrilor n domcniul tactic
si opcrativ din nvtmntul dc marin
Locotenent-comandor dr. Ioan CR~CIUN
FUNDAMENTE NA}IONALE
Mihai \itcazul vzut dc Nicolac Iorga
Academician {tefan {TEF~NESCU
Misiunilc militaro-diplomaticc alc colonclului
Radu R. ROSI11I - 1O18-1O1O
Dr. Constantin DINULESCU
Ccntrul 8O Irincipal dc 1ransmisiuni
- istoric pcntru viitor
Colonel Dumitru LUNGU
"Romnia Militar" - Rcstituiri. Despre
ortografie sau <dreapta scriere> (II)
REALITATEA MILITAR~
INTERNA}IONAL~
Critcrii dc intcropcraIilitatc n opcratiilc
multinationalc (II)
Colonel Marica GALERIU
Gcostratcgia cilor dc transport. Iluxurilc
curo-asiaticc
Gheorghe IVAN
64
Iimits oI thc administrativc authoritics'
action rcgarding thc puIlic ordcr dcIcnsc (III)
BG Ilie GORJAN
1hc navy cducation at thc National
DcIcnsc Univcrsity
Lieutenant-commander Ion CHIORCEA
Rough guidcs oI thc transIormations
madc in thc opcrativc and tactical Iiclds
oI thc naval cducation
Lieutenant-commander
Ph D Ioan CR~CIUN
NATIONAL FOUNDATIONS
Mihai \itcazul as sccn Iy Nicolac Iorga
Academician Ph D {tefan {TEF~NESCU
1hc military-diplomatic missions oI thc
coloncl Radu R. ROSI11I - 1O18-1O1O
Ph D Constantin DINULESCU
1hc 8O Irimc 1ransmissions Ccntcr
- a history Ior Iuturc
COL Dumitru LUNGU
"Military Romania" - Rcstitution. About
orthography or <the right writing> (II)
INTERNATIONAL MILITARY
REALITY
IntcropcraIility critcria in thc multina-
tional opcrations (II)
COL Marica GALERIU
1hc Gco-stratcgy oI thc transportation
ways. 1hc Iurasian Ilows
Gheorghe IVAN
44
5
Cuprins
106
120
131
93
102
1crorismul - Iormc dc maniIcstarc (II)
Sublocotenent Ioan-Alexandru PETRESCU
OIicctivul Iazat pc rctca. O aIordarc militar
diIcrit. Intcrviul acordat dc amiralul (r.)
N.J. CEBROWSKI rcportcrului G.C.N.,
Dawn S. Onlcy
Ivolutic, si nu rcvolutic
NA1O si III (X\I) - RcpuIlica Cch
ANALIZ~ JURIDIC~
Conditiilc si situatiilc n carc sc poatc Iacc
uz dc arm (II)
Dr. Teodor BODOA{C~
DEZBATERI GMR
Starea \nv`]`m#ntului academic
naval rom#nesc. Invitati. contraamiralul
prof. univ. dr. Gheorghe MARIN, rcctorul
Acadcmici Navalc "Mircca ccl Btrn",
comandorul prof. univ. dr. ing.
Alexandru DRAGALINA, prorcctorul
Acadcmici Navalc "Mircca ccl Btrn",
c`pitanul-comandor conf. univ. dr. ing.
Gheorghe SAMOILESCU, dccanul Iaculttii
dc Marin Militar, si locotenentul-comandor
conf. univ. dr. ing. Vergil CHI}AC, dccanul
Iaculttii dc Marin Civil
DIALOGURI GMR
Intcrviu cu generalul de brigad`
dr. Cristea DUMITRU, scIul Dircctici
Comunicatii si InIormatii din Statul Ma}or
Gcncral
1crrorism - mcans oI cxprcssion (II)
Second lieutenant
Ioan-Alexandru PETRESCU
1hc nctwork Iascd oI}cctivc. A diIIcrcnt
military approach. 1hc intcrvicw
oI thc admiral (rct) N.J. CEBROWSKI
with thc rcportcr G.C.N., Dawn S. Onlcy
Ivolution, Iut not rcvolution
NA1O and III (X\I) - 1hc Czcch
RcpuIlic
JURIDICAL ANALYSIS
Conditions and situations whcn onc can
usc wcapon (II)
Ph D Teodor BODOA{C~
GMR DEBATES
The situation of the Romanian naval
academic education. Gucsts. the rear-
admiral Univ. Prof. Ph D Gheorghe MARIN,
thc rcctor oI thc Naval Acadcmy
"Mircca ccl Btrn", the commander Univ.
Prof. Ph D Eng. Alexandru DRAGALINA,
thc prorcctor oI thc Naval Acadcmy
"Mircca ccl Btrn", the CPT com-
mander Univ. Lecturer Ph D Eng.
Gheorghe SAMOILESCU, thc dcan
oI thc Iaculty oI Navy, and the lieutenant-
commander Univ. Lecturer Ph D Eng.
Vergil CHI}AC, thc dcan oI thc Iaculty
oI Civilian Marinc
GMR DIALOGUES
An intcrvicw with BG Ph D
Cristea DUMITRU, thc chicI oI thc Com-
munications and Data Iroccssing Dircc-
toratc oI thc Gcncral StaII
111
156
6
An intcrvicw with Marius PETRESCU,
thc prcsidcnt oI thc National Rcgistry
OIIicc Ior Sccrct Statc InIormation
- ORNISS
STRATEGIC PULSE
North Korca and thc possiIlc thrcats
in thc Asia-IaciIic rcgion
COL Ph D C`t`lin-Marius T@RN~COP
MILITARY PUBLICISTIC UNIVERSE
BIBLIOGRAPHIC REFERENCES
EDITORIAL EVENTS
GMR MAIL
ABSTRACTS
Intcrviu cu Marius PETRESCU, prcsc-
dintclc OIiciului Rcgistrului National
al InIormatiilor Sccrctc dc Stat - ORNISS
PULSUL STRATEGIC
Corcca dc Nord si amcnintrilc posiIilc
n rcgiunca Asia-IaciIic
Colonel dr. C`t`lin-Marius T@RN~COP
UNIVERS PUBLICISTIC MILITAR
REFERIN}E BIBLIOGRAFICE
EVENIMENTE EDITORIALE
CORESPONDEN}~ GMR
REZUMATE |N LIMBA ENGLEZ~
182
187
191
196
170
177
198
7
Re\ntoarcerea
Europei
in c#nd \n c#nd, Europa
se \ntoarce \n versiunea
geografic` [i spiritual`
rom time to time, Eu-
rope is returning to its
geographic and spiri-
Europe s
homecoming
,
a deplin`t`]ii ei continentale.
Diviz`rile, diviz`rile de orice fel,
devin istorie, o istorie deschis`
didactic spre fruntea genera]iilor
viitoare, pentru a nu le mai repeta
vreodat`. |ng`duindu-[i, printr-o
t#rzie [i lùntric a[teptat`
rena[tere, a se \mplini potrivit
menirii ei, Europa [tie c` are
nevoie de ea \ns`[i, de ea \ns`[i
prin toate competen]ele sale
istorice afirmate \n geografia
nediscriminat` a B`tr#nului
Continent. F`r` amput`ri organice,
f`r` idiosincrasii spiritualizate
transfrontalier, f`r` a deforma
natura interioar` a experien]elor
reu[ite ori a reproba insinuant
ne\mpliniri adiacente, f`r` solida-
rit`]i aplatizate [i stratific`ri
paternaliste, f`r` mefien]e
incurabile. Cu at#t mai mult cu c#t,
\n formatul geopolitic [i geostra-
tegic global, adev`rurile func]ionale
nu pot fi exprimate f`r` cump`tarea
tragic consacrat` a Europei.
Este, sub presiunea unei ne\ndu-
plecate nostalgii a viitorului,
vremea \mp`c`rii nediferen]iate
tual version of its continental
compleness.
Divisions, all types of divisions
become history, a didactically
present, history of future genera-
tion foreheads, so they never
happen again. Allowing a late
and deeply long waited rebirth
and its own fulfillment, accord-
ing to its mission, Europe knows
that it needs its own self, through
its historical competencies,
asserted in the undiscriminated
geography of the Old Continent.
And this must be done without
organic amputations, without any
spiritual transnational abhor-
rence, without distorting the in-
ternal nature of successful expe-
riences or condemning in an in-
sinuating manner, collateral
unfulfilement, without flat soli-
darity and paternalist stratifica-
tions, without incurable distrust.
And even more because in the glo-
bal geopolitical and geostrategic
shape, the functional truth cannot
be expressed without Europes
tragically consecrated temperance.
D F
8
cu sine. |ntre deziderat promovat
printr-un \n]elept proiect consti-
tu]ional [i realitatea nefardat`,
\mplinirea re\ntoarcerii Europei
\n condi]ia natural` a integralit`]ii
ei continentale [i afirmarea iden-
titar` comun` a statelor ei na]ionale
se \ntemeiaz` axial pe valori
cu voca]ie principial` asumate
cu curaj [i \ncredere: egalitate,
participativitate [i reprezentati-
vitate democratic`; activarea
perfectibil` a clauzei de solidaritate;
exercitarea subsidiarit`]ii [i a atri-
buirii responsabilit`]ilor \n delimi-
tarea competen]elor unionale; ope-
ra]ionalizarea majorit`]ii calificate
[i a cooper`rii consolidate; statul
de drept; inviolabilitatea demnit`]ii
umane; dialogul social autonom;
transparen]a institu]ional`; clauza
flexibilit`]ii reciproc favorizante;
rela]ii privilegiate cu statele \nve-
cinate; armonizarea legislativ`
ascendent`; intangibilitatea liber-
t`]ii de g#ndire, de con[tiin]`
[i religie, de exprimare [i infor-
mare, de \ntrunire [i asociere,
a artelor [i [tiin]elor.
De asemenea, unitatea euro-
pean` se coaguleaz` strategic
prin: fraternitatea diversit`]ilor
apar]in`toare dezvolt`rii [i crea]iei
istorice europene; ancorarea pro-
p`[irii \n \n]elegerile cardinale
ale identit`]ii comune continen-
tale: pluralism etic, toleran]`
constructiv`, solidaritate pozitiv`,
justi]ie neafectat`, nediscriminare
transparent`; asimilarea construc-
tiv` a proceselor de cooperare
It is, under the pressure of an un-
relenting nostalgia for future,
the time of equal reconciliation
with its own self.
Between wish-promoted through
a wise constitutional project
and the reality with no make-up
on it, Europes homecoming
to the natural condition of its con-
tinental integrality and the asser-
tion of common identity of its na-
tional states is based on the axis
of values with a vocation of prin-
ciples, assumed with courage
and trust: equality, participation,
democratic representation ; im-
provable activation of solidarity;
practice of solidarityand of tak-
ing over of responsibilities while
establishing clearly the unions
competencies ; the rule of law ;
the inviolability of human dignity;
the autonomous social dialog ;
institutional transparency; the rider
of flexibility mutually favorable;
privileged relations with neigh-
boring countries; ascendant le-
gal harmonization; the untouch-
able freedom of thought, con-
science, religion, expression
and information, meeting
and association, freedom of arts
and science.
European unity is strategically
established also trough: fraternity
of diversity belonging to Euro-
pean historic development
and creation; development of car-
dinal understanding of common
continental identity; ethical plu-
ralism, constructive tolerance,
positive solidarity, untouched jus-
tice, transparent non-discrimina-
tion ; constructive assimilation
9
Editorial
regional` angajate \n Europa
Central` [i de Sud-Est exerci]ii
\ncurajatoare \n favoarea integr`rii
[i integralit`]ii; descurajarea
libert`]ii f`r` relief [i eliminarea
s`r`ciei extreme; alienarea cri-
minalit`]ii, reducerea imigra]iei
[i obturarea traficului ilegal;
conservarea extensiv` a patrimo-
niului spiritual [i cultural euro-
pean \n larga [i profunda lui
diversitate; stimularea proiectelor
de dezvoltare [i afirmare a expe-
rien]elor comune; manifestarea
identit`]ilor na]ionale prin insti-
tu]iile fundamentale politice
[i constitu]ionale [i prin func]iile
irevocabile ale statului.
|n ecua]ia destul de alert`
a globaliz`rii, unitatea european`
nu este numai grabnic necesar`,
dar [i, \n logica devenirii nepro-
vocate, inevitabil`. Context \n care,
\ntre inocen]a studiat` [i \n]elep-
ciunea determinant`, este socotit
ca Europa real` s` nu se aplece
insistent asupra imperfec]iunilor
deta[ate ale construc]iilor locale
sau regionale, s` descurajeze acu-
mularea primejdioas` de preju-
dec`]i punctuale [i resentimente
uzate istoric, s` previn` alterarea
interioar` a consumului social,
s` asigure coeren]a viziunilor
pe termen lung.
Situat`, urm#nd parc` riguroase
prescrip]ii geometrice, \n centrul
geografic al continentului, Rom#nia
\[i cl`de[te rolul european optimi-
z#nd [i opera]ionaliz#nd, eficient
[i pragmatic, complementaritatea
indispensabil` dintre statusul
of regional cooperation processes
in Central and South-Eastern
Europe encouraging exercises
in favor of integration and inte-
grability ; discouraging liberty
without a shape and elimination
of extreme poverty ; alienation
of crime, reducing of immigra-
tion and stopping the illegal traf-
ficking ; extensive conservation
of European cultural and spiri-
tual patrimony in its extraordi-
nary diversity ; stimulation
of projects for development
and assertion of common expe-
riences; manifestation of national
identities through fundamental
political and constitutional insti-
tutions and through irrevocable
functions of the state.
In the rather alert equation
of globalization, European unity
is not only urgently necessary,
but also, in the unprovoked logi-
cal becoming, it is inevitable.
In this context, between studied
innocence and determinative
wisdom it is better that real
Europe is not to pay attention
insistently to the imperfections
of local and regional construc-
tions, but to discourage danger-
ous accumulation of prejudice
and historically old hard feel-
ings, to prevent internal alter-
ation of social consumption,
to ensure coherence of long term
visions.
Situated, as if following strict
geometric lines, in the geo-
graphic center of the continent,
Romania builds up its European
role improving and making opera-
tional, complementarity between
10
Colonel Costinel PETRACHE
Translated by Adriana CR~CIUNESCU
sù regional [i demersul privind
integrarea european` [i euro-
atlantic`. Profilul aspira]iilor
europene ale Rom#niei, dar [i dis-
punerea ]`rii noastre \n formatul
unional european \i confer` roluri
majore privind consolidarea ariei
de libertate, securitate [i justi]ie;
promovarea continental` a dez-
volt`rii regionale; configurarea
axiologic` a dimensiunii verticale
a integr`rii; s`v#r[irea unei viziuni
coerente asupra Uniunii [i dezvol-
tarea coeziunii economice [i sociale
a Europei.
Planeta se gr`be[te. Europa
\[i deconteaz`, cu o anume \nt#r-
ziere, strategiile ne\mplinite.
Europa de Vest [i Europa de Est
consecin]e fatale ale celei mai
dureroase [i complexe scind`ri
din istoria continentului devin
argumente decisive pentru \nf`p-
tuirea durabil` a Uniunii.
|n ceea ce ne prive[te, Rom#nia
crede \n \mplinirea democratic`
a revenirii, dar [i \n obliga]ia
Europei de a se re\ntoarce \n jum`-
tatea \nstrìnat`.
its regional status and demarche
concerning European and Euro-
Atlantic integration. The profile
of Romanias European aspira-
tion and, of course, its position
in the European unionist format
offer major roles in the consoli-
dation of freedom, security
and justice ; continental promo-
tion of regional development ;
axiological configuration of ver-
tical dimension of the integration;
creation of a coherent vision re-
garding the Union and the devel-
opment of Europes economic
and social cohesion.
The world is in a hurry.
Europe deals, a little later, with
its unfulfilled strategies. Western
Europe and Eastern Europe fatal
consequences of the most pain-
ful and complex separation in the
history of the continent become
decisive arguments for the creation
of a durable Union.
As in what we are concerned,
Romania believes in the demo-
cratic fulfillment of the becom-
ing and also in Europes obliga-
tion to come back to its estranged
half.
11
ntclcgcrca si rcalizarca practic a corclatici aprarc national - aprarc colcctiv
sunt dc maxim important n accast pcrioad, cnd astcptm ca statutul nostru
dc tar invitat s Iic schimIat cu ccl dc mcmIru cu drcpturi dcplinc al Aliantci.
CERINTE SI MASURI N DOMENIUL MILITAR
PENTRU A REALIZA CORELATIA
APARARE NATIONALA - APARARE COLECTIVA
~
~ ~ ~ ~
, ,
,
,
General-maior dr. Mihail ORZEA}~
Domcniul cc trcIuic aIordat cstc vast, dcoarccc - asa cum Iinc sc stic - aprarca national
cstc multidimcnsional, iar aprarca armat cstc doar una dintrc dimcnsiuni. Dc ascmcnca,
dcoarccc Alianta Nord-Atlantic nu mai cstc prcpondcrcnt militar, asa cum a Iost
la nccputurilc salc, iar rolul su cstc pcrmancnt pus dc acord cu cvolutia mcdiului
dc sccuritatc, sc impunc o armonizarc corcspunztoarc a rolului, misiunilor, structurii,
nzcstrrii si a conccptiilor dc instruirc alc Iortclor Armatc alc Romnici cu cclc alc NA1O.
Modurilc dc aIordarc a corclatici aprrii nationalc cu aprarca colcctiv pot Ii variatc,
ns cu aprccicz c cxplorarca domeniilor conceptual, structural, func]ional-ac]ional
si infrastructural va acopcri, ccl putin satisIctor, ntrcaga proIlcmatic pc carc o prcsupunc.
Dcsigur c ntrc domcniilc cnuntatc nu sc poatc Iacc o dclimitarc strict, dcoarccc
sunt ntr-o intcrdcpcndcnt dcstul dc strns. Din accst motiv, aIordarca sistcmic
cstc cca mai potrivit si cca mai convingtoarc. Ic dc alt partc, aIordarca analitic
a Iiccruia dintrc cclc patru domcnii mcntionatc pcrmitc rclcvarca mai multor dctalii
carc pot Ii utilizatc n scopul ntclcgcrii ansamIlului.
Dimensiunea conceptuala
Modul sistcmic dc aIordarc a unui domcniu utilizcaz din cc n cc mai dcs - inclusiv
n analizc cu caractcr militar - comparatia cu organismul uman, n carc capul arc rolul
primordial. Irin analogic cu cclc spusc antcrior, domcniul conccptual arc rolul capului
n cadrul corclatici aprarc national - aprarc colcctiv. Rcspcctiv, domcniul conccptual
gcncrcaz att obiectivul ac]iunii (corclatici), ct si cadrul normativ dc atingcrc a accstuia. lcgi,
hotrri alc guvcrnului si alc altor structuri guvcrnamcntalc cu rcsponsaIilitti n domcniul
sccurittii si aprrii nationalc; ordinc, dispozitiuni, instructiuni, conccptii, stratcgii, doctrinc,
rcgulamcntc, manualc, mctodologii, standardc ctc.
In scopul rcalizrii dcplinci concordantc ntrc oIicctiv si capaIilittilc natiunii dc a-l ndcplini,
antcrior staIilirii accstuia a Iost rcalizat o dctaliat analiz a situatici, n cadrul crcia
au Iost invcstigatc. mcdiul dc sccuritatc (tcndintc dc cvolutic, riscuri si amcnintri,
|
~
12
rapoartc dc Iortc ctc.); ccrintclc Aliantci n domcniu; posiIilittilc natiunii dc a ndcplini
ccrintclc minimc Iormulatc dc NA1O (rcsursc disponiIilc, rcsursc ncccsarc, spri}inul
opinici puIlicc pcntru alocarca rcsursclor ncccsarc, situatia social-cconomic si politic
intcrn ctc.); impactul prognozat asupra opinici puIlicc al planului dc msuri pc carc lc prc-
supunc rcalizarca corclatici aprarc national - aprarc colcctiv.
Cclc mai importantc ccrintc alc Aliantci n domcniul conccptual sunt. armonizarea
legislativ`, a strategiilor (dc sccuritatc si militar), a doctrinelor, prccum si a actelor normative
carc rcglcmcntcaz domcniul sccurittii si aprrii nationalc; adoptarea standardelor,
a tehnicilor [i procedurilor NATO n instruirc, nzcstrarc, organizarc structural, opcrarc
si mcntcnant. Scopul armonizrii n domcniul conccptual cstc accla dc a pcrmitc adoptarca
unor dccizii colcctivc carc s satisIac intcrcsclc tuturor mcmIrilor Aliantci (dcciziilc
sc iau prin conscns
1
), pc Iaza unor principii si valori comunc, carc au Iost nsusitc si asumatc
dc ctrc statclc mcmIrc, n momcntul admitcrii n NA1O. Dc ascmcnca, accst scop
arc si o latur proccdural, carc const n rcduccrca timpului dc luarc a unor dccizii n situatii
dcoscIitc, prccum si rcalizarca unor structuri cu atriIutii similarc n statclc mcmIrc, pcntru
a Iacilita consultarca rapid ntrc aliati
2
si ndcplinirca misiunilor asumatc, astIcl nct
s climinc amcnintarca si s pcrmit asigurarca sccurittii colcctivc.
Dimensiunea structurala
Ccrintclc n domcniul structural dcriv din riscurilc si amcnintrilc la adrcsa Aliantci
Nord-Atlanticc carc dctcrmin, la rndu-lc, misiunilc accstcia si, implicit, structura dc Iortc
ncccsar pcntru ndcplinirca lor. Dac, n urm cu ctiva ani, conccptia dc rcalizarc structural
a gruprilor dc Iortc cra, n Iun msur, Iazat pc concluziilc si nvtturilc lui Clauscwitz,
carc rccomanda armatc dc mas, capaIilc s lovcasc inamicul n punctclc salc Iortc - ccntrclc
dc gravitatc - pcntru a-l nIrngc, dup nchcicrca "rzIoiului rccc", riscurilc unor conIruntri
militarc dc amploarc s-au rcdus considcraIil
3
, dar a crcscut pondcrca amcnintrilor
ncconvcntionalc, iar ntrc accstca sc dctascaz nct amcnintrilc tcroristc
4
. Noilc tipuri
dc amcnintri si conIlictc au rclcvat o capacitatc insuIicicnt a armatclor structuratc dup conccptii
clauscwitzicnc dc a lc Iacc Iat. Dc ascmcnca, pcrioadclc dc tranzitic dc la conIlict la pacc,
pcrioada postconIlict si opcratiilc dc staIilitatc carc sc dcsIsoar n prczcnt n Irak si AIganistan
impun o nou conccptic dc structurarc a cntittilor militarc lupttoarc, carc trcIuic s rspund
urmtoarclor ccrintc. suple]e, mare mobilitate [i capacitate de foc, capacitate ridicat`
de dislocare [i de autosus]inere n teatru, timp redus de reac]ie, capabilitate de ndeplinire
a tuturor misiunilor ce revin Alian]ei (conIorm articolului o si n aIara accstuia).
Noua Iat a rzIoiului impunc nu doar o rcgndirc a structurii Iortclor Armatc,
ci si o adaptarc pcrmancnt a accstora la tcndintclc dc cvolutic a mcdiului dc sccuritatc
5
.
Accast ccrint cstc implicit si prcsupunc schimIarca IilozoIici dc organizarc structural,
simultan cu rcdcIinirca unor notiuni consacratc. AstIcl, conccptul dc mobilitate va prc-
supunc nu doar aspcctclc dc ordin Iizic cunoscutc (vitcz dc dcplasarc, capacitatc dc duccrc
a actiunilor dc lupt n diIcritc mcdii ctc.), ci si adaptarca rapid la noilc ccrintc alc cmpului
dc lupt. ConIorm accstui nou mod dc aIordarc, Iiccarc misiunc va Ii ndcplinit
dc ctrc o structur adccvat. Chiar dac sc vor pstra, pcntru scop dc instructic, cntittilc
structuralc consacratc - pluton, companic, Iatalion, Irigad si similarclc lor -, pcntru misiuni
~
13
n situatii dc criz si la rzIoi sc vor constitui structuri carc s lc poat ndcplini cu maxim
cIicicnt. Accst mod dc a gndi a Iost cxpcrimcntat cu succcs dc ctrc SUA prin "Ixpcditionary
Iorccs" si dc Marca Britanic prin "1ask Iorcc" (Malvinc, 1O82) si, pstrnd proportiilc,
chiar dc Armata Romn n ccl dc-Al Doilca RzIoi Mondial, prin dctasamcntclc constituitc
pcntru anumitc misiuni. Icntru a putca ndcplini accast ccrint, cstc ncccsar ca structurilc
s Iic constituite modular, astIcl nct s sc poat rcaliza oricc conIiguratic organizatoric
ccrut dc misiunc.
Capacitatea crescut` de dislocare n tcatru prcsupunc nzcstrarca unittilor cu tchnic
dc lupt transportaIil pc calca acrului (air liIt) si cu navclc (sca liIt), iar, la nivcl national,
cxistcnta capaIilittii dc transport proprii n tcatru, nu doar a pcrsonalului, ci si a tchnicii
dc lupt. Accast ccrint cstc strns lcgat dc moIilitatc si, mai alcs, dc capacitatca
dc proicctarc a Iortci n tcatrclc dc opcratii.
Asumarca principiului un atac asupra unui membru al Alian]ei nseamn` un atac
asupra tuturor
6
cchivalcaz cu anga}amcntul dc a Iolosi o partc din Iortclc nationalc n tcatrul
undc a Iost dcclansat agrcsiunca si, implicit, capacitatca dc a lc "proiccta" n zona dc conIlict,
carc poatc Ii si n alt partc dcct pc tcritoriul national.
Capacitatea de autosus]inere n teatru prcsupunc att un suport logistic adccvat,
ct si un grad ridicat dc indcpcndcnt n duccrca actiunilor dc lupt (opcratiilor). In scopul
cvitrii structurilor mamut din timpul "rzIoiului rccc", noilc unitti si mari unitti lupttoarc
vor trcIui nzcstratc cu sistcmc dc arm pcrIormantc, cu o marc prccizic si putcrc dc Ioc
carc s nu ncccsitc un consum Ioartc marc dc munitic pcntru ndcplinirca misiunilor
(adic s ndcplincasc misiunilc cu cIicicnt ridicat).
ConIlictclc si rzIoaiclc ultimclor dcccnii au cvoluat dup altc principii dcct cclc n carc
advcrsarii crau aproapc pcrmancnt "n contact", dcsprtiti dc cunoscuta linie a frontului
pc zcci si sutc dc kilomctri. In acclasi timp, prognoza cvolutici mcdiului dc sccuritatc indic
o proIaIilitatc rcdus a conIlictclor armatc dc amploarc, dar prcIigurcaz, cu o marc
proIaIilitatc, riscuri si amcnintri ncconvcntionalc. Accstc amcnintri pot Ii contracaratc,
dc rcgul, cu structuri militarc intcgratc, organizatc dup principiilc for]elor expedi]ionare,
carc au un ridicat grad dc indcpcndcnt n ndcplinirca misiunilor si, implicit, trcIuic
s sc autosustin n tcatru un timp mai marc dcct Iortclc clasicc dc acccasi valoarc.
Dimensiunea actionala
Dimcnsiunca actional a corclatici aprarc national - aprarc colcctiv trcIuic s pun
n valoarc invcstitia dc intcligcnt din domcniul conccptual si invcstitia dc rcsursc din domcniul
structural si inIrastructural prin racordarca IilozoIici dc prcgtirc si duccrc a luptci si a opcratici
la ccrintclc cmpului dc lupt al viitorului, complctatc cu ccrintclc Aliantci. interoperabilitate
deplin` si capabilitatea de a ndeplini oricare din misiunile ce revin [i se preconizeaz`
a fi asumate de c`tre NATO.
Deplina interoperabilitate nscamn ndcplinirca oricrci misiuni (dc instruirc, intcrvcntic
sau lupt) la nivclul dc pcrIormant (prccizic a loviturilor si cIcct ridicat la oIicctiv al accstora;
cvitarca distrugcrilor si picrdcrilor inutilc; ndcplinirca misiunii cu picrdcri colatcralc rcdusc;
ncIolosirca Iortci disproportionatc; rcspcctarca lcgilor intcrnationalc alc rzIoiului ctc.)
ccrut dc standardclc Aliantci. Accast ccrint prcsupunc. capabilitate de comunicare,
~
,
Proiec]ii conceptuale * Dezvolt`ri teoretice
14
folosind limbajul profesional; cunoa[terea doctrinelor, tacticilor, tehnicilor [i procedurilor
NATO si formarea deprinderilor necesare de aplicare a lor.
Gama dc misiuni posiIilc alc Aliantci (rzIoi rcal, opcratii dc staIilitatc, opcratii
umanitarc, opcratii dc mcntincrc a pcii ctc.) va impunc adaptarca mcntal pcrmancnt
a lupttorilor la conccptul dc ac]iuni [i opera]ii militare ntrunite att n plan individual,
ct si la nivcl dc structur militar. Rcnuntarca la ccca cc occidcntalii numcsc "parohialism"
si Irictiuni intcrcatcgorii dc Iortc alc armatci constituic una dintrc conditiilc importantc
alc rcalizrii intcgrrii conccptualc, ultcrior, si actionalc, carc, la rndul su, cstc Iaza aplicrii
noii IilozoIii a Aliantci privind instruirca si duccrca luptci (opcratici).
Ircgtirca pcntru oricc misiunc posiIil a Aliantci nscamn att crcarca mcdiului Iizic
adccvat (dcscrt, rclicI Irmntat-mpdurit, cmpic ctc.), ct si a cclui psihologic (rzIoi rcal
cu riscul picrdcrii victii sau al rnirii; opcratii umanitarc cu ncrctura moral a rcsponsa-
Iilittii pcntru victilc unor oamcni carc si pun ndc}dilc n militari ctc.). Imprcsionanta
palct dc situatii cu carc sc poatc conIrunta un lupttor n cadrul misiunilor posiIilc
rcclam un pcrsonal militar cu calitti intclcctualc si Iizicc dcoscIitc. Iupttorul viitorului
va Ii din cc n cc mai mult un supcrman, prcgtit s luptc att cu inamic rcal, ct si cu Iortclc
dczlntuitc alc naturii, un om capaIil s si stpncasc cmotiilc si s nu ncalcc prcvcdcrilc
dreptului r`zboiului si gata oricnd s acordc a}utor cclor carc nu sc pot a}uta singuri
7
.
In scopul ndcplinirii accstui oIicctiv va Ii ncccsar crcarca mcdiului propicc prcgtirii,
carc sc va rcaliza cu chcltuicli importantc dc rcsursc matcrialc si Iinanciarc. Irintrc cilc
dc rcduccrc a chcltuiclilor pcntru instruirc as mcntiona utilizarca simulrii si dcsIsurarca
cxcrcitiilor pc calculator, carc vor cunoastc o dczvoltarc important.
Dimensiunea infrastructurala
InIrastructura constituic suportul matcrial pcntru rcalizarca corclatici aprarc
national - aprarc colcctiv dc la spatii dc lucru pcntru claIorarca conccptici, a planurilor
si programclor, pn la ci dc comunicatii pcntru transmitcrca inIormatiilor, rcspcctiv pcntru
transportul matcrialclor si pcrsonalului si, dc ascmcnca, simulatoarc, tcrcnuri si poligoanc
pcntru instructic ctc. Din accstc considcrcntc si inIrastructura trcIuic s tin pasul
cu transIormrilc n cclclaltc domcnii. Noua IilozoIic a Aliantci dc rcalizarc a unor Iazc
si Iacilitti militarc ncpcrmancntc n scopul rcduccrii chcltuiclilor militarc, simultan
cu mrirca capacittii dc rspuns la amcnintri mrcstc gradul dc adaptaIilitatc al accstui
domcniu la cvolutia mcdiului stratcgic si punc acccntul pc capaIilitti moIilc, n spccial
dc comand-control si dc suport logistic.
Cclc mai importantc ccrintc alc NA1O n domcniul inIrastructurii sc rcIcr la compatibi-
litatea tehnic` si asigurarea sprijinului na]iunii gazd`. Accstc ccrintc sunt partial ndcplinitc,
iar, n pcrspcctiv, pc msura cunoastcrii tuturor standardclor si a alocrii rcsursclor
ncccsarc, vor Ii ndcplinitc la cclc mai importantc oIicctivc. capacitti dc comand-control,
acroporturi, porturi, ci dc comunicatii.
Intcgrarca n NA1O prcsupunc cIorturi importantc n multiplc domcnii dc activitatc,
carc vor trcIui sustinutc matcrial si Iinanciar. Avnd n vcdcrc c rcsursclc ncccsarc sunt
mult mai mari dcct rcsursclc disponiIilc alocatc, sc impunc gcstionarca accstora cu maxim
rcsponsaIilitatc si n dcplin concordant cu priorittilc staIilitc dc Iactorii dc dccizic.
~
15
Indcplinirca ccrintclor NA1O pcntru intcgrarc va ducc la sporirca considcraIil
a cIicicntci organismului militar.
Ilanurilc si programclc actualc dc transIormarc structural si actional a Iortclor
Armatc ar putca suIcri modiIicri pcntru a Ii corclatc cu cclc alc Aliantci. AstIcl, potrivit
sccrctarului aprrii al SUA - Donald RumsIcld - noi ac]ion`m pentru promovarea unei
culturi organiza]ionale care recompenseaz` gndirea neconven]ional` [i un climat unde
oamenii au libertatea [i flexibilitatea de a risca [i de a ncerca lucruri noi
8
. In acccasi
idcc, comandantul suprcm al Iortclor aliatc n Iuropa - gcncralul amcrican ]amcs ]oncs -
aIirma c vitcza cu carc trcIuic Icutc transIormrilc n domcniul militar trcIuic s crcasc
pcntru a putca Iacc Iat tuturor amcnintrilor cunoscutc si prognozatc
9
.
RcIorma Armatci Romnici cstc un proccs continuu, dcoarccc organismul militar
trcIuic s sc adaptczc pcrmancnt
10
la cvolutia mcdiului dc sccuritatc. In n anul 2OO7,
amploarca rcIormclor va Ii n continu crcstcrc si ccl mai important domcniu cstc ccl al prc-
gtirii pcrsonalului. Omul, att n postura dccidcntului, ct si n cca a lupttorului, constituic
clcmcntul ccl mai important al proccsului dc rcIorm, dcoarccc cstc att autorul programclor
si al planurilor, ct si ccl carc lc d viat.
OIicctivclc rcIormci vor putca Ii atinsc numai prin programc adccvatc dc organizarc,
nzcstrarc si instruirc, Iazatc pc rcsursclc disponiIilc umanc, matcrialc, Iinanciarc,
tchnologicc si dc alt natur.
Note bibliografice
1. Manualul NATO, editat de Biroul Informare [i Pres` al NATO, Bruxelles, Belgia, 1999, pp. 155-156.
2. Ibidem, p. 157.
3. James Adams Urm`torul - ultimul r`zboi mondial, arme inteligente [i front pretutindeni,
Editura Antet, 1998, p. 8.
4. *** Terorismul, Editura Academiei de nalte Studii Militare, Bucure[ti, 2002, p. 143.
5. General James Jones Cuvntare cu ocazia ntlnirii cu cadrele de conducere din Ministerul Ap`r`rii
Na]ionale (05.08.2003).
6. Manualul NATO, lucr. cit., p. 70.
7. Vladimir Pasti, Mihaela Miroiu, Cornel Codi]`, Romnia Starea de fapt, vol. 1 Societatea,
Editura Nemira, Bucure[ti, 1996, p. 205: Armata devine autoritate model, tocmai fiindc` ea pare
s` aib` ierarhii clare [i s` func]ioneze dup` reguli pe care le respect` !.
8. Donald H. Rumsfeld Cuvntare cu ocazia prezent`rii Directivei de planificare a transform`rii
(Transformation Planning Guidance), aprilie 2003.
9. General James Jones, lucr. cit.
10. Barry R. Schneider [i Lawrence E. Grinter, Battlefield of the future, Air University Press,
Maxwell Air Force Base, Alabama, SUA, 1998, p. 143.
16
ivclul dc inccrtitudinc si ncdctcrminarc n stiintclc socialc rmnc ridicat,
dar nu sc tinc scama suIicicnt dc Iaptul c si n stiintclc naturalc, asa-numitc
cxactc, rcvolutia stiintiIic modcrn arat c nu sc naintcaz sprc un adcvr
LIMITELE INCERTITUDINII
pledoarie pentru ethosul militar tradi]ional
Maior Mihail ANTON
dcIinitiv, ci numai sprc unul mai Iun. Sociologia militar nccarc astzi s gscasc solutii
la proIlcmclc aprutc n mcdiul militar n contcxtul gcncral al schimIrii socicttii romncsti,
al rcIormci armatci n concrct, Ir a avca ns prctcntia c dctinc rspunsul optim.
Ncvoia dc ccrtitudinc a oamcnilor, dc o minim sigurant sau garantic pcntru viitor,
i ndcamn pc accstia s cautc n }ur rcpcrc oricntativc cxistcntialc, dcnumitc gcncric
valori. Istc unanim acccptat Iaptul c suntcm cu totii ndatorati unor conccptc culturalc
carc nc rcglcaz pcrccptiilc si nc guvcrncaz astcptrilc. 1otusi, n actualul ansamIlu socictal
tranzitoriu, rcpcrclc valoricc nu mai sunt Iixc, imuaIilc. 1otul cstc supus schimIrii,
transIormrii. In accstc conditii, a prcviziona astzi asupra cvolutici unor Icnomcnc
sau proccsc socialc constituic cu sigurant un hazard.
Uncori, accast inccrtitudinc cstc valorizat considcrndu-sc c ca rcprczint motorul
crcatici. O civiliza]ie este o anumit` modalitate de a trì [i de a crea fapte; este o atitudine
specific` fa]` de via]` [i fa]` de acceptarea incertitudinii. Este o b`t`lie constant` pentru
a asigura ca mirajul certitudinii s` nu progreseze pn` la punctul n care s` afecteze
ceea ce este viu, zdruncinnd mintea cu falsa speran]` a definitivului, care ar fi de natur`
s` instileze n mod perfid n om atrac]ia dogmei, respectiv, abdicarea. Tocmai aceast`
incertitudine, ca surs` a vie]ii [i responsabilit`]ii, este cea care ne permite s` credem
n posibilitatea unei strategii pentru progres; [ ] datorit` acesteia, condi]iile se rennoiesc
n mod constant, speran]a poate fi etern`, chiar [i n cele mai rele circumstan]e
1
.
Accst discurs sc producc n contcxtul sustincrii amIitiosului proicct dc uniIicarc
a Iuropci, concluzionnd c o Iurop unit, capaIil s garantczc pluralitatca si divcrsitatca
popoarclor salc, va rcprczcnta un pas important sprc un nivcl clcvat dc civilizatic, att dc ncccsar
n noul milcniu. Autorii unci rcccntc ccrcctri sociologicc comparativc sunt circumspccti
n privinta lrgirii Uniunii Iuropcnc, aducnd n prim-plan diIcrcntclc culturalc cxistcntc
la nivclul trilor candidatc la intcgrarca curopcan. DiIcrcntclc culturalc sunt cxplicatc
dc dczvoltarca cconomic, mostcnirca cultural si socurilc istoricc. Convergen]a valorilor
va fi un proces de durat`, asta n cazul n care acest lucru se va produce. Concep]ia Comisiei
Europene privind Europa Regiunilor n care ar trebui s` existe o structur` social-economic`
rezonabil omogen` de-a lungul Europei, precum [i un sistem european de valori
comune, nu este una construit` realist dearece nu ia n calcul diferen]ele culturale actuale
existente n Europa. Considernd c` valorile sunt reflectate n argumente politice, este dificil
N
17
de pre-supus c` va exista o concep]ie unitar` n privin]a problemelor politice importante la
nivel european, cu att mai mult cu ct ]`rile care vor adera la Uniunea European`
prezint` diferen]e chiar [i n privin]a valorilor de baz`. Urmnd acest ra]ionament, ne
putem a[tepta ca includerea acestor ]`ri ntr-o asemenea institu]ie politic` precum este
Uniunea European` s` conduc` la o organiza]ie slab` n care este dificil de a g`si consensul
n privin]a deciziilor politice
2
.
Autorii accstui studiu nu ncag diIcrcntclc culturalc cxistcntc si n rndul trilor
mcmIrc alc UI, dar, prin comparatic, accstia cvidcntiaz o discrcpant scmniIicativ
la nivclul trilor non-UI, suIicicnt pcntru a producc anumitc pcrturIatii n ansamIlul
structurii, prin asimilarca accstora. Dincolo dc o dczamgirc Iircasc cc nc poatc nccrca
n Iata accstci concluzii, dcmn dc intcrcs pcntru oricc mctodologic dc ccrcctarc comparativ
am rctinut modul dc opcrationalizarc a diferen]elor culturale, accst conccpt Iiind analizat
si msurat statistic prin dou dimcnsiuni prcluatc dup modclul utilizat antcrior dc alti doi
ccrccttori amcricani (Inglchart, Bakcr, 2OOO).
Dcsigur, cxist multc altc moduri dc msurarc a caractcristicilor culturalc alc socicttii.
Irin studicrca unci scrii largi dc indicatori si variaIilc, Inglchart argumcntcaz c accstc
dou dimcnsiuni surprind ccl mai Iinc oricntrilc culturalc Iundamcntalc alc socicttilor
atunci cnd comparatia sc rcalizcaz ntrc trilc Iogatc si cclc sracc, utiliznd o scric larg
dc normc si crcdintc politicc, socialc si rcligioasc. Cclc dou dimcnsiuni, asa cum sunt
dcnumitc dc Inglchart, sunt. dimensiunea tradi]ional/ra]ional si dimensiunea supravie]uire/
autoexprimare (sclI-cxprcssion). Irima dimcnsiunc, tradi]ional/ra]ional, rcIlcct un sistcm
dc valori n carc oamcnii aIlati la polul traditional rcsping idcca divortului, acccntucaz
importanta lui Dumnczcu, cxprim rcspcct pcntru autoritatc, rarcori discut politic
si maniIcst un nalt nivcl dc mndric national. Ia polul rational al accstci dimcnsiuni sunt
maniIcstc valori opusc.
A doua dimcnsiunc, supravie]uire/autoexprimare, surprindc valori cc apar n socicttilc
post-industrialc cu un nalt nivcl dc sccuritatc social. In conIormitatc cu Ingclhart,
o componcnt ccntral a accstci dimcnsiuni sc rcIcr la diIcrcnta dintrc valorilc matcrialistc
si cclc postmatcrialistc. Accast componcnt msoar prioritatca rclativ cc cstc acordat
sccurittii cconomicc si Iizicc n dcIavoarca autocxprimrii si calittii victii.
In continuarc sunt sintctizati indicatorii inclusi n cclc dou dimcnsiuni
*
.
* Sursa: Inglehart [i Baker (2000).
Dimensiunea tradi]ional/
ra]ional
\alorilc traditionalc, n opozitic cu cclc
rationalc, suIliniaz urmtoarclc.
* Dumnezeu este foarte important
n via]a responden]ilor.
* Responden]ii au un puternic sim]
al mndriei na]ionale.
* Responden]ii acord` un respect sporit
autorit`]ii.
* Divor]ul nu este niciodat` justificabil.
* Responden]ii nu discut` aproape
niciodat` politic`.
Dimensiunea supravie]uire/
autoexprimare
\alorilc dc supravictuirc, contrar cclor
dc autocxprimarc, suIliniaz urmtoarclc.
* Responden]ii acord` prioritate
securit`]ii economice n fa]a auto-
exprim`rii sau calit`]ii vie]ii.
* Responden]ii se descriu pe sine
ca nefiind foarte ferici]i.
* Responden]ii nu se consider` foarte
satisf`cu]i de via]a lor.
* Homosexualitatea nu este niciodat`
justificabil`.
* Responden]ii simt c` trebuie s` fie
foarte precau]i n rela]iile cu ceilal]i.
18
Inaintc dc a dcscric conccptia lui Inglchart privind rclatia dintrc cultur si dczvoltarca
cconomic, cstc ncccsar s dcIinim cultura. 1crmcnul prczint o multitudinc dc ntclcsuri.
RcIcrint oIligatoric pcntru oricinc studiaz conccptul dc cultur, lucrarca lui KrocIcr
si Kluckhohn (1Oo2) oIcr un ansamIlu dc 1GJ dc dcIinitii. Continuturilc accstor dcIinitii
prczint ascmcnca variatii, nct sc poatc vorIi dc o "}ungl conccptual". AIordat dintr-un
punct dc vcdcrc sociologic, cultura desemneaz` ansamblul aspectelor intelectuale, morale,
materiale, al sistemului de valori, al stilurilor de via]` ce caracterizeaz` o civiliza]ie
3
.
RcIlcctia asupra culturii coincidc cu puncrca proIlcmci socicttii considcrat dintr-un punct
dc vcdcrc cc pcrmitc oIscrvarca stadiului moravurilor, msurarca gradului dc civilitatc
si aprccicrca manicrci n carc sc rcalizcaz lcgturilc socialc. Asociind socictatca, cultura
si individualitatca, R. Iinton a rcusit s aproIundczc rclatia strns ntrc pcrsonalitatca
unui individ - dcIinit ca ansamIlu organizat si rclativ staIil dc dcprindcri - si cultura socicttii
dc carc apartinc. Cultura, aIirma R. Boudon, n m`sura n care reprezint` ceva mai mult
dect o abstrac]ie construit` de cercet`tor, nu exist` dect n spiritul indivizilor care alc`tuiesc
o societate. Ea [i extrage toate caracteristicile din personalit`]ile lor [i din interac]iunea
dintre aceste personalit`]i. {i invers, personalitatea fiec`rui individ se elaboreaz` [i func]ioneaz`
prin asociere constant` cu cultura societ`]ii.
Un clcmcnt ccntral n ma}oritatca dcIinitiilor culturii cstc conccptul valoare. In mod
similar, si accsta primcstc divcrsc scmniIicatii. Iornind dc la unclc dcIinitii minimalc,
putcm spunc c valorilc rcprczint principii gcncralc dcsprc ccca cc cstc dcziraIil,
dcsprc ccca cc c dcmn dc urmat n viat.
\alorilc, n calitatca lor dc principii gcncralc dcsprc ccca cc c dc dorit, Iunctioncaz
att la nivclul socictal si grupal, ct si la ccl individual. Sc vorIcstc dcsprc "sistcm dc valori",
"oricntarc axiologic" sau "scar dc valori" - cxprcsii Ioartc apropiatc ca ntclcs -,
avndu-sc n vcdcrc oricarc dintrc cclc trci nivcluri. Mai mult, valorilc dcvin opcrantc numai
dac sunt intcrnalizatc dc ctrc indivizi. Apoi, a dcducc sistcmul dc valori cIcctivc spcciIic
unci culturi, si nu doar vcrsiunca sa dcclarat la nivcl aIstract, prcsupunc studicrca
mcntalittilor si a conduitclor individualc. 1otusi, individualismul mctodologic nu trcIuic
aIsolutizat nici aici, pcntru c valorilc cxist si la nivcl supraindividual, Iiind promovatc
dc ctrc structuri si institutii socialc (scoal, Iamilic, Iiscric, armat, mass-mcdia ctc.).
AcccptaIil parc tcza, avansat cu mai Iinc dc o }umtatc dc sccol n antropologia cultural,
a cauzalittii circularc dintrc spcciIicul cultural si pcrsonalitatca individului, n scnsul
c o anumit matricc cultural producc, prin socializarc si cducatic, un anumit tip
dc pcrsonalitatc, carc, la rndul ci, crccaz o cultur spcciIic.
\alorilc au statut dc motivc actionalc. Adic, odat intcriorizatc, clc nu rcprczint
doar simplc "stiluri" dc conduit, ci si propcnsiuni alc accstcia. Dc pild, nu c vorIa
dac a}ung sau nu s rcalizcz ccva Irumos, ci dac urmrcsc rcalizarca Frumosului ca atarc.
1ot asa pcntru Bine, Dreptate, Echitate ctc. Ixist, altIcl spus, n tcrmcni maxwcIcricni,
o "rationalitatc axiologic", ratiunca dc a actiona Iiind tocmai accca dc a traducc n Iaptc
anumitc valori umanc.
Nu putini sunt ns spccialistii carc contcst valorilor caractcrul dc Iort motivational,
n calitatca lor dc datc univcrsalc. Univcrsalc nu ncaprat numai n scnsul dc valori gcncral
umanc, dar chiar si n accla rcIcritor la rolul lor dc principii transsituationalc. Multc studii
dc tcrcn si cxpcrimcntalc dc sociologic si psihologic social arat c practicarca concrct
19
a valorilor si a normclor diIcr att dc mult dc la situatic la situatic, nct accstca si picrd
cIicicnta lor dc opcratori motivationali univcrsali, dc rationalitatc axiologic. \alori, normc
si critcrii moralc (ca }ust-in}ust) - spun ascmcnca ccrcctri cmpiricc - sunt constructii
mcntalc alc actorilor sociali, n Iunctic dc particularittilc situatici, dc natura si scopul activittii,
dc consccintclc anticipatc. Constructiilc sunt, asadar, contcxtualc.
Numcroasc studii cmpiricc convcrg ns cu datclc oIcritc dc practica istoric si cotidian,
inIirmnd contcxtualismul pur si rationalitatca cxclusiv pragmatic. I grcu dc admis c sc poatc
dcscric constanta comportamcntal a indivizilor si a grupurilor Ir cxistcnta unor principii
oricntativc dc viat (valori); dc ascmcnca, n acclcasi conditii, cstc diIicil s cxplicm Ioartc
ridicata conscnsualitatc dc gndirc si comportamcnt n cadrul multor culturi si suIculturi.
Ic dc alt partc, nici viziunca "valorilor vcsnicc", imuaIilc, gcncral valaIilc, cu actiunc
mccanic nu c productiv. Ca si altc "Iaptc socialc", clc sunt supusc prcsiunilor situationalc,
intcrprctrilor si schimIrilor.
1cza ccntral, n conccptia lui Inglchart, dcsprc diIcrcntclc culturalc sustinc c dczvoltarca
cconomic producc consccintc sistcmaticc, uncori prcdictiIilc, la nivclul culturii si politicii.
Ins, accstc consccintc nu sunt lcgi imuaIilc alc istorici, ci au doar o tcndint proIaIilistic.
Cu altc cuvintc, proIaIilitatca cstc Ioartc marc ca anumitc schimIri s sc produc
pc msur cc socictatca sc dczvolt din punct dc vcdcrc cconomic, dar accstc schimIri
dcpind, dc ascmcnca, dc spcciIicul cultural si contcxtul istoric al socicttii rcspcctivc.
Conccptia lui Inglchart cstc opus tcoriilor contcmporanc dcsprc modcrnitatc, conIorm
crora dcclinul valorilor "traditionalc" si nlocuirca lor cu altclc "modcrnc" aparc ca rczultat
al Iortclor cconomicc si politicc. AstIcl, Inglchart acccntucaz caractcrul pcrcn al unor
valori n poIida transIormrilor cconomicc si politicc. Mai prccis, cl ncag convcrgcnta
n }urul unui sct dc valori modcrnc si sustinc c acclc valori traditionalc vor cxcrcita
n continuarc o inIlucnt considcraIil asupra culturii, indcpcndcnt dc dczvoltarca
cconomic. Dcsigur, accast conccptic poatc Ii criticat pcntru dctcrminismul su cultural.
Aplicnd modclul dc ccrcctarc mcntionat antcrior asupra socicttii romncsti,
n ansamIlu, prccum si asupra mcdiului militar, n particular, putcm constata ntr-adcvr,
n poIida schimIrilor cconomicc si istoricc produsc din 1OOO pn n prczcnt, c anumitc
valori si gscsc n continuarc un larg spatiu dc maniIcstarc. Nu putini sunt accia carc sc grIcsc
s cxplicc accst lucru pc scama unor mcntalitti nvcchitc, Ir a nccrca ns s dcscopcrc
n accast situatic un anumit spcciIic cultural. Bincntclcs, nu putcm ncga instaurarca
unor "valori institutionalizatc" noi si intcrnalizarca rclativ a accstora n sistcmul dc pcrso-
nalitatc. Ic ansamIlu ns, o analiz a datclor dc carc dispuncm att la nivclul socicttii,
ct si la nivclul Iortclor armatc nc ndrcpttcstc s aIirmm, utiliznd cclc dou dimcnsiuni,
c apartincm n continuarc unci culturi dominat prcpondcrcnt dc valori traditionalc si dc supra-
victuirc. Spatiul puIlicistic rcstrns al rcvistci nu pcrmitc dcmonstrarca n discursul dc Iat
a cclor aIirmatc, tczc pc carc lc voi dczvolta n viitoarc ntrcprindcri cditorialc.
O proIlcm carc rcvinc n actualitatc, n contcxtul actual dc schimIarc, cstc cca a incompa-
tiIilittii dintrc armat si socictatc sau, altIcl spus, proIlcmatica diIcrcntclor culturalc dintrc accstca.
Un grup dc sociologi militari (IRGOMAS, 2OOJ) si propunc n accst scns s rcalizczc o ccrcctarc
sociologic cu scopul dc a surprindc cvcntualclc diIcrcntc culturalc dintrc armat si socictatca
din carc accasta Iacc partc. Ipotcza accstui grup dc lucru sustinc c cxist o incompatiIilitatc
ccrt, cultura militar Iazndu-sc incrcnt pc idcologii antiindividualc si anti-piat si, dc accca,
diIcr considcraIil dc cultura dcmocratic civil si dc organizarca social a socicttilor modcrnc.
20
In litcratura dc spccialitatc cxist dou pozitii principalc. Una sustinc c cxist o diIcrcnt
cultural ncccsar ntrc civili si militari si c accast diIcrcnt particular nu cstc ncgativ.
Alt pozitic acccpt, dc ascmcnca, idcca c armata arc o cultur diIcrit Iat dc cca a socicttii
civilc, dar cultura militar traditional scrvcstc acum unor scopuri mai putin cscntialc. conIorm
lor, armata nu arc un impcrativ Iunctional pcntru a mcntinc o cultur opus valorilor civilc
dominantc.
1coria imposiIilittii dc a rcaliza o comuniunc ntrc Iortclc armatc si socictatc a aprut
nc dc la sIrsitul sccolului al X\III-lca, cnd cIcctclc rcvolutici industrialc si, apoi, alc cclci
dcmocraticc au produs mari proccsc dc schimIarc social, a}ungndu-sc n accst Icl
la o aprccicrc complct nou a rclatici armat-socictatc. RzIoiul si tot ccca cc nscmna
armata picrdusc, n marc msur, din }ustiIicarca si Iunctionalitatca lor dc pn atunci.
Armata cra stigmatizat, drcpt o componcnt anacronic a socicttii. ConIorm lucrrii
Teoria celor trei stadii a lui Augustc Comtc, rcIcritoarc la cvolutia omcnirii, n cpoca
cclui dc-al trcilca stadiu, carc nccpca si carc ar Ii trcIuit s aduc ptrundcrca stiintclor
pozitivc n sIcra victii, armata nu si mai avca rostul.
Ic Iundalul cclor dou rzIoaic mondialc si al ncnumratclor conIlictc militarc rcccntc
(conIlictul din GolIul Icrsic, conIlictul din Balcani, rzIoiul din Irak) accast tcoric
a Iost drastic contrazis. Ia trcIuic ns privit ca o analiz dcscriptiv crcia i rcvinc un rol
important n dcIinirca dcoscIirilor dc sistcm spcciIicc victii militarc si socicttii si n pcrcc-
pcrca analitico-conIlictual a proIlcmci lcgitimrii si acccptrii carc privcstc armata
si socictatca modcrn.
Accast analiz vizcaz trci aspcctc. incompatiIilitatca structural; incompatiIilitatca
pcrsonal; incompatiIilitatca normativ. Iorma militar dc organizarc sc Iazcaz, n marc
msur, pc principiul utilizrii ordinclor si a supuncrii. Iorma civil dc organizarc sc Iazcaz
pc principii si mctodc coopcrant-colcgialc.
Icntru ndcplinirca cIicicnt a misiunilor, icrarhia din armat nu cstc ncgociaIil.
Ia staIilcstc, pc Iaza unor critcrii Iormalc, pc dc-o partc drcptul dc a lua dccizii si dc a da
dispozitii si, pc dc alt partc, ndatoririlc dc supuncrc si cxccutarc.
Sc considcr c transIcrul Iormclor civilc dc conduccrc si comunicarc n domcniul
militar constituic un pas aIsolut ncccsar n dcpsirca crizci dc lcgitimitatc a Iortclor armatc
si a contradictici dintrc principiul organizatoric militar si ccl dcmocratic, n msura n carc
accsta cstc rcalizaIil n armat pc Iaza prcmisci solidittii Iunctionrii accstcia.
IncompatiIilitatca normativ rcprczint cscnta proIlcmci intcgrrii socialc a Iortclor
armatc si sc corclcaz cu posiIilittilc dc a ucidc, dc a amcninta cu Iorta si dc a Iolosi Iorta,
incrcntc victii militarc.
Att timp ct armata cxist ca o componcnt indispcnsaIil a asigurrii politicii dc stat
a sccurittii, militarul cstc implicat ntr-un conIlict ctico-normativ, aIlndu-sc ntrc intcrdictia
civil si propria-i rctincrc dc a ucidc si constrngcrca (potcntial) dc a trcIui s ucid.
Dac nu sc rcuscstc oItincrca dorintci dc lupt, n cclc din urm nu mai rmn dcct constrngcrca
si sanctiunca, carc nu rcprczint o solutic Iun pcntru ndcplinirca cIicicnt a misiunilor
militarc. Irin intcrmcdiul instruirii militarc anticipatc sc impunc individului (militarului)
un comportamcnt adccvat luptci carc, la rndul su, vinc n contradictic cu normalitatca
victii civilc. Aduccrca la limitclc rczistcntci Iizicc si psihicc, indispcnsaIil ndcplinirii misiunii
si capacittii dc supravictuirc n conditii dc lupt, prccum si, mai alcs, unitatca sistcmului
21
cultural lcgat dc accasta cuprind o multimc dc momcntc dc ordonarc si suIordonarc,
dc suportarc a unor cIorturi mari si a privatiunilor, ccca cc contravinc dcsIsurrii normalc
a victii.
Accast schitarc a proIlcmaticii incompatiIilittii normativc vdcstc dilcma n carc
sc aIl Iortclc armatc. Ic dc o partc, clc trcIuic s sc oricntczc dup misiunca politic
si s satisIac ccrintclc si particularittilc instruirii militarc, iar, pc dc alt partc, n calitatca
lor dc componcnt a sistcmului social, sunt chcmatc s sc adaptczc intcgrator la valorilc
socialc, pc carc s lc mprtscasc.
Dcsigur, domcniul incompatiIilittii normativc ca agcnt cauzal al discrcpantci
dintrc armat si socictatc nu va putca Ii niciodat solutionat complct. Militarizarca socicttii
printr-un transIcr al valorilor militarc rcprczcntatc dc datoric si sacriIiciu nu cstc posiIil,
iar o "socializarc/civilirc" a Iortclor armatc cstc la Icl dc grcu dc imaginat, cci accst lucru
ar distrugc capacitatca dc Iunctionarc si dc cIicicnt a sistcmului. Dcci, Iortclc armatc pot atragc
doar conditionat dczvoltarca valorilor civilc n caractcristicilc lor intrinscci. Capacitatca
Iortclor armatc dc a lupta ntr-un conIlict armat trcIuic s rmn intact, iar asigurarca
accstci capacitti Iacc indispcnsaIilc critcriilc dc socializarc spcciIic militarc.
Rczult, dc aici, o starc dc inccrtitudinc carc, pn la urm, nu poatc Ii solutionat
complct. In vcdcrca micsorrii incompatiIilittii normativc, pc lng oricntarca ctrc valori
cluzitoarc si principii Iundamcntalc (liIcrtatc, dcmocratic, autodctcrminarc si dcmnitatc
uman), normativc si aductoarc dc conscns, pc Iaza crora sc poatc, ncndoiclnic, rcaliza
concordanta dintrc armat si socictatc, trcIuic s sc produc o acccptarc a accstci
inccrtitudini pc Iaza unci rcIormc a opiniilor.
BIBLIOGRAFIE
1
Giarini, Stahel, 1996, p. 336.
2
Beugelsdijk, van Schaik, 2002, p. 27.
3
Dic]ionarul Academiei Franceze.
Beugelsdijk S., Schaik v. T. Toward a Unified Europe ? Explaining cultural differences by economic
development, cultural heritage and historical shocks; Discussion Paper Review no. 103, 2002.
Boudon R. (coord.). Tratat de sociologie; Humanitas, Bucure[ti, 1997.
Giarini O., Stahel W.R. Limitele certitudinii; Edimpress-Camro, Bucure[ti, 1996.
Inglehart R., Baker W.E. Modernization, cultural change, and the persistance of traditional values;
American sociological review no.65, 2000.
Jelusic L., Caforio G, Haltiner K., Moelker R., Tresch T.S. The cultural gap between military and
society; ERGOMAS, 2003.
Kroeber A.L., Kluchohn C. Culture: a critical revew of concepts and definitions; Vintage Books,
New York, 1952.
22
Iicicnta dcsIsurrii opcratiilor dc rzIoi psihologic dcpindc dc cunoastcrca
si ntclcgcrca tcmcinic a audicntclor-tint n cadrul crora cercetarea,
ca Iorm a asigurrii dc lupt n zonclc proIaIilc alc dcsIsurrii opcratiilor
ASPECTE ALE CONDUCERII OPERATIILOR
DE RAZBOI PSIHO-INFORMATIONAL
N DOMENIUL MILITAR
~
,
,
Colonel dr. Marian BUCIUMAN
(II)
militarc, urmrcstc, ntr-un proccs continuu, culcgcrca dc datc nu numai dcsprc Iortclc
si mi}loacclc dislocatc n accstc zonc, ci si dcsprc populatic.
Studiul de fundamentare a operatiilor de razboi psihologic
Modalitatca dc analiz a datclor culcsc - prin procedeele cercet`rii [i ale serviciilor
de informa]ii - dcsprc ascmcnca tintc (zonc) cstc cunoscut. Ins, n rcgulamcntclc
dc proIil alc armatclor modcrnc privind "Studiul dc Iundamcntarc a opcratiilor dc rzIoi
psihologic" - BIS (The basic psychological operations study)
1
sc arat c accsta arc urm-
toarclc oIicctivc.
* s asigurc o surs complct si usor acccsiIil dc datc dcsprc audicnta-tint,
carc s sc constituic si ca documcnt dc rcIcrint si planiIicarc;
* s idcntiIicc, n cadrul populatici-tint sau al Iortclor armatc inamicc, acclc grupuri
carc sunt prcdispusc ori vulncraIilc la aIordri psihologicc sau carc dctin o pozitic
important n socictatc sau n armat;
* s indicc acclc pcrsoanc carc pot Ii lidcri dc opinic si pot avca, astIcl, o inIlucnt
scmniIicativ asupra atitudinilor grupurilor dc carc apartin.
Continutul si amploarca studiului dcpind, n principal, dc natura tintci, carc, dc rcgul,
nu cstc conIorm cu anumitc tiparc prcstaIilitc; n continutul studiului trcIuic inclusc
urmtoarclc patru elemente.
Mediul social, adic o dcscricrc oIicctiv a acclor Iactori Iizici si umani carc au crcat
conditiilc spcciIicc n carc populatia-tint a cvoluat si cvolucaz, urmrindu-sc acumularca
si intcrprctarca unor datc dc ordin gcograIic, istoric, cultural si cconomic alc zonci/rcgiunii
dc intcrcs; accast dcscricrc sc concluzioncaz printr-o trcccrc n rcvist a statutului social
rclativ al Iiccrui grup, pc Iaza cruia accsta sc poatc dctasa scmniIicativ dc ntrcaga mas
a populatici-tint. Statutul social sc msoar prin indicatori cc cxprim vcniturilc, conditiilc
dc locuit si altc indicii cu rclcvant n accst scns.
E
,
~
23
Dinamica vie]ii politice - prin intcrmcdiul crcia sc va cxamina distriIutia putcrii,
a autorittii n cadrul socicttii analizatc, Ir a sc mrgini la cunoastcrca structurilor
guvcrnamcntalc sau a altor institutii oIicialc (inclusiv Iortclc armatc); sc vor studia si gruprilc
dc tip inIormal carc pot inIlucnta politica autorittii dc stat din socictatca rcspcctiv.
In acclasi timp, sc va urmri idcntiIicarca sistcmului rclational dintrc gruprilc politicc
intcrnc si cclc strinc sau autorittilc oIicialc strinc.
Sistemul de comunica]ii vizcaz trcccrca n rcvist a disponiIilittilor dc mi}loacc
dc comunicarc n mas n cadrul zonci-tint corclatc cu cstimarca gradului n carc accstca
sunt acccptatc, prccum si a inIlucntci lor asupra populatici. Sc vor cxamina, dc ascmcnca,
si mi}loacclc prin carc inIormatia circul ntrc si n cadrul divcrsclor grupuri socialc,
prccum si posiIilittilc si oIicctivclc prin carc autoritatca dc stat rcspcctiv controlcaz
si discmincaz inIormatia.
Audien]ele-]int` [i vulnerabilit`]ile acestora - cu a}utorul crora sc pun n cvidcnt
acclc grupuri dc populatic carc au Iost idcntiIicatc ca rclcvantc privind impactul actiunii
psihologicc, att n ccca cc privcstc gradul lor dc vulncraIilitatc, ct si pondcrca pozitici
lor n ansamIlul socicttii. In accst scop, sc cxamincaz si cvidcntiaz atitudinilc tintclor
proIaIilc (potcntialc), rcccptivitatca accstora la mi}loacclc dc inIormarc disponiIilc, la lidcrii
dc opinii, prccum si la altc pcrsoanc carc au putcrc dc convingcrc sau inIlucnt asupra
accstor tintc.
Cclc patru clcmcntc la carc nc-am rcIcrit, din continutul studiului, rcprczint rczultanta
analizci si a sintczci dcsIsuratc asupra unor domcnii concrctc dc invcstigatic, carc intr
n atriIutiilc scrviciilor dc inIormatii sau alc ccrcctrii la trupc. Ixtindcrca gamci accstor
domcnii si proIunzimca cunoastcrii lor dcpind dc natura tintci, dc sursclc disponiIilc pcntru
culcgcrca inIormatiilor, dc situatia cIcctiv din tcatrclc dc opcratii, prccum si dc timpul avut
la dispozitic.
Specificul culegerii de informatii n perioada ripostei graduale
Surse de informa]ii [i materiale informative
Ia claIorarca studiului si a cclorlaltc documcntc dc planiIicarc a opcratiilor dc rzIoi
psihologic poatc Ii consultat o gam dc sursc si matcrialc inIormativc. Dc cxcmplu,
statisticilc socialc pot Ii dcsprinsc din matcrialclc inIormativc oItinutc att prin sursc
dcschisc, ct si ilcgalc, prin activitatca opcrativ-inIormativ, prccum si din ccrcctrilc
si lucrrilc acadcmicc cc sc dau puIlicittii.
In accst scns, sc rccomand s sc tin scama dc Iaptul c unclc lucrri pot avca caractcr
dc partizanat politic, ccca cc mpictcaz rcalizarca unci cunoastcri si ntclcgcri oIicctivc,
rcalistc a atitudinilor cxistcntc n cadrul unci anumc socictti.
O variant a accstui studiu o rcprczint "Studiul dc Iundamcntarc a opcratiunilor spccialc
dc rzIoi psihologic" - SIS (Special Psychological Operations Study), carc aIordcaz
n proIunzimc un domcniu dc culcgcrc dc inIormatii. Ascmcnca domcnii ar putca Ii aIordatc
n cadrul unci zonc-tint acopcritc dc}a dc un studiu dc Iundamcntarc dc Iaz sau ntr-o rcgiunc
acopcrit dc un mai marc numr dc studii (dc cxcmplu, inIlucnta islamului n 1unisia
sau inIlucnta islamului n AIrica dc Nord).
,
24
In conditiilc pcrioadci ripostci gradualc, cvcnimcntclc pot avca un impact ma}or asupra
atitudinilor si a vulncraIilittii unci audicntc-tint, situatii n carc sunt claIoratc estim`ri
psihologice speciale - SPA (Special Psychological Assessment), ca rczultat al comIinrii
inIormatiilor dc Iaz, continutc n studiul dc Iundamcntarc, cu inIormatiilc curcntc dcsprc
situatia n curs.
Informa]iile curente
Studiul dc Iundamcntarc asigur inIormatiilc, datclc dc cunoastcrc Iundamcntalc
alc audicntci-tint, pc Iaza crora planiIicatorii opcratiilor dc rzIoi psihologic Iormulcaz
ipotczc, pcntru a sc Iamiliariza cu caractcristicilc dcIinitorii alc socicttii-tint si pcntru
a idcntiIica posiIilclc audicntc-tint, complctatc cu un Ilux continuu dc inIormatii curcntc.
Cu toatc c oricc inIormatic rclativ la atitudinilc audicntci-tint poatc avca valoarc,
n claIorarca planurilor dc opcratii dc rzIoi psihologic sc dcsprind trci categorii
de informa]ii dc important dcoscIit, pc carc lc prczcntm n continuarc.
* modiIicrilc n conditiilc socialc si matcrialc alc populatiilor-tint - duc att la actualizarca
studiului dc Iundamcntarc si rccvaluarca vulncraIilittilor audicntci-tint, ct si la idcnti-
Iicarca dc noi audicntc-tint;
* mutatiilc n atitudinca dc spri}in popular, ca rczultat al cvcnimcntclor politicc si militarc
gcncratc dc actiunilc militarc dcsIsuratc n pcrioada ripostci gradualc - caz n carc datclc
inIormativc oItinutc trcIuic s pcrmit ca cIortul n cadrul unci opcratii dc rzIoi psihologic
s Iic canalizat ctrc tintc dc con}unctur, rczultatc ca urmarc a Iluctuatiilor aprutc n avanta}clc,
asccndcntclc sau sansclc diIcritclor prti aIlatc n conIlict;
* cIicicnta opcratiilor dc rzIoi psihologic, att a cclor dcsIsuratc dc ctrc aliati
sau ncutri, ct si a cclor alc inamicului - datc ncccsarc pcntru a}ustarca planurilor dc opcratii
si pcntru initicrca unor actiuni dc contracararc.
Rolul ofi]erilor de informa]ii const n produccrca, proccsarca si discminarca dc inIormri
opcrativc pc linia conIruntrii psihologicc. Multc dintrc inIormatiilc carc au rclcvant pcntru
dcsIsurarca opcratiilor dc rzIoi psihologic, dc rcgul, nu vor atragc atcntia, nu vor constitui
prcocuparca prioritar a scrviciilor dc inIormatii. Iat dc cc oIitcrii dc inIormatii trcIuic
s rcalizczc o dircctionarc prccis asupra naturii inIormatiilor cc trcIuic solicitatc dc la sursc.
In accst scop, sc Ioloscsc documcntc tipizatc suI Iorma unor chcstionarc spcciIicc
si, acolo undc cstc posiIil, suI Iorm dc indicatori, indici dc urmrit, carc pot rspundc
solicitrii si au o anumc valoarc msuraIil.
Dc rcgul, activitatca oIitcrilor dc inIormatii, n accst domcniu, sc dcsIsoar pc msur
cc, n cadrul proccsului dc planiIicarc a opcratiilor dc rzIoi psihologic, sunt idcntiIicatc
ncvoilc dc inIormatii si/sau sarcini opcrativ-inIormativc.
Icntru o mai Iun sistcmatizarc a activittii oIitcrilor dc inIormatii, sc Ioloscsc Iormularc
tipizatc dc tip "plan dc cutarc" pc linic dc rzIoi psihologic, Iormularc carc, prin structura
lor, asigur conditiilc pcntru a Iundamcnta.
Cerin]ele activit`]ii operativ-informative sau obiectivele fundamentale cc trcIuic
rcalizatc pcntru ca o anumit opcratic dc rzIoi psihologic s Iic cIicicnt si carc impun
25
corclarca oIicctivclor accstcia cu cclc alc opcratiilor dcsIsuratc dc gruprilc dc Iortc
si, pc ansamIlu, cu scopul gcncral al aprrii armatc a trii.
Natura, cerin]ele [i necesarul de informa]ii constituic un sct dc chcstionarc spcciIicc,
carc trcIuic s dircctionczc cIortul dc culcgcrc dc inIormatii sprc acclc catcgorii dc inIormatii
carc sunt rclcvantc pcntru ccrintclc activittii opcrativ-inIormativc dc ansamIlu, n conditiilc
pcrioadci ripostci gradualc. Ia rndul lor, ccrintclc si ncccsarul dc inIormatii sunt divizatc
n solicitri spcciIicc dc inIormatii, cnuntatc n tcrmcni carc s Iic usor dc ntclcs.
Indicatorii au rolul dc a dircctiona activitatca dc culcgcrc dc inIormatii, astIcl nct
s poat rspundc ccrintclor si ncccsarului dc inIormatii dctcrminatc dc amploarca actiunilor
militarc din cadrul pcrioadci ripostci gradualc. Irin accasta sc nccarc o rcduccrc a ncccsarului
dc }udccti dc valoarc sau dc inIormatii rczultatc pc Iaza analizci, a intcrprctrii si prclucrrii
datclor din pcrioadclc antcrioarc ripostci gradualc.
Sursele [i structurile operativ-informative disponibile, n curs de stabilire [i nfiin]are
dcscmncaz si dau misiuni sursclor si structurilor opcrativ-inIormativc, pcntru a asigura
inIormatia solicitat. Misiunilc rcspcctivc si rcalizarca lor nu sc aIl suI controlul pcrsonalului
nsrcinat cu planiIicarca si dcsIsurarca opcratici dc rzIoi psihologic, rcsponsaIilitatca
dc ndcplinirc a accstora rcvcnind oIitcrilor dc inIormatii carc sc ocup cu activitatca
inIormativ pc linic dc rzIoi psihologic.
InIormatiilc carc au rclcvant pcntru planiIicarca si dcsIsurarca unci opcratii dc rzIoi
psihologic pot Ii oItinutc dc la o gam dc categorii de surse, cum ar Ii.
Sursele umane - HUMI1 (human intelligence) cuprind inIormatiilc carc pot provcni
dc la rcIugiati, prizonicri dc rzIoi, dczcrtori, militari din trupclc aliatc sau dc politic
si dc la populatia civil a trii pc tcritoriul crcia sc dcsIsoar opcratiilc dc rzIoi psihologic.
Dac datclc cu privirc la atitudini si conditii dc viat, oItinutc vcrIal, pot Ii dc marc valoarc,
cstc totusi ncccsar o atcnt intcrogarc pcntru a sc dctcrmina motivclc cclui intcrogat
(cu carc sc discut) si gradul n carc pcrccptia sa dcsprc rcalitti a Iost aIcctat dc crczurilc
antcrioarc si dc mutatiilc survcnitc ca urmarc a noilor situatii. In accst scns, dczcrtorii
si dizidcntii sunt rccunoscuti pcntru tcndinta lor dc a spunc doar ccca cc crcd c cstc
pc placul noilor patroni. RcIugiatii ar putca s Iic ncrcprczcntativi din punctul dc vcdcrc
al atitudinilor, n comparatic cu ansamIlul socicttii din carc provin.
Documentarele rcprczint oricc Iorm dc matcrial carc continc inIormatii dc intcrcs
pcntru opcratiilc dc rzIoi psihologic. Dc cxcmplu, o surs dc valoarc poatc Ii rcprczcntat
dc inIormatiilc carc circul intcrpcrsonal si carc nu pot Iacc oIicctul intcrcsului puIlic.
AstIcl, agcndclc, scrisorilc pcrsonalc par a Iurniza datc sinccrc si prccisc privind modul
dc gndirc al cclui carc lc ntocmcstc si, prin cxtcnsic, al tuturor cclor carc tricsc
si gndcsc n acclcasi conditii. Inccrcrilc inamicului dc a ccnzura matcrialclc documcntarc
pot avca scmniIicatic si valoarc inIormativ, pcntru c proIlcmatica supus ccnzurii
ar putca Ii o rcIlcctarc a modului n carc inamicul si aprcciaz propriilc vulncraIilitti
psihologicc.
Materialele informative originale pot continc, prin natura lor intrinscc, datc cu privirc
la atitudinca inamicului, n spccial cclc (rapoartc, sintczc, statistici) rcIcritoarc la nca}unsuri
si lipsuri (asistcnt mcdical, hran, vcnituri, ncmultumiri ctc.)
26
Studiile sociologice [i sondajele de opinie constituic o surs important dc inIormatii,
putnd Ii Iolositc pcntru activitatca inIormativ pc linic psihologic. Accstca sunt dc un marc
Iolos n spccial pcntru a dcscopcri acclc atitudini prin carc sc poatc cvalua succcsul unci opcratii
dc rzIoi psihologic si cstima rczultatul proIaIil al dcsIsurrii actiunilor.
Studiilc sociologicc pot Ii rclcvantc numai n conditiilc n carc situatia local si rcgimul
contrainIormativ pcrmit ca accia carc iau intcrviurilc s-si dcsIsoarc activitatca n conditii
dc dcplin liIcrtatc, iar cci intcrvicvati s nu sc tcam dc Iaptul c vor Ii surprinsi coopcrnd.
Dc rcgul, accstc studii sunt cIcctuatc naintc ca pc spatiul rcspcctiv s Iic dcclansat
o opcratic dc rzIoi psihologic, iar la analiza si intcrprctarca datclor cstc Iolosit numai pcrsonal
caliIicat, rcstrictic impus dc Iaptul c sonda}clc dc opinic si studiilc sociologicc pot da rczultatc
cronatc atunci cnd ntrcIrilc sunt Iormulatc nccorcspunztor ori cnd rspunsurilor
nu li sc Iacc o analiz tcmcinic.
Analizele asupra ac]iunilor de propagand` desf`[urate de c`tre inamic, naintc
si pc timpul pcrioadci ripostci gradualc, constituic Iunc sursc dc inIormatii, mai alcs
dac sunt cIcctuatc dc ctrc pcrsonal spccializat n opcratii dc rzIoi psihologic.
Compartimentele de informa]ii rspund dc rcalizarca inIormrii opcrativc pc linic
dc rzIoi psihologic, prin culcgcrca si proccsarca inIormatiilor potcntial rclcvantc pcntru
opcratiilc n domcniu, n Iunctic dc ccrintclc dc inIormarc si ncccsarul dc inIormatii
rcclamatc dc dcrularca actiunilor militarc spcciIicc pcrioadci gradualc.
Iroccsarca Iinal a inIormatiilor cc trcIuic discminatc dc ctrc scrviciilc dc inIormatii
cstc rcsponsaIilitatca structurii nssi dc rzIoi psihologic - scop n carc accasta trcIuic
s dispun dc un compartimcnt propriu dc analiz si sintcz inIormativ. Analistii ncadrati
n astIcl dc compartimcntc lucrcaz n strns lcgtur cu pcrsonalul dc planiIicarc a opcratiilor
dc rzIoi psihologic, urmrind ca planiIicatorii s dctin toatc datclc ncccsarc puncrii
n opcr a unci anumitc opcratii dc rzIoi psihologic.
1otodat, pcrsonalul dc analiz asigur lcgtura primar ntrc structura dc rzIoi
psihologic si statclc ma}orc alc scrviciilor dc inIormatii alc csaloanclor supcrioarc
si suIordonatc si mcntinc lcgtura cu structurilc opcrativ-inIormativc corcspunztoarc
carc lc-au Iost dcscmnatc (cu aproIarca statclor ma}orc alc scrviciilor dc inIormatii
dc la csaloanclc supcrioarc), prccum si cu compartimcntclc dc intcrogarc a prizonicrilor
dc rzIoi. Dc ascmcnca, particip la prcgtirca studiilor dc Iundamcntarc a opc-
ratiilor dc rzIoi psihologic si a situatiilor gcncralc si spccialc pc linic dc rzIoi psihologic
si la prc-tcstarca, post-tcstarca si monitorizarca opcratiilor dc rzIoi psihologic.
Nu n ultimul rnd, analizcaz modul dc dcsIsurarc a propagandci ostilc si rcalizcaz
stratcgia dc contrapropagand spcciIic pcrioadci ripostci gradualc.
In concluzic, sc poatc arta c activitatca scrviciilor dc inIormatii pcntru Iundamcntarca
opcratiilor dc rzIoi psihologic cstc complcx si sc dcsIsoar ntr-o strns intcrrclationarc
pc ntrcaga pcrioad dc duccrc a rzIoiului.
Ixistcnta unor pcrioadc distinctc n cadrul rzIoiului dc aprarc a trii impunc
o ct mai Iun coordonarc, la nivcl ccntral, a tuturor organclor dc spccialitatc aIilitatc
s produc inIormatii dc spcciIicul conIruntrii psihologicc, rcalizndu-sc continuitatca
27
inIormativ concomitcnt cu spccializarca accstcia pc domcnii si pc ctapc alc conIruntrii
armatc.
In pcrioada ripostci gradualc, ccrintclc dc ordin cantitativ si calitativ alc activittii
scrviciilor dc inIormatii sc ampliIic, rczultnd ncccsitatca Iiintrii, nc din timp dc pacc,
a unor structuri dcdicatc carc, n accast ctap, trcIuic adusc la paramctri dc particularizarc
si Iunctionalitatc maxim.
Ingcmnarca dintrc inIormatia ncccsar proccsului dccizional dcstinat conduccrii
actiunilor militarc principalc din cadrul pcrioadci ripostci gradualc si inIormatia ncccsar
Iundamcntrii conIruntrii psihologicc spcciIicc accstci pcrioadc constituic, n opinia noastr,
clcmcntul prin carc conIruntarca militar si cca psihologic sc potcntcaz rcciproc. \alcntclc
doInditc antcrior pcrioadci ripostci gradualc dc ctrc conIruntarca psihologic trcIuic
suprapusc si intcrconditionatc cu valcntclc cc sc doIndcsc prin riposta Icrm si oportun
a clcmcntclor sistcmului militar national, pcntru ca, mprcun, s prccipitc rcalizarca,
ntr-o manicr ct mai avanta}oas, a scopului gcncral stratcgic al rzIoiului.
Corelatia dintre obiectivele urmarite
si structurile destinate conducerii
si executarii operatiilor de razboi psihologic
Considcrm util aprccicrca c cstc potrivit a dcIini oIicctivclc opcratiilor dc rzIoi
psihologic n rclatic cu cclc alc politicii dc stat si alc putcrii dc stat. AstIcl, acccptnd
dcIinitia dat dc autori n sintcz, sc poatc spunc c un oIicctiv cstc o imaginc a unci viitoarc
stri dc Iapt - un sct dc conditii cc urmcaz a Ii ndcplinitc sau un sct dc ccrintc carc,
atunci cnd sc vor ndcplini, trcIuic privitc ca o rcalizarc a ccca cc a Iost dorit dc ctrc
Iactorii dc conduccrc.
Starca dc Iapt viitoarc trcIuic raportat la o starc dc Iapt cxistcnt, pc carc Iactorii
dc conduccrc dorcsc s o modiIicc sau s o mcntin.
Starca dc Iapt cxistcnt am dcnumit-o definirea situa]iei dc ctrc Iactorii
dc conduccrc. Situatia si oIicctivclc pot Ii idcntiIicatc n tcrmcni gcograIici, dc timp
si dc proIlcmatic.
In accst scns, sc poatc spunc c oIicctivclc politicii amcricanc n Iuropa sunt diIcritc
dc cclc cc privcsc Oricntul Indcprtat sau c oIicctivclc pc tcrmcn dc sasc luni diIcr
dc cclc pc tcrmcn lung ori dc cclc lcgatc dc proIlcmatica dczarmrii. 1ot astIcl, comIinarca
cclor trci Iactori mcntionati nc a}ut s distingcm, dc cxcmplu, oIicctivclc SUA privind
cxtindcrca NA1O, prccum si pc cclc cc implic raporturilc Aliantci cu UI.
Din accasta pcrspcctiv, concis cxcmpliIicat, sc poatc dcducc c oIicctivclc unci politici
dc stat nu au acclasi grad dc important si c clc sc intcrrclationcaz, ccca cc nc pcrmitc
s lc privim ntr-o structurarc icrarhic piramidal. OIicctivclc aIlatc n vrIul unci astIcl
dc "piramidc" pot Ii ctichctatc ca oIicctivc dc intcrcs national pcntru putcrca dc stat.
Un astIcl dc rationamcnt tcorctic ar putca s nc a}utc s dcsciIrm mai Iinc
mccanismclc putcrii dc stat. Rcalitatca ns vinc s nc contrazic, n scnsul c unii Iactori
dc putcrc pot avca punctc dc vcdcrc diIcritc rcIcritor la ccca cc ntclcg prin intcrcs national,
,
,
, ,
~
~ ~
28
prccum si pcntru Iaptul c sunt Ioartc rarc ocaziilc cnd accstia dcIincsc n tcrmcni concrcti
intcrcsul national AstIcl, sc vorIcstc, n anumiti tcrmcni, dc ctrc toatc gruprilc politicc,
dcsprc oIicctivul rcalizrii drcpturilor si a liIcrttilor minorittilor ctnicc, accsta Iiind ntclcs
ns diIcrit dc ctrc o gruparc politic sau alta atunci cnd sc punc proIlcma raportului
dintrc autonomia pc critcrii ctnicc si impactul ntclcsului pc carc l arc rcspcctiva gruparc
politic asupra intcrcsului national.
Rcalitatca nc dcmonstrcaz c oIicctivclc situatc icrarhic la Iaza piramidci sunt dcIinitc
n tcrmcni mult mai concrcti, clc rcprczcntnd mi}locul prin carc sc rcalizcaz oIicctivclc
propusc a Ii atinsc pc nivclurilc icrarhicc supcrioarc alc piramidci.
AstIcl, oIicctivclc "dc nivcl inIcrior" alc Ilanului Marshall
2
au Iost rcprczcntatc
dc ridicarca standardului dc viat n trilc Iuropci Occidcntalc. Sc aprccia c accstc oIicctivc
vor ducc, implicit, la rcduccrca intcnsittii idcilor si a miscrilor comunistc, iar, prin accasta,
la mcntincrca la putcrc a unor guvcrnc dc oricntarc proamcrican carc, din punctul
dc vcdcrc al politicii SUA, scrvcau intcrcsul lor national.
In plan orizontal, n cadrul accluiasi nivcl icrarhic, oIicctivclc par mai mult sau mai putin
incompatiIilc unclc Iat dc altclc, n spccial din punctul dc vcdcrc al cclor carc au rcsponsa-
Iilitatca rcalizrii lor, prccum si al rcsursclor alocatc ndcplinirii unor oIicctivc. Din accstc
considcrcntc, oIicctivclor situatc n acclasi plan icrarhic trcIuic s li sc acordc anumitc
gradc dc prioritatc. Rczult c instrumcntului psihologic al putcrii dc stat i trcIuic aIcctat
o structur carc s poat ndcplini misiuni corcspunztoarc rcalizrii, n mod cIicicnt,
a oIicctivclor n accst domcniu si la ascmcnca nivcluri.
Din argumcntatia dczvoltat a rcicsit c, n cadrul stratcgiilor dc sccuritatc national,
putcrca dc stat si anga}caz cclc patru instrumcntc, a cror pondcrc si important,
n intcgritatca lor Iunctional, pot Iacc ca, ntr-o situatic dat, instrumcntul psihologic s aiI
mai mult rclcvant; dc aici sc dcsprindc ncccsitatca att dc a plasa structura si Iunctio-
nalitatca ci nu doar la nivclurilc naltc dc dccizic, ct si dc a gsi clcmcntclc intcrrclationatc
cu structuri dc la nivclurilc inIcrioarc - structuri cc constituic prcmisc si Iazc Iunctionalc
pcntru rcalizarca oIicctivclor situatc la nivclurilc naltc dc dccizic.
O alt ccrint, rclicIat dc prczcntarca antcrioar, dccurgc din Iaptul c instrumcntul
psihologic cstc anga}at si cstc prczcnt n activitatca putcrii dc stat att la pacc, ct si la rzIoi.
Dc aici si dczidcratul ca structura s-si poat ndcplini mcnirca, att la pacc, ct si la rzIoi.
Ic dc alt partc, la pacc, oricarc dintrc cclclaltc instrumcntc Iolositc, asa cum am vzut,
mIrca aspcctc cc prcsupun si msuri dc ordin psihologic.
Ccrintclc dc cIicicnt impusc opcratiilor dc rzIoi psihologic prcsupun ca structura
dcstinat accstora s Iic pozitionat n cadrul structurilor gcncralc alc putcrii dc stat,
n asa Icl nct s poat avca prcstigiu si un statut ccl putin cgal cu cclclaltc structuri carc
anga}caz altc instrumcntc alc putcrii dc stat (cconomic, diplomatic si militar). In accst scns,
pozitia structurii rcclam ca posiIilitatca dc acccs si concxiunc cu cclclaltc structuri s Iic rapid,
IlcxiIil si continu. Discutiilc pc accast tcm comport dczIatcri dctaliatc privind nivclul
dc compctcnt, dc autoritatc si putcrc dccizional a structurii, mcrgnd pn la prcgtirca,
autoritatca si putcrca dc pcrsuasiunc ori chiar carisma pcrsonalului cc ncadrcaz accstc
structuri, atunci cnd sc aIl n coopcrarc cu structuri aIcrcntc cclorlaltc instrumcntc.
29
\om punc n lumin pozitionarca structurilor dc rzIoi psihologic, asa cum cstc
ca conccput actualmcntc n unclc statc, vom crciona o structur si-i vom staIili
Iunctionalitatca. Importanta pozitionrii adccvatc a unci ascmcnca structuri spccializatc
mai cstc dat si dc principalclc Iunctii pc carc trcIuic s lc ndcplincasc. Asa cum
am artat, staIilirca oIicctivclor dc rzIoi psihologic, ca una dintrc Iunctiilc principalc
alc structurii, rcclam, n primul rnd, sclcctionarca unor oIicctivc proprii, spcciIicc
instrumcntului psihologic al putcrii dc stat, prccum si a unor oIicctivc dc ordin psiho-
logic, carc s vin n spri}inul rcalizrii oIicctivclor urmritc prin anga}arca cclorlaltc
trci instrumcntc.
Rcalizarca func]iei de planificare impunc structurii o aIilitatc sporit dc coordonarc
a activittilor, pc vcrtical si pc orizontal, cu cclclaltc structuri alc putcrii dc stat.
A trcia Iunctic - accca dc culegere de informa]ii specifice - plascaz structura
la nivcluri icrarhicc supcrioarc, chiar si numai din considcrcntul divcrsittii domcniilor
dc invcstigat si al volumului dc inIormatii ncccsarc analizci si prclucrrii lor, ccca cc
prcsupunc anga}arca scrviciilor dc inIormatii spccializatc, din divcrsc domcnii, nu numai
din ccl militar.
BIBLIOGRAFIE
1. Documentul directiv` NATO, AAP 6/1996.
2. Ghid pentru lucrul de stat major Staff College Joint Operations, ACSC/1995.
3. Robert T. Holt, Strategia opera]iilor de r`zboi psihologic [i politica extern` a SUA, Chicago Press
University, 1989.
4. Locotenent-colonel Buciuman M., Criterii de evaluare a eficien]ei opera]iilor de r`zboi psihologic,
referat de doctorat, A|SM, 1999.
30
zIoiul, n acccptiunca sa larg, cstc, poatc, ccl mai dramatic, tragic
si dctcrminant dintrc proccsclc socialc carc au marcat cvolutia socicttii
umanc. Iclul n carc ntclcgcm s tratm conIlictclc armatc va dctcrmina
CONSIDERA}II PRIVIND
EVOLU}IA LEGILOR {I PRINCIPIILOR
LUPTEI ARMATE MODERNE
Locotenent-colonel Alexandru GIBOI
ntr-o manicr dccisiv modul dc viat al gcncratiilor prczcntc si viitoarc. Acccptnd Iaptul
c rzIoaiclc nc aIcctcaz si nc conditioncaz viata, nu nc cstc indiIcrcnt modul n carc
accst proccs social aparc, cvolucaz si disparc, n cc conditii sc maniIcst, carc sunt Iormclc
si modalittilc salc dc rcprimarc actional si carc sunt lcgittilc carc l guvcrncaz.
Cclc mcntionatc nc ndrcpttcsc aIirmatia potrivit crcia R`zboiul nu trebuie s` fie
abordat ca un produs al hazardului, deoarece, ca toate celelalte, institu]iile [i concep]iile
militare nu dau randament dect dac` se sprijin` pe o baz` solid`, [i anume pe n]elegerea
complet` a naturii r`zboiului [i a for]elor combatante.
OItincrca succcsului n lupt cstc posiIil numai prin cunoastcrca prcscriptiilor privind
tactica si stratcgia luptclor, coroIoratc cu ntclcgcrca Iunctionalittii lcgilor si a principiilor
luptci armatc, n gcncral.
Istoria rzIoaiclor a dcmonstrat c, dcsi accstca nu s-au dcsIsurat dintotdcauna
n cmpul acclorasi lcgi si principii, maniIcstarca accstora nu a avut un caractcr rcctiliniu,
accstca intrnd n rclationarc cu conditiilc cxistcntc la un momcnt dat. Adaptnd la domcniul
militar o cugctarc a acadcmicianului N.N. Constantincscu, potrivit crcia O lege economic`
ncepe s` existe atunci cnd apare ansamblul corespunz`tor de condi]ii, [i poate modifica
ac]iunea atunci cnd se modific` respectivele condi]ii [i dispare cnd dispar acestea,
ntclcgcm mai usor c lcgilc si principiilc luptci armatc au aprut si s-au dczvoltat pc msura
cvolutici socicttii carc a gcncrat, la rndul ci, continua dczvoltarc si divcrsiIicarc a arma-
mcntului si a tchnicii dc lupt.
Legile luptei armate, n poIida staIilittii lor rclativc, sc dczvolt ntr-un anumit mod,
si anumc suI aspcctul amplorii si al consistcntci, dircct proportional cu masa conditiilor
prin carc actioncaz.
RcIcrindu-nc la consisten]`, avcm n vcdcrc Iaptul c intcractiunilc proprii lcgilor
sc multiplic, cscntialitatca lor dcvinc din cc n cc mai proIund, iar tcndcntialitatca lor
cstc marcat dc o multitudinc dc Icnomcnc, cvcnimcntc si ntmplri cu mult mai amplc
si mai numcroasc dcct n timpul rzIoaiclor anticc. Dc ascmcnca, clc vor disprca
R
31
o dat cu disparitia Icnomcnului rzIoi, lucru cc dovcdcstc caractcrul istoric al lcgilor
socialc, n gcncral, si al lcgilor luptci armatc, n particular.
In litcratura dc spccialitatc sunt prczcntatc mai multc variantc alc lcgilor luptci armatc,
carc n sintcz sc prczint astIcl.
Legi generale: lcgca dcpcndcntci luptci armatc dc conditiilc cconomico-socialc; lcgca
rolului dctcrminant al masclor popularc n rzIoi.
Legi particulare: lcgca concordantci dintrc scopuri, Iortc si mi}loacc; lcgca raportului
dc Iortc; lcgca dcpcndcntci Iormclor si proccdcclor actiunilor militarc dc nivclul dczvoltrii
armamcntului si tchnicii dc lupt; lcgca unittii actiunilor; lcgca amplorii crcscndc a luptci
armatc; lcgca concordantci dintrc prcgtirca cadrclor si Iuna organizarc si conduccrc
a actiunilor militarc; lcgca intcrdcpcndcntclor tchno-umanc.
Legi specifice (la diIcritc armc si spccialitti), sprc cxcmplu. lcgilc luptci acricnc;
lcgilc luptci navalc; lcgilc Ialisticii n artilcric si rachctc ctc.
Din continutul si caractcrul oIicctiv al lcgilor mcntionatc dcriv si principiile n virtutca
crora sc organizcaz si sc dcsIsoar actiunilc dc lupt. liIcrtatca dc actiunc; conccntrarca
cIorturilor pc dircctiilc hotrtoarc; unitatca actiunilor dc lupt; dispcrsarca Iortclor
si mi}loacclor; cconomia Iortclor si mi}loacclor; coopcrarca ncntrcrupt; surprindcrca
inamicului; cvitarca surprindcrii Iortclor; mancvra.
Ividcnt, accast cnumcrarc nu constituic un dat pcntru totdcauna.
Sc poatc aIirma c nu cxist un numr Iix, constant dc principii, ci un Iond dc cunostintc
Iundamcntalc carc sc acumulcaz si sc mIogtcsc o dat cu practica istoric, cu dczvoltarca
gndirii militarc. Dc mcntionat c principiilc si lcgilc luptci armatc Iormcaz o unitatc
sistcmic, primclc Iiind claIoratc pc Iaza accstora din urm.
Irincipiilc luptci armatc constituic adcvratc cluzc n dcsIsurarca si dcznodmntul
actiunilor armatc. In timp cc lcgilc luptci armatc lc ntclcgcm pc dc o partc ca rcalitatc
ontic, iar pc dc alt partc ca cnunturi nomologicc dcsprc accast rcalitatc, principiilc sunt
dc natur gnoscologic, nu si ontic.
SpcciIicul lcgilor si principiilor luptci armatc const n accca c rzIoiul, prin natura
sa consumatoarc dc Iort vic si mi}loacc matcrialc, Iacc ca lcgilc cc-i sunt spcciIicc
s sc maniIcstc, n primul rnd, nu ca rcgularitti, ci ca tcndintc n carc Iactorul suIicctiv arc
o putcrnic implicarc n modul dc a Ii al accstor lcgi, Iiind aIcctat astIcl Iunctionalitatca
lor, dat Iiind natura ontoIag a rzIoiului.
Sprc cxcmplu, dac nc rcIcrim la principiul dispers`rii for]elor [i mijloacelor, accsta
actioncaz ca atarc atunci cnd cxist Iortc si mi}loacc; dac accstca sunt dccimatc, principiul
nu mai arc aplicaIilitatc imcdiat asupra unui continut rcal, ci rmnc pur si simplu ca cla-
Iorarc n plan logic si gnoscologic.
Intcractiunilc carc conIigurcaz Iizionomia lcgilor luptci armatc sunt dcstul dc laIilc
tocmai din cauza Iaptului c rzIoiul, prin caractcrul su distructiv, suprim divcrsc vcrigi
din concxiunca luptci, Iapt cc Iacc ca att lcgilc, ct si principiilc s-si diminuczc staIilitatca
opcrational.
Argumcntatia prczcntat nc pcrmitc s aIordm n cunostint dc cauz lcgittilc luptci
armatc modcrnc.
32
Sc impunc aici s Iaccm un scurt comcntariu asupra ctorva caractcristici alc actualci
ctapc dc dczvoltarc a socicttii umanc, carc au, indiscutaIil, inIlucntc proIundc n modul
dc purtarc a rzIoiului, n prczcnt si n viitor.
Nc aIlm n plin aIirmarc a civilizatici postindustrialc.
Acccptnd Iaptul c civilizatia rcIlcct un mod dc viat asociat cu un anumc sistcm
dc produccrc a avutici, agrar, industrial si ccl postindustrial ntclcgcm c trcccrca
dc la un mod dc viat la altul prcsupunc schimIri proIundc n dcvcnirca civilizatici umanc.
Iconomia viitorului, Iazat mai dcgraI pc cunoastcrc dcct pc matcrii primc
convcntionalc si munc Iizic, va nltura pn la disparitic conccptclc productici dc mas.
In prczcnt sc producc schimIarca istoric dc la o lumc Iipolar si Iiscctionat
la o lumc triscctionat, simIolizat dc plug, linia dc asamIlarc si computcr. Dac n prczcnt
sunt idcntiIicatc saptc-opt civilizatii ma}orc (occidcntal, conIucianist, }aponcz, hindus,
slavo-ortodox, latino-amcrican, aIrican), n viitorul imcdiat sc aprcciaz c socictatca
uman va Ii dominat dc "supcrcivilizatii" n carc prcdominant va Ii "modul dc produccrc
a avutici".
1oatc accstc schimIri n cvolutia socicttii umanc impun o cvolutic paralcl n natura
rzIoaiclor si schimIarca proIund a modului dc aIordarc a ccca cc gcncric dcnumim
"conIlict armat".
In ultimii JO dc ani, nccpnd cu rzIoiul isracliano-araI din 1O7J, ncct, dar sigur
s-au produs mutatii proIundc n conccptualizarca si purtarca rzIoaiclor. A icsit n cvidcnt
Iaptul c unii dintrc paramctrii chcic ai rzIoiului, si anumc anvergura, for]a de ucidere
[i viteza si-au atins dc}a limitclc si trcIuic rcconccptualizati.
Sc aIirm c intcrconcctarca dintrc modul n carc statclc (gruprilc dc statc) ntclcg
s-si crcczc Iogtia si modul dc a purta un rzIoi arc dc}a caractcr dc inscparaIilitatc.
Intclcgcrca mccanismului accstor proIundc si rapidc transIormri prcsupunc asumarca
oIligativittii rcconccptualizrii rzIoiului, rcdcIinirii armclor ncccsarc si rcgndirii modului
dc instruirc a militarilor.
Rcvolutia militar dcclansat prcsupunc schimIarca simultan a scrviciilor militarc
la toatc nivclurilc (tchnologic, stratcgic, tactic, organizarc, instructic, doctrin, cultur,
logistic ctc.).
RzIoiul prczcnt si viitor mIrac aspcctc noi, n carc practic "linia Irontului" nu mai rcprc-
zint o valoarc cuantiIicaIil, Itlia sc poart n toatc dimcnsiunilc (distant, altitudinc,
timp) si cstc inIlucntat putcrnic dc oportunittilc dcschisc dc cuccrirca spatiului cosmic
dc ctrc om.
1ot mai mult intcligcnta artiIicial dcvinc un Iactor dctcrminant n nclinarca Ialantci
victorici carc prcsupunc c dusmanul va Ii ngcnunchiat nu att prin distrugcrca masiv
a inIrastructurii salc, ct mai alcs prin distrugcrca si Iracturarca mi}loacclor salc dc comand
si control.
Supcrioritatca Iat dc advcrsar nu sc va mai datora dctcrminant cchipamcntclor dc lupt,
ci Iaptului c structurilc militarc vor trcIui s Iic n primul rnd "crcicrc", adcvratc "armatc"
dc ccrccttori, ingincri si spccialisti.
\iitorul rzIoi va Ii cstigat dc acclc Iortc carc vor Ii n msur s Ioloscasc ccl mai Iinc
o stratcgic convcntional dc ciclu rapid, Iazat pc timp, n carc rolul componcntci acricnc
33
va crcstc pn la a Ii dctcrminant si carc vor apcla n cca mai marc msur, prin Iortclc
anga}atc n tcatrul dc opcratii, la factorii intangibili ai luptei carc sunt inteligen]a, motiva]ia,
ncrederea, bog`]ia resurselor, devotamentul emo]ional, moralul [i ini]iativa individual`.
AIordarca tcorctic a naturii prczcntclor si viitoarclor conIlictc armatc nu mai poatc
s Iac aIstractic dc mutatiilc produsc, carc, dc}a, au impus noi "porunci" alc luptci armatc
dintrc carc cxcmpliIicm pc cclc mai importantc. distrugc instalatiilc dc comand alc inamicului;
rctcaz-i comunicatiilc pcntru a mpicdica inIormatia s urcc si s coIoarc pc lantul dc comand;
ia initiativa; lovcstc n adncimc; mpicdic csaloanclc dc spri}in inamicc s intrc vrcodat
n actiunc; intcgrcaz opcratiunilc tcrcstrc, acricnc si navalc; sincronizcaz opcratiunilc
comIinatc; cvit atacul Irontal mpotriva punctclor tari alc inamicului; aIl cc Iacc inamicul
si mpicdic-l s aIlc cc Iaci tu.
Invtmintclc conIruntrilor ma}orc din ultimii ani dcmonstrcaz c muta]ia principal`
n modul dc purtarc a rzIoaiclor o constituic apari]ia continu` a noi mijloace puternice
de distrugere n cadrul c`rora cele neconven]ionale, amplasate n toate mediile confrunt`rii
armate, ocup` rolul [i locul principal. In consccint, rzIoiul dcvinc tot mai mult o catastroI
ma}or carc nu mai poatc Ii considcrat un mi}loc al politicii.
Rczultatul accstci mutatii poatc mIrca Iormc altcrnativc. Avcm n vcdcrc r`zboiul
limitat, carc implic o schimIarc n caractcrul conIruntrii militarc printr-un control
pcrmancnt asupra nivclului dc violcnt ncccsar impuncrii dccizici politicc. Iizionomia
accstui conIlict poatc Ii caractcrizat astIcl. nu va dcpsi un anumit prag al violcntci;
conIruntarca armat nu mai arc rolul hotrtor n dcznodmntul conIlictului; dccizia politic
sc ndcplincstc prin comIinarca actiunilor spcciIicc din domcniilc cconomic, diplomatic,
inIormational, psihologic ctc., ndrcptatc asupra slIirii vointci advcrsarului, cu cclc militarc,
rcdusc ca amploarc, dar dcoscIit dc intcnsc, ca un ultim adagiu la conIruntrilc ncmilitarc
antcrioarc. O altcrnativ dcziraIil o constituic impunerea arbitrajului de natur` juridic`,
drcpt nlocuitor al luptci armatc, pc Iaza unci cartc rccunoscutc univcrsal si aplicat n caz
dc ncvoic dc o Iort capaIil s prcvin conIlictul armat.
Dc ascmcnca, avcm n vcdcrc impactul psihologic al amenin]`rii nucleare, carc, n mod
paradoxal, a impus o rcconsidcrarc a modalittilor dc Iolosirc a armclor nuclcarc.
Accstc mutatii impun ca "guvcrnarca" rzIoiului s sc cxcrcitc dc ctrc stratcgia
total, n carc stratcgia militar }oac un rol suIordonat.
Iscnta accstci stratcgii cstc cvidcntiat, actional, dc dou ccrintc opcrationalc.
* o eficient` manevr` pe cteva direc]ii interioare mcnitc s prcgtcasc natiunca
n vcdcrca acccptrii rzIoiului ca o ncccsitatc;
* o ampl` manevr` pe direc]iile principale exterioare, pc csichicrul politico-militar
rcgional si mondial, n vcdcrca oItincrii spri}inului pc multiplc planuri al principalilor
actori asistcnti la sau implicati n conIruntarca militar.
In lcgtur cu viitorul rzIoiului si al luptci armatc sunt vchiculatc mai multc tcorii
dintrc carc, prin continutul si proIunzimca idcilor cxprimatc si prin viziunca cuprinztoarc
asupra Icnomcnului militar, sc cvidcntiaz.
Teoria clasic`, potrivit crcia Iortclc armatc si vor pstra rolul lor dc dcscura}arc
si dc actiunc militar n slu}Ia politicii, avnd misiuni Iic nationalc, Iic intcraliatc. RzIoiul
va intra mai mult suI "control intcrnational (csti alIastrc, Iortc dc intcrvcntic rapid)"
iar lupta armat va Ii mult mai limitat si sc va dcsIsura cu anumitc intcrmitcntc.
34
Teoria optimist` (dup unii spccialisti utopic) cxprim dorinta dc intcrnationalizarc
a mi}loacclor nuclcarc stratcgicc. Iotrivit accstcia rzIoiul clasic poatc Ii prcvcnit
prin mi}loacc dc dcscura}arc nuclcar, iar acolo undc sc dcclanscaz lupta armat trcIuic
s sc asigurc stratcgia Iaptului mplinit.
Viziunea pesimist` asupra rzIoiului si a luptci armatc si Iazcaz tcoria pc sporirca
considcraIil a importantci Iortclor armatc, dcoarccc tcndintclc rcgionalc, contincntalc
si gloIalc alc gcopoliticii si gcostratcgici ar putca antrcna rzIoaic n diIcritc "zonc IicrIinti"
pcntru a sc impunc "institutii intcrnationalc apartinnd unci civilizatii".
InIirmarca sau conIirmarca accstor tcorii, modul n carc vor cvolua doctrinclc militarc
si cclc stratcgicc, Iclul n carc vor Ii conccputc si dcsIsuratc actiunilc militarc vor tinc
Ioartc mult dc Iclul n carc omcnirca va rspundc la urmtoarclc ntrcIri. Lumea
de mine va fi unipolar` sau multipolar` ?; Va reu[i omenirea s` estompeze actualele
discrepan]e care se manifest` n modul de producere a avu]iei ?; Ne ndrept`m c`tre o lume
a civiliza]iilor sau c`tre o civiliza]ie mondial` ?; Cum vor evolua religiile, c`tre confruntare
sau c`tre toleran]` reciproc` ?; Confruntarea armat` se va extinde n cosmos ?.
Oricarc ar Ii rspunsul la accstc ntrcIri, rzIoiul va mai Ii pcntru mult vrcmc un mi}loc
"dc prclungirc a politicii", iar viitorul su cstc dctcrminat dc "pcrmancnta cIicicntizarc
a continutului doctrinclor militarc" cxprimat, printrc altclc, n. valoriIicarca rczultatclor
tchnologiilor modcrnc; pcrIcctionarca sistcmclor militarc prin optimizarca Iunctional
a structurilor lupttoarc si asigurarca unci dcplinc Iunctionalitti a componcntclor salc;
adaptarca doctrinclor stratcgicc/opcrationalc la noilc ccrintc alc conIruntrilor militarc.
In plan politic rclatia comand` social` voin]` politic` buget militar cercetare
[tiin]ific` industrie militar` de vrf implementare n noile structuri ac]ionale
va rcprczcnta viitorul stratcgici totalc dc duccrc a rzIoiului.
Bibliografie selectiv`
Colectiv (Centrul de Studii [i Cercet`ri de Istorie [i Teorie Militar`), Lupta armat` coordonate,
opinii, dezbateri doctrinare, Editura Militar`, Bucure[ti, 1978.
General de divizie dr. Ilie Marin, Reflectarea legilor [i principiilor luptei armate n conducerea
strategic`, Editura Militar`, Bucure[ti, 1997.
Colonel dr. Deac Aron Liviu, Doctrine politico-militare [i sisteme de securitate Fenomenul militar,
Editura A|SM, Bucure[ti, 1997.
Alvin [i Heidi Toffler, R`zboi [i antir`zboi, Editura Antet, Bucure[ti, 2000.
General de brigad` dr. Vasile Paul, Conflictele secolului XXI, Editura Militar`, Bucure[ti, 2001.
Paul Claval, Geopolitic` [i geostrategie, Editura Corint, Bucure[ti, 2001.
Colectiv, Conflicte militare la nceput de secol [i mileniu, Editura A|SM, 2001.
Colonel prof.univ.dr. Ion Irimia, colonel dr. Ion Emil, Elemente de teorie general` a [tiin]ei militare,
Editura A|SM, Bucure[ti, 2002.
35
cdctclc Iluvialc sunt navc dc dimcnsiuni mici, cu putcrc dc Ioc, dcstinatc s ndc-
plincasc misiuni pc Iluviu, n Dclta Dunrii si n zona lagunar, putnd actiona
indcpcndcnt sau n coopcrarc cu altc structuri din compuncrca Iortclor
MISIUNILE
VEDETELOR FLUVIALE
C`pitan ing. Lucian SCIPANOV
tcrcstrc, navalc, acricnc sau a politici dc Ironticr.
Avnd moIilitatc si o autonomic considcraIil, vcdctclc Iluvialc constituic pivotul
Iortclor Navalc n Dclta Dunrii prin capaIilitatca dc duccrc a luptci dircctc, indircctc
sau dc a spri}ini cu Ioc altc structuri din suIordinca Statului Ma}or al Iortclor Navalc.
Indcplinind ccrintclc principiilor Iundamcntalc alc Strategiei maritime rom#ne[ti,
vcdctclc Iluvialc din gcncratia a II-a constituic Iortc principalc dc lupt cc contriIuic la cxccutarca
ripostci armatc pc Iluviu, n Dclta Dunrii si n zona lagunar, pn la climinarca dcIinitiv
a inamicului din zona dc rcsponsaIilitatc a Ilotilci Iluvialc, ntrind succcsul duccrii luptci
pc uscat.
\cdctclc Iluvialc sunt dcstinatc s nimiccasc, indcpcndcnt sau n coopcrarc cu altc gcnuri
dc Iortc, navclc dc lupt si dc transport alc inamicului, prccum si s participc la spri}inul
Iortclor tcrcstrc carc actioncaz dc-a lungul Iluviului, aIlatc n oIcnsiv sau n aprarc.
In noua con}unctur politico-militar, s-au divcrsiIicat si misiunilc accstor navc. Iarticiparca
la impuncrca si rcspcctarca rcgimului }uridic n apclc tcritorialc, intcrvcntia pcntru limitarca
si nlturarca cIcctclor dczastrclor naturalc si pstrarca unui climat cchiliIrat din punct
dc vcdcrc ccologic si cconomic sunt noi misiuni cc pot Ii ndcplinitc dc vcdctclc Iluvialc.
Importanta cconomic a zonci, litoralul maritim, marca tcritorial si Iluviul Dunrca
conIcr trii noastrc avanta}c carc }ustiIic cxistcnta si importanta vcdctclor Iluvialc pcntru
aprarca intcrcsclor nationalc. Datorit pozitici salc gcograIicc, Dclta Dunrii, carc n marc
partc a dcvcnit rczcrvatic a IiosIcrci, a dus la aparitia n zon a noi riscuri la carc cstc supus
cconomia trii si intcgritatca ci, mai Irccvcntc Iiind.
* trcccrca Irauduloas a granitclor;
* traIicul dc armamcnt, droguri, carnc vic;
* poluarca, ncrcspcctarca rcgimului }uridic al Dcltci Dunrii ca rczcrvatic a IiosIcrci;
* contraIanda cu diIcritc matcrialc chimicc, radioactivc, cxplozivc;
* dcsIsurarca unor actiuni cu caractcr tcrorist;
* agrcsiunca pc marc si pc uscat la gurilc Dunrii.
Specificul misiunilor executate
Datorit putcrii dc Ioc si moIilittii, concomitcnt cu puncrca n valoarc dc ctrc cchipa}c
a accstor caractcristici, ntrunind oIicctivclc Iortclor Navalc si ccrintclc Doctrinci Navalc,
misiunilc vcdctclor Iluvialc sc divcrsiIic n Iunctic dc numrul navclor participantc.
V
36
Divizionul de vedete fluviale cstc unitatca tactic dc Iaz si sc compunc din 2 scctii
dc navc, misiunilc accstuia constnd n.
interzicerea ac]iunilor navale adverse
\n f#[ia de responsabilitate a Flotilei Fluviale,
prin ac]iuni de minare [i prin ac]iuni de lupt`,
cu folosirea armamentului;
ap`rarea transporturilor fluviale [i a unor
obiective militare [i civile din spa]iul fluvial indepen-
dent sau \n cooperare cu alte for]e;
sprijinul for]elor terestre aflate \n ap`rare
Vedeta fluvial` cstc suIunitatca dc Ioc carc cxccut misiuni dc lupt n cadrul grupului
dc vcdctc Iluvialc sau indcpcndcnt. Misiunilc navci sunt dcIinitc pcntru situatii la pacc
si la campanic, vcdcta Iluvial avnd urmtoarclc posiIilitti dc lupt si dc intcrvcntic,
n Iunctic dc situatiilc crcatc, astIcl.
pc timp dc pacc.
cùtarea [i salvarea unor nave aflate
\n pericol \n raionul fluvial de responsabilitate;
supravegherea [i cercetarea unor aliniamente
sau itinerarii fluviale;
interven]ia pentru limitarea [i \nl`turarea
efectelor dezastrelor [i calamit`]ilor naturale;
sprijinul poli]iei de frontier` pentru impunerea
legisla]iei, respectarea regimului juridic \n apele
teritoriale [i \n zona de responsabilitate;
n situatii dc criz si la campanic.
interzicerea ac]iunilor navale adverse, prin ac]iuni
de minare [i prin folosirea armamentului de la bord;
culegerea de informa]ii privind adversarul,
prin executarea unor incursiuni \n ad#ncimea
dispozitivului advers;
transportul [i recuperarea grupelor de cerce-
tare-diversiune;
executarea transportului pentru aprovizionarea
for]elor proprii, c#nd acesta nu se poate realiza
cu alte mijloace.
Grupul de vedete fluviale rcprczint o suIunitatc tactic alctuit din J vcdctc Iluvialc.
Ixccut misiuni dc lupt indcpcndcnt sau n cadrul scctici dc navc. Icntru grupul dc vcdctc
Iluvialc misiunilc sc divcrsiIic astIcl.
\n raionul de responsabilitate, prin ac]iuni de minare
[i prin ac]iuni de lupt`, cu folosirea armamentului;
siguran]a comunica]iilor fluviale, prin ac]iuni
de patrulare, supraveghere [i cercetare a unor ali-
niamente [i puncte obligatorii de trecere;
participarea la dezorganizarea punctelor
de trecere peste fluviu;
transportul [i debarcarea desantului fluvial
tactic;
atacarea unor obiective de importan]` economic`
sau militar` \n ad#ncimea dispozitivului advers,
\n limita b`tìi armamentului de la bord;
paza [i ap`rarea unor obiective \n raionul
de ac]iune propriu;
siguran]a convoaielor cu ajutoare umanitare
\mpotriva atacurilor de orice fel;
for]elor proprii;
sprijinul poli]iei de frontier` \n monitorizarea
[i controlul traficului pe Dun`re, din raionul de res-
ponsabilitate.
Sec]ia de vedete fluviale cstc suIunitatca tactic dc Iaz; sc compunc din 2 grupuri
dc navc si cxccut actiuni dc lupt indcpcndcnt, n cadrul divizionului sau n coopcrarc
cu altc gcnuri dc Iortc, navalc sau tcrcstrc. Misiunilc principalc alc scctici dc vcdctc Iluvialc
sunt complcxc si constau n.
\n raionul de responsabilitate, prin ac]iuni de minare
[i prin ac]iuni de lupt`, cu folosirea armamentului;
siguran]a comunica]iilor fluviale prin ac]iuni
de patrulare, supraveghere [i cercetare a unor ali-
niamente [i puncte obligatorii de trecere;
participarea la dezorganizarea punctelor
de trecere peste fluviu;
participarea la opera]ii de men]inere a p`cii;
debarcarea desantului fluvial tactic [i spriji-
nul cu foc al ac]iunilor acestuia;
lovirea unor obiective de importan]` economic`
sau militar` din ad#ncimea dispozitivului advers,
dispuse \n limita b`tìi armamentului de la bord;
paza [i ap`rarea unor obiective fixe sau mobile
din raionul de ac]iune propriu;
for]elor proprii;
protec]ia convoaielor cu ajutoare umanitare
\mpotriva atacurilor de orice natur`;
sprijinul poli]iei de frontier` \n monitorizarea
[i controlul traficului pe Dun`re.
37
Principii de folosire \n lupt`
Actiunilc dc lupt alc vcdctclor Iluvialc trcIuic s aiI caractcr activ si hotrt. Accsta
sc rcalizcaz prin mancvrc rapidc si actiuni ndrznctc, utilizarca Iocului dc artilcric si Iolosirca
conditiilor crcatc dc loviturilc altor Iortc Iluvialc, alc Iortclor tcrcstrc si dc aviatic cxccutatc
asupra acclorasi oIicctivc.
Iolosirca n lupt a vcdctclor Iluvialc arc la Iaz urmtoarclc principii.
la gurile Dun`rii sau care ac]ioneaz` pe dou` direc]ii
fluviale;
sprijinul poli]iei de frontier` \n aplicarea
m`surilor de embargo pe Dun`re;
participarea la opera]ii de men]inere a p`cii;
interven]ia pentru limitarea efectelor calami-
t`]ilor naturale;
sprijinul for]elor implicate \n ac]iuni de men-
]inere a p`cii;
participarea la nimicirea desantului aerian
inamic debarcat \n zona de responsabilitate.
concentrarea eforturilor pe direc]ia principal`,
prin reparti]ia mijloacelor de foc pe obiective, \n raport
cu misiunea primit` [i posibilit`]ile de lupt` ale navei;
realizarea surprinderii inamicului, \n principal
prin executarea \n ascuns a manevrei de for]e
[i mascarea dispozitivului de lupt`;
cooperarea asigurat` prin coordonarea
ac]iunilor navelor cu ale altor for]e, \n timp [i \n spa]iu,
pentru ducerea la bun sf#r[it a misiunii;
conducerea centralizat`, \n scopul concentr`rii
eforturilor navelor pe direc]ia principal` [i \n momentele
hot`r#toare ale luptei;
economia for]elor, care se realizeaz` prin analiza
corect` a inamicului [i cunoa[terea complet` a posi-
bilit`]ilor proprii, pentru a cauza pierderi maxime
inamicului, cu pierderi proprii minime;
crearea rezervei necesar a fi folosit` \n mo-
mentele hot`r#toare ale luptei;
unitatea de ac]iune realizat` dup` o concep]ie
[i un plan unic;
libertatea de ac]iune, care s` duc` la \ndepli-
nirea misiunii primite, realizat` de c`tre comandantul
navei prin schimbarea, \n func]ie de situa]ie, la nevoie,
a hot`r#rilor luate anterior, f`r` periclitarea misiunii
[i a siguran]ei echipajului;
dispersarea for]elor, ca m`sur` eficient`
de mic[orare sau anulare a eforturilor ac]iunilor
inamicului asupra navelor proprii;
precizia \ntrebuin]`rii armamentului, realizat`
prin determinarea coordonatelor obiectivelor, calculul
elementelor de tragere, organizarea sistemului
punctelor de comand` [i de observare;
oportunitate \n deschiderea focului, care se reali-
zeaz` prin men]inerea armamentului \ntr-o stare
ridicat` de preg`tire pentru lupt` [i preg`tire a tragerii
\n timp scurt.
In tcmciul cclor prczcntatc, putcm concluziona.
calittilc nauticc multiplc alc vcdctclor Iluvialc dctcrmin ncccsitatca prczcntci
lor n Ilotila Iluvial, indiIcrcnt dc cIortul cconomic rcalizat;
prcgtirca cchipa}ului cstc dcIinitoric n succcsul misiunii, concomitcnt cu puncrca
n valoarc a putcrii dc Ioc a navci;
actiunilc dc lupt alc vcdctclor pot avca si caractcr oIcnsiv;
vcdctclc pot ndcplini misiuni att indcpcndcnt, ct si n coopcrarc, scopul accstora
Iiind spri}inul Iortclor tcrcstrc;
n noua con}unctur politico-militar, vcdctclc Iluvialc au capacitatca dc a ndcplini
misiuni dc lupt cu spcciIic incdit.
Nu n ultimul rnd, putcm suIlinia c misiunilc navclor sc pot alinia cu succcs la ccrintclc
intcrnationalc crcatc n urma invitatici dc adcrarc la structurilc curoatlanticc, contriIuind,
astIcl, la ntrirca sigurantci zonci dc intcrcs intcrn si intcrnational.
BIBLIOGRAFIE
Viceamiral (r.) Iordache Constantin, Tactica naval`, 2002.
Doctrina ac]iunilor \ntrunite ale for]elor armate, Bucure[ti, 2001.
38
COMUNICAREA MILITAR|
~ fapt [i raport social ~
Colonel dr. Nicolae ROTARU
1
Lauren]iu {OITU, Pedagogia comunic`rii, Editura Didactic`&Pedagogic`, Bucure[ti, 1997, p. 12.
2
Idem, p. 23.
3
Apud Constantin TELE{PAN, Informa]ia noua resurs` a managementului organiza]iei (n Revista
For]elor Terestre, nr. 4 (20)/2000, Sibiu, pp. 53-56).
Omul ncepe via]a - citnd un spccialist n domcniu
1
- anun]ndu-[i sosirea
[i o termin` tot comunicnd. Asadar, drumul dc la oa ! la ort cstc un parcurs comunica-
tional n carc dialogm prin coprczcnt (Iacc-to-Iacc) sau (dc) la distant, n ccl putin dou
ipostazc. situa]ional` (un dialog inoIcnsiv, Ir scop praxiologic, o convcrsatic Iiziologic)
si ac]ional` (comunicarc/coopcrarc pcntru un cIort comun). Ca motivatic, comunicarca
poatc Ii. ocazional, dc ntrctincrc, idilic, dar si dc coopcrarc.
Mcdiul militar cstc ccl mai propicc maniIcstrii mctacomunicrii, prin carc se face
trecerea de la con]inut la rela]ie si carc cstc menit` s` nt`reasc` [i chiar s` suplineasc`
ceea ce lipse[te n con]inut: nuan]area sentimentelor, a ndemnului/comenzii, atitudinii etc.
2
.
Intr-o ascmcnca arhitcctur comunicational, clcmcntclc intcractionalc IR dcvin
rcciproc san}aIilc, asa nct mcdiul comunicrii dc tip tranzactional dcvinc unul intcractiv,
n carc cmittorii si rcccptorii sunt, dc Iapt, partcncri (coIcligcranti) - cnd dominatori,
cnd dominati.
Ca stiint a Iolosirii mi}loacclor dc cxprimarc (cuvintc, gcsturi, pozitii, tchnici),
comunicarca trcIuic s oIcrc, n ultim instant, posiIilitatca dc a primi, a dcsciIra
si a valoriIica Iccd-Iack-ul, scns n carc trcIuic s cxistc vointa/capacitatca oricntrii mcsa}ului
si ncvoia/actiunca dc comprchcnsiIilitatc. Rcalitatca militar cstc tcatrul unor cxcrcitii
alc ipostazclor (variantclor, pronosticrilor) dc comunicarc, cIcctclc mcsa}clor Iiind dc tipul
"azi pcntru minc".
Stolul dc psri, turma dc oi, roiul dc alIinc, musuroiul dc Iurnici, Iancul dc pcsti,
circada dc vitc, colonia dc pinguini, haita dc lupi, closca cu pui, cultura dc microIi, chiar
si aparatclc (circulator, rcspirator) si sistcmclc (ncrvos, osos) sau clcmcntclc cclularc
rmn cntitti dcoarccc comunic.
In lumca rational, structurilc socialc (grupurilc, organizatiilc, comunittilc) sunt coagulatc,
mai alcs, pc critcrii comunicationalc, accstc rcalitti asociativ-grupalc dcpinznd, n mod
vital, dc cxistcnta si Iunctionarca (cIcctivitatca) sistcmului comunicational.
Cclc patru proprictti Iizicc cscntialc alc inIormatici, considcrat "aurul gri" (cstc
a priori inepuizabil`, copiabil`, indivizibil` si cumulativ`)
3
, rczult din Iiunivocitatca
39
raporturilor comunicationalc. om-om si om-masin, prccum si pe cele trei structuri
verbative: a [ti, a [ti s` faci, a [ti s` fii [i s` devii n situatiilc dc comunicarc carc pot Ii. dc comple-
zen]`, cooperant` si egal` ntre neegali (prccum civilii si militarii constituiti n grupuri pcntru
gcstionarca crizclor), cooperant` ntre asem`n`tori (n suIunittilc acclciasi armc),
cooperant`, dar neegal` (scIii ordonatori/suIordonatii cxccutanti) si cooperant`-normativ`
sau de ierarhizare (ca prclungirc a comunicrii ntrc nccgali)
4
.
Dc altIcl, n viitor sc va dilua considcraIil rclatia "om-tcnic-om" si sc va statornici alt tip
dc rclatii. "tchnic-tchnic", "tchnic-om", "om-mcsa}-om", rzIoiul Iiind multidimcnsional,
cu opcratii prcpondcrcnt inIormationalc; conccptia "Iortc contra Iortc" va Ii schimIat
cu "sistcmc dc lupt vcrsus sistcmc dc lupt", n carc Iunctiilc trcc dc la oamcni (scrvanti)
la roIoti (cxccutanti), suprcmatia dctinnd-o armclc intcligcntc, iar actiunilc vor Ii caracte-
rizate de manevrabilitate, flexibilitate, independen]`, violen]` [i diversitate
5
.
"IroI a cxcclcntci sinclui", comunicarca Iacc posiIil adcvrul cine comunic`
se comunic`
6
, adic parcurgc drumul ctrc ccllalt (aproapclc) prin sincronizare, rezonan]`,
calibrarea discursului, intui]ia cIcctclor, contextualitate si stilistic`. Iaptclc comunicationalc,
ca s crcczc rclationri dc tipul. ce s-a perceput, ce s-a n]eles, ce s-a exprimat si ce s-a vrut
a sc cxprima, trcIuic s` fie alc`tuite din: cc sc vcdc(postur`, gesturi, forme, culori,
dimensiuni etc.); cc sc audc (vorba, timbrul vocii, muzica, ritmul, pauzele); cc sc spunc
(cuvntul, semnifica]iile, con]inuturile, ideile); cc sc Iacc (ac]iuni, organiz`ri, procese etc.)
7
.
Dar, principala rclationarc n comunicarca pcrsuasiv o constituic att argumentul
si demonstra]ia, ct si capacitatea empatic` a comunicatorului, cu a}utorul crcia avem tendin]a
de a n]elege mai bine partenerul, de a-i intui gndurile [i trìrile afective, de a-i anticipa
comportamentul [i chiar de a ac]iona corespunz`tor asupra acestuia
8
. Impatia coroIorat
cu dialogul a}ut la Iinalizarca a dou scopuri cmcrgcntc. comunicarca n sinc si acomodarca
la rcalitatca ccluilalt.
Irivitor la "traIicul dc inIormatii" si valoarca accstuia n asigurarca sccurittii cu a}utorul
unor dispozitivc dc supravcghcrc, Bcrnard Micgc scric. Informa]ia (...) poate fi cu u[urin]`
revndut` de c`tre cel care tocmai a cump`rat-o; ea poate fi copiat` [i multiplicat`, pre]ul
acceptat de consumator poate s` nu aib` nimic de-a face cu valoarea de folosire a produsului
(astfel, s-a observat, de mult` vreme, c` o carte proast` se cump`r` la acela[i pre]
ca o carte bun` [i c` cititorul nu [i poate da seama de asta dect dup` ce a citit-o);
mai multe exemplare diferite dintr-o revist` [i acela[i num`r de exemplare identice nu dau
aceea[i cantitate de informa]ie [i, pentru consumator, cump`rarea acestora nu va r`spunde
principiului adi]ion`rii (la ce-]i folose[te s` ai dou` exemplare din acela[i ziar ?); bunul
4
Apud Mihai MACOVEI, Comunicare [i persuasiune n actul didactic (n Revista Academiei For]elor
Terestre, nr. 4 (20)/2000, Sibiu, pp. 71-81).
5
Carol MOLDOVAN, Influen]a cmpului de lupt` modern asupra luptei armate (n Revista Academiei
For]elor Terestre, Sibiu, nr. 4 (24)/2001, Sibiu, pp. 39-42).
6
Lauren]iu {OITU, lucr. cit., p. 50.
7
Mihai MACOVEI, loc. cit.
8
Solomon MARCUS, Empatie [i personalitate, Edituira Atos, Bucure[ti, 1977, p. 169.
Opinii * Argumente * Certitudini * Perspective
40
informa]ional este par]ial substituibil (dac` o lucrare a fost epuizat`, cump`r`m alta)
[i, odat` consumat, poate fi folosit pentru o nou` lectur` (de[i, cu unele excep]ii, acesta
nu e [i cazul presei cotidiene). Pe scurt, este dificil s` faci s` varieze valoarea informa]iei
n func]ie de interesul utilizatorului (ceea ce ar reprezenta un avantaj apreciabil n cazul
veghii strategice (sccuritatca national - n.m.), iar, la urma urmei, traficarea produselor
informa]ionale este stabilit` dup` reguli care se deosebesc net de cele admise de obicei
pe pie]ele majorit`]ii produselor de consum de mas`. n sfr[it, informa]ia, atunci cnd
este larg disponibil` (tendin]a nspre opulen]a informa]ional` este observabil` n domenii
din ce n ce mai numeroase ale activit`]ii economice [i sociale, produc`torii neezitnd
s` intre pe pie]e aparent saturate), oblig` consumatorii s` aleag` permanent ntre ceea ce
este pertinent [i ceea ce nu este
9
.
Comunicarca cstc Iorma Iundamcntal a intcractiunii n lumca viului. E imposibil
s` nu comunic`m, glsuicstc una dintrc dcvizclc-principiu alc Scolii dc la Ialo Alto.
\rcm, nu vrcm, socictatca uman cstc cuccrit dc comunicarc, intcrIcrcntclc produ-
cndu-sc dctcrminant, n toatc sistcmclc. tchnologic, cducativ, cultural, cconomic, diplomatic,
politic, militar.
Dcviza marilor Iirmc occidcntalc - "Icntru a cstiga, trcIuic s comunicm !" - nu cstc
cminamcntc civil, ci dimpotriv. AnsamIlul dc tchnici si tchnologii dc gcstionarc a socialului
carc cstc comunicarca, n cazul unittilor militarc, ca organizatii socialc, contriIuic la crcarca
unci idcntitti putcrnicc a accstui grup proIcsionist, la viaIilizarca noului tip dc managcmcnt
militar, la modcrnizarca conditiilor dc prcgtirc si cducarc a cIcctivclor paralcl cu modcr-
nizarca logisticii.
In Cahier de lEducation Nationale (nr. Go, mai 1O88, Iaris, p. 21) un articol sc nchcic
astIcl. Comunicarea nu este o func]ie separat`, adùgat` celorlalte. Ea este primul nostru
instrument de munc`. Toate demersurile noastre sunt demersuri de comunicare. Actul
de nv`]`mnt, munca administrativ`, trec prin comunicare. A-i instrui [i a-i educa
pe tineri, a informa familiile, a-]i convinge partenerii, a stabili rela]ii cu mediul economic
[i social nseamn` n primul rnd a comunica. Asadar, comunicarca gcstioncaz socialul.
Iar mcdiul militar, Iiind unul social dc tip spccial, concluzia cstc cu att mai valaIil.
\aloarca comunicrii, paraIrazndu-l pc Gcorg Iukacs, rcprczint o tensiune dep`[it`,
nvins`
10
, o "mpcarc ntrc partcncri", un rczultat al comprchcnsiIilittii partcncrialc.
1otalitatca rclatiilor dintrc oamcni prcsupunc si d, dc Iapt, punctul dc plccarc n cvaluarca
calitativ a comunicrii, prin prisma Iaptului c, asa cum scria Iiagct, sociologia trebuie
s` considere societatea ca un tot, de[i acest tot, distinct de suma indivizilor, nu este dect
ansamblul raporturilor sau al interac]iunilor acestor indivizi
11
.
9
B. MIEGE, Societatea cucerit` de comunicare, Editura Polirom, Ia[i, 2000, p. 139.
10
Ion PASCADI, prefa]` la Lucien Goldmann Sociologia literaturii, Editura Politic`, Bucure[ti, 1972,
p. 19.
11
Jean PIAGET, Psihologia inteligen]ei, Editura {tiin]ific`, Bucure[ti, 1970, p. 198.
41
Cum sc stic, istoria transmitcrii inIormatiilor cstc lcgat intrinscc si proIund dc istoria
rzIoaiclor, n spct dc cvolutia armatclor
12
, dialogul militar Iiind unul spcciIic, n carc oricc
locutor cstc si intcrlocutor atunci cnd sc producc Iccd-Iack-ul, chiar dac accst Iapt
cstc cxplicitat prin acclasi canal. Iccd-Iack-ul unui "ordin" nu l rcprczint rspunsul
"am ntclcs !", ci cIcctul astcptat al acclui mcsa}. Am mai amintit dcsprc "tccrilc gritoarc"
spcciIicc mcdiului militar, chit c astzi locul conspirativittii tindc s Iic nlocuit
cu transparcnta total. Sc parc c accst al doilca caz (dcmonstratia dc Iort nsotit
dc dcclaratiilc dc intcntic) rcprczint cca mai cIicacc arm psihologic mpotriva cIcctivclor,
mai alcs nclupttoarc, alc advcrsarului, garantia dczvoltrii succcsului initiatorului actului
violcnt
13
. Asadar, rcvcrsiIilitatca mcsa}clor cstc oIligatoric pcntru a cxista comunicarc.
Iccd-Iack-ul militar cstc, dc rcgul, o rctroactiunc, un rspuns dc tip actional la un scmnal
dc tip impcrativ
14
.
In organizatiilc militarc continu s Iunctionczc modclul comunicational Ichaviorist
(psihologist) criticat dc Katz si IazarsIcld, n carc mcsa}clc sc lanscaz dc ctrc "masclc
atomizatc", dar cxist paralcl si aportul modclului Iunctionalist, n carc acccntul l constituic
impactul, rcactia "consumatorilor" n Iunctic dc "contcxtul" (situatia dc criz, tcatrul
dc opcratii, cazarma, portavionul ctc.) rcccptrii, rcccptarc carc cstc o astcptarc oIligatoric
12
Originea transmiterii la distan]` [i ntr-un timp ct mai scurt a [tirilor este veche [i a cunoscut
o diversitate de mijloace, de la popor la popor [i de la o civiliza]ie la alta. De la Diodor din Sicilia
(80-21 .e.n.) se [tie c` per[ii dispuneau de un sistem de transmitere a [tirilor foarte bine pus la punct,
fiind asigurat de santinelele e[alonate ntre principalele ora[e ale Persiei. n timpul expedi]iilor din Grecia
(secolul al V-lea .e.n.), [tirile parveneau, n acest mod, de la mii de kilometri, n numai 48 de ore. Navigatorii
greci au folosit n acest scop tot vrfurile mun]ilor, unde [i aveau organizate servicii speciale de semnalizare,
ct [i numeroase tunuri de foc, construite n acest scop. Cele mai vechi faruri pentru orientarea cor`biilor
pe timp de noapte au fost construite cu mult nainte de secolul al VIII-lea .e.n. n Egiptul de Jos. Armata
cartaginez` a acordat o mare aten]ie semnaliz`rilor luminoase la distan]`. De altfel, n timpul lui Hannibal
(247-183 .e.n.), armata sa era dotat` chiar cu un corp de semnalizatori bine instrui]i. Romanii, buni organi-
zatori ai teritoriilor, dispuneau de o re]ea complex` de turnuri cu focuri, iar semnalele se d`deau cu tor]e
incandescente care, n func]ie de natura [i con]inutul mesajului, era plasate n diverse puncte ale turnului
de paz`. Alt sistem de comunicare era acela al fanioanelor colorate, folosit [i ast`zi n marin`. De asemenea,
celebrul Timur Lenk (1336-1405) folosea destul de des fanioanele parlamentare de culoare alb`, ro[ie
[i neagr`. n 1684, Robert Hooke (1635-1703) introduce sistemul de semnalizare cu ajutorul plan[elor
colorate. Se consider` c` primul telegraf optic este realizat, n anul 1791, de Claude Chappe (1763-1805),
sistem care a fost aplicat mai nti ntre Paris [i Rouen, apoi, n 1794, de c`tre SUA. n 1774, la Geneva,
George Louis Lesage (1724-1803) inventeaz` aparatul de telegrafie electric, perfec]ionat, n 1811,
de germanul S.Th.von Soemmering (1755-1830). De la aceste date, descoperirile n telegrafie se dezvolt`
vertiginos, printre cele mai importante fiind, n 1820, introducerea acului electromagnetic de c`tre
Andr Marie Ampere (1775-1836), inventarea n 1837 a alfabetului telegrafic al lui Samuel Finely Bresse Morse
(1791-1872), construirea, n 1835, a unui aparat nregistrator pe band` de hrtie de c`tre Karl A. Steinheil
(1801-1837), introducerea n 1837 a telegrafului electromagnetic al lui Charles Cooke (1806-1879),
descoperirea, n acela[i an, a pantelegrafului de c`tre Giovanni Caselli (1815-1891) etc. O dat` cu perfec]ionarea
aparaturii s-a mbun`t`]it [i extins [i sistemul de telegrafie n toat` lumea.
13
Ac]iunile SUA n Golf au fost precedate de deconspir`ri n mass-media a unor strategii strict
secrete pn` la detaliu, exact pentru a se [ti, de c`tre adversar, dar mai ales de c`tre poporul statului
agresat, ce-l poate a[tepta [i, n consecin]`, ce solu]ie (defensiv-capitulativ`) s` adopte.
14
Detalii n Nicolae ROTARU, Comunicarea n managementul grupului mic (n Agenda principalelor
activit`]i educative, de tradi]ii, culturale [i sportive, Editura Ministerului Administra]iei [i Internelor,
Trim. 1/2003, pp. 62-62).
42
(un Iccd-Iack actional), nu un cIcct limitat sau aIscnt, ca n cazul paradigmci Ichavioristc
dc tipul el-ei.
Situatia comunicational militar actual scamn - datc Iiind si mi}loacclc carc contriIuic
la produccrca sa - cu comunicarca dc mas, carc rspundc ncvoilor (astcptrilor)
rcccptorilor prin ccl putin trci Iormc tipicc (scopuri comunicationalc). informator (dc nstiintarc,
documcntarc, transmitcrc, "comunicarc"), regulator (dc crcarc a mcdiului critic, atitudinal
si dc Iormarc a opinici) si stimulator (prin Iormulclc dc transmitcrc, motivarc, inIlucntarc
si crcarc a crcdiIilittii si lcgitimittii suIicctului actului comunicational). In ccca cc privcstc
cIicicnta comunicrii n mcdiul militar, accasta cstc dat, n primul rnd, dc calittilc mcsa}ului,
diIcrcntiatc n Iunctic dc tipul dc comunicarc (oral sau imprimat) si dc calitatca rcccptorilor
(carc poatc producc Iiltra}c, Iloca}c, distorsiuni si Iruia}c). Gcncralul (r.) Ghcorghc Ardvoaicc
invoc un ansamIlu dc ascmcnca calitti, prccum. ncccsarc (}ustiIicatc), concisc, prccisc,
clarc, concrctc, rclcvantc, complctc, oportunc, intcligiIilc, soIrc, adccvatc, cu advcrsaIilitatc
induIitaIil
15
.
1cndinta comunicrii n timp rcal cstc visul oricrui militar. "Acum si aici", caractcristici
alc cmpului dc lupt clasic, au cptat, prin "simultancitatc dcspartializat", conotatic
cxtcnsiv. Iractic, din oricc punct al gloIului sc poatc comunica "n acclasi timp si n acclasi
loc", ignornd dccala}clc aproapc inscsizaIilc lcgatc dc propagarca undclor. "Stcrgcrca"
distantclor datorit satclitilor si asa-zisa comprimarc "spatio-tcmporal" datorat vitczci
scmnalului Iac din comunicarca militar o starc dc non-stop rclational.
Comunicarca, spunca Yvcs Winkin, ducc cu gndul, mai nti, la o sgcat, carc simIo-
lizcaz transmitcrca intcntionat a unui mcsa} dc la un cmittor sprc un rcccptor,
carc poatc dcvcni, la rndu-i, cmittor. Asadar, comunicarca sc idcntiIic cu transmisia,
dac` nu chiar cu ceea ce este transmis
16
.
In articolul invocat autorul vorIcstc dcsprc "comunicarc si inIormatic" dcvcnitc comunicarc
dc inIormatic, icrarhiznd accst tip dc comunicarc. "tclcgraIic" sau individual (cu trimitcrc
la cxpcrimcntclc dc dup rzIoi din SUA anilor 'oO alc lui Shannon, Wcavcr si Wicncr),
"orchcstral" sau social (invocnd pc Batcson si antropologia sa, prccum si diadclc
digital/analogic, simctric/complcmcntaritatc, indicc/ordin, continut/rclatic, comu-
nicarc/mctacomunicarc, Iccd-Iack/contcxt). Analiza oIcr prcmisc dc studiu privind
"participarca la comunicarc" a actorilor sociali din sIcra militar, undc dialogul cstc prcpondcrcnt
cmic (individual), mai alcs pc trascul cmittor - mcsa} - rcccptor.
Drumul comunicrii militarc arc acclcasi punctc oIligatorii dc trcccrc ca oricc rclatic
dintrc Iiintc. In plus, cxist un dialog intcruman cu sinapsc spcciIicc
17
.
Rcalitatca gcopolitic a impus si noi tcrminologii n stratcgia militar. 1ot mai dcs clasicclc
"oIcnsiv", "aprarc", "contraatac" au Iost nlocuitc dc sintagmc prccum "staIilitatca
stratcgic", "gcstionarca crizclor" sau "intcrvcntia umanitar".
Chiar rcalitatca nssi, oIicctiv dar si suIicctiv, cstc produsul practicii umanc,
cca carc, prin limIa}, ca instrumcnt ma}or al comunicrii, sc transIorm ntr-un sistcm
simIolic, n carc cxist un "intcractionism mcdian" dc adaptarc a indivizilor la convcntiilc
grupului, cum ar spunc HcIcrt Blumcr, si dc comunicarc/"acordarc" ntrc indivizii
15
Gh. AR~D~VOAICE, Calit`]ile mesajului [i eficien]a comunic`rii n mediul militar (n Revista Spirit
militar modern, nr. 5-6/1996, Bucure[ti, pp. 14-17).
16
Yves WINKIN, Comunicarea interpersonal`: o abordare antropologic` (n P. De Visscher&A. Neculau,
Dinamica grupurilor. Texte de baz`, Editura Polirom, Ia[i, 2001, pp. 140-154).
17
Detalii n Nicolae ROTARU, Comunicarea de la instinct la ra]ionament (n Revista Spirit militar
modern, nr. 4-5/2000, Bucure[ti, pp. 38-39).
43
participanti la act, ntr-o cocvolutic, cum s-ar cxprima Icnomcnologul AlIrcd Schutz,
carc ia n calcul tipurilc dc comunicarc dup patrulatcrul activ/pasiv, pasiv/activ, activ/activ
si pasiv/pasiv, al unui modcl utilizat dc Irving GoIIman
18
.
Inssi comunicarea este o form` de ac]iune
19
, carc poatc Ii tratat n "cmpuri
dc intcractiunc", cum spunca Iicrrc Mourdicu, si }udccat prin prisma cclor patru Iormc
dc putcrc propusc dc 1hompson, carc-l citcaz pc Michacl Mann
20
- cconomic, politic,
cocrcitiv si simIolic.
In spiritul accstci lucrri, intcrcscaz mai mult al trcilca clcmcnt. De[i exist` o strns`
conexiune istoric` [i empiric` ntre puterea politic` [i puterea coercitiv`, este logic s` distingem
analitic ntre ele. Puterea coercitiv` implic` folosirea sau amenin]area cu folosirea
for]ei fizice pentru a supune sau a cuceri un opozant. (...) Din punct de vedere istoric,
cele mai importante institu]ii pentru acumularea resurselor de acest tip sunt institu]iile
militare [i cea mai important` form` de putere coercitiv` este puterea militar`,
scric acclasi ]ohn 1hompson
21
.
Initiatorii (cmittorii) militari Ioloscsc un tip dc comunicarc (canal) spcciIic, prin carc
transmit un mcsa} spcciIic dcstinat unor "rcccptori calzi", aIlati n pozitic dc astcptarc,
n starc dc vcghc, n compatiIilitatc actional cu un anumit grad dc conIidcntialitatc/conspi-
rativitatc, dup un training al actiunilor dc prcgtirc sau dc lupt. Ixist si o cmpatic spccial
datorit crcia astcptrilc dc comunicarc alc rcccptorilor au un Iccd-Iack cIicicnt, att ca rspuns
inIormational, ct si rcactiv-actional-comportamcntal. Iutcm vorIi, n ma}oritatca cazurilor
dc dialog militar dc spccialitatc, dc o metacomunicare, o ntclcgcrc rcciproc dincolo
dc comunicarc, constituit din cuvintc, dar si din intuitii Iazatc pc acumulri si similitudini
din trccut.
Iotrivit lui \. Satir sunt cinci ci dc comunicarc intcruman dc tip Iamilial. concilierea,
dezaprobarea, ra]ionalizarea (rczonaIilitatca), irelevan]a (indiIcrcnta) si concordan]a
22
.
Cum am mai spus, convictuirca n grupul militar poatc Ii ascmuit cu viata dc Iamilic,
n multc punctc dc vcdcrc, mai alcs n ccl comunicational. Cilor vcrIalc cnumcratc li sc adaug,
dcsigur, rclatiilc nonvcrIalc (cxprcsiv-scnzorialc), ntrc carc cclc. Iizionomicc (mimicc),
corporalc (panto-mimicc, muscularc-kincstczicc, tcnsionalc-cncrgcticc).
\orIirca si ascultarca, cititul si scrisul sunt modalitti dc comunicarc, dar numai schimbul
de la suflet la suflet gcncrcaz ncrcdcrc, conditic sinc qua non a inIlucntrii partcncrialc.
Scara rcccptivittii (ascultarc si ntclcgcrc) arc ccl putin patru trcptc. ignorarea
interlocutorului; pref`c`toria aprobativ`; ascultarea selectiv`, fragmentar`; ascultarea atent`,
concentrat`. Ixpcrtii n comunicarc considcr c numai 1O" transmitcm/rcccptionm
prin cuvintc, aproapc GO" constituind comunicarca prin limIa}ul corporal-Iizionomic.
Ctrc accst tip dc comunicarc cmpatic (ascultarca si cu ochii, cu inima, cu ...
scntimcntclc) tind comunicatorii mcdiului militar.
Ia accstc aspcctc, mai alcs psihologicc, sc adaug cclc pur lingvisticc si rctoricc, ca si
"rccuzita comportamcntal", dc la "schimIul dc priviri" la sclI-imagc, carc asigur ccca cc
poatc Ii dcnumit o metacomunicare persuasiv`.
18
Apud Iulian POPESCU, Prefa]` la Denis McQuail, Comunicarea, Editura Institutul European,
Ia[i, 1999, pp. 263-264.
19
John B. THOMPSON, Media [i modernitatea, Editura Antet, Bucure[ti, f.a., p. 16.
20
Idem, p. 18.
21
Idem, p. 20.
22
Apud Iolanda MITROFAN&Nicolae MITROFAN, Comunicarea intrafamilial` n viziunea terapeu]ilor
(n revista Psihologia, nr. 4/1991, Bucure[ti, pp. 24-25, 27).
44
proIarca utilizrii Iortci din partca Iactorilor aIilitati dc lcgc, avcrtizarca
si somarca cu privirc la utilizarca accstcia nu sunt ncccsarc n cazul
n carc asupra organclor dc ordinc sc cxcrcit violcntc ori accstca sc aIl
LIMITE DE ACTIUNE
ALE AUTORITATILOR ADMINISTRATIVE
N APARAREA ORDINII PUBLICE
,
,
General de brigad` Ilie GORJAN
~
~
ntr-un pcricol imincnt
1
.
In proccsul dc rcstaIilirc a ordinii puIlicc, pc Iondul situatiilor carc implic utilizarca
mi}loacclor tchnicc adccvatc, pot aprca clcmcntc carc s agravczc situatia opcrativ
concrct n carc sc actioncaz, indcpcndcnt dc vointa Iortclor dc ordinc puIlic, gcncrnd
o starc acccntuat dc diIicultatc sau pcricol, n ccca cc privcstc ndcplinirca atriIutiilor
spcciIicc, numai prin Iolosirca accstora.
Limite legale n folosirea armelor de foc
pentru restabilirea ordinii publice
Iot aprca pcricolc imincntc, cu rcpcrcusiuni imcdiatc, gravc si Ioartc gravc, la adrcsa
victii si intcgrittii corporalc alc mcmIrilor Iortclor dc ordinc sau a unor intcrcsc Iundamcntalc
alc statului si, pcntru a cror mpicdicarc sau ncutralizarc, mi}loacclc tchnicc pot dcvcni,
la un momcnt dat, n proccsul dc utilizarc a Iortci, ca insuIicicntc sau incIicicntc, n astIcl
dc situatii impunndu-sc Iolosirca armclor alIc sau a armclor dc Ioc. Ascmcnca mprc}urri
ar putca Ii. * atacul dcclansat prin surprindcrc si timpul Ioartc scurt n carc trcIuic
s sc actionczc pcntru contracararca accstuia sau pcntru aprarca victii unor pcrsoanc
nvcstitc cu cxcrcitiul autorittii puIlicc sau crora, potrivit lcgii, li sc acord protcctic
si particip la adunarca puIlic; * imoIilizarca unor pcrsoanc carc au comis inIractiuni
gravc si ripostcaz sau nccarc s ripostczc cu armc sau cu altc oIicctc, carc pot punc
n pcricol viata ori intcgritatca corporal a pcrsoanci.
In art. J7 alin. J din Legea nr. 218/2002, art. JG din Legea nr. 116/1998 si art. 2J
din Legea nr. 60/1991, n carc sunt rcglcmcntatc conditiilc si proccdura dc somarc
a turIulcntilor, sc prccizcaz c, dac n situatia utilizrii Iortci pcntru rcstaIilirca ordinii
puIlicc (situatiilc cxpusc, cu privirc la carc turIulcntii sunt somati s ncctczc actiunilc
A
1. Legea nr. 60/1991, art. 20 alin. 2 [i Legea nr. 116/1998, art. 39.
(III)
45
agrcsivc, violcntc, prin Iormulclc artatc) sc impunc si Iolosirca armclor dc Ioc, n prealabil
se va repeta ultima soma]ie.
Datc Iiind consccintclc gravc si Ioartc gravc pc carc lc poatc avca Iolosirca att a armclor
alIc, ct si a armclor dc Ioc, lcgiuitorul a ntclcs, pc dc-o partc, s atrag atcntia asupra
rcsponsaIilittii Iolosirii accstora, iar pc dc alt partc, pcntru climinarca oricror aIuzuri
n ntrcIuintarca accstor tipuri dc armc, a rcglcmcntat n mod spccial, n Legea nr. 218/2002,
Legea nr. 17/1996, Legea nr. 116/1998 si Legea nr. 60/1991, cazurilc dc Iolosirc a accstora.
Cu privirc la accstc lcgi, mcntionm c clc sc complctcaz. AstIcl, Legea nr. 17/1996
constituic cadrul }uridic comun n ccca cc privcstc rcgimul armclor dc Ioc si al munitiilor
si sc rcIcr la toatc catcgoriilc dc militari carc au drcptul s poartc si s Ioloscasc armc
dc Ioc, indiIcrcnt dc sistcmul dc Iortc din carc Iac partc; cclclaltc lcgi, la carc am Icut
rcIcrirc, constituic legi speciale n aplicarca cadrului }uridic comun.
1rcIuic ntclcs ns Iaptul c, n Iolosirca armclor dc Ioc, cstc ncccsar s sc tin scama
dc cxistcnta drcptului la viat al oricrci Iiintc umanc, drcpt proclamat n art. J al Declara]iei
Universale a Drepturilor Omului si rcitcrat n articolclc G.1. si O.1. alc Pactului Interna]ional
cu privire la drepturile politice [i civile
2
. Dc accca, lcgca trcIuic s controlczc si s` limiteze
- n mod strict - circumstantclc n carc o pcrsoan poatc Ii privat dc propria-i viat dc ctrc
astIcl dc autoritti.
In ccca cc privcstc rcsponsaIilitatca carc trcIuic maniIcstat n Iolosirca armclor,
n Legea nr. 40/1990 sc arat. n caz de aIsolut ncccsitatc [i cnd folosirea altor mijloace
de mpiedicare sau de constrngere nu cstc posiIil, militarii din Ministerul de Interne
pot Iolosi for]a armelor albe sau a armelor de foc n conditiilc strict prcvzutc dc lcgc
3
.
In accast lcgc nu sunt mcntionatc cazurilc dc Iolosirc a armclor dc Ioc. In acclasi scns,
n Legea nr. 218/2002 si n Legea nr. 116/1998 sc arat c, n caz dc absolut` necesitate
si cnd Iolosirca altor mi}loacc dc mpicdicarc sau constrngcrc nu este posibil`, politistul
sau }andarmul poate Iolosi Iorta armclor dc Ioc, n conditiilc strict prcvzutc dc lcgc
4
.
RcIcritor la acccasi posiIilitatc dc Iolosirc n proccsul dc rcstaIilirc a ordinii si linistii
puIlicc a armclor dc Ioc, n Legea nr. 60/1991 sc stipulcaz c. n caz de aIsolut ncccsitatc,
cnd se impune folosirea armelor de foc de c`tre organele de ordine, n condi]iile legii,
se repet`, n prealabil, ultima soma]ie [i semnalul luminos prin rachet` de culoare ro[ie
5
.
Istc dc oIscrvat c, n toatc cclc trci Iormulri, lcgiuitorul asociaz doi tcrmcni
- absolut` si necesitate, carc, analizati distinct, scmniIic situatii cxistcntc dc sinc stttoarc,
dar, n cazul nostru, scmniIic chiar situatia n carc sc poatc Iolosi Iorta armclor alIc
sau a armclor dc Ioc, rcspcctiv dc absolut` necesitate.
ScmniIicatia cxprcsici absolut` necesitate ar nscmna, pcntru situatia tulIurrii ordinii
si linistii puIlicc, ncccsitatca dc a sc organiza si a cxccuta actiuni spcciIicc pcntru rcstaIilirca
ordinii, indiIcrcnt dc cauzclc si mprc}urrilc carc au gcncrat-o, dc intcnsitatca si amploarca
violcntci maniIcstantilor. In Iormularca cxprcsici - n caz de absolut` necesitate [i cnd
folosirea altor mijloace de mpiedicare sau constrngere nu este posibil`, poli]istul (jandarmul)
2. Cees de Rover, A servi [i a proteja, Comitetul Interna]ional al Crucii Ro[ii, Geneva, 1998, p. 268.
3. Legea nr. 40/1990, art. 21.
4. Legea nr. 218/2002, art. 35 alin.1 [i Legea nr. 116/1998, art. 35.
5. Legea nr. 60/1991, art. 23.
46
poatc folosi for]a armelor de foc -, lcgiuitorul a avut n vcdcrc tocmai accst lucru, si anumc,
dac, pcntru rcstaIilirca situatici concrctc dc tulIurarc a ordinii puIlicc, mi}loacclc
din dotarc au dcvcnit incIicicntc sau insuIicicntc, iar pcstc accast limit continu
s sc dcsIsoarc actiunilc violcnt-agrcsivc alc turIulcntilor, atunci solutia extrem`, de excep]ie
pcntru rcstaIilirca ordinii rmnc utilizarca dc ctrc Iortclc dc ordinc a armclor alIc
sau a cclor dc Ioc.
Si Cccs dc Rovcr acccntucaz Iaptul c Iolosirca armclor dc Ioc dc ctrc Iortclc dc ordinc
pcntru asigurarca aplicrii lcgii trcIuic s Iic Icut n mod excep]ional, doar ca msur
cxtrcm, si niciodat s nu sc trcac pcstc nivclul rczonaIil ncccsar pcntru rcalizarca
oIicctivclor lcgitimc dc asigurarc a aplicrii lcgii
6
.
Ixprcsia cnd folosirea altor mijloace de imobilizare sau constrngere nu a dat rezultate,
uzitat n art. Jo din Legea nr. 116/1998, trcIuic ntclcas Iic c mi}loacclc tchnicc aIlatc
la dispozitic au dcvcnit improprii sau incIicicntc ca urmarc a distrugcrii, Iic c nu cstc posiIil
dc la nccput Iolosirca lor din cauza amplorii si a gradului dc pcricol dctcrminat dc modalittilc
concrctc dc maniIcstarc a actiunilor agrcsivc (dc cxcmplu, turIulcntii ripostcaz cu armc
dc Ioc) si, astIcl, nu cstc posiIil Iolosirca Iastoanclor sau a scuturilor pcntru rcspingcrca
unui ascmcnca atac.
Dcci, situatia "imposiIilittii" Iolosirii mi}loacclor tchnicc n rcstaIilirca ordinii puIlicc
si gscstc cxprimarca prin dou modalitti. * mi}loacclc tchnicc au dcvcnit insuIicicntc
si improprii prin distrugcrc, ca rczultat al utilizrii lor n comIatcrca actiunilor violcntc
alc turIulcntilor carc utilizcaz intcns mi}loacclc dc ripost sau accstca sunt nct supcrioarc
cclor alc Iortclor dc ordinc; * mi}loacclc tchnicc din dotarc sc dovcdcsc dc la nccput
incIicicntc, ca urmarc a ccrintci oIicctivc, imcdiatc, dc aprarc a unor oIicctivc importantc
si a timpului Ioartc scurt n carc trcIuic s sc actionczc pcntru ncutralizarca atacului.
1rcIuic oIscrvat c lcgiuitorul a prcvzut posiIilitatca ca turIulcntii s rcactionczc
Ioartc violcnt, Iolosind mi}loacc adccvatc, astIcl nct ntrcIuintarca mi}loacclor tchnicc
din dotarca Iortclor dc ordinc s nu aiI cIcctclc scontatc n ncutralizarca actiunilor violcntc,
agrcsivc alc accstora, situatic n carc sc impunc utilizarca Iortci armclor dc Ioc. Asa sc cxplic
Iaptul c lcgiuitorul a Iolosit n Iormularc cxprcsia nu a dat rezultate folosirea
altor mijloace de imobilizare sau constrngere
7
.
RcstaIilirca ordinii si linistii puIlicc, ca o ccrint dc intcrcs gcncral a ntrcgii comunitti,
si gscstc Iundamcntarca aIia n continutul lcgii, rcspcctiv art. 2 din Legea nr. 60/1991,
n carc sc arat. adun`rile publice trebuie s` se desf`[oare n mod pa[nic [i civilizat,
cu protec]ia participan]ilor [i a mediului ambiant, f`r` s` stnjeneasc` folosirea normal`
a drumurilor publice, a transportului n comun, func]ionarea institu]iilor publice sau private,
a celor de nv`]`mnt, cultur` [i s`n`tate, a unit`]ilor economice ori s` degenereze n ac]iuni
turbulente de natur` a pune n primejdie ordinea [i lini[tea public`, siguran]a persoanelor,
integritatea corporal`, via]a sau bunurile acestora ori ale domeniului public.
Iotrivit art. 4o Cod penal, carc rcglcmcntcaz starea de necesitate drcpt cauz
carc nltur caractcrul pcnal al Iaptci, nu constituie infrac]iune fapta prev`zut` de legea
penal`, s`vr[it` n stare de necesitate. Este n stare de necesitate acela care s`vr[e[te
fapta pentru a salva de la un pericol iminent [i care nu putea fi nl`turat, altfel, via]a,
integritatea corporal` sau s`n`tatea sa, a altuia sau un bun important al sù ori al altuia
6. Cees de Rover, op.cit., p. 271.
7. Legea nr. 116/1998, art. 35.
47
sau un interes public. Nu este n stare de necesitate persoana care, n momentul n care
a s`vr[it fapta, [i-a dat seama c` pricinuie[te urm`ri v`dit mai grave dect cele
care s-ar fi putut produce dac` nu era nl`turat
8
.
Din analiza dispozitiilor accstui articol rczult c, pcntru cxistcnta strii dc ncccsitatc,
cu cIcctc dc cauz carc nltur caractcrul pcnal al Iaptci, trcIuic s Iic ntrunitc cumulativ
urmtoarclc conditii. * s sc Ii ivit un pcricol imincnt; * pcricolul s amcnintc una din urm-
toarclc valori socialc. viata, intcgritatca corporal ori sntatca unci pcrsoanc sau un Iun
important al unci pcrsoanc ori un intcrcs puIlic; * pcricolul s nu poat Ii nlturat
altIcl dcct prin svrsirca Iaptci; * Iapta svrsit pcntru salvarca dc la pcricol s Iic prcvzut
dc lcgca pcnal.
Situatia dc Iapt, cxprimat sintctic n cxprcsia absolut` necesitate, scmniIic mai mult
dcct situatia cxprimat n cxprcsia stare de necesitate. AstIcl, aprccicm c Iortclc dc ordinc
puIlic sc aIl n starc dc absolut` necesitate atunci cnd, dcsi sunt ntrunitc conditiilc Iapticc
alc st`rii de necesitate, carc implic utilizarca Iortci prin Iolosirca mi}loacclor tchnicc
dc mpicdicarc sau constrngcrc (pcntru ncutralizarca actiunilor agrcsivc, violcntc
alc turIulcntilor), accasta nu cstc posiIil, din cauza gradului sporit dc violcnt cxcrcitat
si a pcricolului imincnt la adrcsa valorilor ncrcdintatc, pcntru a cror aprarc, n accstc conditii,
sc impunc Iolosirca armclor alIc sau a armclor dc Ioc. In contcxtul analizat, n starc dc aIsolut
ncccsitatc sc aIl comandantul actiunii, cu Iortclc dc ordinc puIlic pc carc lc comand
ncmi}locit, si carc cstc chcmat, n accstc conditii, s rcstaIilcasc ordinca puIlic
9
.
Sintagma interes public din continutul art. 4o Cod penal, n concxiunc cu actiunca
dc rcstaIilirc a ordinii puIlicc, scmniIic asigurarca victii, a intcgrittii corporalc si a snttii
participantilor la adunarca puIlic, protcctia mcdiului amIiant, Iolosirca normal a drumurilor
puIlicc, a transportului n comun, Iunctionarca institutiilor puIlicc sau privatc, a cclor
dc nvtmnt, cultur, sntatc, a unittilor cconomicc, siguranta pcrsoanclor ncparticipantc,
intcgritatca corporal, viata sau Iunurilc accstora ori alc domcniului puIlic.
Dcci, intcrcsul comandantului actiunii cstc accla dc a apra cIcctiv att Iiccarc dintrc
valorilc si Iunurilc mcntionatc, ct si pc cclc carc privcsc comunitatca, n ansamIlul ci.
Dcsi sc aIl n starc dc absolut` necesitate, comandantul actiunii nu poatc dispunc,
totusi, n urma aproIrii, Iolosirca armclor dc Ioc, iar politistii si }andarmii, n mod individual,
nu pot uza dc accstca dect n condi]iile strict prev`zute de lege.
Limite legale n folosirea armelor de foc
potrivit Legii nr. 17/1996
Legile nr. 60/1991, 116/1998 si 218/2002 nu rcglcmcntcaz cauzclc concrctc dc Iolosirc
a armclor dc Ioc, n schimI, Legea nr. 17/1996, carc constituic, dup cum am artat,
cadrul }uridic comun n matcric, rcglcmcntcaz situatiilc n carc sc poatc Iacc uz dc arm.
Accast lcgc cstc mai cuprinztoarc n ccca cc privcstc catcgoria pcrsoanclor carc pot Iacc uz
dc arm, nominaliznd n mod cxprcs si scopul pcntru carc accsta sc Iacc.
SuI aspcctul Iormulrii dispozitiilor privind uzul dc arm, accasta sc prczint ca o lcgc
carc complctcaz dispozitiilc similarc alc lcgilor mcntionatc, ccl putin din dou punctc
dc vcdcrc. pc dc o partc, cxprcsia persoanele care sunt dotate cu arme de foc cuprindc
8. Codul penal, Regia Autonom` Monitorul oficial, Bucure[ti, 1997, art. 45.
9. Anghel Andreescu, Traian Andreescu, Corina Zaharia, Aspecte privind adun`rile publice \n Rom#nia,
Editura Transilvania Expres, Bra[ov, 1998, p. 226.
48
politistii si }andarmii, iar pc dc alt partc, Iormularca situatiilor n carc sc poatc Iacc uz dc arm
cstc dc natur s complctczc prcvcdcrilc Legilor nr. 60, 116 si 218.
Situatiilc n carc sc poatc Iacc uz dc arm, potrivit Legii nr.17/1996 privind utilizarca
armclor si munitici, sunt rcglcmcntatc n art. 47, pc carc, din ratiuni dc analiz, l prczcntm
intcgral. Persoanele care sunt dotate cu arme de foc pot face uz de arm` pentru ndeplinirea
atribu]iilor de serviciu sau a misiunilor militare n urm`toarele situa]ii: a) mpotriva acelora care atac`
militarii afla]i n serviciul de paz`, escort`, protec]ie, men]inerea [i restabilirea ordinii de drept,
precum [i mpotriva celor care, prin actul s`vr[it prin surprindere, pun n pericol obiectivul
p`zit; b) mpotriva acelora care atac` persoanele nvestite cu exerci]iul autorit`]ii publice sau c`rora,
potrivit legii, li se acord` protec]ie; c) mpotriva persoanelor care ncearc` s` p`trund` ori s` ias`
n mod ilegal n sau din unit`]ile, subunit`]ile militare ori din perimetrele sau zonele p`zite vizibil
delimitate stabilite prin consemn; d) pentru imobilizarea infractorilor care, dup` s`vr[irea
unor infrac]iuni, ncearc` s` fug`; e) mpotriva oric`rui mijloc de transport folosit de persoanele
prev`zute la lit. b) [i c), precum [i mpotriva conduc`torilor acestora, care refuz` s` opreasc`
la semnalele regulamentare ale organelor abilitate, existnd indicii temeinice c` au s`vr[it
o infrac]iune ori c` este iminent` s`vr[irea unei infrac]iuni; f) pentru imobilizarea sau re]inerea
persoanelor cu privire la care sunt indicii c` au s`vr[it o infrac]iune [i care riposteaz` ori ncearc`
s` riposteze cu arma ori cu alte obiecte care pot pune n pericol via]a ori integritatea corporal`
a persoanei; g) pentru a mpiedica fuga de sub escort` sau evadarea celor afla]i n stare legal`
de de]inere; h) mpotriva grupurilor de persoane sau a persoanelor izolate care ncearc`
s` p`trund` f`r` drept n sediile sau perimetrele autorit`]ilor [i ale institu]iilor publice; i) mpotriva
celor care atac` sau mpiedic` militarii s` execute misiuni de lupt`; j) n executarea interven]iei
antiteroriste asupra obiectivelor atacate sau capturate de terori[ti, n scopul re]inerii sau anihil`rii
acestora, al eliber`rii ostaticilor [i restabilirii ordinii publice
10
.
Drcptul politistilor si al }andarmilor dc a Iolosi armclc dc Ioc, n caz de absolut`
necesitate [i cnd folosirea altor mijloace de mpiedicare sau de constrngere nu a dat
rezultate, dcci n situatiilc rcglcmcntatc dc art. 47 din Legea nr. 17/1996, nu cstc aIsolut,
cl cstc limitat, prczcntnd, suI accst aspcct, o garantic a rcspcctrii si protc}rii drcptului
la viat, la intcgritatc corporal si la liIcra circulatic a pcrsoanclor. Garantia, suI accst
aspcct, al drcptului politistilor si al }andarmilor dc a intcrvcni si dc a Iolosi armclc dc Ioc
din dotarc, sc maniIcst suI dou Iormc. pc dc-o partc, prin intcrdictia uzului dc arm,
iar pc dc alt partc, prin oIligatia dc a aplica o proccdur dc somatic, antcrior uzului
dc arm, prcvzut n lcgc
11
.
Intcrdictiilc comunc uzului dc arm, rcglcmcntatc dc art. o2 din Legea nr. 17/1996,
constau n accca c mi}loacclc tchnicc si armamcntul din dotarc nu se folosesc.
a) Impotriva Icmcilor cu scmnc viziIilc dc sarcin, a pcrsoanclor cu scmnc vditc
dc invaliditatc si a copiilor, cu cxccptia cazurilor n carc accstia nIptuicsc un atac armat
sau n grup, carc punc n pcricol viata sau intcgritatca corporal a unor pcrsoanc.
Rcglcmcntarca accstci cxccptii, diIcrcntiat, n Iunctic dc situatia prczcntat, cstc dc natur
s avcrtizczc Iortclc dc ordinc puIlic asupra Iaptului c Iolosirca mi}loacclor tchnicc
din dotarc si intcrvcntia n Iort mpotriva unor ascmcnca grupuri dc pcrsoanc sc impun
numai n situa]ia n carc accstca nIptuicsc cIcctiv un atac armat sau n grup, dc natur
s pun n pcricol viata sau intcgritatca corporal a unci pcrsoanc. Considcrm c, raportat
la structura unor ascmcnca grupuri si potcntialitatca lor dc a punc n pcricol valorilc
mcntionatc, Iolosirca mi}loacclor tchnicc, n mod excep]ional a armamcntului din dotarc,
10. Legea nr. 17/1996, art. 47.
11. Anghel Andreescu [i colectiv, op. cit., p. 231.
49
mpotriva accstora trcIuic Icut cu foarte mult discern`mnt, avnd n vcdcrc starca si constitutia
Iizic a accstora, prccum si rcactia dc rspuns la somatiilc lcgalc alc politistilor sau }andarmilor;
astIcl, mi}loacclc tchnicc sc vor Iolosi numai dac` accstc grupuri nIptuicsc un atac n grup
si nu sc supun somatiilor lcgalc, iar armclc dc Ioc numai n situa]ia n carc ascmcnca grupuri
utilizcaz sau ripostcaz clc nsclc, cu armc dc Ioc. Accast situatic dc intcrvcntic dc cxccptic
sc ncadrcaz n prcvcdcrilc art. 47 lit. "I" din Legea nr. 17/1996.
I) In situatiilc n carc s-ar primc}dui viata altor pcrsoanc ori s-ar viola tcritoriul, spatiul
acrian sau apclc nationalc alc unui stat vccin.
In ccca cc privcstc uzul dc arm, lcgca rcglcmcntcaz dou situatii distinctc, si anumc,
cnd uzul dc arm sc poatc Iacc numai dup cxccutarca somatici lcgalc si cnd accsta
sc Iacc Ir somatic.
Situa]iile n care uzul de arm` se face numai dup` executarea soma]iei legale
In cazurilc prcvzutc dc art. 47 lit. "c", "d", "g", "h" si "i" sc Iacc uz dc arm numai
dup` ce s-a f`cut soma]ia legal`. In toatc accstc situatii, somatia sc Iacc prin cxprimarca
Icrm si cu vocc tarc a cuvntului Stai !. In caz dc ncsupuncrc, sc somcaz din nou,
prin cuvintclc Stai, c` trag !. Dac nici dc accast dat ccl n cauz nu sc supunc, sc somcaz
prin tragcrca Iocului dc arm n sus, n plan vcrtical. Mcntionm c Iocul dc avcrtizarc
trcIuic astIcl cxccutat nct pcricolul pcntru cclclaltc pcrsoanc sau Iunurilc accstora
(n localitti cu imoIilc supracta}atc) s Iic pc ct posiIil sau ct mai mult cvitat.
Dac, n oricarc din accstc situatii, pcrsoana somat sc supunc, nu sc mai }ustiIic uzul
dc arm mpotriva sa. In accst caz, sc va solicita pcrsoanci n cauz s ridicc Iratclc si sc va proccda
la cxccutarca controlului corporal sumar si a mIrcmintci, dup carc sc va trccc la aplicarca
ctusclor, rcspcctndu-sc rcgulilc accstci msuri politicncsti.
In cazul n carc, dup cxccutarca somatici lcgalc si a Iocului dc avcrtismcnt, pcrsoana
n cauz nu sc supunc, sc poatc Iacc uz dc arm mpotriva accstcia, trgndu-sc, pc ct posiIil,
la picioarc, astIcl nct s sc rcalizczc imoIilizarca si s sc cvitc cauzarca mortii.
In cazurilc prcvzutc la art. 47 lit. "h", "i", rcspcctiv n cazul grupurilor sau pcrsoanclor
ori al pcrsoanclor izolatc, carc nccarc s ptrund Ir drcpt n scdiilc unittilor (organclor
dc politic, altor autoritti si/sau institutii puIlicc, n pcrimctrclc sau zonclc aIlatc n paz
ori cnd pun n pcricol imincnt viata cIcctivclor Iortclor dc ordinc puIlic), sc vor Iolosi
armclc dc Ioc numai dup` ce s-a repetat de trei ori, la intcrvalc suIicicntc dc timp pcntru
dispcrsarca pcrsoanclor, somatia. P`r`si]i , vom folosi armele de foc !.
Iotrivit Legii nr. 218/2002, doar politistii Ioloscsc somatiilc. Stai !, Stai, c` trag !
(art. Jo alin. 1), sprc dcoscIirc dc cclclaltc catcgorii dc Iortc, carc sc conduc n accst
domcniu dup prcvcdcrilc Legii nr. 17/1996.
Dc lcgc Icrcnda, aprccicm c toatc actclc normativc carc Iac rcIcrirc la uzul dc arm
ar trcIui amcndatc n asa Icl nct somatiilc prcvzutc n Legea nr. 218/2002, valaIilc
numai pcntru politisti, s Iic la ndcmna tuturor autorittilor administrativc ndrituitc
cu atriIutii dc aprarc a ordinii puIlicc.
Situa]iile n care uzul de arm` se face f`r` soma]ie legal`
In situatiilc prcvzutc la art. 47 lit. a), I) si }) din Legea nr. 17/1996 sc poatc Iacc uz
dc arm Ir somatic dac` lipse[te timpul necesar pentru aceasta.
Ca o complctarc a accstor dispozitii lcgalc, potrivit art. J8 din Legea nr. 218/2002,
Iiccarc situatic n carc s-a Icut uz dc arm sc raportcaz, dc urgcnt, icrarhic, iar n cazul
n carc s-a produs moartca sau vtmarca unci pcrsoanc, Iapta sc comunic dc ndat
procurorului compctcnt.
50
Ca o msur dc protcctic a politistului si }andarmului atacat n cxcrcitiul ndcplinirii
atriIutiilor dc scrviciu, n art. 48 din Legea nr. 17/1996 sc stipulcaz c accstia pot Iacc uz
dc arma pc carc o dctin, n conditii dc lcgitim aprarc sau n starc dc ncccsitatc, potrivit
Codului penal, dar numai dac` lipscstc timpul matcrial ncccsar pcntru cxccutarca somatici
prcalaIilc.
Ixpcricnta Iortclor dc ordinc dcmonstrcaz c, n aplicarca dispozitiilor lcgalc n matcric,
nu trcIuic s sc omit, n Iunctic dc caz, aspcctc prccum. uzul dc arm s sc Iac n asa Icl
nct s duc la imoIilizarca pcrsoanci mpotriva crcia sc Ioloscstc arma, trgndu-sc,
pc ct posiIil, la picioarc, pcntru a sc cvita, pc dc o partc, vtmarca corporal sau cauzarca
mortii, iar pc dc alt partc, pcntru a asigura tragcrca la rspundcrc a accstcia, potrivit lcgii;
prin modul dc mancvrarc si Iolosirc cIcctiv a armclor alIc sau a armclor dc Ioc s nu Iic pusc
n pcricol viata sau intcgritatca corporal a pcrsoanci ncimplicatc n situatia carc dctcrmin
uzul dc arm sau Iunurilc accstora; n situatia n carc, n actiunilc dc atac sau violcntc,
sc utilizcaz mi}loacc auto, politistii si }andarmii cxccut un Ioc dc avcrtismcnt n plan
vcrtical, dup carc sc va tragc n pncurilc accstora, n scopul imoIilizrii; n situatia n carc
politistul sau }andarmul cstc atacat cu arma dc Ioc sau Ioloscstc arma mpotriva unor pcrsoanc
carc opun rczistcnt armat, accsta sc va adposti sau si va lua msuri dc protcctic pcrsonal;
dac uzul dc arm si-a atins scopul, rcspcctiv s-a rcalizat imoIilizarca pcrsoanci n cauz,
sc intcrzicc Iolosirca, n continuarc, a armci mpotriva accstcia, suI oricc alt Iorm.
In caz dc rnirc a pcrsoanci, ca urmarc a uzului dc arm dc ctrc politist (}andarm),
sc impunc luarca urmtoarclor msuri. * pc ct posiIil, acordarca dc prim a}utor, staIilirca
idcntittii si asigurarca locului cvcnimcntului (implicit, toatc msurilc dc la asigurarca locului
Iaptci); * acordarca dc ngri}iri mcdicalc prin solicitarca Salvrii, a unci pcrsoanc caliIicatc,
inclusiv prin transportarca, n caz dc ncvoic, la cca mai apropiat unitatc spitaliccasc,
cu a}utorul politistului/}andarmului; * raportarca imcdiat, pc calc icrarhic, a cvcnimcntului,
a consccintclor produsc si a primclor msuri luatc; * inIormarca Iamilici pcrsoanci n cauz
sau a apartintorului lcgal, pc ct posiIil, dcsprc cvcnimcnt; * asigurarca protcctici
politistului/}andarmului Iat dc potcntialclc agrcsiuni dc oricc tip.
In situatia n carc a survcnit dcccsul pcrsoanci mpotriva crcia s-a Iolosit arma
dc Ioc (dc ctrc politist/}andarm), sc vor lua urmtoarclc msuri. cclc prcvzutc n cazul
asigurrii locului Iaptci; raportarca dc ndat a cvcnimcntului si a urmrilor accstuia
pc calc icrarhic si procurorului compctcnt.
In toatc cazurilc dc rnirc sau dcccs al unci pcrsoanc, datoratc uzului dc arm,
sc vor cIcctua, n mod oIligatoriu, ccrcctri alc locului Iaptci dc ctrc organclc Iarchctului
Militar compctcnt; activitatca sc impunc pcntru solutionarca compctcnt, tcmcinic si lcgal
a situatici dc Iapt, carc a ncccsitat uzul dc arm.
Cazurilc carc au avut drcpt consccint rnirca sau dcccsul unci pcrsoanc prin Iolosirca
armci trcIuic s dctcrminc un prilc} dc analiz rcsponsaIil din partca Iactorilor dc comand
cu cci implicati, s dctcrminc din partca politistilor si a }andarmilor cunoastcrca tcorctic,
Ioartc cxact, a situatiilor dc Iolosirc a armclor din dotarc si aplicarca cu disccrnmnt
si rcsponsaIilitatc a accstora, astIcl nct s Iic cu adcvrat garanti ai aprrii si rcspcctrii lcgii.
51
ocictatca romncasc parc s-si Ii gsit Igasul. Intcgrarca n structurilc
curoatlanticc nu rcprczint numai un scop n sinc, ci si Iaza pc carc sc poatc
cldi un viitor mai Iun. Ir ndoial c atriIutclc cclui carc Iacc un ascmcnca
NV~}~M@NTUL DE MARIN~
Locotenent-comandor Ion CHIORCEA
dcmcrs trcIuic s Iic multc - dc la o activitatc cconomic, gcncratoarc dc staIilitatc, pn
la o putcrc militar carc s o poat apra si sustinc.
Iutcrca militar a unui stat st din cc n cc mai putin n numrul dc tancuri, avioanc
sau navc. Dcpindc din cc n cc mai mult dc intcligcnta ngloIat n clc. Iar intcligcnta
cstc un atriIut al lupttorului.
In conditiilc Ioartc proIaIilc n carc, n prima }umtatc a anului 2OO4, Romnia
va Ii mcmIr cu drcpturi dcplinc a NA1O, trcIuic Icut un invcntar Ioartc cxact al capacittilor
militarc prin carc sc va aducc un plus Aliantci, n ansamIlul ci. 1rcIuic s Iim oIicctivi
si s rccunoastcm c nu prczcntm un intcrcs dctcrminant din punctul dc vcdcrc al mi}loacclor
si tchnicii dc lupt. Si totusi, trcIuic s dcvcnim utili si, dc cc nu, s produccm dcpcndcnt.
Dircctia principal n carc trcIuic s actionm pcntru accasta cstc, n opinia mca, cca a prcgtirii
pcrsonalului la nivclul standardclor spcciIicc Aliantci.
Ircgtirca militar cstc continu. Ia si dcIincstc Iundamcntclc n acadcmiilc catcgoriilor
dc Iortc si sc dcsvrscstc n Univcrsitatc National dc Aprarc.
Armata trccc printr-un proccs dc rcIorm aIsolut ncccsar pcntru a nc mcntinc
compctitivi. Iartc a rcIormci Armatci, rcIorma nvtmntului militar vizcaz transIormri
proIundc la toatc nivclurilc. \izcaz att modiIicri la nivclul structurilor, ct, mai alcs,
la nivclul planurilor si al programclor dc nvtmnt.
Icntru nvtmntul supcrior dc marin, poatc mai mult dcct nvtmntul cclorlaltc
catcgorii dc Iortc, schimIrilc trcIuic s Iic cscntialc. Accasta, dcoarccc Iortclc Navalc
au Iost primclc si, proIaIil, vor rmnc catcgoria dc Iortc cu cclc mai multc contactc
cu trilc mcmIrc alc Aliantci. Iroccsul, aIlat n dcplin dcsIsurarc, a stat pcrmancnt
n atcntia Iactorilor dc dccizic la nivclul Statului Ma}or al Iortclor Navalc, prccum si n atcntia
cadrclor didacticc dc la catcdra dc spccialitatc din Univcrsitatca National dc Aprarc.
S-a cutat si, dc cclc mai multc ori, s-a rcusit intcgrarca n proccsul dc nvtmnt
a cclor mai actualc manualc si doctrinc alc Aliantci, uncori naintc ca clc s Iic pc dcplin
"digcratc" la nivclurilc catcgoriilor dc Iortc.
S
N
UNIVERSITATEA NA}IONAL| DE AP|RARE
52
Irin dczIatcri si discutii, prin analizc atcntc asupra continuturilor s-a rcusit ntclcgcrca
cscntci documcntclor, n principal, a cclor dc partcncriat, iar ma}oritatca accstora
(Ixtac-urilc, A1I-urilc ctc.) au constituit sursc dc documcntarc pcntru claIorarca
aplicatiilor, a lucrrilor si proicctclor dc aIsolvirc si dc ccrcctarc stiintiIic. S-a cutat,
astIcl, mIogtirca si divcrsiIicarca continutului nvtmntului pcntru a da aIsolvcntilor
instrumcntclc ncccsarc lucrului n cadrul comandamcntclor multinationalc.
Dac sc cunoastc, cu o ccrtitudinc dcstul dc marc, tinta Iinal (dcplina intcgrarc
n structurilc curoatlanticc), nu la Icl dc clarc si Iacilc sunt si modalittilc prin carc
vom atingc accst dczidcrat. Dczidcrat carc sc concrctizcaz la nivcluri Ioartc mici
si, mai cxact, la nivclul nvtmntului dc marin n ccca cc trcIuic s Iic aIsolvcntul.
Icntru a sc contura un proIil al aIsolvcntului, la nivclul Statului Ma}or al Iortclor Navalc,
prccum si la ccl al catcdrci dc proIil din Univcrsitatca National dc Aprarc s-a nccrcat
idcntiIicarca compctcntclor pc carc viitorul aIsolvcnt trcIuic s lc dctin si cu carc trcIuic
s opcrczc. Irin cIorturi comunc s-a a}uns la o Iormul acccptat, dar, n opinia autorului,
dcmcrsul nu cstc complct. Si anumc, s-a nccrcat s sc dca o Iorm "produsului Iinit"
Ir a sc prcciza compctcntclc candidatului la accst nivcl al nvtmntului dc marin.
Concordanta dintrc cclc dou catcgorii dc compctcntc trcIuic s primczc, pcntru c, altIcl,
sc poatc ntmpla ca, pc dc o partc, continutul nvtmntului supcrior dc marin s Iic prca
prctcntios Iat dc nivclul candidatilor, si, pc dc alt partc, accsta s nu Iic adaptat la cxigcntclc
lor. In amIclc cazuri, cIicicnta proccsului nu poatc Ii prca ridicat.
In proicctarca nvtmntului dc marin din Univcrsitatca National dc Aprarc s-a tinut
cont dc Iaptul c cl cstc partc a nvtmntului supcrior militar si c trcIuic s rcspcctc
principiilc staIilitc dc Concep]ia nv`]`mntului militar, documcnt claIorat la nivclul
Statului Ma}or Gcncral.
In continuarc voi cuta s prczint sintctic ctcva dintrc accstc principii si, mai cu scam,
modul dc rcspcctarc al accstora prin continutul planurilor si al programclor dc nvtmnt,
plccnd dc la ctcva actiuni, astIcl.
nv`]`mntul de marin`, component` a nv`]`mntului din Universitatea Na]ional`
de Ap`rare, este [i component` a sistemului na]ional de nv`]`mnt. In accast idcc
s-a cutat s sc introduc n planurilc dc nvtmnt disciplinclc studiatc n nvtmntul
civil carc acord liccntc cchivalcntc. Dc ascmcnca, n proccsul dc cvaluarc acadcmic
s-a introdus sistcmul crcditclor, similar cclor din nvtmntul civil. Introduccrca sistcmului
dc cvaluarc acadcmic prin crcditc pcrmitc oIitcrilor- studcnti s promovczc n anul urmtor
dac acumulcaz GO dc crcditc. Accast Iormul d posiIilitatca oricntrii mai cxactc
a studiului si prcocuprii n dircctia dorit si, n acclasi timp, ccrut dc cxigcntclc viitoarclor
Iunctii pc carc lc poatc ocupa.
Prioritatea nevoilor armatei. ConIorm accstui principiu, dinamica numrului candidatilor
la marin a corcspuns ncvoilor dc pcrsonal alc Statului Ma}or al Iortclor Navalc. S-a a}uns,
astIcl, ca unclc promotii s lipscasc (dc cxcmplu, n anul dc nvtmnt 2OOJ-2OO4).
Istc Ioartc corcct ca ccl carc cstc IcncIiciarul muncii noastrc s prccizczc si comanda
social. Iot aprca ns cIcctc ncgativc dac accast pcrioad sc prclungcstc, si nu cstc
numai cazul rupturii carc sc poatc crca ntrc gcncratii.
53
Asigurarea preg`tirii necesare [i suficiente si formarea absolven]ilor conform
modelelor stabilite de beneficiar. Ccrinta accstui principiu a impus ca planurilc dc nvtmnt
si programclc analiticc s Iic proicctatc n asa Icl nct s duc la rcalizarca proIilului
aIsolvcntului, ca viitor spccialist n comandamcntclc nationalc si multinationalc. Avnd n vcdcrc
spcctrul Iunctiilor pc carc un aIsolvcnt lc poatc ocupa la aIsolvirca Univcrsittii Nationalc
dc Aprarc, a Iost dcstul dc diIicil dc staIilit cc si ct inIormatic trcIuic prczcntat
studcntilor pcntru a asigura o prcgtirc ncccsar si suIicicnt, carc s duc la Iormarca
oIitcrilor ca Iuni comandanti, Iuni conductori dc oamcni si organizatii, Iuni spccialisti,
capaIili s ndcplincasc ntrcgul spcctru dc activitti n comandamcntc nationalc
si multinationalc, Iuni lupttori, capaIili s Ioloscasc pcrIormant tchnica dc lupt din dotarc,
Iuni cducatori si Iuni ccttcni apti s duc prcstigiul national n lumc.
mbinarea responsabilit`]ilor individuale cu cele colective. In accst scns, prin planurilc
si programclc dc nvtmnt s-a nccrcat rcalizarca unui optim ntrc inIormatiilc prczcntatc
la orclc dc clas si ct anumc trcIuic complctat prin studiu individual. In spri}inul complctrii
inIormatiilor prin intcrmcdiul studiului individual, cadrclc didacticc dc marin din Univcrsitatca
National dc Aprarc sunt constant prcocupatc dc claIorarca tcmclor dc curs, a aplicatiilor
si proicctclor didacticc carc s cuprind inIormatii dc ultim or din domcniilc tactic, opcrativ
si stratcgic.
Asigurarea unei preg`tiri compatibile cu cea a personalului din statele membre
ale NATO. In conIormitatc cu accst principiu, considcrat dc pcrsonalul didactic dc marin
ca Iiind dctcrminant, proicctclc didacticc contin, ca oIicctivc opcrationalc primordialc,
nsusirca tchnicilor si a proccdurilor NA1O. Accasta, pcntru a vcni n ntmpinarca ccrintclor
privind nivclul compctcntclor oIitcrului carc lucrcaz n structurilc Aliantci, si anumc.
cunoastcrca limIii cnglczc la un nivcl carc sc pcrmitc lucrul n comandamcntc
ntrunitc sau grupri navalc multinationalc;
cunoastcrca tchnicilor si a proccdurilor NA1O;
aIilitti dc lucru n colcctivc multinationalc ntrunitc;
cunoastcrca lcgislatici multinationalc privind drcptul rzIoiului si drcptul mrii.
Icntru a vcni n ntmpinarca accstor ccrintc, nvtmntul dc marin din Univcrsitatca
National dc Aprarc prcvcdc, printrc altclc.
* impuncrca limIii cnglczc ca disciplin complcmcntar oIligatoric;
* intcgrarca documcntclor, a proccdurilor standard si a Iormularclor tip NA1O
n proccsul dc nvtmnt, n dcsIsurarca ma}orittii aplicatiilor lucrndu-sc
cu documcntc n limIa cnglcz tip NA1O (OIORD,OIIIAN);
* ma}oritatca aplicatiilor dcsIsuratc n punctclc dc comand sunt dc tip "]oint";
* un numr dcstul dc nscmnat dc orc sunt dcstinatc studicrii lcgislatici intcrnationalc
privind duccrca rzIoiului, n cadrul aplicatiilor punndu-sc un acccnt mai marc
pc rcdactarca si implcmcntarca rcgulilor dc anga}arc n duccrca actiunilor dc lupt.
In rcalizarca accstui principiu trcIuic dcpsitc dou impcdimcntc. pc dc o partc,
Iaptul c IiIliotcca univcrsitar nu cstc n poscsia tuturor manualclor dup carc sc cxccut
prcgtirca n NA1O si, mai mult dcct att, ccca cc cxist sunt, n ma}oritatca lor, documcntc
carc vizcaz dcsIsurarca actiunilor dc partcncriat; pc dc alt partc, trcIuic rczolvat
54
proIlcma prcgtirii cclor carc trcIuic, la rndul lor, s prcgtcasc studcntii, rcspcctiv
cadrclc didacticc. Istc adcvrat c nu sc punc proIlcma timpului disponiIil sau a vointci
complctrii prcgtirii prin studiu individual, ci a Iaptului c, pcntru a rczolva o trcaI att
dc prctcntioas si dc important, sc simtc ncvoia prcgtirii institutionalizatc, prin cursuri
n tar si n strintatc. Istc dc aprcciat Iaptul c, la nivclul Statului Ma}or al Iortclor
Navalc, s-a vcnit n ntmpinarca accstci ccrintc prin cooptarca cadrclor didacticc dc marin
la activitti (aplicatii, misiuni, cltorii dc studii, scminarii intcrnationalc ctc.) cu parti-
ciparc intcrnational, modalitatc prin carc s-a asigurat o crcstcrc a prcstatiilor la clas,
prccum si a crcdiIilittii cclor prczcntatc.
Concomitcnt cu adaptarca continuturilor nvtmntului dc marin la ncvoilc viitoarci
activitti n structurilc Aliantci, pcntru valoriIicarca cxpcricntci cstigatc n activitti
intcrnationalc, s-a cxccutat o coopcrarc strns cu oIitcri din Statul Ma}or al Iortclor Navalc
carc au o participarc mai Iogat la accstc activitti, prin cooptarca accstora la activitti
la clas si n tcrcn.
Rcspcctarca principiilor prczcntatc, activitatc concrctizat n planurilc si programclc
dc nvtmnt, trcIuic, spcrm accst lucru, s aiI ca Iinalitatc un aIsolvcnt capaIil
s ndcplincasc Iunctii n comandamcntc nationalc si multinationalc. Dc ascmcnca,
n proicctarca oIitcrului trcIuic s sc Iac trcccrca dc la modclul comandant/cxccutant
la modclul ccntrat pc compctcntclc dc Iaz concrctizatc n cclc trci ipostazc dc Iaz,
si anumc s` fie, s` [tie, s` fac`.
55
rta maritim militar, domcniu principal al stiintci militarc, a cvoluat o dat
cu socictatca omcncasc, iar dczvoltarca stiintci si tchnicii a avut un cuvnt
hotrtor n modul dc duccrc a rzIoiului pc marc.
REPERE ALE TRANSFORMQRILOR N DOMENIUL
TACTIC {I OPERATIV DIN NVQ}QMNTUL DE MARINQ
Locotenent-comandor dr. Ioan CR~CIUN
Din antichitatc pn n contcmporancitatc, mai ntotdcauna, conIruntrilc militarc
nu s-au limitat la uscat si nici nu s-au oprit la malul vrcunci apc, Iic ru, Iluviu, lac, marc
sau occan. AstIcl, istoria civilizatici conscmncaz Icnomcnc cum sunt luptc sau Itlii
navalc, rzIoaic (luptc) pc Iluviu, marc sau occan, luptc pcntru suprcmatic asupra mrii
sau pcntru aprarca comunicatiilor maritimc, occanicc sau Iluvialc, dcIarcri, rzIoaic
(luptc) suImarinc, antisuImarinc sau acronavalc ctc.
Intrc vrcmca Iaraonilor cgiptcni si primvara anului 2OOJ, cnd a Iost dcclansat conIlictul
din Irak, sunt pcstc patru milcnii, rstimp n carc violcnta conIruntrilor a sporit vcrtiginos
att pc msura crcstcrii amplorii spatialc si a impactului social multilatcral al actiunilor
militarc, ct si datorit uriasului salt dc la situatia dc odinioar, caractcrizat printr-un anumit
nivcl al capacittii lupttorilor si al cIicicntci mctodclor, proccdcclor, mi}loacclor si tchnicii
dc lupt, la situatia dc azi, n carc sunt implicati spccialisti, ccrccttori, politologi, sistcmc
cconomico-militarc, armamcntc ultrasoIisticatc ctc. AstIcl, indiIcrcnt dc armamcntul Iolosit,
dc mi}loacclc dc propulsic alc navclor sau dc prcgtirca oIitcrilor, pc ap, n spatiul acrian
si tcrcstru limitroI si suI ap, conIruntarca armat a opus si va opunc clcmcntc prccum om,
tchnic, modul dc Iolosirc a Iortclor cxistcntc, caractcristicilc gcograIico-militarc alc tcatrului
maritim dc actiuni militarc ctc.
Dc la primclc mi}loacc dc aprarc pc ap, carc sc dcoscIcau dc cclc dc transport
numai prin natura ncrcturii (n scnsul schimIrii produsclor dcstinatc comcrtului
cu lupttori narmati), si pn la modcrnclc navc dc lupt, drumul a Iost lung si ancvoios.
Nu-mi propun trcccrca sa n rcvist, ci doar s suIlinicz Iaptul c accast cvolutic si-a pus
amprcnta att asupra modului dc purtarc a luptclor navalc, ct si asupra pcrccpcrii tcatrului
maritim dc actiuni militarc.
1otodat, aIordrilc tcorcticc privind cvolutia rzIoiului naval au pcrmis concluzii importantc
pcntru dcsIsurarca Itliilor pc marc, dc-a lungul vrcmii, concluzii carc au pus Iazclc artci
maritimc militarc si carc, ultcrior, au dus la dczvoltarca si transIormarca accstcia
ntr-o adcvrat stiint naval Ir dc carc succcsul nu mai poatc Ii posiIil.
Dc accca, voi nccrca s rspund unor primc ntrcIri, pc carc lc considcr mai mult
dcct cscntialc, si anumc. Care a fost importan]a teoriei navale ? si Ce rol au jucat institu]iile
A
56
militare cu specific de marin` n promovarea acesteia ? Dc ascmcnca, voi nccrca s rclcv
momcntul actual al cvolutici artci maritimc militarc romncsti, prccum si rolul }ucat
dc nvtmntul dc marin organizat si dcsIsurat n Univcrsitatca National dc Aprarc
n promovarca transIormrilor din domcniul tactic-opcrativ naval.
Arta maritim militar a Iost mult vrcmc privit ca o proIlcm pur practic si, sprc dcoscIirc
dc lucrrilc dc stratcgic tcrcstr, claIorarca cclor dc stratcgic naval s-a dovcdit un proccs
complcx si ndclungat, chiar dac lucrri cu caractcr gcncral dcsprc marin au aprut
nc din antichitatc.
In la sIrsitul sccolului al XX-lca, cnd s-a gcncralizat studiul organizat al duccrii
rzIoiului pc marc, sc considcra c marinarii putcau cstiga mai mult din propria cxpcricnt
dcct din analiza Itliilor si din crti. Sprc cxcmplu, amiralul cnglcz Sir HcrIcrt Richmond
(187J-1O4G) argumcnta ccca cc cl numca School of Experience prin accca c marina
cnglcz avca ncvoic dc marinar si nu dc [oareci de birou. In acccptiunca sa, stratcgia
si tactica naval nu sc putcau nvta dcct pc marc.
Dc altIcl, sc parc c acccasi atitudinc Iuscsc promovat si n armata dc uscat,
dup cum suIliniaz gcncralul-maior Hcnry Humphrcy Ivans Iloyd (172O-178J),
carc, dcsi Iritanic Iiind, a slu}it, pc rnd, n armata Iranccz, prusian si austriac. In opinia
accstuia, nu exist` art` sau [tiin]` mai dificil` dect aceea a r`zboiului; cu toate acestea,
printr-o contradic]ie inexplicabil` a firii umane, cei care mbr`]i[eaz` aceast` profesie
[i dau prea pu]in sau nu-[i dau de fel silin]a s-o studieze. Ei par s`-[i nchipuie c` nsu[irea
ctorva cuno[tin]e, [i ele nesemnificative, ajunge pentru a deveni un mare comandant.
Accast atitudinc promovat n armat, n gcncral, si n marin, n particular, parc a avca
drcpt principal cauz Irccvcnta ridicat a Itliilor, carc Icca s cxistc diIcrcntc notaIilc
ntrc cci carc sc ocupau dc tcoria rzIoiului si cci carc o aplicau, adic oIitcrii. AstIcl, multi
dintrc cci carc s-au ocupat dc tcoria naval nu au Iost marinari dcoscIiti; nsusi Mahan,
considcrat "printclc Iondator al gndirii navalc", nu a Iost un oIitcr dc marin cxccptional,
ci, mai dcgraI, unul cu o caricr normal.
Iipsa dc intcrcs Iat dc tcoria naval a dus la ntrzicrca aparitici institutiilor militarc
dc nvtmnt dc marin ca principalc instrumcntc dc promovarc a clcmcntclor artci
maritimc militarc. Dc altIcl, s-a putut usor constata c nIiintarca colcgiilor dc rzIoi
n Anglia si SUA a dus la aparitia gnditorilor navali modcrni, ma}oritatca Iiind proIcsori
ai accstor institutii, dcdicati studiului rzIoiului pc marc.
Iaradoxal, altc tri prccum Iranta, Gcrmania sau Rusia au promovat cu mai mult cura}
tcoriilc navalc, dcsi rcprczcntau statc cu o viziunc mai mult contincntal. Ncvoia dc a argumcnta
ncccsitatca unci putcrnicc Ilotc dc rzIoi cra mai putcrnic n accstc statc dcct n cclc
cu o viziunc maritim prin traditic. Dar, si n accstca, ca si n primclc, institutiilc militarc
dc nvtmnt dc marin au }ucat un rol cscntial n promovarca tcoriilor navalc.
Accst lucru cstc valaIil si pcntru scolilc navalc romncsti, mai alcs n pcrioada intcrIclic,
dar si dup ccl dc-Al Doilca RzIoi Mondial. Din pcatc ns, ntr-o msur dcstul dc ridicat,
gndirca naval romncasc s-a limitat la prcluarca si, n Iinal, la aplicarca unor conccptc
strinc, spcciIicc Ilotclor mari, apartinnd marilor putcri navalc, cu capacitti dc opcrarc
occanicc sau rcgionalc.
57
Sc poatc cxplica accast situatic si prin Iaptul c, la nccputul sccolului XX, ma}oritatca
oIitcrilor dc marin sc prcgtcau n scolilc navalc Irancczc si italicnc carc promovau
o gndirc naval aIlat suI inIlucnta lui Mahan. Ultcrior au ptruns n scoala naval
romncasc si idcilc promovatc dc CorIctt, Castcx si altii, acccs Iacilitat si dc Iaptul
c limIa Iranccz rcprczcnta un instrumcnt dc lucru pcntru aproapc toti oIitcrii dc marin.
Dup ccl dc-Al Doilca RzIoi Mondial gndirca naval romncasc s-a aIlat putcrnic
suI inIlucnta tcoriilor navalc ruscsti, al crci "vrI dc lancc" a Iost amiralul Gorshkov.
Imcdiat dup rzIoi, o Iun partc din oIitcrii dc marin au Iost prcgtiti n scolilc navalc
din Iosta URSS, ultcrior, clcmcntclc dc art maritim militar ruscasc Iiind prcluatc
din divcrsc puIlicatii sau traduccri, prclucratc si adaptatc la spcciIicul romncsc.
Inssi sintagma art` maritim` militar` a Iost prcluat din litcratura naval rus,
sintagm-conccpt carc, conIorm opiniilor actualc, ar trcIuic schimIat cu cca dc art` naval`.
Chiar dac gndirca naval romncasc a Iost putcrnic inIlucntat dc marii gnditori
navali, dc-a lungul vrcmii, scolilc navalc romncsti au }ucat un rol Iundamcntal n promovarca
clcmcntclor artci maritimc militarc adnc ancorat n istoria marilor conIruntri navalc
si inIlucntat dc pcrioadclc istoricc travcrsatc.
Domcniul naval, ca dc altIcl toatc domcniilc luptci armatc, sc aIl ntr-un proIund proccs
dc transIormarc, Iazat pc rcoricntarc si rcstructurarc att n planul tcorctic, ct si n ccl
actional. In plan tcorctic, strIatcm o pcrioad n carc nu doar marilc putcri navalc, ci si altc
statc carc dctin Iortc navalc dc dimcnsiuni mai mici si rcvizuicsc stratcgiilc navalc,
claIorcaz altc doctrinc n domcniu, Iormulcaz noi principii si promovcaz modalitti
noi dc duccrc a luptci navalc.
In Romnia, amplul proccs dc rcIorm n carc sc aIl Iortclc Navalc trcIuic s pun
n discutic, pc lng modcrnizarca structurilor, rcdotarca cu cchipamcntc si tchnic dc lupt
modcrnc, si adaptarca conccptiilor privind Iolosirca Iortclor la conccptclc Aliantci
Nord-Atlanticc si la tcndintclc rcIlcctatc n prczcnt, n gcncral, n domcniul luptci armatc.
Iroccsul dc rcIorm trcIuic s duc la crcarca Iortclor Navalc modcrnc, cchiliIratc
structural si crcdiIil n plan actional, iar gndirca naval trcIuic s aIordczc conccptc noi,
unitarc si nationalc privind putcrca naval a Romnici, doctrina, stratcgia, arta opcrativ
si tactica Iolosirii n lupt a accstora.
In accst contcxt, Univcrsitatca National dc Aprarc oIcr n domcniul naval tcrcnul
ccl mai Icrtil pcntru dczIatcrca accstor conccptc si asigur conditii la ccl mai nalt nivcl
dc promovarc a lor n practic. AstIcl, clcmcntclc si conccptclc artci maritimc militarc sunt
rcIlcctatc n planurilc si programclc analiticc dc nvtmnt spcciIicc pcntru oIitcrii studcnti
si cursanti dc marin n proportic dc oO-GO". Dc ascmcnca, planurilc si programclc analiticc
dc nvtmnt spcciIicc pcntru oIitcrii studcnti si cursanti apartinnd cclorlaltc catcgorii
dc Iortc armatc contin, ntr-o proportic nscmnat, cunostintc privind arta maritim militar.
Scdintclc tcorcticc asigur un orizont larg dc dczIatcrc a noilor conccptc spcciIicc
dc art maritim militar, iar cclc practicc oIcr posiIilitatca comparrii lor cu rcalitatca
propriu-zis.
Inccpnd cu Iacultatca dc Comand si Stat Ma}or, prin studiul proIlcmclor dc Iaz
alc tacticii si artci opcrativc navalc, urmnd cursurilc Colcgiului dc RzIoi, prin continuarca
58
studiului artci opcrativc navalc si aIordarca clcmcntclor dc stratcgic naval, oIitcrii
dc marin sc narmcaz cu ncccsarul dc cunostintc pcntru a dcvcni spccialisti n domcniu,
capaIili s cxcrcitc atriIutiilc oricrci Iunctii dc stat ma}or sau dc comand, n toatc structurilc
din cadrul Iortclor Navalc.
AstIcl prcgtiti si cducati, oIitcrii dc marin dcvin apti pcntru a urma Iormc supcrioarc
alc prcgtirii proIcsionalc. Cursurilc Colcgiului National dc Aprarc si prcgtirca
prin doctorat n domcniul tacticii si artci opcrativc navalc rcprczint idcalul pcntru toti
oIitcrii marinari cu dragostc si rcspcct Iat dc traditiilc navalc nationalc.
Dup 1O8O, domcniul artci maritimc militarc romncsti promovat n cadrul tuturor
Iormclor dc prcgtirc a oIitcrilor dc marin n cadrul Univcrsittii Nationalc dc Aprarc
a cunoscut un momcnt dc cotitur. In primul rnd, s-a produs o rcoricntarc a conti-
nutului accstuia ctrc conccptclc noi promovatc dc tcorcticicnii navali strini, n spccial
cci din Occidcnt. Dcsi o Iun partc din scricrilc accstora Iuscsc tradusc nc dinaintc
dc anul 1O8O, aproIundarca lor a vcnit aIia dup accst an.
Dc ascmcnca, alinicrca la standardclc NA1O a impus schimIarca proIund a tcoriilor
din domcniul naval, concomitcnt cu schimIarca vcchilor mcntalitti. Dcsi pcrioada
din 1O8O si pn n prczcnt poatc Ii considcrat una rclativ scurt pcntru o transIormarc
consistcnt a gndirii navalc romncsti, totusi, s-au produs schimIri dc cscnt, pc carc
lc voi puncta n continuarc.
In primul rnd, transIormrilc gcopoliticc din spatiul Mrii Ncgrc, cc au avut ca cIcctc
principalc crcstcrca numrului dc statc rivcranc, rcIaccrca sistcmului dc aliantc, crcstcrca
gradului dc instaIilitatc si prcocuparca altor statc dc a-si rcvizui intcrcsclc n zon, au dus
la oricntri noi n domcniul naval. Accstc transIormri, produsc, asa cum am artat, ntr-o
pcrioad rclativ scurt, aduc Iortclc navalc alc statclor rivcranc n Iata a noi provocri,
crora diplomatia naval, acordurilc Ii- si multilatcralc si coopcrarca n zona Mrii Ncgrc
trcIuic s lc Iac Iat n mod constructiv.
Iortclc Navalc alc Romnici s-au nscris dc}a n sIcra accstor prcocupri si si-au Iormat
un punct dc vcdcrc privind propria stratcgic naval. Att n plan tactic, ct si n plan opcrativ,
Iortclc Navalc alc trii noastrc cxccut noi misiuni n aIara cclor cxccutatc pc timp
dc rzIoi. AstIcl, misiunilc cxccutatc pc timp dc pacc si n situatii dc criz au impus domcnii
noi dc actiunc, iar pcntru arta maritim militar - noi orizonturi dc ccrcctarc.
Dc ascmcnca, cadrul multinational n carc s-au dcsIsurat actiunilc navalc dup anul
1O8O a impus promovarca unui conccpt nou, si anumc ccl al opera]iilor maritime
multina]ionale, cxccutatc suI mandat ONU, n carc proccdurilc dc opcrarc standard
rcIcritoarc la mcntincrca pcii, impuncrca sanctiunilor cconomicc sau a cmIargoului,
opcratiilc umanitarc, protcctia mcdiului sau cvacuarca nccomIatantilor au dcschis un capitol
nou al artci maritimc militarc. Accstca implic noi tcorii rcIcritoarc la prcgtirca, organizarca
si conduccrca Iortclor Navalc si, dc ascmcnca, modalitti noi dc Iolosirc a lor n actiuni
militarc. 1otodat, rcalizarca compatiIilittii si a intcropcraIilittii tuturor participantilor
la actiunilc militarc navalc dcvinc aspcctul cscntial al oItincrii succcsului misiunilor planiIicatc.
Iortclc Navalc alc trii noastrc, ca dc altIcl toatc cclclaltc catcgorii dc Iortc armatc,
trcIuic s-si ndrcptc cIorturilc pcntru alinicrca la noilc ccrintc, avnd n vcdcrc oIicctivul
59
Iundamcntal al intcgrrii Romnici n NA1O si pcrspcctiva participrii la actiunilc Aliantci
organizatc n cadru multinational.
Ilccnd dc la idcca c arta maritim militar cstc studiat pcntru oItincrca succcsului
n actiunilc militarc alc Iortclor navalc, ntrcgul cIort al cadrclor didacticc din catcdra
"Iortc Navalc" din Univcrsitatca National dc Aprarc cstc oricntat sprc transmitcrca
ctrc oIitcrii studcnti si cursanti apartinnd tuturor catcgoriilor dc Iortc armatc si, n spccial,
ctrc cci dc marin a tuturor cunostintclor dc art maritim militar aIlatc suI scmnul
accstor transIormri.
Buna colaIorarc cu Statul Ma}or al Iortclor Navalc concrctizat n spri}inul dircct
al tuturor activittilor tcorcticc si, mai alcs, al cclor practicc, cooptarca cadrclor didacticc
si a oIitcrilor studcnti la activitti intcrnc si intcrnationalc, prcocuparca pcntru pcrIcctionarca
cadrclor didacticc prin stagiu dircct sau participarca la unclc activitti spcciIicc au rcprczcntat
si vor rcprczcnta prcocupri importantc la ccl mai nalt nivcl privind crcstcrca calittii
nvtmntului cu spcciIic dc marin din Univcrsitatca National dc Aprarc.
Un capitol apartc l rcprczint colaIorarca cu Acadcmia Naval "Mircca ccl Btrn",
aIlat si ca n acclasi proccs dc transIormarc si adaptarc la noilc ccrintc, institutic dc nalt
prcstigiu intcrn si intcrnational, cu o contriIutic Iundamcntal la prcgtirca oIitcrilor
dc marin ca viitori studcnti si cursanti n cadrul Univcrsittii Nationalc dc Aprarc.
Istc important s actionm si n continuarc n mod unitar n IcncIiciul tuturor oIitcrilor
dc marin aIlati pc diIcritc trcptc alc cvolutici n caricra militar. IndiIcrcnt undc nc dcsIsurm
activitatca, trcIuic s nc uncasc acclcasi idcaluri dc continuarc a traditiilor navalc romncsti,
iar mai prcsus dc oricc trcIuic s sc aIlc dragostca Iat dc marc, marin si marinari.
60
ihai Viteazul personalitatea [i crea]ia lui politic`, reconstituirea Daciei
\n form` rom#neasc` - a ocupat un loc dcoscIit n opcra cclui carc a cultivat
ca nimcni altul la noi stiinta trccutului.
MIHAI VITEAZUL
v[zut de NICOLAE IORGA
Academician {tefan {TEF~NESCU
Scricrilc lui Nicolac Iorga, Luceaf`rul istoriografiei rom#ne[ti, dcsprc Mihai \itcazul
au avut, n prcgtirca triumIului national din 1O18, un rol similar cclui pc carc l-a rcprczcntat
opcra lui Nicolac Blccscu pcntru gcncratia anului 1848.
Ircocuparca lui Nicolac Iorga pcntru crcatia politico-statal a lui Mihai \itcazul
- prima marc unirc a romnilor - cu valoarc dc simIol s-a maniIcstat nc din anii studcntici
si a rmas ca o constant pn la sIrsitul victii. 1cza lui dc liccnt, rcalizat suI ndrumarca
lui A.D. Xcnopol, a Iost consacrat Politicii lui Mihai Viteazul.
Accast prcIcrint a lui Nicolac Iorga - om al Ccttii n ccl mai dcplin scns al cuvntului
- dccurgca din ideea unit`]ii, carc - asa cum Nicolac Iorga a mrturisit-o - l-a prcocupat
toat` via]a. Il s-a idcntiIicat, dc altIcl, cu idcca dc unitatc, ideea ]`rii, a neamului,
Iiind unul dintrc militantii cci mai cncrgici pcntru rcalizarca idcalului national dc la 1O18.
In cadrul Bibliografiei lucrrilor dc istoric national puIlicatc dc Nicolac Iorga,
cclc mai multc - pcstc 2O - privcsc domnia lui Mihai \itcazul (n aIar dc sintczclc dc istoria
romnilor sau dc istoric univcrsal, n carc lui Mihai \itcazul i sunt consacratc spatii largi).
Cel mai mare istoric istoricul na]ional a fost f`r` \ndoial` [i cel mai \nsemnat
istoric, care s-a aplecat, cu [tiin]` [i iubire, asupra faptelor eroului na]ional [i semnifica]iei
lor \n edificarea statului na]ional unitar rom#n.
In 18Oo, Nicolac Iorga a tiprit tcxtul unci conIcrintc. Basta [i Mihai Viteazul cu mult
matcrial incdit. Rcactia n rndul conIratilor mai n vrst, ca \. A. Urcchia si Gr. 1ocilcscu,
a Iost dintrc cclc mai ncastcptatc. i s-a rcprosat autorului c nu cstc dcstul dc "patriot"
(dc gclozii mruntc, chiar dac vcncau din partca unor oamcni mari, Nicolac Iorga n-a Iost
lipsit, nici naintc, nici dup accast dat). Il nu s-a lsat intimidat dc intrigi si dc oIcnsc.
Ic-a rspuns, dovcdindu-si talcntul dc rcdutaIil polcmist. Am \nv`]at de acas` - avca
s spun Nicolac Iorga - s` m` uit drept \n ochii oamenilor [i s` nu las nici o insult`
f`r` s` reac]ionez.
In prcocuparca-i constant dc a punc pc Iazc documcntarc solidc studiul istorici
nationalc, Nicolac Iorga a consacrat o Iun partc din timp cditrii dc izvoarc. Cu o pasiunc
ncoIisnuit, cl a culcs din zcci dc IiIliotcci si arhivc romncsti si strinc (dc la Iaris,
\cnctia, Roma, Milano, Bcrlin, \icna, NurnIcrg, InnsIruck, Madrid, Iondra, Budapcsta,
M
61
\arsovia, Stockholm s.a.) documcntc intcrnc si cxtcrnc, tcxtc litcrarc, inscriptii,
corcspondcntc ctc., mcnitc s contriIuic la cunoastcrca mai ampl, mai vic, mai dcplin
lmuritoarc a trccutului poporului romn. Colcctiilc nIiintatc dc cl, Acte [i fragmente
cu privire la istoria rom#nilor (J volumc, Bucurcsti, 18Oo-18O7), Studii [i documente
cu privire la istoria rom#nilor (J1 volumc, Bucurcsti si \lcnii dc Muntc, 1OO1-1O1G),
ca si cclc O volumc dc izvoarc cxtcrnc, puIlicatc n Colcctia Hurmuzaki a Acadcmici Romnc
(vol. X, XI, XII/1-2, XI\/1-J, X\/1-2), crora li sc adaug altc numcroasc izvoarc, puIlicatc
n rcvistc, Iac din Nicolac Iorga unul dintrc cci mai dc scam ctitori ai istoriograIici romncsti.
Ic o Iaz documcntar mult mai larg dcct pn atunci, istoria national - si n cadrul
ci, domnia lui Mihai \itcazul - au putut Ii scrisc ntr-o viziunc nou, n pas cu nnoirilc
mctodologicc din altc tri curopcnc.
Dcscopcririlc n arhivclc dc la \icna au Icut ca n 18O8 Nicolac Iorga s puIlicc
n "Analclc Acadcmici Romnc", Documente nou` \n parte rom#ne[ti relative la Petru {chiopul
[i Mihai Viteazul. Istc vorIa dc instructiunilc n limIa romn datc dc Mihai \itcazul
solilor lui la Curtca mpratului RudolI al II-lca cu privirc la modul n carc cl conccpca
s stpncasc n 1ransilvania si Moldova, prcocuparca pcntru crcarca unui stat romncsc
putcrnic n spatiul carpato-dunrcan, condus dc o monarhic autoritar si cu caractcr crcditar.
In anul 1OOO, cu prilc}ul mplinirii a JOO dc ani dc la unirca 1rilor Romnc suI con-
duccrca lui Mihai \itcazul a Iost puIlicat ntr-un marc tira} sintcza lui Nicolac Iorga,
Scurt` istorie a lui Mihai Viteazul \n amintirea celor s`v#r[ite acum trei sute de ani
(Bucurcsti, 1OOO).
Succcsul pc carc l-a avut accast scricrc a Icut ca, n anul urmtor, 1OO1,
istoricul s dczvoltc suIicctul n Istoria lui Mihai Viteazul pentru poporul rom#nesc
(Bucurcsti, 1OO1). Iubirea pentru trecut - avca s scric Nicolac Iorga n lucrarca
autoIiograIic O via]` de om a[a cum a fost, rcIcrindu-sc la anii aparitici accstci lucrri -,
iubirea pentru marile figuri de energie [i sinceritate, de aplecare c`tre orice risc,
tocmai contrariul dispozi]iilor pe care le observam la contemporanii mei, m` prinsese
[i, adùg#ndu-se preocupa]iilor politice, astfel de \nvieri \mi serveau pentru critica timpului
prezent, mai mult dec#t orice argumentare de natur` abstract`, logic`.
In Prefa]a lucrrii din 1OO1, Nicolac Iorga tinca s suIliniczc. E bine s` i se vorbeasc`
unui popor de oamenii lui mari , despre d#n[ii trebuie s` se aud` pretutindeni \n graiul
tuturora.
Dup prczcntarca, cu o Iort dc cvocarc ncmaintlnit pn atunci n istoriograIic,
a domnici lui Mihai \itcazul, Nicolac Iorga nchcia. Muri astfel cel mai mare dintre lupt`torii
no[tri, \n faptul unei zile de Duminic`, la r`s`ritul soarelui, de m#na acelor pe cari-i dusese
abia la biruin]`, din porunca unui oaspete pe care-l iertase de rùl f`cut [i-l ajutase
fr`]e[te la lupta credincioas` \ntru m`rirea \mp`ratului. {i trupu-i cinstit z`cu pe c#mpie
\n aceast` zi de Duminic`, \n tab`ra cre[tin`, deasupra c`reia se ridica semnul crucii,
pentru care se chema c` se poart` r`zboaiele.
Se \mplinesc 300 de ani de la aceast` nelegiuire A-l uita pe d#nsul acum [i \ntotdeauna,
ar fi s` ne uit`m pe noi \n[ine, s` p`r`sim menirea noastr`. S`-l avem \nainte de c#te ori
g#ndul ni se \nal]` mai sus de nevoile mici ale zilei ce trece [i caut` s` z`reasc` \n dep`rt`rile
viitorului. S` aducem \ns` sufletului sù darul muncii noastre cinstite [i folositoare.
Fundamente na]ionale
62
C`ci pe aceste dou` temelii se sprijin` m`rirea tainic` a unui neam: amintirea totdeauna
vie a trecutului [i con[tiin]a datoriei \mplinite, de to]i [i \n fiecare clip`.
In 1OOJ, Nicolac Iorga a puIlicat un volum dc Acte relative la r`zboaiele lui Mihai Viteazul
(Bucurcsti, 1OOJ). In anul urmtor, 1OO4, cnd s-au marcat 4OO dc ani dc la moartca
lui StcIan ccl Marc, pc lng puIlicarca lucrrii dc rczonant Istoria lui {tefan cel Mare
povestit` Neamului Rom#nesc (Bucurcsti, 1OO4), carc i Iuscsc solicitat dc Spiru Harct,
Nicolac Iorga a puIlicat dou studii amplc, {tefan cel Mare [i Mihai Viteazul, ca \ntemeietori
ai Bisericii Rom#nilor din Ardeal (Bucurcsti, 1OO4) si {tefan cel Mare, Mihai Viteazul
[i Mitropolia Ardealului (Bucurcsti, 1OO4), carc sunt cclc mai nscmnatc contriIutii
alc istoricului la ntclcgcrca trccutului romnilor din 1ransilvania si, ndcoscIi, a raporturilor
lor cu 1ara Romncasc si Moldova.
Dup puIlicarca n 1OOo a lucrrii Oameni [i fapte din trecutul rom#nesc
(Bucurcsti, 1OOo) si staIilirca lui Nicolac Iorga, n 1OO8, la \lcnii dc Muntc, prcocuprilc
lui pcntru prcamrirca Iaptclor lui Mihai \itcazul au continuat. Iortrctul voicvodului,
dup gravura lui Sacdlcr, a Iost pus pc Iiroul dc lucru al proIcsorului, amintind vizitatorilor
ccca cc Nicolac Iorga spunca la adrcsa lui Mihai \itcazul, c nu to]i mor]ii sunt mor]i.
In 1OOO, la Mnstirca Dcalu, Nicolac Iorga a pronuntat cuvntarca Pomenirea
lui Mihai Viteazul, anuntnd n nchcicrc c. noi \i vom da capului profanat, scos
spre priveala curio[ilor [i doritorilor de distrac]ie, un mauzoleu de marmur`. O cheie
de aur vom p`stra-o pentru a deschide morm#ntul \n ceasul care se va cuveni.
In 1O11 a Iost tiprit la \lcnii dc Muntc sintcza lui Nicolac Iorga, Mihai Viteazul.
In anul urmtor, 1O12, o dat cu nIiintarca dc ctrc Nicolac Iilipcscu la Mnstirca Dcalu
a Iiccului Militar, carc i va pstra numclc - "asczmnt dc cducatic modcl, dup scmnul
scoalclor noi din Gcrmania, Anglia si Iranta" -, capul lui Mihai \itcazul a Iost asczat
ntr-o racl stilizat, pc carc au Iost nscrisc cuvintclc dictatc dc Nicolac Iorga. Aici se odihne[te
ceea ce crima [i \mpietatea au l`sat din trupul cel sf#nt al lui Mihai Voevod cel Viteaz,
iar sufletul lui trìe[te \n sufletele unui neam \ntreg p#n` scripturile se vor \ndeplini,
c#nd se va afla \n ceruri odihna drep]ilor, \mpreun` cu sufletele fericite <ale> p`rin]ilor
sì, care au fost. 1595 C`lug`reni Giurgiu, Nicopol, Vidin, Silistra, Rusciuc, Plevna.
1599 {elimberg. 1600 Mir`slù. Gor`slù. Turda 18 august 1601. S-a \nfrumuse]at
acest morm#nt cu cheltuiala ]`rii, dup` 311 ani de la jertfirea lui.
In prca}ma intrrii Romnici n Irimul RzIoi Mondial, ndcmnul dc a urma pilda
lui Mihai \itcazul cra pc Iuzclc si n suIlctul ntrcgului popor romn. In 1O1o a aprut,
la \lcnii dc Muntc, lucrarca lui N. Iorga, Istoria lui Mihai Viteazul dup` spusele lui
[i dup` m`rturisirile celor de atunci povestite pentru s`tenii [i osta[ii Rom#niei la 1915.
Cnd, n Iata oIcnsivci gcrmanc, Iiinta statului cra n primc}dic, capul lui Mihai \itcazul,
relicva sf#nt` a neamului, simIolul rczistcntci si al spcrantci n victoric, pcntru a nu Ii prad
invadatorului - din ndcmnul lui N. Iorga - a Iost transportat dc la Mnstirca Dcalu la Iasi
si dcpus la Mitropolia Moldovci.
In Iaza Iinal a Irimului RzIoi Mondial, n toamna anului 1O18, n conIcrinta Politica
lui Mihai Viteazul. Originile [i \nsemn`tatea ei actual` (Iasi, 1O18), tinut la 8 noicmIric
n Aula Univcrsittii din Iasi, n Iata Iamilici rcgalc, a mcmIrilor corpului diplomatic
si misiunilor militarc, Nicolac Iorga i sc adrcsa rcgclui Icrdinand I, ccrnd s mcarg
63
pc urmclc lui Mihai \itcazul si s dca cxprcsic supcrioar traditici politicc nationalc,
carc - arta Nicolac Iorga - continc trci clcmcntc. 1. Ncccsitatca rcalizrii unittii ctnicc
a poporului romn, ca popor modcrn; 2. Dczvoltarca lcgturilor cu Apusul, pc carc noi
lc avcm, prin originca si civilizatia noastr; J. Irczidarca liIcrttii crcstinc n Oricnt.
Comcmorarca lui Mihai \itcazul la Acadcmia Romn la 21 noicmIric 1O1O i-a prilc}uit
lui Nicolac Iorga s Iac rcIcriri la rcsponsaIilitatca istoricului de a fi c#t mai mult implicat
\n lucrurile vremii sale, dc a sc aIla n miczul cvcnimcntclor si s insistc asupra valorii
crcatici politicc a lui Mihai \itcazul, ca simIol n proccsul dc ntrirc a unittii statalc,
aIia rcalizat. El < Mihai Viteazul> a trìt - spunca Nicolac Iorga - \ntre noi, a lucrat
cu noi, ne-a chemat \napoi de pe drumuri gre[ite, iar pe cei cari s-au \nd`r`tnicit \n ele
i-a os#ndit pentru totdeauna; ne-a aruncat \n primejdie, ne-a sprijinit \n nenorocire,
ne-a ]inut la locul nostru, \n clipele supreme de dezastru, ne-a pus \nainte ca un exemplu
\ns`[i mucenicia sa.
In ziua dc 22 noicmIric 1O1O, a doua zi dup dcschidcrca Iarlamcntului, n carc crau
rcprczcntanti ai romnilor dc prctutindcni, Nicolac Iorga a tinut conIcrinta Soarta faimei
lui Mihai Viteazul, prilc} dc a trccc n rcvist cum s-a oglindit Mihai Viteazul \n con[tiin]a
deosebitelor genera]ii rom#ne[ti care s-au succedat.
In august 1O2O, o imprcsionant proccsiunc, cu popasuri la locurilc dc rczonant
istoric - Ruginoasa, Mirccsti, Mrscsti s.a. - rcaducca capul lui Mihai \itcazul la locul
dc vcsnic odihn dc la Mnstirca Dcalu. Cu accl prilc} Nicolac Iorga a vorIit dcsprc
Soarta r`m`[i]elor lui Mihai Viteazul (Bucurcsti, 1O2O).
In 1OJo a aprut sintcza lui Nicolac Iorga, Istoria lui Mihai Viteazul (2 volumc),
carc i-a ncununat rczultatclc invcstigatiilor dcsprc domnia lui Mihai \itcazul. Iucrarca
a rmas pn astzi - prin inIormatic si orizont al cunoastcrii - cca mai tcmcinic monograIic
din istoriograIia romncasc consacrat croului national. Ia ni-l prczint pc "magul
dc la \lcni" ca ncntrccut n portrctizarca lui Mihai \itcazul si n intcrprctarca mcrcu
actual a mcsa}ului crcatici lui pcntru rosturilc noastrc dc azi si dc minc, ntr-o lumc
a pcrmancntclor cutri dc progrcs.
In Institutul dc Istoric dc la Bucurcsti al Acadcmici Romnc, carc poart numclc
lui Nicolac Iorga - si carc s-a dovcdit, n cxprcsia ncpotului savantului, proI. Andrci Iippidi,
"ctitoria lui cca mai duraIil" -, n Iostul Iirou dc lucru al lui Nicolac Iorga sc pstrcaz
cu sIintcnic, alturi dc o Irumoas IotograIic a istoricului, portrctul lui Mihai \itcazul, rcalizat
dc Acgidius Sacdlcr, druit lui Nicolac Iorga dc istoricul cch \. Macurck.
In constiinta romncasc, numclc lui Mihai \itcazul - croul national - cstc ncdcsprtit
dc ccl al lui Nicolac Iorga, "Itrnul ntclcpt al ncamului si al umanittii". SIrsitul lor tragic
i-a unit pcntru vcsnicic n martirologiul slu}irii unittii romncsti.
64
Dup o pcrioad dc convalcsccnt pctrccut n tar, la 27 aprilic 1O18
1
colonclului
Rosctti i s-a aproIat un conccdiu mcdical dc 4 luni n strintatc. Ia 14/27 iunic 1O18
plcca din Iasi cu un trcn spccial, ndrcptndu-sc sprc Occidcnt.
Misiunile militaro-diplomatice
ale colonelului RADU R. ROSETTI
1918-1919
Dr. Constantin DINULESCU
~ Facultatea de Istorie Craiova ~
La Paris
=i Londra
Irima ctap a pcrioadci occidcntalc a colonclului Rosctti
al postului din Madrid, apoi cu August Gauvain, rcdactor dc politic cxtcrn la "]ournal
dcs DcIats", un Iun cunosctor al proIlcmclor sud-cstului curopcan, si cu mai vcchiul
su prictcn, C.B. 1homson, scI al Biroului Opcratii, la scctia cnglcz a Consiliului Intcraliat
dc la \crsaillcs. In acclasi timp, Rosctti s-a adrcsat, n scris, gcncralului Bcrthclot, colonclului
\. Ictin si lui G. Caput, cu intcntia dc a Ii spri}init n dcmcrsurilc salc dc a Ii primit
n rndurilc armatci Irancczc
2
, dup cc si ddusc dcmisia din armata romn, la cxpirarca
conccdiului mcdical
3
. Accast msur a Iost luat proIaIil cu intcntia dc-a ndcplini mai Iinc
misiunilc diplomaticc si militarc n cclc dou capitalc occidcntalc, n contcxtul politic complcx
cc prcgtca ConIcrinta Icii dc la Iaris.
In ndcplinirca oIicctivului su, colonclul Radu R. Rosctti va IcncIicia si dc a}utorul
gcncralilor Dumitru Ilicscu si \asilc Rudcanu, aIlati n misiunc la Iaris. Ccrcrca oIitcrului
romn a ntmpinat unclc oIstructii din partca scIului Biroului "slav" al Statului Ma}or
al armatci Irancczc, colonclul ZamIaux, carc invoca imposiIilitatca cchivalrii gradclor
militarc alc armatci romnc cu cclc Irancczc, n spct, rcIuzul gradului dc coloncl, pc carc
l dctinca Rosctti. In accstc conditii, cl s-a adrcsat, n scris, colonclui ZamIaux aIirmnd
c un brevet de colonel isc`lit de Regele Romniei face cel pu]in tot atta ca unul isc`lit
de pre[edintele de republic` francez"
4
. Rosctti solicitasc s apcrc cauza romncasc
a Iost Iarisul, undc s-a ntlnit cu pcrsoanc oIicialc, romnc si Iran-
cczc, ntrc carc G. Crctzianu, nsrcinat dc guvcrnul Marghiloman
s rcprczintc intcrcsclc romncsti n capitala Irantci, cl Iiind titular
1
Ordinele Marelui Cartier General nr. 39459/11 martie 1918 [i nr. 4061 din 30 aprilie 1918;
vezi [i Arhivele Militare Rom#ne, Fond Generali b`trni, Dosar nr. 6, f. 38.
2
General Radu R. Rosetti, M`rturisiri (1914-1919), Edi]ie \ngrijit`, studiu introductiv [i note
de Maria Georgescu, Bucure[ti, Edit. Modelism, 1997, p. 246.
3
Demisia a fost acceptat` prin naltul decret 397/1918, ncepnd cu data de 1/14 septembrie 1918.
4
General Radu R. Rosetti, op. cit., p. 251.
65
n armata Iranccz, Ir a primi sold sau indcmnizatic dc la statul Iranccz; pn la urm
a Iost acccptat cu gradul dc coloncl, urmnd s-si satisIac stagiul la Armata a o-a Iranccz.
Dup sosirca la Iaris, colonclul Radu R. Rosctti i-a naintat gcncralului Dumitru Ilicscu
o not
5
carc sc constituic ntr-o analiz pcrtincnt a situatici Romnici n accl diIicil momcnt
si, mai alcs, a ccca cc trcIuia s sc ntrcprind n strintatc pcntru cauza romnilor.
RcIcrindu-sc la oIicialii statului romn aIlati la Iaris, autorul notci considcra c \. Antoncscu,
dr. C. Angclcscu, G. Daniclopol si I. Mrazcc, dcsi avcau acrcditrilc rctrasc, trcIuiau
s` joace n capitalele occidentale rolul pe care l-au avut exila]ii romni de la 1848
pn` la 1856 n secolul trecut [...] s` reorganizeze cu cei care r`mn la Paris propaganda
astfel ca, la congresul general, s` nu r`mnem izola]i
6
.
Intrc punctclc carc trcIuiau dczvoltatc dc cmigratia romncasc, Rosctti idcntiIic
atasamcntul romnilor Iat dc Antant, chiar dac guvcrnul condus dc Marghiloman
va Ii nlocuit cu altul mai docil ceea ce nu este pu]in spus"
7
si ncdrcptatca 1ratatului
dc pacc dc la Bucurcsti din carc rcicsc rcgimul prin carc ocupantii vor s-l staIilcasc
n Romnia. Romnia trcIuia s dcvin o tar dc dcsIaccrc cxclusiv a industrici putcrilor
ccntralc
8
. 1ar dunrcan cu icsirc la Marca Ncagr, Romnia prczcnta un intcrcs sporit
pcntru gcrmani; astIcl, opina Rosctti, Dun`rea se transform` ntr-un fluviu german,
cale liber` de penetra]ie a Puterilor Centrale n Romnia
9
, iar Marea Neagr` trebuie
s` devin` un lac german
10
. 1ratatul dc pacc dc la Bucurcsti, prin prcvcdcrilc salc, arat`
[i alia]ilor ce regim n]eleg Puterile Centrale s` creeze ntre Berlin [i Bagdad [i c` politica
Mittel-Europei nu a fost un cuvnt n vnt, ci un adev`rat program de guvern`mnt
11
.
Romnia va continua s si pstrczc neclintita ncredere n victoria alia]ilor [i a drepturilor
civilizate, va mcntinc ncstirIitc simtmintclc Iat dc Aliati, ncsolidarizndu-i cu toatc suIcrintclc
carc au vcnit din partca aliatilor rusi
12
. Natiunca romn, dispus la rczistcnt, nd}duicstc
c alia]ii n]eleg situa]ia grea prin care trecem [i c` avem ntreaga lor simpatie [i ncredere,
c` vom avea [i c` avem deja tot ajutorul lor pentru a repara r`nile [i a culege roadele
jertfirii noastre"
13
.
1otodat, Radu R. Rosctti atrgca atcntia asupra Iaptului c Iacca dc la BuItca-Bucurcsti
nchciat cu Iutcrilc Ccntralc este o fars`, c a Iost impus pentru a da aparen]a
de consim]`mnt din partea statului romn
14
.
In acclasi timp, autorul accstci cuprinztoarc analizc a situatici politico-cconomicc
a Romnici dup nchcicrca 1ratatului dc la Bucurcsti din primvara anului 1O18 arta
c Iartidul National IiIcral si va pstra punctul dc vcdcrc si atitudinca, sporindu-si popularitatca,
n timp cc Marghiloman si partidul su cra considcrat compromis din cauza scmnrii pcii
cu Iutcrilc Ccntralc
15
.
Dcsprc altc dou importantc pcrsonalitti politicc alc vrcmii, Rosctti considcra
c Avcrcscu astcpta putcrca si spcra n a}utorul lui Mackcnscn
16
, iar I.I. Carp vcdca tratatul
ca dczastruos asupra politicii gcrmanc la noi n tar
17
.
5
Arhivele Na]ionale Bucure[ti, Fond General Dumitru Iliescu, Dosar 20/1918, f. 11.
6
Ibidem, f. 1.
7
Ibidem, f. 2.
8
Ibidem, f. 3-4.
9
Ibidem, f. 4.
10
Ibidem.
11
Ibidem, f. 5-6.
12
Ibidem, f. 6-7.
13
Ibidem, f. 7-8.
14
Ibidem, f. 10.
15
Ibidem.
16
Ibidem, f. 11.
17
Ibidem.
66
In Iinalul accstui documcnt adrcsat gcncralului Dumitru Ilicscu, scI al misiunii militarc
romnc la Iaris, colonclul Radu R. Rosctti rclcva c toate aceste partide germanofile
au n contra lor opinia public` [i deci singura lor opera]ie este baioneta vr`jma[`
18
.
Istc Ioartc posiIil ca unclc dintrc idcilc cuprinsc n accst documcnt s-i Ii Iost sugcratc
lui Rosctti dc Ion I.C. Brtianu
19
, naintc dc plccarca oIitcrului sprc Occidcnt, mai alcs
acclca privitoarc la partidclc politicc dc nuant conscrvatoarc si la conductorii lor.
Dcsi militar dc caricr, Radu R. Rosctti a mprtsit idcilc liIcralc alc prcscdintclui Iartidului
National IiIcral, Ion I.C. Brtianu, iar gradul dc rudcnic dintrc accstia (crau cumnati)
parc s-i Ii apropiat si mai mult n sustincrca cauzci romncsti, n contcxtul politic complicat
al anului 1O18.
Ia Iondra, Rosctti s-a aIlat n ultima dccad a lunii iulic 1O18, undc a continuat s rcprczintc
intcrcsclc romncsti pc lng oIicialittilc cnglczc, dc la ministrul aIaccrilor strinc A. BalIour
si ministrul dc rzIoi Iord AlIrcd Milncr, pn la Rcgclc Gcorgc al \-lca
20
.
Rosctti si amintcstc c a transmis diIcritclor pcrsoanc pc carc lc-a ntlnit la Iondra
Iaptul c Romnia, n poIida pcii anga}atc cu Iutcrilc Ccntralc, rmnc crcdincioas aliantclor
salc, cu toatc aparcntclc contradictorii
21
.
OIitcrul romn a cxpus la Iondra situatia politic din Romnia prcdominat dc luptclc
dintrc conscrvatori si liIcrali, accstia din urm rcprczcntnd - n viziunca lui Rosctti -
idcalurilc comunc alc Antantci. Il a atras atcntia autorittilor cnglczc asupra ncccsittii
ca Anglia s sustin Romnia pcntru a putca ducc rzIoiul pn la capt.
In ntlnirilc salc dc la Iorcign OIIicc cu distinsi rcprczcntanti ai victii politicc cnglczc,
cum crau Sir Ronald Graham, Sir Gcorgc Clcrk si Iord Hardingc, Rosctti a prczcntat
situatia din Romnia. IntrcIat dc Iordul Hardingc cum poatc un parlamcntar romn s consimt
a vota lcgi suI prcsiunca ncmtilor, oIitcrul romn i-a explicat cum a fost ales de nem]i
[parlamentul] [i sub baionetele lor
22
. Oamcnii politici cnglczi l-au nsrcinat pc Rosctti
s transmit mcsa}c Casci Rcgalc si lui Ion I.C. Brtianu. AstIcl, Iordul Hardingc l-a nsrcinat
a prczcnta rcspcctuoasclc omagii alc Casci Rcgalc si l-a asigurat c Romnia arc simpatia
aliatilor
23
, iar Sir Gcorgc Clcrk i-a transmis lui Ioncl Brtianu salutrilc salc si i-a conIirmat
c Romnia nu c uitat
24
.
Ia audicnta acordat lui Rosctti dc ministrul dc cxtcrnc A. BalIour, la carc a asistat
si M. Bocrcscu, nsrcinatul romn cu aIaccri pc lng statul cnglcz, diplomatul Iritanic
l-a asigurat c spri}in cauza Romniei [i are simpatia sa [i c` nu o va uita
25
.
Acccasi atitudinc Iincvoitoarc a maniIcstat la Ministcrul dc RzIoi - War OIIicc,
prin Iordul A. Milncr, titularul accstui portoIoliu, carc i-a dcclarat trimisului romn c r`zboiul
va fi dus pn` la sfr[it [i c` nu va fi ncetat pn` ce Romnia nu va fi rentregit`
[i idealurile ei realizate"
26
.
18
Ibidem.
19
General R.Rosetti, op. cit., p. 246.
20
Biblioteca Academiei Rom`ne Arhiva Radu R. Rosetti (\n continuare BARARR), XIV, varia 1, 2, 3.
21
Idem, varia 1, f. 1 [nsemn`ri de la Dawlish, 12 august 1918], f.1-4.
22
Ibidem, f. 2.
23
Ibidem.
24
Ibidem.
25
Ibidem.
26
Ibidem, f. 3.
67
Irimirca lui Rosctti la Rcgclc Gcorgc al \-lca a Iost programat la 27 iulic 1O18.
OIitcrul romn i-a transmis rcgclui mcsa}ul Rcginci Maria. Rcgclc Anglici si-a mani-
Icstat simpatia pcntru Romnia si pcntru cauza ci, aprcciind tcnacitatca rcginci, dcsprc
carc a spus. Is not she a splendit woman ?
27
. RcIcritor la cvolutia rzIoiului, suvcranul
i prcciza lui Rosctti c rzIoiul va Ii dus la Iun sIrsit gratic amcricanilor si prcscdintclui
Wilson, iar tcama pcntru o pacc IavoraIil Bulgarici cra nc}ustiIicat
28
.
In Iinalul notclor salc, scrisc la Dawlish, Radu R. Rosctti aduga. Nu [tiu de ce nu am trecut
n aceste note scrise n grab` la Dawlish c` Regele George mi-a adùgat sfatul de a trimete
pe cineva la Wilson spre a-l convinge de temeinicia cauzei noastre, c`ci W. Wilson va fi factorul
hot`rtor. Acest sfat al regelui englez se g`se[te n alte note ale mele"
29
.
Ia ccrcrca lui A. W. A. Iccpcr, scIul scctici romncsti din Iorcign OIIicc, Rosctti a claIorat
o scric dc mcmorii asupra unor prti alc 1ratatului dc la Bucurcsti, naintatc oIicialittilor
Iritanicc pcntru o mai Iun cunoastcrc a situatici rcalc din Romnia
30
.
In mcmoriul intitulat Germanii n Romnia ocupat`
31
, colonclul Radu R. Rosctti dcscric
situatia trii dup cotropirca Muntcnici si DoIrogci dc ctrc armatclc Iutcrilor Ccntralc,
aIlatc suI comanda gcncralului Mackcnscn. Gcrmanii au administrat tcritoriilc ocupatc,
cu cxccptia cclor 2 districtc din sudul DoIrogci, datc Bulgarici. }ara era divizat` n 2 zone,
una imediat n spatele liniei de front unde totul se afla sub ordinele comandantului
Armatei IX, restul era organizat sub administra]ia militar`, n frunte aflndu-se generalul
Tuelf von Tscheppe"
32
.
Guvcrnarca gcrman sc Iaza pc lcgi romncsti, dar, practic, crau ordonantc aproIatc
dc Mackcnscn si puIlicatc ntr-o Irosur spccial. La nceputul ocupa]iei germanii
au ncercat s` nu fie prea duri, n special cu ]`ranii. Ei doreau s` creeze o mi[care n favoarea
lor [i un curent antidinastic. Insuccesul lor n aceast` direc]ie [i tot ce am c[tigat n urma
Tratatului de la Bucure[ti i-au determinat s`-[i schimbe optica [i din toamna lui 1917
ei au ncercat s` for]eze ntreaga popula]ie s` devin` iobagi reu[ind astfel s` fie ur]i
33
.
Accasta cra starca dc spirit a trii pc carc Rosctti o surprindc cu rcalism.
In continuarca mcmoriului su, Radu R. Rosctti prczint dctalii privind msurilc luatc
dc autorittilc dc ocupatic n domcniilc sanitar, agricol si industrial si sc nchcia prin suIlinicrca
incIicicntci politicii gcrmanc dc a schimIa opinia populatici, carc cra mai loial rcgclui,
Iiind n acclasi timp dominat dc aspiratii nationalc
34
.
In ccl dc-al doilca mcmoriu
35
, Rosctti prczcnta, pc articolc, modul n carc a Iost claIorat
1ratatul dc Iacc dc la Bucurcsti, alc crui prcvcdcri impusc cu Iorta crau total dcIavoraIilc
Romnici. In cazul art. 4, sc hotra rcduccrca Iortci armatc n timp dc pacc la 1/J din ccca cc
cxista naintc dc rzIoi si sc intcrzicca moIilizarca rczcrvistilor pn la scmnarca pcii
gcncralc; toatc accstca dcmonstrcaz ct de nfrico[at este marele comandament
german c` Romnia s-ar putea amesteca din nou n acest r`zboi"
36
- mcntiona mcmoriul.
27
Ibidem.
28
Ibidem, f. 4.
29
Ibidem.
30
BARARR, varia 6-9.
31
BARARR, XIV varia 6. The Germans in occuped Romans - 2 august 1918, 7 file.
32
Ibidem, f. 1.
33
Ibidem, f. 3-4.
34
Ibidem, f. 7.
35
BARARR, varia 7- Treaty of Peace - 10 file
- 4 august 1918.
36
Ibidem, f. 1.
68
Ircvcdcrca art. o, conIorm cruia dcpozitarca armclor si a cchipamcntului militar s Iic
suI control gcrman, Icca imposiIil moIilizarca armatci romnc. Din punct dc vcdcrc
cconomic, ccdarca DoIrogci nscmna pcntru Romnia scrvitutc, dcoarccc Constanta
era singurul port liber care pe an import` [i export` n valoare de 220 000 000 tone
37
.
ModiIicrilc dc Ironticr impusc Romnici dc Austria - art. 11 - i ofer` acesteia [Austriei]
peste 6 500 km
2
cu 167 sate [i 130 000 de locuitori romni [i un acces simplu ntr-o ]ar`
cu o frontier` deschis` [i cednd minele de c`rbune [i zonele montane mp`durite de care
beneficiaz` Austro-Ungaria
38
.
In poIida scmnrii tratatului, gcrmanii si cxcrcit n continuarc administrarca tcritoriilor
romncsti cuccritc, prccum si drcptul dc a-i }udcca pc romnii acuzati dc nclcarca
ordonantclor gcrmanc - paragraIul J art. 18
39
. Articolclc 21, 22, 2J alc tratatului sunt
o proI a povcrii Iinanciarc cc trcIuia suportat dc romni, oIligati la ntrctincrca a G divizii,
a nclcrii propricttilor cclor rcIugiati n Moldova si a pltii lucrrilor Icutc n intcrcsul
Gcrmanici
40
.
Nici cilc dc comunicatic nu au Iost ncgli}atc dc ocupantii strini. Navigatia pc Dunrc,
rcglcmcntat n intcrcsul trilor rivcranc prin 1ratatul dc pacc dc la Iaris din 18oG,
a Iost rcvcndicat cxclusiv dc Austria, carc sc considcra cca mai important dc pc cursul
inIcrior al Dunrii; acum Dun`rea a devenit exclusiv austro-german`
41
- spcciIica mcmoriul -,
Austria ocupnd o pozitic stratcgic dc supravcghcrc a scctorului Brsila-Rcni, carc asigura
lcgtura dintrc Muntcnia si Moldova.
1ratatul aditional
42
cuprindca prcvcdcri carc nu au Iost rcspcctatc dc ocupanti,
cum ar Ii cclc dc la articolclc 1J, 14, conIorm crora romnii putcau Ii anga}ati dc administratia
gcrman, iar capitalul romncsc invcstit n Gcrmania. Inclcnd normc clcmcntarc
alc drcptului si moralci, n art. J2 sc spcciIica Iaptul c gcrmanii i vor protc}a pc sustintorii
lor din Romnia, cum a Iost cazul trdtorului oIitcr, colonclul Al. Sturdza. Un alt oIicctiv
al ocupantului sc rcIcrca la gcrmanizarca scolilor romncsti (art. J8-41) si crcarca unui sistcm
dc spiona} cc constituia o partc a sistcmului dc gcrmanizarc a trii. Gcrmanii considcrau
alianta Romnici cu Antanta ca o cxprcsic a inIlucntclor scolilor Irancczc si nu ca o ncccsitatc
istoric cc urmrca mplinirca acclorasi idcaluri
43
.
Ccl dc-al doilca tratat
44
}ustiIica, prin continutul art. o
45
, ncvoia dc munc nccaliIicat
a gcrmanilor si, n acclati timp, tcama c accstia ar putca Ii moIilizati.
Irin art. O, toatc tariIclc dc transport si importul produsclor gcrmanc n Romnia sunt
modiIicatc pcntru a Iacc imposiIil nccrcarca altor tri dc a dcsIacc pc piata romncasc
produsc mai icItinc dcct cclc gcrmanc. In accst contcxt, att cilc Icratc romnc, ct si cclc
tclcgraIicc sunt adaptatc ncccsittilor ocupantului, iar atclicrclc navalc din Giurgiu au Iost
conccsionatc pcntru 4O dc ani unci socictti gcrmanc.
In consccint, colonclul Radu R. Rosctti sugcra c putcrilc Antantci ar trcIui s studiczc
toatc proIlcmclc cxpusc si s Iormczc n Romnia un sistcm complcx (cconomic, dc transport,
37
Ibidem, f. 2.
38
Ibidem, f. 3.
39
Ibidem, f. 4.
40
Ibidem, f. 4.
41
Ibidem, f. 5.
42
Ibidem, [Additional Treaty between Germany
and Roumania], f. 6-7.
43
Ibidem, f. 7.
69
tariIc, rctca dc ci Icratc, transport pc ap, tclcgraIic si tclcIonic), carc ar Ii transIormat
tara noastr n paznicul Iuropci la gurilc Dunrii
46
.
Intr-un alt mcmoriu
47
naintat oIicialilor dc la Iorcign OIIicc, colonclul Radu R. Rosctti
arta c suI prcsiunca ocupantului guvcrnul dc la Iasi a Iost oIligat s adoptc dou lcgi
aplicaIilc tuturor romnilor. Irima i oIliga pc toti tranii - IrIati si Icmci - s lucrczc
n intcrcsul ocupantului. Cca dc-a doua lcgc prcvcdca nIiintarca unui dcpartamcnt
dc import-cxport alimcntc, condus dc un dircctor gcncral, numit pc 1O ani, carc sc suIordona
numai primului-ministru si nu putca Ii }udccat dcct dc Inalta Curtc dc ]ustitic si Casatic.
Accsta avca putcri nclimitatc n ccca cc privcstc rccolta produs, prctul ci si conditiilc
cxportului. Irin accast lcgc, gcrmanii urmrcau s oItin ct mai multc grnc, pctrol
si lcmnc din Romnia si s aduc produsc gcrmanc aici, dar si s-i constrng pc cci carc
nu sc suIordonau lcgilor
48
.
Dup scurta pcrioad n carc s-a aIlat la Iondra, colonclul Rosctti a rcvcnit la Iaris
49
,
undc va continua s-i scnsiIilizczc pc aliati n privinta situatici Romnici. Incadrat n armata
Iranccz cu gradul dc coloncl, Rosctti va Ii n suIordinca gcncralului Bcrthclot, la Armata
a \-a Iranccz.
Ia numai ctcva zilc dup rcvcnirca la Iaris, la J1 august 1O18, colonclul Rosctti
a rcdactat o not
50
pc carc a trimis-o lui 1homson si n carc sc pronunta pcntru ncccsitatca
nIiintrii unci lcgiuni romnc. In conditiilc consccintclor pcii dc la Bucurcsti, arta Rosctti
n accst documcnt, Rom#nia nu poate s`-[i \ndeplineasc` rolul pe Dun`rea de jos,
dac` nu reune[te \ntr-una singur`, ]`rile rom#ne
51
. Dc accca, spcrantclc romnilor sc ndrcptau
sprc Iranta carc, de la \nceputul secolului al XIX-lea, a \n`l]at steagul na]ionalit`]ilor
[i a reafirmat c` problema na]ionalit`]ilor este una din problemele care trebuie s` fie
solu]ionat` prin r`zboiul actual \n sensul dorit de diversele na]ionalit`]i
52
.
Un mi}loc dc rccunoastcrc a nationalittilor - sustinca Rosctti - ar Ii Iost accla ca aliatii
s-i acccptc drcpt coIcligcranti prin nIiintarca lcgiunilor nationalc. In timp cc altc statc
rcusiscr accst lucru, numai na]iunea rom#n` nu are \nc` legiune na]ional`. Exist` doar
\ncerc`ri \n Fran]a [i \n Italia, dar care nu au dat nici un rezultat"
53
. In continuarc, oIitcrul
romn }ustiIic posiIilitatca constituirii lcgiunii, avnd n vcdcrc c numcrosi prizonicri romni
sunt n Italia (2O-2o OOO), Iranta (GOO), n Rusia si SiIcria (8O OOO) si 1o OOO dc romni
carc pot lupta din SUA
54
. Dc accca, considcr colonclul Radu R. Rosctti, Se impune
ca Fran]a s` fie cea care s` preia conducerea mi[c`rii [i singura solu]ie este s`-l \ns`rcineze
pe generalul Berthelot, iubit [i stimat de to]i rom#nii, s` formeze legiunea rom#n`
55
.
Modul concrct dc rcalizarc a accstci lcgiuni consta n nsrcinarca oIicial a gcncralului
Bcrthclot, rcunirca prizonicrilor romni din Iranta ntr-o companic sau chiar dou, atragcrca
romnilor din Amcrica (2-J OOO) si a prizonicrilor din Rusia (prin Murmansk, Archangcl
44
Ibidem, [Economical Treaty between Germany and Roumania], f. 8-9.
45
Ibidem, f. 8.
46
Ibidem, f. 9.
47
BARARR, varia 8, [Germany laws in Roumania], 7 august 1918, 2f.
48
Ibidem, f. 2.
49
BARARR, varia 3, 16f.
50
BARARR, varia 4, 4f.
51
Ibidem, f. 1.
52
Ibidem.
53
Ibidem, f. 2.
54
Ibidem.
55
Ibidem.
56
Ibidem, f. 4.
70
si \ladivostok), prccum si a oIitcrilor si soldatilor aIlati n Italia, cu consimtmntul
guvcrnului italian.
Rosctti anticipa si cIcctclc accstci actiuni. Formarea primei unit`]i rom#ne,
fie ea numai o companie [i angajarea ei pe frontul francez, ar fi cea mai bun` propagand`
pentru formarea unor unit`]i mai mari [i ar demonstra mult spirit de rezisten]` \n Rom#nia
[i \n Transilvania
56
.
Irczcnta lui Rosctti la Iaris si Iondra a Iost IcncIic pcntru cauza romnilor. Irin mcmorii,
dri dc scam, ntlniri cu oIicialitti Irancczc si cnglczc, oIitcrul romn a contriIuit la o mai Iun
cunoastcrc a situatici politico-militarc cxistcntc n Romnia.
57
General R. Rosetti, op. cit., capitolul XII - n Balcani, pp. 265-292.
58
Regina Maria, op. cit., p. 466: Aviatorul care zbura deasupra Ia[ilor venea de la Salonic [i mi-a adus
o scrisoare de la bunul meu prieten Radu Rosetti \n care se afl` [i un cuv#nt de la George, regele Angliei 10/
23 octombrie 1918.
59
BARARR, Varia 16, f. 2.
60
Idem, anexa 2.
61
General R. Rosetti, op. cit., capitolul XII - n Balcani, p. 274.
62
Ibidem.
63
Ibidem, p. 275.
}n misiune,
]n Balcani =i ]n \ar[
Ia nccputul lunii octomIric 1O18, gcncralul
Bcrthclot a primit misiunca dc a sc dcplasa la Salonic
pcntru a prcgti rcintrarca Romnici n rzIoi.
Ia propuncrca accstuia, colonclul Rosctti l va nsoti
n accast misiunc din Balcani
57
, ca oIitcr dc lcgtur ntrc comandamcntul gcncralului
Bcrthclot si Comandamcntul romn. Ia ccrcrca gcncralului Bcrthclot, Rosctti a adrcsat
scrisori Rcginci Maria
58
, lui Ion I.C. Brtianu si BarIu StirIci, prin carc i asigura dc spri}inul
aliatilor occidcntali si dc ncccsitatca rcintrrii hotrtc n lupt.
Ia rndul lor, oIicialii aIlati la Iasi au ntrctinut o Iogat corcspondcnt cu oIitcrul
romn atasat pc lng misiunca militar Iranccz a gcncralului Bcrthclot.
Ia JO octomIric/12 noicmIric 1O18, Brtianu scria colonclului Rosctti si l ruga s-i atrag
atcntia gcncralului Bcrthclot asupra rczolvrii unor proIlcmc cum ar Ii. ncintroduccrca
n armistitiu a noi rcchizitionri ncmtcsti, asigurarca sccurittii capitalci, trimitcrca lui
\ictor Antoncscu la Iaris
59
.
Ia rndul su, BarIu StirIci invoca imposiIilitatca unci moIilizri, att timp ct Iortclc
inamicc crau conccntratc n }urul granitclor noastrc, iar aliatii nu vor asigura munitic
si armamcnt. StirIci si cxprima optimismul, ccrndu-i lui Rosctti ca Bcrthclot s-si Ioloscasc
inIlucnta pcntru a oItinc conditiilc ncccsarc intcrcsclor romncsti
60
.
Situatia complcx si contradictoric cxistcnt n Balcani, dar mai alcs insistcnta Iulgarilor
dc a nu prsi DoIrogca i-au oIcrit colonclului Radu R. Rosctti posiIilitatca aIirmrii aptitudinilor
salc diplomaticc, pc carc lc-a ctalat gcncralului Chrcticn, comandantul trupclor dc ocupatic
din Bulgaria. Ia 2O octomIric 1O18, Rosctti i-a adrcsat accstuia un Aide-mmoire asupra
punctului de vedere romnesc n chestiunea Dobrogei
61
, cvidcntiind Iaptul c, prin convcntiilc
militar si politic din august 1O1G, Marilc Iutcri (Iranta, Anglia, Rusia, Italia) garantau,
ntrc altclc, Romnici intcgritatca tcritorial
62
. In concluzia accstui documcnt, Rosctti
nota c ar fi util de a adopta solu]iunea evacu`rii Dobrogei de c`tre bulgari [i neocuparea
ei de c`tre trupele romne[ti"
63
.
71
Irccipitarca cvcnimcntclor militarc din Balcani a Icut posiIil trcccrca Dunrii
dc ctrc armatclc aliatc n prima dccad a lunii noicmIric 1O18. In tclcgramclc adrcsatc
Rcginci si lui Ion I.C. Brtianu, Rosctti scria. n interesul suprem al cauzei romne
[i pentru a u[ura mi[c`rile trupelor aliate este cu totul necesar ca Romnia s`-[i schimbe
guvernul, s` mobilizeze imediat. Gloria Romniei [i a Dinastiei depind de repeziciunea
lu`rii acestei hot`rri
64
.
\iata politic din tar cra impulsionat dc imincnta trcccrii Dunrii dc ctrc armatclc
aliatc. Ia 24 octomIric/G noicmIric 1O18, guvcrnul Marghiloman a dcmisionat, iar gcncralul
Constantin Coand
65
- nsrcinat cu Iormarca noului guvcrn. Corcspondcnta oIitcrului
dc lcgtur romn, atasat pc lng comandamcntul gcncralului Bcrthclot cu prcscdintia
Consiliului dc Ministri, aIlat la Iasi, cstc dovada pcrcmptoric a importantci misiunii colonclului
Rosctti n dcrularca cvcnimcntclor carc au anticipat ziua dc 1 DcccmIric 1O18.
InIormatiilc primitc la Iasi dc primul-ministru crau comunicatc scIului Statului
Ma}or Gcncral al Armatci, gcncralul Irczan, carc, a}utat dc scIul Biroului Opcratii,
locotcncnt-colonclul Ion Antoncscu, ordona misiunilc impusc dc circumstantc.
Noul scI al Statului Ma}or al Armatci, gcncralul Constantin Irczan, i scria colonclului
Rosctti la 28 octomIric/1O noicmIric 1O18, rugndu-l s-i aduc la cunostint gcncralului
Bcrthclot numirca sa ca scI al Statului Ma}or al Armatci Romnc si s nccap coopcrarca
cu Comandamcntul 1rupclor Aliatc
66
.
AstIcl, la 11/24 noicmIric, primul-ministru C. Coand l nstiinta pc gcncralul Irczan
dcsprc inIormatiilc pc carc lc primisc dc la colonclul Rosctti. ConIorm accstora, linia Icrat
Constanta-Bucurcsti cra n Iun starc si putca Ii Iolosit pcntru transportarca trupclor
romnc si chiar a guvcrnului si a Iamilici rcgalc n capital
67
. Ic rczolutia accstui documcnt,
locotcncnt-colonclul Ion Antoncscu dispunca s sc nrcgistrczc continutul si s sc asigurc
trimitcrca pcrsonalului ncccsar Iacului, iar pentru trenuri va avea grij` DCF (Direc]ia
Cìlor Ferate) pentru a lua dispozi]iuni n privin]a mi[c`rii"
68
.
Ia 12 noicmIric 1O18, Marclc Carticr Gcncral cra nsrcinat s comunicc msurilc
cc sc vor lua pcntru instalarca n capital a suvcranilor si guvcrnului
69
. In acclati timp,
sc ccrca s sc comunicc dc urgcnt colonclului Rosctti c rspunsul la tclcgrama lui Mackcnscn
cra dc a nu sc nchcia nici o convcntic scparat dc armistitiu
70
.
Ia ccrcrca colonclului Rosctti s sc trimit traductori dc limIa cnglcz, Marclc Carticr
Gcncral avca aproIarca Consiliului dc Ministri dc a rspundc c, pcntru a usura lcgturilc
cu autorittilc si locuitorii, au Iost trimisi la Giurgiu 14 intcrprcti vorIitori dc cnglcz
71
.
Ia 1J noicmIric 1O18 a avut loc ntlnirca dintrc gcncralul Bcrthclot si scIul Statului
Ma}or al Armatci Romnc, gcncralul C. Irczan. Dup accast ntlnirc, gcncralul romn
64
Ibidem, p. 278.
65
Guvernarea generalului C. Coand` 24 octombrie/6 nov - 29 noiembrie/12 decembrie 1918; vezi
M. Nedelea, Prim-mini[trii Romniei (1859-1918), vol. I, Bucure[ti 1994, p. 276.
66
BARARR, XIV, varia 16, f. 9.
67
Arhivele Militare Rom#ne, Marele Cartier General, Dosar nr. 1582/1918, f. 26.
68
Ibidem.
69
Ibidem, f. 28.
70
Ibidem, f. 29.
71
Ibidem, f. 30.
72
a adrcsat raportul nr. o Rcgclui Icrdinand
72
, pcntru a aproIa continutul acordurilor staIilitc
n comun. Ia punctul 1 al accstui raport, intitulat Reconstituirea Rusiei [i chestiunea
Basarabiei, gcncralul Irczan a Iost inIormat c gcncralul Bcrthclot Iuscsc numit comandantul
trupclor aliatc carc vor opcra n Rusia, cu misiunca dc a distrugc Iolscvismul
73
. In chcstiunca
DoIrogci, gcncralul Bcrthclot a impus Iulgarilor s cvacuczc complct DoIrogca
si s sc rctrag la sudul Ironticrci staIilitc prin Iacca dc la Bucurcsti, tcrmcnul dc cvacuarc
cxpirnd la data dc o dcccmIric 1O18
74
. Sasc zilc mai trziu, n urma unui ordin al lui Clcmcnccau,
gcncralul Iranchct d'Ispcrcy a ordonat Iulgarilor cvacuarca DoIrogci pn la sudul linici
Silistra-Mangalia, actiunc cc trcIuia supravcghcat dc Divizia a 2G-a cnglcz
75
.
Din raportul ntocmit dc gcncralul Irczan rczult c altc proIlcmc scnsiIilc alc sIrsitului
dc rzIoi, anumc chcstiunca 1ransilvanici si a Banatului, crau n atcntia autorittilor Irancczc,
carc stiu s` se respecte ntocmai ultimele angajamente luate pentru a nu atinge anumite
susceptibilit`]i"
76
.
Irivitor la intrarca Iamilici rcgalc n Capital, gcncralul Bcrthclot a propus ca accasta
s Iic programat pc data dc 17 noicmIric, ntr-o smIt, dar la sugcstia oIitcrului romn,
s-a convcnit c ar Ii dc prcIcrat ca solcmnitatca s aiI loc duminic, 18 noicmIric
77
, pcntru
a da autorittilor posiIilitatca unci mai Iunc organizri a accstci ccrcmonii.
Contactul lui Rosctti cu autorittilc romnc a Iost pcrmancnt; cl inIorma dcsprc atitudinca
aliatilor n diIcritc proIlcmc controvcrsatc. Una dintrc accstca, carc prczcnta un marc
intcrcs, cra accca a viitoarclor granitc. Oricc rcvcndicarc dc tcritoriu trcIuia s sc Iazczc
pc o ma}oritatc ctnic, n caz contrar actiunilc putcau Ii catalogatc drcpt tcndintc impcrialistc,
ccca cc ar Ii dcclansat ncmultumirca inamicilor, a cvrcilor si a prcsci occidcntalc, din carc
citm ziarclc cnglczc "1imcs", "Manchcstcr Guardian" si ntrcaga prcs amcrican
78
.
Ia ccrcrca gcncralului Bcrthclot, Rosctti a Iost trimis la Iasi, cu misiunca dc a urgcnta
vcnirca Rcgclui si a guvcrnului n Capital si pcntru staIilirca dctaliilor privind rcocuparca
DoIrogci si a 1ransilvanici, opcratiilc militarc din Ucraina si Rusia. Dc ascmcnca, rccomanda
rcgclui s Iormczc un guvcrn condus dc Ion I.C. Brtianu, carc sc Iucura dc spri}inul
occidcntalilor.
Ia Iasi, timp dc ctcva orc, n zilclc dc 24 si 2o noicmIric 1O18, Rosctti a Iost primit
dc Iamilia rcgal
79
, dc prcscdintclc Consiliului dc Ministri, gcncralul Coand si dc Iruntasii
liIcrali Ion I.C. Brtianu si BarIu StirIci.
Icstc ctcva zilc, la 1 dcccmIric 1O18, intrarca rcgclui Icrdinand si a trupclor
anglo-Iranco-romnc n Capital a Iost primit cu marc cntuziasm dc populatia Bucurcstilor.
Ia rcccptia oIcrit n onoarca invitatilor, Rcgclc Icrdinand a spus. Cnd am primit
mo[tenirea ntemeietorului Romniei moderne, am f`g`duit, n fa]a reprezentan]ilor
na]iunii, c` voi fi un bun romn. Cred c` mi-am ]inut cuvntul. mprejur`rile au fost grele,
72
Ibidem.
73
Ibidem, f. 32.
74
Ibidem.
75
General Radu R. Rosetti, M`rturisiri, vol. III, p. 282.
76
Arhivele Militare Rom#ne, Dosar nr. 1582/1918, f. 33.
77
Ibidem, f. 33 verso.
78
General R. Rosetti, op. cit. p. 283.
79
Regina Maria, Povestea vie]ii mele, vol. III, p. 440. n semn de recuno[tiin]`, Regina i d` o fotografie
cu urm`toarea dedica]ie: Colonelului Rosetti, unuia care a slujit Regelui [i ]`rii cu bravur` [i bine.
73
dar str`lucit` e r`splata [i azi pot spune cu fruntea senin` n fa]a lui Dumnezeu [i n fa]a
poporului meu: Con[tiin]a mi-e curat`
80
.
Dup data dc 1 dcccmIric, colonclul Rosctti a continuat s Iac partc din Misiunca
Bcrthclot, ndcplinind Iunctia dc oIitcr dc lcgtur
81
. In continuarc, oIitcrul romn a trimis
importantc inIormatii cu caractcr militar ctrc Biroul Opcratiilor din Marclc Carticr Gcncral,
undc locotcncnt-colonclul Ion Antoncscu lc primca si lc clasiIica n Iunctic dc pozitia
stratcgic a advcrsarului. Ia 14 dcccmIric, Rosctti naintcaz Marclui Carticr Gcncral
taIloul dc dislocatic a trupclor Armatci dc Dunrc
82
, pc carc Antoncscu punca urmtoarca
rczolutic. A se pune pe hart`. Harta se va ]ine la curent zilnic
83
.
In tclcgrama nr. 1J72/18 dcccmIric 1O18, adrcsat Marclui Carticr Gcncral, Rosctti
solicita arcstarca lui Rakovski pcntru atitudinca sa antiromncasc. Il ccrca s sc trimit
colonclului \ix, agcntul dc lcgtur al gcncralului Iranchct d'Ispcrcy pc lng guvcrnul
ungar, ccrcrca dc cxtrdarc a lui Rakovsky pcntru crim dc drcpt comun
84
. RcIcritor la vizita
gcncralului Bcrthclot la CaranscIcs si Iugo}, oIitcrul dc lcgtur inIorma c oaspctclc
a Iost primit cu marc cntuziasm dc cpiscopi si dc locuitorii cclor dou orasc Intcnc
85
.
In proIlcma raporturilor noastrc cu srIii, dup convorIirca dintrc gcncralul Bcrthclot
si Irincipclc Alcxandru al ScrIici, accsta din urm s-a artat conciliant si a ccrut ca cvacuarca
Banatului dc srIi s sc Iac trcptat, cxprimndu-si dorinta unci ntclcgcri dircctc cu Romnia
86
.
ColaIorarca lui Rosctti cu ccilalti oIitcri dc lcgtur atasati pc lng armata Iranccz
si cnglcz - locotcncnt Arthur HolIan, rcspcctiv locotcncnt-coloncl Douglas Cpitncanu -
a Iost IcncIic pcntru cunoastcrca cxact a raporturilor aliatilor cu Iulgarii, carc nu rcnuntascr
la idcca dc a pstra DoIrogca
87
.
Intr-un prim raport, scris la \arna, la 4 ianuaric 1O1O, locotcncntul Arthur HolIan l inIorma
pc colonclul Rosctti dc cxistcnta n rndurilc Iulgarilor, a unui Iocar, a unor maniIcstri ostilc
romnilor, scsizatc dc Scrviciul dc InIormatii al Comandamcntului Iranccz
88
. Ixista crcdinta
c Iulgarii sunt a}utati dc cnglczi pcntru rcvcndicarca aspiratiilor nationalc, n timp
cc Irancczii crau considcrati aprtori ai romnilor, crora dorcau s lc lasc n stpnirc
DoIrogca. AtmosIcra ostil Irancczilor cstc ntrctinut si dc unclc puIlicatii, un jurnal
bulgar a publicat acum cteva zile un articol unde spunea en toutes lettres c` englezii
sus]in pe bulgari n Dobrogea"
89
. 1oatc cIorturilc lui Garnicr, comandantul postului si pictci
\arna, ca Bulgarii s` fie trata]i de englezi ca nvin[i nu ca alia]i au r`mas zadarnice
90
.
In nchcicrca raportului su, locotcncntul HolIan nota c Iulgarii nu picrd nici o ocazic
pcntru a-i apropia ct mai mult pc cnglczi cu scopul dc a lc spri}ini cauza
91
.
Icntru o mai Iun cunoastcrc a istorici noastrc, oIitcrul ccrca istoricului Nicolac Iorga
s scric o Irosur n carc s Iic prczcntat pc scurt istoria romnilor si drcpturilc lor
80
General R. Rosetti, op. cit. p. 289.
81
Arhivele Militare Rom#ne, Fond Dir. Pers., f. 52 (Nota M.C.G. nr. 5548 din 8 II 1919).
82
Idem, Marele Cartier General (\n continuare MCG), Dosar nr. crt. 2022/1918, f. 58.
83
Ibidem.
84
Idem, Dosar nr. 2023/1918, f. 85.
85
Ibidem.
86
Ibidem.
87
BARARR, XV varia 21 [Coresponden]` primit` [i emis` de Radu R. Rosetti n leg`tur` cu cooperarea
anglo-american` 1918-1919 [i litigiile cu bulgarii].
88
Ibidem, f. 7-8.
89
Ibidem, f. 8.
90
Ibidem, f. 9.
91
Ibidem, f. 10.
74
asupra DoIrogci
92
. Accasta cra aIsolut ncccsar, dcoarccc cnglczii cunostcau prca putin
situatia din Balcani si nu citcau dcct propaganda Iulgar
93
.
Accast starc dc Iapt cra ncura}at uncori si dc unii oIitcri Irancczi, carc crau tcntati
s pun scmnul dc cgalitatc ntrc romni si Iulgari. Un ordin al gcncralului Iranccz Chrcticn,
comandantul dc cpctcnic al trupclor dc ocupatic a DoIrogci, carc socotca Romnia tar
ocupat, a atras rcplica lui Rosctti, adrcsat gcncralului Bcrthclot, la 24 ianuaric 1O1O.
In acca scrisoarc conIidcntial, Rosctti lua atitudinc Iat dc modalitatca nc}ustiIicat dc adrcsarc
a tclcgramclor dc ctrc gcncralul Chrcticn, carc considcra trupclc aliatc ca trupc dc ocupatic
pc tcritoriul Romnici. Il prcciza n tcrmcni catcgorici c tara noastr, Iiind aliat, nu trcIuia
conIundat cu Bulgaria, carc Iuscsc ocupat dc nvingtori
94
.
In 1ransilvania, Consiliul Dirigcnt, prin prcscdintclc su, Iuliu Maniu, contriIuia
la inIormarca Marclui Carticr Gcncral cu privirc la actiunilc comunc cc trcIuiau ntrcprinsc.
AstIcl, n tclcgrama Comandamcntului trupclor din 1ransilvania ctrc Marclc Carticr
Gcncral, dc la sIrsitul lunii ianuaric 1O1O, sc anunta c liniile telegrafice [i telefonice
Bra[ov-Budapesta [i Sibiu-Budapesta au fost sistate pentru depe[i [i convorbiri private"
95
.
Ia 1 IcIruaric 1O1O, colonclul Rosctti rspundca Marclui Carticr Gcncral c prcrca aliatilor
cra dc a lsa s Iunctionczc toatc liniilc tclcgraIicc, ccnzurndu-sc numai tclcgramclc
particularc
96
.
O important misiunc a colonclului Rosctti ca oIitcr dc lcgtur pc lng Comandamcntul
armatclor Irancczc, condus dc Bcrthclot, a Iost accca dc a raporta situatia trupclor aliatc
din Rusia, pcntru ca Marclc Carticr Gcncral Romn s-si poat adapta opcratiunilc militarc
accstor rcalitti. In raportul nr. 1o4, din 2O martic 1O1O, oIitcrul romn prczcnta dcsIsurarca
trupclor aliatc - Irancczc, grcccsti, polonczc - la Odcssa, Razdclnaia, Biclcasca, Crasnaia
si Scvastopol. A doua zi, la 21 martic 1O1O, scIul Biroului Opcratii din Marclc Carticr Gcncral,
locotcncnt-colonclul Ion Antoncscu, punca urmtoarca rczolutic. Locotenent-colonel
Condiescu va pune situa]ia pe hart`, o va ]ine la curent [i o va prezenta zilnic la raport
97
.
In tot cursul lunii martic 1O1O, colonclul Rosctti a trimis Iulctinc opcrativc rcIcritoarc
la miscrilc dc trupc din Ucraina si la nouttilc politicc sau militarc din Ungaria. Ia 2J martic 1O1O,
Rosctti transmitca stirca, ncconIirmat la acca dat, c Ungaria ar Ii dcclarat rzIoi Romnici,
ScrIici si Cchoslovacici, iar Misiunca Aliat dc la Icsta a Iost somat s prscasc
Budapcsta
98
. Ca o complctarc a accstci stiri, oIitcrul romn atasa si taIloul dcsIsurrii
trupclor Irancczc n Banat si n mprc}urimi, cuprinznd 1imisoara, Iugo}, Arad
99
.
In Bulctinul opcrativ din 2o martic 1O1O, Rosctti inIorma Marclc Carticr Gcncral
c trupclc din Ucraina au Iost scoasc dc suI comanda gcncralului Bcrthclot
100
, iar n Ungaria
misiunca gcncralului \ix a Iost rctinut la Budapcsta dc ctrc guvcrnul ungar
101
.
92
Ibidem, f. 16.
93
Ibidem.
94
Ibidem.
95
Arhivele Militare Rom#ne, MCG, Dosar nr. 1986/1919, f. 17.
96
Ibidem.
97
98
Ibidem, f. 6.
99
Ibidem, f. 7.
100
101
Ibidem, f. 22 verso.
75
Ia 27 martic 1O1O, Rosctti comunica Biroului Opcratiilor c, n urma somatiilor adrcsatc
ungurilor, accstia au cliIcrat Misiunilc Aliatc carc trcIuiau s prscasc Budapcsta
la 2o martic
102
. Dou zilc mai trziu
103
, oIitcrul romn dc lcgtur conscmna n Ucraina
atacuri Iolscvicc asupra localittilor CcrIka, KoIlcvo si Iopoica, toatc Iiind rcspinsc
104
,
n Ungaria nici o [tire, iar n Austria grev` general` la Viena
105
.
Ia nccputul lunii aprilic 1O1O, trupclc aliatc aIlatc n Ucraina au primit ordinul
dc cvacuarc a Odcssci si rctragcrca lor pc malul drcpt al Nistrului, iar ntrcaga Divizic a 1G-a
colonial Iranccz a Iost dizlocat la Razdclnaia. Rcusita accstci opcratiuni militarc a Iost
transmis la 8 aprilic Marclui Carticr Gcncral Romn dc colonclul Radu R. Rosctti. Accsta
raporta c cvacuarca Odcssci s-a Icut Ir picrdcri, dar matcrialul dc calc Icrat nu s-a putut
cvacua din cauza grcvclor si a distrugcrilor
106
.
Ia 1O aprilic 1O1O, o tclcgram trimis dc la Iaris anunta nlocuirca gcncralului
Bcrthclot din Iunctia dc Comandant al Armatci dc la Dunrc cu gcncralul Graziani,
Iostul comandant al armatci Irancczc din Italia. Rosctti va rmnc, n continuarc, atast
ca oIitcr dc lcgtur, dcsIsurnd acclcasi activitti.
Ivolutia cvcnimcntclor militarc din Rusia a Iost adus la cunostinta gcncralului Irczan,
scIul Statului Ma}or al Armatci Romnc, dc gcncralul Bcrthclot, carc inIorma, la 12 aprilic 1O1O,
asupra Iaptului c trupclc inamicc au Iost trimisc pc calca Icrat sprc 1iraspol
107
.
Intr-o tclcgram trimis gcncralului d'Ansclmc, comandantul Divizici a 1G-a Iranccz,
stationat la Bcndcr, gcncralul Bcrthclot ordona ca trupclc romncsti, aIlatc pc malul drcpt
al Nistrului, s rmn pc pozitiilc lor ct timp cra ncccsar, iar grniccrii romni s nu Iic schimIati
108
.
In continuarc, sc spcciIica Iaptul c les troupes franaises et helleniques restent a la charge
des autorits roumaines locales
109
.
Buna coopcrarc a Comandamcntului Iranccz cu Ministcrul dc RzIoi Romn s-a datorat
n marc partc colonclului Rosctti, alc crui rapoartc, dar si intcrvcntii vcrIalc pc lng
gcncralul Bcrthclot au staIilit un climat IavoraIil dc ncrcdcrc si colaIorarc. Ia 1G aprilic 1O1O,
gcncralul Irczan a prczcntat Comandamcntului Iranccz, prin intcrmcdiul lui Radu R. Rosctti,
punctul dc vcdcrc al Marclui Carticr Gcncral Romn n privinta transIcrului trupclor dc voluntari
carc s Iic trccutc n Rusia, Ir a mai poposi la 1ulcca
110
. Rspunznd Sccrctarului gcncral
al Ministcrului dc RzIoi, gcncralul Ion Rscanu, colonclul Rosctti conIirma c gcncralul
Bcrthclot a aproIat totalitatca ccrcrilor Iormulatc dc gcncralul Constantin Irczan
111
.
Ia o mai 1O1O
112
a avut loc la Ialatul Cotroccni masa Icstiv prilc}uit dc nchcicrca
misiunii n Romnia a gcncralului H. M. Bcrthclot. Rcgclc Icrdinand
113
a rostit un cmotionant
discurs, n carc a rcmarcat mcritclc gcncralului Iranccz n rcorganizarca Armatci Romnc.
102
103
Ibidem, f. 13 (Raportul nr. 226, 29 martie 1919)
104
Ibidem.
105
Ibidem.
106
Ibidem.
107
Ibidem, f. 28.
108
Ibidem, f. 30.
109
Ibidem.
110
Idem, MCG, Dosar nr. 2003/1919, f. 362.
111
Ibidem, f. 363.
112
General R. Rosetti, op.cit., p. 346.
113
Cuvnt`ri de Ferdinand I, Regele Romniei 1889-1922, Funda]ia Cultural` Principele Carol,
Bucure[ti, 1922, 287 p.
76
Rcgclc Icrdinand si-a nccput cuvntarca cu cxprimarca rcgrctului c trcIuia s sc dcspart
dc un scump prictcn al poporului romn, carc si-a lcgat numclc dc victoriilc dc la Mrsti
si Mrscsti
114
.
Mhnit dc nchcicrca misiunii gcncralului Bcrthclot n Romnia, Rcgclc Icrdinand
cra ns convins c, o dat ntors n Iranta, accsta va spunc Irancczilor c Romnia mcrit
pc dcplin spri}inul acordat dc tara sa
115
.
Dup plccarca gcncralului Bcrthclot, s-au ivit ncntclcgcri ntrc unii comandanti ai Iortclor
aliatc si autorittilc dc la Bucurcsti privind intcrdictia ca grniccrii romni s ocupc o partc
a DoIrogci dc Sud, aIlat suI conduccrca gcncralului italian Bcltramo. Iat dc atitudinca
aliatilor, colonclul Radu R. Rosctti a adrcsat gcncralului Graziani, la 1G mai 1O1O, o not
dc protcst. OIitcrul romn si cxprima indignarca Iat dc comportamcntul gcncralului italian
Bcltramo, carc intrasc n contradictic cu convcntiilc politico-militarc scmnatc la 4/17 august 1O1G.
Grniccrii romni, suIordonati icrarhic Ministcrului dc Iinantc, Iuscscr trimisi n DoIrogca
pcntru ndcplinirca Iormalittilor spcciIicc politici vamalc dc granit si nu ca unitatc militar
116
.
Ia 24 mai 1O1O
117
, colonclul Rosctti raporta Marclui Carticr Gcncral imputrilc
cc sc Iccau autorittilor romnc din Arad, carc nu mai rccunostcau Comandamcntul Iranccz
si prcluascr administrarca orasului, suIordonarca politici municipalc si ocuparca grii.
Il insista ca Marclc Carticr Gcncral s ordonc trupclor romnc dc la Arad s sc conIormczc
ntclcgcrii dc la Bucurcsti dintrc gcncralii Irczan si Iranchct d'Ispcrcy, iar pn la noi
dispozitii, s rccunoasc drcpt comandant al garnizoanci pc gcncralul 1ournadrc
118
.
Dup cc colonclul Radu Rosctti l-a nsotit pc gcncralul Iranchct d'Ispcrcy
n cltoria Icut n Ardcal, Banat si Bulgaria, a ntocmit un dctaliat raport
119
pc carc
l-a trimis, cu caractcr conIidcntial, gcncralului C. Irczan.
Irivitor la situatia dc la Arad, Rosctti raporta c Fran]a [i reprezentan]ii sì trebuie
s` fac` la Arad politic` pro-romneasc` (conform instruc]iunilor venite de la Paris).
Generalul Franchet dEsperey a dat instruc]iuni Generalului Tournadre ca Prefectul
[i Primarul unguri s` fie imediat nlocui]i prin autorit`]i romne[ti
120
.
Gcncralul Iranccz lc-a rcpctat ungurilor carc l-au vizitat, individual sau n dclcgatii,
c la ConIcrinta Icii dc la Iaris s-a hot`rt definitiv ca Aradul s` fie al Romniei, ca atare
ei trebuie s` se nve]e cu aceast` ideie [i s` devin` cet`]eni folositori a nouei lor patrii
care, dac` sunt leali, nu-i va persecuta, nici nu voe[te a-i reduce la sclavie, cum au persecutat
[i ncercat ei a reduce la sclavie pe romni n decursul veacurilor"
121
.
\izitnd orasclc Arad, 1imisoara si Iugo} si discutnd cu romni rcIugiati din zonclc
ocupatc dc srIi, prccum si din rapoartclc unor oIitcri Irancczi - ntrc carc colonclul Bctrix -
gcncralul Iranchct d'Ispcrcy s-a convins dc comportamcntul ncgativ al srIilor n Banat
122
.
In accst contcxt, Rosctti suIlinia c gcncralul Iranccz i-a mrturisit la Iugo}. Dapres tout
ce que javais lu et entendu, je ne mtais pas rendu compte combien le Banat tait Roumain
123
.
114
Ibidem, f. 130.
115
Ibidem.
116
117
Arhivele Militare Rom#ne, Fond MCG, 2589/1919, f. 105.
118
Ibidem.
119
Ibidem, f. 151-156.
120
Ibidem, f. 151.
121
Ibidem, f. 152.
122
Ibidem.
123
Ibidem, f. 153.
77
In ccca cc privcstc situatia din Ungaria, undc czitrilc cclor patru scIi dc guvcrn dc la Iaris
sunt cxplicatc prin dorinta constituirii unui guvcrn la Budapcsta carc s poat scmna pacca,
gcncralul d'Ispcrcy a Iost inIormat dc toti acci carc cunosc situatia din Ungaria c primul
lucru de f`cut este ocuparea Budapestei [i dezarmarea Ungariei
124
. Inaltul oIitcr Iranccz
a insistat pc lng Rosctti s inIormczc guvcrnul romn c` ar fi bine s` accepte ca zon`
dintre noua noastr` grani]` [i Tisa s` fie predat` Guvernului Karolyi care ar dispune
acuma de o for]` armat` de 2 000 oameni"
125
.
In Bulgaria, gcncralul d'Ispcrcy trcIuia s participc mprcun cu gcncralul Graziani la
distriIutia Iortclor Irancczc cc vcncau din BasaraIia, dar mai alcs pcntru a transmitc
Iulgarilor c optimismul lor n ccca cc privca pacca nu avca nici un tcmci. Unii oamcni
politici Iulgari, cum cra ministrul SacazoII, considcrau aIsurd prctcntia lor asupra DoIrogci
pc carc o avuscscr naintca rzIoaiclor Ialcanicc din 1O12-1O1J
126
.
Datclc rcIcritoarc la armata Iulgar oItinutc dc Rosctti dc la gcncralii Chrcticn si Bcard,
scI al misiunii militarc cnglczc, artau c armata Iulgar cra dcmoIilizat si nu mai avca
dcct un cIcctiv dc 7O OOO dc soldati
127
.
In nchcicrca raportului su, Rosctti scmnala gcncralului Irczan slaIa noastr
rcprczcntarc politico-diplomatic si militar la SoIia, comparativ cu unclc statclc occidcntalc
- SUA, Iranta, Italia, Anglia - si chiar cu trilc Ialcanicc, prccum ScrIia si Grccia
128
.
Imaginca vcridic a prczcntci oIitcrului romn n Armata Dunrii sc rcIlcct n caractc-
rizarca gcncralul Graziani, carc aprccia c Rosctti, datorit cunostintclor salc militarc
si tactului diplomatic, a dcsIsurat o Iccund activitatc, Iiind Ioartc aprcciat la nivclul
Comandamcntului Aliat
129
.
In vara anului 1O1O
130
, lui Radu R. Rosctti i sc va ncrcdinta o nou si important misiunc,
accca dc atasat militar la Iondra, plccarca sa sprc capitala Iritanic Iiind la 2J iulic 1O1O
131
.
124
Ibidem.
125
Ibidem, f. 154.
126
Ibidem, f. 155.
127
Ibidem, f. 156.
128
Ibidem.
129
BARRAR, IX varia 62 - Extrait de lordre general nr. 60 - 14 juillet 1919.
130
Vezi nalt decret nr. 3083 din 18 VII 1919; vezi [i BARARR, IX, varia 62, f. 52.
131
78
storia Centrului 89 Principal de Transmisiuni cstc istoria unci unitti a crci
cxistcnt sc conIund organic cu tot ccca cc a nscmnat comunicatii militarc
n arcalul dc conduccrc sau dc coopcrarc, intcrn sau intcrnational, ai Ministcrului
CENTRUL 89 PRINCIPAL
DE TRANSMISIUNI
istorie pentru viitor istorie pentru viitor istorie pentru viitor istorie pentru viitor istorie pentru viitor
1948 ~ ~ 2003
Colonel Dumitru LUNGU
Aprrii Nationalc.
Misiunilc cu carc unitatca a Iost nvcstit, rcsponsaIilittilc carc i-au Iost conIcritc
institutional, activittilc spcciIicc la carc a participat att n plan intcrn, ct si pc dimcnsiunca
intcrnational au validat Iaptul c importanta accstci structuri cstc vital n coordonatclc
cxcrcitrii actului dc comand si control din Armat. Drumul parcurs dc la Batalionul
Transmisiuni M.A.N., nIiintat la 1 octomIric 1O48, la ccca cc unitatca cstc astzi,
Centrul 89 Principal de Transmisiuni, a Iost marcat dc diIicultti aparcnt insurmontaIilc,
dc rcalizri asumatc cu modcstic, dc proicctc n conscns cu orizonturilc dc astcptarc
alc organismului militar.
In dcmcrsul dc Iat m voi rcIcri la dcvcnirca institutional a unittii, principalclc
rcpcrc alc accstcia Iiind rclcvantc pcntru statura organizational si rolul maniIcst asumat
dc Ccntrul 8O Irincipal dc 1ransmisiuni att n cadrul armci, ct si n ccl al organismului
militar national.
I
AstIcl, la numai
patru ani dc la n-
Iiintarc, la 1 octom-
Iric 1Oo2, unitatca
primcstc dcnumirca
Batalionul 923
T r a n s mi s i u n i
M.F.A., pcntru
c a , n c c p n d
cu 2J IcIruaric 1OoO, s sc numcasc Batalionul 89 Transmisiuni.
Ca noutatc, n anul 1OG4 aparc n structur Nodul de Transmisiuni al Marclui Stat
Ma}or, iar cIcctivclc unittii crcsc. In anul 1O7O sc nIiintcaz Centrul de Transmisiuni
al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, ca suIunitatc distinct, organizat pc urmtoarclc
COMANDA BATALIONULUI
COMPANIA
INSTRUC}IE
COMPANIA
GOSPOD~RIE
COMPANIA 1
TERITORIAL~
TIMI{OARA
COMPANIA 2
TERITORIAL~
BUCURE{TI
COMPANIA 3
TERITORIAL~
CLUJ
COMPANIA 4
TERITORIAL~
IA{I
CENTRE
TRS.
CENTRE
TRS.
CENTRE
TRS.
CENTRE
TRS.
CENTRE
TG.
CENTRE
TG.
CENTRE
TG.
CENTRE
TG.
POST
RADIO
POST
RADIO
POST
RADIO
POST
RADIO
O.P.M. O.P.M. O.P.M. O.P.M.
PL. 1
TG.
PL. 2
TG.
PL. 4
TG.
PL. 3
TG.
1948
79
9 iulie 1993
Felicit`ri transmisioni[tilor care
au realizat n premier` leg`tura la 6 000
de km cu prima unitate sanitar` insta-
lat` de Armata Romniei n Somalia.
Cu salut`ri camaradere[ti [i cele
mai bune ur`ri.
General Nicolae SPIROIU
15 decembrie 1996
Mon gnral,
clcmcntc. Centrul emisie radio, Centrul control
radio, Centrul telefontelegraf si registratura, pcntru
ca n anul 1O8O unitatca s rcnIiintczc nc dou companii
dc instructic - Compania radiorclcu si Compania
constructii linii caIlu grcu. Dar, cca mai scmniIicativ
transIormarc arc loc la data dc 1 octomIric 1OOO,
cnd unitatca trccc la o structur modcrn si primcstc
dcnumirca dc Centrul 89 Principal de Transmisiuni.
IIcctivclc crcsc, Ccntrul dc 1ransmisiuni al Ministc-
rului Aprrii Nationalc cstc organizat pc clcmcntc
cc au structur dc companic, iar rangul unittii sc situcaz
la nivcl rcgimcnt - ccntru.
Certitudinea
afirm\rii
In pcrioada postdcccmIrist, n pas cu proccsul
dc rcstructurarc a Armatci Romnc, unitatca si modiIic
structura dc dou ori, la O1.Oo.1OO2 si la O1.O7.1OOo .
Inccpnd cu O1.O7.2OO2, Centrul 89 Principal
de Transmisiuni primcstc un nou stat dc organizarc,
continund, astIcl, proccsul dc rcstructurarc si rcorga-
nizarc, proccs dcsIsurat pc dou dimcnsiuni impor-
tantc. n primul rnd, accca a rcduccrii cIcctivclor,
si, n al doilca rnd, cca a rcorganizrii structuralc, actuala
structur a Ccntrului 8O Irincipal dc 1ransmisiuni
Iiind cca din schcma prczcntat la pagina 81.
Irincipalclc suIunitti alc Centrului 89 Principal
de Transmisiuni si misiunilc accstora sunt.
Centrul de Transmisiuni al Ministerului Ap`r`rii
Na]ionale. asigur sistcmul dc comunicatii pcntru rcali-
zarca lcgturilor intcrnc si intcrnationalc, dc conduccrc
si coopcrarc alc Ministcrului Aprrii Nationalc, Statului
Ma}or Gcncral si alc cclorlaltc structuri ccntralc alc
armatci pc timp dc pacc, n situatii dc criz si la rzIoi;
rcalizcaz si cxploatcaz lcgturilc ordonatc ntrc Statul
Ma}or Gcncral si unittilc carc dcsIsoar activitti
n aIara tcritoriului national, suI cgida NA1O/III, UI,
1970
COMANDA BATALIONULUI
LOC}IITOR
STAT
MAJOR
COMITET
DE
PARTID
{EFI
DE ARME
{I SERVICII
SERVICIUL
FINANCIAR
CENTRUL
DE TRANSMI-
SIUNI
AL M.Ap.N.
COMPANIA
TF. - TG.
COMPANIA
RADIO
{I RADIO-
RELEU
PLUTONUL
APROVIZIONARE
{I TRANSPORT
REGISTRATURA
C.C.R.
C.E.R. C.E.R.
C.Tf.Tg.
Premier Franais, a venire
dans ces murs,
Je suis persuad que je
ne serai pas le dernier.
Je me suis toujours
demand si les Roumains
sont taient latins.
Aujourd hui grace
a vous, je sais
Mul]umesc frumos pentru aceast`
zi extraordinar`.
Trìasc` Romnia, trìasc` Fran]a !
Cpt. Thierry le GUILLOU
21 mai 1997
I would like to thank the Commander
and the personal of the 89
th
Signal
Communication Center for their
hospitality.
I wish to then the best they wish
for the future.
My visit here, with the opportunity
of HERRALD HERMES 97 exercise
planning will be unforgettable.
I will remember my visit here for ever.
Thank you very much.
General Hellenic Army
Antonios VANGHELINOS
03 iulie 1997
Am vizitat unitatea cu prilejul
prezent`rii unor categorii de tehnic`
modern` de transmisiuni. Doresc
s` remarc interesul deosebit al perso-
nalului Direc]iei Comunica]ii [i Infor-
matic`, al Comandamentului Transmi-
siunilor [i al Centrului 89 Principal
de Transmisiuni pentru realizarea
la un nivel profesional corespunz`tor
a programelor de interoperabilitate
n domeniul comunica]iilor.
Remarc, de asemenea, interesul
deosebit al noilor genera]ii de transmi-
sioni[ti pentru tehnica de vrf
80
1990
COMANDANT
COMANDA-
MENT
CENTRUL
DE
TRANSMISIUNI
AL M.Ap.N.
BATALIONUL
DE
TRANSMISIUNI
LOC}IITORUL
TEHNIC
LOC}IITORUL
PENTRU
LOGISTIC~
MEDICUL
{EF
CABINET
STOMA-
TOLOGIC
INFIRMERIE Pl. Apr. Tp. A.R.T.A.
COMPANIA
RADIO
COMPANIA
Tf. - Tg.
S.O.R.E.
CENTRUL
DE RECEP}IE
{I CONTROL
RADIO
CENTRUL
DE EMI}~TOARE
Rd. Rdrl. Trops.
DISPECERATUL
CENTRAL
AL TRANSMI-
SIUNILOR
STA}IA
TELEFONIC~
CENTRAL~
STA}IA
DE SECRE-
TIZARE
DISPECERATUL
Leg. Rdtf.
STA}IA
TELEGRAFIC~
STA}IA
DE ADUNARE
{I EXPEDIERE
A DOCUMEN-
TELOR
BIROUL
I. A. U.
n domeniul comunica]iilor militare
moderne [i spiritul de echip` ce anim`
personalul care a organizat prezentarea.
Felicit`ri pentru rezultatele ob]inute
la exerci]iul NATO-PfP, COOPERA-
TIVE ENDEAVOR 97 [i ur`ri de succes
pentru viitorul apropiat !
{eful Statului Major General
General Constantin DEGERATU
10 august 1997
Este pl`cut s` v`d o idee materia-
lizat` acum, o idee izvort` dintr-o
profund` necesitate, sus]inut` de un
intens travaliu care acum se dovede[te
a fi acoperit de posibilitatea real`
de a comunica u[or, rapid [i n condi]ii
n care putem fi interoperabili.
Succes n preocuparea de realizare
a sistemului de ansamblu !
General Dumitru CIOFLIN~
01 februarie 2001
Cu mare emo]ie am p`[it n cadrul
Centrului 89 Principal de Transmisiuni,
o adev`rat` unitate model pentru
Armata Romniei. Apreciez profesio-
nalismul [i competen]a cadrelor
dedicate ndeplinirii misiunilor
ncredin]ate.
mi exprim speran]a c` dificult`]ile
momentului vor fi dep`[ite [i c` bucuria
[i satisfac]ia muncii mplinite vor lumina
cugetul celor ce trudesc n anonimat
pentru nalte idealuri na]ionale.
Secretar de stat
Sorin ENCU}ESCU
ONU, OSCI la cxcrcitii si misiuni dc mcntincrc a pcii
sau opcratii multinationalc.
Grupul CT din RTP. asigur managcmcntul
si mcntcnanta a 2 C1 din R1I cu Iortc si mi}loacc
din rczcrv si/sau instalarca altor C1 dc spri}in pcntru
Statul Ma}or Gcncral.
Batalionul Centre Transmisiuni de Sprijin. asigur
suIstituirca n caz dc avaric a clcmcntclor C1 al Minis-
tcrului Aprrii Nationalc sau alc unor C1 din R1I
cu Iortc si mi}loacc din rczcrv si/sau instalarca
unor C1 dc spri}in pcntru Statul Ma}or Gcncral.
In dccursul cxistcntci salc, unitatca noastr a avut
dou drapclc dc lupt. primul a Iost conIcrit Batalionului 8O
1ransmisiuni la data dc 2o octomIric 1OG2, drapcl
carc, dup 1O ani, la 22 dcccmIric 1O72, a Iost dccorat
cu ordinul "Aprarca Iatrici, clasa a II-a".
Ccl dc-al doilca drapcl i-a Iost nmnat Centrului 89
Principal de Transmisiuni la data dc 14.O7.1OOG, cu pri-
lc}ul mplinirii a 12J dc ani dc la nIiintarca armci
transmisiunilor, n accst an Iiind dccorat cu Ordinul
Meritul Militar \n Grad de Cavaler.
Dintrc rcalizrilc ultimilor ani as vrca s amintcsc
ctcva activitti mai importantc din cclc dcsIsuratc
dc unitatca noastr n pcrioada 1OO7-2OOJ. participarca
la cxcrcitiul COOIIRA1I\I DI1IRMINA1ION 'O7
si 'OO; prczcntarc dc tchnic n cadrul conIcrintci
mcdii dc planiIicarc a aplicatici dc intcropcraIilitatc
COMBINID INDIA\OR 'O8; participarca cu tchnic
si pcrsonal la aplicatiilc dc intcropcraIilitatc
"COMBINID INDIA\OR"; asigurarca
lcgturilor B OG I, la cxcrcitiul "DYNAMIC
RISIONSI 'O8"; participarca cu tchnic
si pcrsonal la cxcrcitiilc dc comandamcnt III
"HIRAID HIRMIS"; participarca la apli-
catiilc "MIRA]", "SARMIS", "IOR1A",
11 iulie 2001
Am vizitat cu mult`
pl`cere [i satisfac]ie
expozi]ia de tehnic`
specific` Centrului 89
Principal de Transmi-
siuni.
Am fost impresionat
de competen]a persona-
lului care o deserve[te
[i de performan]ele
tehnice ale acesteia.
Doresc mult succes
unit`]ii n ndeplinirea
obiectivelor impuse !
General de armat`
dr. Mihail POPESCU
11 iulie 2001
Ca de fiecare dat`,
81
COMANDAMENT
COMANDANT
STAT MAJOR
{EF DE STAT MAJOR
SUBUNIT~}I
{I
DE LOGISTIC~
FORMA}IUNI
GRUPUL
CENTRELOR
DIN R.T.P
DE TRANSMISIUNI
9 10 2
ELEMENTE C.T. R.T.P. Cp. C.T. Spr.
SUBUNIT~}I DE LUPT~
S.4
LOGISTIC~
S.6
COMUNICA}II
COMPANIA
LOGISTIC~
INFIRMERIE
CABINET
STOMATOLOGIC
LOC}IITOR
BATALION
CENTRE
DE TRANSMISIUNI
SPRIJIN DE
CENTRUL
DE
AL M.Ap.N.
TRANSMISIUNI
2002
OPERA}II
S.3
S.1
PERSONAL
Loc]iitorul [efului
Statului Major General
General de armat`
dr. Mircea MURE{AN
31 iulie 2001
To the officers, ser-
geants and soldiers of the
brigade. I would like to
thank you all for your
efforts to demonstrate and
present your units equip-
ment and capabilities. Your hard work
and the excellente state of your
equipment is outstanding. You are
an excellente command and should
be provd of yourselves and your unit.
Keep up your hard work I thank
your all.
LTC Richard B. KING, USA
din 1985, de cnd am cunoscut cadrele
Centrului 89 Principal de Transmisiuni
[i pn` n prezent, remarc aceea[i
d`ruire, profesionalism [i credin]`
pentru arma transmisiuni.
Alo, da ! Ce frumoas` e arma ta !
"CARIA1I", "\IS DI 1OAMN" participarca la aplicatia
"COOIIRA1I\I KNOWIIDGI" 2OOJ; participarca
cu tchnic si cIcctivc la activitatca dc cvaluarc n domcniul
C4I din anii 2OO1 si 2OO2; asigurarca comunicatiilor rcalc
la activitatca dc tcstarc a sistcmului IAROM, dcsIsurat
n poligonul Cincu.
1oatc accstca au Iost posiIilc doar prin cIorturilc
con}ugatc, prin truda plin dc nclinisti a unor oamcni dcoscIiti, rcsponsaIili, solidari
si gcncrosi, oamcni adcvrati carc dau Iorta, succcsul si rcnumclc accstci unitti, un colcctiv
carc si trudcstc mcnirca la altitudinca pcrIormantci ircvocaIilc.
82
- Restituiri -
ROM@NIA MILITAR~
FONDATOR ISTORIC
AL
G@NDIRII MILITARE ROM@NE{TI
DESPRE ORTOGRAFIE
SAU <DREAPTA SCRIERE> (II)
Singur poporul de la ]ar` e adev`ratul depozitar al limbei romanesci [i tocmai
pentru acesta \mpestri]area limbei \n armat` e periculos` pentru noi. Recrutul venit
de la cornele plugului la sosirea la corp, vorbesce adev`rata limb` rom#nesc` pe care
el a apucato din p`rin]i, iar la liberare dup` 3 ani petrecu]i \n cazarm` plec` acas`
cu un sac plin [i ndesat de: furaje, ecleraje, tragere la tir, devia]ii, confec]ionate
[i c#te [i mai c#te bazaconii. Ajung#nd acas`, fostul soldat \n tote \mprejur`rile
va cùta s`-[i \ntrebuin]eze tot bagajul de cuvinte cu care a venit din armat`, iar s`tenii
lui stau, se uit lung la el [i se minunez` cu to]ii c#t de \nv`]at a venit Stan de la oste
Oficerii ies din [coli f`r` cele mai elementare no]iuni de gramatic` rom#n`.
Acest` stare de lucruri ne d` tristul prilej s` vedem c`, cea mai mare parte din oficerii
no[tri nu pot scri cum trebue o h#rtie de coresponden]`. Trebue s`-]i ba]i capul
ore \ntregi, ca s` po]i pricepe cam ce ar fi voit s` spun` cel ce a scris.
La r#ndul lor, oficerii e[i]i din [coli, ajung profesori, [i tot at#t \[i bat [i ei capul
cu formele limbei rom#ne, c#t [i-au b`tut [i profesorii lor cu d#n[ii. Sa format un fel
de selec]iune \n acest sens. ()
Mai am de spus c#te-va cuvinte asupra traducerilor \n care mai cu sem` scriitorii
no[tri au g`sit prilejul s` ne schimonosesc` limba. Acesta provine din faptul c` traduc`torii
no[tri nu cunosceau [i nu cunosc \n deajuns limba rom#neasc`. <Scriitorii noi dice
eminentul nostru critic Gherea trebuiau deci mai \nt#iu s` studieze ad#nc limba literar`
a p`rin]ilor lor, trebuiau s`-i dea tot` elasticitatea [i expresivitatea cu putin]`, introduc#nd
numai at#tea elemente noui, c#t erau absolut necesare [i care puteau s` se adopteze
[i s` triac` \n mediul cel nou>.
De altfel de lucruri nici nu sa pomenit \n literatura nostr` militar`. Traduc`torii no[tri
au luat textul strein [i l-au tradus cuv#nt pe cuv#nt cu acelea[i construc]iuni ca \n limba
83

R
e
s
t
i
t
u
i
r
i
Istoria, nume cu nume,
a g#ndirii militare
rom#ne[ti (VIII)*
* Continu`m prezentarea celor care, \n aproape
un secol [i jum`tate de trud` cùt`toare, au dat identitate
[i consisten]` g#ndirii militare rom#ne[ti \n paginile
revistei Rom#nia Militar`.
din care au tradus; [i nu [i-au mai dat ostenela
s` \nl`]uiasc` ideile dup` rostul limbei nostre ...
Traduc`torii no[tri nu cunosceau [i nu cunosc
\n deajuns limba rom#neasc`.
Nimeni dintre noi nu[i bate capul cu studiul
mai aprofundat a vre-unei lucr`ri de ale scriitorilor no[tri.
Dac` am cùta s` ne d`m sem` [i s` vedem
care sunt pricinele acestei lipse de critic` \n literatura
militar`, am g`si c` sunt dou` aceste pricini:
I. Lipsa cunoscin]ilor chiar elementare asupra
limbei [i literaturei rom#ne; acesta \n ceia ce privesce
forma cu care scriitorii \[i \mbrac` g#ndirile.
II. Interpretarea cu des`v#r[ire gre[it` a \n]elesului
cuv#ntului camaraderie, acesta cu privire [i la form`
[i la fondul lucr`rei. Nu m` \ntind mai mult asupra
acestui al doilea punct, acesta put#nd face obiectul
unui articol \n parte
Voi dice \ns` c`, trebuie s` dispar` o-dat` dintre
noi banalit`]ile care nu-[i pot avea locul \ntre oameni
cu ore-care cultur` [i care \n tot cazul sunt \n dauna
nostr`.
A face critica am`nun]it`, sever` chiar, dar nep`rti-
nitoare a unei lucr`ri nici \ntrun caz nu ar \nsemna
lips` de camaraderie, [i nici disciplina nu ar fi atins`
\ntru nimic prin acesta. Resultatul ar fi c`, num`rul scriito-
rilor sar mai mic[ora, iar cei ce ar continua s` scrie,
ar pune mai mult` b`gare de sem` [i nu ar mai da
prilejul s` citim prin c`r]ile [i revistele nostre militare
tote bazaconiile de pe fa]a p`m#ntului, care dup`
cum v`dur`m au de rezultat schilodirea [i \mpestri-
]area limbei mame.
(Rom#nia Militar`, nr. 49,
martie, 1895, pp. 312-329).
*
Sistema ortografic`, ast-fel cum sa votat
de Academia Rom#n` \n sesiunile anilor 1880-1895,
stabilesce \n general numai principiele, ce sunt
destinate spre a aduce o ordine \n scriere [i o unifor-
mitate \n limb`. () Cu deosebire preceptele
Academiei nu sunt ilustrate cu esemple suficiente,
[i de aici dificult`]ile, ce se presint` adese-ori,
spre a cunosce, care este forma corect` ortografic`
dup` principiele, ce le formulase [i adoptase
Academia.
F`r` \ndoiel`, c` ori-ce legiuire, care stabilesce
regule generale, nu pote s` preved` tote ipotesele
particulare, ce se ivesc \n aplicarea principielor
1928
Maior R. ROMAN
Maior CERN~IANU
C`pitan Radu DINULESCU
General Petru PESICI
Maior
Constantin Ioan GEORGESCU
Maior Ioan NEDELEA
Maior HAMAT
General Gr. CONSTANDACHE
Colonel I.G. FLORESCU
Locotenent-colonel
Emanoil LEOVEANU
Maior Gheorghe MO{OIU
Maior BRDAN
Maior EFTIMESCU
Locotenent-colonel M. LASC~R
Maior N. DIACONESCU
C`pitan ANDRIEUX
Maior I. CERN~IANU
Maior A. MOLDOVEANU
Locotenent-colonel Victor MIHAIL
C`pitan Constantin N~STASE
Maior Mihail {IRAEVO
C`pitan Gheorghe CRISTESCU
Locotenent-colonel
Tiberiu PETRESCU
Maior Gheorghe TEODORESCU
Locotenent Ludovic TAUSCHI
C`pitan Traian PANAITESCU
Colonel Mihail LASC~R
Maior Nicolae DIACONESCU
Colonel Mihail HRISTESCU
Comandor Eugeniu RO{CA
Locotenent-colonel
Ianovschi STANISLAS
Maior M. ANDRONESCU
Maior C. POSTELNICESCU
Locotenent Vladimir POLTARASCHI
84

R
e
s
t
i
t
u
i
r
i
Documentare [i selec]ie texte:
Alina UNGHEANU
[i ast-fel r`m#ne tot-de-una ca lacunele, ce pot
s` esiste s` fie suplinite prin luminile, ce le da spiritul
legei, prin scopul ce-l urm`resce legiuitorul.
Tot ast-fel [i cu regulele ortografice ale Academiei
Rom#ne.
Aci r`m#ne \n sarcina celor ce au misiunea
s` r`sp#ndesc` instruc]iunea, ca s` aplice aceste
principii, se afle solu]iunile, de cari a fost inspirat`
Academia, ca autoritate legiuitoare \n materie de limb`,
fiind-c` ori c#t de substan]iale [i ori c#t de clare
vor fi disposi]iunile unui legiuitoriu, ele totu[i au trebuin]`
ca s` fie interpretate \n practic`.
M`rturisim \ns`, c` \n acesta privin]` de la anul
1880 [i p#n` ast`-di s-a f`cut forte pu]in. Regulele
de ortografie ale Academiei au r`mas putem dice
\nmorm#ntate \n volumele Analelor sale.
Publica]iunile nostre literare, precum [i scrierile
nostre didactice, s-au ocupat forte pu]in cu studiul
cestiunilor mai mari de ortografie, au cercat forte
pu]in ca s` apre]ieze valorea acestor regule
fundamentale ale modului nostru de scriere, s` trag`
consecin]ele din principiele emise, se arete dificul-
t`]ile, ce pote s` le presente o sistem`, ori alta,
ortografic`, pentru gramatic`, pentru popor, pentru
cei ce voiesc s` \nve]e, ori s` ne cunosc` limba,
[i \n fine ce trebue s` evit`m, ca s` nu p`r`sim
limba vechi`, s` nu schimb`m direc]iunea limbei
literare [i s` nu ajungem la o limb` nou` \n scris.
Singurul scop, ce-l avem aici \naintea nostr`,
[i la care va trebui s` tindem cu to]ii, este de a vede
o-dat` realisate dorin]ele [i cuget`rile, de cari erau
\nsufle]i]i litera]ii rom#ni \nc` \n a doua jum`tate
a seculului XVIII-lea, principiele, pentru care
\[i consecrase vie]a lor at#]i b`rba]i lumina]i
din seculul al XIX-lea: de a \nf`]i[a limba poporului
rom#n \n adeverata sa fisionomi`, de a pune temeiul
unit`]ii de limb` prin unitatea \n modul de scriere,
de a ridica importan]a limbei rom#ne \n fa]a lumii
civilisate, de a-i deschide calea adev`ratei culturi,
[i a \nlesni ast-fel mersul ei \n afar` .
(Nic. Densu[ianu, Rom#nia Militar`,
nr. 5, noiembrie, 1903, pp. 15-37)
1929
Colonel E. CEAUR-ASLAN
Locotenent-colonel Mihai LASC~R
Maior Nicolae DIACONESCU
Maior I. CERN~IANU
Maior M. ANDRONESCU
C`pitan Al. Gh. BUDI{
Colonel veterinar dr. I. BUCIC~
Maior R. ROMAN
C`pitan C. POPESCU ARGETOAIA
Maior D. CANTEA
General ALEXANDRESCU
C`pitan Gheorghe CRISTESCU
General I. RUDEANU
General R. PETALA
Comandor I. ISB~{ESCU
C`pitan C. VASILIU
Locotenent-colonel
Nicolae PETRESCU
Colonel M. SPIROIU
Maior P. ALEXIU
C`pitan I. MU}IU
Locotenent-colonel
Emanoil LEOVEANU
Colonel A. MIHAIL
Colonel E. Gh. POPESCU
General medic
Ilie CONSTANTINESCU
C`pitan-comandor
Grigore POPOVICI
Locotenent-colonel HAMAT
Locotenent-colonel {tefan IANOWSKI
General de brigad`
Iulian STACHIEWICZ
General C. {ERBESCU
C`pitan M. MIH~ILESCU
Locotenent-colonel Marin MANAFU
C`pitan C. {TEF~NESCU
Maior MOLDOVEANU
General T. NICOLAU
Locotenent-comandor Iacob B~LAN
Colonel G. LUJANSCHI
Maior Ion SPIREA
Locotenent-colonel Ion LUNGU
Colonel {tefan STOICA
85
CRITERII DE INTEROPERABILITATE
N OPERATIILE MULTINATIONALE
Colonel Marica GALERIU
, ,
C
(II)
apacitatca dc a planiIica, a cxccuta si a urmri rapid dislocarca si sustincrca
Iortclor militarc cstc crucial pcntru asigurarca unui managcmcnt al crizclor
crcdiIil, pcntru sustincrca stratcgici Aliantci. In accst scop, trilc partcncrc
si NA1O trcIuic s poscdc capacitatca tchnic dc a implcmcnta sau a intcgra sistcmclc
dc planiIicarc si dc cxccutic a dislocrii Iortclor nationalc si alc cclor aliatc. Accast actiunc
va accclcra activittilc dc planiIicarc a dislocrii si va mIuntti coordonarca n intcrior,
dar, n mod viziIil, si n aIara mcdiului dc dislocarc.
Dislocabilitatea caracteristica esentiala
a unitatilor multinationale
In spiritul unora dintrclc sccnariilc din Articolul o sau alc cclor carc nu sunt prcvzutc
dc accst articol si pcntru prcvcnirca cscaladrii ultcrioarc, Iortclc dc rcactic trcIuic
s sc implicc rapid n situatii dc criz. SchimIrilc aprutc n traIicul acrian comcrcial
si dcrcglarca zIorurilor nationalc au modiIicat scrios disponiIilittilc dc transport acrian.
Comcrcializarca multor linii acricnc nationalc a dus la nchcicrca unor acorduri privind
atriIuirca unor indcmnizatii pcntru opcratorii civili carc acord spri}in n situatii ncprcvzutc.
Comandantii stratcgici (SCs) coopcrcaz cu trilc participantc prin intcrmcdiul Comitetului
de Planificare al Avia]iei Civile, pcntru cxtindcrca aplicrii acordurilor dc asigurarc
cxistcntc, n vcdcrca crcstcrii posiIilittilor dc aplicarc a accstora, nu doar n cazul opcratiilor
dc spri}in alc trupclor NA1O, ci si pcntru oricc tip dc dislocarc a Iortclor incluznd opcratiilc
III condusc dc NA1O. 1otusi, transportul acrian stratcgic disponiIil si oportun
arc o important ma}or pcntru SCs atunci cnd accstia si disloc si mcntin Iortclc n accst
tip dc opcratii. Icntru rcalizarca accstui oIicctiv cstc cscntial un cIort conccrtat al tuturor
trilor n colaIorarc cu SCs.
Acccsul rapid la acrodromurilc corcspunztoarc cstc cscntial pcntru dcsIsurarca
rapid a Iortclor n timpul opcratiilor III condusc dc NA1O. Bazclc acricnc intcropcraIilc
asigur o mai marc IlcxiIilitatc si o Iun dcsIsurarc a opcratiilor. In timpul diIcritclor
opcratii III condusc dc NA1O, trilc trcIuic s asigurc Iacilitti n tara gazd, n vcdcrca
spri}inirii unci gamc vastc dc opcratii. Accstc Iacilitti si pcrsonalul pot avca un rol important
n dislocarca prcvcntiv n situatii dc criz si vor punc n cvidcnt cocziunca si hotrrca
trilor privind ndcplinirca misiunilor.
,
, ,
~
~
86
Iortclc dislocatc n opcratii III condusc dc NA1O au ncvoic dc transport acrian
n intcriorul tcatrului dc opcratii pcntru spri}in logistic. InIrastructura trii gazd si capacitatca
dc transport acrian trcIuic s aiI cca mai marc important ntr-o situatic dc criz. Aduccrca
n tcatrul dc opcratii a unor mi}loacc suplimcntarc dc transport acrian va conIcri Iortclor
dislocatc capacitatca dc a nIiinta linii dc comunicatii acricnc si dc a asigura spri}inul logistic
ncccsar. In toatc opcratiilc III condusc dc NA1O cxist o ccrcrc marc dc transport acrian
n intcriorul tcatrului dc opcratii.
Icntru c multc tri participantc la III nu vor avca cchipamcnt compatiIil cu NA1O
pcntru manipularca ncrcturii sau capacitti dc ntrctincrc, cstc impcrativ ca tara
trimittoarc s asigurc accast capacitatc n acclasi timp si n acclasi loc pcntru acronava
cu carc contriIuic.
Multc dintrc acronavclc dc transport aIlatc n dotarc, n prczcnt, au ciclul dc Iunctionarc
aproapc cpuizat. In plus, ma}oritatca acronavclor dc transport aIlatc n prczcnt n dotarc
nu dispun dc posiIilitti dc manipularc a ncrcturii supradimcnsionatc. NcdisponiIilitatca
mi}loacclor dc transport a Iost, n rcpctatc rnduri, mcntionat ca un Iactor carc limitcaz
dislocarca cIicicnt si capacitatca dc a ducc actiuni dc lupt dc durat a Iortclor. Capacitatca
dc a dcplasa Iortc n tcatrclc dc opcratii cstc Iundamcntal pcntru asigurarca moIilittii
si IlcxiIilittii ncccsarc.
Dcoarccc la nivcl mondial cxist o capacitatc limitat dc transport maritim militar,
cstc ncccsar Iolosirca in cxtcnso a mi}loacclor dc transport maritim civil. 1otusi, considc-
rcntclc pictci comcrcialc pot rcstrictiona disponiIilitatca, cxprimat n timp, a rcsursclor
civilc n spri}inul ccrintclor militarc. Ca urmarc, accstca pot limita capacitatca statului
dc a-si dcplasa mi}loacclc cu carc contriIuic la opcratiilc III condusc dc NA1O
Protectie minima NBC si rapoarte de risc NBC,
conform standardelor NATO
IroliIcrarca armclor dc distrugcrc n mas a crcscut potcntialul dc risc NBC pcntru
Iortclc aliatc si cclc partcncrc. O alt surs dc risc, pc timpul opcratiilor III condusc
dc NA1O, o rcprczint rspndirca accidcntal sau dcliIcrat a unor suIstantc chimicc
toxicc, produsc dc instalatii industrialc civilc. 1oatc Iortclc trcIuic s dispun, pcntru unittilc
lor, dc o protcctic minim, s poat initia si primi rapoartc dc risc NBC, intcropcraIilc
cu Iortclc NA1O si s ating nivclul dc Iaz privind cIicicnta n opcratiilc dc aprarc NBC.
Unittilc carc vor participa la opcratiuni III condusc dc NA1O pot Ii cxpusc la multiplc
amcnintri, incluznd chiar Iolosirca armclor NBC, ccca cc scadc posiIilitatca dc prcvcdcrc,
astIcl nct Iiccarc natiunc poart rcsponsaIilitatca pcntru asigurarca cu sistcmc dc protcctic,
individualc si COIIRO, pcntru Iortclc dcsIsuratc n opcratiuni III condusc dc NA1O.
Prioritati pentru ndeplinirea criteriilor de standardizare tehnica
Priorit`]i pentru for]e terestre
Iortclc pusc la dispozitic pcntru opcratii III suI comand NA1O trcIuic s Iic capaIilc
s dcsIsoarc opcratii cu controlori aerieni \nainta]i, Iolosind proccduri oIisnuitc si sistcmc
dc comunicatii intcropcraIilc. Ccrintclc spcciIicc dc prcgtirc a accstora sunt mcnitc
s asigurc misiunilc dc spri}in acrian ncmi}locit n dcsIsurarca Iortclor. Accast capaIilitatc
~
, ,
,
~ ~
87
va garanta ntrcIuintarca sigur si cIicicnt a spri}inului asigurat dc clicoptcrc si avioanc
dc lupt.
Dispozitivclc pcntru dcscopcrirca la timp a Iortclor ostilc, att pc timp dc noaptc,
ct si n conditii mctco dcIavoraIilc, sunt cscntialc pcntru crcstcrca sigurantci Iortclor
dcsIsuratc n opcratii III suI comand NA1O. Accstc dispozitivc vor pcrmitc crcstcrca
prccizici spri}inului prin Ioc dc artilcric sau arunctoarc dc grcnadc pcntru Iortclc
dcsIsuratc, pcrmitnd monitorizarca zonclor dc rcsponsaIilitatc si asigurnd o mai marc
cIicicnt n ndcplinirca misiunilor.
Iortclc dcstinatc pcntru opcratii III suI comand NA1O ar trcIui s cxccutc opcratiuni
cu oIscrvatori naintati si controlori ai Iocului arunctoarclor, Iolosind proccduri oIisnuitc
si sistcmc dc comunicatii compatiIilc. Istc cscntial ca accstc Iortc, dcsIsuratc n opcratii
III suI comand NA1O, s Iic prcvzutc cu oIscrvatori naintati si controlori instruiti
si cchipati, pcntru a mri cIicicnta misiunilor dc sustincrc a trupclor dcsIsuratc.
Aparatclc dc localizarc a tintclor sunt putinc, dar Ioartc valoroasc pcntru oricc comandant
al unci opcratii III suI comand NA1O. Iolosirca cIicicnt a armclor dc spri}in prin Ioc
indircct, cu scopul dc a protc}a Iortc aliatc dcsIsuratc, cstc cscntial. Icntru a Iurniza
accst spri}in, comandantul tactic trcIuic s Iic capaIil s localizczc unittilc comIatantc
inamicc si clcmcntclc lor dc spri}in n lupt.
Ichipamcntul actual dc poduri si dc travcrsarc a rurilor arc anumitc limitri,
carc adaug o rcal povar rcsursclor limitatc dc gcniu si implic Iolosirca ncprotc}at
a cIcctivclor n opcratii lungi, ca timp si spatiu. Un cIort continuu cstc ncccsar, n colaIorarc
cu altc natiuni, pcntru dczvoltarca si introduccrca dc capaIilitti pcntru travcrsarc, mai alcs
a oIstacolclor mai adnci dc 2O m. Mai mult, travcrsarca rapid a oIstacolclor crcatc dc apc
cstc ncccsar pcntru opcratii moIilc. Accst lucru poatc Ii atins doar dac opcratia
cstc spri}init cu cchipamcntc dc poduri amIiIii. Stocurilc dc rczcrv, din clcmcntclc
dc pod cxistcntc, sunt insuIicicntc pcntru a asigura spri}inul ncccsar si au ncvoic dc timp
ndclungat pcntru a Ii construitc.
Conccptul mpotriva conccntrrii, cu ccrintclc lui privind mancvraIilitatca pc distantc
mari, a crcat ncvoia unci mai Iunc ntrctincri a inIrastructurilor si a liniilor dc comunicatii.
In plus, ntr-un mcdiu ncpriclnic, cu spri}in al natiunii gazd limitat sau dcloc, NA1O
si Iortclc partcncrc trcIuic s dcvin mai indcpcndcntc.
Opcratiilc, n astIcl dc conditii, vor ccrc un amcstcc dc activitti gcnisticc dc lupt
cu capaIilitti dc constructii att pc orizontal, ct si pc vcrtical. StaIilirca cchipclor
dc proicctanti si a unittilor dc constructii gcnisticc sau crcstcrca capaIilittilor unittilor
gcnisticc dc lupt, pcntru a putca construi att pc orizontal, ct si pc vcrtical, i vor asigura
comandantului rcsursclc si IlcxiIilitatca ncccsarc.
Ixpcricnta opcrational din IIOR/SIOR/KIOR a artat rccomandarca clar pcntru
o capaIilitatc dc dcminarc cIcctiv. Irincipala misiunc cstc dcminarca rutclor dc acccs
si a ariilor urIanc, cu scopul dc a a}uta rcconstructia si ntoarccrca n sigurant a rcIugiatilor
si a pcrsoanclor dislocatc.
Astzi, unittilc militarc au capacitti organicc limitatc dc aprarc antiacrian, iar dac
cxist, accstca nu dispun dc raza, putcrca sau cIicacitatca ncccsarc pcntru a Iacc Iat
amcnintrilor acricnc. ImIunttirca progrcsiv, pcr ansamIlu, a capacittilor dc aprarc
Realitatea militar` interna]ional`
88
antiacrian dc }oas altitudinc cstc indispcnsaIil pcntru opcratii III suI comand NA1O,
accstca asigurnd supravictuirca Iortclor dcsIsuratc.
Priorit`]i pentru for]ele aeriene
Conditiilc dc mcdiu alc opcratiilor III Iac ncccsar contriIutia natiunilor cu mi}loacc
dc ccrcctarc IlcxiIilc, capaIilc s actionczc n opcratii sustinutc, cu Iormatiuni multinationalc,
n arii cxtinsc, n conditii dc mcdiu potrivnicc si cu crcstcrca prccizici si a cIicicntci
n cxccutarca misiunilor. Mi}loacclc dc ccrcctarc, Iic avioanclc Ir pilot (UA\), Iic acro-
navclc tacticc, trcIuic s aiI un nivcl nalt dc cIicicnt si IiaIilitatc, carc s pcrmit dcsI-
surarca opcratiilor din Iazc dispcrsatc.
Ichipamcntclc dc autoprotcctic adccvatc si sistcmclc dc rzIoi clcctronic (IW)
pcrIormantc crcsc cIicicnta opcrational si supravictuirca acronavclor n mcdii ncpriclnicc.
Noilc sistcmc dc avcrtizarc a pcricolclor si a potcntialilor advcrsari ncccsit adaptarca
sistcmclor IW cxistcntc la Iordul acronavci, pcntru a sc asigura, astIcl, o durat mrit
dc Iunctionarc. Intcgrarca dcplin a suIsistcmclor IW rcducc numrul sarcinilor carc
rcvin cchipa}ului acronavclor si, astIcl, crcstc cIicicnta misiunilor. Capacitatca dc a utiliza
cchipamcnt standardizat dc ncrcarc/vcriIicarc a mcmorici pcrmitc ncrcarca unui soIt
IW spcciIic la Iazclc dispcrsatc carc opcrcaz, aspcct Ioartc important pcntru unittilc
carc contriIuic la opcratii acricnc multinationalc condusc dc NA1O.
Avionul dc lupt modcrn trcIuic s aiI un nalt nivcl dc cIicicnt si sigurant, pcntru
a pcrmitc conduccrca opcratiilor dc la Iazclc acricnc dispcrsatc.
Priorit`]i pentru for]ele navale
Un oIicctiv al cIorturilor dc sccuritatc alc NA1O l constituic moIilitatca si capacitatca
dc a avca Iortc multinationalc dislocaIilc. O Iort dc cscort dc supraIat, carc s ntruncasc
standardclc ncccsarc, ar putca Ii capaIil s contriIuic pc dcplin la capaIilitatca Aliantci
dc a dcsIsura Iortc multinationalc.
Sporirca capaIilittii dc lupt contra minclor ar mIuntti cIicacitatca opcratiunilor
NA1O antimin (MCM). Cu o astIcl dc capaIilitatc modcrn, For]ele Navale ale Romniei
vor putca s Iac Iat acclor minc, carc sunt diIicil ori imposiIil dc contracarat Iolosind
doar dragoarclc. In plus, o astIcl dc capaIilitatc ar pcrmitc Iortclor Navalc Romnc
s contriIuic la cIorturilc NA1O dc a dcsIsura supravcghcrca rutclor pc timp dc pacc
si s-si dczvoltc o Iaz dc datc rcIcritoarc la inIormatiilc lcgatc dc mcdiu si dc situatia
dc pc Iundul apci n rzIoiul antimin.
In cazul n carc opcratiunilc MCM sunt ncccsarc n intrarca dinsprc marc n Romnia,
Iortclc MCM alc NA1O trcIuic s aiI la dispozitic inIormatii ct sc poatc dc dctaliatc
privind conditiilc dc mcdiu si datc tcmcinicc privind posiIilclc zonc dc opcrarc.
IntcropcraIilitatca tchnicii rmnc, asadar, o prioritatc NA1O pcntru opcratiilc
multinationalc.
BIBLIOGRAFIE
Guidelines Operational Planning (GOP).
Army Doctrine Publication, vol. I, Operations.
Army Field Manual, vol. I, part. I, Formation Tactics.
Kerr OBE, Bry GL, Intuitive Decision making at the Operational Level of Command, Military
Review, May 1989.
Gregory T. BONNER, DecisionMaking A Better Way, Military Review, sept.- oct. 1997.
89
rintrc consccintclc dcstrmrii URSS n 1o statc indcpcndcntc sc rcmarc
si propulsarca zonci Caucaz-Asia Ccntral ntr-o nou postur gcopolitic.
Sc aprcciaz c accast rcgiunc va dcvcni una dintrc cclc mai activc
GEOSTRATEGIA C|ILOR DE TRANSPORT
~ fluxurile euro-asiatice ~
Gheorghe IVAN
Director general al S.C. Transporturi Bucure[tii-Noi International - S.A.
din lumc, rivaliznd cu altc ccntrc dc dczvoltarc cconomic accclcrat.
Contextul politic [i economic al regiunilor
de la estul [i vestul Romniei
Iotrivit cstimrilor cxpcrtilor occidcntali, n spccial amcricani, rczcrvclc dc titci
si dc gazc naturalc din zona Mrii Caspicc vor dcvcni, la orizontul anului 2O1O, una dintrc
principalclc sursc (alturi dc Rusia, Marca Nordului si Algcria) pcntru acopcrirca ncvoilor
cncrgcticc alc complcxului cconomic vcst- si ccntral-curopcan.
1rcptat, rcsursclc din zona GolIului vor Ii rcalocatc cu prccdcrc consumatorilor
principali din Iazinul IaciIicului, mai alcs ]aponici, si, ntr-o msur crcscnd, Chinci
si altor "tigri asiatici".
Istc suIicicnt s rcmarcm Iaptul c, n pcrspcctiva anului 2O1o, toatc cconomiilc
dinamicc din Iazinul IaciIicului dc \cst, cu cxccptia sultanatului Brunai, vor Ii importatoarc
nctc dc cncrgic. Ritmul crcstcrii consumului va crca o discrcpant tot mai marc
ntrc ccrcrc si oIcrt, inIlucntnd automat nivclul prcturilor. Din accst punct dc vcdcrc,
Statclc Unitc, n calitatc dc unic supcrputcrc mondial, si-ar asuma rolul dc "dispcccr
gloIal" n diri}arca Iluxurilor dc purttori dc cncrgic sprc pictclc solvaIilc si n mcntincrca
prcturilor dc dcsIaccrc n limitc rczonaIilc.
1ocmai dintr-o ascmcnca pcrspcctiv sc intcrprctcaz scoatcrca tcmporar din circuit
a unor productori rcali sau potcntiali importanti, a cror rcintrarc Irusc pc piat ar putca ducc
la pcrturIri ma}orc n raportul ccrcrc/oIcrt si dcci n sistcmul dc prcturi, carc s-a Iucurat
dc o rcmarcaIil staIilitatc dup criza pctrolului provocat dc OIIC n anul 1O7J.
In acccasi logic sc nscric si insistcnta oIicial a SUA pcntru limitarca invcstitiilor
occidcntalc n industria dc pctrol si gazc din Iran la maximum 4O dc milioanc dc dolari/proicct.
Ipuizarca rapid a zcmintclor dc gazc alc Olandci, rcduccrca ritmului noilor dcscopcriri
dc hidrocarIuri n Marca Nordului, cxtindcrca Iundamcntalismului islamic militar n nordul
AIricii si a instaIilittii politicc n zonclc productoarc dc pctrol alc AIricii Ncgrc,
succcsul opozitici grupurilor ccologistc Iat dc utilizarca cncrgcticii nuclcarc constituic Iactori
dc risc asimctrici la adrcsa mcdiului dc sccuritatc intcrnational.
P
90
S-a calculat c, la nivclul anului 2OOo, Iuropa dc \cst si Ccntral va trcIui s cIcctuczc
importuri suplimcntarc dc titci dc pcstc 1OO dc milioanc dc tonc si dc gazc n volum
dc pcstc 7O dc miliardc m
3
din altc sursc dcct cclc traditionalc.
Sc acccntucaz astIcl dcpcndcnta multor tri curopcnc, nu numai a cclor din ccntrul
si cstul Iuropci, dc livrrilc dc purttori dc cncrgic avnd ca surs Icdcratia Rus.
Continund, n Iormc modiIicatc, practicilc consacratc din pcrioada CAIR, Rusia utilizcaz
activ pozitia sa dc cvasimonopol pcntru rcalizarca propriilor oIicctivc politicc.
In ultimii ani, partca rus a acccptat stingcrca datoriilor rczultatc din livrrilc dc pctrol,
gazc si comIustiIili nuclcari, mai alcs pcntru Ucraina, RcpuIlica Moldova, Ictonia,
Iituania, Slovacia, Bulgaria, dar si ctrc Austria, landurilc dc cst alc Gcrmanici, prin prcluarca
unor pachctc dc actiuni n scctorul cncrgctic, inclusiv n sIcra distriIutici, asigurndu-si
astIcl pozitii dominantc dc control n ramuri vitalc alc cconomici trilor rcspcctivc.
Accstc clcmcntc scot n cvidcnt intcrcsul prioritar al Occidcntului Iat dc introduccrca
n circuitul cconomic mondial a rcsursclor din zona Mrii Caspicc, avnd ca dcstinatar
principal piata curopcan.
Istc clocvcnt c, dintrc cclc saptc mari companii pctrolicrc transnationalc ("1hc Scvcn
Sistcrs") cu ciIrc dc aIaccri ntrc oO si 1OO dc miliardc dc dolari, ccl putin cinci sunt implicatc
dircct n invcstitii masivc n cadrul consortiilor din rcgiunc.
Guvcrnclc Marii Britanii, Irantci, Italici, Norvcgici, 1urcici s-au anga}at masiv,
inclusiv prin prcsiuni politicc si oIcrtc gcncroasc dc Iinantarc, n spri}inul oItincrii unor cotc
dc participarc mai mari pcntru propriilc companii carc actioncaz alturi dc cclc amcricanc
n rcgiunc.
Gcrmania, dcsi arc o prczcnt rclativ minor n domcniul hidrocarIurilor, a doIndit
pozitii putcrnicc ca Iurnizor dc tchnologic modcrn, n spccial n sIcra tclccomunicatiilor.
Numai cu UzIckistanul, volumul schimIurilor salc comcrcialc a dcpsit ciIra dc 7OO dc milioanc
dc dolari. S-a constatat c principala diIicultatc nu rczid n oItincrca conccsiunilor
sau n ncgocicrca contractclor dc cxploatarc si Iinantarc a accstora, ci n dcschidcrca unor rutc
sigurc dc transport al produsclor ctrc IcncIiciari.
Istc intcrcsant dc scmnalat Iaptul c Iocarclc latcntc dc conIlict ctnic sau rcligios
din rcgiunc, inclusiv cclc cu oIicctivc scparatistc dcclaratc, s-au activat suIit cxact
n momcntul n carc s-a pus scrios proIlcma travcrsrii tcritoriilor rcspcctivc dc ctrc
noi conductc dc pctrol si gazc sau ci dc comunicatii Icrovicrc si ruticrc.
O simpl privirc pc hart cstc cdiIicatoarc. rzIoiul triIal din AIganistan, proIlcma
national kurd, carc aIcctcaz nordul Irakului, nord-cstul Iranului si cstul 1urcici,
contcnciosul dintrc AzcrIaid}an si Armcnia n privinta cnclavci Nagorno-KharaIakh,
conIlictul din Ccccnia, cu cxtindcrc potcntial n Igusctia (amIclc Iiind n componcnta
Icdcratici Rusc), maniIcstrilc scparatistc n provinciilc AIhazia si Ad}aria din Gcorgia.
In aIar dc Rusia, altc dou putcri rcgionalc sc aIl n compctitic pcntru aIirmarca
unor pozitii scmniIicativc dc inIlucnt n zon. Iranul si 1urcia. In oricc ccuatic dc putcrc,
Iranul, al doilca cxportator mondial dc pctrol, dctintor a 1o" din rczcrvclc gloIalc dc gazc
naturalc si stat rivcran att la GolI, ct si la Marca Caspic, va avca dc }ucat un rol important.
In Iun msur, scmnclc unci posiIilc apropicri politicc ntrc Rusia si Iran sc cxplic
prin cxistcnta unor intcrcsc convcrgcntc (stratcgicc pcntru partca rus, tacticc pcntru partca
iranian) n Iazinul Mrii Caspicc.
Ic dc o partc, amIclc tri privcsc cu suspiciunc consolidarca prczcntci Occidcntului,
n spccial a SUA, cu att mai mult cu ct, n urma insistcntclor amcricanc, Iranul a Iost cxclus
91
din consortiilc pctrolicrc intcrnationalc carc opcrcaz n zon. Ic dc alt partc, amIclc
sustin principiul cxploatrii n comun a rcsursclor din suIsolul Mrii Caspicc, n contrast
cu cclclaltc tri rivcranc, carc sc raliaz conccptici clasicc dc drcpt intcrnational privind
dcparta}arca platoului contincntal si a zonci cconomicc cxclusivc potrivit liniilor mcdianc.
In accst contcxt, 1urcia sc aIirm ca un }uctor stratcgic rcdutaIil la nivcl rcgional,
cxploatnd cu aIilitatc atuurilc dc carc dispunc.
Dintrc rcpuIlicilc cx-sovicticc din Iazinul Mrii Caspicc si Asia Ccntral, numai
1ad}ikistanul arc Iiliatiuni ctnicc cu Iranul si cu AIganistanul, toatc cclclaltc (cu o populatic
dc circa GO dc milioanc dc locuitori) Iiind dc originc turcoman, vorIind limIi ascmntoarc
si mprtsind o mostcnirc cultural comun cu 1urcia.
Companiilc turccsti au o participarc suIstantial la consortiilc pctrolicrc multinationalc
si sunt implicatc n mari proicctc dc inIrastructur si constructii n trilc din rcgiunc. 1urcia
si promovcaz cu insistcnt propriilc intcrcsc n privinta trascclor, viitoarc conductc
magistralc, Iolosind si argumcntul capacittii limitatc dc tranzit a strmtorilor Mrii Ncgrc.
Ic plan politic, acordul dc coopcrarc stratcgic scmnat la Ankara cu AzcrIaid}anul
(8 mai 1OO7) indic intcntia 1urcici dc a-si valoriIica maximal, n pcrspcctiv imcdiat,
potcntialul dc inIlucnt si actiunc.
Ic dc alt partc, mai mult dcct att, statclc Iogatc n rcsursc din marca rcgiunc
a Caucazului si Asici Ccntralc au consticntizat importanta lor cvidcnt n cadrul }ocului
mondial dc putcrc, actionnd pcntru mrirca avanta}clor lor compctitivc si pcntru utilizarca
pozitici gcostratcgicc n scopul promovrii indcpcndcntci lor politicc si dczvoltrii
cconomico-socialc.
Sc constat o apropicrc progrcsiv pc multiplc planuri pornind dc la intcrcsul comun
dc valoriIicarc a trascului transcaucazian Marca Caspic-Marca Ncagr, ntrc AzcrIaid}an
(tar musulman) si Gcorgia (tar prcpondcrcnt crcstin).
In conditiilc mcntincrii Iocarului dc conIlict din Nagorno-KharaIakh, rclatiilc ncordatc
cu AzcrIaid}anul si cclc n curs dc rcirc cu Gcorgia mping Armcnia, alt tar crcstin,
sprc o atitudinc dc oIcdicnt mai acccntuat Iat dc intcrcsclc rcgionalc alc Icdcratici Rusc.
Dcsi nu dispunc dc rczcrvc proprii scmniIicativc dc hidrocarIuri sau altc produsc
dc important stratcgic, Gcorgia arc, prin plasarca sa gcograIic, un rol crucial pc trcndul
curo-asiatic, ascmntor Romnici pc litoralul vcstic al Mrii Ncgrc. Istc intcrcsant
dc scmnalat c n consiliul dc administratic al Corporatici Ictrolicrc Intcrnationalc pcntru
Gcorgia Iigurcaz numc sonorc, prccum ]amcs Bakcr, Iost sccrctar dc stat al SUA,
sau Hans-Dictrich Gcnschcr, Iost vicccancclar si ministru dc cxtcrnc al Gcrmanici.
1rcIuic spus c prcscdintclc gcorgian Iduard Scvardnadzc, Iost ministru dc cxtcrnc
n pcrioada lui Mihail GorIaciov, a scsizat dc timpuriu imcnsul potcntial al noii rutc
comcrcialc pcntru dczvoltarca si staIilitatca rcgional.
In alt plan gcostratcgic, 1urkmcnistanul cstc numit adcsca "ccl mai marc sccrct
pcntru Iuropa". O tar dcsprc carc nu sc vorIcstc prca dcs, dcsi ocup locul I\ n lumc
n ccca cc privcstc rcsursclc dc gazc. Invcstitorii strini au vcnit, dar nu n numr att dc marc
cum sc spcra. Dup cstigarca indcpcndcntci, 1urkmcnistanul a atras invcstitii n valoarc
dc 1O miliardc dc dolari, dintrc carc }umtatc din cxtcrior, prin mprumuturi si Ionduri
privatc. Rcgiuni ntrcgi din 1urkmcnistanul dc astzi scamn cu un santicr dc constructii.
Cldiri noi apar pcstc noaptc n capital si n suIurIii.
Industria dc pctrol si gazc a atras, dup cum cra dc astcptat, intcrcsul Occidcntului,
JO" din totalul invcstitiilor rcalizatc n 1urkmcnistan Iiind n accst scctor.
92
Dcocamdat, singura conduct dc transport dcstinat cxportului arc ca dcstinatic
Iranul, tar aIlat suI cmIargo amcrican. Icstc ctiva ani ns, cclc mai cutatc produsc
alc 1urkmcnistanului vor Ii cxportatc printr-o nou conduct carc va strIatc Marca Caspic
si Caucazul, a}ungnd n 1urcia, iar dc-acolo pc pictclc din ntrcaga lumc. Nu doar conducta
dc pctrol dcschidc noi Icrcstrc ctrc lumc. Acroportul "AshaIad" cstc ccl mai modcrn
din rcgiunc, iar n sistcmul Icroviar sc Iac invcstitii scrioasc.
BumIacul cstc al doilca produs dc cxport al trii. Ins, "aurul ncgru" a adus
1urkmcnistanului numcroasc proIlcmc ccologicc. Statul ocup primul loc n lumc
la consumul dc ap pc locuitor.
Ircscdintclc Sapurmurat Niazov a spcrat c tara sa va atragc invcstitii masivc, lucru
carc rmnc, dcocamdat, un dczidcrat. 1urkmcnistanul si dorcstc s dcvin un nou Kuwait,
iar prcscdintclc trii intcntioncaz s rcalizczc accst oIicctiv pn n anul 2O1O. Dar, un Iactor
ncgativ important l constituic nsusi prcscdintclc, carc cstc dominat dc un adcvrat cult
al pcrsonalittii. 1otul parc a sc aIla suI controlul su, n spccial scctorul Iinanciar, sprc marca
ncmultumirc a unora dintrc invcstitori.
Solutia ar putca dcvcni Ioartc simpl. Convcrsia datoriilor si introduccrca Iluctuatici
ar crca posiIilitatca ca Iiccarc Ianc s-si poat staIili rata dc schimI. Accst lucru ar dcsctusa
nchistarca actual si ar atragc mai multc companii strinc, iar cclc carc au prsit
1urkmcnistanul ar rcvcni pc accast piat. \a trccc o pcrioad, ns noua conduct
va aducc avanta}c imcnsc, nu doar pcntru companiilc pctrolicrc. \a crca o rut comcrcial
ctrc Iuropa si, o dat cu accasta, un plus dc staIilitatc n zon.
Kazahstanul cstc o alt tar ocolit dc invcstitorii occidcntali, n poIida rcsursclor
naturalc dc carc dispunc.Un consortiu intcrnational nccarc s dczvoltc activitatca n noilc
platIormc pctrolicrc din scctorul kazah la Marca Caspic. Istc riscant, dar cxist spcranta
c accsta va dcvcni unul dintrc cclc mai mari cmpuri pctrolicrc din lumc. Ia patru mii
dc mctri suI nivclul mrii, sc crcdc c cxist patru miliardc dc tonc dc aur ncgru. Dcsprc sansclc
accstui proicct, Hans Hcrmann Hausc, rcprczcntant Ircussag Incrgic, spunca. Compania
noastr` a \nceput for`rile de pu]in timp. Nu [tim c#nd le vom opri. Cu acest prilej,
vom afla exact dac` resursele petroliere ale acestei ]`ri sunt la fel de mari cum se credea.
Ca n multc tri cst-curopcnc, si n statclc din Iosta Uniunc Sovictic multc dintrc
companiilc occidcntalc sc lovcsc dc vidul lcgislativ si dc coruptia cxistcnt n aparatul
administrativ.
Guvcrnul Kazahstanului dcpunc cIorturi nscmnatc pcntru comIatcrca accstui Ilagcl.
Dar, rczultatclc sunt ancvoioasc si ncscmniIicativc, din cauza cxtindcrii Icnomcnului.
Ic dc o partc, guvcrnul dcsIsoar o politic monctar dur pcntru a primi spri}in din partca
IMI, pc dc alt partc, Banca Ccntral a slIit controlul Iiscal pcntru a Iavoriza crcstcrca
cconomic. Moncda national s-a staIilizat, dar msurilc dc austcritatc implcmcntatc
dc guvcrn ncmultumcsc populatia. InstaIilitatca cconomic si vidul lcgislativ sunt numai
dou dintrc proIlcmclc cu carc sc conIrunt accast tar.
Ircscdintclc Nursultan NazarIacv a Iost ncvoit s nlocuiasc ncpotismul
cu liIcralismul. Dcsi invcstitorii au unclc tcmcri, oportunittilc dc cstig sunt imcnsc.
Ia Icl si riscurilc.
Irczcntatc, chiar Ioartc lapidar, rcpcrclc cscntialc alc gcostratcgici cilor dc transport
pc Iluxurilc curo-asiaticc conIigurcaz considcrcntclc privind puncrca n cxploatarc
a coridorului Iuropa-Caucaz-Asia. Chcstiunc pc carc o vom trata ntr-un articol viitor.
93
nclc actc tcroristc sunt svrsitc dc psihopati, oamcni carc picrd contactul
cu rcalitatca, carc picrd controlul scnsurilor, actionnd inconsticnt.
Comportarca lor dcviant arc drcpt cauzc srcia, alcoolismul, drogurilc,
TERORISMUL
forme de manifestare (II)
Sublocotenent Ioan-Alexandru PETRESCU
violcnta urIan, picrdcrca rcpcrclor, Ioala, diIiculttilc victii, ncmplinirilc aIcctivc
sau scxualc, rcIularca, inactivitatca, soma}ul, inadaptaIilitatca social, provcnicnta
dintr-o Iamilic dczorganizat
1
. AstIcl dc asasini, dc rcgul ai unor scIi dc statc,
ai unor pcrsonalitti marcantc sau simpli ccttcni, atriIuic o coloratur politic gcstului
lor, aduc motivatii dintrc cclc mai socantc. prctcxtul dc a sc crcdc }ustitiari, modiIicatori
dc dcstinc, paciIicatori, conductori, comandanti strluciti sau, pur si simplu, pcntru a rmnc
n istoric. Dc Iapt, ci ascund IoIii divcrsc, panici si angoasc diIuzc, accl monstru cuiIrit
n multi dintrc noi si capaIil dc cclc mai mari atrocitti, plasat n zona inconsticntului psihic
Ircudian (a pulsiunilor, irationalului ctc.)
2
.
Terorismul patologic
Isihopatul c un individ a crui pcrsonalitatc cstc marcat dc impulsivitatc, rccal
aIcctiv, cgoccntrism, agrcsivitatc, intolcrant la Irustrarc s.a. Il nu poatc staIili rclatii
aIcctivc normalc, cstc hipcrscnsiIil, vulncraIil, impulsiv, cu o ncvoic dc satisIactic imcdiat,
cu o angoas cvasipcrmancnt, o anxictatc cxistcntial si un scntimcnt dc insccuritatc
camuIlat n spatclc unci prczcntri dc sinc agrcsiv si provocatoarc, cu o Irustrarc aIcctiv
pcrmancnt, lcgat dc carcntc Iamilialc prccocc, dc imaturitatc, dcprcsivitatc si tcndintc
pcrvcrsc. "Isihicul aIisal", cum l dcnumcsc spccialistii, sau domcniul activittii inconsticntc
a spiritului poatc punc n miscarc Iortc oIscurc carc l guvcrncaz n ru
3
. Iicrdcrca cchi-
liIrului ntrc activitatca consticnt si cca inconsticnt Iacc ca organismul s nu mai rspund
vointci, iar inconsticntul s ptrund n consticnt, transIormnd o idcc Iix sau o oIscsic
ntr-o crim. Asadar, dac pcrsonalitatca criminal arc drcpt tcrcn IavoraIil dc dczvoltarc
cauzc gcncticc, Iiziologicc, psihologicc sau/si sociologicc, tcrorismul patologic sc poatc
structura pc o comIinatic a accstora, cu rdcini mai adnci n primclc cauzc. 1ratamcntul
radical, sugcrat dc spccialisti, nu cstc ccl pcnal, corcctional, ci unul criminologic, polivalcnt,
U
1
General de divizie (r.) dr. Gh. Ar`d`voaice [.a., Terorism, antiterorism, contraterorism, Editura Antet,
1997, p. 28.
2
Vezi Manuel Paniker Toledano, Pour le meilleur et pour le dire, Internet, Handiplus, 3 decembrie 2001,
http://www.handiplus.com/article.
3
Jean-Claude Filoux, Incon[tientul, Editura AROPA, 2001, p. 128.
94
carc vizcaz aIordarca tuturor sIcrclor pcrsonalittii. sIcra psiho-moral, cca psiho-social,
cca psiho-scxual, cca psiho-cognitiv si cca psiho-ncurologic
4
. Istc un tratamcnt pluri-
si intcrdisciplinar, cu urmri, sc crcdc, dintrc cclc mai cvidcntc asupra cclor prcdispusi
la ascmcnca Iaptc.
]uridic, accst gcn dc tcroristi intr n catcgoria Ialsilor dclincvcnti, pcntru c dclincvcnta
lor cstc simptomul unci patologii mcntalc (cclc mai multc morti svrsitc prin actc tcroristc
sunt produsul unci crizc psiho-patologicc. schizoIrcnic, dcprcsic, paranoia, gclozic ctc.).
Dclincvcnta lor c considcrat ca un cpiIcnomcn al conditici socio-politicc, carc gcncrcaz
o criminalitatc alcatoarc, ocazional si, n Iun msur, prcviziIil.
Terorismul r`zbun`tor
Terorismul r`zbun`tor sc mpartc n dou catcgorii, si anumc. ccl carc tinc dc natura
uman si sc prczint ca o rcactic violcnt la ncmultumiri, umilintc, agrcsiuni dc tot Iclul,
maniIcstndu-sc, ntr-o Iorm sau alta, n toat lumca, si ccl carc arc loc la nivclul
unor comunitti, grupuri, rcligii, organizatii.
Ccl din prima catcgoric cstc, dc rcgul, un tcrorism individual sau cxcrcitat dc grupuri
inIormalc, nu arc nici o logic si sc supunc Iactorilor alcatori carc l dctcrmin. Iormclc lui
cclc mai Irccvcntc dc maniIcstarc sunt. atacuri cIcctuatc dc unclc pcrsoanc asupra altora,
cu scop dc rzIunarc (vcndcta, sprc cxcmplu, dar cxcrcitat prin mi}loacc tcroristc); atacuri
alc unor Iosti dctinuti asupra cclor carc i-au condamnat - pcrsoanc sau institutii, atacuri
Irccvcntc cIcctuatc dc grupuri sau Iandc mpotriva unor carticrc, Iamilii, institutii ctc.
Ccl din catcgoria a doua cstc dctcrminat dc prc}udccti, dc un anumit mod dc a intcrprcta
Coranul, Noul 1cstamcnt sau BiIlia ori dc idcologii si conccptii Irustrantc, carc cultiv
si }ustiIic actul rzIunrii. Iormclc cclc mai ntlnitc alc accstui tip dc tcrorism sunt. atacurilc
pcdcpsitoarc, }ustitiarc (actiunilc HczIollah, actiunilc KKK n Statclc Unitc, atacul cu sarin
cIcctuat dc sccta AUM
5
n 1OOo n mctroul din 1okio, actiunilc altor scctc); ucidcrilc ritualc;
sinucidcrilc n mas ctc.
Terorismul religios
Fundamentalismul
Iundamcntalismul, Iic cl islamic, crcstin sau mozaic, ntr-un cuvnt - rcligios, nu cstc
numai o miscarc cxtrcmist, cum sc crcdc adcsca. Il cstc o IilozoIic, o crcdint
carc sc Iazcaz pc un sistcm sclcctiv dc valori. Sclcctarca accstora cstc ns o trcccrc
la limit si sc rcalizcaz nu doar prin "dccuparca" unor valori dintrc altc valori, ci prin aIirmarca
cxclusiv si agrcsiv a cclor sclcctatc si ncgarca violcnt a cclor ncsclcctatc. Iundamcnta-
lismul rcligios vizcaz lumca ntrcag, dar mai alcs civilizatia occidcntal, cu lcagnul
ci curopcan si conIiguratia ci actual dc inIlucnt amcrican. Terorismul islamic care vizeaz`
Europa a evoluat n 15 ani de la un terorism de stat de orientare strategic`, promovat
mai ales de Iran [i care-[i recruta adep]ii ndeosebi din mediul [iit sau apropiat de [iism,
la un terorism marginal, f`r` orizont strategic, care-[i recruteaz` adep]ii dintre elementele
periferice (cartiere rù famate, periferice, studen]i marginaliza]i), suuni]i [i gata s` asimileze
4
Lagier, Pierre-Marie, Lenracinement criminel, Tez` de doctorat, Universitatea din Montreal, 1979.
5
The Aum Cult of Terror (Crime Library), http: w.w.w.crimelibrary.com/terrorists/aum/main.htm.
95
toate jihadurile n curs de desf`[urare (spre exemplu, cazul algerian). Acest terorism
este greu de reperat (pentru c` actorii sunt adesea de na]ionalitate european` [i pot s` adopte
jihadul f`r` s` aib` vreun raport cu ]ara lor de origine). Este uneori apropiat de simplul
banditism [i se nutre[te dintr-o frustrare mpotriva societ`]ii. Fundamentalismul joac`
de acum nainte rolul de executoriu, care este acela al Ac]iunii Directe [i pe cel al Bandei
care-[i face treaba.
6
Am putca spunc c, din punctul dc vcdcrc al actiunilor cxtrcmc, Iundamcntalismul
rcligios a Iost una dintrc caractcristicilc principalc alc sccolului al XX-lca. Rcligia s-a constituit,
dcopotriv, ntr-un suport al rcvigorrii unor tcnsiuni vcchi, dar si ntr-un instrumcnt Iolosit
cu aIilitatc si, adcsca, cu Irutalitatc dc anumiti conductori politici pcntru lcgitimarca puIlic
a unor actiuni.
Iroccsul dc mondializarc Iortat, cIcctclc colatcralc alc accstcia, crcstcrca srcici
si a gradului dc insccuritatc, concomitcnt cu mrirca dccala}clor ntrc lumca Iogat
si lumca srac si cu cxplozia dcmograIic au dctcrminat populatia s-si pun spcrantclc
n miracolul crcdintci. Iar cca mai aIcctat populatic a planctci dc pc urma proccsului
dc mondializarc, ndcoscIi din lupta pcntru rcsursc, a Iost si cstc cca carc tricstc n lumca
islamic. In plus, modul dc viat islamic, valorilc strvcchi, inIlcxiIilc, rcspingcrca accstci
lumi dc ctrc civilizatia occidcntal, carc o privcstc ca pc un Icl dc rczcrvatic, s-au constituit
n Iactori dc consolidarc a islamismului n dimcnsiunca sa Iundamcntalist, cxclusivist,
punitiv, agrcsiv. Iundamcntalismul rcligios, n lumca islamic, tinc loc dc nationalism,
promovnd normc moralc, civilc si pcnalc ntr-un stat islamic. Il cstc dcasupra natiunilor,
ntruct considcr c toat lumca islamic rcprczint o cntitatc rcligioas si ctnocultural
dc sinc stttoarc, dar intolcrant.
Dc accca, n numclc lcgii islamicc, gruprilc Iundamcntalistc au dcclansat rzIoiul
sInt - jihadul. Accst rzIoi complcx sc ducc prin toatc mi}loacclc posiIilc si arc dou
componcntc. rcalizarca si mcntincrca, cu oricc prct, a unittii rcligioasc si ctnoculturalc
a lumii islamicc, principalclc actiuni Iiind ndrcptatc mpotriva liderilor arabi corup]i
si pcntru impuncrca rcgulilor, lcgilor si oIicciurilor islamicc; organizarca si dcsIsurarca
unor amplc si divcrsiIicatc actiuni mpotriva Israclului si a Statclor Unitc alc Amcricii, tri
pc carc Iundamcntalismul islamic lc considcr rspunztoarc pcntru situatia statclor araIc.
Organizatiilc si gruprilc Iundamcntalistc islamicc dcclar c mcnirca lor cstc s duc
la rcalizarca accstor oIicctivc, iar lcgca lor unic cstc Coranul. Adcvrul cstc c, uncori,
}ocul dc intcrcsc a Iost mai prcsus dcct Coranul.
Fundamentalismul islamic
Concise Oxford Dictionar of curent English dcIincstc Iundamcntalismul ca Iiind rcspcctarca
strict a prcccptclor rcligioasc, n spccial n cazul rcligici islamicc. Inccrcrilc dc a staIili
carc sunt trsturilc Iundamcntalismului islamic si chiar Iolosirca accstui tcrmcn au dus
la dczIatcri aprinsc. Accsta sc maniIcst ca o ntoarccrc la crcdinta adcvrat,
ntr-un Dumnczcu transccndcntal. Ic dc alt partc, Iundamcntalismul aparc ca o idcologic
militant, carc implic si actiuni politicc. AstIcl, miscrilc Iundamcntalistc s-au transIormat
6
Les Fragilits de lEurope face au terrorisme, Institut des Hautes Etudes de Defense Nationale,
Rapport de 2-eme phase 51-eme Session Nationale Comit 2, mai 1999.
96
n partidc politicc din carc s-au dcsprins Iactiunilc armatc. Iozitia accstor grupri s-a schimIat
n Iunctic dc intcrcsclc dc momcnt.
Iidcrii islamici au ndcmnat popoarclc araIc s porncasc rzIoiul sInt mpotriva
\cstului, ca, apoi, s dctcrminc o rcconcilicrc. Rcsping capitalismul, dar apr proprictatca
privat. Condamn civilizatia occidcntal, considcrnd-o un Iactor dc dcstaIilizarc a Islamului,
dar achizitioncaz tchnic dc ultim or pcntru ca statclc sau gruprilc islamicc s dcvin
tot mai putcrnicc. Miscrilc suunitc au purtat actiuni militarc mpotriva ocupatici sovicticc,
coopcrnd dc multc ori cu SUA. Amcrica va dcvcni apoi du[manul de moarte al lumii islamicc.
Iornind dc la accstc rcalitti, analistii considcr c cxist dou tipuri dc Iundamcnta-
listi. renascenti[tii, carc crcd n mod sinccr, si fanaticii sau extremi[tii, carc sc Ioloscsc
dc rcligic n scopuri politicc. Dar nici accast clasiIicarc nu a}ut Ioartc mult, dcoarccc
renascenti[tii dcvin n mod Irccvcnt cxtrcmisti si invcrs, n Iunctic dc situatic si dc schimIrilc
dc lidcr. McmIrii accstor grupri apartin tuturor catcgoriilor socialc si sunt situati pc diIcritclc
trcptc alc icrarhici politicc.
Ins, oIicctivul lor cstc unul singur. s transIormc Islamul ntr-o putcrc mondial.
Ii considcr rcligia islamic adcvrata rcligic; dc accca, Islamul cstc si trcIuic s rmn,
potrivit conccptici lor, o putcrc. Iorta miscrilor islamicc si tragc scva din crcdinta adcvrat
n Allah. Icntru ci, Islamul rcprczint singura solutic pcntru toatc proIlcmclc, dc la politic
pn la viata particular a oamcnilor, dc la diIcritc aspcctc alc victii si pn la modul dc organizarc
a lumii si a statclor. Accstc idci vor putca Ii pusc n practic numai prin crcarca unor statc
cu adcvrat islamicc, nchinatc lui Allah, iar accst lucru trcIuic s Iic ndcplinit prin toatc
mi}loacclc, inclusiv prin violcnt. Rcusita rcvolutici din Iran a ncura}at tot mai mult miscrilc
islamicc, actiunilc accstora Iiind ndrcptatc mpotriva att a oIicialittilor, ct si a oamcnilor
simpli carc sc opuncau idcii unui stat islamic.
Sprc cxcmplu, numrul pcrsoanclor ucisc n conIruntrilc dintrc Isracl si palcstinicni,
dc la dcIutul Intifadei, din 28 scptcmIric 2OOO, pn n noicmIric 2OO1, cra dc 1 O21 dc pcr-
soanc, dintrc carc 7OO palcstinicni si 222 cvrci.
Scrviciilc sccrctc amcricanc au ntocmit o list a grupurilor si organizatiilor tcroristc
carc au drcpt oIicctiv lupta mpotriva intcrcsclor SUA n plan intcrnational. Mcntionm
c lista rcspcctiv a Iost ntocmit pc Iaza prcvcdcrilor cuprinsc n Actul de Lupt` mpotriva
Terorismului, din anul 1OOG.
In trilc musulmanc sau guvcrnatc dc musulmani, Iundamcntalismul islamic,
ca si nationalismul pan-araI, sc constituic ntr-un mi}loc dc acccs la putcrc. Iundamcntalismul
nu cstc doar o miscarc rcligioas, cum ar prca la prima vcdcrc; cl cstc, dcopotriv,
o mi[care politic` radical`, cu o ideologie (politic`, n primul rnd) exclusivist` [i extremist`.
Terorismul infrac]ional
Terorismul infrac]ional (din spcctrul crimci organizatc), ccl mai rspndit si grcu
dc controlat tip dc tcrorism, sc cxcrcit att n lumca intcrlop, suI diIcritc Iormc,
dc la rcglrilc dc conturi pn la lupta pcntru putcrc si inIlucnt, ct si asupra socicttii,
n ansamIlul ci. 1rcIuic Icut distinctia ntrc tcrorismul din accst spcctru inIractional
si crima organizat. Crima organizat nu cstc tcrorism, ci un mod dc rczolvarc, dc ctrc
ccrcurilc criminalc si maIiotc, pc calca criminalittii si inIractionalittii, a unor proIlcmc
97
carc tin dc asigurarca spatiului dc actiunc pcntru cconomia suItcran, traIicul dc droguri
si dc carnc vic, splarca Ianilor ctc., actiuni carc aduc proIituri IaIuloasc. 1crorismul
inIractional vinc n spri}inul crimci organizatc, este un instrument al acesteia si, dc accca,
cl sc va aIla tot timpul n avangarda si n sustincrca ci (dcsi, la drcpt vorIind, si crima organizat
cstc un instrumcnt al tcrorismului). 1crorismul carc vinc dinsprc inIractionalitatc cstc
o modalitatc dc nIricosarc a lumii, a socicttilor, institutiilor si pcrsoanclor, tocmai
pcntru a crca cmp liIcr dc actiunc inIractionalittii, cludrii lcgii. Cu altc cuvintc, tcrorismul
dc accst Icl cstc un gcn dc bodyguard al inIractionalittii, dar si un mod dc a crca fondul
aperceptiv al socicttii vizavi dc lumca intcrlop (carc trcIuic s Iic unul dc tcam, dc Iric,
dc tcroarc), att n ccca cc privcstc virulcnta punctclor tari, imIataIilc, alc accstci lumi,
omnipotcnta lor, ct si dimcnsiunca nspimnttoarc a coruptici si a putcrii nclimitatc
a Ianului murdar.
Iotrivit cstimrilor Iondului Monctar Intcrnational
7
, cstigul din activitti ilicitc
cstc dc oOO dc miliardc dc dolari, adic 2" din produsul Irut mondial, din ccca cc acumulcaz
anual plancta. ]umtatc din accst cstig provinc din traIicul dc droguri, a crui ciIr dc aIaccri
cstc, potrivit INUCID
8
, dc 4OO-oOO dc miliardc dc dolari anual, adic mai mult dcct sc oItinc
din comcrtul cu automoIilc. Accstc ciIrc dcmonstrcaz ct dc importantc sunt, pcntru
ccrcurilc carc lc coordoncaz, aIaccrilc ilicitc, splarca Ianilor, crima organizat. Dc}a astIcl
dc activitti s-au mondializat, iar rctclclc lor transIrontalicrc si intcrnationalc Iunctioncaz
din cc n cc mai Iinc, n conditiilc n carc ccrcurilc rcspcctivc au luat msuri Ioartc cxigcntc
dc sccurizarc a inIormatici, a sistcmului dc conduccrc si a modului dc Iunctionarc.
Criminalitatca cstc mult mai IlcxiIil dcct normalitatca, dcct actiunca mpotriva ci.
1oatc sistcmclc dc protcctic a socicttii, nccpnd cu ccl }uridic si continund cu ccl al rcactici
dc tip militar, sunt supusc unor lcgi, unor principii, unor normc, carc nu sc schimI dc la o zi
la alta. 1oatc accstc organismc actioncaz potrivit normci drcptului, crcnd unclc diIicultti
n ccca cc privcstc opcrativitatca. In schimI, crima organizat si inIractionalitatca actioncaz
n aIara lcgii si nu suport nici un Icl dc constrngcri.
Terorismul infrac]ional, situndu-sc n avanpostul crimci organizatc, nu arc dcct con-
strngcrilc impusc dc accasta. Dc aici rczult ctcva concluzii Ioartc importantc n ccca cc
privcstc cvaluarca tcrorismului dc accst gcn, astIcl.
* cstc posiIil ca, n viitor, s sc acccntuczc proccsul dc mondializarc si, dcci, dc orga-
nizarc a tcrorismului inIractional, tocmai datorit Iaptului c cl sc aIl n avangarda
inIractionalittii, iar accasta urmcaz o calc a structurrii la nivcl planctar;
* sc poatc cstima c tcrorismul inIractional va dcvcni din cc n cc mai mult un tcrorism
organizat, putcrnic gloIalizat, cu rctclc dc conduccrc si dc actiunc n toat lumca,
ccca cc va schimIa radical conIiguratia spatiului stratcgic intcrnational, amcnintrilc
dc accst gcn dcvcnind Ioartc pcriculoasc si gcncrnd ncccsitatca unci ripostc
la nivcl stratcgic;
* proIaIil, tcrorismul inIractional si va suIordona tcrorismul idcntitar si l va Iolosi
n scnsul crcrii, n zonclc dc intcrcs, a unor proIlcmc si conIlictc carc s aIat
7
Marie Christine Dupuis, La finance criminelle, mnace-t-elle lconomie mondiale ?, Centrul
de Cercet`ri asupra Amenin]`rilor Criminale Contemporane, 1999, p. 4.
8
Programul Na]iunilor Unite pentru Controlul Interna]ional al Drogurilor.
98
(conccntrczc) ntr-o alt dircctic cIorturilc comunittii intcrnationalc, oIcrindu-sc
astIcl o mai marc liIcrtatc dc actiunc pcntru inIractionalitatc si crim organizat
(nu sc cxcludc nici cvcntualitatca ca tcrorismul idcntitar s-l Ioloscasc pc ccl
inIractional pcntru atingcrca oIicctivclor salc);
* cstc ns posiIil ca tcrorismul - ndcoscIi ccl politic si ccl idcntitar - s capctc
o anumit indcpcndcnt si s-si suIordonczc cl inIractionalitatca si crima organizat,
transIormndu-lc n mi}loacc dc Iinantarc;
* ntrc tcrorism si crima organizat cxist o rclatic dc complctitudinc, chiar dac
o astIcl dc lcgtur prcsupunc divcrsitatc si inccrtitudinc si ntr-un domcniu,
si n ccllalt. Iogistica actiunilor tcroristc o constituic crima organizat. Iutcm conchidc,
Ir a Ii suspcctati dc cinism, c tcrorismul rcprczint"stiinta" asasinilor, iar crima
organizat "Iuctria" accstora!
Terorismul etnic Terorismul etnic Terorismul etnic Terorismul etnic Terorismul etnic
1crorismul dc tip ctnic si scparatist si aIl, n partc, rdcinilc n marilc Iulvcrsri
suportatc dc Iuropa sccolului al XX-lca. sIrsitul marilor impcrii, rcvolutia rus, dou rzIoaic
mondialc, constructia curopcan, sIrsitul marxismului. In dccursul ultimilor oO dc ani,
n Iuropa dc \cst, conIlictul irlandcz (Armata RcpuIlican Irlandcz), scparatismul Iasc
(Iatria Basc si IiIcrtatca), chcstiunca corsican (Irontul National dc IliIcrarc Corsican)
si 1irolul dc Sud sunt ctcva cxcmplc. Mai rcccnt, cdcrca zidului Bcrlinului si rcactivarca
chcstiunii minorittilor n numcroasc tri din cstul curopcan (Bosnia, Kosovo, Armcnia)
sunt susccptiIilc dc a Iavoriza accst tip dc tcrorism.
Anumitc tcnsiuni sunt nc vii, cum sc poatc oIscrva, chiar n inima trilor curopcnc,
n Irlanda, n }urul Ironticrci italo-austriccc, n zonclc mrginasc Gcrmanici, undc rczid
minoritti gcrmanc activc, n Corsica, n Bclgia. In accstc tri, proIlcmclc dc coaIitarc
au dcgcncrat adcscori n conIruntri. Dcsigur, aici nu cstc vorIa dc crim organizat,
ci dc dctcrminatii idcntitarc Ioartc putcrnicc, sccularc.
O rcluarc a conIruntrilor nu cstc cxclus. Aproapc toatc accstc tri curopcnc (cu cxccptia
Irantci, carc, constitutional, nu rccunoastc cxistcnta minorittilor, incompatiIilc cu univcrsa-
litatca rcpuIlican, si a Gcrmanici, carc cstc rclativ omogcn) contin minoritti sau spcciIicitti
culturalc rcgionalc carc ar putca Ioartc Iinc s sc "trczcasc", dac sunt giratc prost,
n spccial dac dcmocratiilc sc }oac cu Iocul, cxaltnd drcpturilc minorittilor, cum s-a proccdat
pn acum.
In Scotia, n 1irol, n Alsacia, n Brctania, nu cstc imposiIil ca, ntr-o zi, tcntatiilc violcntc,
carc au cxistat, s rcnasc. Iuropa, pmntul carc primcstc milioanc dc cmigranti, cstc,
dc ascmcnca, susccptiIil dc a Ii tcatrul unor violcntc teroriste de tip etnic, care intereseaz`
]`rile situate n vecin`tatea frontierelor sale (spre exemplu, chestiunea kurd`).
9
Terorismul de stat
Terorismul de stat cstc, Ir ndoial, o Iorm a tcrorismului politic, poatc Iorma lui
cca mai grav, cca mai acccntuat. 1crorismul dc stat cstc Ioartc vcchi. Dc aici si avcrsiunca
populatiilor Iat dc rcgimurilc totalitarc sau militarizatc. Dc-a lungul timpului, numcroasc
9
Les Fragilits de lEurope face au terrorisme, loc. cit.
99
statc si-au tcrorizat populatiilc carc intrau, ntr-o Iorm sau alta, suI }urisdictia lor. Dar au tcrorizat
si statclc carc nu sc putcau opunc politicii lor. Iormclc dc tcrorism dc stat sunt numcroasc
si nclipsitc pc planct. Cu toatc c, dintotdcauna, omcnirca lc condamn si lupt prin oricc
mi}loacc mpotriva lor, clc nu ncctcaz nc s cxistc.
In timpurilc modcrnc, tcrorismul dc stat s-a dczvoltat mai alcs n trilc latino-amcricanc
supusc dictaturilor, n Grccia anilor 'G7-'74, dar si ntr-o scric dc tri araIc din nordul AIricii
sau din Oricntul Apropiat si Mi}lociu. Multi analisti considcr c, n Indonczia, n Corcca dc Sud
si n altc tri, tcrorismul dc stat consist n moIilizarca si chiar militarizarca socicttii pcntru
a lupta mpotriva inamicului intcrior.
Ixist o osatur idcologic a tcrorismului dc stat, carc const ntr-o anumc doctrin
a nationalismului cxaccrIat, a intolcrantci si altor cxclusivitti. Accstca crau cndva promovatc
si dc doctrina Monroe din vrcmca "rzIoiului rccc", carc a dcIutat cu o politic dc contra-
insurcctic, alc crci punctc Iortc au Iost loviturilc dc stat din Guatcmala (1Oo4), Brazilia
(1OG4), Chilc (1O7J), prccum si ghcrilclc din Uruguay si din altc locuri. In Guatcmala
anilor '7G-'8J, un milion dc oamcni (din cclc O milioanc, ct numr populatia accstci tri)
au Iost dcplasati pcntru c au nccrcat s sustin ghcrilclc. Dintrc accstia, ntrc 2G1 OOO
si GOO OOO (ciIr oIicial) au Iost strmutati cu Iorta si pusi suI controlul armatci si al patrulclor
dc autoaprarc civil.
Militarizarca socicttii, controlul strict al inIormatici si ccnzura sunt modalitti alc tcro-
rismului dc stat. Asasinatclc si dcportrilc masivc practicatc dc rcgimul stalinist, dcportrilc
n Brgan si condamnarca la ani grci dc nchisoarc pc motivc politicc practicatc dc guvcrnclc
Romnici n pcrioada anilor '4G-'G4, ca si practicilc altor guvcrnc din Iostul sistcm comunist
din toat lumca, Iazatc pc motivc cxtrcm dc divcrsiIicatc - dc la protcctia intcrcsclor
statclor rcspcctivc si pn la aprarca valorilor nationalc - sunt Iormc alc tcrorismului
dc stat.
Terorismul de stat (tcrorismul institutiilor) a mIrcat, dc-a lungul timpului, Iormc
diIcritc, ntrc carc. sclavagismul; inchizitia; gcnocidul; dcportarca populatiilor; invazia; trcccrca
prin Ioc si saIic a populatiilor sau a trilor carc nu sc supuncau dictaturii cclui mai putcrnic;
dictatura militar; dictatura politic; Iirul; cotropirca diIcritclor statc dc ctrc statc mai putcrnicc
si impuncrca unor rcgimuri dc viat insuportaIilc; practicarca dc ctrc conduccrca statului
a unui rcgim scvcr Iat dc populatic privind impozitclc, asigurarca locurilor dc munc, ncacor-
darca drcpturilor lcgitimc, ascultarca tclcIoanclor, violarca corcspondcntci ctc.; santa}ul;
prcsiunca politic ctc.
Dar tcrorismul dc stat mai cstc ntclcs, n zilclc noastrc, si altIcl, ca ralicrc a diIcritclor
rcgimuri politicc si conduccri alc unor statc, dc rcgul din lumca a trcia (dar nu numai),
la Icnomcnul tcrorist, la sponsorizarca, sustincrca si proliIcrarca lui, prccum si la ncura}arca
Iolosirii asasinatului, violcntci, piratcrici si altor proccdcc dc cxcrcitarc a prcsiunilor dc tot
Iclul si dc nspimntarc a populatiilor.
Terorismul NBC
S-a crczut, la un momcnt dat, c n accast cpoc, a supcrtchnologiilor, armclc nuclcarc,
chimicc si cclc Iiologicc nu mai prczint o amcnintarc ma}or. S-a nchciat, n accst scns,
un tratat dc ncproliIcrarc a armclor chimicc, scmnat dc 14J dc statc (Statclc Unitc alc Amcricii
n-au scmnat accst documcnt), iar arma Iiologic a Iost considcrat ca ncscmniIicativ
100
n cazul unci conIruntri, Iic chiar si ca ripost asimctric, tocmai ca urmarc, pc dc o partc,
a lipsci dc prccizic n actul ntrcIuintrii si, pc dc alt partc, a cIcctclor ci colatcralc (unclc chiar
asupra Iortclor proprii), grcu dc controlat si dc prcvcnit.
Ca urmarc a dczvoltrii armamcntului nuclcar si a sistcmclor dc armc dc marc prccizic,
arma chimic a Iost ntrcIuintat Ioartc rar n conIruntrilc militarc dc dup ccl dc-Al Doilca
RzIoi Mondial, iar cca Iiologic s-a prczcntat mai mult ca o amcnintarc posiIil.
Arma nuclcar, carc a cvoluat spcctaculos, rcprczcntnd, la ora actual, cca mai marc
amcnintarc la adrcsa pcii si a victii pc pmnt, a dcvcnit mai mult un mi}loc dc disuasiunc
dcct unul carc poatc Ii ntrcIuintat.
"Datorit" marilor aglomcratii urIanc si mutrii scopului cIortului militar din sIcra
produccrii dc picrdcri umanc advcrsarului n cca a cIcctului cocrcitiv sau disuasiv, stratcgia
distrugcrii masivc s-a cstompat, iar mi}loacclc rcspcctivc au intrat, dac nu n dcsuctudinc,
atunci ntr-un Icl dc rczcrv a disuasiunii carc, la ncvoic, poatc convingc.
Rcalittilc conIlictclor din ultimclc dcccnii au rclicIat ns o cu totul alt pcrspcctiv
si au rcpus n opcr un principiu carc nccpusc s Iic uitat, si anumc accla c nici o for]`
din lume nu renun]` la mijloacele de lupt` pe care le are dect dac` apar altele mai performante
[i, n consecin]`, mai eficiente. AstIcl, stratcgii timpurilor noastrc au ntclcs c armamcntul
dc nalt prccizic nu nlocuicstc armclc dc distrugcrc n mas si c, n oricc momcnt, cxist
posiIilitatca Iolosirii lor dc ctrc anumitc Iortc, ndcoscIi tcroristc, nu numai ca ripostc asimctricc,
ci si ca modalitti cxtrcmc dc implcmcntarc sau dc impuncrc a unor prcccptc rcligioasc
Iundamcntalistc, dc rcactic la gloIalizarc, dc pedepsire a unor populatii, ctnii ctc.
In accstc conditii, pc lng arma nuclcar si matcrialclc radioactivc, posiIilitatca Iolosirii
mi}loacclor chimicc si a cclor Iiologicc rmnc amcnintarca cca mai pcriculoas a nccputului
dc milcniu.
1ragicul atac tcrorist asupra World 1radc Ccntcr si a Icntagonului a rcadus n actualitatc
ncvoia rcconsidcrrii stratcgiilor dc ntrcIuintarc dc ctrc divcrsc Iortc, mai alcs tcroristc
(dar nu numai), a mi}loacclor nuclcarc, chimicc si Iiologicc - ca rcdutaIilc armc dc nimicirc
n mas - si, n consccint, a msurilor dc prcvcnirc, contracararc si protcctic a pcrsonalului
si a populatici mpotriva cIcctclor lor.
Dup utilizarca, n 1OOo, a sarinului, dc ctrc sccta }aponcz AUM - Shinri Kyo,
n atacul dcclansat prin surprindcrc n mctroul din 1okyo, cu scopul dc a producc numcroasc
victimc n rndul civililor, a dcvcnit cvidcnt amcnintarca chimic si Iiologic n arscnalul
gruprilor si organizatiilor tcroristc.
Scopurilc tcrorismului nuclcar, chimic si Iiologic nu sunt prca numcroasc, putnd Ii
grupatc n ctcva catcgorii distinctc, dup IilozoIia organizatiilor tcroristc carc Iac apcl
la astIcl dc mi}loacc, dar carc nu inIlucntcaz n mod suIstantial proccdcclc dc actiunc.
Accstc catcgorii cuprind scopuri cc vizcaz "pcdcpsirca nccrcdinciosilor" si climinarca
lor Iizic dc pc pmntul pc carc tcroristii considcr c l pngrcsc; scopuri cc vizcaz
rzIunarca pcrsoanclor sau a picrdcrilor suIcritc dc mcmIrii organizatici rcspcctivc
sau dc comunitatca pc carc sustin c o rcprczint; scopuri cc sc constituic ntr-o ripost
asimctric dat "agrcsorului" supcrior n ccca cc privcstc acccsul la rcsursc, putcrca
cconomic si Iinanciar, inIlucnta intcrnational, tchnologia civil si militar, sistcmclc
dc armc; scopuri politicc cxtrcmistc, Ianaticc.
101
Scopul ncmi}locit cstc accla dc a ucidc ct mai multi oamcni, ntr-un timp ct mai scurt,
pcntru a crca panic si dcrut, a nIricosa, a inducc si a mcntinc o starc dc tcroarc n rndul
populatici vizatc si a atragc atcntia mass-mcdia.
Biotcrorismul si tcrorismul chimic, ccl cu rcziduuri radioactivc, ca si ccl nuclcar,
nu sunt si nu pot Ii rcactii n dispcrarc dc cauz, ntruct astIcl dc actc ncccsit o Iaz
matcrial scrioas, laIoratoarc Iinc utilatc, Iolosirca unor spccialisti dc nalt clas, costuri
Ioartc mari si prcgtiri tcmcinicc, adcsca ndclungatc. 1crorismul dc accst Icl const
ntr-un complcx dc actiuni oIcnsivc, dusc prin surprindcrc, n situatii n carc organizatiilc
rcspcctivc dctin initiativa stratcgic.
Intruct s-a considcrat mult vrcmc c tcroristii sunt psihopati, criminali ordinari,
oamcni dc la pcriIcria socicttii, dc o conditic inIcrioar, Ir nici un Icl dc moralitatc
si cu o capacitatc intclcctual ndoiclnic, accst Icnomcn a Iost tratat ca simpl criminalitatc,
cu scop dc rzIunarc sau dc prcsiunc politic punctiIorm, disparat, Ir scmniIicatic
stratcgic ma}or. Nu s-au luat, practic, nici un Icl dc msuri cIicicntc nici pcntru nlturarca
cauzclor carc l gcncrcaz, nici pcntru limitarca acccsului la tchnologii, nici pcntru crcarca
unui Iront comun al civilizatici si civilizatiilor mpotriva lui. Mai mult, au Iost momcntc
si ctapc n istoria contcmporan a accstci lumi, ndcoscIi n timpul "rzIoiului rccc",
cnd tcrorismul a Iost ncura}at si chiar Iolosit, si dc o partc, si dc ccalalt, pcntru suIminarc
rcciproc, schimIarca unor guvcrnc, impuncrca unor politici ctc.
Ca urmarc, tcrorismul si-a crcat o marc liIcrtatc dc actiunc, ccca cc a Iavorizat aparitia
tcrorismului Iiologic, chimic, nuclcar, radiologic, a ciIcrtcrorismului si a tcrorismului
inIormational. Ia ora actual, "arma" tcrorismului cstc Iiinta uman (tcroristul nsusi),
iar mi}loacclc - nclimitatc.
102
OBIECTIVUL BAZAT PE RE}EA
~ o abordare militar` diferit` ~
Transformarea este un proces care, din ini]iativa [i sub conducerea SUA, devine
pe zi ce trece o realitate ce se implementeaz` n cadrul Alian]ei.
n]elegerea procesului de transformare este, n opinia noastr`, etapa ce trebuie
rezolvat` pentru ca, pe aceast` baz`, s` putem aborda concret [i specific transformarea
n cadrul unei armate.
Prin aceast` ini]iativ`, dorim s` transmitem Revistei G#ndirea militar`
rom#neasc` provocarea de a g`zdui n paginile sale un serial pe aceast` tem`,
n cadrul c`ruia s` putem publica pozi]iile exprimate de exper]ii strìni , precum [i punctele
de vedere ale speciali[tilor militari romni, n scopul creion`rii conceptului de structur`
militar` a Armatei Romniei, n concordan]` cu principiile r`zboiului bazat pe re]ea
care fundamenteaz` concep]ia transform`rii NATO.
Interviul amiralului Cebrowski*, pe care-l prezent`m n continuare, este
un prim-pas n ac]iunea de promovare a conceptului.
Colonel Ionel HORNEA
C`pitan-comandor Stelic` COJOCARU
Dawn S. Onley: Care este misiunea
Biroului pentru Transformare ?
Cebrowski: OIicctivul nostru cstc s asigurm
un avanta} compctitiv sustinut al natiunii n domcniul
militar. Intcntionm s crcm o lcgtur ntrc transIor-
marca Iortci si clcmcntclc chcic alc stratcgici militarc,
dcoarccc transIormarca cstc n primul rnd un proccs
stratcgic. Accst proccs trcIuic concctat la urmtoarclc
clcmcntclc stratcgicc. convingcrca si crcarca dc garantii
aliatilor asupra ncccsittii accstuia, dcscura}arca
oponcntilor si, la ncvoic, Iortarca unui comportamcnt
n concordant cu intcrcsul national, utiliznd mi}loacc
violcntc, dac cstc ncccsar.
N`scut n Passaic, N.J., Cebrowski
a absolvit Universitatea Villanova
n 1964, dup` care, Naval War College
[i a ob]inut un masterat n manage-
mentul sistemelor informatice la {coala
Naval` Postuniversitar`.
Cebrowski a activat ca pilot
[i a comandat Escadronul de lupt` 41
[i Escadronul de Transport nr. 8.
A comandat, de asemenea, nava USS
Guam, portavionul USS Midway
[i grupul de lupt` USS America.
Cebrowski a trecut n rezerv`
din Marin` n octombrie 2001, dup`
mai bine de 37 de ani de serviciu militar,
avnd stagii n r`zboaiele din Vietnam
[i Golf.
Reporterul Dawn S. Onley l-a intervievat pe Cebrowski n biroul sù
din Arlington, Va.
* Surs`: Governemental Computer News, transmis prin amabilitatea domnului Mark Dunaiski.
103
Dc ascmcnca, altc oIicctivc sunt claIorarca
unor conccptc novatoarc, carc s produc mari avanta}c
Amcricii, si anumc crcarca dc clcmcntc alc transIormrii
carc nu cxist n accst momcnt, prccum si idcntiIicarca
si dczvoltarca unor noi ci si lcgturi pcntru implcmcntarc.
1ransIormarca cstc o sarcin diIicil si coplcsitoarc,
iar ntrcaga rcsponsaIilitatc a transIormrii armatci
noastrc rcvinc sccrctarului aprrii si prcscdintclui.
Accsta cstc singurul Iirou din Ministcrul Aprrii dcstinat
cxclusiv asigurrii spri}inului ncccsar accstor lidcri
n cIorturilc pc carc lc Iac pcntru transIormarc. Sarcina
noastr cstc s i a}utm. Dar suntcm, dc ascmcnca,
autorizati s lucrm n aIara normclor staIilitc pcntru
a rcaliza accst dczidcrat.
Dcci, sprc cxcmplu, putcm s cumprm sau s dcz-
voltm prototipurilc opcrationalc utilizatc n cadrul cxpc-
rimcntclor. Noi nu avcm o alt crcdint institutional
dcct asigurarca succcsului Ministcrului Aprrii
n contriIutia sa la rcalizarca sccurittii nationalc.
Dawn S. Onley: Pute]i detalia vreunul
din prototipurile pe care le g`si]i
interesante ?
Cebrowski: In rzIoi, unul din lucrurilc pc carc
lc-am rcmarcat a Iost rolul dcoscIit al statici radio
individualc.
A fost, de asemenea, director
pentru C4 al Statului Major ntrunit
[i Pre[edinte al Naval War College
din Newport, R.I.
Date suplimentare:
Familie: So]ia, Kathryn; dou` fiice,
[apte nepo]i.
Vrsta: 61 de ani
Serviciul militar: |n For]ele navale,
pentru mai bine de 37 de ani; n retra-
gere cu gradul de viceamiral.
Moto: O zi n care ai putut ajuta
pe cineva este o zi bun`.
Sarcina lui Arthur K. Cebrowski
este s` elaboreze concepte tehnologice
care vor revolu]iona cultura armatei
[i a r`zboiului.
n calitate de director al transfor-
m`rii for]ei func]ie creat` de Secretarul
Ap`r`rii, Donald Rumsfeld, la o lun`
dup` atacurile teroriste de la 11 sep-
tembrie 2001 , sarcina lui Cebrowski
este de a provoca schimb`ri n statutul
Departamentului Ap`r`rii [i n cate-
goriile de for]e ale armatei
Printre cele mai importante res-
ponsabilit`]i, Cebrowski monitorizeaz`
domeniul militar [i programele expe-
rimentale interarme [i l consiliaz`,
din punct de vedere politic, pe secretarul
de stat al ap`r`rii, D. Rumsfeld,
[i pe adjunctul acestuia.
Un lucru Ioartc clar cstc accla c tactica cxcrcitiilor prcccdcntc a Iost limitat dc distanta
dc audiIilitatc ori dc viziIilitatc. In vacarmul si n conIuzia luptci, accasta cstc dcscori limitat.
Dar, atunci cnd utilizczi accstc dispozitivc radio, dcodat poti nccrca tactici pc carc
nu lc putcai utiliza naintc si rcalizczi c cstc acclasi lucru ca n lumca aIaccrilor, cnd Iirmclc
sc intcrconcctcaz. Si, dintr-o dat, Iirmclc si-au dat scama c, intcrconcctndu-sc, putcau
s concurczc ntr-un mod cu totul nou si au crcat noi tactici.
Noi am aIirmat cu mult timp n urm c asa vor cvolua lucrurilc n armat, dar militarii
au spus. Nu, nu, nu! Nu putem lua lec]ii din lumea afacerilor pe care s` le aplic`m
n domeniul militar, pentru c` noi suntem diferi]i.
AIirmatiilc au Iost cronatc. Dcsigur c ci crau diIcriti, dar asta nu nscamn cu nu putcm
aplica lcctiilc rcspcctivc.
Statiilc radio individualc au intrat n uz pcntru c cra ncccsar s spri}inc lupttorii
din Irak, nu ncaprat ca partc a proccsului dc achizitic. Accsta rcprczint un cxcmplu
dc transIormarc n situatii dc conIlict. Conflictul nu mpiedic` transformarea. Conflictul
accelereaz` transformarea.
104
Dawn S. Onley: Exist` reguli speciale care permit categoriilor de for]e
ale armatei s` accelereze achizi]ia unor astfel de sisteme pe timpul
conflictelor ?
Cebrowski: In cazul accstor statii radio, cincva pur si simplu s-a dus si lc-a cumprat.
I Ioartc simplu. Istc cazul numcroasclor rcccptoarc GIS pc carc lc utilizcaz n prczcnt
catcgoriilc dc Iortc si carc nu trcc prin ntrcgul proccs dc achizitic. Iur si simplu lc cumpr.
Statiilc radio crau dc}a utilizatc dc Iritanici n transportul pcrsoanclor civilc pc marc.
Noi nu a trcIuit s lc tcstm din nou.
Dawn S. Onley: De ce militarii trebuie s` se orienteze de la
interoperabilitate c`tre interdependen]` ? Au atins militarii
interoperabilitatea pn` acum ?
Cebrowski: Noi nu avcm un nivcl impus al intcropcraIilittii n cadrul DoD.
Nu vom atingc niciodat pcrIcctiunca n accst domcniu, dar cstc un oIicctiv pcntru carc
trcIuic s nc strduim pcrmancnt. Icntru c nc aIlm n Ira InIormatic, marca surs
a putcrii const n IcncIiciul comun al inIormatiilor si al ntclcgcrii.
Accia carc sunt incapaIili s sc concctczc la altii nu pot participa la Ira InIormatic.
Ii nu au IcncIicii. Ii nu contriIuic, dcci risipcsc Ianii.
Dac cincva nu poatc dcvcni intcropcraIil, s-ar cuvcni s-i rctragcm Iondurilc,
s-i anulm programclc si s puncm acclc rcsursc la dispozitia acclora carc pot IcncIicia
si aducc contriIutii.
Dawn S. Onley: Cum defini]i R`zboiul Bazat pe Re]ea (RBR) ?
Cebrowski: Nu cstc vorIa dcsprc a optimiza din punct dc vcdcrc militar Era
Industrial`. Istc vorIa dc a crca o armat diIcrit.
Nu cstc vorIa dcsprc aplicatii alc 1chnologici InIormatici (1I) carc s nc a}utc s conduccm
mai Iinc rzIoaic convcntionalc la scar marc. In schimI, cstc vorIa dc a dcvcni capaIili
s rcalizm oricc misiunc pc carc Natiunca nc-o ccrc, n oricc contcxt, pc oricc durat,
n IcncIiciul sccurittii nationalc.
AstIcl, conccptc ca RBR nu sc rcIcr la rzIoaic convcntionalc pc scar larg,
la rzIoaic tchnologicc. Ilc sc rcIcr la o compctitic la toatc nivclurilc, att violcnt,
ct si non-violcnt.
Iic c cincva cstc implicat ntr-un schimI dc Iocuri dc marc intcnsitatc, ori cxccut
o misiunc dc mcntincrc a pcii n Bagdad, sc aplic acclcasi principii. Sc mcntinc acccasi
ncvoic pcntru intcropcraIilitatc. Ixist acccasi ncvoic pcntru aIilitatc doctrinal tactic
si IlcxiIilitatc institutional. Ixist acccasi ncvoic pcntru ampliIicarca putcrii prin distriIutia
cchitaIil a inIormatiilor.
Dawn S. Onley: Crede]i c`, o dat` cu sporirea ncrederii DoD n sisteme,
va cre[te [i amenin]area atacurilor cibernetice ?
Cebrowski: Da. Ori dc ctc ori ccva dc valoarc cstc introdus pc cmpul dc lupt
nc putcm astcpta s Iic atacat. Ca urmarc, aprarca n accst domcniu cstc important.
105
Iroarca pc carc multi o svrscsc cstc s crcad c utilizarca mai larg a sistcmclor
inIormaticc ducc la crcstcrca vulncraIilittii noastrc. Adcvrul cstc la polul opus.
Iractic, cu ct lc utilizm mai mult, cu att dcvin mai roIustc, mai rczistcntc la atac si cu att
mai capaIili vom Ii s stopm atacul.
Dawn S. Onley: Ce rol vor juca agen]iile de informa]ii ntr-o armat`
transformat` ?
Cebrowski: Mai marc. Cu mult mai marc. Iunctul ncvralgic al politicii dc sccuritatc
national si intcrnational cstc culcgcrca dc inIormatii.
Chcia lcgturii dintrc DoD si Dcpartamcntul sccurittii intcrnc cstc culcgcrca dc inIormatii.
Chcia unci Iortc militarc mai prcgtit s rspund cstc culcgcrca dc inIormatii. Chcia
anihilrii armclor dc distrugcrc n mas cstc culcgcrca dc inIormatii si supravcghcrca.
Noi nc miscm - spunca odat cincva - dintr-o cr n carc o cantitatc mic dc inIormatii
si supravcghcrc asigur o Iort masiv ctrc o cr n carc o marc cantitatc dc inIormatii
si supravcghcrc asigur o Iort rcdus.
O cxtcnsic logic a accstci aIirmatii cstc accca c n timp cc sc diminucaz componcnta
Iizic a Iortci crcstc vcrtiginos componcnta sa inIormational.
Dawn S. Onley: Vede]i DoD orientndu-se, n cele din urm`, c`tre
o singur` for]` lupt`toare ?
Cebrowski: Nu. Sc vor schimIa rclatiilc, sc vor schimIa rolurilc, vor cvolua
n timp rcsponsaIilittilc scIilor dc catcgorii dc Iortc, dar catcgoriilc dc Iortc vor rmnc.
1otusi accstca nu vor rmnc chiar la Icl. Ilc vor Ii diIcritc.
Istc o ncvoic crcscnd dc putcrc uman n armat, dar asta nu nscamn c trcIuic
s crcasc numrul rccrutilor. Catcgoriilc dc Iortc i vor Iolosi n mod diIcrit.
Ixist o putcrc urias a 1I pcntru a rcducc aria logisticii, ccca cc va crca un disponiIil
dc pcrsonal si dc Ionduri, utilizaIilc n altc scopuri. Dcci cu nu vd o ncvoic dc rcvcnirc
la un program dc rccrutarc pcntru catcgoriilc dc Iortc. IroIaIil, c vom lua n considcrarc
rccrutarca pcntru scrviciul national.
106
stzi noi nu avcm rcvolutii, ci o Iorm dc dcmocratic carc s-a dczvoltat
n pcstc o mic dc ani. Rcvolutiilc, din pcrspcctiva Iritanic, sunt invcntii
strinc, carc au drcpt rczultat tipi ca RoIcspicrrc, Icnin, Stalin, MugaIc
EVOLU}IE, {I NU REVOLU}IE
n timpurile moderne nu exist` o problem` mai dificil`, comun`
statelor majore generale ale tuturor ]`rilor, dect decizia referitoare
la anul n care s` planifice cerin]ele privind nzestrarea for]elor lor.
2
1
Adaptare realizat` de c`tre colonelul Ionel HORNEA, dup` cap. III No revolutions
please, were british.
2
Alistair Horne, To Lose a Battle: France 1940.
3
Victoria flamand` de la Courtrai este recunoscut` ca st#nd la baza ideii potrivit c`reia, organiza]i,
infanteri[tii \i puteau \nvinge pe arca[ii c`lare.
4
La Crecy englezii au desf`[urat 3 900 de cavaleri, 5 000 de infanteri[ti [i 11 000 de arca[i.
5
Tunurile au fost, de asemenea, utilizate la Crecy (\n num`r de 10), dar eficacitatea lor nu este
cunoscut`.
1
si altc ascmcnca cIcctc grotcsti si ncdoritc. Dc accca sc potrivcstc, n ntrcgimc, culturii
militarc contcmporanc Iaptul c scricrilc si cugctrilc lui Iiddcll Hart si Iullcr, rcIcritoarc
la potcntialul actiunilor dc lupt al Ilindatclor, vor avca un succcs mai lcnt (dc cxcmplu
n Marca Britanic), dar vor Ii nsusitc n alt partc, cu un cIcct dcvastator si n dauna noastr.
Perspectiva istoric`
Dar nu ntotdcauna a Iost la Icl. Sccolul al XI\-lca a Iost martorul unci rcvolutii Iritanicc
clarc n aIaccrilc militarc (RMA)
3
, arcul Iiind tchnologia, dar nu singurul Iactor. Ixcmplul
urmrit cstc ccl al armatci cnglczc carc, la BannockIurn, n 1J14, a Iost, proIaIil, suIstantial
alctuit din arcasi si dc accca nIrngcrca a dctcrminat rcvcdcrca organizrii si a tacticilor
ntrcIuintatc. Mai trziu, arcasii, masati (11 OOO la Crccy
4
), au Iost ntrcIuintati n coopcrarc
cu inIantcristii, alc cror sar}c crau Iolositc pcntru urmrirc dup cc Itlia a Iost cstigat.
Un alt Iactor, cu rol hotrtor, a Iost modul dc plat al cavalcrilor. In armata cnglcz, n mod
hotrtor, cra Icut dc rcgc, n timp cc Iranta mcntinca modclul Icudal, n carc noIilii
ntrctincau cIcctivc mari suI armc pcntru a sc achita dc oIligatiilc Icudalc. Cel care pl`te[te
flautistul, d` tonul; astIcl, accsta a Iost Iactorul chcic dc sustincrc a unittii dc comand
n armata cnglcz. In conIruntarca dircct dintrc cclc dou taIcrc, Irancczii proIaIil c s-ar Ii
putut rcIugia n spatclc zidurilor orasclor, dar comunitatca provincial a Iost constrns,
ntr-o stratagcm dcliIcrat, s dcsIsoarc Itlia dup tcrmcnii cnglczilor.
\ictoriilc adusc dc accast RMA au tiat rcspiratia - raportul dc doi la unu n mod
invariaIil n trccut a pcrmis cnglczilor s provoacc imcnsc picrdcri dusmanilor lor,
cu picrdcri rclativ mici pcntru ci. In 1J4G, la Crccy
5
, saisprczccc sar}c alc cavalcrilor Irancczi
au lsat 1 oOO dc morti, comparativ cu picrdcrilc minimc alc cnglczilor. Ia Agincourt, G8 dc ani
mai trziu, Iorta lui Hcnry al \-lca, dc aproximativ G OOO dc oamcni, a nIrnt o Iort Iranccz
A
107
dc 2o OOO dc lupttori, provocnd o OOO dc picrdcri dc victi omcncsti, incluznd oOO dc noIili,
la un prct dc aproximativ 2OO dc picrdcri dc victi omcncsti cnglczc. Un ingrcdicnt chcic
n accst uluitor succcs a Iost conduccrca - conduccrca n Itlic, coroIorat cu conduccrca
pcntru a dczvolta si utiliza noi armc, noi tactici si noi modclc dc organizarc.
In limIa}ul modcrn, armamcntul, organizarca, stratcgia si tactica cnglcz din acca
vrcmc pot Ii caliIicatc drcpt asimctricc
6
. In timp, ccca cc cstc dc ascmcnca instructiv, RMA
poatc Ii vzut, dcrulndu-sc, pc aproximativ o sut ani. Altc rcvolutii n aIaccrilc militarc
s-au ntmplat avnd, din cnd n cnd, drcpt dctcrminarc progrcsul tragcrii cu armclc mici.
In sccolul al X\II-lca, RMA a Iost prccipitat dc aparitia muschctci/Ilintci si, dup cum
sc poatc dcmonstra, a nccput cu victoria olandcz asupra spaniolilor, la Nicuwpoort,
n 1GOO. Dar, aIia la sIrsitul accstui sccol, dispar sulitasii din ordinca dc Itaic, Iiind nlocuiti,
n ntrcgimc, cu trgtorii cu pusca cu crcmcnc si Iaionct.
1rziu, n sccolul al X\I-lca, a aprut o nou tactic si organizarc, crcat dc {coala
german`, carc a nlocuit Iatalioanclc mari, dc sulitasi, cu dispuncrca drcptunghiular,
cu liniilc cxtinsc carc dau o marc IlcxiIilitatc Iolosirii cavalcrici, inIantcrici si artilcrici,
Iapt cc a pcrmis Iolosirca mult mai cIicacc si sustinut a putcrii dc Ioc, altcrnnd succcsiv
ntrc tragcrc si ncrcarca muschctclor. Accstc idci au Iost dczvoltatc ultcrior dc Gustavus
Adolphus, carc a introdus sulita scurt si muschcta usoar cc putca Ii rcncrcat mult
mai rcpcdc si nu ncccsita pauzc rcpctatc. Dc ascmcnca, cl a utilizat artilcria usoar
carc poatc Ii usor mancvrat n cmpul dc lupt si conccntrat pc tintclc inamicc
cclc mai vulncraIilc si cuplat la tactica nou pcntru Iolosirca oIcnsiv a cavalcrici.
Sucdczii, n mod caractcristic, conccntrau puscasii si artilcria mpotriva inIantcrici advcrsc,
dup cc cavalcria dcschidca Ircsc n liniilc advcrsc, Iiind urmatc ndcaproapc dc sulitasi.
Accstc tactici au consolidat victoriilc lui Gustavus Adolphus si alc succcsorilor si
la BrcitcnIcld, Iutzcn, Wittstock si ]ankow si au dat Sucdici o pcrioad dc hcgcmonic
n Iuropa dc Rsrit si Ccntral.
Dac accast pcrioad dc la nccputul sccolului al X\II-lca poatc Ii vzut ca o rcvolutic
n aIaccrilc militarc, noi o vcdcm ca pc o comIinatic dc inovatii n tchnologic, organizarc,
tactic si, n mod hotrtor, n conduccrc.
S nc ntoarccm sprc cra noastr, cnd, gndind RMA n cra inIormatici, trcIuic
s nc ntrcIm undc a nccput totul. "Smnta" a Iost pus n Blctchlcy Iark, undc sprgtorii
dc coduri (codcIrcakcrs) au dat aliatilor o inIormatic dc scmniIicatic stratcgic. Dar asta
a Iost n Amcrica, nu n Anglia, carc a dczvoltat mai trziu tchnologia dc spargcrc a codurilor,
cca carc a dus la cra calculatorului. In mod rcalist, oricum, cnd noi vorIim dcsprc RMA
curcnt, nc gndim la armclc dc prccizic, la tchnologia dc comunicarc digital, la satcliti si micro-
proccsoarc carc au Iost comIinatc pcntru a conIcri o impctuozitatc tchnic rclcvant RMA.
RMA curent`
IosiIilittilc oIcritc tchnologici crci inIormationalc sunt Iantasticc. In domcniul
comcrcial, undc aIaccrilc au avut succcs, sc poatc ntclcgc cum trcIuic cxploatat tchnologia
n avanta}ul accstui domcniu. In mod caractcristic, ci inovcaz si adopt o nou organizarc
dc aIaccri si proccduri, Ir a rcaliza conscnsul pcntru Iiccarc grup dc intcrcs.
Doar 8O-OO" din proicctclc tchnologici inIormationalc rcuscsc s-si ating scopurilc
pcntru carc au Iost rcalizatc, 8O" din toatc accstca Iiind livratc cu ntrzicrc, antrcnnd,
6
Este vorba despre asimetrie \n ceea ce prive[te for]ele \n r`zboiul de for]e, care se opune conceptului
de r`zboi asimetric un concept mai larg, dezb`tut \n capitolul XVII.
108
7
Profesorul Philip Yetton de la Australian Graduate School of Management a scris mult despre stilul
de conducere, luarea deciziilor [i tehnologia informa]iei.
8
|n acela[i sens, vezi [i lucrarea lui Liddell Hart, The Other Side of the Hill, 2nd Ed, Cassell & Co Ltd., 1951.
9
Guderian era ofi]er de transmisiuni de carier`.
Figura 1: Model Yetton pentru planificarea amplific`rii
schimb`rii capabilit`]ii militare
SchimIarca modclclor dc dczvoltarc
pcntru structurilc dc aIaccri arc o rclc-
vant ascmntoarc si pcntru capaci-
tatca militar. Modclul Yctton
7
,
dc cxcmplu, poatc s Iic adaptat
din tcrmcni dc aIaccri n tcrmcni
militari (figura 1).
In accst caz, cxistcnta tchnologici
dc ultim gcncratic oIlig la sclcctio-
narca, antrcnarca si dczvoltarca
dc oamcni capaIili pcntru a rcaliza
n totalitatc o nou structur carc s pcrmit modul ccl mai IcncIic n carc s Iic utilizat.
Adoptarca accstci noi structuri, ntocmai ca si naintc, oIlig, implicit, la adoptarca dc noi
proccsc. In accst timp, oricum, capacitatca crcat nu a Iost prcdcIinit si poatc, n consccint
si n mod corcspunztor, s Iic luat n considcratic ca rcvolutionar prin nssi natura sa.
Un cxcmplu cu caractcr istoric privind modul cum o ascmcnca schimIarc a putut Ii dczvoltat
pn la rang dc transIormarcrc rcvolutionar cstc ccl al Wchrmacht-ului n ccca cc privcstc
conccptul dc "rzIoi Iulgcr".
Figura 2: Model Yetton aplicat la dezvoltarea r`zboiului fulger
In accst cxcmplu (figura 2),
n ciuda Iaptului c Iritanicii au Iost
primii carc a introdus tancurilc
n cmpul dc lupt si au promovat
o conccptic unitar dc dczvoltarc
a tchnicilor dc rzIoi alc Ilindatclor,
prin crcarca Iortci Ixpcditionarc
Mccanizatc, n 1O27-1O28, din cauza
lipsci rcsursclor si a anga}amcntclor n anii 'JO, capacitatca Iritanic a sczut vcrtiginos
n cursa pcntru Al Doilca RzIoi Mondial, situndu-sc cu mult napoia Gcrmanici.
In Gcrmania, totusi, conccptclc lui Gudcrian
8
, dczvoltatc din cclc alc lui Iullcr si dcscrisc
n lucrarca sa - Aten]ie la Tancuri, au Iost nsusitc dc Hitlcr. SuI patrona}ul accstuia,
Gudcrian
9
a Iost n msur s asigurc trci divizii dc Ilindatc, pn n octomIric 1OJo.
dc rcgul, dcpsirca Iugctclor alocatc. Companiilc comcrcialc carc iau dccizia unor invcstitii
insuIicicntc n tchnologia inIormatici cstc posiIil s Iic plasatc ntr-un dczavanta}
compctitiv. n cclc din urm, clc picrd aIaccrca si mcrg sprc Ialimcnt.
IlaniIicatorii aprrii pot Ii pusi n situatii similarc. Icntru a rczista mpotriva accstci
cdcri, cstc dc ntclcs c socicttilc din domcniul productici dc aprarc trcIuic s-si adaptczc
vnzarca angro la schimIarca rcvolutionar, dc la conccptclc dc rzIoi Iazat pc platIorm
la cclc Iazatc pc rctca.
Icntru a oItinc IcncIiciilc noii tchnologii, n spccial n cadrul structurilor dc aprarc,
undc au Iost pcrccputc cu succcs, pcrIcctionarca capaIilittilor militarc a Iost, n marc
msur, dcpcndcnt dc ampliIicarca schimIrilor n structur, proccsc si pcrsonal.
STRUCTUR~
CAPABILIT~}I
(readiness, tactici,
doctrine)
PROCES
DE CONDUCERE
(dependent de schimbul
de informa]ii)
TEHNOLOGIE
Individualit`]i
[i func]iuni
Divizia
de tancuri
R`zboiul fulger
(a[a cum
s-a demonstrat
la Sedam, 1940)
Folosirea masiv`
a blindatelor
Tancul &
mijlocul radio
Guderian
109
Iroccsul dc inovatic si pcrIcctionarc a continuat, urmat dc o atcnt si riguroas analiz
a lcctiilor nvtatc din cxcrcitii, cxpcrimcntri si opcratii (Austria, Cchoslovacia si Iolonia)
pcntru o continu inovarc si dczvoltarc. ]ustiIicarca accstci rcvolutii n duccrca rzIoiului
a vcnit o dat cu cdcrca Irantci, sasc sptmni mai trziu, n mai si iunic 1O4O.
Analiza accstui cxcmplu istoric indic, o dat n plus, dc cc o ascmcnca schimIarc
rcvolutionar cstc diIicil dc rcalizat cu succcs n organismclc militarc. Impulsul dczvoltrii
tuturor clcmcntclor r`zboiului fulger au Iost nIrngcrca si umilintclc suIcritc n Irimul
RzIoi Mondial, prccum si rcstrictiilc asupra dimcnsiunii si capacittii armatci gcrmanc
impusc prin 1ratatul dc la \crsaillcs.
SchimIarca rcvolutionar Iazatpc tchnologic a Iost un catalizator ntr-un mcdiu
complcx carc a inclus o idcologic rasist, scopuri stratcgicc cxpansionistc si o cultur aIlat
la comanda militar a "auItragstaktik"-ului. Si n accst caz, ca si n cazul rcvolutiilor n aIaccrilc
militarc antcrioarc, scsizm o sintcz dinamic ntrc utilizarca complct nou a tchnologici
si o nou doctrin Iazat pc o nou organizarc, altc cxigcntc tacticc si o rcmarcaIil conduccrc.
Analiza dc mai sus cvidcntiaz c adcvrata schimIarc rcvolutionar n capacitatca
militar nu poatc Ii planiIicat, ci doar prognozat dc ctrc tcorcticicni, iar dczvoltarca ci sc poatc
producc n timp, cvcntual n zcci dc ani.
In gcncral, succcsclc organismclor militarc, n timpul pcrioadclor dc pacc rclativ,
nu dctcrmin o gam dc schimIri n invcstitii Iazatc pc gndirca tcorcticicnilor. In schimI,
tchnologii dovcditc valaIilc sunt utilizatc n mod oIisnuit, pcntru a pcrmitc schimIri
progrcsivc. AstIcl, n cazul n carc conccptclc carc conIigurcaz Nctwork Ccntric WarIarc
urmcaz a Ii dczvoltatc, trcIuic s sc gscasc si nistc mctodc dc a suporta prcturilc
cnormc alc unci ascmcnca dczvoltri.
O natiunc curopcan, dc cxcmplu, a luat o dccizic consticnt dc climinarc (n mod
concrct dc vnzarc) a posiIilittilor mostcnitc carc nu au utilitatc n dczvoltarca conccptclor
BUGETUL
ECHIPAMENTUL
MO{TENIT
C & D
IMPLEMENTAREA
NOILOR SISTEME
{I CONCEPTE
TIMPUL
CHELTUIELI
AP~RARE
RBR, aprutc n cra inIormatici, pcntru
a dcvcni mai compctcnt n a invcsti, n mod
corcspunztor, n viitoarclc capaIilitti.
Consccinta asupra chcltuiclilor n domcniul
aprrii cstc ilustrat n figura 3.
Dar cstc, ntr-adcvr, alcgcrca
cca mai Iun ? Cc cstc RBR ? Istc numai
un conccpt tcorctic sau cstc un conccpt
dc suIstant, carc ccrc atcntic din partca
noastr ?
Martin van CrcIcld, dc cxcmplu,
a considcrat c dczvoltarca conduccrii
Figura 3: Consecin]a dezvolt`rii conceptelor RBR
asupra cheltuielilor n domeniul ap`r`rii
cstc un proccs continuu, putnd Ii ctapizat n pcrioadc scmniIicativc. Il a idcntiIicat
o pcrioad lung, pc carc a numit-o "cpoca dc piatr" - totul prcIatnd sistcmul napolconian.
Dup accca, a conccput progrcsul pc Iaza unui avans tchnologic rclativ rapid. telegraful
(RzIoiul Civil din SUA si rzIoaiclc gcrmanicc dc uniIicarc), leg`tura fir (Irimul RzIoi
Mondial), radioul (Al Doilca RzIoi Mondial) si, n cclc din urm, calculatoarclc si clicoptcrclc
crci \ictnam. Ar Ii tcntant s nc imaginm c tchnologia digital constituic ctapa urmtoarc
n cvolutia conduccrii, a crci cxploatarc, n domcniul militar, const, n cscnt, ntr-un sistcm
dc comunicatii si inIormational sau ntr-un produs al unui proccs dc stat ma}or - un produs
110
indcpcndcnt a crui Iinalitatc va Ii un sistcm dc comand si control mult mai cIicicnt si carc poatc,
n primul rnd, s dcvin dctcrminant pcntru dczvoltarca sistcmclor noastrc dc comand
si dc control.
In mod catcgoric, nu dcsprc asta cstc vorIa. 1chnologia crci inIormatici nc va pcrmitc
s luptm ntr-un mod, n ntrcgimc diIcrit, dac accasta cstc ccca cc vrcm s Iaccm. O Iort
roIust va Ii intcgrat, pc vcrtical, n rctca la toatc csaloanclc dc comand, dc la nivcl
stratcgic pn la ccl mai mic nivcl tactic, iar pc orizontal va rcuni toatc Iunctiilc si componcntclc.
Rctcaua va aIoli constrngcrilc gcograIicc, pcrmitnd o intcgrarc roIust att pc ntrcg
tcatrul dc opcratii, ct si ntrc tcatrc, accasta dcvcnind important, pc msur cc dusmanul
caut mai intcns s actionczc n aIara a ccca cc noi dorim s conIigurm n cmpul dc lupt.
Icstc un timp, tchnologia crci inIormationalc va pcrmitc opera]ii bazate pe efecte,
ntr-un spatiu dc lupt, unic, intcgrat. Acccntul sc va punc pc cxploatarca capaIilittilor
n rctca pcntru a aplica cIcctclc intcgratc la efectele de precizie - carc nu trcIuic conIundatc
cu precizia, dcoarccc o arm n domcniu ar putca Ii ncccsar n Iunctic dc cIcctul dorit !
Amplificarea integr`rii
armelor [i senzorilor
Efectele armelor [i senzorilor Spectrul integr`rii
Amplificarea eficien]ei
[i num`rului armelor
[i senzorilor individuali
Arme [i senzori
centrate pe platforme
Arme [i senzori
\n re]ea
Balan]a schimb`rilor investi]ionale
Ic msur cc cchiliIrul dintrc capaIi-
litti sc schimI dc la ncrcdcrca n canti-
tatc/numr (ccntrarca pc platIormc)
la ncrcdcrca n intcgrarc cIicacc si concc-
tivitatc, cl dcvinc "ccntrat pc rctca"
(network centric). Diagrama din Iigura
alturat poatc Ii un argumcnt, prin rcdu-
ccrca la aIsurd; ar Ii ncIircsc a sustinc,
ca ccrint, numrul rcdus dc armc si scnzori
n rctca pcntru gcncrarca scmnalclor
ncccsarc. Din contr, cstc ncccsar un numr scmniIicativ dc scnzori, dar ci sunt scumpi.
Ixist, asadar, un cchiliIru ntrc ncccsitatca dc a aIorda un proicct si dc a mcntinc
un proicct.
Cca dc-a doua dctcrminant cstc oItincrca unui numr ct mai marc din accstc
platIormc, carc s poat Ii }ustiIicat si posiIil. Intr-un mcdiu "Iazat pc rctca", principala
proIlcm dcvinc oItincrca platIormclor, carc pot Ii racordatc cu altc noduri dc armc,
dc scnzori sau dc C2. Ca partc a rctclci, platIorma cstc mult mai cIicicnt dcct oricarc
capaIilitatc intrinscc dc platIorm sau dcct numrul aIsolut dc platIormc carc poatc Ii oIcrit.
Accast schimIarc dc acccnt cstc, dc ascmcnca, dc important Iundamcntal,
dcoarccc cstc ncvoic a Ii implcmcntat n politica dc achizitii a oricrci Iortc armatc n carc
cstc aIordat cu scriozitatc cxploatarca RBR si a conccptclor Iazatc pc accsta.
Note bibliografice
C. J. Rogers, The Dynamics of Military Revolution 1350-2050, Ed. Knox and Murray, Cambridge
University Press, 2001, pp. 15-34; pp.154-174.
S. J. Lee, The Thirty Years War, Routledge, London, 1919, p.43.
Maurice of Orange, William Louis and Count John II of Nassau.
OASIG/DTI report to the Economic & Social Research Council UK, Jan. 1996.
Martin van Crefeld, Command in War, Harvard University Press, Cambridge MA, 1985.
111
NATO [i PfP (XVI)*
STATELE MEMBRE
REPUBLICA CEH~
* Dup` revista Truppendienst/Milint, Beilage zu Heft, 2/2003.
Suprafa]a: 78 866 km
2
Popula]ie: 10 273 000 (2000), 130 loc./km
2
Limba oficial`: ceha
Capitala: Praga (1 178 576) (2001)
Forma de stat [i de guvern`mnt:
republic` (din 1993)
Produs social brut: 53 925 mil. USD (2000)
5 250 USD/loc.
Moneda: 1 coroan` ceh` (Kc) = 100 Heller
(1 USD = 29,347 Kc, 1 EUR = 29,260 Kc)
Balan]a comercial` (1999)
import: 1 387,5 mld. Kc
(Germania 32,9%, Federa]ia Rus` 5,5%,
Slovacia 5,4%)
export: 1 268,5 mld. Kc
(Germania 38,1%, Slovacia 8%, Austria 5,8%) Cheltuieli pentru ap`rare: 1,192 mld. USD (2001)
Ajutor militar: 10,3 mil. USD (2001)
Efective totale:
Active: 49 450
inclusiv 1 780 n comandamente [i state majore
inclusiv 25 000 recrutabili prin ncorporare
serviciul militar general obligatoriu
durata serviciului militar: 12 luni
Organisme interna]ionale: ONU, OSCE,
NATO, membru asociat UEO
Statul major general conduce comandamentul for]elor
terestre, comandamentul ap`r`rii teritoriale, coman-
damentul logistic [i comandamentul for]elor aeriene.
For]ele terestre: 36 370
(15 500 recrutabili prin ncorporare)
For]e active
Comandamentul for]elor terestre (Olomouc)
1 Brigad` Reac]ie Rapid` (4)
2 batalioane mecanizate
1 batalion de desant aerian
1 batalion de cercetare
1 batalion de artilerie
1 batalion de geniu
1 Comandament de divizie mecanizat` (1)
2 brig`zi infanterie mecanizat` (2,7)
3 batalioane infanterie mecanizat`
1 batalion de cercetare
1 batalion de ap`rare antierian`
1 batalion de geniu
1 regiment de artilerie (11)
1 regiment de ap`rare antiaerian`
1 regiment de geniu (11)
1 mare unitate de for]e speciale
1 baz` de instruc]ie de artilerie
1 baz` de instruc]ie de geniu
2 baze de instruc]ie [i mobilizare
Comandamentul ap`r`rii teritoriale (Tabor)
1 baz` de mobilizare
112
1 regiment de geniu
1 baz` de instruc]ie [i mobilizare (teritorial`)
14 comandamente militare regionale
1 comandament logistic (Stara Boleslav)
Mijloace:
Tancuri de lupt`: 541 T-72M
(140 vor avea o capacitate de lupt` crescut`)
Ma[ini de patrulare: 182 BRDM/OT-65
Transportoare blindate: 549 BMP-1
186 BMP-2
129 BPzV
15 BRM-1K
Tancuri pentru transport personal: 345 OT-90
17 OT-64
561 tipuri similare
Tunuri de artilerie:
tractate: 109 122 mm D-30
autopropulsate: 22 122 mm 2S1
273 152 mm Dana (M-77)
For]ele aeriene: 11 300
Lansatoare de rachete cu mai multe ]evi:
85 122 mm RM-70
Lansatoare grele de rachete de cmp:
(...) FROG-7 (EBs ?)
(...) SS-21 (Ebs ?)
Arunc`toare de grenade: 85 120 mm M-1982
8 120 mm SPM-85
Rachete antitanc dirijate: 21 AT-5 (SPANDREL)
Rachete antitanc dirijate/autopropulsate:
621 AT-3 (SAGGER) (pe BMP-1)
100 AT-3 (SAGGER) (pe BRDM-2)
Tunuri antiaeriene: (...) 30 mm M+53/-59
Rachete antiaeriene dirijate: (...) SA-7 (GRAIL)
140 SA-9/-13
(GASKIN/GOPHER)
Aparate de supraveghere [i control:
(...) GS-13
(...) Small Fred/Small Yawn
(inclusiv ap`rarea antiaerian`)
44 avioane de lupt`
33 elicoptere de lupt`
n principiu exist` dou` structuri:
for]ele aeriene operative
ap`rarea antiaerian`
Media orelor de zbor/an: 60
Comandamentul for]elor aeriene (Stara Boleslav)
Unit`]i navigante:
1 baz` aerian` operativ` (4)
1 escadril` de avioane de interceptare (41)
(MiG-21, L-39)
1 escadril` de avioane de interceptare (42)
(L-150)
1 escadril` de avioane de vn`toare-
bombardament (L-29, L-159)
1 escadril` de avioane de vn`toare-bombardament
(L-159, L-39)
1 escadril` de antrenament (L-29, L-39C)
1 escadril` de antrenament (Mi-2, Zlin 142C)
1 escadril` de cercetare [i transport
(An-26/-30, L-410, Mi-8/-17)
1 baz` de transport (6) (An-24/-26, CL-601, L-410,
Tu-154, Yak-40)
1 escadril` de elicoptere de transport (62)
(Mi-8, MI-17, W-3A)
1 baz` de elicoptere
1 escadril` de elicoptere (Mi-24)
1 escadril` de elicoptere (Mi-8/-17)
1 escadril` de elicoptere (Mi-17)
1 centru de test`ri aeriene
2 grupe de testare (MiG-21, L-29/-39, An-24/-26,
L-410, L-610)
Mijloace:
Avioane:
de vn`toare-bombardament:
50 L-159 (alte 15 n curs de livrare)
de interceptare: 26 MiG-21 (FISHBED) (EBs ?)
de transport: 14 L-410 Turbolet
8 An-24/26/30
2 Tu-154
2 Yak-40 (CODLING)
1 Challanger CL-600
de antrenament: 24 L-29
14 L-39C Albatros
17 L-39ZO Albatros
3 L-39MS Albatros
8 Z-142
n conservare: 5 MiG-23
24 Su-22 MK/UM3K
27 MiG-21
13 Su-25
Avion tip L-39
113
Elicoptere:
de lupt`: 34 Mi-24 (HIND)
de transport: 31 Mi-2 (HOPLITE)
7 Mi-8 (HIP)
31 Mi-17 (HIP)
10 PZL W-3 Sokol
(cùtare [i salvare)
Rachete dirijate:
aer-aer: (...) AA-2 (ATOLL)
(...) AA-7 (APEX)
(...) AA-8 (APHID)
rachete antiaeriene dirijate: (...) SA-2
(...) SA-3
(...) SA-6
For]e aflate
n afara teritoriului ]`rii:
Kuwait: 350
(ENDURING FREEDOM)
mici unit`]i de ap`rare mpotriva armelor de distru-
gere n mas`
For]ele armate cehe se afl`, din 2002, ntr-un proces de reform` care se va ncheia pn` la sfr[itul
anului 2010. Obiectivul acestui proces de reform` este transformarea n ntregime a actualelor for]e
armate ntr-o armat` de voluntari. Efectivele de personal trebuie s` cuprind` 34 000 36 000 de militari
[i maxim 10 000 de civili. 78% din for]ele armate trebuie s` fie NATO-earmarked.
Pn` la sfr[itul anului 2006 dou` brig`zi, elemente ale trupelor de e[alon divizie, o escadril` operativ`
a unei baze aeriene, o mic` unitate de supraveghere pasiv` a spa]iului aerian, precum [i for]ele aeriene
pentru elicoptere [i pentru transport aferente acesteia trebuie s` ating` nivelul opera]ional ini]ial necesar.
Statul Major General (ca parte a Ministerului Ap`r`rii) conduce, n noua structur`, cu ajutorul Centrului
de Opera]iuni ntrunite (Joint Operations Center) (JOC):
o divizie mecanizat`
o divizie de for]e aeriene ntrunite (joint)
o divizie de for]e teritoriale [i de sprijin.
Comandamentele de divizie func]ioneaz` ca e[aloane de execu]ie.
Noua structur`:
For]ele terestre:
Divizia mecanizat`
statul major [i trupele de nivel divizie
3 brig`zi mecanizate
Divizia de for]e teritoriale [i de sprijin
comandamente militare regionale
baze de sprijin
brigad` de sprijin logistic
baz` de medicin` veterinar`
biroul de contrainforma]ii militare
birouri de sprijin
asocia]ii militare de instalare a taberelor
[i de construc]ii
baze de mobilizare
unit`]i militare de salvare
baza central` de punere n func]iune
baza de medicin` general`
poli]ia militar`
baze de instruc]ie
baza central` de materiale
organiza]ia de transport militar
institutul de s`n`tate
[coli
For]ele aeriene:
Divizia aerian` ntrunit`
statul major [i e[aloanele de sprijin
4 baze aeriene (aproximativ o escadr`)
1 brigad` ntrunit` de rachete antieriene
dirijate.
Elicopter de lupt` Mi-24 (HIND)
114
ONU:
Ethiopia/Eritrea: 2 observatori
(UNMEE)
Georgia: 5 observatori
(UNOMIG)
Iugoslavia: 400
(KFOR)
Croa]ia: 1 observator
(UNMOP)
Sierra Leone: 5 observatori
(UNAMSIL)
Congo: 5 observatori
(MONUC)
For]e paramilitare: 5 600
Trupe de gr`niceri: 4 000
(inclusiv 1 000 recrutabili prin ncorporare)
Trupe ale securit`]ii interne: 1 600
TURCIA
Suprafa]a: 779 452 km
2
Popula]ie: 65 311 000 (2000), 84 loc./km
2
Limba oficial`: turca
Capitala: Ankara (2 937 000) (1997)
Forma de stat [i de guvern`mnt: republic`
(din 1923)
Produs social brut: 202 131 mil. USD (2000)
3 100 USD/loc.
Moneda: 1 pfund turcesc/lir`(TL) = 100 kuru[
(1 EUR = 1 585 018 TL)
Balan]a comercial`: (2001)
import: 40,5 mld. USD
(Germania 17%, SUA 10%, Italia 8%)
export: 31,2 mld. USD
(Germania 13%, Italia 9%, SUA 8%)
Cheltuieli pentru ap`rare: 5,8 mld. USD (2001)
Ajutor militar: 2,7 mil. USD (2001)
Efective totale:
Active: 514 850
inclusiv 391 000 recrutabili prin ncorporare
serviciul militar general obligatoriu
durata serviciului militar: 18 luni
Rezerve: 378 700
pn` la 41 de ani
For]e terestre: 258 700
For]e aeriene: 65 000
For]e navale: 55 000
Organisme interna]ionale: ONU, OSCE, NATO,
membru asociat UEO
{eful Statului Major General este numit comandant
al for]elor armate de c`tre pre[edinte. Ministrul
r`spunde n fa]a Marii Adun`ri Na]ionale de preg`tirea
de lupt` a for]elor armate. Marea Adunare Na]ional`
hot`r`[te cu privire la trimiterea trupelor turce
n misiuni n afara teritoriului sau cu privire
la sta]ionarea trupelor strìne pe teritoriul Turciei.
{eful Statului Major General se subordoneaz`
primului-ministru, n timp ce proiectele sunt coordo-
nate mpreun` cu ministrul ap`r`rii.
Comandan]ii categoriilor de for]e armate se subordo-
neaz` direct [efului Statului Major General.
For]ele terestre: 402 000
4 comandamente de armat`
Armata 1 (Istanbul)
Armata 2 (Malatya)
Armata 3 (Erzincan)
Armata din Marea Egee (Izmir)
10 comandamente de corp de armat`
(din care 1 n Cipru)
1 divizie de tancuri
3 divizii mecanizate (din care 1 n Cipru)
1 brigad` infanterie mecanizat`
1 brigad` de tancuri (sau 1 brigad` infanterie
mecanizat`)
2 divizii de infanterie (din care 1 n Cipru)
Totalul unit`]ilor de lupt`:
14 brig`zi de tancuri
2 batalioane tancuri
115
2 batalioane de infanterie mecanizat`
2 batalioane de artilerie
17 brig`zi de infanterie mecanizat`
1 batalion de tancuri
2 batalioane infanterie mecanizat`
9 brig`zi de infanterie
4 batalioane de infanterie
4 brig`zi for]e speciale (de comando) (fiecare)
3 batalioane for]e speciale
1 batalioane de artilerie
3 regimente de infanterie
4 regimente de avia]ie a for]elor terestre
1 batalion de elicoptere de lupt`
1 batalion de elicoptere de transport
2 batalioane de antrenament pentru avia]ie
trupelor terestre
1 regiment de gard` preziden]ial`
5 regimente paz` frontier`
26 batalioane de pichete de gr`niceri
Rezerve:
4 regimente de paz` a litoralului
23 batalioane de ap`rare a litoralului
Mijloace:
Tancuri de lupt`: 2 876 M-48A5T1/T2
(1 300 vor fi l`sate n conservare)
658 M-60A3
274 M-60A1
170 Leopard1A1
227 LeopardA3
Ma[ini de patrulare: (...) Akrep
(...) ARSV (Cobra)
Transportoare blindate: 650
Tancuri pentru transport personal:
830 AAPC
2 813 M-113/-A1/-A2
Tunuri de artilerie:
tractate: (...) 105 mm M-101 A1
517 155 mm M-114 A1/A2
6 155 mm Panter
162 203 mm M-115
autopropulsate: 365 105 mm M-52 T
26 105 mm M-108 T
222 155 mm M-44T1
36 175 mm M-107
219 203 mm M-110-A2
Lansatoare de rachete cu mai multe ]evi:
24 70 mm
48 107 mm
(...) 122 mm
12 227 mm MLRS (cu ATACMS)
Arunc`toare de grenade:
3 791 81 mm (cteva autopropulsate)
1 264 107 mm M-30 (cteva autopropulsate)
757 120 mm (din care 179 autopropulsate)
Arunc`toare de grenade antitanc cu reac]ie:
(...) M-72
Tunuri antitanc: 923 57 mm M-18
617 75 mm
2 329 106 mm M40A1
Rachete antitanc dirijate: 186 Cobra
392 MILAN
340 Eryx
Rachete antitanc dirijate/autopropulsate: 365 TOW
Tunuri antiaeriene: 439 20 mm GA1-DO1
120 35 mm GDF-001/003
803 40 mm L-60/70
40 40 mm T-1
262 40 mm M-42A1
(autopropulsate)
Rachete antiaeriene: 108 Stinger
789 Redeye
(n curs de scoatere din dotare)
Aparate de supraveghere: (...) AN/TPQ-36
Avioane: 3 Cessna
34 Citabria
4 B-200
4 T-42A
98 U-17B
25 T-41D
Elicoptere:
de lupt`: 37 AH-1W/P Super Cobra
de transport: 49 S-70A Blackhawk
19 AS-532 UL Super Cougar
12 AB.204B
64 AB.205A
2 AB.212
94 UH-1H
de leg`tur`: 20 AB.206
28 H-300C
3 OH-58B
Aparate de zbor f`r` pilot:
(...) C1-89 (AN/USD-501)
(...) Gnat750
(...) Falcon 600
For]ele terestre turce sunt \mp`r]ite \n 4 armate de uscat
care dispun, \mpreun`, de peste 4 200 tancuri de lupt`
116
(3 100 infanteria maritim`)
(1 050 paza litoralului)
Comandamentul for]elor navale din Ankara conduce
urm`toarele componente:
Comandamentul flotei (Glck)
Comandamentul zonei maritime Nord
(Marea Neagr`, Marea Marmara) (Istanbul)
Comandamentul zonei maritime Sud (Marea Egee,
Marea Mediteran`) (Izmir)
Comandamentul de instruc]ie (Yalova-Karamlsel)
Baze navale terestre:
Marea Neagr`:
Eregli Bartin Samsun Trabzon
Marea Marmara:
Istanbul Erdek Canakkale
Marea Mediteran`:
Izmir Foca Antalya Mersin
Iskenderun Aksaz
{antiere navale:
Glck Pendik (Istanbul) Izmir
Baze militare ale avia]iei maritime:
Topel Antalya Cigli Trabzon
For]ele navale: 52 750
For]ele navale turce sunt \mp`r]ite \n dou` zone de flot`.
Una acoper` Marea Neagr` [i Marea Marmara,
\n timp ce a doua are ca responsabilitate Marea Egee
[i Marea Mediteran`
Flota:
Submarine: 6 ATILAY (209) (Tip 1200) SSK
2 TANG SS
6 PREVEZE (209) (tip 1400) SSK
(alte 2 ncepnd din 2004)
Nave de r`zboi de suprafa]`:
Fregate:
2 BARBAROS (modificate MEKO 200) FFG
(1 AB.212 sau S-70)
4 YAVUZ (MEKO 200) FFG
(1 AB.212)
6+1 GAZIANTEP FFG
(fost OLIVER HAZARD PERRY SUA) (1 s-70)
6 TEPE FFG (fost KNOX SUA) (1 AB.212)
6 BURAK FFG (fost TYP A 69 Fran]a)
Nave de paz` [i supraveghere a litoralului
Vedete rapide/rachete dirijate: 2 YLDIZ PCFG
4 KILIC PCFG
8 KARTAL PCF
8 DOGAN PCFG
Nave de serviciu: 3 HISAR(PC 1638) PG
3 TRABZON PG/AGI
Nave de supraveghere a litoralului:
8 TURK PC
4 PGM 71 PC
2 VEGESACK PC
(fost HAMELN/VEGESACK Germania)
Nave de minare/deminare:
Dragoare:
5 EDINCIK (fost CIRC Fran]a)
0+6 AYDIN (tip MHV 54-0-014) MHC/MSC
(ncepnd cu 2007)
3 VEGESACK (fost german) MSC
9 ADJUTANT/MSC 268/MSC 294 MSC
4 COVE MSI
Naveanex` cu mine: 3 SAMANDIRA MLI
8 YAG/YDT
Nave pentru opera]iuni de desant:
Nave de desant pentru vehicule de lupt`:
1 OSMAN GAZI LST
(900 de persoane, 15 tancuri, 4 LCVP)
(platform` elicoptere)
2 ERTUGRUL LST
(fost TERREBONNE PARISH SUA)
(395 de persoane, 2 200 t Fracht, 4 LCVP)
1 LST 512-1152 LST/ML
2 SARUCABEY LST/ML
(600 de persoane, 11 tancuri, 12 vehicule de lupt`
mici, 2 LCVP) (ca puitor de mine: 150 de mine)
Vedete de desant:
Vedete de desant pentru vehicule de lupt`:
3 EDIC LCT (100 de persoane, pn` la 5 tancuri)
26 LCI (100 de persoane, 5 tancuri)
20 Tip 8 LCM (60 t fracht sau 10 de persoane)
Vedete rapide de asalt:
2 HSIC (10 persoane)
Nave de sprijin [i alimentare:
Nave de nso]ire a grupelor de lupt`: 2 AKAR AOR
Submarinele reprezint` un mijloc esen]ial de ap`rare
a comunica]iilor maritime
117
Tancuri de alimentare:
1 TASKIZAK AOL
2 ALBAY HAKKI BURAK AOL
1 BINBASI SADETTIN GRCAN AOL
1 INEBOLU AOT
{lepuri de larg: 1 CHEROCKEE ATF
1 DARICA ATR
{lepuri:
1 TENACE ATA
19 [lepuri de coast`/portuare YTB/YTM/YTL
Nave de supraveghere: 2 SILAS BENT AGS
1 CUBUKLU AGS
2 MESAHA AGSC
Nave de transmisiuni: (AGI)
1 VEGESACK AGI (fost KERMER- Germania)
Nave pentru transport de m`rfuri: 1 AKS/AWT
Petroliere portuare: 3 H 500 YO
1 GLCK YO
Nave transport ap`: 3 SGT AWT
2 VAN AWT
6 PINAR YO
Alte nave: 2 nave [coal` RHEIN AX
8 nave [coal` AXL
1 nav` evacuare scafandri
1 nav` evacuare submarine
2 nave-cazarm`
1 nave de baraj AG-5
1 nave de baraj AG-6
3 nave evacuare torpile
3 iahturi
14 docuri plutitoare/nave-spital
For]ele avia]iei maritime:
For]e active:
1 escadril` (301) (TB-20, CN-235)
1 escadril` de elicoptere (351)
(AB.204, AB.212, S-70)
Mijloace:
Avioane: 6 CN-235 (n curs de achizi]ie)
8 TB-20 Trinidad
Elicoptere: 10 AB.212 (ASW)
3 AB.212 (EW)
8 S-70 Sea Hawk
(n curs de achizi]ie)
3 AB.204
Rachete dirijate: (...) AGM-114 Hellfire
(...) Sea Skua
Infanteria marin`: 3 100
1 brigad` infanterie marin`
1 companie de comandament/stat major
3 batalioane infanterie marin`
1 batalion artilerie (18 tunuri)
componente logistice
Submarin clasa TANG
For]ele aeriene: 60 100
Media orelor de zbor/an: 180
485 avioane de lupt`
nici un elicopter
For]ele aeriene turce dispun de patru comandamente
militare aeriene. Trei escadre de transport sunt
comandate direct.
Comandamentul militar aerian operativ 1 (vestul Turciei)
(Comandament: Eskisehir)
1 escadr`(1) Eskisehir
1 escadril` de vn`toare-bombardament (111)
(F-4E 2020)
1 escadril` de vn`toare-interceptare (112) (F-4E)
1 escadril` de cercetare (113) (RF-4E)
1 escadril` de transport (201) (CN-235, AS.532,
UH-1)
1 escadr` (4) (Ankara/Akinci)
1 escadril` multifunc]ional` (141) (F-16C/D)
1 escadril` multifunc]ional`/OCU (143)
(F-16C/D)
1 escadr` (6) (Bandirma)
(F-16C/D) (LANTIRN)
1 escadr` (9) (Balikesir)
1 escadril` multifunc]ional` (191) (F-16C/D-50)
Comandamentul militar aerian operativ 2 (estul Turciei)
(Comandament: Diyarbakir)
1 escadr`(5) (Merzifon)
1 escadril` de interceptare (151) (F-16C/D-50)
1 escadril` SEAD/vn`toare-bombardament
(152) (F-16C/D-50)
1 escadr` (7) (Erhac)
(F-4E-2020)
118
(F-4E)
1 escadril` de cercetare (173) (RF-4E)
1 escadr` (8) (Diyarbakir)
(F-16C/D)
1 escadril` de transport (202) (CN-235, AS.235,
UH-1)
Comandamentul militar aerian 3 (comandament
de antrenament)
(Comandament: Izmir)
1 escadr` (2) (Cigli, Kalic)
1 escadril` de antrenament (121) (T-38A)
1 escadril` de antrenament (122) (T-37)
1 escadril` de antrenament (123) (SF-260)
1 escadril` de antrenament (124)
(avioane de la celelalte escadrile)
1 escadril` de antrenament (125) (CN-235,
AS.532, UH-1)
1 escadr` (3) (Konya)
(F-4E)
(F-4E, F-5)
(NF-5)
1 escadril` zbor acrobatic (134) (Stelele turce)
(NF-5)
Comandamentul logistic al for]elor aeriene
(Comandament: Ankara)
3 centre logistice (Eskisehir, Kayseri/Erkilet,
Etimesgut)
Comandate direct:
1 escadr` de transport (10) (Incirlik)
1 escadril` de alimentare n zbor (101) (KC-135)
1 escadr` de transport (11) (Ankara/Etimesgut)
1 escadril` de transport (211) (CN-235)
1 escadril` de transport (212) (Ce550, Ce650,
UH-1, G1159, CN-235)
1 escadr` de transport (12) (Kayseri/Erkilet)
1 escadril` de transport (221) (C-160)
1 escadril` de transport (222) (C-130)
Ap`rarea antiaerian`:
3 batalioane ap`rare antiaerian`
92 Nike Hercules
2 batalioane ap`rare antiaerian`
86 Rapier
Mijloace:
Avioane:
de lupt` multifunc]ionale:
194 F-16C Fighting Falcon
30 F-16D Fighting Falcon
de vn`toare bombardament:
87 F-/NF-5A/B
(48 vor fi echipate cu sistem de antrenament
pentru avioane cu reac]ie)
90 F-4E Phantom II
(54 F-4E vor fi echipate la standarde 2002)
de interceptare: 47 F-4E Phantom II
de cercetare: 37 RF-4E Phantom II
de transport: 13 C-130B/E Hercules
19 C-160 Transall
2 CItation VII (VIP)
transport/EW: 46 CN-235
de alimentare n zbor: 7 KC-135 Stratotanker
de antrenament: 40 SF-260D
60 T-37 Tweety Bird
70 Talon
28 Mescalero
Elicoptere:
de transport: 20 UH-1H
de cùtare [i salvare: 14 AS.532 Super Cougar
C/de cùtare [i salvare: 6 AS.532 Super Cougar
Aparate de zbor nepilotate: 1 Sistem Gnat 750
Rachete:
aer-aer: (...) AIM-7E Sparrow
(...) AIM-9 Sidewinder
(...) AIM-120 AMRAAM
aer-sol: (...) AGM-65 Maverik
(...) AGM-88 HARM
(...) AGM-142 Popeye1
Avioanele F-16 C/D sunt asamblate \n Turcia. Ele reprezint`
nucleul modern al for]elor aeriene
For]e aflate n afara teritoriului:
Cipru: 36 000
1 comandament de corp de armat`
2 divizii infanterie mecanizat`
Mijloace:
441 M-48 A5
266 M-113
119
361 MTPz
72 105 mm Art
18 155 mm Art
12 203 mm Art
90 155 Art (autopropulsate)
6 122 mm lansatoare de rachete
cu mai multe ]evi
127 120 mm arunc`toare de grenade
148 107 mm arunc`toare de genade
175 81 mm arunc`toare de grenade
(...) 20 mm tunuri antiaeriene
16 35 mm tunuri anrieriene
48 40 mm tunuri antieriene
3 elicoptere
1 PCI
ONU:
Afghanistan: 1 400
(ISAF)
Bosnia: 1 200
(SFOR)
1 grup` de lupt` de infanterie
Georgia: 5 observatori
(UNOMG)
Irak/Kuwait: 7 observatori
(UNIKOM)
Italia:
(DELIBERATE FORGE)
4 F-16C
Iugoslavia: 940
(KFOR)
Timorul de Est: 2 observatori
(UNMISET)
For]e paramilitare: 150 000
Jandarmeria/garda na]ional`:
(n timp de pace subordonate Ministerului de Interne,
n timp de r`zboi, Ministerului Ap`r`rii)
(50 000 de rezervi[ti)
Mijloace:
Ma[ini de patrulare: (...) Akrep
Tancuri transport personal: 535 BTR-60-80
25 Condor
Avioane: 2 Do-28D
(...) O-1E
Elicoptere: 19 Mi-17
8 AB-204B
6 AB-205A
8 AB.206A
1 AB.212
14 S-70A
Paza de coast`: 2 200
(Sahil Gvenlik)
Subordonare numai n caz de r`zboi.
Nave:
Nave de serviciu: 10 + 2 tip S80 PC
14 tip SG 21 PG
10 SAR 33 PCF
4 SAR 35 PCF
3+7 KAAN 29 PCF
8 KW
24 KAAN 15 PBF
12 tip SG 50 PC
1 SG 40 PC
1 RAIF DENKTAS PBI
2 SG 1 PB
Avioane: 3 CN-235 (n curs de achizi]ie)
Elicoptere: 1 AB.206B Jet Ranger
6 AB.412EP (n curs de achizi]ie)
For]e strìne aflate pe teritoriul Turciei:
NATO:
HQ Joint Commando South East
(JCSOUTHEAST)
HQ 6 Allied Tactical Air Force (6 ATAF)
SUA:
Echipamente pentru observa]ii seismice
Israel:
Sta]ionare periodic` a avioanelor F-16
OPERATION NORTHERN WATCH:
Marea Britanie:
RAF: 160
1 Jaguar GR-3A/B
2 VC-10
SUA: 3 860
US Navy: 20
USAF: 3 800
1 escadr`
Num`rul de avioane variaz`
(F-16, F-15, KC-135, E-3B/C, C-12, HC-130,
HH-60)
USMC: 40
Versiunea \n limba rom#n`:
Delia PETRACHE
120
CONDI}IILE {I SITUA}IILE
N CARE SE POATE FACE
UZ DE ARM|
Dr. Teodor BODOA{C~
S
ituatiilc n carc sc poatc Iacc uz dc arm sunt limitativ prcvzutc dc art. 47
lit. a-} si dc art. oO din Legea nr. 17/1996. Dup cum sc va putca constata
din cuprinsul cclor cc urmcaz, pcntru Iiccarc situatic n partc, lcgca instituic
condi]ii speciale, cc sc adaug conditiilor gcncralc prczcntatc n numrul prcccdcnt
al rcvistci*.
Uzul de arm` mpotriva acelora care atac` militarii afla]i n serviciul de gard`,
de paz`, escort`, protec]ie, men]inerea [i restabilirea ordinii de drept, precum [i mpotriva
acelora care, prin actul s`vr[it prin surprindere, pun n pericol obiectivul p`zit (art. 47 lit. a)
1cxtul citat arc n vcdcrc dou ipotczc. Prima sc ntcmciaz tocmai pc starea
de legitim` ap`rare n carc sc gscsc pcrsoanclc atacatc, a doua ipotez` cstc Iundamcntat
pc starea de necesitate n carc sc aIl pcrsoanclc cc pot Iacc uz dc arm.
Rcitcrm c, n tcmciul art. 48 din Icgc, pot Iacc uz dc arm n lcgitim aprarc sau n starc
dc ncccsitatc si pcrsoanclc autorizatc s dctin, s poartc si s Ioloscasc armc pcntru
paz sau autoaprarc. Din accst punct dc vcdcrc, situatia dc la art. 47 lit.a nici nu s-ar Ii impus
a Ii rcglcmcntat distinct, ntruct, n mod cvidcnt, cstc acopcrit dc situatia gcncral prcvzut
dc accst tcxt. Oricum, si n accast situatic, cstc ncccsar s Iic rcalizatc conditiilc pc carc
lcgca lc impunc pcntru cxistcnta lcgitimci aprri (rcIcritoarc la atac si la aprarc) si a strii
dc ncccsitatc (rcIcritoarc la pcricol si la actiunca dc salvarc).
Irin serviciu de gard` va trcIui s ntclcgcm misiunca dc lupt carc includc totalitatca
actiunilor cc sc dcsIsoar pcntru paza si aprarca unui oIicctiv
1
.
Obiectivul de paz` [i ap`rare poatc Ii Iormat, potrivit art. 2 din R.G.-2, din * una
sau mai multc unitti militarc dispusc n acccasi cazarm, taIr (raion); * un dcpozit
tcmporar sau pcrmancnt dc armamcnt, munitic, matcrialc cxplozivc, carIuranti-luIriIianti,
tchnic ori altc matcrialc militarc; * mi}loacc dcstinatc transportului tchnicii si matcrialclor
militarc; * o gar, un port, un acroport (acrodrom); * cldiri sau grupuri dc cldiri;
* instalatii tchnicc cc prczint important militar, cconomic sau politico-administrativ
2
.
(II)
* |n G#ndirea militar` rom#neasc`, nr. 5/2003, pp. 73-85.
1
A se vedea: art.1 din Regulamentul serviciului de gard` [i n garnizoan` (R.G.-2), Bucure[ti, 1987
(aprobat cu Ordinul general nr. 52/04.12.1996 al ministrului Ap`r`rii Na]ionale [i intrat n vigoare ncepnd
cu data de 01.04.1996).
2
Idem, art. 2.
121
Inumcrarca nu cstc limitativ, ci cxcmpliIicativ. Dcci, pot Ii obiective si altc ascmcnca
Iunuri, cu conditia s prczintc o important militar, cconomic sau politico-administrativ
3
.
Din dcIinitia dat serviciului de gard` sc dcducc c accsta includc si serviciul de paz`.
In cca dc-a doua ipotcz, pcntru ca uzul dc arm s Iic lcgitim, cstc ncccsar ca pcrsoana
mpotriva crcia sc Ioloscstc Iocul armamcntului s svrscasc un act prin surprindcrc,
carc s pun n pcricol oIicctivul pzit. 1cxtul comport unclc cxplicatii suplimcntarc.
Notiunca dc act, Iolosit n tcxt, arc, n opinia noastr, scmniIicatia dc ac]iune uman`,
adic dc Iapt comisiv. Ividcnt, actiunca (actul) trcIuic s Iic ndrcptat mpotriva
obiectivului p`zit, dcoarccc, dac cstc ndrcptat mpotriva militarului, nc aIlm n situatia
primci ipotczc.
Surprinderea cstc rczultatul unci actiuni conccputc, organizatc si cxccutatc astIcl nct
s aiI un caractcr ncastcptat pcntru militarul aIlat ntr-una dintrc ipostazclc prcvzutc
dc art. 47 lit. a, gsindu-l ncprcgtit sau punndu-l n situatia dc a lua cu grcu altc msuri
dc contracararc
4
. AstIcl, sprc cxcmplu, sunt considcratc c rcalizcaz surprindcrca. induccrca
n croarc asupra intcntici proprii, dcclansarca pc ncastcptatc a atacului, Iolosirca ntuncricului
sau a conditiilor mctcorologicc ncIavoraIilc ctc. Icntru cvitarca surprindcrii, cstc ncccsar
o vigilcnt pcrmancnt pc timpul cxccutrii scrviciului si cxccutarca accstuia conIorm
ordinclor primitc, a prcvcdcrilor rcgulamcntarc si a conscmnului gcncral si particular
al postului dc paz si aprarc.
Actul s`vr[it prin surprindere s` pun` n pericol obiectivul p`zit nscamn c accst
act trcIuic s Iic dc natur s pun n primc}dic cxistcnta sau intcgritatca oIicctivului.
Iot constitui astIcl dc pcricolc, sprc cxcmplu, imincnta inccndicrii sau aruncrii n acr
a oIicctivului pzit si, n gcncral, imincnta distrugcrii accstuia. Dc ascmcnca, poatc constitui
un pcricol si imincnta sustragcrii unor Iunuri cc Iac partc din oIicctivul pzit ori aIlarca
unor datc dcsprc oIicctivul pzit, datc carc sunt sccrctc.
OIscrvm c n actuala rcglcmcntarc, sprc dcoscIirc dc prcccdcnta, nu sc mai ccrc
conditia ca prin actul svrsit prin surprindcrc s sc pun n pericol grav obiectivul p`zit.
Dcci, uzul dc arm cstc pcrmis, indiIcrcnt dc gravitatca pcricolului.
Uzul de arm` mpotriva acelora care atac` persoanele \nvestite cu exerci]iul
autorit`]ii publice sau c`rora, potrivit legii, li se acord` protec]ie (art. 47 lit.I)
Iotrivit Legii nr. 188/8 dcccmIric 1OOO
5
, ndcplincsc Iunctii puIlicc Iunctionarii
si pcrsoanclc carc sunt numitc sau alcsc n Iunctii dc dcmnitatc puIlic (scnatori,
dcputati, ministri, sccrctari dc stat ctc.). In unclc statutc privind rcgimul }uridic al diIcritclor
catcgorii dc Iunctionari sc prcvcdc cxprcs c accstia sunt nsrcinati cu cxcrcitiul
autorittii puIlicc, ntr-un domcniu sau altul dc activitatc. AstIcl, sprc cxcmplu, n art. G
din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, sc prcvcdc c ofi]erii, mai[trii militari
3
n categoria obiectivelor care prezint` importan]` politico-administrativ` va trebui s` includem
sediile autorit`]iilor publice, indiferent de nivelul lor (local sau central), sediile partidelor politice,
precum [i localurile n care acestea desf`[oar` unele activit`]i.
4
A se vedea: Lexicon militar, edi]ia a II-a rev`zut`, Editura {ansa, Bucure[ti, 1994, pp. 310-311;
Dic]ionarul explicativ al limbii rom#ne, Editura Univers Enciclopedic, Bucure[ti, 1996, p. 1047.
5
Legea nr. 188/8 decembrie 1999 privind statutul func]ionarilor publici a fost publicat` n Monitorul
oficial al Romniei, partea I, nr. 600/8 decembrie 2000.
Analiz` juridic`
122
[i subofi]erii sunt \nvesti]i cu exerci]iul autorit`]ii publice, bucurndu-se de protec]ie potrivit
legii penale
6
. Dc ascmcnca, pcntru diIcritc catcgorii dc salariati, Iunctionari puIlici
ori dcmnitari, prin lcgi spccialc, sc prcvcdc c accstia sc Iucur dc protcctic. In accast
situatic cstc lcgitimat s Iac uz dc arm att pcrsoana carc sc Iucur dc protcctic,
ct si pcrsoana sau pcrsoanclc nsrcinatc s-i asigurc protcctia. Irima va actiona n lcgitim
aprarc, dcoarccc cstc victima unui atac, iar ccalalt - n starc dc ncccsitatc, ntruct actioncaz
pcntru a nltura un pcricol ndrcptat mpotriva pcrsoanci crcia i asigur protcctic.
Ar trcIui scsizat c Icgca nu punc conditia produccrii unui anumit rczultat. AltIcl spus,
pcntru ca uzul dc arm s Iic lcgal cstc suIicicnt existen]a unui atac. Dc ascmcnca, n lipsa
vrcunci distinctii lcgalc, atacul poatc Ii armat sau nu, iar n cazul cclui armat, sc poatc producc
cu armc dc Ioc ori cu altc armc sau chiar cu diIcritc oIicctc cc nu sunt caliIicatc armc.
Uzul de arm` mpotriva persoanelor care ncearc` s` p`trund` ori s` ias` n mod
ilegal n sau din unit`]ile militare ori din perimetrele sau zonele p`zite, vizibil delimitate,
stabilite prin consemn (art. 47 lit. c)
Iotrivit Ancxci nr. o pct. I din Rcgulamcntul dc ordinc intcrioar n unitatc
7
, accesul
n unit`]ile militare cstc pcrmis numai pc la punctul dc control, pc Iaz dc dclcgatic
pcrmancnt dc scrviciu, pcrmis dc intrarc pcrmancnt sau Iilct dc intrarc ori carnct
dc scrviciu nsotit dc Iilctul dc nvoirc (pcntru militarii n tcrmcn). Acccsul militarilor
si pcrsoanclor civilc carc nu apartin unittii cstc pcrmis cu aproIarca comandantului unittii
militarc sau a pcrsoanclor staIilitc dc comandant.
Consemnul general cuprindc ndatoririlc santinclci, indiIcrcnt dc postul ncrcdintat
8
,
iar consemnul particular cuprindc ndatoririlc spcciIicc postului pc carc santincla l arc
n primirc
9
. Conscmnul gcncral cstc staIilit prin rcgulamcntc militarc, iar conscmnul particular
prin documcntclc grzii.
In lcgtur cu intrarca sau icsirca pcrsoanclor n sau din pcrimctrclc pzitc, lcgca
punc conditia ca accstca s Iic vizibil delimitate. Impuncrca accstci conditii cstc }ustiIicat,
dcoarccc, n lipsa unci dclimitri cvidcntc, pcrsoana n cauz ar Ii n croarc, iar uzul dc arm
mpotriva ci, n astIcl dc conditii, nu ar Ii lcgitim.
Considcrm c dclimitarca, dcsprc carc sc vorIcstc n art. 47 lit.I, includc si scmnc
dc avcrtizarc, carc s aiI scmniIicatia c acccsul pcrsoanclor si al mi}loacclor dc transport
cstc intcrzis n pcrimctrclc rcspcctivc.
Uzul de arm` efectuat pentru imobilizarea infractorilor care, dup` s`vr[irea
unor infrac]iuni, ncearc` s` fug` (art.47 lit.d)
1cxtul citat impunc cxplicarca notiunii dc infrac]iune
10
si a cclci dc infractor.
Iotrivit art. 17 din Codul pcnal, infrac]iunea cstc Iapta carc prczint pcricol social, svrsit
6
A se vedea, spre exemplu, art.16 din Legea nr. 92/24 iulie 1996 privind organizarea [i func]ionarea
Serviciului de Telecomunica]ii Speciale; art. 16, alin. 1 din Legea nr. 191/19 octombrie 1998 privind
organizarea [i func]ionarea Serviciului de Protec]ie [i Paz`; art. 16 din Legea nr. 1/1998 (republicat`
n anul 2001) privind organizarea [i func]ionarea Serviciului de Informa]ii Externe.
7
Regulamentul de ordine interioar` n unitate (R.G.-1) a fost aprobat prin Ordinul general nr. 42
din 27.04.2000 al ministrului Ap`r`rii Na]ionale [i a intrat n vigoare la data de 01.07.2000.
8
A se vedea: art.43 din R.G.-2.
9
A se vedea: art. 44 din R.G.-2.
10
A se vedea: art.17 Cod penal.
123
cu vinovtic si prcvzut dc lcgca pcnal. Infractorul cstc pcrsoana carc svrscstc
o inIractiunc n calitatc dc autor, complicc sau instigator. AstIcl, potrivit art. 24
din Codul pcnal, autorul cstc pcrsoana carc svrscstc n mod ncmi}locit Iapta prcvzut
dc lcgca pcnal. Instigatorul cstc, n tcmciul art. 2o Codul pcnal, pcrsoana carc, cu intcntic,
dctcrmin o alt pcrsoan s svrscasc o Iapt prcvzut dc lcgca pcnal. In sIrsit,
potrivit art. 2G din Codul pcnal, complicele cstc pcrsoana carc, cu intcntic, nlcsncstc sau a}ut
n oricc mod la svrsirca unci Iaptc prcvzut dc lcgca pcnal.
Sc punc ns proIlcma dac, sprc cxcmplu, un militar n tcrmcn, Ir studii }uridicc,
aIlat n scrviciul dc gard, va putca s staIilcasc, n Iiccarc caz n partc, dac pcrsoana
mpotriva crcia Iacc uz dc arm a svrsit, antcrior Iugii, o inIractiunc si, n consccint,
arc calitatca dc inIractor. Rspunsul cstc catcgoric nu. Si totusi, militarul trcIuic s stic
c Iapta cstc inIractiunc, iar Iptuitorul - inIractor, Iiindc uzul dc arm cxccutat, dac Iapta
nu cstc inIractiunc, iar Iptuitorul nu cstc inIractor, cstc, cvidcnt, nclcgal.
Icntru a rcmcdia accast situatic, ar trcIui ca toti militarii cc cxccut astIcl dc misiuni
s aiI studii corcspunztoarc, ccca cc cstc, practic, imposiIil ori s sc modiIicc lcgca.
AstIcl, n lcgc s-ar putca chiar rcnunta la accast ipotcz, dcoarccc, oricum, n opinia noastr,
cstc absorbit`, dup caz, dc ipotczclc prcvzutc la lit. a, I si g din Legea nr. 17/1996.
Uzul de arm` mpotriva oric`rui mijloc de transport folosit de persoanele prev`zute
la art. 47 lit. a [i b, precum [i mpotriva conduc`torilor acestora, care refuz` s` opreasc`
la semnalele regulamentare ale organelor abilitate, existnd indicii temeinice c` au s`vr[it
o infrac]iune ori c` este iminent` s`vr[irea unei infrac]iuni (art. 47 lit. c)
Accst tcxt nu prcsupunc diIicultti dc intcrprctarc si aplicarc. Ar trcIui, totusi, prccizat
c, n tcmciul art. 14J alin. J din Codul dc proccdur pcnal, exist` indicii temeinice atunci
cnd din datclc cxistcntc rczult prcsupuncrca c pcrsoana Iat dc carc sc cxccut tragcrca
cu armamcntul din dotarc a svrsit Iapta. Sprc cxcmplu, n cazul unui conductor auto
carc, dup cc a lovit cu autovchiculul un picton, nccarc s Iug si nu oprcstc la scmnalclc
rcgulamcntarc alc agcntului dc circulatic, cxist indicii tcmcinicc c a comis accidcntul
dc circulatic.
In situatia prcvzut dc art. 147 lit. c cstc grcu dc rcspcctat prcvcdcrilc art. o1 din Icgc,
ntruct, dat Iiind pozitia conductorului la volan, cstc diIicil s sc poat cxccuta Ioc
la picioarclc accstuia. Dc altIcl, cxprcsia pe ct posibil scmniIic posiIilitatca dc a sc cxccuta
Ioc si asupra altor zonc alc corpului, urmrindu-sc ns si n astIcl dc situatii s nu sc cauzczc
moartca pcrsoanci.
Uzul de arm` pentru imobilizarea sau re]inerea persoanelor cu privire la care sunt
probe temeinice c` au s`vr[it o infrac]iune [i care riposteaz` ori ncearc` s` riposteze
cu arma ori cu alte obiecte care pot pune n pericol via]a ori integritatea corporal`
a persoanei (art. 47 lit. I)
In cazul accstci rcglcmcntri sc oIscrv un dczcchiliIru ntrc scopul urmrit prin uzul
dc arm (imobilizarea sau re]inerea persoanelor) si motivul carc a dctcrminat Iolosirca
armamcntului din dotarc (punerea n pericol a vie]ii ori a integrit`]ii corporale prin ripostarea
cu arma sau cu alte obiecte). Iat dc motivul cc a dctcrminat uzul dc arm, considcrm
c scopul accstuia ar Ii trcIuit s Iic oprirca sau nlturarca ripostci, iar imoIilizarca sau rctincrca
pcrsoanclor s Iic rczultatc suIsidiarc. Icntru rcalizarca cchiliIrului ntrc motivul si scopul
Analiz` juridic`
124
uzului dc arm, mai nimcrit ar Ii Iost dac s-ar Ii prcvzut, pur si simplu, c uzul dc arm sc Iacc
mpotriva pcrsoanclor carc ripostcaz cu arma sau nccarc s ripostczc cu arma sau cu altc
oIicctc, asa cum s-a proccdat n cazurilc prcvzutc la lit. I, c, c, h, i si }.
Dc ascmcnca, conditia dc a cxista proIc sau indicii tcmcinicc c pcrsoanclc n cauz
au svrsit o inIractiunc cstc dcoscIit dc rcstrictiv si, n acclasi timp, nc}ustiIicat.
AstIcl, sc oIscrv c, dc Iapt, pcrsoana mpotriva crcia sc ripostcaz sc aIl n lcgitim
aprarc, iar accasta cstc }ustiIicat tocmai dc atacul a crui victim cstc si nicidccum
dc mprc}urarca c ccl carc atac a svrsit o inIractiunc. Intr-o intcrprctarc stricto sensu,
s-ar dcducc c mpotriva pcrsoanci carc ripostcaz ori nccarc s ripostczc nu sc poatc
Iacc uz dc arm dac nu sunt proIc sau indicii tcmcinicc c a svrsit antcrior o inIractiunc.
Bincntclcs, o ascmcnca intcrprctarc nu poatc Ii acccptat ntruct, practic, cu totul nc}ustiIicat,
ar Iacc incIicicntc prcvcdcrilc lcgalc rcIcritoarc la lcgitima aprarc carc, asa cum s-a vzut,
sunt dc aplicaIilitatc gcncral.
In sIrsit, tcxtul art. 47 lit. I Ioloscstc, alturi dc indicii temeinice, si tcrmcnul prob`.
In tcmciul art. GJ din Codul dc proccdur pcnal constituic prob` oricc clcmcnt dc Iapt carc
scrvcstc la constatarca cxistcntci sau incxistcntci unci inIractiuni, la idcntiIicarca pcrsoanci
carc a svrsit-o si la cunoastcrca mprc}urrilor ncccsarc pcntru }usta solutionarc a cauzclor
pcnalc. Sprc cxcmplu, sunt proIc. Iaptul c un conductor auto a lovit cu autovchiculul
pc carc l conducca un picton, moartca victimci, intrarca unci pcrsoanc ntr-un pcrimctru
dclimitat prin cscaladarca gardului, aruncarca unci grcnadc asupra unui dcpozit, cxccutarca
Iocului cu arma mpotriva unui militar aIlat n scrviciul dc gard ctc.
IroIclc nu trcIuic conIundatc cu mi}loacclc dc proI. Mi}loacclc dc proI sunt, potrivit
art. G4 din Codul dc proccdur pcnal, mi}loacclc prcvzutc dc lcgc prin carc sc constat
clcmcntclc dc Iapt, adic proIclc cc pot scrvi la aIlarca adcvrului. Accstca sunt. dcclaratiilc
nvinuitului
11
sau inculpatului
12
; dcclaratiilc prtii vtmatc
13
, alc prtii civilc
14
si alc prtii
rcsponsaIilc civilmcntc
15
, dcclaratiilc martorilor
16
, nscrisurilc, nrcgistrrilc audio sau vidco,
IotograIiilc, mi}loacclc matcrialc dc proI
17
.
11
Potrivit art. 299 Cod de procedur` penal`, persoana fa]` de care se efectueaz` urm`rirea penal`
se nume[te nvinuit, ct timp nu a fost pus` n mi[care ac]iunea penal` mpotriva sa.
12
Inculpat este persoana mpotriva c`reia s-a pus n mi[care ac]iunea penal` (art. 23 Cod de procedur`
penal`). Punerea n mi[care a ac]iunii penale const` n formularea de c`tre procuror a actului de acuzare
mpotriva unei persoane, n privin]a c`reia exist` probe c` a s`vr[it, cu vinov`]ie, o fapt` prev`zut`
de legea penal` [i nu exist` vreuna din cauzele care mpiedic` punerea n mi[care sau exercitarea ac]iunii
penale, prev`zute de art. 10 Cod de procedur` penal`.
13
Partea v`t`mat` este, potrivit art. 24 Cod de procedur` penal`, persoana care a suferit o v`t`mare
fizic`, moral` sau material`, ca urmare a s`vr[irii unei infrac]iuni.
14
Partea civil` este, n temeiul art. 15 Cod de procedur` penal`, persoana v`t`mat` care a suferit
o pagub` material` sau moral` n urma infrac]iunii s`vr[ite.
15
Partea responsabil` civilmente este persoana chemat` n procesul penal s` r`spund` al`turi
ori n locul nvinuitorului sau inculpatului pentru pagubele materiale sau morale produse p`r]ii v`t`mate
de c`tre nvinuit prin infrac]iunea s`vr[it` (art. 16 Cod de procedur` penal`).
16
Martor este persoana care are cuno[tin]` despre vreo fapt` sau despre vreo mprejurare de natur`
s` serveasc` la aflarea adev`rului ntr-o cauz` penal`. A se vedea: art. 78 [i urm. din Codul de procedur`
penal`.
17
Mijloacele materiale de prob` sunt: obiectele care con]in sau poart` o urm` a faptei s`vr[ite;
obiectele care au fost destinate s` serveasc` la s`vr[irea unei infrac]iuni; obiectele care sunt produsul
unei infrac]iuni. A se vedea: art. 94-95 Cod de procedur` penal`.
125
Rcmarcm c actuala rcglcmcntarc nu mai punc conditiilc prcvzutc dc art. JG lit. c
din Decretul nr. 367/1971, ca inIractiunca comis antcrior s Iic grav, iar rmncrca
inIractorului n starc dc liIcrtatc s constituic un pcricol dcoscIit dc grav. Rcnuntarca
la accstc conditii a Iost impus dc imposiIilitatca practic n carc sc aIlau, uncori,
cci carc Ioloscau Iocul armamcntului mpotriva inIractorilor dc a aprccia dac inIractiunca
cstc sau nu grav, iar rmncrca accstora n starc dc liIcrtatc constituia sau nu un pcricol
dcoscIit dc grav. S mai adugm si Iaptul c numai lcgca pcnal staIilcstc situatiilc
n carc o inIractiunc arc, dup caz, consccintc gravc sau dcoscIit dc gravc
18
. Cu altc cuvintc,
ar Ii Iost si nclcgal s sc lasc la aprccicrca cclui carc Iacc uz dc arm s staIilcasc
dac o inIractiunc cstc sau nu grav ori dcoscIit dc grav.
Ar mai trcIui rcmarcat c tcxtul lcgal sc rcIcr la armc, Ir s Iac distinctic,
astIcl c uzul dc arm va Ii lcgitim si atunci cnd pcrsoanclc ripostcaz sau nccarc
s ripostczc cu altc armc dcct cclc dc Ioc, cum ar Ii, sprc cxcmplu, armclc alIc.
Uzul de arm` pentru mpiedicarea fugii de sub escort` sau evadarea celor afla]i
n stare legal` de de]inere (art. 47 lit. g)
In continutul art. 47 lit. g din Legea nr. 17/1996, Iuga dc suI cscort scmniIic
sustragcrca, pc timpul dcplasrii, dc suI paza la carc cstc supus pcrsoana n lcgtur
cu carc cxist indicii c a svrsit antcrior o inIractiunc sau chiar carc sc aIl n starc lcgal
dc rctincrc sau dctincrc.
Ivadarca const tocmai n sustragcrca pcrsoanci din starca lcgal dc rctincrc ori dctincrc.
Sunt n starc lcgal dc rctincrc pcrsoanclc mpotriva crora, n cursul proccsului pcnal,
s-a luat msura rctincrii sau a arcstrii
19
, iar n starc lcgal dc dctincrc pcrsoanclc carc cxccut,
ca urmarc a unci condamnri dcIinitivc pcntru svrsirca unci inIractiuni, pcdcapsa
cu nchisoarc ori dctcntia pc viat.
Ratiunca uzului dc arm, n ipotczclc prcvzutc dc art. 47 lit. g, const tocmai
n mpicdicarca pcrsoanclor rcspcctivc dc a sc sustragc rspundcrii pcnalc pcntru inIractiunilc
svrsitc naintc dc luarca msurii cscortrii, rctincrii sau arcstrii ori dc a sc sustragc cxccutrii
pcdcpsci la carc au Iost condamnatc.
Considcrm ns c ipotcza dc la lit. d (imoIilizarca inIractorilor carc, dup svrsirca
unor inIractiuni, nccarc s Iug) cstc acopcritoarc si pcntru ipotczclc particularc prcvzutc
dc art. 47 lit. g, astIcl c accst tcxt lcgal poatc Ii aprcciat ca Iiind inutil. Intr-adcvr,
att cscortarca, rctincrca sau arcstarca, ct si dctcntia sunt consccintc carc dccurg
din svrsirca antcrioar dc ctrc pcrsoan a unci inIractiuni.
Rcglcmcntarca prin lcgc, prin dou tcxtc diIcritc, a acclciasi ipotczc cstc dc natur
s crcczc conIuzii n practic, motiv pcntru carc, dc lcgc Icrcnda, s-ar impunc climinarca
prcvcdcrilor art. 47 lit. g.
18
A se vedea, spre exemplu, omorul deosebit de grav, prev`zut de art. 176 Cod penal; furtul calificat
prev`zut de art. 209 alin. 2 Cod penal; delapidarea care a produs consecin]e deosebit de grave (art. 215
1
alin. 2); distrugerea calificat` (art. 218 Cod penal) etc.
19
M`sura re]inerii poate fi luat` de organul de cercetare penal` fa]` de nvinuit dac` sunt probe sau indicii
temeinice c` a s`vr[it o fapt` prev`zut` de legea penal`. Durata m`surii este de maximum 24 de ore.
A se vedea: art.143 [i urm. din Cod de procedur` penal`. Arestarea se dispune de procuror sau de instan]a
de judecat`, dac` exist` vreunul din cazurile prev`zute de art. 148 Cod de procedur` penal` [i dac`
se consider` c` este n interesul procesului penal privarea de libertate a nvinuitului sau inculpatului.
A se vedea: art. 146 [i urm. Cod de procedur` penal`.
Analiz` juridic`
126
Uzul de arm` mpotriva grupurilor de persoane sau persoanelor izolate care ncearc`
s` p`trund` f`r` drept n sediile sau n perimetrele autorit`]ilor [i institu]iilor publice
(art. 47 lit. h)
Accast situatic cstc ascmntoarc cu cca rcglcmcntat dc art. 47 lit. c, numai c avcm
n vcdcrc nu unittilc militarc, ci scdiilc sau pcrimctrclc autorittilor si institutiilor puIlicc.
Dc Iapt, unittilc militarc pot Ii considcratc drcpt componcntc alc scdiilor autorit`]ilor
publice, ntruct Constitutia, n 1itlul III (autorittilc puIlicc), art. 117, sc rcIcr si la for]ele
armate. In consccint, prcvcdcrilc art. 47 lit. c sunt, practic, avutc n vcdcrc si n ipotcza
rcglcmcntat dc art. 47 lit. h. Iliminarca situatici prcvzutc dc art. 47 lit. h, ntr-o viitoarc
rcglcmcntarc, s-ar impunc, pcntru acclcasi considcrcntc pc carc lc-am cvocat n lcgtur
cu prcvcdcrilc art. 47 lit. g.
Uzul de arm` mpotriva acelora care atac` sau mpiedic` militarii s` execute misiuni
de lupt` (art. 47 lit. i.)
Istc o situatic carc ar putca Ii cumulat cu situatia prcvzut dc art. 47 lit. a.
Intr-adcvr, lcgiuitorul, pcntru idcntitatc dc ratiunc, s-ar Ii putut rcIcri n art. 47 lit. a
la misiunilc dc lupt si nu numai la scrviciul dc gard si paz si ar Ii putut s aiI n vcdcrc
si mpicdicarca militarilor dc a cxccuta accstc misiuni. Actuala manicr dc rcglcmcntarc
rcprczint un cxcmplu criticaIil n carc o ipotcz gcncral cstc duIlat, Ir consccintc
practicc, dc o ipotcz particular. Si n accst caz, dc lcgc Icrcnda, propuncm o uniIicarc
a prcvcdcrilor art. 47 lit. a cu cclc alc art. 47 lit. i.
Uzul de arm` pentru executarea interven]iei antiteroriste asupra obiectivelor atacate
sau capturate de terori[ti, n scopul re]inerii sau anihil`rii acestora, eliber`rii ostaticilor
[i restabilirii ordinii publice (art. 47 lit. })
Uzul dc arm, n accast situatic, vizcaz att oIicctivclc atacatc sau capturatc dc tcroristi,
ct si rctincrca sau anihilarca accstora. Re]inerea terori[tilor, dcsprc carc sc vorIcstc
n tcxtul lcgal, nu arc scmniIicatia dc msur prcvcntiv, asa cum cstc ca rcglcmcntat
dc art. 14J si urm. din Codul dc proccdur pcnal, ci dc actiunc cc arc ca oIicctiv prindcrca
sau imoIilizarca accstora.
Sintagma anihilarea terori[tilor arc scmniIicatia dc a stopa sau nltura actiunilc
tcroristilor
20
pcntru cliIcrarca ostaticilor si rcstaIilirca ordinii dc drcpt. Ar trcIui oIscrvat
c scopul cliIcrrii ostaticilor si rcstaIilirca ordinii dc drcpt trcIuic s cxistc n momcntul
dcclansrii si n timpul dcsIsurrii intcrvcntici antitcroristc. Ncrcalizarca accstui scop,
ca urmarc a intcrvcntici antitcroristc, nu dctcrmin ns ca uzul dc arm s Iic considcrat ilcgal.
Uzul de arm` executat de comandan]ii sau [efii militari (art. oO)
Iotrivit art. oO din Icgc, comandantii sau scIii militari pot Iacc uz dc arm mpotriva
suIordonatilor, pcntru a staIili ordinca, dac altc msuri dc mpicdicarc sau constrngcrc
nu sunt posiIilc, atunci cnd actiunilc accstora sunt ndrcptatc n mod vdit sprc trdarca
patrici sau zdrnicirca ndcplinirii unci misiuni dc lupt ori cnd pcriclitcaz n mod grav
capacitatca dc lupt a unittii. In accstc cazuri, sc Iacc uz dc arm rcspcctndu-sc prcvcdcrilc
rcIcritoarc la somatia lcgal.
20
A se vedea Dic]ionarul explicativ al limbii rom#ne, p. 42.
127
Icntru ca uzul dc arm n accstc cazuri s Iic lcgal, trcIuic ndcplinitc cumulativ
urmtoarclc conditii.
a) Persoana care face uz de arm` trebuie s` aib` calitatea de comandant sau [ef militar,
iar persoana mpotriva c`reia se face uz de arm` trebuie s` fie subordonat.
Iotrivit art. O din R.G.-1, dup Iunctia pc carc sunt ncadrati, militarii sunt, unii Iat dc altii,
comandanti, suIordonati si cgali n Iunctic. Irin tcrmcnul comandant sc ntclcgc, dup caz,
si calitatea de [ef. Raportul dc suIordonarc sc staIilcstc prin statclc dc organizarc alc unittilor
militarc.
In tcmciul art. 1O din R.G.-1, comandantii sunt cci crora li sc suIordoncaz,
chiar si tcmporar, alti militari pc linic dc scrviciu. Dcci, suIordonarca arc loc numai
n ccca cc privcstc raporturilc dc scrviciu, Iiind cxclus suIordonarca n lcgtur
cu raporturilc privatc dintrc militari. Dc cxcmplu, ntr-o cldirc cu mai multc locuintc,
n ccca cc privcstc raporturilc locativc sau dc vccintatc, un militar nu poatc prctindc
c cstc comandantul cclorlalti militari cc locuicsc n acca cldirc, chiar dac accst militar,
n raporturilc dc scrviciu (dcci, la unitatc), cstc comandantul lor. In raporturilc lor privatc,
ca oricarc alc pcrsoanc, si militarii sunt cgali ntrc ci, nccxistnd rclatii dc suIordonarc.
Comandantul cu Iunctia imcdiat supcrioar unui suIordonat sc numcstc comandant
nemijlocit, iar comandantii structurilor militarc cu Iunctii icrarhicc supcrioarc comandantului
ncmi}locit al unui suIordonat sunt, pcntru accsta, comandanti dirccti.
Icntru ca uzul dc arm cxccutat dc comandant s Iic lcgal cstc ncccsar ca situatiilc
carc impun accsta s aiI loc n timpul n carc cxist raportul dc suIordonarc. Ividcnt,
uzul dc arm n situatiilc ivitc naintc dc staIilirca sau dup ncctarca raportului dc suIordonarc
cstc ilcgal.
Ircvcdcrilc art. oO nu pot Ii aplicatc prin analogic, ntruct, Iiind prcvcdcri spccialc
n raport cu cclclaltc normc cuprinsc n Legea nr. 17/1996, sunt dc strict intcrprctarc
si aplicarc. Ic calc dc consccint, un militar nu ar putca s Iac uz dc arm mpotriva
altui militar carc cstc cgal ori mai marc n grad sau Iunctic sau carc i cstc inIcrior n grad
sau Iunctic, dar Iat dc carc nu arc calitatca dc comandant. In sIrsit, un militar, chiar scI,
nu poatc Iacc uz dc arm mpotriva unui salariat civil, dcoarccc, pc dc o partc, art. oO sc rcIcr
la suIordonati, iar, potrivit R.G.-2, numai militarii pot avca calitatca dc suIordonat si, pc dc alt
partc, Iiindc salariatii civili si dcsIsoar activitatca n tcmciul unui contract dc munc,
carc arc la Iaz principiul cgalittii prtilor contractantc.
b) Scopul uzului de arm` s`-l constituie restabilirea ordinii. Accast conditic rczultat,
Ir cchivoc, din cuprinsul art. oO, prcsupunc o starc dc dczordinc n rndul suIordonatilor,
adic o starc n carc accstia nu mai rcspcct normclc lcgalc si rcgulamcntarc n vigoarc
cc privcsc comportamcntul militarilor. Dc cclc mai multc ori, dczordinca capt aspcctul
nclcrii ccrintclor }urmntului militar
21
sau al insuIordonrii, adic al rcIuzului dc a cxccuta
ordinclc n lcgtur cu ndatoririlc dc scrviciu alc militarilor
22
.
21
Potrivit art. 50 alin. 2 din Constiutu]ie, cet`]enii c`rora le sunt ncredin]ate func]ii publice,
precum [i militarii r`spund de ndeplinirea cu credin]` a obliga]iilor ce le revin [i, n acest scop,
vor depune jur`mntul cerut de lege. n temeiul art. 8 din Legea nr. 46/1996 privin preg`tirea popula]iei
pentru ap`rare, con]inutul jur`mntului militar este urm`torul: Eu ... jur credin]` patriei mele, Romnia !
Jur s`-mi ap`r ]ara, chiar cu pre]ul vie]ii ! Jur s` respect legile ]`rii [i regulamentele militare ! A[a s`-mi ajute
Dumnezeu !.
22
A se vedea art. 334 din Codul penal.
Analiz` juridic`
128
c) S` nu fie posibile alte m`suri de mpiedicare ori constrngere. Accast conditic
prcsupunc, dup caz, Iic c, rcalmcntc, datorit mprc}urrilor n carc sunt comisc Iaptclc,
nu cxist sau nu pot Ii luatc altc msuri dc mpicdicarc sau constrngcrc, Iic c au Iost luatc
astIcl dc msuri, dar nu s-a rcusit stoparca maniIcstrilor dc dczordinc din partca suIordonatilor.
AltIcl spus, n situatia dat, uzul dc arm cstc unica solutic pcntru a rcstaIili ordinca.
d) Ac]iunile de dezordine ale subordona]ilor s` fie ndreptate n mod v`dit c`tre s`vr[irea
uneia din urm`toarele fapte: trdarca patrici; zdrnicirca ndcplinirii unor misiuni dc lupt;
pcriclitarca, n mod grav, a capacittii dc lupt a unittii;
Mai nti, trcIuic s suIlinicm ccrinta impus dc lcgc ca actiunilc suIordonatilor
s Iic ndreptate v`dit ctrc svrsirca uncia din cclc trci Iaptc. Adic, trcIuic s Iic vorIa
dcsprc o actiunc nccchivoc, sigur ndrcptat, dup caz, ctrc trdarc, ncndcplinirca
misiunilor dc lupt sau puncrca n pcricol grav a capacittii dc lupt a unittii. S-a pus accast
conditic pcntru a prcvcni acclc situatii n carc, n tcmciul unor Inuicli ncvcriIicatc, s-ar Iolosi
nc}ustiIicat Iocul armamcntului mpotriva suIordonatilor.
Tr`darea de patrie poatc mIrca Iorma a trci inIractiuni. trdarca (art. 1oo Cod pcnal)
23
;
trdarca prin a}utorarca inamicului (art. 1oG Cod pcnal)
24
si trdarca prin transmitcrc
dc sccrctc (art. 1o7 Cod pcnal)
25
.
Z`d`rnicirea ndeplinirii misiunilor de lupt` nscamn mpicdicarca rcalizrii scopului
unci actiuni carc trcIuic cxccutat n lupt dc ctrc un militar
26
. Misiunilc dc lupt
pot Ii primitc dc militari, dc suIunittilc sau unittilc militarc att n timp dc pacc, ct si n timp
dc rzIoi. Dc rcgul, n timp dc pacc, misiunilc dc lupt sunt nominalizatc prin lcgi
sau rcgulamcntc
27
. Zdrnicirca poatc consta Iic ntr-o inactiunc, Iic ntr-o actiunc. In concrct,
sprc cxcmplu, poatc Ii considcrat zdrnicirc a unci misiuni dc lupt. rcIuzul dc a cxccuta
23
Tr`darea (art. 155 Cod penal) este fapta cet`]eanului romn sau a persoanei f`r` cet`]enie, domiciliat`
pe teritoriul statului romn, de a intra n leg`tur` cu o putere sau cu o organiza]ie strìn` ori cu agen]ii
acestora, n scopul de a suprima sau a [tirbi unitatea [i indivizibilitatea, suveranitatea sau independen]a
statului, prin ac]iuni de provocare de r`zboi contra ]`rii sau de nlesnire a ocupa]iei militare strìne
ori de subminare economic` sau politic` ori de aservire fa]` de o putere strìn` sau de ajutare a unei puteri
strìne pentru desf`[urarea unei activit`]i du[m`noase mpotriva siguran]ei statului. Pedeapsa este deten]ie
pe via]` sau nchisoare de la 15 la 25 de ani [i interzicerea unor drepturi.
24
Tr`darea prin ajutorarea inamicului (art. 156 Cod penal) este fapta cet`]eanului rom`n sau a persoanei
f`r` cet`]enie, domiciliat` pe teritoriul statului romn, care, n timp de r`zboi, s`vr[e[te una din urm`toarele
fapte: a) pred` inamicului teritorii, ora[e, pozi]ii de ap`rare, depozite ori instala]ii ale for]elor armate
romne sau care servesc ap`r`rii; b) pred` inamicului nave, aeronave, ma[ini, aparate, armament sau orice
alte materiale care pot sluji purt`rii r`zboiului; c) procur` du[manului oameni, valori [i materiale de orice
fel; d) trece de partea inamicului sau efectueaz` alte ac]iuni care sunt de natur` s` favorizeze activitatea
du[manului ori s` sl`beasc` puterea de lupt` a for]elor armate romne sau a armatelor aliate. Pedeapsa
este aceea[i ca [i n cazul tr`d`rii. Cu aceea[i pedeaps` se sanc]ioneaz` cet`]eanul romn sau persoana
f`r` cet`]enie, domiciliat` pe teritoriul statului romn, care, n timp de r`zboi, lupt` sau face parte
din forma]iuni de lupt` mpotriva statului romn sau a alia]ilor sì.
25
Tr`darea prin transmitere de secrete (art. 157 Cod penal) este fapta cet`]eanului romn sau a persoanei
f`r` cet`]enie domiciliat` pe teritoriul statului romn care transmite secrete de stat unei puteri sau organiza]ii
strìne sau agen]ilor acestora ori procur` documente sau date ce constituie secrete de stat sau de]ine
asemenea documente, f`r` s` aib` calitatea de a le cunoa[te, n scopul transmiterii lor unei puteri
sau organiza]ii strìne ori agen]ilor acestora. Pedeapsa este aceea[i ca [i n cazul tr`d`rii.
26
A se vedea Lexicon militar, p. 224.
27
Spre exemplu: art. 1 din R.G.2 prevede c` serviciul de gard` constituie misiune de lupt`.
129
o misiunc dc lupt, mpicdicarca altor militari dc a-si cxccuta misiunca, saIotarca unci
misiuni ctc.
Periclitarea n mod grav a capacit`]ii de lupt` a unit`]ii nscamn crcarca pcricolului
dc a aducc unitatca n starca dc a nu-si putca rcaliza misiunilc dc lupt cc-i sunt staIilitc.
Dcci, nu cstc ncccsar ca rczultatul s sc produc, adic unitatca s Iic n incapacitatc
dc a-si ndcplini misiunilc dc lupt. Dc Iapt, uzul dc arm n accast situatic arc tocmai
mcnirca dc a mpicdica produccrca unui astIcl dc rczultat.
Ia o atcnt analiz, n toatc cclc trci cazuri, militarii, mpotriva crora sc Iacc uz dc arm,
svrscsc inIractiuni dintrc cclc mai gravc, att pcntru siguranta national
28
, ct si pcntru
capacitatca dc lupt a unittilor militarc, mprc}urarc carc }ustiIic (lcgitimcaz) Iolosirca
accstci msuri cxtrcmc.
Soma]ia legal` (art. 4O)
Soma]ia legal` cstc un mi}loc dc avcrtizarc a pcrsoanci sau a pcrsoanclor aIlatc n una
din situatiilc prcvzutc dc art. 47, 48 sau oO pcntru a nccta svrsirca actclor sau a Iaptclor
prcvzutc dc tcxtclc lcgalc rcspcctivc. Somatia cstc un ultim avcrtismcnt naintc dc a sc Iacc
uz dc arm.
Icntru a Ii lcgal si cIicicnt, cstc ncccsar ca somatia s Iic cIcctuat astIcl nct s Iic
rcccptionat dc pcrsoanclc crora li sc adrcscaz.
Situatiilc n carc uzul dc arm sc poatc cxccuta Ir somatic lcgal sunt cxprcs prcvzutc
dc lcgc si, Iiind vorIa dcsprc normc spccialc, aplicarca lor nu poatc Ii cxtins, prin analogic,
si la altc situatii. AstIcl, potrivit art. 4O alin. o din Legea nr. 17/1996, sc poatc Iacc uz de arm`
f`r` soma]ie legal` n urmtoarclc situatii. mpotriva acclora carc atac militarii aIlati
n scrviciul dc gard, paz, cscort, protcctic, mcntincrca si rcstaIilirca ordinii dc drcpt,
prccum si mpotriva cclor carc, prin actul svrsit prin surprindcrc, pun n pcricol oIicctivul
pzit (art. 47 lit. a); mpotriva acclora carc atac pcrsoanclc nvcstitc cu cxcrcitiul autorittii
puIlicc sau crora, potrivit lcgii, li sc asigur protcctic (art. 47 lit. I); pcntru imoIilizarca
sau rctincrca pcrsoanclor cu privirc la carc sunt proIc sau indicii tcmcinicc c au svrsit
o inIractiunc si carc ripostcaz sau nccarc s ripostczc cu arma sau cu altc oIicctc
carc pot punc n pcricol viata ori intcgritatca corporal a pcrsoanci (art. 47 lit. I); pcntru
cxccutarca intcrvcntici antitcroristc asupra oIicctivclor atacatc sau capturatc dc tcroristi,
n scopul rctincrii sau anihilrii accstora, cliIcrrii ostaticilor si rcstaIilirii ordinii puIlicc
(art. 47 lit. }); cnd pcrsoanclc autorizatc s dctin, s poartc si s Ioloscasc armc pcntru
paz sau autoaprarc sc aIl n lcgitim aprarc sau n starc dc ncccsitatc (art. 48).
NcoIligarca cclui carc Iacc uz dc arm n situatiilc cvocatc, dc a cxccuta, n prcalaIil,
somatia lcgal cstc ntcmciat, n opinia noastr, att pc starca dc lcgitim aprarc ori, dup
caz, pc starca dc ncccsitatc n carc accsta sc aIl, ct si pc Iaptul c, dc rcgul, cci mpotriva
crora sc Ioloscstc Iocul armamcntului svrscsc sau urmcaz s svrscasc Iaptc dcoscIit
dc gravc si actioncaz prin surprindcrc.
28
Potrivit art. 1 din Legea nr. 51/29 iulie 1991, siguran]a na]ional` const` n starea de legalitate,
de echilibru [i de stabilitate economic` [i politic` necesar` existen]ei [i dezvolt`rii statului romn ca stat
suveran, unitar, independent [i indivizibil, n men]inerea ordinii de drept [i a climatului de exercitare
nengr`dit` a drepturilor, libert`]ilor [i ndatoririlor fundamentale ale cet`]enilor, potrivit principiilor
[i normelor democratice statornicite prin Constitu]ie.
Analiz` juridic`
130
Oricum, climinarca somatici lcgalc cstc dctcrminat att dc gravitatca Iaptclor svrsitc,
ct si dc imincnta accstora.
Iractic, n situatiilc cnumcratc, dac lcgca ar prctindc s sc Iac somatia lcgal,
pcrsoanclor n cauz li s-ar oIcri rgazul ncccsar pcntru dcclansarca sau Iinalizarca actiunilor
lor ilcgalc.
Nimic nu oprcstc ns, si n astIcl dc situatii, Iat dc mprc}urrilc concrctc n carc
sc produc Iaptclc, dac cxist timpul ncccsar, s sc cxccutc somatia lcgal. Avcm n vcdcrc,
n mod dcoscIit, situatiilc prcvzutc dc art. 47 lit. I si }.
In toatc cclclaltc situatii, naintc dc a sc Iacc uz dc arm, cstc obligatorie soma]ia
legal`. Iipsa somatici lcgalc n cazurilc n carc accasta cstc ccrut dc lcgc si, n consccint,
cxccutarca Iocului dc arm dircct asupra pcrsoanclor, mi}loacclor dc transport sau Iunurilor,
n raport cu consccintclc cc sc produc, vor dctcrmina anga}arca rspundcrii }uridicc a cclor
n cauz.
Soma]ia sc Iacc prin cuvntul "Stai !". In caz dc ncsupuncrc, sc somcaz, din nou,
prin cuvintclc "Stai, c trag !" Dac ccl n cauz nu sc supunc nici dc accast dat,
sc somcaz prin tragcrca Iocului dc arm n sus, n plan vcrtical.
In sIrsit, n cazul n carc, dup cxccutarca somatici lcgalc, pcrsoana n cauz
nu sc supunc, sc poatc Iacc uz dc arm mpotriva accstcia. Istc dc oIscrvat c lcgca,
Iolosind singularul (tragcrca Iocului dc arm), punc conditia s sc trag ccl putin un Ioc
dc avcrtismcnt, n sus, n plan vcrtical. Bincntclcs, accasta cstc o conditic minim,
n practic, cci cc Iac uz dc arm pot cxccuta dou sau mai multc Iocuri dc avcrtismcnt,
n raport cu mprc}urrilc concrctc alc Iiccrci situatii.
In tcmciul art. 4O alin. 4, n cazurilc prcvzutc dc art. 47 lit. h si i, sc poatc Iacc uz dc arm
numai dup cc s-a rcpctat dc trci ori, la intcrvalc dc timp suIicicntc pcntru dispcrsarca
participantilor, somatia. P`r`si]i. . ., vom folosi arme de foc !.
n sfr[it, n cazul Iolosirii armclor mpotriva autovchiculclor sc cxccut un Ioc n plan
vcrtical, apoi sc va tragc n pncurilc accstora, n scopul imoIilizrii (art. 4O alin. ultim).
Dcci, cxccutarca Iocului dc arm asupra autovchiculclor sc Iacc cxclusiv asupra pncurilor
si numai pcntru imoIilizarca accstora. Drcpt urmarc, cstc intcrzis cxccutarca Iocului
asupra altor prti alc autovchiculului si n alt scop dcct imoIilizarca lor. Sprc cxcmplu, cstc
intcrzis s sc cxccutc Ioc dc arm asupra rczcrvorului dc alimcntarc cu carIuranti, Iiindc,
cvidcnt, astIcl sc poatc provoca inccndicrca accstuia. Dc ascmcnca, cstc intcrzis cxccutarca
Iocului asupra usilor sau a caroscrici, dcoarccc, n accst mod, pot Ii lovitc pcrsoanclc
cc sc aIl n intcriorul autovchiculului.
131
D
e
z
b
a
t
e
r
i
G
M
R
STAREA
~NV|}|M+NTULUI
ACADEMIC NAVAL
ROM+NESC
Colonelul Costinel PETRACHE: Pentru \nceput, v` rog s` configura]i locul [i menirea
Academiei Navale \n coordonatele reprezentate at#t de sistemul na]ional de \nv`]`m#nt,
c#t [i de intimitatea evolutiv` a \nv`]`m#ntului rom#nesc de marin`. Bunòar`,
cum reg`sim Academia Naval` Mircea cel B`tr#n pe valul impactului permanent
dintre tradi]ie [i inova]ie ?
Contraamiralul prof. univ. dr. Gheorghe MARIN: Dezvoltarea actual`, dar [i perspectiva
flotelor Marinei Rom#ne, modernizarea continu` a navelor, dotarea acestora cu tehnic` [i echipa-
mente complexe, precum [i diversificarea func]ionalit`]ii navelor militare [i civile, au necesitat muta]ii
profunde n procesul de formare a ofi]erilor de marin`, \ndritui]i s` asigure conducerea [i exploa-
tarea acestora n condi]ii de siguran]` deplin` [i eficien]` economic` maxim`. Tocmai de aceea,
prin ridicarea nivelului [tiin]ific al procesului de nv`]`m#nt din Academia Naval` se realizeaz`
nu numai o calificare superioar` a ofi]erilor de marin`, dar [i o preg`tire inginereasc` apt`
de a fi comparat` cu alte institu]ii de nv`]`m#nt superior tehnic de specialitate, la nivel na]ional.
Trebuie s` admitem c`, de la nfiin]area primei {coli Navale, n urm` cu peste 130 de ani,
pn` n prezent, nv`]`m#ntul superior de marin` a avut un caracter unitar, asigur#nd preg`tirea,
n cadrul aceleia[i institu]ii, a tuturor ofi]erilor Marinei Rom#ne.
n acest sens, integrarea nv`]`m#ntului superior de marin` n coordonatele celui na]ional
a avut un caracter permanent, aceast` afirma]ie fiind sus]inut` documentar, [i nu numai, de numerosele
m`rturii atestate [tiin]ific, dar [i de continuitatea istoric` a preg`tirii, specializ`rii [i perfec]ion`rii
personalului pentru Marina Rom#n`, n institu]ia sa tradi]ional`, care, sub diverse denumiri,
a asigurat, n timp, formarea cadrelor necesare pentru lupta pe mare sau pentru transportul
maritim [i fluvial.
ntotdeauna a guverna o nav` a presupus mbinarea [tiin]ei de a-i pune n valoare calit`]ile
nautice cu arta de a evita nghi]irea ei [i a echipajului de c`tre valuri. Pentru o nav` de lupt`
Invita]ii redac]iei au fost contraamiralul prof. univ. dr. Gheorghe MARIN, rectorul Academiei
Navale Mircea cel B`tr#n
*
, comandorul prof. univ. dr. ing. Alexandru DRAGALINA, prorectorul
Academiei Navale Mircea cel B`tr#n, c`pitanul-comandor conf. univ. dr. ing. Gheorghe SAMOILESCU,
decanul Facult`]ii de Marin` Militar`, [i locotenentul-comandor conf. univ. dr. ing. Vergil CHI}AC,
decanul Facult`]ii de Marin` Civil`
* La 6 noiembrie a.c., contraamiralul prof. univ. dr. Gheorghe MARIN a fost numit \n func]ia
de director al Statului Major General
132
lucrurile sunt mai complicate, aceasta fiind permanent ntr-un dublu
conflict, cu natura adesea ostil` [i imprevizibil` [i cu adversarul
aeronaval care urm`re[te s` o nimiceasc` n larg sau n port. De aceea,
dintotdeauna profesia de ofi]er de marin` a fost grea [i periculoas`.
De cuno[tin]ele [i deprinderile fiec`rui om de la bord depinde
supravie]uirea navei [i a oamenilor ei.
n prezent, preg`tirea ofi]erilor de marin` a devenit extrem de complex`,
gra]ie aventurii umane a cunoa[terii [tiin]ifice care a cuprins n conul
sù de lumin` [i mijloacele de naviga]ie. O nav` este o uzin`
supertehnicizat`, dominat` de electronic`, automatiz`ri, ma[ini moderne
de calcul ncorporate n aparatura de naviga]ie, n sistemele de armament
[i telecomunica]ii, n instala]iile de guvernare [i propulsie. De la aceste realit`]i pleac` filozofia
menirii noastre prezente [i viitoare. Astfel de nave trebuie conduse eficient n lupt` deci sunt
necesari stat-majori[ti de marin` exper]i , trebuie ntre]inute [i conduse pe mare, la instruc]ie
sau n confrunt`ri aeronavale de ofi]eri, mai[tri militari \n a c`ror competen]` nu trebuie s` fie
nici o fisur`. De asemenea, conducerea unei nave civile supuse stihiilor naturii, dar [i exigen]elor
economice de transport naval presupune formarea unor ofi]eri bine preg`ti]i, marinari des`vr[i]i,
cu abilit`]i [i cuno[tin]e de specialitate perfecte. Asemenea oameni preg`te[te Academia Naval`
Mircea cel B`trn, care, cu structura sa actual`, constituie exponentul nv`]`mntului superior
de marin` romnesc, cunoscut [i recunoscut, prin tradi]ie, valoare [i eficien]` att pe plan na]ional,
ct [i pe plan interna]ional.
Comandorul prof. univ. dr. ing. Alexandru DRAGALINA: Este de domeniul eviden]ei
c` recunoa[terea institu]iei noastre ca parte a sistemului de nv`]`mnt na]ional a fost permanent`.
Istoric vorbind, institu]ia de nv`]`mnt de marin` a fost inclus` n sistemul na]ional de nv`]`mnt
nc` de la nfiin]are, actele de atestare integr#nd Academia Naval` Mircea cel B`trn n peisajul
complex al nv`]`mntului na]ional.
|n planul devenirii, o istorie a nv`]`mntului romnesc de marin`, orict de generoas`
ar fi, nu poate inventaria dect momentele cruciale, bornele de hotar ale devenirii institu]iei na]ionale
a marin`riei romne[ti, aspecte pe care vreau s` le relev \n continuare.
ncepnd cu a doua jum`tate a secolului al XIX-lea, n contextul cre[terii rolului flotei militare
[i civile, ca factor de putere naval`, se ntreprind [i la noi primii pa[i spre institu]ionalizarea
unor forme adecvate de formare a cadrelor pentru marin` [i racordarea nv`]`mntului de marin`
de specialitate la solicit`rile practicii sociale [i ale nv`]`mntului na]ional.
Ideea nfiin]`rii unei [coli superioare de profil a fost sus]inut` mult` vreme n pres` [i chiar
n parlamentul ]`rii. ntr-un articol ap`rut n ziarul Universul din 1893, se relev`, c` dac` un vapor
putea fi adus n 24 de ore n loca]ie, pentru formarea personalului marin`resc na]ional era nevoie
de decenii. Pe fondul acestei g#ndiri, la 29 octombrie 1909 a fost nfiin]at` {coala Naval` Superioar`.
Urmare a evolu]iei superioare a nv`]`mntului de marin`, \n octombrie 1938 se nfiin]a n cadrul
{colii Navale Sec]ia Marin` de Comer], care preg`tea ofi]eri de punte, mecanici, radiotelegrafi[ti,
agen]i [i comisari de bord.
Un moment important n evolu]ia nv`]`mntului de marin` l-a constituit reintegrarea
{colii Militare de Marin` n rndul institu]iilor de nv`]`mnt superior, fapt petrecut n anul 1954.
Se m`re[te durata de [colarizare la 4 ani, ceea ce a permis o mai bun` preg`tire a promo]iilor
de ofi]eri.
Anul 1959 rennoad` tradi]ia preg`tirii superioare a ofi]erilor pentru marina comercial`,
n {coala Militar` Superioar` de Marin` nfiin]#ndu-se o sec]ie destinat` marinei comerciale.
|n institu]ia \nv`]`m#ntului rom#nesc de marin` au fost, \n ultima jum`tate de secol, clivaje,
reorganiz`ri, re\mpliniri. n anul 1972, pentru prima dat` n istoria nv`]`mntului romnesc
de marin`, sec]iile civile [i militare interdependente prin istorie [i evolu]ie se despart, ncercnd,
fiecare n parte, s`-[i contureze propriul destin.
133
Eroarea, pentru c` a fost, \ntr-adev`r, o eroare, a durat
doar un an, \n august 1973 hot`r#ndu-se fuziunea celor dou`
ramuri ale preg`tirii puterii maritime na]ionale \n Institutul
de Marin` Mircea cel B`trn. Se revenea astfel la vechea
practic` existent` n Romnia, ntlnit` de altfel n mai toate
]`rile cu tradi]ie naval`, ca ofi]erii For]elor Navale [i Comerciale
s` se formeze laolalt`, ntr-o singur` institu]ie de nv`]`mnt,
aflat` sub egida forurilor de nv`]`mnt na]ional ale ]`rii.
De asemenea, aceast` realitate a rezultat din faptul c` marea
este una pentru to]i, din rigorile profesiei de ofi]er de marin`,
care incub` ordine [i disciplin`, din mprejurarea c` imperativele
r`zboiului confer` Marinei Civile calitatea de component`
a sistemului de ap`rare na]ional`.
|n anul 1990 Institutul se transform` n Academia Naval`
Mircea cel B`trn, institu]ie destinat` preg`tirii [i perfec]io-
n`rii ofi]erilor ingineri pentru For]ele Navale, \n cadrul c`reia
se renfiin]eaz` Facultatea de Marin` Civil` pentru preg`tirea
superioar` [i perfec]ionarea ofi]erilor maritimi ingineri
[i ofi]erilor fluviali de marin` civil`, respectiv a inginerilor
de exploat`ri portuare, ace[tia devenind [i ofi]eri n rezerv`
pentru For]ele Navale.
Contraamiralul prof. univ. dr. Gheorghe MARIN:
Academia Naval` Mircea cel B`trn, cu structura universi-
tar` actual` (Facultatea de Marin` Militar`, Facultatea
de Marin` Civil`), constituie exponentul nv`]`mntului
superior de marin` romnesc, cunoscut [i recunoscut
prin tradi]ie, valoare [i eficien]`, att pe plan na]ional,
ct [i pe plan interna]ional.
De fapt, nu \n ultim` instan]`, personalitatea unei insti-
tu]ii de nv`]`mnt este dimensionat` [i sus]inut` de prezen]a
sa n via]a spiritual` a societ`]ii. Prin pionieratul cercet`rii
[i entuziasmul crea]iei, ndeosebi dup` anul 1973, Institutul
de Marin` Mircea cel B`trn devenea o zon` cultural`
de referin]` n peisajul [colii superioare romne[ti.
Ast`zi, mai mult ca oricnd, conceptul de specialist
n domeniul marin`resc este ntr-o continu` extensie. Rigoarea
specialistului este dublat` tot mai mult de fantezia [i flexibi-
litatea cercet`torului. A[adar, ofi]erul de marin` autentic`
valoare social` trebuie s` probeze nu numai cunoa[terea
disciplinelor fundamentale, a [tiin]elor tehnice, st`pnirea
deplin` a profesiei, ci [i capacitatea de a observa [i descoperi
esen]e, principii, cauze [i legi cu valoare benefic` pentru
marin` [i economia na]ional`, pentru nt`rirea capacit`]ii
de ap`rare a ]`rii.
Procesul evolutiv al institu]iei, cuprinz#nd peste 130 de ani,
a fost nso]it de acumul`ri spirituale, [tiin]ifice [i materiale
deosebite. Acestea sunt binecunoscute n peisajul cultural-[tiin]ific
na]ional [i chiar interna]ional [i nu a[ vrea s` insist n mod
deosebit asupra lor.
17 noiembrie 1872 prin Decizia
Ministerial` nr. 15, ia fiin]`, la Gala]i,
{coala Flotilei, prima institu]ie
de \nv`]`m#nt a marinei, menit`
s` preg`teasc` prin cursuri, cu durata
de doi ani, ofi]eri [i subofi]eri de marin`.
Dup` numai zece ani de func]io-
nare {coala Flotilei este desfiin]at`,
preg`tirea cadrelor de marin` reali-
z#ndu-se \n {coala Militar` de Infan-
terie [i Cavalerie.
1892 {coala Militar` de Infan-
terie [i Cavalerie intr` \n organica
{colii Speciale de Artilerie [i Geniu,
care \n anul 1910 devine {coala Mili-
tar` de Artilerie, Geniu [i Marin`,
planul de \nv`]`m#nt cuprinz#nd
explicit [i disciplina naviga]ie.
29 octombrie 1909 prin Decretul
nr. 2928 a fost \nfiin]at` {coala
Naval` Superioar`, destinat`
form`rii personalului marin`resc
na]ional.
1920 specialitatea de marin`
a {colii Militare de Artilerie, Geniu
[i Marin` este transferat` \n compo-
nen]a {colii Navale Superioare,
unde are loc instruirea viitorilor ofi]eri
\n formula: doi ani \n {coala Preg`-
titoare [i un an \n {coala de Aplica]ie.
1938 prin |naltul Decret nr. 3434,
din 1 octombrie, se \nfiin]eaz`, \n cadrul
{colii Navale, Sec]ia Marin` de Comer]
care preg`tea ofi]eri de punte, mecanici,
radiotelegrafi[ti, agen]i [i comisari
de bord.
1948 {coala naval` se transform`
\n {colile Marinei Militare av#nd
\n compunere at#t [coala de ofi]eri,
c#t [i pe cea de mai[tri militari.
1950 institu]ia devine {coala
de Ofi]eri de Marin`.
1954 institu]ia se integreaz`
sistemului \nv`]`m#ntului politehnic
rom#nesc prin noua sa titulatur`: {coala
Superioar` de Ofi]eri de Marin`.
1959 Se re\nfiin]eaz` Sec]ia
Marinei Comerciale care face parte
din {coala Superioar` de Ofi]eri
de Marin`.
1969, 1 octombrie prin schimba-
rea denumirii, vechea institu]ie devine
Academia Naval\
Mircea cel B\tr=n
- reperele devenirii -
Dezbateri GMR
134
Vorbind despre intimitatea evolutiv` a nv`]`mntului
romnesc de marin` se poate afirma c` acesta are un contur
clar [i bine definit att pe plan na]ional, ct [i interna]ional.
Astfel, \n sistemele de nv`]`mnt superior de marin`
de pe plan interna]ional se remarc` o preocupare unanim`
pentru crearea, func]ionarea [i perfec]ionarea unui cadru
optim de formare a personalului destinat For]elor Navale,
n special, [i marinelor civile, n general. Astfel, apar
tot mai evidente cteva direc]ii care consolideaz` interesele
clar definite ale statului respectiv n domeniul naval. |n primul
{coala Militar` de Ofi]eri Activi
de Marin` Mircea cel B`tr#n.
1973 ia fiin]`, prin transformare,
Institutul de Marin` Mircea cel B`tr#n,
care reune[te \nv`]`m#ntul de marin`,
militar [i civil.
1990 prin Hot`r#rea Guvernului
nr. 400, din 23 aprilie, institu]ia
se transform` \n Academia Naval`
Mircea cel B`tr#n.
rnd, se remarc` o concep]ie unitar` privind selec]ionarea, preg`tirea [i formarea cadrelor
de marin`. n al doilea rnd, n toate statele cu putere naval` consacrat`, este tot mai evident`
op]iunea pentru formarea unor cadre de marin` de profesie, care s` posede un nivel de instruire
compatibil cu cel al nv`]`mntului superior din societ`]ile respective. n al treilea rnd, se remarc`
preocuparea institu]ional` [i decizional` din societate de a asigura trebuin]ele materiale ale ofi]erilor
de marin` printr-un sistem de retribuire adecvat, precum [i prin alte m`suri de protec]ie social`.
Pornind de la aceste deziderate, nv`]`mntul romnesc de marin`, practicat n institu]ia
noastr`, nu va face rabat de la intimitatea evolutiv`, de perspectiv`, a sistemului de nv`]`mnt
na]ional tradi]ional, precum [i de la impunerile sociale [i profesionale de pe plan interna]ional.
Din aceast` perspectiv`, nv`]`mntul na]ional de marin` va suporta schimb`ri semnificative.
Acestea vor fi generate, n primul rnd, de imperativele na]ionale privind asigurarea unei puteri
maritime viabile [i credibile n sistemul na]ional de ap`rare [i, apoi, de dezideratele imediate
ale integr`rii n NATO.
n acest sens, vor fi evidente preocup`rile noastre de a asigura func]ionalitatea nv`]`mntului
superior de marin` pe urm`toarele etape ale parcurgerii acestui proces: selec]ia viitoarelor
cadre, preg`tirea de baz` n institu]ie [i repartizarea, preg`tirea complementar` n institu]ii
civile de nv`]`mnt superior [i derularea carierei militare.
C`pitanul-comandor conf. univ. dr. ing. Gheorghe SAMOILESCU: Acest proces,
aflat la nceput de drum, va fi, \n opinia mea, deosebit de complex [i anevoios. Vede]i, recenta aprobare
a Constitu]iei prin Referendum na]ional con]ine prevederi exprese privind stagiul militar. |n acest
context, For]ele Navale vor fi primele care vor asigura serviciul militar prin recrutare op]ional`.
Din acest punct de vedere vor ap`rea dimensiuni noi ale preg`tirii personalului de marin`.
Probabil c` selec]ia candida]ilor pentru profesiunea de ofi]er de marin` va avea conota]ii noi.
Deja, n sistemele de preg`tire a unor state maritime au ap`rut teze [i idei particulare privind
formarea ofi]erilor de marin`.
Derularea carierei militare este specific` fiec`rei marine na]ionale, dar, n general, se poate
aprecia c`, pe m`sur` ce absolventul [i demonstreaz` competen]a [i este evaluat n consecin]`,
el va fi promovat prin ncadrare n diferite func]ii, condi]ionat de absolvirea unor cursuri, vechimea
n serviciu [i gradul pe care l are n momentul respectiv.
n contextul actual al reformei Armatei Romne, n general, [i al nv`]`mntului militar,
n special, prin exponenta cunoscut` [i recunoscut` istoric [i tradi]ional, Academia Naval`
Mircea cel B`trn, se impune transformarea con]inutului instructiv-educativ din institu]ie,
care trebuie s` aib` un caracter preponderent previzionar n perspectiva integr`rii euroatlantice,
dar care s` mbine ct mai optim cu putin]` tradi]ia cu inova]ia.
Contraamiralul prof. univ. dr. Gheorghe MARIN: Subscriu celor exprimate, cu at#t
mai mult cu c#t func]ia de gestiune a procesului de nv`]`mnt superior de marin` a Academiei
Navale Mircea cel B`trn spore[te n mod considerabil n contextul realit`]ilor politico-militare
actuale. Pe fondul acestei realit`]i, avnd n vedere c` Academia Naval` este integrat` procesual
subsistemului de nv`]`mnt din cadrul sistemului organismului na]ional, func]ia integratoare
a institu]iei n perspectiva ader`rii euroatlantice implic` dou` mari componente.
135
Prima dintre ele este aceea de a transmite organismelor na]ionale [i interna]ionale scopuri,
obiective [i semnale de evaluare privind similitudini [i corel`ri, obiective specifice [i modalit`]i
despre formarea personalului necesar For]elor Navale [i Marinei Civile.
A doua este aceea de a eviden]ia muta]iile derulate sau n curs de derulare privind
managementul procesului de nv`]`mnt [i disponibilit`]ile acestuia c`tre perfec]ionare n viziunea
experien]ei acumulate. Ambele componente implic` unele considera]ii de natur` teoretic` privind
modalit`]ile de interoperatibilitate a nv`]`mntului superior de marin` cu componentele na]ionale
[i interna]ionale.
n primul rnd, sistemul institu]iilor similare de nv`]`mnt de marin` poate deveni vectorul
ndeplinirii dezideratului adoptat de institu]ia romnesc`. Se eviden]iaz`, n acest sens, leg`turile
de cooperare, devenite tradi]ionale, cu institu]iile na]ionale, dar [i cu academiile navale din SUA,
Fran]a, Anglia, Turcia etc.
n al doilea rnd, exist` posibilitatea de a compatibiliza cele dou` instrumente de lucru principale
ale subsistemelor de nv`]`mnt de marin`, planurile de nv`]`mnt [i programele analitice.
n al treilea rnd, managementul procesului de nv`]`mnt de marin` urm`re[te acelea[i
scopuri n toate institu]iile care formeaz` personal pentru For]ele Navale [i marina civil`, respectiv
eficientizarea [i optimizarea procesului formativ.
Este foarte important de accentuat faptul c` solu]iile din domeniul compatibiliz`rii nv`]`mntului
superior de marin`, n special cele privind integrarea [i interoperabilitatea, trebuie ferite de abord`ri
conjuncturale sau pripite. Cel pu]in din partea componentei romne[ti se impune un demers
continuu, echidistant, cu obiective e[alonate optim, astfel nct edificiul integr`rii s` r`spund`
parametrilor prezentului, dar mai ales ai viitorului. n aceast` perspectiv`, se impune identificarea
priorit`]ilor [i canalizarea eforturilor n direc]ia ndeplinirii lor ct mai curnd posibile.
Conchiz#nd, \n ceea ce prive[te locul [i rolul institu]iei noastre n sistemul de nv`]`mnt
na]ional, se poate afirma c` acesta este onorant din toate punctele de vedere.
Colonelul Costinel PETRACHE: Haide]i s` urc`m pe puntea dintre strategia
curricular` [i comanda social`. Care este, \n determin`rile comenzii sociale, cu terminalele
sale nemijlocite, strategia pe care a]i angajat-o \n sus]inerea menirii institu]ionale a Academiei
Navale ?
Contraamiralul prof. univ. dr. Gheorghe MARIN: Acest` problem` este, aparent,
destul de dificil` [i ridic` n principiu activit`]i de complementaritate [i coordonare ntre strategia
noastr` curricular` [i comanda social` a beneficiarului. Practic, noi oferim banda de produc]ie,
bun` sau mai pu]in bun`, pentru formarea [i perfec]ionarea ofi]erilor necesari Marinei Romne.
A[ dori s` reliefez fapul c` nu numai la noi, dar [i n alte sisteme de produc]ie pentru diver[i
beneficiari, ambientul strategic suport` corecturi reclamate de modelul tip solicitat [i posibilit`]ile
terminalelor nemijlocite de formare. Sub acest aspect, beneficiarul este cel care determin`
comanda social`, n timp ce executantul este cel care o pune n aplicare. Aceasta este o problem`
destul de veche n corelarea sintagmelor ce pot s` fac ce trebuie s` fac.
Problema care se pune n momentul de fa]` este aceea c` aspectul ce pot s` fac nu este ntotdeuna
n concordan]` cu ce trebuie s` fac. Aceast` afirma]ie are conota]ii deosebite pentru ntregul
sistem de nv`]`mnt militar. F`r` nici un fel de ndoial`, sistemul nostru de nv`]`mnt militar
[i propune s` formeze personal militar apt s` ndeplineasc` sarcinile [i misiunile, competen]ele
[i capacit`]ile presupuse de un model elaborat a priori de beneficiar. Dar, a[a cum este implementat
ntr-o practic` desuet` de cele mai multe ori, modelul beneficiarului este prefigurat de produc`tor.
Bine\n]eles c` acest model va fi adaptat condi]iilor de formare de care dispune institu]ia.
n acest sens, indiferent de anumite disfunc]ii ap`rute, rezultatele sunt evident n favoarea
beneficiarului.
Dezbateri GMR
136
Astfel, Academia Naval` Mircea cel B`trn are misiunea de a organiza
[i desf`[ura procesul de formare [i perfec]ionare a cadrelor cu studii
superioare pentru necesit`]ile For]elor Navale [i ale Poli]iei de Frontier`,
ale companiilor de transport naval [i societ`]ilor portuare, romne[ti
[i strìne, la cererea acestora. Procesul de instruire se realizeaz`
prin nv`]`mnt de lung` [i scurt` durat`, respectiv prin nv`]`mnt
postuniversitar.
n baza acestor responsabilit`]i, gestion`m la standarde per-
formante: nv`]`mnt universitar de lung` durat`, care formeaz` ofi]eri
maritimi ingineri pentru For]ele Navale [i Poli]ia de Frontier`; nv`]`mnt
universitar de lung` durat`, care formeaz` ofi]eri maritimi ingineri
Coordonarea explicit` [i implicit` a form`rii, specializ`rii [i perfec]ion`rii trebuie s` apar]in`,
f`r` nici un fel de ndoial`, beneficiarului. |n func]ie de competen]ele [i capacit`]ile solicitate
ncerc`m s` adapt`m strategia noastr` educa]ional`. Cred c` din acest punct de vedere suntem
pe drumul cel bun. Avem suficiente semnale n leg`tur` cu modul de formare [i perfec]ionare
al absolven]ilor no[tri. Majoritatea lor s-au integrat operativ n func]iile repartizate [i ob]in rezultate
la nivelul exigen]elor actuale.
Consider c` aceste rezultate au fost posibile tocmai datorit` adapt`rii unei strategii
corespunz`toare din partea institu]iei. Din aceast` perspectiv` apreciez c`, prin misiune [i obiectivele
strategice pe care [i le-a asumat, Academia Naval` r`spunde pe deplin comenzii sociale pe care
o prime[te.
Comandorul prof. univ. dr. ing. Alexandru DRAGALINA: |n sensul aprecierii comise
de c`tre domnul contraamiral, voi \ncerca s` punctez modul \n care r`spundem comenzii sociale.
pentru Marina Civil` [i ingineri-economi[ti pentru domeniul portuar; nv`]`mnt universitar
de scurt` durat`, care formeaz` ofi]eri fluviali pentru Marina Civil`; nv`]`mnt postuniversitar,
realizat prin masterat, studii aprofundate, studii postunivesitare, studii de specializare [i cursuri
de perfec]ionare, pentru personalul licen]iat din Marina Militar`, Marina Civil` [i din domenii
conexe; cursuri de reconversie profesional`, n scopul asigur`rii protec]iei sociale a personalului;
preg`tirea [i formarea ofi]erilor de marin` n rezerv`, prin instruirea militarilor cu termen redus.
De asemenea, concordan]a dintre comanda social` [i obiectivele noastre strategice este evident`
prin opera]ionalizarea performant` a urm`toarelor deziderate func]ionale: dobndirea de cuno[tin]e
[tiin]ifice, tehnice [i economice, integrate ntr-un sistem opera]ional care s` asigure competen]`
profesional` [i social`, n condi]iile statului de drept; nsu[irea de metode, deprinderi [i capacit`]i
care s` permit` autoinstruirea pe parcursul ntregii vie]i; perfec]ionarea continu` a planurilor
de nv`]`mnt, a programelor analitice [i a metodelor didactice, n vederea alinierii lor la standardele
existente pe plan na]ional [i interna]ional; dezvoltarea [i modernizarea bazei materiale a nv`]`mntului,
a unit`]ilor de cercetare [tiin]ific`, practic` [i de microproduc]ie, n scopul sprijinirii procesului
de nv`]`mnt [i al cre[terii eficien]ei sale formativ-creative; dezvoltarea, diversificarea [i valorificarea
preocup`rilor legate de informatizarea procesului de nv`]`mnt, inclusiv prin utilizarea
unor tehnologii moderne de comunicare [i de prelucrare a informa]iilor; selec]ionarea, aprecierea
[i promovarea cadrelor didactice prin criterii unice de competen]` profesional`; cre[terea gradului
de acoperire cu cadre didactice titulare a posturilor din statele de func]iuni; descoperirea,
stimularea [i valorificarea aptitudinilor profesionale ale studen]ilor, acordndu-se o aten]ie
deosebit` valorilor de vrf; desf`[urarea la un nivel superior a cercet`rii [tiin]ifice fundamentale
[i aplicative specifice domeniului naval militar [i civil, precum [i n domenii conexe; stimularea
particip`rii la programe na]ionale [i interna]ionale de cercetare [tiin]ific`; difuzarea [i valorificarea
rezultatelor acestei particip`ri; cunoa[terea realit`]ilor [i a tendin]elor din nv`]`mntul superior
137
ntr-o institu]ie cu o structur` dinamic` [i eficient`, se poate face numai
cu ajutorul unui management al nv`]`mntului, capabil s` gestioneze
talentul, inteligen]a [i creativitatea comunit`]ii universitare [i s`-[i construiasc`
strategii adecvate pentru realizarea unor performan]e deosebite.
Conceptul de management al nv`]`mntului devine, n acest context,
principalul instrument care pune n practic` o nou` strategie educa]ional`
n vederea ob]inerii [i promov`rii performan]ei la nivel institu]ional.
ntr-un asemenea context, nv`]`mntul universitar na]ional
[i-a propus s` introduc` o strategie nou` pentru ob]inerea unor performan]e
care s` ne apropie de nivelul european. Necesitatea opera]ionaliz`rii
unor obiective care s` dea consisten]` unor performan]e deosebite
na]ional [i interna]ional, prin participarea membrilor comunit`]ii universitare la programe [i manifest`ri
desf`[urate n comun sau n alte institu]ii de profil; cre[terea continu` a prestigiului Academiei
Navale Mircea cel B`trn, pe plan na]ional [i interna]ional, ca unitate etalon de nv`]`mnt
superior [i de cercetare [tiin]ific`, ca factor principal al prop`[irii voca]iei marin`re[ti a poporului
romn.
F`r` ndoial` c` aceste obiective nu acoper` n ntregime solicit`rile comenzii sociale privind
formarea [i perfec]ionarea ofi]erului de marin`. Ele sunt perfectibile [i, n timp, vor suporta
corecturile necesare, \n func]ie [i de alte solicit`ri ale beneficiarilor no[tri, For]ele Navale
[i Marina Civil`.
Colonelul Costinel PETRACHE: Traseul logic al discu]iei ne duce, inevitabil,
spre performan]`, spre condi]ia performan]ei. Care sunt, \n acest sens, standardele la care
v` raporta]i [i, bine\n]eles, care sunt performan]ele institu]iei ?
C`pitanul-comandor conf. univ. dr. ing. Gheorghe SAMOILESCU: Transformarea
unei institu]ii, cum este Academia Naval`, care are o cultur` organiza]ional` [i de preg`tire clasic`,
porne[te de la premisa c` orice abordare programatic` a educa]iei universitare, n ziua de azi,
trebuie s` aib` n vedere schimb`rile fundamentale de structur` din mediul nconjur`tor nv`]`-
mntului superior, sub diferite aspecte: politic, economic, social, tehnologic, informa]ional,
respectiv cerin]a de a fi competitiv.
Cu certitudine, competi]ia reprezint` ast`zi o stare de fapt, care implic` o nou` atitudine,
mai dinamic` [i mai responsabil` fa]` de performan]a institu]iei, n general, [i calitatea preg`tirii
absolven]ilor, n special.
Tocmai de aceea, noi consider`m c` reu[ita unei asemenea politici se bazeaz` pe cererea
[i men]inerea unui suport motiva]ional adecvat, astfel nct profesorii [i studen]ii s` accepte
rigorile standardelor de performan]`, definite n raport cu standardele europene [i interna]ionale
[i care s` dep`[easc` rezisten]a cauzat` de mentalitate, atunci cnd este vorba de a schimba lucrurile.
Locotenentul-comandor conf. univ. dr. ing. Vergil CHI}AC: Vreau s` subliniez
c` din perspectiva performan]ei, fenomenul competi]ional depinde foarte mult de avantajul
competitiv n raport cu alte institu]ii care finalizeaz` acela[i produs.
Nu doresc s` fac nici un fel de comentarii n leg`tur` cu starea [i practica form`rii [i perfec]ion`rii
ofi]erilor, n general, a celor de marin`, n special, dar consider c` este evident c` organiza]ia
sau institu]ia care a implementat mai bine o strategie creatoare de valoare pe care celelalte institu]ii
concurente nu o pot aplica sau imita, pentru a ob]ine acelea[i rezultate, se afl` ntr-un avantaj
competitiv evident.
Dezbateri GMR
138
De exemplu, unul din domeniile cele mai dinamice, din punct de vedere calitativ, l reprezint`
tehnologiile informatice. Realizarea unei competi]ii n domeniul performan]ei, n acest sector, este
rezolvat` n concep]ia celor mai mul]i din concuren]i prin asigurarea cantitativ` a mijloacelor
informatice de preg`tire a studen]ilor.
Cu eforturi materiale [i manageriale deosebite am reu[it introducerea n sistemul de preg`tire
a studen]ilor a dou` simulatoare performante n domeniul naviga]iei [i instruirii studen]ilor
de la specializarea electromecanic`.
Totodat`, av#nd n vedere faptul c` institu]ia noastr` trebuie s`-[i dezvolte un comportament
performant propriu, stabil [i cu perspectiv` ndelungat`, capabil s` c[tige o anumit` pozi]ie pe pia]a
ofertelor educa]ionale, n acest an de nv`]`mnt am demarat un proces destul de amplu privind
reacreditarea specializ`rilor n conformitate cu exigen]ele Consiliului Na]ional de Evaluare
[i Acreditare Academic`. Finalizat cu succes, acest demers, cu totul deosebit, a constituit suportul
moral [i legal al exercit`rii actului de decizie n domeniul nv`]`mntului din institu]ie.
F`r` nici un fel de ndoial` c` performan]ele institu]iei, revenind la ideile men]ionate,
nu se puteau opri la atest`ri func]ionale [i organizatorice ale diferitelor forumuri na]ionale.
Academia Naval` este o institu]ie integrat` organismelor interna]ionale, care i confer` obliga]ii
[i drepturi specifice. Am n vedere faptul c` ob]inerea unui Certificat de atestare a calit`]ii nv`]`-
mntului, desf`[urat n institu]ie, reprezint` recunoa[terea capacit`]ii de a gestiona, administra
[i finaliza cu eficacitate [i eficien]` resursele umane [i materiale la dispozi]ie.
A[ dori s` subliniez \nc` o idee, faptul c` atestarea calitativ` a nv`]`mntului din institu]ia
noastr` nu este un scop n sine sau o ambi]ie managerial` oarecare; acesta reprezint` un demers
necesar n condi]iile n care atestarea calit`]ii produc]iei este invocat` ca o condi]ie obligatorie
pe pia]a muncii.
Comandorul prof. univ. dr. ing. Alexandru DRAGALINA: n contextul promov`rii
conceptului managementului calit`]ii totale n domeniul nv`]`mntului, Academia Naval`
Mircea cel B`trn [i-a propus s` aplice sistemul de management al nv`]`mntului prin inter-
mediul c`ruia s`-[i poat` promova politica pe linie de calitate. Implementarea [i men]inerea
acestui sistem va condi]iona n mod categoric evolu]ia viitoare a institu]iei. Am n vedere faptul
c`, dup` ob]inerea Certificatului de Calitate n domeniul nv`]`mntului, n luna martie 2003, ofertele
de performan]` ale institu]iei au sporit considerabil. Cel pu]in, urm`toarele direc]ii au acoperirea
calitativ` atestat` de Biroul Veritas Qualiti din Londra: oferte de formare a personalului specializat
pentru Flota Naval` [i Marina Civil`; oferte de perfec]ionare prin cursuri postuniversitare de studii
aprofundate [i masterat; oferte de specializare prin cursuri de carier`, avansate [i de stat major;
diversificarea [i perfec]ionarea activit`]ii de cercetare [tiin]ific`; diversificarea activit`]ii de coope-
rare interna]ional`.
Nu n cele din urm`, a[ dori s` reliefez faptul c`, dup` mul]i ani de ambient`ri [i taton`ri,
institu]ia noastr`, ca o recunoa[tere a performan]elor sale n domeniul nv`]`mntului de marin`,
a primit din partea Ministerului Educa]iei, Cercet`rii [i Tineretului un num`r de 120 de locuri
Din acest punct de vedere, Academia Naval` Mircea cel B`trn
a f`cut n anul 2002-2003 demersuri deosebite. Am n vedere cteva
repere care definesc n momentul de fa]` performan]ele institu]iei.
n primul rnd, calitatea [i starea de performan]` a procesului
de nv`]`mnt se cere a fi atestat` de organismele abilitate n acest scop.
Acest deziderat, ndelung mediatizat n comunitatea universitar`
a Academiei Navale, a pornit de la importan]a avantajului competitiv
din punctul de vedere al calit`]ii, comparativ cu celelalte institu]ii similare.
Ne-am asumat n acest fel riscul de a fi copia]i sau imita]i, dar, din fericire,
resursele de care dispunem sunt net superioare att pe plan local
[i chiar na]ional.
139
subven]ionate de la bugetul de stat, pentru candida]ii la Facultatea de Marin` Civil`, situa]ie
care, dintr-o anumit` perspectiv`, \nseamn` o revenire esen]ial` spre normal.
Contraamiralul prof. univ. dr. Gheorghe MARIN: n momentul de fa]`, institu]ia noastr`
se afl` n perioada reevalu`rii performan]elor, majoritatea dintre acestea nefiind legate, n principiu,
de num`rul [i calitatea absolven]ilor, de ordinul zecilor de mii, oricum atesta]i de practica exercit`rii
profesiei, ci mai curnd de integrarea acesteia n procesul de recunoa[tere na]ional` [i interna-
]ional` a procesului de nv`]`mnt care se organizeaz` [i se desf`[oar` la nivelul facult`]ilor
[i catedrelor. n acest sens, am n vedere cteva repere metodologice, mai importante fiind: stabilirea
unor modalit`]i moderne de evaluare a proceselor universitare [i rezultatelor acestora; \mbun`t`]irea
calit`]ii modului de informare a beneficiarilor cu privire la oferta educa]ional` a Academiei Navale
Mircea cel B`trn; instruirea personalului angrenat n domeniul promov`rii calit`]ii
n nv`]`mnt; stabilirea unor procedee noi de elaborare a activit`]ii didactice; \mbun`t`]irea
calit`]ii activit`]ii de informare-documentare.
Aflat n prim-planul preocup`rilor conducerii Academiei Navale, procesul de implementare
a performan]ei n domeniul nv`]`mntului presupune o nou` strategie creatoare de valoare
la nivelul competitiv actual. Aceast` direc]ie va presupune ac]iuni noi, validate de practica organiz`rii
[i desf`[ur`rii nv`]`mntului de marin`, spre care privim cu optimism [i ncredere.
n acest sens, cteva repere sunt edificatoare, context \n care am \n vedere: reabilitarea
activit`]ilor de practic`, prin folosirea eficient` a marilor resurse de care dispune institu]ia:
Divizion de nave [coal` (Nava {coal` Mircea, Nava {coal` Albatros, Nava {coal` Constan]a,
submarinul Delfinul), Sta]iunea de Practic` Marin`reasc` [i Sporturi Nautice - Palazu Mare,
Sec]ia de Instruire Practic` [i Repara]ii, Simulatoarele de Naviga]ie [i Electromecanic`;
reorganizarea [i dotarea laboratoarelor [i cabinetelor de specialitate cu cele mai noi echipamente
[i tehnic` din dotarea navelor militare [i civile; asigurarea sistemelor informatice privind accesul
studen]ilor [i cadrelor didactice la documentarea de specialitate n domenii aferente marinei
de pe plan interna]ional.
F`r` ndoial` c` referirile la capacitatea de performan]` a institu]iei noastre nu poate fi relevant`
f`r` eviden]ierea aspectului performan]elor individuale a membrilor comunit`]ii universitare.
A[ dori s` relifez faptul c`, din cele aproximativ 100 de cadre didactice, 37 sunt doctori n domenii
aferente nv`]`mntului de marin`, iar 47 sunt doctoranzi n acela[i spa]iu de creativitate [tiin]ific`.
Referin]a, ca atare, cel pu]in n acest domeniu, o consider relevant` pentru un sistem de nv`]`mnt
care se dore[te [i, cu siguran]`, este, n domeniul sù de activitate, la cota unor nalte performan]e.
Colonelul Costinel PETRACHE: Un adev`r evident pune \n relief o foarte consistent`
[i de altitudine activitate de cercetare [tiin]ific`. V` rog, din aceast` perspectiv`, s` releva]i
con]inutul acesteia, rezultatele ob]inute, proiectele asumate [i, de ce nu ?, eventualele
neajungeri.
Contraamiralul prof. univ. dr. Gheorghe MARIN: Este un domeniu \n care avem
multe de spus, motiv pentru care \i rog s` intre pe frontul dezbaterii [i pe colegii mei, decanii
celor dou` facult`]i ale Academiei Navale. Vede]i, este mai mult dec#t evident c` personalitatea
unei institu]ii de nv`]`mnt superior este dimensionat` [i sus]inut` de prezen]a sa n via]a
spiritual` a societ`]ii. Din aceast` perspectiv`, Academia Naval` Mircea cel B`trn reprezint`
o zon` cultural` de referin]` n peisajul [colii superioare romne[ti.
Preocuparea pentru cercetare, orientare [i cre[terea eficien]ei sale se impun ca o component`
organic` a planurilor de nv`]`mnt, a procesului didactic desf`[urat [i ndrumat de catedrele
de specialitate din cadrul facult`]ilor.
Programul de cercetare [tiin]ific`, conceput [i elaborat la nivelul Academiei Navale, se raporteaz`
continuu la dinamica exigen]elor de performan]` ale unui viitor concuren]ial n transporturile
navale [i inginerie economic`.
Dezbateri GMR
140
Din acest punct de vedere, ofi]erul de marin` autentic` valoare social` trebuie s` probeze
nu numai cunoa[terea disciplinelor fundamentale, a [tiin]elor tehnice, st`pnirea deplin` a profesiei,
dar [i capacitatea de a observa [i descoperi esen]e, principii, cauze [i legi benefice pentru marin`
[i economia na]ional`, pentru sporirea poten]ialului de ap`rare al ]`rii. Rigoarea specialistului
marinar reclam` complementaritatea cercet`torului. Con[tientizarea acestui deziderat a consacrat
activitatea de cercetare [tiin]ific` drept o activitate proprie confrunt`rii inventivit`]ii [i creativit`]ii
colectivelor de cadre didactice [i studen]i, cu problemele generale ridicate de procesul de restructurare
a flotei militare [i civile, ca mijloc de l`rgire a orizontului profesional, de nsu[ire a metodologiei
de sesizare a noului [i de formare a deprinderilor de munc` independent`. Cele dou` componente
ale cercet`rii fundamentale [i aplicative au fost tratate deopotriv` cu un interes deosebit.
pe termen mediu [i lung; identific` programe prin care poate fi sus]inut` cercetarea [tiin]ific`
din institute; controleaz` [i aprob` con]inutul proiectelor de cercetare ca ofert` pentru granturi;
identific` modalit`]ile transferului de tehnologie; organizeaz` competi]ia pentru finan]area
proiectelor de cercetare; propune teme de cercetare unor beneficiari externi; aprob` alocarea
de fonduri necesare sus]inerii activit`]ii de cercetare; aprob` con]inutul Buletinului [tiin]ific
al institu]iei; urm`re[te ritmul [i calitatea activit`]ii de cercetare; evalueaz` [i stabile[te lucr`rile
de cercetare care se premiaz` anual.
Ei bine, planul de cercetare anual [i de perspectiv` elaborat de Consiliul Cercet`rii {tiin]ifice
avnd la baz` propunerile catedrelor [i facult`]ilor, solicit`rile Ministerului Ap`r`rii Na]ionale,
Statului Major al For]elor Navale, ofertele de granturi ale Academiei Romne [i Ministerului
Educa]iei [i Cercet`rii, precum [i solicit`rile diver[ilor beneficiari externi, se structureaz`
n domeniile ingineriei [tiin]elor militare, economic, al [tiin]elor socio-umane [i comportamentale,
astfel nct s` r`spund` nevoilor reale ale comunit`]ii [tiin]ifice romne[ti.
Este important s` men]ionez c` \n aceast` activitate sunt cuprinse cadrele didactice militare
[i civile, studen]ii, ofi]erii cursan]i [i masteranzii.
C`pitanul-comandor conf. univ. dr. ing. Gheorghe SAMOILESCU: F`r` doar [i poate
c`, dincolo de complexitatea structurii [i cùt`rile fire[ti, unitatea de baz` a activit`]ii de cercetare
ca [i a activit`]ii de nv`]`mnt r`mne catedra. n acest cadru, prin activitatea concertat`
a personalului didactic [i a studen]ilor sunt stabilite priorit`]ile tematice [i identificate, n cele
din urm`, solu]iile adecvate.
Corespunz`tor obiectivelor anuale sau de perspectiv`, individual sau n echip`, n micro-
colective omogene (cadre didactice sau studen]i) [i mixte (profesori [i studen]i) cu resurse
proprii sau n colaborare cu alte institute de nv`]`mnt superior, institute de cercetare-dezvoltare,
firme, alte institu]ii din ]ar`, n anul universitar 20022003 au fost abordate un num`r de 41 de teme
incluse n cadrul cercet`rii fundamentale dintre care amintesc: Metoda de determinare a punctului
navei cu observa]ii circummeridiane la Soare; Giroscop activat cu motor de induc]ie toroidal;
Studiu privind modelarea sistemelor de transport maritim cu ajutorul re]elelor Petri; Studiul hidrodinamic
Comandorul prof. univ. dr. ing. Alexandru DRAGALINA: Cerce-
tarea [tiin]ific` din Academia Naval` este organizat` [i se desf`[oar`
n conformitate cu legisla]ia specific` existent` la nivel na]ional, cu normele
care opereaz` la nivelul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale [i, bine\n]eles,
Planul de cercetare [tiin]ific` al institu]iei, avizat de senat [i aprobat
de rector.
Complexitatea acestei activit`]i, contactul benefic cu experien]a
altor institu]ii de nv`]`mnt superior din ]ar` [i de peste hotare impun
coordonarea ei de c`tre un organism autonom, cu statut consultativ
Consiliul Cercet`rii {tiin]ifice al Academiei Navale, care analizeaz`
[i stabile[te priorit`]ile cercet`rii; elaboreaz` planul cercet`rii [tiin]ifice
141
al structurilor marine; Determinarea st`rii limit` a structurilor aff-share; Studiul efectu`rii finis`rii
prin deformare plastic` la rece; Aplicarea teoriei lui Ekman pentru curen]ii din Marea Neagr`;
Studiul curen]ilor de pe litoralul romnesc al M`rii Negre; Studiu ergodic al unor sisteme dinamice
hiperbolice n spa]ii de dimensiune 2; Lan]ul Markov asociat unei frac]ii continue; Metode de analiz`
a comport`rii pe mare agitate a structurilor.
De fapt, Academia Naval` reprezint` n prezent un laborator promo]ional, n care voin]a,
pasiunea pentru studiu [i cercetare s-au obiectivat continuu n valoare social`, cercetarea aplicativ`
consist#nd \n abordarea unor teme, precum: Simulator al pun]ii de comand` a unei nave maritime,
din care a fost realizat subsistemul girocompas-pilot automat-computer [i sunt n lucru subsistemele
loch-telegraf-computer [i sond` computer; Compendiu de naviga]ie maritim`; Posibilit`]i de utilizare
a motoarelor liniare de induc]ie; Giroscop ac]ionat cu motor de induc]ie toroidal; Modul soft de generare
[i rezolvare a problemelor de naviga]ie astronomic`; Dic]ionar maritim militar englez-roman;
Dic]ionar de terminologie maritim` francez-romn; Reac]ii de halogena]i cu metode alcaline
comparativ metode clasice cu metode ultrasonice; Studiul diagramelor de for]e tìetoare [i momente
ncovoietoare n cazul grinzilor [i curbelor static determinate; Dinamica structurii corpurilor
la nave; Auto Cad 2002 prin exemple; Rutine n CTT pentru efectuarea calculelor n Q; Aplica]ii
la logaritmi de analiz` numeric`; Sistem de ac]ionare electric` la vitez` redus` a propulsorului
naval; Detector de fum cu laser.
Trebuie s` men]ionez c` o parte din teme vizeaz` modernizarea echipamentelor tehnice
cu care au fost dotate cabinetele de specialitate.
Locotenentul-comandor conf. univ. dr. ing. Vergil CHI}AC: |n sensul temei dezb`tute,
un domeniu important \l reprezint` activitatea de cercetare-proiectare, prin contract [i coven]ii
electromagnetic` a mijloacelor electrice [i electronice la bordul navelor; Imitator de ]int` naval`;
Reducerea cmpurilor fizice ale navelor din clasa Tarantula; Mina combinat` de fund [i ancorat`
de cmpurile fizice ale navelor.
n cadrul activit`]ii de cercetare organizate de catedrele: Matematic`, informatic` [i [tiin]e
fundamentale; Ma[ini [i instala]ii navale; Management [i arhitectur` naval` au fost cooptate
[i cadre didactice recunoscute pe plan na]ional pentru valoarea activit`]ii n domeniul [tiin]elor
inginere[ti din Universitatea Politehnic` Bucure[ti, dintre temele propuse de aceste colective,
amintind: Studiul efectului finis`rii prin deformare plastic` la rece; M`rirea randamentului de ardere
a combustibililor marini grei la generatoarele de abur navale; Metod` grafo-analitic` pentru analiza
ireversibilit`]ii din ma[inile termice; Ac]iunea cmpului electromagnetic asupra echipajului,
combustibilului [i muni]iei de la bordul navelor militare; Proiectarea echipamentului tehnologic
pentru ambutisare succesiv` din banda cu sub]iere voit` a materialului; Aplicarea programelor
factoriale ntregi [i/sau compuse n studiul abutis`rii succesive din banda de sub]iere; M`rirea
randamentului de ardere a combustibililor marini grei la generatoarele de abur navale.
Dezbateri GMR
de colaborare, printre institu]iile colaboratoare enumerndu-se Centrul
de Cercetare {tiin]ific` pentru For]ele Navale. Obiectivele colabor`rii
vizeaz`: sprijinul reciproc; sprijinul pentru ini]ierea [i desf`[urarea
unor programe de cercetare-dezvoltare interne [i interna]ionale
n domeniul compatibilit`]ii electromagnetice de la bordul navelor,
a armamentului submarin, muni]iei submarine [i reducerea cmpurilor
fizice ale navelor; men]inerea unui nivel superior al cuno[tin]elor
speciali[tilor din cele dou` institu]ii prin organizarea unor seminarii
de informare; facilitarea particip`rii la diferite forme de perfec]ionare
organizate de cele dou` institu]ii. Printre temele propuse pentru
activitatea comun` de cercetare putem enumera: Compatibilitatea
142
De asemenea, putem remarca [i alte institu]ii de nv`]`mnt [i cercetare, care au fost solicitate
s` participe, prin speciali[tii n domeniu, la efortul de cercetare al Academiei Navale: Universitatea
Ovidius Constan]a; RNR ICE PRONAV; C.C.ch Costin D. Neni]escu; Universitatea Gala]i;
IMCDM Constan]a; GEO ECO MAR Constan]a, precum [i unele unit`]i militare din Bucure[ti,
Sibiu, Constan]a, problematica nscris` n temele de cercetare abordnd aspecte referitoare la: Metode
de analiz` a comport`rii pe mare agitat` a structurilor marine; Conceperea [i redactarea unor
STAS-uri pentru For]ele Navale; Reac]iile unor halogena]i cu metale alcaline comparativ metode
clasice cu metode ultrasonice; Determinarea caracteristicilor mecanice [i a propriet`]ilor intrinseci
ale tablei A 3 K O4M; Plan de urgen]` pentru prevenirea polu`rii mediului marin cu hidrocarburi
pentru Nava {coal` Albatros; Cre[terea performan]elor navelor purt`toare de artilerie prin dotarea
acestora cu sistemul de conducere a focului Ciclop; Poligon redus pentru trageri prin ochire direct`
[i din pozi]ii acoperite; Program informatic pentru manevra tactic` a navei.
universitar 20022003 au fost finalizate un num`r de 65 de teme din planul de cercetare, alte 25 de teme
avnd termene de finalizare n anii urm`tori.
Pentru orizontul anilor 20052007, Planul de cercetare are precizate cteva strategii sectoriale
[i de modernizare. Amintim doar: izolarea antivibratorie a c`ld`rilor [i structurilor marine; utilizarea
motoarelor Stirling la navele militare; determinarea st`rii limit` a structurilor off-share; participarea
cu prec`dere la competi]iile de granturi na]ionale; \ncheierea unor protocoale/parteneriate de cola-
borare [tiin]ific` cu institu]ii de nv`]`mnt superior [i institu]ii de cercetare-dezvoltare na]ionale
[i interna]ionale [i, nu \n ultimul r#nd, prezentarea ofertei de cercetare a Academiei Navale la diverse
firme pentru ncheierea unor contracte de cercetare.
n acest sens, n vederea prezent`rii n form` modern` a ofertei educa]ionale [i de cercetare,
institu]ia noastr` a organizat n ultimul an 5 WORK-SHOP-uri [i simpozioane, la care au participat
cadre didactice [i speciali[ti de la institu]ii cu care Academia Naval` are fructuoase rela]ii
de colaborare. Amintesc Autoritatea Naval` Romn`; Universitatea Ovidius Constan]a; Institutul
Na]ional de Cercetare-Dezvoltare Marin` Grigore Antipa; Statul Major al For]elor Navale, Centrul
de Preg`tire a Personalului din Marina Civil` etc.
Consider c` argumentele invocate sunt suficiente pentru a afirma c` Academia Naval`,
prin modalit`]i adecvate performan]ei, s-a integrat n fenomenul [tiin]ific na]ional [i interna]ional.
C`pitanul-comandor conf. univ. dr. ing. Gheorghe SAMOILESCU: Marcat` de efort
[i seriozitate, munca de cercetare [i-a c`p`tat locul firesc n programul cotidian de preg`tire,
o pondere apreciabil` n bugetul de timp al studen]ilor. Urm`rim prin aceasta realizarea
unui climat favorabil valorific`rii superioare a poten]ialului lor creator [i atragerea celor mai buni
dintre studen]i la activit`]ile cercurilor tehnico-aplicative. n anul universitar 20022003
au func]ionat la nivelul Academiei Navale 21 de cercuri [tiin]ifice n care au fost angrena]i
262 de studen]i, care au prezentat peste o sut` de teme. Cercurile [tiin]ifice studen]e[ti au fost
organizate la disciplinele nscrise n planurile de nv`]`mnt: analiz` matematic`; algebr`;
Contraamiralul prof. univ. dr. Gheorghe MARIN: De[i cineva
ar putea spune c` ne lùd`m prea mult, nu pot s` nu amintesc faptul
c`, \n conformitate cu Programul de elaborare a standardelor militare,
Departamentul pentru armament din cadrul Ministerului Ap`r`rii
Na]ionale a nominalizat Academia Naval` Mircea cel B`trn pentru
elaborarea unor standarde militare comune armatelor statelor compo-
nente ale NATO. n acest sens, \mpreun` cu prorectorul institu]iei
am dispus m`suri privind constituirea unor colective de cercetare
formate din cadre didactice cu experien]` n domeniile men]ionate,
care s` demareze [i s` finalizeze activit`]ile solicitate. Astfel, \n anul
143
matematici speciale; analiz` numeric` [i programe utilitare; infor-
matic`; chimie; [tiin]a [i tehnologia materialelor; teoria [i construc]ia
navei; mecanic` teoretic` [i mecanica fluidelor; rezisten]a mate-
rialelor; ma[ini [i instala]ii navale; prevenirea polu`rii; motoare
cu ardere intern`; naviga]ie; electrotehnic` [i m`sur`ri electrice;
electronic` naval`; sisteme de arme sub ap`; comunica]ii navale;
filozofie-politologie; istoria armatei [i marinei romne; probe sportive
[i aplicativ-militare; englez` etc.
De asemenea, studen]ii marinari au participat consistent
la sesiunile de comunic`ri [tiin]ifice organizate de alte institu]ii
universitare, iar un num`r de 12 studen]i, cu nclina]ii spre activi-
tatea de cercetare, au fost inclu[i n colectivele de cercetare ale cadrelor didactice, un student
de la Facultatea de Marin` Militar` fiind nominalizat s` elaboreze o lucrare de cercetare [tiin]ific`
la ENSIETA Brest, \n Fran]a.
ntre realiz`rile remarcabile care ]in de activitatea de cercetare [tiin]ific` trebuie s` men]ion`m
faptul c` un cadru didactic al catedrei de Matematic` Informatic` [i {tiin]e Fundamentale
locotenent Ca]` Marian a ob]inut o burs` pentru tinerii doctoranzi, n urma unei competi]ii
na]ionale organizat` de Consiliul Na]ional al Cercet`rii {tiin]ifice din nv`]`mntul Superior (CNCSIS).
Comandorul prof. univ. dr. ing. Alexandru DRAGALINA: Doresc s` apreciez
c`, de-a lungul timpului, cadrele didactice s-au impus [i n publicistica din domeniu. Astfel, numai
\n ultimul an au fost editate 27 de lucr`ri.
De asemenea, continund o bun` tradi]ie a nv`]`mntului militar de marin`, cadrele didactice
au elaborat un num`r de 29 de cursuri, ndrumare de laborator, culegeri de exerci]ii [i probleme
pentru diferite discipline, n format tip`rit [i electronic pe C.D. Totodat`, \n Editura Academiei
Navale se tip`resc n medie 25 de titluri de carte pe an, avndu-se n vedere acoperirea echilibrat`
a necesit`]ilor facult`]ilor [i specializ`rilor.
Doresc s` mai amintesc c`, la nivelul rectoratului, a Senatului Academiei Navale [i al consiliului
facult`]ilor, priorit`]ile pentru perioada urm`toare n domeniul cercet`rii [tiin]ifice sunt: organizarea
[i acreditarea centrelor de cercetare; acreditarea Editurii [i a Buletinului [tiin]ific al Academiei
Navale; realizarea unor contracte de cercetare, inclusiv c[tigarea unor granturi cu institu]ii
beneficiare din diverse domenii: militar, inginerie naval`, construc]ii nave, transporturi navale etc.
Colonelul Costinel PETRACHE: Am reu[it s` descop`r, v` spun sincer, cu real`
satisfac]ie, utilizarea, \n procesul didactic a unor metode de \nv`]`m#nt pe care secolul XXI
nu le recuz`. Este tema la care vreau s` v` referi]i \n continuare. C#t de modern este, a[adar,
\nv`]`m#ntul \n Academia Naval` ?
C`pitanul-comandor conf. univ. dr. ing. Gheorghe SAMOILESCU: Consider c` nivelul
de modernitate \n desf`[urarea procesului de \nv`]`m#nt este decisiv, determinat de ansamblul
de metode utilizate. Este motivul pentru care \mi \ng`dui s` relev r`spunsul meu din aceast`
perspectiv`. n procesul de nv`]`mnt, cadrul didactic, ca [i studen]ii interac]ioneaz` prin inter-
mediul unor metode de predare [i nv`]are, calitatea muncii lor fiind \n func]ie de aceste metode.
Ele constituie o surs` important` de cre[tere a eficien]ei nv`]`mntului.
n structura fiec`rui act de predare-nv`]are este inclus un anumit fel de a proceda, o anumit`
tehnic` de realizare [i de finalizare a ac]iunii respective.
Metoda, \n ultim` instan]`, este o cale de urmat, n vederea atingerii obiectivelor didactice
dinainte stabilite, cum sunt cele de formare a unor deprinderi intelectuale, practice etc. A[a st#nd
lucrurile, este foarte important` formularea corect` a acestor obiective, folosind verbe m`surabile,
care, de fapt, ofer` nivelul de performan]` pe care trebuie s`-l ating` studen]ii la sfr[itul p`r]ilor
Dezbateri GMR
144
din procesul de nv`]are am \n vedere obiectivele specifice sau la sfr[itul procesului de nv`]are
m` g#ndesc la obiectivele generale. Pe scurt, metoda este o cale eficient` de organizare [i dirijare
a nv`]`rii, un mod de a proceda al cadrului didactic cu studen]ii sì.
A[a cum ac]iunea de predare sau cea de nv`]are ncorporeaz` mai multe opera]ii, mentale
[i fizice, ordonate conform unui algoritm logic, n mod corespunz`tor, metoda include n structura
ei o suit` de procedee. Astfel, fiec`rei opera]ii i corespunde un procedeu. De aceea, metodele
pot fi definite ca un ansamblu organizat de procedee, de eficien]a acestor procedee depinznd
valoarea [i eficien]a metodei care le nglobeaz` [i, implicit, starea de modernitate a procesului
de \nv`]`m#nt.
Locotenentul-comandor conf. univ. dr. ing. Vergil CHI}AC: Consider c` este bine
s` trat`m c#teva dintre aceste metode, particulariz#nd aplicarea fiec`reia la condi]iile specifice
institu]iei noastre. Expunerea, ca metod` de transmitere a cuno[tin]elor
prin intermediul limbajului oral, combinat` cu existen]a suportului
de curs n form` litografiat` sau electronic` prezint` avantajul unei scurt`ri
a timpului necesar nv`]`rii materialului. Utilizarea acestei metode
ne-a permis redimensionarea Planurilor de nv`]`mnt la toate speciali-
z`rile, n sensul asigur`rii unui raport curs/seminar [i/sau laborator
cuprins ntre 0,8 [i 1,2. S-a asigurat astfel, din acest punct de vedere,
o compatibilizare cu nv`]`mntul universitar tehnic civil romnesc
[i european. n condi]iile utiliz`rii de materiale pe suport informatic
exist` o flexibilitate crescut` a materialului [i posibilitatea de reactualizare
permanent` [i cu costuri minime. Ca dezavantaj ini]ial al utiliz`rii acesteia
a[ aminti investi]ia necesar` n dotarea s`lilor de curs [i a cabinetelor cu mijloace multimedia.
Pe de alt` parte, demonstrarea ca metod` de explorare a realit`]ii pe baz` de material concret,
intuitiv, exemple, argumente logice, ac]iuni, realitatea unui obiect, proces, fenomen, este foarte
utilizat` n cadrul orelor de laborator, precum [i n cadrul desf`[ur`rii activit`]ilor de practic`
anual` a studen]ilor. n acest sens, institu]ia noastr` dispune de un num`r de 64 de laboratoare,
cabinete [i s`li de specialitate dotate corespunz`tor, de Sta]iunea de preg`tire marin`reasc`
de la Palazu Mare, de Divizionul de nave [coal` [i instruc]ie n componen]a c`ruia intr` al`turi
de simbolul nv`]`mntului de marin` romnesc, veteranul valurilor, celebrul Mircea, [i o nav`
de transport Albatros de 8 700 tdw, nava Constan]a, submarinul Delfinul, cuterul Academic
Star [i un grup de [alupe. De asemenea, Academia dispune de un Poligon de vitalitate n care
se antreneaz` echipajele navelor militare pentru ducerea cu succes a luptei pentru vitalitatea
navei (lupta cu apa [i lupta cu incendiile de la bord).
A[ mai aminti o metod` modelarea, metod` de cercetare sau de nv`]are a fenomenelor
prin folosirea unui model construit pe baza propriet`]ilor generale ale originalului. Se [tie, modelul
este un sistem, teoretic sau material, cu ajutorul c`ruia pot fi studiate indirect propriet`]ile
[i transform`rile obiectului sau ale fenomenului original cu care are o analogie esen]ial`. n domeniul
ingineriei navale se utilizeaz` ambele tipuri de modele, cu observa]ia c` modelele materiale
sunt foarte costisitoare. De aceea, n ultimul timp, s-au impus tot mai mult modelele numerice
mult mai ieftine [i care folosesc tehnica modern` de calcul. Dispunem actualmente de programe
specializate de calcul, sub licen]`, ca de exemplu: Ship flow; Cosmos, Fluent etc., pe care le folosim
n activitatea de cercetare [tiin]ific` a cadrelor didactice, dar suntem foarte interesa]i ca n cadrul
cercurilor [tiin]ifice studen]e[ti, precum [i n elaborarea proiectelor de curs [i de diplom` studen]ii
s` elaboreze produse informatice care s` modeleze fenomenele fizice studiate.
C`pitanul-comandor conf. univ. dr. ing. Gheorghe SAMOILESCU: A[ mai puncta
\nv`]area pe simulator, metod` didactic` ce asigur` nsu[irea cuno[tin]elor, formarea priceperilor
145
[i a deprinderilor prin ac]iune fictiv` cu ajutorul simulatorului. Ei bine, simulatorul didactic este
un mijloc utilizat n procesul de nv`]`mnt de formare a deprinderilor, mult mai ieftin dect
originalul. Utilizarea acestei metode didactice prezint` mai multe avantaje, care ne u[ureaz`
mult drumul spre obiectiv, astfel: posibilitatea relu`rii de un num`r nelimitat de ori a repet`rilor
n scopul nv`]`rii temeinice [i corecte a algoritmilor; diversitatea situa]iilor problem` care se pot
crea este practic nelimitat`; controlul continuu [i obiectiv asupra gradului de nsu[ire a cuno[tin]elor,
de formare a deprinderilor profesionale; executarea unor programe de instruire intensive
independent de condi]iile meteorologice.
Avnd n vedere c` firmele de crewing [i de shipping existente n zon` sunt interesate
de instruirea echipajelor [i n perioada n care acestea nu sunt la bordul navelor, prin contracte
de colaborare [i printr-un management performant se poate amortiza investi]ia ini]ial` ntr-un timp
relativ mediu.
Trebuie s` subliniez \ns` c` folosirea cu eficien]` sporit` a simulatoarelor este condi]ionat`
de respectarea unor cerin]e psiho-pedagogice, cum sunt: crearea unui mediu ct mai apropiat
de cel n care se desf`[oar` preg`tirea real`; repartizarea studen]ilor pe func]iuni n raport
cu obiectivele didactice urm`rite; mbinarea metodei simul`rii cu alte metode didactice (proble-
matizarea, exersarea, demonstrarea, explicarea, etc); colaborarea cadrului didactic cu studen]ii
n timpul exerci]iilor;
{i \nc` ceva: din acest an, n dotarea Academiei Navale Mircea cel B`trn au intrat
dou` simulatoare, unul de Naviga]ie [i Manevra Navei, destinat preg`tirii studen]ilor de la speciali-
z`rile: Naviga]ie, Hidrografie [i Echipamente Navale (Marina Militar`), respectiv Naviga]ie
[i Transport Maritim (Marina Civil`), [i altul, de Transport m`rfuri periculoase, destinat preg`tirii
studen]ilor de la specializarea Electromecanic` (Marina Civil`). Dezavantajul utiliz`rii
unor astfel de echipamente este legat tot de costul ridicat necesar achizi]ion`rii lor.
Colonelul Costinel PETRACHE: O problem`, destul de controversat` \n ultimul
deceniu, am \n vedere starea \nv`]`m#ntului superior na]ional, este cea a practicii studen]ilor.
Cum a fost rezolvat` aceast` problem` \n Academia Naval` ? Care este sistemul prin care
asigura]i practica studen]ilor [i cum se reg`se[te aceast` component` a procesului de \nv`-
]`m#nt \n produsul final absolventul ?
Contraamiralul prof. univ. dr. Gheorghe MARIN: Este
o chestiune pe care doresc s` o trat`m c#t mai cuprinz`tor,
nu de altceva dar, \n cele din urm`, truda noastr` [i eficien]a trudei
noastre se reg`sesc \n valoarea absolven]ilor no[tri, valoare certificat`
de altitudinea practic` a profesiei.
De aceea, \mi rog colegii s` intervin` c#t mai amplu asupra acestei
probleme. Este mai mult dec#t evident c` o latur` fundamental`
a nv`]`mntului de marin` a constituit-o nc` de la nceputurile sale,
cu peste 130 de ani n urm`, instruirea practic` la bordul navelor
[coal` a tinerilor care au optat pentru cariera de marinar.
Din perspectiva timpului, importan]a navelor [coal`, a altor nave care au ndeplinit n diferite
perioade misiuni de practic`, apare ca esen]ial` pentru instruirea cade]ilor. Numai n activitatea
concret` de la bord, executnd serviciul de cart al`turi de membrii echipajului, trecnd
prin diferite roluri n voiajele din Marea Neagr`, pe alte m`ri [i oceane sau pe fluviul Dun`rea,
studen]ii marinari [i pot verifica [i consolida cuno[tin]ele tehnico-marin`re[ti dobndite n s`lile
de cursuri, laboratoare [i simulatoare, [i dezvolt` n acela[i timp t`ria de caracter, loialitatea fa]`
de nav` [i echipaj, disciplina [i curajul de a nfrunta situa]iile inedite cu un real factor de risc
ap`rute pe mare.
Dezbateri GMR
146
Pentru a r`spunde c#t mai bine acestei nevoi fundamentale, \n anul de nv`]`mnt
2002-2003, \n Academia Naval` Mircea cel B`trn s-au organizat dou` centre de practic`.
Am \n vedere Centrul de practic` Academia Naval` Mircea cel B`trn, care are \n compunere
Sta]iunea de preg`tire marin`reasc` [i sporturi nautice Palazu Mare; Sec]ia de instruire practic`
[i produc]ie din Academia Naval`; Academia Naval` practic` pe simulator; La cuterele [i Nava
{coal` Matelot [i Centrul de practic` Port Constan]a, organizat pe Nava {coal` Mircea;
Nava {coal` 281 Constan]a; societ`]i portuare; Grupul de interven]ii [i salvare naval`;
S.C. Coremar [i Divizia Nave A.P.C.; societ`]i comerciale portuare (APC, UMEX); S.C. Petromin
SA [i Petromar SA; Centrul de practic` Nave militare; nave de tip dragoare; nave de tip
corvete; Fregata M`r`[e[ti; nave militare de fluviu de tip vedete blindate; nave militare din cadrul
poli]iei de frontier`.
Practica profesional` \ncepe chiar din anul I, Astfel, studen]ii anului I au fost repartiza]i
s` satisfac` stagiul de practic` la sec]ia de instruire practic`, repara]ii [i ntre]inere, avnd ca obiective
instruirea n domeniile: repara]ii motoare, prelucr`ri prin a[chiere [i sudur` electric` [i autogen`
[i la Sta]iunea de Preg`tire Marin`reasc` - Palazu Mare, avnd ca module de baz`: ambarca]iunile
cu rame [i vele, ambarca]iuni sportive cu rame (canotaj); lucr`ri de matelotaj; mijloace de semna-
lizare naval`; mijloace de salvare. Printre criteriile de apreciere a cuno[tin]elor [i deprinderilor
ce s-au format pe timpul practicii de var` la Sta]iunea de Preg`tire Marin`reasc` [i Sporturi
Nautice a[ aminti: nsu[irea regulilor de naviga]ie pe ap` conform IYE [i COLREG, a modului
de folosire a valurilor de vnt n yahting; nsu[irea comenzilor ce se dau n b`rcile cu rame
[i n b`rcile cu vele; utilizarea codului na]ional [i a codului interna]ional de pavilioane saul`; organizarea
armamentului, armarea [i dezarmarea ambarca]iunilor cu rame; nsu[irea tehnicii trasului
la rame; executarea unor manevre cu barca cu rame.
Al`turi de modul de formare a unor deprinderi, conduc`torii de practic` au avut la ndemn`
[i alte criterii n stabilirea notei finale la colocviul de practic`: men]inerea ordinii [i disciplinei
n cadrul centrului de practic`, ndeplinirea corect` a atribu]iilor de practic`, interesul [i seriozitatea
depuse la activit`]ile de preg`tire [i la cele gospod`re[ti.
De ce at#ta severitate profesional` ? Aceasta doar ne d` dreptul s` afirm`m c`, de modul
n care sunt ndeplinite sarcinile de practic` din anul I, sunt condi]ionate [i obiectivele practicii
executate n anii superiori la navele [coal` ale Academiei Navale.
Comandorul prof. univ. dr. ing. Alexandru DRAGALINA: Doresc s` relev un lucru
de mare sensibilitate pentru Marina Rom#n`. Anul 2003 a nsemnat [i revenirea Navei {coal`
Mircea n cadrul activit`]ilor de practic` organizate de Academia Naval`,
dup` o absen]` de 7 ani. Beneficiind de un program complex de repara]ii
[i dot`ri, legenda vie a marinei romne[ti a oferit anul acesta tinerilor
cade]i de anul II o instruire n condi]ii deosebite. Printre obiectivele
urm`rite n perioada de practic` de la bordul navei am avut \n vedere: nsu[irea
terminologiei marin`re[ti specifice navei (arborad`, velatur`, greement);
formarea deprinderilor [i executarea comenzilor necesare pentru lansarea
velelor; nsu[irea modului de ac]iune n arborad` [i pe puntea navei;
formarea [i consolidarea deprinderilor pentru executarea unor atribu]ii
prev`zute n rolurile navei; nsu[irea cuno[tin]elor privind manevra de plecare,
ancorare, m`suri de amarare, leg`turile navei.
n vederea execut`rii unei naviga]ii sigure pe mare, cu studen]ii de la specializarea naviga]ie
s-a insistat asupra form`rii deprinderilor de lucru pe hart`, prin utilizarea aparaturii de naviga]ie
existente la bordul navei, folosirea metodelor de lucru tradi]ionale (echer, sextant, compas),
dar [i pe formarea unor deprinderi specifice execut`rii cartului la timon`, a supravegherii
147
girocompasului, citirii lochului [i a sondei. nsu[irea cuno[tin]elor necesare pentru asigurarea
unei comunica]ii optime a reprezentat un alt obiectiv prioritar pentru studen]ii punti[ti. Naviga]ia
n condi]ii deosebite vnt, curent, valuri a reprezentat pentru tinerii ambarca]i tot attea
eforturi pentru nsu[irea metodologiei specifice stabilirii [i calcul`rii direc]iei [i vitezei vntului,
a execut`rii observa]iilor necesare privind stabilirea st`rii [i a gradului m`rii din zona de naviga]ie,
precum [i interpretarea datelor privind configura]ia [i starea m`rilor, citirea barometrului,
ntocmirea unor buletine meteo.
Pentru studen]ii de la specializarea electromecanic` naval` au fost stabilite obiective specifice,
astfel: formarea deprinderilor n executarea atribu]iilor specifice cartului n compartimentul
ma[ini; nsu[irea cuno[tin]elor specifice aparatului propulsor [i sistemului energetic al navei;
nsu[irea unor cuno[tin]e specifice privind corpul navei; rezisten]a la frecare; rezisten]a la val;
rezisten]a la naintare.
Ceilal]i studen]i din anul II de la Facultatea de Marin` Civil` au fost repartiza]i pentru a executa
stagiul de practic` la navele APC, la societatea comercial` Coremar [i la unele societ`]i comerciale
portuare. n tot intervalul de timp ct studen]ii marinari s-au aflat la bordul navelor sau n unele
societ`]i comerciale portuare, s-a remarcat buna colaborare [i solicitudinea manifestat` de c`tre
companiile care au asigurat desf`[urarea practicii, prin punerea la dispozi]ia studen]ilor
a materialelor necesare nsu[irii aparaturii de la bord, dar [i a coordon`rii efective a activit`]ii
de practic`. n afara [edin]elor prev`zute n programele analitice studen]ii au participat
[i la lucr`ri de mentenan]`, n concordan]` cu programul bordului.
De altfel, la sus]inerea colocviului de practic`, n comisiile de evaluare au fost coopta]i
comandan]i de nave, [efi mecanici, precum [i alte categorii de speciali[ti din cadrul companiilor.
Mai mult dec#t at#t, \n cadrul colabor`rii militare dintre armata francez` [i cea romneasc`,
cu sprijinul Institutului Interna]ional al Teatrului Mediteranean din Marsilia, vara anului 2003
a nsemnat reeditarea proiectului cultural Odiseea. Un num`r de 60 de studen]i din anul III
de la ambele facult`]i, mpreun` cu actorii Teatrului Bulandra, ambarca]i pe nava Constan]a
au executat un mar[ n Mediterana. Interesant de consemnat este faptul c`, pe lng` sarcinile
de practic`, studen]ilor le-au fost repartizate [i unele roluri n cadrul scenariilor spectacolelor
imaginate de regizori.
Totu[i trebuie s` consemn`m obiectivele specifice stagiului de practic` la bordul Navei
{coal` Constan]a: recunoa[terea [i utilizarea principalelor echipamente utilizate la bordul navei;
formarea deprinderilor necesare execut`rii sarcinilor de cart [i gard`; exploatarea [i operarea
n siguran]` a echipamentelor n timpul cartului; aprecierea just` a situa]iilor ivite la bord care pot
duce la momente periculoase pentru echipaj [i pentru nave.
La finalul mar[ului, att conducerea navei, ct [i profesorii deta[a]i s` ndrume activitatea
studen]ilor au fost satisf`cu]i de comportamentul acestora, considernd c` obiectivele au fost
ndeplinite n totalitate, studen]ii fiind chestiona]i n urm`toarele domenii: cunoa[terea navei;
bazele naviga]iei, naviga]ie costier` [i naviga]ie astronomic`; ma[ini [i instala]ii navale, iar spe-
cializarea electromecanic` la: operarea diesel a generatoarelor; vitalitatea navei; modul de exe-
cutare a serviciului de cart la ma[ini.
C`pitanul-comandor conf. univ. dr. ing. Gheorghe SAMOILESCU: Studen]ii
din anul IV de la Facultatea de Marin` Militar` au fost ambarca]i pe nave militare din garnizoanele
Constan]a, Mangalia, Tulcea [i Brìla, obiectivele asumate viz#nd: executarea unor misiuni
de foc [i misiuni de dragaj; consolidarea deprinderilor privind ntrebuin]area [i exploatarea
echipamentelor [i a tehnicii de la bordul navelor; formarea deprinderilor [i executarea unor activit`]i
de conducere [i organizatorice; serviciul de gard` [i cart, exerci]ii demonstrative.
Subliniez faptul c` din caracteriz`rile ntocmite de unit`]ile militare beneficiare ale practicii
studen]ilor a reie[it faptul c`, n marea majoritate, ace[tia au manifestat interes n punerea n practic`
a cuno[tin]elor acumulate, au dovedit responsabilitate n executarea sarcinilor primite,
Dezbateri GMR
148
cu unele sarcini individuale determinate de specificul activit`]ii viitoare, urm`rindu-se,
ca obiective: cunoa[terea navelor, a caracteristicilor tehnice, cunoa[terea atribu]iilor comandantului
navei, ale ofi]erului secund, ale [efilor de servicii de lupt`; ndeplinirea unor sarcini specifice poli]iei
de frontier` [i efectuarea serviciului de gard` [i cart.
Locotenentul-comandor conf. univ. dr. ing. Vergil CHI}AC: O parte din studen]ii
din anul IV ai Facult`]ii de Marin` Civil` au fost ambarca]i la bordul navei [coal` Albatros, zilele
petrecute la nav` reprezentnd un bun prilej pentru a-[i testa cuno[tin]ele teoretice [i a-[i forma
deprinderile pentru executarea atribu]iilor specifice cartului pe punte sau la ma[ini.
Rela]iile pe care Academia Naval` Mircea cel B`trn le-a dezvoltat pe parcursul anilor
cu institu]ii similare din diferite ]`ri s-au concretizat, ntre altele, [i n invitarea de studen]i marinari
romni pentru stagii de practic` pe nave [coal` sau militare.
Astfel, doi studen]i din anul II de la Facultatea de Marin` Militar` au fost ambarca]i pe nava
[coal` Ares, a marinei grece[ti, care a executat un mar[ de instruc]ie n Marea Mediteran`.
Al`turi de studentul Chiril` Lucian, pe nava [coal` Ares a fost ambarcat` [i studenta
Marin Georgiana.
De asemenea, prezen]a studen]ilor romni ai Academiei Navale la bordul unor nave italiene
a devenit o practic`. n acest an, studen]ii Popa Ciprian [i Vasiliu Drago[ au executat sarcinile
de practic` ambarca]i pe nava San Giorgiu ntr-un mar[ de instruc]ie n Marea Mediteran`.
De asemenea, studen]ii Pintea Ionu] [i Scripca Adrian [i-au format [i consolidat deprinderile
marin`re[ti n cadrul Academiei Navale din Brest [i la bordul navei Chacal, care a efectuat
un mar[ de instruc]ie n Marea Nordului [i Marea Irlandei.
Dup` cum remarcau studen]ii romni, n unele situa]ii, practica la bordul navelor strìne
nu se deosebe[te cu mult de aceea care se desf`[oar` la bordul navelor romne[ti, obiectivele
stagiului de practic` fiind n mare parte similare: formarea deprinderilor de lucru pe hart`;
nsu[irea algoritmilor pentru executarea unor trageri de artilerie; executarea atribu]iilor specifice
cartului de naviga]ie, cu sublinierea c` antrenamentul fizic este mult mai intens, iar sarcinile
de practic` sunt mai clar definite [i obiectivate pentru fiecare student n parte.
C`pitanul-comandor conf. univ. dr. ing. Gheorghe SAMOILESCU: Vreau s` spun
c` multitudinea sarcinilor avute de ndeplinit, precum [i num`rul mare de studen]i [i de nave
pe care ace[tia au fost repartiza]i a necesitat luarea unor m`suri suplimentare din partea comenzii
Academiei Navale, [i anume: numirea unor cadre cu atribu]ii de responsabil de practic`, [ef
de practic` [i ndrum`tor de practic` [i stabilirea unor atribu]ii pentru fiecare dintre cele trei ipostaze.
Zilnic [i s`pt`mnal, [efii de practic` au raportat modul de ndeplinire a obiectivelor, iar sec]ia
nv`]`mnt a desf`[urat controale periodice pentru a constata modul de ndeplinire al acestora.
Evident c`, la finalul perioadei de practic`, cu ocazia bilan]urilor desf`[urate au fost constatate
[i neajunsuri a c`ror rezolvare este prioritar`, astfel: nu toate cadrele didactice din cele nominalizate
[i repartizate pe centre de practic` au n]eles c` practica [colar` se constituie de fapt ca o disciplin`
de nv`]`mnt c`reia trebuie s` i se acorde aceea[i aten]ie ca [i celorlalte discipline din planul
de nv`]`mnt; existen]a unor situa]ii n care studen]ii nu au anun]at coordonatorii de practic`
sunt capabili de efort fizic [i psihic prelungit. De asemenea, to]i studen]ii
au executat serviciul de ofi]er de cart, dublnd ofi]erii navei. Printre
misiunile la care au participat putem enumera: trageri de artilerie; lans`ri
de dr`gi, antrenament de comunica]ii radio n fonie [i semnalizare
luminoas`; forma]ii [i evolu]ii (Passex); reaprovizionarea pe mare (RAS);
manevra de om la ap`; ambarcare de rachete; exerci]ii de vitalitate
n mare. Studen]ii [colariza]i de Ministerul de Interne au efectuat practica
la bordul navelor din poli]ia de frontier`, din Constan]a [i Sulina. La sosirea
lor n unit`]i, au fost repartiza]i n calitate de dubluri ai ofi]erilor secunzi
la navele n stare de operativitate. Pe timpul practicii studen]ii au avut
de ndeplinit serviciile specifice absolven]ilor din anul IV, completate
149
de schimbarea loca]iei de efectuare a practicii; existen]a nc` a unui num`r destul de mare
de absen]e nemotivate, un num`r de 16 studen]i de la Facultatea de Marin` Civil` avnd situa]iile
nencheiate [i, n conformitate cu articolul 51 din Regulamentul studen]ilor, a trebuit s` refac`
practica pn` pe 30.10.2003; lipsa echipamentului de lucru [i de protec]ie pentru studen]i etc.
Locotenentul-comandor conf. univ. dr. ing. Vergil CHI}AC: De altfel, pentru a preveni
ne\mplinirile constatate, la nivelul Facult`]ii de Marin` Civil`, n biroul consiliului facult`]ii,
s-a stabilit o metodologie de evaluare a practicii care const` n: verificarea documentelor personale
care s` ateste c` studen]ii au fost ambarca]i la bordul unor nave maritime [i au desf`[urat practic`
(carnet de marinar, caiet de practic`, caracterizare din partea comandantului navei/[efului
mecanic) [i sus]inerea colocviului de practic` cu o comisie numit` de catedrele de specialitate.
n acest an au existat [i 11 studen]i din cadrul Facult`]ii de Marin` Civil` afla]i n voiaj
interna]ional, n cazul lor respectndu-se procedura de plecare, urmnd ca la 1 decembrie
situa]ia lor s` fie ncheiat`.
Comandorul prof. univ. dr. ing. Alexandru DRAGALINA: F`r` preten]ie de a fi exhaustivi,
am ncercat s` prezent`m, n esen]`, o latur` foarte important` a procesului instructiv-educativ
din Academia Naval` practica la bordul navelor militare sau civile.
De la formarea aptitudinilor marin`re[ti n cadrul sta]iunii de practic` [i sporturi nautice
- Palazu Mare, la mar[urile la care au participat studen]ii Academiei Navale n Marea Mediteran`,
Marea Neagr` sau n ocean, putem afirma c` ace[tia, ndruma]i de profesori [i de cadrele bordului,
au dovedit competen]`, voin]` [i pasiune n tot ceea ce au ntreprins, iar prin comportamentul
demn n porturile strìne unde au acostat, s-au situat la nivelul exigen]elor puse n fa]a lor de c`tre
conducerea institu]iei [i Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.
Colonelul Costinel PETRACHE: Activitatea \n planul colabor`rii, pe plan na]ional,
dar [i interna]ional, este de departe prodigioas`. V` rog s` trat`m \n continuare aceast`
problem`.
Contraamiralul prof. univ. dr. Gheorghe MARIN: Ca institu]ie de prim rang n peisajul
nv`]`mntului universitar romnesc, Academia Naval` Mircea cel B`trn a dezvoltat [i cultiv`
rela]ii de colaborare cu institu]ii similare din ]ar` [i strìn`tate, n scopul cre[terii performan]elor
procesului de nv`]`mnt [i cercetare [tiin]ific` pe care l desf`[oar`, al cunoa[terii reciproce.
Formele de cooperare sunt multiple [i se caut` n permanen]` diversificarea [i adaptarea acestora
la condi]iile actuale ale nv`]`mntului superior na]ional [i interna]ional. Se fac eforturi mari
pentru nt`rirea colabor`rii cu alte institu]ii de nv`]`mnt, [tiin]ifice [i culturale att din ]ar`,
ct [i din strìn`tate, fie ele militare sau civile, toate acestea numai [i numai n beneficiul studen]ilor.
Pe plan local, ne putem bucura s` apreciem c` Academia Naval` Mircea cel B`trn
are rela]ii de colaborare cu celelalte universit`]i const`n]ene, de stat sau particulare. F`r` ndoial`,
cele mai dezvoltate rela]ii sunt cu Universitatea Ovidius, dar rela]ii bune exist` [i cu Universitatea
Maritim`, Universitatea Andrei {aguna sau Universitatea Spiru Haret. Pornind de la premisa
unei comuniuni de interese, o prim` etap` a constituit-o participarea masiv` a cadrelor didactice
[i studen]ilor la manifest`rile [tiin]ifice organizate de celelalte universit`]i const`n]ene. Anual
sunt organizate de toate universit`]ile din Constan]a sesiuni de comunic`ri [tiin]ifice ale studen]ilor,
simpozioane, manifest`ri culturale [i sportive, care se bucur` de o larg` participare, tinerii
manifestndu-[i dorin]a de a-[i face cunoscute preocup`rile [i idealurile.
De asemenea, la nivelul fiec`rei catedre din Academia Naval` Mircea cel B`trn organiz`m
anual ateliere tematice, la care sunt invita]i s` participe speciali[ti de pe plan local [i na]ional.
O dat` la doi ani se organizeaz` o sesiune de comunic`ri [tiin]ifice, cu participare interna]ional`,
la care prezen]a universitarilor const`n]eni este deosebit de important`.
Cooperarea se desf`[oar` pentru organizarea n comun a unor evenimente culturale [i [tiin]ifice
sau participarea n comun la manifest`ri organizate n alte localit`]i. Astfel, Academia Naval`
Mircea cel B`trn este co-organizator al Salonului de Carte al Universit`]ii Ovidius, manifestare
Dezbateri GMR
150
anual`, care a ajuns la a treia edi]ie. n ultimii ani Academia Naval` Mircea cel B`trn a participat
constant la Trgul de Carte Gaudeamus, ini]iat de Societatea Romn` de Radiodifuziune,
iar prezen]a i-a fost apreciat` de dou` ori cu Premiul Educa]ia, acordat de Ministerul Educa]iei
[i Cercet`rii celui mai valoros stand universitar.
n toamna acestui an, printr-o ini]iativ` comun` a cadrelor didactice de la Facultatea
de Matematic`-Informatic` a Universit`]ii Ovidius [i a Catedrei de Matematic`-Informatic`
din Academia Naval` Mircea cel B`trn, s-a organizat prima Conferin]` Na]ional` de Cercet`ri
Opera]ionale [i Aplica]ii CEROPA 2003. Ac]iunea a reunit personalit`]i de mare prestigiu
n domeniul cercet`rilor opera]ionale [i al matematicilor aplicate din ]ar` [i strìn`tate [i s-a bucurat
de un ecou deosebit n mediul universitar na]ional.
n ultimii ani s-au organizat [i desf`[urat n Academia Naval` [i alte manifest`ri [tiin]ifice
de amploare, dintre care merit` enumerate: Conferin]a Na]ional` de Mecanica Solidului,
Conferin]a Na]ional` de Termotehnic`, ambele bucurndu-se de o larg` participare a speciali[tilor
din ]ar` [i strìn`tate. Cea de-a XVIII-a Sesiune de comunic`ri [tiin]ifice a cadrelor didactice,
organizat` n luna noiembrie 2002 a reunit peste 400 de speciali[ti din 10 ]`ri.
Academia Naval` Mircea cel B`trn este o prezen]` activ` la via]a Cet`]ii Tomitane.
Cadrele [i studen]ii Academiei particip` la manifest`rile organizate de administra]ia local`,
cu prilejul serb`rii sau comemor`rii celor mai importante evenimente din istoria na]ional`.
Cu prilejul s`rb`toririi a 125 de ani de la revenirea Dobrogei ntre grani]ele Romniei, profesorii
de istorie din Academia Naval` Mircea cel B`trn organizeaz`, n colaborare cu colegii
de la Muzeul Marinei Romne, Muzeul Na]ional de Istorie [i Arheologie Constan]a [i cu cei
de la Universitatea Ovidius, o suit` de manifest`ri omagiale.
Avnd n vedere c` aproximativ patru cincimi dintre studen]ii Academiei Navale sunt viitori
ingineri sau ingineri-economi[ti pentru Marina Civil`, s-a acordat o aten]ie deosebit` cultiv`rii
unor rela]ii foarte strnse cu Autoritatea Naval` Romn`, cu companiile de shipping, crewing
sau de exploat`ri portuare n care viitorii absolven]i [i vor desf`[ura activitatea.
Preocuparea pentru asigurarea unei puternice dezvolt`ri economice a ora[ului [i jude]ului
Constan]a, la care s` contribuie speciali[tii [i absolven]ii Academiei Navale, a generat idea
de a organiza n cooperare cu World Trade Center Bucure[ti [i de a g`zdui, n luna mai 2003,
lucr`rile conferin]ei interna]ionale cu tema Rolul transporturilor navale [i al porturilor romne[ti
n dezvoltarea comer]ului interna]ional.
Comandorul prof. univ. dr. ing. Alexandru DRAGALINA: S-a acordat aten]ie adapt`rii
planurilor de nv`]`mnt, a programelor analitice la rigorile Organiza]iei Maritime Interna]ionale,
astfel nct diploma acordat` de Academia Naval` Mircea cel B`trn s` fie recunoscut` pe plan
interna]ional. Examenul de diplom` al studen]ilor civili se desf`[oar` concomitent cu cel de brevetare,
coordonat de Autoritatea Naval` Romn`, astfel c`, la finele studiilor, n Academie absolven]ii primesc
att diploma de inginer sau inginer-economist, ct [i brevetul de ofi]er III pentru Marina Civil`.
Academia Naval` Mircea cel B`trn a derulat [i deruleaz` o serie de proiecte de mbun`t`]ire
a bazei materiale, de adaptare a acesteia la rigorile unui nv`]`mnt modern [i de calitate, la multe
dintre acestea beneficiind de sus]inerea financiar` a unor companii, care sunt interesate
s` investeasc` n preg`tirea viitorilor absolven]i. n anul 2003 s-au f`cut investi]ii n instalarea
a dou` simulatoare pentru punte [i pentru transportul m`rfurilor periculoase, dot`ri care permit
cre[terea nivelului calitativ al instruirii.
Academia Naval` Mircea cel B`trn este membru al Consor]iului Institu]iilor Militare
de nv`]`mnt Superior din Romnia, organ consultativ, [i propune s` evalueze [i s` propun`
m`suri de direc]ionare eficient` a nv`]`mntului superior militar na]ional.
De asemenea, rectorul institu]iei particip` la [edin]ele Consiliului Na]ional al Rectorilor,
organism n care se aduc n dezbatere problemele nv`]`mntului superior romnesc.
151
Pe plan interna]ional, Academia Naval` Mircea cel B`trn are rela]ii de colaborare,
n forme foarte diverse, cu 26 de universit`]i cu profil maritim, de pe patru continente. Academia
Naval` Mircea cel B`trn este membru fondator al Re]elei Universit`]ilor M`rii Negre. Aceast`
organiza]ie reune[te universit`]i din ]`rile riverane M`rii Negre [i prin ea se urm`re[te cre[terea
cooper`rii n plan universitar n zona sud-est european`.
F`r` ndoial`, rela]iile interna]ionale cele mai diverse [i mai fructuoase se deruleaz`
cu academii navale ale unor ]`ri cu mare tradi]ie naval`. nc` de la jum`tatea deceniului trecut,
o dat` cu semnarea de c`tre Romnia a documentelor de aderare la Parteneriatul pentru Pace,
studen]ilor romni li s-au deschis multiple oportunit`]i de a desf`[ura activit`]i de stagiu
la bordul unor nave ale statelor membre ale NATO, de a participa la stagii de preg`tire n comun
cu studen]i strìni sau de a beneficia de burse de studii sau de cercetare [tiin]ific` la academii
navale [i universit`]i din strìn`tate.
Pn` a se ajunge aici, au existat numeroase contacte la nivelul conducerii Academiei
cu conducerile institu]iilor similare din strìn`tate, ocazii cu care s-au pus la punct planuri
de cooperare, s-au g`sit modalit`]i din cele mai diverse prin care s` se adnceasc` schimburile
culturale, [tiin]ifice [i sportive.
Astfel, cadre didactice din Academie au putut participa la schimburi de experien]` cu colegi
din SUA, Fran]a, Italia, Olanda, Grecia, Bulgaria, Germania, Turcia. n ultimul deceniu,
Academia Naval` Mircea cel B`trn a fost vizitat` de peste o sut` cincizeci de delega]ii strìne,
unele dintre ele la nivel foarte nalt.
Numai n ultimele luni Academia a fost vizitat` de personalit`]i, precum doamna
Kristine Krohn-Devold, ministrul Ap`r`rii al Regatului Norvegiei, candidat pentru func]ia
de secretar general al NATO, de [eful Statului Major al Marinei Militare a Regatului Belgiei,
de Inspectorul General al Armatei Ucrainei.
Contraamiralul prof. univ. dr. Gheorghe MARIN: ntr-adev`r, este un capitol extrem
de consistent. |n ultimul deceniu aproape o sut` de studen]i [i cadre didactice au fost invita]i
pentru a desf`[ura stagii de practic` la bordul navelor din Italia, Fran]a, Olanda, Grecia, Bulgaria,
iar aprecierile cu care s-au ntors au fost ntotdeauna pozitive. n luna octombrie a acestui an
un grup de opt studen]i a desf`[urat un stagiu de instruire pe simulatorul de naviga]ie al Colegiului
Regal Naval Olandez, prilej cu care ace[tia au f`cut dovada naltei preg`tiri teoretice [i practice
pe care o dobndesc n Academia Naval`.
Portul Constan]a [i Academia Naval` Mircea cel B`trn au fost vizitate de nave [coal`
din Italia, Egipt, Uruguay, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Grecia, Germania, fiecare dintre aceste vizite
constituind o nou` oportunitate de nt`rire a cooper`rii dintre studen]ii romni [i cei strìni.
Ca o recunoa[tere a valorii nv`]`mntului romnesc de marin`, Statul Major al Marinei
Militare Italiene acord` n fiecare an distinc]ia Stiletul de Onoare celui mai merituos student
al Academiei Navale Mircea cel B`trn. n ultimii ani au fost onora]i prin acordarea acestei
nalte distinc]ii studen]ii Adrian Popa, R`zvan Crintea [i Petre Pavlov.
Dezbateri GMR
Fiecare serie de cursan]i ai Colegiului Na]ional de Ap`rare viziteaz`
Academia Naval` Mircea cel B`trn, prilej cu care sus]in interesante
comunic`ri n domeniul strategiei, geopoliticii sau al politicilor de ap`rare.
Ministrul ap`r`rii na]ionale, domnul Ioan-Mircea Pa[cu, a onorat
cu prezen]a festivitatea de absolvire a promo]iei 2003 [i de n`l]are
n grad a ofi]erilor promo]iei Dobrogea 125.
Studen]ii Academiei Navale Mircea cel B`trn particip` anual
la concursuri [tiin]ifice studen]e[ti, ob]innd rezultate meritorii.
n ultimii ani ace[tia s-au eviden]iat la concursurile de limbi strìne
organizate de Academia de Poli]ie, precum [i la concursurile de mecanic`
teoretic` [i rezisten]a materialelor.
152
n ultimii ani opt studen]i romni au primit burse pentru a studia
n academii navale din strìn`tate, n SUA, Italia, Grecia [i Japonia.
De asemenea, Academia Naval` deruleaz` proiecte de schimburi
de studen]i pentru activit`]i de cercetare [tiin]ific`, cu {coala Naval`
[i cu {coala Na]ional` Superioar` pentru Inginerie [i Tehnici
de Armament, ambele din Brest, Fran]a.
Studen]i romni au fost invita]i [i n Statele Unite sau Fran]a,
pentru a participa la seminarii interna]ionale pe problematic`
politico-militar`.
n ultimii ani prezen]a studen]ilor romni la competi]iile nautice organizate de academiile
navale din Italia [i Turcia a devenit constant`, rezultatele acestora probnd nivelul ridicat al preg`tirii
din Academia Naval`.
n toate demersurile privind nt`rirea rela]iilor interna]ionale ale Academiei Navale Mircea
cel B`trn un rol deosebit de important l joac` navele [coal`. Astfel, nava [coal` Albatros
desf`[oar` activitate de practic` pe tot parcursul anului, cu studen]ii Facult`]ii de Marin` Civil`,
navignd pe m`rile [i oceanele globului.
Nava {coal` Constan]a a participat n anii 2001 [i 2003 la proiectul cultural interna]ional
Odiseea, ini]iat de Institutul Interna]ional al Teatrelor Mediteraneene. Avnd la bord studen]i
ai Academiei Navale, nava Constan]a a acostat n porturi din bazinul M`rii Mediterane, unde
arti[ti romni [i strìni au sus]inut spectacole n care eviden]iau dorin]a de pace [i n]elegere
ntre oameni.
Revenit` dup` ample lucr`ri de repara]ii [i moderniz`ri, Nava {coal` Mircea, simbolul tradi]iilor
navale romne[ti, [i-a reluat mar[urile de instruc]ie n apele interna]ionale, efectund n vara
acestui an un voiaj n Marea Neagr` [i Marea Marmara, cu vizitarea portului Tuzla [i a ora[ului
Istanbul, n Turcia. n premier` s-au aflat la bord patru studen]i strìni, din Bulgaria [i Turcia,
care au avut posibilitatea s` desf`[oare activit`]i de practic` la un loc cu colegii lor din Romnia.
Anul 2004 va reprezenta pentru Nava {coal` Mircea o nou` provocare: velierul romnesc
este invitat s` participe la competi]ia nautic` interna]ional` Tall Ships Challenge, care se va desf`[ura
pe Coasta de Est a Statelor Unite [i Canadei. Pentru echipajul navei [i pentru studen]i va urma
un mar[ de instruc]ie de peste cinci luni de zile, prilej cu care ace[tia vor fi adev`ra]i ambasadori
ai Romniei, ai [colii romne[ti de marin`, pe m`rile [i oceanele globului. Ei vor scrie, cu certitudine,
noi pagini n cronica rela]iilor interna]ionale ale Academiei Navale Mircea cel B`trn.
Colonelul Costinel PETRACHE: Exigen]a dumneavoastr` cu dumneavoastr`
\n[iv` este larg cunoscut`. Ce v` nemul]ume[te \n ceea ce ave]i de \ndeplinit? Sunt lucruri
pe care le-a]i fi f`cut mai bine sau pe care nu le-a]i realizat, de[i v-a]i fi dorit?
Contraamiralul prof. univ. dr. Gheorghe MARIN: Consider c` exigen]a este o coordonat`
universal valabil` n tot sistemul de nv`]`mnt. Faptul c` exigen]a personal` a liderului
se manifest` pe acest fond general duce, f`r` nici un fel de ndoial`, la consolidarea sistemului
ca atare.
Academia Naval` Mircea cel B`trn navig` pe dou` coordonate principale, ca institu]ie
militar` [i ca institu]ie de nv`]`mnt. Din acest punct de vedere este firesc ca exigen]a s` aib`
la baz` prevederile ordinelor [i regulamentelor militare [i, n aceea[i m`sur`, con]inutul
instruc]iunilor, dispozi]iunilor [i legilor din domeniul nv`]`mntului. Cea mai mic` abatere
de la acestea ar duce la disfun]ii cu efecte greu de controlat ntr-un domeniu sau altul.
Din acest punct de vedere se impune chiar o armonizare a actului de conducere, exigent,
dar [i eficient, de la nivelul institu]iei. Nu ntmpl`tor func]ia de conducere de la nivelul institu]iilor
de nv`]`mnt superior militar este aceea de comandant, dar [i rector.
153
Sub aspectul a ceea ce mi-am dorit s` realizez, pot spune c`, n general, am reu[it s` imprim
un ritm de activitate bun care a dus la ob]inerea unor performan]e apreciabile, despre care
am mai amintit. Consider, totu[i, c` sub aspect calitativ, se putea realiza mai mult. Am n vedere
cteva aspecte.
M` gndesc, n primul rnd, c` nu la toate organismele subordonate s-a asigurat capacitatea
ca acestea s`-[i exercite atribu]iile func]ionale la modul cel mai exigent cu putin]`.
Am avut cazuri de personal numit n func]ii la catedre [i facult`]i, care nu a avut capacitatea
[i competen]a necesar` exercit`rii actului de conducere, corespunz`tor cerin]elor unui nv`]`mnt
de marin`, modern [i performant, situa]ii care au dus la corecturile necesare.
De asemenea, de[i periodic Senatul Academiei Navale a aprobat o serie de documente
[i corecturi impuse de practica didactic` [i pedagogic`, prin care se asigur` mbun`t`]irea
actului de conducere, multe dintre acestea nu s-au finalizat efectiv [i calitativ n desf`[urarea
[i urm`rirea procesului de nv`]`mnt.
De[i permanent n aten]ie, stilul de conducere al [efilor de facult`]i [i catedre, n general
cadre tinere, s-a modelat mai greu, abia n ultimul timp experien]a de conducere n exercitarea
actului de comand` [i managerial [i-a spus cuvntul.
A[ fi dorit, de asemenea, s` se manifeste mai concret spiritul de angajare al oamenilor,
n special al personalului didactic n perfec]ionarea nv`]`mntului. Am demarat anul trecut
un amplu proces de asigurare cu manuale [i cursuri a disciplinelor predate n Academie.
De[i efortul a fost deosebit, stimulat [i de acreditarea specializ`rilor institu]iei, nc` mai avem
multe de f`cut. Practic, nu am reu[it s` mprosp`t`m ntreaga bibliografie recomandat`
studen]ilor. Sub acest aspect ne confrunt`m cu mentalit`]i care treneaz` n acumul`ri anterioare,
de genul celor care au dus la stagnare [i obi[nuita refrac]ie la nou.
Poate c` situa]ia care ndemn` cel mai mult la reflexii n domeniul nv`]`mntului este cea
din domeniul rezultatelor ob]inute de studen]i. Sub acest aspect consider c` nu ntotdeuna
sistemul de armonizare a m`surilor a dus la efectele preconizate. Ne confrunt`m nc` cu fenomene
nedorite, cu rezultate slabe sau mediocre, cu o anume atitudine fa]` de prezen]a la cursuri, la regulile
de convie]uire social` n campusul institu]iei.
Pe planul activit`]ii de cercetare [tiin]ific`, de[i am ob]inut rezulate notabile, consider c` puteam
s` facem mai mult. Cel pu]in n ceea ce prive[te angajarea studen]ilor n activitatea de crea]ie
exist` suficiente posibilit`]i, nc` nevalorificate.
De asemenea, activitatea publicistic` a personalului didactic ofer` destul spa]iu de manevr`
pentru valorificarea poten]ialului creator al cadrelor.
F`r` ndoial` c`, n perioada urm`toare, aceste ne\mpliniri vor face obiectul unor analize
temeinice pentru stabilirea corecturilor care se impun.
Colonelul Costinel PETRACHE: Viitorul se m`soar` \n proiecte. Care sunt proiectele
care v` definesc [i care, evident, v` con]in a[tept`rile?
Contraamiralul prof. univ. dr. Gheorghe MARIN: Academia Naval` Mircea cel B`trn
este o institu]ie de nv`]`mnt superior tehnic de specialitate, subordonat` Statului Major
al For]elor Navale, integrat` sistemului de nv`]`mnt militar al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale
[i implicit legal, de fapt [i de drept, sistemului de nv`]`mnt superior na]ional. Din acest punct
de vedere proiectele implic` valen]e din partea tututror acestor organisme, care au atribu]ii
n domeniul organiz`rii [i desf`[ur`rii nv`]`mntului de marin`.
F`r` ndoial` c` viitorul institu]iei noastre este corelat inten]iilor de restructurare [i reorientare
a nv`]`mntului superior, n general, al nv`]`mntului superior de marin`, n special. Astfel, la nivelul
Ministerului Ap`r`rii Na]ionale se afl` n derulare un amplu proces de elaborare [i aplicare a unei noi
Concep]ii a nv`]`mntului militar. Aceasta define[te, n linii generale, o proiec]ie cu totul nou`
a rolului [i locului nv`]`mntului superior militar n procesul de formare [i perfec]ionare a perso-
nalului militar, n perspectiva integr`rii statului romn n structurile NATO.
Dezbateri GMR
154
F`r` a fi din start adep]ii unei concep]ii care este a priori favorabil` ideii de nfiin]are a unei
forma]iuni elitiste de nv`]`mnt militar, consider c` demersurile actuale privind consituirea
unei Universit`]i Na]ionale de Ap`rare implic` unele considera]ii presupuse de func]ionarea
n continuare a Academiilor categoriilor de for]e ale armatei (Academia Trupelor de Uscat,
Academia For]elor Aeriene, Academia Naval`, Academia Tehnic` Militar`).
Proiectele noastre, bine\n]eles c` implic` factori obiectivi [i subiectivi pe care i pot grupa
n factorul bani [i factorul timp. Condi]ionat unul de altul se poate emite sintagma s` avem
bani la timpul potrivit pentru demararea [i derularea unor proiecte de perspectiv` pe care le pot
grupa pe principalele activit`]i care se desf`[oar` n institu]ie.
n primul rnd, n domeniul nv`]`mntului unele proiecte sunt deja demarate, altele urmeaz`
a fi puse n aplicare, \n func]ie de resurse [i unele m`suri organizatorice. Am n vedere reorientarea
con]inuturilor planurilor [i programelor de nv`]`mnt \n func]ie de cerin]ele, standardele
[i doctrina NATO. Deja, n sistemul de preg`tire a studen]ilor Facult`]ii de Marin` Militar`
au fost introduse 15 module de nv`]`mnt referitoare la: nsu[irea sistemelor de armament
din dotarea navelor NATO, nsu[irea procedeelor [i principiilor tactice de folosire n lupt`
a armamentului [i tehnicii, formarea deprinderilor [i abilit`]ilor n domeniul comunica]iilor navale,
nsu[irea procedeelor de r`zboi electronic [i altele.
Comandorul prof. univ. dr. ing. Alexandru DRAGALINA: De asemenea, n sistemul
de perfec]ionare [i specializare din {coala de Aplica]ie, structur` nou nfiin]at`, un num`r
de 11 cursuri con]in module de nv`]`mnt referitoare la: procedee specifice planific`rii
[i ducerii ac]iunilor militare conform standardelor NATO, dezvoltarea capacit`]ilor [i competen]elor
privind folosirea integrat` a armamentului naval, utilizarea documentelor de planificare tip NATO
etc. Aceste preocup`ri vor fi dezvoltate n perspectiva integr`rii ]`rii noastre n structurile NATO.
n domeniul nv`]`mntului proiectele sunt direc]ionate [i de experien]a din anumite domenii,
dar [i de necesitate. n acest sens reorientarea nv`]`mntului c`tre performan]` se men]ine prioritar`.
Am n vedere reorganizarea nv`]`mntului cu frecven]` redus`, reabilitarea sistemului de nv`]`mnt
postuniveristar, n special a masteratului, generalizarea unor experimente [i metode didactice
moderne [i eficiente n procesul de nv`]`mnt. Demersurile f`cute de institu]ia noastr` [i arat`
deja rezultatele.
nv`]`mntul cu frecven]` redus`, n ciuda unor reticen]e ale organismelor superioare,
se dovede[te viabil [i performant. Sunt situa]ii cnd studen]ii de la unele specializ`ri de la FR
ob]in rezultate superioare celor de la nv`]`mntul de zi. Vom merge n continuare pe dezvoltarea
[i perfec]ionarea acestei forme de nv`]`mnt.
n ceea ce prive[te organizarea [i dezvoltarea masteratului, experien]a ne-a permis diversificarea
[i dezvoltarea acestuia. ncepnd cu acest an de nv`]`mnt vom organiza, de exemplu, o nou`
direc]ie de studiu n domeniul economic, la care sper`m s` avem tot sprijinul profesional
[i logistic necesar.
n ceea ce prive[te implementarea unor forme [i metode eficiente de acumulare [i mai ales
de evaluare a cuno[tin]elor, vom generaliza sistemul de sus]inere a examenelor pe baza testelor
gril`, procedeu care a dus la eliminarea subiectivismului aprecierii studen]ilor n precedentul
an de nv`]`mnt. n perspectiva imediat urm`toare, vom desf`[ura cu studen]ii din anii II [i III
ai Facult`]ii de Marin` Militar` o activitatea de nv`]`mnt inedit`. Ace[tia vor fi ambarca]i
la bordul Navei {coal` Mircea timp de 6 luni, unde se va desf`[ura procesul de nv`]`mnt,
dar [i de practic`, pe timpul unui mar[ de instruc]ie n Marea Neagr`, Marea Mediteran`
[i Ocenul Atlantic pn` n SUA. Este de fapt o repunere n practic` a unei experien]e petrecut`
n urm` cu peste 25 de ani.
Nu n cele din urm`, obiectivele din domeniul nv`]`mntului [i vor g`si finalitate n continuarea
activit`]ii de editare a unor manuale [i cursuri, adaptate specificului [i formelor de nv`]`mnt.
Am n vedere, n primul rnd, constituirea bazei didactice necesare unor forme de nv`]`mnt
155
cum sunt cel cu FR [i postuniversitar. Referitor la nv`]`mntul postuniversitar, probabil
vom renun]a la sistemul de studii aprofundate, mai pu]in agreat n perspectiva integr`rii
nv`]`mntului na]ional n cadrul european.
Contraamiralul prof. univ. dr. Gheorghe MARIN: Vorbind de cadrul european nu pot
s` nu amintesc de inten]ia noastr`, deja conturat`, de a asigura func]ionalitatea unor cursuri tip ECDL
pentru ob]inerea calific`rii [i recuno[aterii europene n utilizarea mijlocelor informa]ice.
Capitolul dedicat inten]iilor n domeniul nv`]`mntului nu se poate ncheia dect cu un proiect
mai vechi al nostru, acela de a ob]ine statutul de Institu]ie Organizatoare de Doctorat. Avem condi]iile
necesare pentru a ob]ine acest titlu, dar unele aspecte au trenat mai mult n prevederi birocratice
dect [tiin]ifice.
n ceea ce prive[te cercetarea [tiin]ific` proiectele sunt la fel de consistente. n anul trecut
de nv`]`mnt, n Academia Naval` au fost organizate [i s-au desf`[urat cteva manifest`ri
de prestigiu, dou` sesiuni de comunic`ri [tiin]ifice, ale cadrelor didactice [i studen]ilor, cu participare
interna]ional` [i dou` conferin]e [tiin]ifice de prestigiu n domeniul termotehnicii [i cercet`rilor
opera]ionale. Satisfac]ia noastr` a fost c` la aceste manifest`ri peste 40% din materialele expuse
au apar]inut personalului institu]iei. n perspectiv` acest gen de manifest`ri se vor amplifica [i diversifica.
Reabilitarea activit`]ii de cercetare [tiin]ific` va presupune cteva direc]ii de ac]iune privind
nfiin]area [i acreditarea a cel pu]in dou` Centre de Cercetare {tiin]ific` n domeniul electro-
mecanicii [i armamentului, ob]inerea a cel pu]in 4 granturi pentru activitatea de cercetare [tiin]ific`
[i, nu n cele din urm`, acreditarea Buletinului [tiin]ific al Academiei Navale.
Fiecare dintre aceste repere va necesita din partea personalului didactic, [i nu numai,
eforturi deosebite privind motiva]ia necesar` reu[itei. Suntem ncredin]a]i c` poten]ialul de care
dispunem va permite realizarea calitativ` a proiectelor men]ionate.
n ceea ce prive[te perfec]ionarea bazei logistice a nv`]`mntului, de[i institu]ia noastr`
dipune de o baz` material` deosebit`, [i n acest domeniu proiectele au contururi clare. Recent
achizi]ionate, simulatoarele informatizate din domeniul naviga]iei [i electromecanicii, deosebit
de eficiente n procesul de nv`]`mnt, vor fi completate cu nc` un simulator performant necesar
exers`rii [i nsu[irii cuno[tin]elor practice. De fapt, re]elele informatice de care dispune Academia
Naval` vor fi reorganizate [i perfec]ionate pentru a se asigura accesul direct al studentului
la informa]iile necesare propriei preg`tiri.
Vorbind de perfec]ionarea logisticii didactice nu pot s` nu amintesc de continuarea unor proiecte
mai vechi referitoare la finalizarea informatiz`rii Bibliotecii Universitare, asigurarea func]ionalit`]ii
Editurii Academiei Navale [i Tipografiei sau de mbun`t`]irea dot`rilor pentru educa]ia fizic`,
bazei de instruc]ie practic` [i marin`reasc` [i modernizarea laboratoarelor [i cabinetelor de specialitate.
Toate acestea vor fi n prim-planul preocup`rilor noastre, cu condi]ia ndeplinirii factorilor
de care aminteam la nceput, fonduri, timp [i, a[ adùga, abilitatea de a motiva personalul
de excep]ie de care dispunem.
Colonelul Costinel PETRACHE: V` mul]umesc pentru consistentele dumneavoastr`
contribu]ii la relevarea \ntocmai a st`rii \nv`]`m#ntului academic naval rom#nesc.
Nu formulez concluzii care pot dep`[i calitatea mea de moderator, dar \mi \ng`dui opinia
c`, gra]ie lui Dumnezeu, exist#nd al`turi de Rom#nia Terestr` [i Rom#nia |nalt` [i o Rom#nie
Naval`, puterea ei maritim` consist` semnificativ \n altitudinea form`rii oamenilor
m`rii. Exact ceea ce se \nt#mpl`, la standardele viitorului palpabil, \n Academia Naval`
Mircea cel B`tr#n. O institu]ie care, \n iminenta perspectiv` a admiterii de jure a Rom#niei
\n Alian]a Nord-Atlantic`, poate gestiona regional preg`tirea superioar` specific` a ofi]erilor
din statele ultimului val primit \n NATO.
Exact ceea ce face Academia Naval` Mircea cel B`tr#n.
Dezbateri GMR
156
Problematica extrem de complex`
pe care a]i fost de acord s` o trat`m
este vorba de unul din cele mai elabo-
rate documente ini]iate de Direc]ia
Comunica]ii \n Informatic`, Doctrina
pentru sprijinul cu sisteme de comand`,
control, comunica]ii [i computere (C4)
nu ne \ng`duie \ntreb`ri de \nt#mpinare.
A[adar, s` atac`m direct fondul: Cum
configura]i, dac` se poate dinspre cerin]e,
rolul sistemelor de comand`, control,
comunica]ii [i computere \n procesul
real al ridic`rii capacit`]ii de lupt`
a organismului militar ?
Am ntclcs, cvidcnt, ntrcIarca, dar si "ccrinta"
ci indus. Istc grcu s conccntrcz o proIlcmatic
att dc larg tcorctizat ntr-un spatiu cditorial att dc . zgrcit,
accsta ncIiind un rcpros, ci ntclcgcrca ca atarc a cconomici
cditorialc. S intrm n proIlcm. Ii Iinc, cvolutia
Interviu cu generalul de brigad` dr. Cristea DUMITRU,
[eful Direc]iei Comunica]ii [i Informatic` din Statul Major General
S-a n`scut la 15 martie 1951,
\n comuna buzoian` G`lbina[i.
A absolvit {coala Militar` de Ofi]eri
Activi de Transmisiuni Sibiu (1973)
[i Academia Militar`, specialitatea
Transmisiuni (1983).
A \ndeplinit succesiv func]iile
de comandant de pluton telefon-telegraf
\n Regimentul 47 Transmisiuni (73-77);
ofi]er 3 n statul major al aceluia[i
regiment (77-78); ofi]er 2 n Coman-
damentul Transmisiunilor (78-81);
[ef de stat major al Batalionului 89
Transmisiuni (83-85), ulterior coman-
dant al Batalionului (85-90); comandant
al Centrului 89 Principal de Transmi-
siuni (90-91); comandant al Centrului
de Preg`tire [i Perfec]ionare a Preg`tirii
Cadrelor de Transmisiuni (91-97);
[eful delega]iei Armatei Romniei
participante la exerci]iul de interopera-
bilitate a sistemelor C4I COMBINED
ENDEAVOR (1996-2001); [eful Sec]iei
Re]eaua na]ional\
de comunica]ii a ap\r\rii
este performant\
opera]ional, compatibil\
[i interoperabil\
cu sistemele similare
din armatele Alian]ei Nord-Atlantice,
;n fapt ,este un sistem tip NATO
157
sistcmclor dc comand si control a pcrmis comandantilor
s optimizczc aIirmarca unittii dc cIort cu scopul valori-
Iicrii la maximum a capacittilor Iortclor suIordonatc,
n locul potrivit, la momcntul potrivit, ca o conditic cscn-
tial n oItincrca succcsului.
In toat accast cvolutic, dou caractcristici
au rmas ncschimIatc. Iactorul uman si ccrinta dc inIormatii
rclcvantc, oportunc si prccisc. Iactorul uman s-a impus
prin aIilittilc salc dc a sclccta ccca cc cstc important,
dc a rctinc ccca cc cstc cscntial, rcactionnd n spiritul
inIormatiilor doInditc.
In zilclc noastrc, pcrIcctionarca tchnologiilor
utilizatc n asigurarca moIilittii trupclor, pcrIcctionarca
sistcmclor dc armamcnt, dc scnzori si sistcmclc C4
contriIuic la rcduccrca timpului dc actiunc si la sporirca
controlului spatiului dc lupt, la crcstcrca sistcmului
dc duccrc a opcratiilor si la gcncrarca unui volum marc
dc inIormatii. Dac toatc accstc clcmcntc alc strii
opcrationalc nu sunt gcstionatc corcspunztor sc poatc
a}ungc la aIcctarca rcactiilor lupttorilor si, implicit,
a unittilor si suIunittilor n carc accstia lupt.
1ocmai dc accca, sistcmclc C4 sunt proicctatc
si rcalizatc n idcca dc a potcnta capacittilc si dc a com-
pcnsa limitclc umanc oIicctivc.
Mai mult, pcntru a ntclcgc rolul sistcmului C4
n ccuatia complcx, activ a comcnzii si controlului,
accsta trcIuic analizat doar din pcrspcctiv comun,
asa tratndu-lc n continuarc.
Comunica]ii din Direc]ia Comunica]ii
[i Informatic` din Statul Major
General (97-98); loc]iitorul [efului
Direc]iei Comunica]ii [i Informatic`
(1998-2002). Din 26 septembrie 2002
este [eful Direc]iei Comunica]ii
[i Informatic`.
|n perioada 1985-2001 a urmat
Cursul postacademic cu profil unic
la Academia Militar` (85); Curs
pe linie tehnic` la Ministerul Comu-
nica]iilor [i Tehnologia Informa]iilor
(92); Cursul intensiv pentru \nv`]area
limbii engleze la Academia de |nalte
Studii Militare (95); Curs pe linie CIS,
{coala NATO CIS Latina din Italia
(2000), [i Colegiul Na]ional de Ap`-
rare (2001).
|n anul 1994 ob]ine titlul de doctor
\n [tiin]e militare.
A publicat peste 140 de studii
[i articole \n reviste de specialitate.
Este coautor al lucr`rilor Comunica]ii
numerice, Sisteme de comunica]ii
militare [i Transmisiunile suport
pentru conducerea militar` (1877-
1947). A participat la numeroase
simpozioane, sesiuni, conferin]e
na]ionale [i interna]ionale, sus]in#nd
comunic`ri \n domeniu.
Din anul 2002 este membru
al AFCEA.
Este c`s`torit [i are 2 copii.
Icntru ndcplinirca misiunii, sistcmul dc spri}in al comcnzii si controlului asigur
comandantului Iortci ntrunitc mi}loacclc ncccsarc pcntru cxcrcitarca autorittii
si a conduccrii Iortclor suIordonatc si a cclor primitc n spri}in. Iorta ntrunit utilizcaz
inIormatiilc n proccsul dc claIorarc, coordonnd, dc Iapt, actiunilc carc vor inIlucnta
att Iortclc advcrsarului, ct si pc cclc proprii, Iincntclcs, n avanta}ul cclor din urm.
Ic dc alt partc, inIormatiilc intcgrcaz componcntclc Iortci ntrunitc, pcrmitndu-lc
s lucrczc cIcctiv la distantc Ioartc mari, dcci pc spatii largi. Dc accca, compuncrca Iortci
ntrunitc dctcrmin ccrintc spcciIicc privind rcalizarca si prclucrarca Iluxului inIormational
al accstcia.
Ia rndul lor, ccrintclc inIormationalc alc Iortci inIlucntcaz structura gcncral
si conIiguratia spcciIic a sistcmclor dc spri}in al comcnzii si controlului, carc trcIuic
s acopcrc ntrcaga zon dc rcsponsaIilitatc a Iortci ntrunitc cu scopul dcclarat dc a asigura
comandantului mi}loacclc tchnicc ncccsarc ndcplinirii oIicctivclor misiunii. 1rcIuic suIliniat
Iaptul c Iortclc si mi}loacclc din sistcmul dc spri}in al comcnzii si controlului - dc cxcmplu,
cclc pcntru rccunoastcrc, supravcghcrc, ccrcctarc, coordonarca spri}inului dc Ioc,
Dezbateri GMR
158
pcntru controlul acrian, rzIoi clcctronic, sistcm C4, managcmcntul scnzorilor, ccrcctarca
scmnalclor dc transmisiuni, induccrca n croarc, sistcmclc spatialc si altclc - trcIuic s Iic
rcpartizatc pc misiuni si instalatc pcntru a colccta, a transmitc, a prclucra si a protc}a
inIormatiilc proprii, concomitcnt cu pcrturIarca capacittilor similarc alc advcrsarului.
Dc cc ? Dcoarccc crcstcrca dcpcndcntci Iortclor militarc modcrnc dc inscparaIila unitatc
Iunctional a comcnzii si controlului prczint unclc vulncraIilitti carc pot Ii cxploatatc
cu a}utorul capacittilor sporitc cxistcntc n Iortclc ntrunitc. Ic calc logic, prin r`zboiul
de comand` [i control sc urmrcstc s sc intcrzic aIilittilc advcrsarului dc a comanda
dcsIsurarca si ntrcIuintarca Iortclor proprii, concomitcnt cu protcctia accstora mpotriva
unor actiuni similarc cxccutatc dc ctrc advcrsar. OIicctivul principal cstc accla dc a aIccta
unitatca dc cIort a advcrsarului si dc a micsora capacitatca accstuia dc duccrc a opcratiilor,
simultan cu crcstcrca acclorasi paramctri la nivclul Iortci ntrunitc proprii.
In concluzic, for]a \ntrunit` trcIuic s dispun dc inIormatii pcntru a putca dcsIsura
opcratiilc n mod cIicicnt. Accstc inIormatii trcIuic s Iic rclcvantc, cscntialc, oportunc
si prczcntatc ntr-o Iorm acccsiIil pcntru a Ii ntclcsc si utilizatc rapid dc ctrc lupttori
n ndcplinirca misiunilor. Iat dc cc sistcmul dc spri}in al comcnzii si controlului rcprczint
instrumcntul principal al comandantului Iortci ntrunitc utilizat n colcctarca, transmitcrca,
prclucrarca si discminarca accstor inIormatii.
In accst contcxt sistcmclc C4 asigur suIsistcmic structuri dc spri}in pcntru schimIul
inIormational si claIorarca dcciziilor n cadrul proccsului dc comand si control al Iortci
ntrunitc.
In ccca cc privcstc starca dc rzIoi sau situatiilc dc criz, sistcmclc C4 trcIuic
s asigurc un Ilux continuu dc datc pcntru a oIcri, la ccrcrca utilizatorilor, inIormatii n timp
rcal, n spatiul dc lupt, n oricc loc, n oricc momcnt. In acclasi timp, sistcmclc C4 pot avca
si un rol mai cxtins, dc cxcmplu, dc a asigura spri}inul inIormational si pcntru altc misiuni
n cadrul Iortclor ntrunitc si al Ministcrului Aprrii Nationalc, Iormnd inIrastructura
inIormational gcncral a aprrii.
Nu putem s` nu limpezim orizonturile de a[teptare aflate \n fa]a
sistemelor C4. Bunòar`, care sunt, domnule general, obiectivele
fundamentale atribuite sistemelor C4 ?
Iundamcntal, asa cum spuncti dumncavoastr, oIicctivclc carc nu pot Ii ndcplinitc
altIcl dcct prin sistcmclc C4 nchcag un patrulatcr oIicctual, pc carc am s-l rclicIcz
n continuarc. Am n vcdcrc, mai nti, realizarea unit`]ii de efort.
Iscntial, cstc vorIa dcsprc Iaptul c sistcmclc C4 trcIuic s a}utc Iorta ntrunit
si clcmcntclc salc dc spri}in s comIinc idcilc si aprccicrilc comandantilor si alc pcrsonalului
cu Iunctii importantc n cadrul comandamcntclor si structurilor suIordonatc. In Iclul accsta
cstc pcrmis cxprimarca ct mai multor opinii-cxpcrt n activitatca dc claIorarc a dcciziilor,
n comanda si controlul opcratiilor n timp rcal sau aproapc rcal si, n Iinal, ndcplinirca
cu succcs a misiunilor primitc. Dc ascmcnca, cstc Ioartc important exploatarea tuturor
capacit`]ilor for]ei \ntrunite. In accst scns, sistcmclc C4 trcIuic s Iic planiIicatc
ca cxtcnsii alc simturilor si proccsclor spcciIic umanc si s a}utc pcrsonalul militar n Iormarca
159
pcrccptiilor rcalc, s rcactionczc corcspunztor la accstca si s claIorczc dcciziilc adccvatc.
Accstca pcrmit pcrsonalului dc stat ma}or s actionczc cIicicnt pc timpul opcratiilor cu ritm
nalt dc dcsIsurarc. Sistcmclc C4 trcIuic s aiI timp dc rspuns ct mai mic, s Iic usor
dc ntclcs si dc cxploatat, n spccial pc timpul rczolvrii unor situatii carc implic un nivcl
ridicat dc strcs. Localizarea corect` a informa]iilor critice consituic un alt oIicctiv,
contcxt n carc sistcmclc C4 trcIuic s aiI capacitatca dc a rspundc rapid la ccrcrilc
dc inIormatii, motiv pcntru carc accstca trcIuic stocatc si mcntinutc doar n compartimcntclc
si la nivclurilc undc sunt ncccsarc. AstIcl, sc rcduc la minimum ntrzicrilc n transmitcrca
sau oItincrca inIormatiilor si sc micsorcaz nivclul dc solicitarc al rctclclor dc comunicatii.
In Iinc, nchidcm accst patrulatcr al oIicctivclor Iundamcntalc cu fuziunea informa]iilor.
Sistcmclc C4 trcIuic s asigurc o imaginc complcx si prccis a spatiului dc lupt,
n Iunctic dc ccrintclc cxprimatc dc ctrc pcrsonalul dc stat ma}or. Accst oIicctiv
sc rcalizcaz prin Iuziunca inIormatiilor, implicit prin rcduccrca la minimum a volumului
dc inIormatii util si plasarca lor n mod convcnaIil n cadrul sistcmului pcntru a Ii utilizatc
n Iunctic dc ccrintclc opcratici ntrunitc. AstIcl, cu inIormatii concisc, prccisc, oportunc
si scmniIicativc sc mIunttcstc unitatca dc cIort si sc rcducc nivclul dc inccrtitudinc,
pcrmitnd Iortci ntrunitc s actionczc ca un ansamIlu cocrcnt, s cxploatczc n mod
avanta}os conditiilc din spatiul dc lupt modcrn si s luptc mai intcligcnt.
V` rog ca, din perspectiva complexit`]ii evolu]iilor globale, s` configura]i
baza principal` de angajare opera]ional` a sistemelor C4.
Misiunilc sistcmului militar romncsc s-au transIormat scmniIicativ n ultimul timp.
IcrIcctionrilc tchnologicc n domcniul moIilittii Iortclor si mi}loacclor, al armclor
cu cncrgic dircct si sistcmclc dc scnzori vor continua s rcduc Iactorii timp si spatiu
si vor impunc ritmuri tot mai alcrtc dcsIsurrii opcratiilor.
Crcstcrca galopant a populatici, cxtindcrca rapid a pictclor cconomicc mondialc
si dczvoltarca Ir prcccdcnt a tchnologici comunicatiilor si inIormatici vor continua
s ntrctin cxplozia gloIal a rctclclor inIormationalc, militarc si comcrcialc. Or, accstc rctclc,
aIlatc ntr-o inimaginaIil cxtindcrc, crccaz cu rapiditatc, aproapc nccontrolat, o sIcr
gloIal, unitar a inIormatiilor - inIosIcra. Accasta cuprindc rctclclc si sistcmclc C4 gloIalc
militarc si comcrcialc carc intcrconcctcaz Iazclc dc datc cu ccntrclc dc Iurnizarc a inIor-
matiilor, carc pcrmit acccsul structurilor lupttoarc la inIormatii dc oricc provcnicnt,
dc oricc natur si din oricc loc, oricnd si pcntru ndcplinirca oricrci misiuni.
Implicit, inIosIcra asigur un schimI dc inIormatii automatizat, la nivcl mondial,
carc spri}in actiunilc Iortci ntrunitc, Iiind n acclasi timp sccrctizat, dar si transparcnt
pcntru lupttor. Accast nou capacitatc, n curs dc cvolutic pcrmancnt, trcIuic s Iic
dcoscIit dc IlcxiIil pcntru a spri}ini proicctarca Iortci si rapida organizarc pc misiuni
a accstcia.
1chnologia comunicatiilor si inIormatiilor cxistcntc si dczvoltarca rapid a inIosIcrci
au un impact ircvcrsiIil asupra aIordrii Iundamcntalc a rzIoiului si urmrcsc masarca
si conccntrarca cIcctclor n locul Iortclor. Accasta propulscaz Iortclc ntrunitc n sIcra
Dialoguri GMR
160
rzIoiului Iazat pc inIormatii si dcsIsurat cu armamcnt dc nalt prccizic carc dctcctcaz
si anga}caz tintclc pc Iaza transIcrului clcctronic dc datc. Icrspcctiva opcrational
mcntionat nc ccrc s ntclcgcm c Iortclc ntrunitc trcIuic s sc adaptczc la accst mcdiu
n continu cvolutic, a crui complcxitatc si inccrtitudinc crcsc pcrmancnt; tocmai dc accca,
comandantul Iortci ntrunitc trcIuic s pcrccap sistcmul dc comand si control ca pc un ntrcg
si s-l anga}czc n modul ccl mai avanta}os cu putint. Comandantul Iortci ntrunitc
poatc apoi s idcntiIicc modul dc organizarc, pcrIcctionarc, conccntrarc si rcpartizarc
a rcsursclor limitatc din sistcmclc C4 asupra Iormulci cclci mai cIicicntc dc a controla
Iluxul inIormational, ct si prclucrarca si calitatca inIormatiilor. 1oatc, n scopul dc a accclcra
proccsul dc claIorarc si aplicarc a dcciziilor.
Ic dc alt partc, plccnd dc la ncccsitatca ca sistcmclc C4 s poat Ii instalatc rapid
si utilizatc pcntru a gcstiona crizclc n zonclc dc intcrcs stratcgic, s-a a}uns la aplicarca
unor noi ccrintc pcntru ascmcnca sistcmc comunc si intcropcraIilc. In accst scns, coman-
dantii dc la toatc csaloanclc trcIuic s ntclcag c acopcrirca ntrcgului spatiu dc lupt
solicit sistcmc dc comunicatii icrarhicc si cu topologic distriIuit n cadrul Iiccrci catcgorii
dc Iortc alc Armatci, prccum si pcntru lcgtura dc coopcrarc, pc orizontal, la toatc nivclurilc.
Sistcmul C4 trcIuic s asigurc transmitcrca inIormatiilor ntrc structurilc si mi}loacclc
tchnicc dc prclucrarc din spatiul dc lupt, dincolo dc orizontul viziIil si inviziIil. 1oatc sistcmclc
dc comunicatii militarc, dc la scmnalizatoarclc anticc la cclc mai rcccntc sistcmc Iazatc
pc computcrc, nu sunt dcct dczvoltri tchnicc cu acclasi scop - transmitcrca inIormatiilor
ntrc si n cadrul structurilor lupttoarc. In accst scns, o analiz oponcntial a clcmcntclor
Iundamcntalc din structura sistcmclor C4 contriIuic la rcduccrca complcxittii proIlcmaticii
si la rcalizarca unui nivcl adccvat dc ntclcgcrc a rolului si Iunctiilor accstora.
{i acum s` vedem ce sunt, structural, sistemele C4 ?
Sistemele C4 sunt structuri tchnico-umanc complcxc carc cuprind doctrinc,
proccduri, organizri spcciIicc, pcrsonal spccializat, cchipamcntc tchnicc si dispozitivc
auxiliarc dcstinatc s-l spri}inc pc comandantul Iortci ntrunitc si statul su ma}or n cxcr-
citarca comcnzii si a controlului asupra Iortclor si mi}loacclor suIordonatc, n oricc Iaz
a opcratici. Mai strict, din punct dc vcdcrc structural, sistcmul C4 cuprindc. subsistemul
de comand` [i control - constituit din structurilc umanc spccializatc n cxcrcitarca comcnzii
si controlului Iortci ntrunitc, pc Iaza misiunii primitc, a datclor si inIormatiilor oItinutc
dircct sau din Iaza dc datc rclational a punctclor dc comand; subsistemul informatic
(rctclclc dc calculatoarc) - cc consist n ansamIlul dc cchipamcntc tchnicc, soItwarc,
mctodc, proccduri si pcrsonal spccializat prin carc sc asigur intcrconcctarca Iizic
si Iunctional a tchnicii dc calcul si tcrminalclor aIcrcntc n vcdcrca prclucrrii, convcrsici,
stocrii si discminrii datclor si inIormatiilor utilizatc n proccsclc inIormationalc n scopul
accclcrrii activittilor dc comand si control; subsistemul de comunica]ii, alctuit
din cchipamcntc tchnicc, mctodc, proccduri si pcrsonal spccializat dcstinatc pcntru asigurarca
intcrconcctrii tuturor componcntclor sistcmului C4 si transIcrului dc inIormatii ntrc si n intcrcsul
structurilor dc comand si control, prccum si ntrc componcntclc dispozitivului opcrativ
161
(stratcgic) al Iortci ntrunitc si subsistemul de informa]ii, constituit din pcrsonalul, mi}loacclc
si tchnicilc prin carc sc oItin si sc prclucrcaz primar datclc, sc transmit inIormatiilc
si produsclc inIormativc compartimcntclor si structurilor implicatc n proccsclc dc comand
si control.
Intrnd, sprc a cxcmpliIica, n rcsponsaIilitatca unui comandamcnt carc utilizcaz
sistcmc C4, accsta sc poatc arhitcctura din urmtoarclc structuri logicc. un numr dc cclulc
Iunctionalc (controlul mancvrci; spri}in dc Ioc; aprarc acrian; inIormatii si rzIoi clcctronic;
logistic; moIilitatc si contramoIilitatc; comand, control si comunicatii) n cadrul unui ccntru
dc analiz si sclcctic a inIormatiilor carc dcpindc dc tipul comandamcntului si dc nivclul
icrarhic al comcnzii; un ccntru dc dccizic undc comandantul, spri}init dc pcrsoanclc
cu Iunctii importantc, analizcaz situatia, Iormulcaz conccptia si ordinul dc actiunc;
un ccntru dc sintcz carc asigur scrvicii inIormationalc si dc comunicatii cclulclor Iunctionalc
si ccntrului dc dccizic.
S` revenim cu detalii la subsistemul informatic. Dezvolta]i, v` rog,
tema referitoare la re]elele de calculatoare. Mai \nt#i, ce sunt ?
Rctclclc dc calculatoarc rcprczint un ansamIlu dc cchipamcntc, mctodc,
proccduri, soItwarc si pcrsonal dcstinat rcalizrii Iunctiilor dc prclucrarc inIormational.
Accstca utilizcaz cclc mai rcccntc tchnologii, produsc soItwarc modcrnc, cchipamcntc
tchnicc comcrcialc, sistcmc cxpcrt, intcligcnt artiIicial s.a.m.d.
Din punct dc vcdcrc tchnic, o rctca dc calculatoarc sc compunc din urmtoarclc
clcmcntc. autospccialc dc comunicatii si computcrc; statii dc lucru; static pcntru managc-
mcntul rctclci dc calculatoarc; intcrIctc si mi}loacc dc comunicatii ctc.
In Iunctic dc rolul proicctat, rctclclc dc calculatoarc au n compuncrc divcrsc cchipamcntc
tchnicc, astIcl. scrvcrc; statii dc lucru; huI-uri; rutcrc; Iircwall; Iridgc-uri; gatcway-uri;
display-uri; proicctoarc; ccranc; plottcrc; imprimantc; scanncrc ctc. Rctcaua dc calculatoarc
arc ca clcmcnt principal baza de date rela]ional` carc rcalizcaz Iunctiilc dc prclucrarc
a inIormatiilor, astIcl. stochcaz inIormatiilc oItinutc dc la sursclc dc ccrcctarc si, n acclasi
timp, lc transmitc cclor intcrcsati; intcgrcaz toatc catcgoriilc dc inIormatii pc timpul
claIorrii dccizici; pcrmitc acccsul autorizat al oIitcrilor din statul ma}or la inIormatii pcntru
utilizarc si actualizarc; asigur introduccrca automat a datclor, claIorarca ordinclor
dc actiunc si transmitcrca accstora la suIordonati; nrcgistrcaz inIormatiilc suI Iorm
graIic, dc mcsa}c tcxt standard sau ncstandardizatc; pcrmitc scanarca documcntclor,
hrtilor si IotograIiilor; rcalizcaz convcrsia inIormatici graIicc n inIormatic alIanumcric
si invcrs; aIiscaz inIormatia graIic si alIanumcric prin utilizarca compact-discurilor;
actualizcaz inIormatia graIic si alIanumcric prin utilizarca cditorilor dc simIoluri
convcntionalc; tiprcstc schcmc pcntru clcmcntclc dc dispozitiv carc nu au posiIilitti
dc prclucrarc automat a datclor ctc. Dc ascmcnca, n rctca sc pot utiliza si programc dc tip
"oIIicc" pcntru prclucrarca tcxtclor si pcntru managcmcntul inIormatiilor multimcdia,
post clcctronic, prclucrri graIicc intcractivc, scrvicii IN1IRNI1/IN1RANI1,
sprcadshcct. Cam att, dcsi ar mai Ii multc, multc dc spus.
Dezbateri GMR
162
V` rog s` acord`m o aten]ie mai larg` sistemului de comunica]ii.
|n context, v` rog s` v` referi]i la componen]a acestuia [i la modul
de executare a controlului, evident asupra sistemului, ca atare.
Sistcmul dc comunicatii cuprindc rctclclc ccntrclor dc comunicatii dc spri}in,
suIsistcmul dc managcmcnt al rctclclor dc comunicatii; suIsistcmc dc logistic
si dc mcntcnant; rczcrva dc comunicatii. \oi puncta, n continuarc, Iiccarc dintrc clcmcntclc
mcntionatc pc carc lc voi nsoti dc un minimum dc cxplicatii. Inccpcm cu re]elele centrelor
de comunica]ii de sprijin. Accstca au n compuncrc rctclc dc comunicatii dc spri}in; rctclc
dc comunicatii alc punctclor dc comand; rctclc radio pcntru lcgturi dircctc; rctclc radio
sol-acr; rctclc radio cu comutatic dc pachctc; suIsistcm pcntru transIcrul mcsa}clor
si Intcrnctul.
Constitutiv, rctcaua dc comunicatii dc spri}in arc o topologic dc tip distriIuit si cstc
alctuit din ccntrc dc comunicatii dc spri}in intcrconcctatc prin Iluxuri multicanal, incluznd
si sistcmclc radio dc aIonat moIil. Iunctional sc compunc din mcdiul dc transmitcrc,
comutatia dc circuitc si comutatia dc pachctc. N-am s intru n dctalii tchnicc. Accstca intcrcscaz
mai cu scam spccialistii. Irccizcz doar c schimIul dc inIormatii ntrc lupttori sc producc
pc ci rcalizatc pc unul sau mai multc mcdii dc transmisiuni prin carc sc intcrconcctcaz
dispozitivclc tcrminalc utilizatc pcntru comunicatii.
In ccca cc privcstc re]elele de comunica]ii ale punctelor de comand`, accstca complctcaz
sau sporcsc Iacilittilc asiguratc aIonatilor dintr-un punct dc comand pcntru schimIul
dc inIormatii ntrc diIcritclc compartimcntc alc comandamcntclor, prccum si cu cclc din altc
punctc dc comand (csalonul supcrior, cclc suIordonatc, vccinc si cclc cu carc sc coopcrcaz).
Dc ascmcnca, accstca pcrmit cIcctuarca activittilor carc vizcaz prclucrarca automat
a inIormatiilor ncccsarc pcntru cxcrcitarca comcnzii si controlului.
Dup cum Iinc sc poatc intui, structura tchnic a rctclci dc comunicatii a unui punct
dc comand cstc Ioartc complcx, clcmcntclc ci nodalc cuprinznd. ccntrul dc comunicatii;
rctcaua local dc calculatoarc; punctul dc acccs radio; tcrminalc cu intcrIctc pcntru toatc
tipurilc dc cchipamcntc din rctcaua dc comunicatii si calculatoarc; aparatur dc acccs
la rctclclc cu transmitcrc asincron. Dintrc accstca m-as rcIcri doar la dispozitivele terminale
carc sunt componcntclc cc sc rccunosc ccl mai usor. tclcIoanclc, statiilc radio, aparatclc
Iax, computcrclc, monitoarclc, camcrclc vidco si imprimantclc sunt dispozitivc tcrminalc
utilizatc pcntru a transmitc sau rcccptiona inIormatii. Ii Iinc, accstc dispozitivc tcrminalc
rcalizcaz convcrsia inIormatiilor pcrccptiIilc pcntru lupttor ntr-un Iormat adccvat pcntru
transmitcrca clcctronic si invcrs. Re]elele radio pentru leg`turi directe asigur
intcrconcctarca ccntrclor dc comunicatii alc punctclor dc comand, duIlarca comunicatiilor
importantc si lcgtura cu unii corcspondcnti carc nu pot IcncIicia dc scrviciilc rctclci
dc comunicatii dc spri}in cu topologic distriIuit, asa-zisclc grupuri izolatc dc utilizatori.
Re]elele radio sol-aer din zona actiunilor dc lupt sunt utilizatc pcntru conduccrca
mi}loacclor acricnc. Am n vcdcrc, n principal, controlul local al traIicului acrian si al actiunilor
aviatici n spri}inul Iortclor tcrcstrc, rcccptia rapoartclor dc la acronavc, conduccrca
dcsantului acrian pc timpul zIorului, n timp cc re]elele radio de comuta]ie de pachete
asigur transmitcrca pachctclor dc datc prin statii radio intcrconcctatc prin canalc dircctc
sau virtualc, suprapusc pcstc rctclclc radio dircctc.
163
Mai mcntionam n cnumcrarca dc la nccputul rspunsului subsistemul pentru transferul
mesajelor [i Internetul. Irimul cstc o componcnt logico-Iunctional prin carc sc asigur
scrvicii dc mcsagcric clcctronic - posta clcctronic si transIcrul dc documcntc, n timp
cc Internetul rcprczint componcnta logico-Iunctional optional carc asigur acccsul
utilizatorilor sistcmului dc comunicatii, pc Iaza programclor si aplicatiilor spcciIicc la scrviciilc
dc accst tip - post clcctronic, stiri, concctarc la distant, transIcr dc Iisicrc, transIcr, hipcrtcxt,
hrti, puIlicatii, programc radio ctc.
In cadrul sistcmului dc comunicatii un rol dccisiv rcvinc subsistemului de mana-
gement al re]elelor de comunica]ii. Accsta nsumcaz activittilc prin carc sc asigur
coordonarca tuturor rcsursclor ncccsarc proicctrii, planiIicrii, controlului, implcmcntrii,
analizci, supravcghcrii, msurrii si tcstrii rcsursclor rctclci, n scopul garantrii scrviciilor
oIcritc, totul prin distriIutia optim, pragmatic si imcdiat cIicicnt a rcsursclor.
M voi rcIcri doar la control, la cclc dou nivcluri dc cxcrcitarc Iunctional. Am n vcdcrc
controlul re]elei, prin carc, dc Iapt, sc rcalizcaz managcmcntul rctclclor localc, zonalc, stra-
tcgicc si nationalc. Irincipalul oIicctiv al accstuia l rcprczint conIigurarca si managcmcntul
mcdiilor dc transmisic la marc distant si al ccntrclor dc comutatic n scopul rulrii
si transmitcrii volumclor mari dc datc ntrc cchipamcntclc ccntrclor dc comunicatii
dc spri}in. Cc sc urmrcstc, dc Iapt, la accst nivcl al controlului ? In principal, managcmcntul
pcrIormantclor tchnicc; managcmcntul rcsursclor sistcmclor C4; analiza pcrIormantclor
rctclci; izolarca zonclor cu dcIcctiuni sau avarii; sccuritatca rctclci; planiIicarca rctclci
si a asistcntci tchnicc si managcmcntul conIiguratici.
Dc ascmcnca, cstc Ioartc important controlul care se realizeaz` la nivelul centrelor
de sprijin, accsta viznd managcmcntul sistcmclor C4 localc. Structurilc dc control
dc la nivclul ccntrclor dc comunicatii dc spri}in ndcplincsc acclcasi Iunctii ca si la nivclul
rctclclor, cu prccizarca c sc conccntrcaz mai mult pc instalarca, cxploatarca si mcntincrca
opcrativittii cchipamcntclor la nivclul ccntrului.
Subsistemele de logistic` [i de mentenan]` contriIuic la asigurarca Iunctionalittii
la paramctrii dc pcrIormant staIiliti ai Iiccrui clcmcnt al sistcmului dc comunicatii
si al accstuia, n ansamIlu, si sunt compusc din clcmcntc spcciIicc - suIunitti dc logistic,
structuri dc mcntcnant, dcpozitc dc matcrialc si tchnic.
In sIrsit, rezerva de comunica]ii sc constituic din Iortc, mi}loacc si matcrialc
dc comunicatii si arc ca misiuni. dczvoltarca rctclclor dc comunicatii n Iunctic dc ccrintclc
opcrationalc; nlocuirca unor componcntc scoasc din Iunctiunc; rcalizarca mancvrci
dc Iortc si mi}loacc dc comunicatii.
Eficacitatea sistemelor C4 este probat` \n mediul opera]ional real.
Care sunt, domnule general, principial, condi]iile folosirii eficiente
a sistemelor C4 \n opera]iile \ntrunite ?
Ic Iond, avcm n vcdcrc ca, pcntru a asigura continuitatca Iluxului dc inIormatii
si prclucrarca oportun a accstuia, lupttorii din Iorta ntrunit s dispun dc sistcmc C4
intcropcraIilc, IlcxiIilc, cu capacitatc dc adaptarc rapid la situatii prcvzutc sau ncprc-
vzutc, moIilc, cu pcrIormantc supcrioarc, viaIilc si cu Iunctionarc continu. Cc vizm
prin interoperabilitate, la nivclul ntclcgcrii cscntialc, cstc limpcdc.
Dezbateri GMR
164
S o lum pc rnd. Mai nti, cchipamcntclc si sistcmclc opcraIilc trcIuic s aiI
caracteristici tehnice comune. In Iclul accsta pot Ii utilizatc si li sc poatc asigura mcntcnant
dc ctrc un pcrsonal Ir o prcgtirc dc spccialitatc suplimcntar, picsclc dc schimI pcntru
rcparatii, prccum si matcrialclc consumaIilc Iiind intcrschimIaIilc.
Apoi, dou sau mai multc clcmcntc sau componcntc alc cchipamcntclor sau sistcmclor
trcIuic s aiI capacitatca dc a cxista si Iunctiona n acclasi sistcm sau mcdiu Ir intcrIcrcntc
rcciprocc, dcci s Iic compatiIilc. Dc altIcl, compatiIilitatca clcctromagnctic, incluznd
si suportaIilitatca dc Irccvcnt, trcIuic luat n considcrarc pc toat durata planiIicrii,
proicctrii, dczvoltrii, tcstrii si cvalurii, prccum si n ntrcaga pcrioad dc utilizarc
opcrational a tuturor sistcmclor.
Ic dc alt partc, oIicctivclc ma}orc alc Sistcmului dc Comand si Control National
al Aprrii si alc Rctclci Sistcmclor InIormaticc alc Aprrii, con}ugatc cu ncccsitatca
dc intcrIatarc si intcrconcctarc a accstora cu sistcmclc C4 tacticc si opcrativc impun
ca toatc sistcmclc C4 s Iic supusc unui riguros proccs dc standardizare. Standardizarca
surprindc aspcctc alc compatiIilittii, intcropcraIilittii, prccum si aspcctc carc dcriv
din caractcristicilc comunc alc cchipamcntclor si sistcmclor C4. Dc accca, planurilc pcntru
standardizarc trcIuic s cuprind ccrintclc cscntialc alc tuturor catcgoriilor dc Iortc
alc Armatci si alc altor structuri militarc.
Ic dc alt partc, volumul ocupat [i greutatea echipamentelor pot crca diIicultti
catcgoriilor dc Iortc alc Armatci si structurilor militarc n utilizarca sistcmclor C4.
In ascmcnca situatic, cchipamcntclc trcIuic s contin n structura constructiv maximum
dc componcntc comunc, iar caractcristicilc opcrationalc trcIuic staIilitc dc comun acord
ntrc catcgoriilc dc Iortc alc Armatci si altc structuri militarc intcrcsatc.
\cdcti, Iaccm cc Iaccm si rcvcnim la standardizarc carc, n ccca cc nc privcstc, trcIuic
s vizczc. minimizarca cantittii dc componcntc n scopul dc a rcaliza intcrconcctarca
cIicicnt cu intcrIctc adccvatc; rcalizarca dc cconomii prin climinarca achizitiilor dc cchipa-
mcntc si contactrii dc scrvicii n paralcl; asigurarca aprovizionrii si acordarca asistcntci
tchnicc dc urgcnt ntrc catcgoriilc dc Iortc alc Armatci; asigurarca intcropcraIilittii Iunctionalc
ntrc sistcmclc C4 similarc alc Iortci ntrunitc si catcgoriilor dc Iortc armatc; climinarca cIorturilor
paralclc n ccrcctarca si dczvoltarca noilor tchnologii.
RcIcritor la IlcxiIilitatc, accasta cstc impus dc ccrinta dc a aIorda situatiilc schimItoarc
si opcratiilc complcxc cu timp minimum dc ntrcrupcrc sau ntrzicrc.
Irin capacitatea de reac]ie, n scnsul aIordrii noastrc, sistcmclc C4 trcIuic s rspund
instantancu la solicitrilc inIormationalc alc lupttorilor, rcalitatc carc sc mplincstc
prin IiaIilitatc, rcdundant si oportunitatc.
Amintcam mobilitatea. Ii Iinc, Iluxurilc dc inIormatii, att cclc dc pc orizontal,
ct si cclc dc pc vcrtical, si prclucrarca accstora trcIuic s spri}inc continuu dcsIsurarca
rapid si anga}arca Iortclor militarc ntrunitc. Istc motivul pcntru carc lupttorii dc la toatc
nivclurilc trcIuic s dispun dc sistcmc C4 la Icl dc moIilc ca si Iortclc, clcmcntclc sau structurilc
pc carc lc spri}in, Ir a dcgrada calitatca inIormatici sau a Iluxului inIormational.
\rcau s mai suIlinicz ncccsitatca principial a continuit`]ii. Sistcmclc C4 trcIuic
s acordc un spri}in ncntrcrupt, pc ntrcaga durat a oricrci catcgorii dc opcratii ntrunitc.
165
Accstca solicit planiIicarca si ntrcIuintarca cconomic a sistcmclor C4 Ir a aIccta
capacitatca opcrational sau viaIilitatca.
Am n vcdcrc, n principal, mcntincrca n Iunctiunc a cchipamcntclor tchnicc similarc
carc sunt instalatc n apropicrc suI o singur comand sau n acccasi catcgoric dc Iortc
alc Armatci; intcgrarca rctclclor dcdicatc sau cu dcstinatic spccial n sistcmc comutatc
unicc carc oIcr acclcasi scrvicii, ns dc o calitatc supcrioar; planiIicarca, proicctarca
si achizitia minutioas a cchipamcntclor si sistcmclor; managcmcntul si instruirca cIicicntc
si utilizarca rational a comunicatiilor; utilizarca la maximum a sistcmclor dc aIonat comun
(R1I/S1AR, sistcmc inIormaticc) si Iolosirca }udicioas a scrviciilor dc comunicatii comcrcialc.
Dar, \n opera]iile multina]ionale ?
Opcratiilc multinationalc au un grad ridicat dc complcxitatc si prcsupun anga}arca
unor structuri militarc din cclc mai divcrsc, ca organizarc si rcsponsaIilitti, solicitatc s actionczc
n mod unitar. Structurilor multinationalc lc sunt spcciIicc unclc particularitti n organizarca
si Iunctionarca sistcmclor C4 - limIa}, tchnologic, doctrin, standardc dc opcrarc, carc pot crca
conIuzii, n scnsul c cstc posiIil s duc la crcstcrca ccrintclor inIormationalc si a nivclului
dc inccrtitudinc.
Dc accca, sprc a sc cvita accast situatic, dup cc comandantul Iortci ntrunitc staIilcstc
organizarca spcciIic a comcnzii si controlului pcntru o opcratic multinational, sunt staIilitc
ccrintclc dc schimI inIormational pcntru sistcmclc C4, n Iunctic dc unclc rigori cu valoarc
principial, la carc m voi rcIcri n continuarc.
Am n vcdcrc, mai nti, realizarea rapid` a leg`turii, contcxt n carc ccrintclc dc lcgtur
trcIuic staIilitc ct mai rcpcdc si la capacitatca maxim, motiv pcntru carc cchipclc dc lcgtur
trcIuic antrcnatc si utilizatc n conIormitatc cu ccrintclc asumatc sau anticipatc.
Dc ascmcnca, trcIuic s tincm scama dc ncvoia utiliz`rii eficiente a resurselor limitate
din sistemele C4. Istc mai mult dcct cvidcnt c ccrintclc inIormationalc dcpscsc, adcscori,
capacittilc mi}loacclor din sistcmclc C4 din comandamcntclc multinationalc. Dc accca,
cstc dcoscIit dc important dc rctinut c dac accstc ccrintc inIormationalc sunt cxtcrioarc
comandamcntului solicit utilizarca rcsursclor din sistcmclc C4 alc trii gazd; dc cxcmplu,
sistcmclc dc satclit, mi}loacclc gcstionatc la nivcl stratcgic, clcmcntclc din sistcmul
dc comunicatii al Iortci multinationalc si spcctrul dc Irccvcntc.
In acclasi contcxt standardizarea principiilor [i a procedurilor dc ctrc statclc aliatc
si partcncrii dc coalitic cstc cscntial pcntru rcalizarca comunicatiilor multinationalc.
1otodat, sunt cxtrcm dc importantc acordurile privind rcalizarca sistcmclor
dc comunicatii n cadrul opcratiilor multinationalc, nchciatc anticipat cu aliatii proIaIili;
modul dc actiunc si proccdurilc dc lucru alc unui aliat sau partcncr dc coalitic, conIorm
dispozitici unci autoritti multinationalc dcscmnatc, n aIscnta acordurilor; modul n carc
comandantul Iortci multinationalc trcIuic s dispun dc intcrprcti proprii, n scnsul rcalizrii
ntocmai a oIicctivclor misiunii si asigurrii rcspcctrii intcrcsclor nationalc alc structurilor
dc Iortc participantc; alegerea sistemelor criptografice, scns n carc utilizarca opcrational,
staIilirca si distriIutia matcrialclor criptograIicc n opcratii multinationalc vor Ii staIilitc
si aproIatc dc ctrc autorittilc nationalc naintc dc a Ii ncgociatc si staIilitc cu rcprczcntantii
cclorlaltc statc participantc.
Dezbateri GMR
166
Decizia, prin \nsu[i drumul p#n` la ea, dar mai cu seam`, prin finali-
t`]ile antrenate, este, f`r` \ndoial`, elementul cel mai complex
al conducerii. Din aceast` perspectiv`, cum sunt utilizate, domnule
general, sistemele C4 \n sprijinul deciziei ?
Utilizarca sistcmclor C4 n spri}inul dccizici rcprczint o componcnt important
a mcnirii lor opcrationalc.
Dctaliind rspunsul, sistcmclc C4 sunt Iolositc n spri}inul ansamIlului structural
dc raportarc ntrunit, n ccl al ccrcctrii si planiIicrii, n spri}inul logistic si, cxplicit,
n ccl al dccizici propriu-zisc. In privinta raportrii, pc Iondul asigurrii organizrii
si a proccdurilor dc lucru ncccsarc, a utilizrii Iormatclor standard dc rcalizarc opcrativ
si a ntclcgcrii asumatc a ccrintclor dc raportarc, sunt valoriIicatc principalclc sursc
dc inIormatii cu scmniIicatic opcrational din comandamcntclc Iortclor lupttoarc,
prin structurilc dc managcmcnt si cclc inIormationalc alc catcgoriilor dc Iortc alc Armatci,
din altc comandamcntc cu rol complcmcntar n sustincrca opcratici. In ccca cc privcstc
spri}inul pcntru ccrcctarc, rolul sistcmclor C4 cstc, oarccum, limitat la asigurarca intcrIctclor
dc comunicatii si a modului dc transmisiuni ncccsar transmitcrii inIormatiilor oItinutc
dc structurilc dc ccrcctarc.
In accst caz un rol scmniIicativ rcvinc ccrintclor dc ccrcctarc, intcgratc, asa ar trcIui
s Iic !, n proccsul dc planiIicarc si dc dcsIsurarc a opcratiilor. Aici trcIuic spus c ccrintclc
dc comunicatii ncccsarc ccrcctrii dcpscsc, dc rcgul, capacittilc anga}atc, motiv pcntru
carc dczvoltarca magistralclor dc comunicatii si a tchnicilor dc comprcsic a imaginilor
trcIuic s constituic un aliniamcnt n pcrmancnt miscarc, aIlat n atcntia si n prcocuparca
pcrsonalului dc stat ma}or dc inIormatii si comunicatii. In spcctrul logistic, prin sistcmul C4
sunt asiguratc inIormatii carc pot avca un caractcr dccisiv n managcmcntul rcsursclor
criticc, accstca provcnind, n principal, din Sistcmul dc Raportarc Intrunit.
Oarccum ascmntor stau lucrurilc si n ccca cc privcstc asigurarca capacittii
dc prclucrarc inIormational ncccsar att n planiIicarca dcliIcrat, ct si n proicctarca
modului dc actiunc n situatii dc criz.
1oatc accstca, printr-o nsumarc opcrational, ntruncsc coordonatclc sistcmclor
dc spri}in alc dcciziilor att la nivcl tactic, ct si opcrativ.
Cum sunt \ntrebuin]ate sistemele C4 ?
As suIlinia, mai nti, c autoritatca dc ntrcIuintarc, dc aici si rcsponsaIilittilc
implicitc, rcvinc intcgral comandantilor structurilor lupttoarc, accstia gcstionnd pcrmancnt
analiza, coordonarca si controlul rcsursclor C4, prccum si monitorizarca actiunilor
carc cIcctucaz accstc rcsursc n spatiul gcograIic dc cxcrcitarc Iunctional a comcnzii.
In ccca cc-i privcstc pc comandanti, cstc Iundamcntal ca ci s ntclcag c ntrcIuintarca
sistcmclor C4 trcIuic oricntat cxclusiv sprc scopurilc pcntru carc au Iost proicctatc,
anumc s spri}inc comanda si controlul n situatii dc rzIoi. Dar, s nu m dcprtcz
prca mult dc ntrcIarc. In Iond, ntrcIuintarca sistcmclor C4 cstc n lcgtur ncmi}locit
cu mcntincrca pcrmancnt n starc opcrational a propriilor lor capaIilitti, oIligatorii
Iiind. spri}inul actiunilor indispcnsaIilc din cuprindcrca ntrcgii gamc dc opcratii militarc;
167
sustincrca spcciIic a unci tranzitii usoarc, ordonatc, dc la pacc la rzIoi; monitorizarca
si cvaluarca statutului, Iortclor si rcsursclor aprrii, multinationalc, ncutrc, prccum si a cclor
apartinnd inamicului; asigurarca colcctrii, prclucrrii, transmitcrii si discminrii datclor
si produsclor inIormativc; asigurarca alarmrii, cvalurii atacului si discminrii scmnalclor
dc alarm; monitorizarca cxccutici variantclor adoptatc; asigurarca urmririi controlului
si a raportrii Iortclor si mi}loacclor dc ntrirc; spri}inirca rcconstruirii si alocrii rcsursclor,
prccum si a tranzitici dc la starca dc conIlict la cca dc pacc.
In tcmciul accstor capaIilitti carc vcrtcIralizcaz rostul si mcnirca sistcmclor C4
sc dczvolt axial rolul lor lucrativ, rolul lor Iunctional.
Din accast pcrspcctiv pot Ii coagulatc ccrintclc principalc alc ntrcIuintrii sistcmclor
C4, Iormularca accstora punnd n cvidcnt urmtoarclc. capacitarca, pc nivcluri dc prioritatc
n utilizarc, a potcntialului catcgoriilor dc Iortc alc armatci anga}atc ntrunit n dcsIsurarca
opcratiilor; dczvoltarca capacittii gcncralc dc dcscura}arc, prin optimizarca opcratiilor
curcntc, a avcrtizrii privind produccrca unor posiIilc atacuri si a proccdcclor utilizatc
n trcccrca dc la starca dc pacc la cca dc rzIoi; capacitarca la maxim a potcntialului
dc avcrtizarc timpuric prin prczcrvarca la ccl mai nalt nivcl posiIil a Iortclor dc alcrt, alcgcrca
optim a Iormulci rcactivc si aplicarca cclor mai adccvatc msuri dc aprarc; analiza prcvcntiv
a vulncraIilittilor si riscurilor potcntialc, cu dctcrminarc dircct n anga}arca msurilor
dcIcnsivc adccvatc mpotriva actiunilor cxccutatc cu virusi inIormatici.
Istc Ioartc important ntrcIuintarca sistcmclor C4. * \n situa]iile de criz` [i neprev`zute,
cnd nu trcIuic picrdut oportunitatca dc a inIlucnta cxcnimcntclc si dc a prcvcni cscaladarca
conIlictului; * \n fazele ini]iale ale crizelor, cnd poatc Ii cvaluat corcctitudinca planiIicrii
spccialc si starca dc Iunctionarc a mi}loacclor si liniilor sistcmclor C4, prccum si cIicicnta
ccrcctrii multivalcntc; * \n r`zboiul conven]ional, cnd sistcmclc C4 planiIicatc pcntru
comanda si controlul Iortclor ntrunitc trcIuic s rspund ccrintclor spcciIicc si s spri}inc
ccrcctarca logistic si opcratiilc spccialc, prccum si activittilc dc sclcctarc a tintclor
dc planiIicarc a misiunilor dc lovirc si a activittilor curcntc ntrunitc; * n rzIoiul modcrn,
cnd posiIila planiIicarc si, cvcntual, ntrcIuintarc a armamcntului ncconvcntional impun
consultri laIorioasc ntrc statclc aliatc sau dccidcntc.
Este de \n]eles faptul c`, \n \ntrebuin]area destul de complex`
a sistemelor C4, un rol esen]ial revine planific`rii \ns`[i a acestora.
Care sunt, domnule general, elementele principale care configureaz`
procesul de planificare a sistemelor C4 ?
Intr-adcvr, n proccsul dc anga}arc opcrational a sistcmclor C4, planiIicarca
cstc cscntial att prin caractcrul ci unic, ct si prin rcsponsaIilitatca urias cc rcvinc
Iactorilor sau structurilor cu rcsponsaIilitti n accst scns. Dc cc ? Icntru c, practic,
prin intimitatca lucrativ intcrdcpcndcnt a sistcmclor C4 sc asigur mccanismclc ncccsarc
conduccrii dcliIcratc a actiunilor dc criz si a campaniilor propriu-zisc, prccum si intcgrarca
Iunctional a catcgoriilor dc Iortc alc Armatci. Concrct, n Iunctic dc aploarca anga}rii,
accast rcsponsaIilitatc poatc urca pn la Iunctiilc cclc mai naltc alc dccizici
politico-militarc. In accst proccs cxtrcm dc complcx cIicicnta cstc scnsiIil dctcrminat
Dezbateri GMR
168
dc acuratctca prcdictiv a planiIicrii intcrIatrii sistcmclor C4 cu rctcaua dc inIormatii
a aprrii carc, n principal, vizcaz urmtoarclc nivcluri dc intcrconcctarc. rctclc comutatc
stratcgicc, rctclc dc spri}in si rctclc pcntru comand si control si capacitti dc transmitcrc,
dc la ctcva circuitc la Iluxuri dc canalc. In claIorarca accstor planuri o rcsponsaIilitatc
cscntial rcvinc comandantilor carc urmrcsc ca accstc punctc dc intcrIatarc si cchipa-
mcntclc aIcrcntc s Iic alcsc n concordant cu ccrintclc opcrationalc carc au dctcrminat
chiar ncccsitatca intcrIatrii.
A]i afirmat c` responsabilitatea privind cerin]ele de utilizare [i angajare
a sistemelor C4 revine comandan]ilor. V` rog s` defini]i, esen]ial,
aceast` responsabilitate [i s` preciza]i, la fel de succint, care sunt
condi]iile opera]ionale ale procesului de planificare ?
Istc una dintrc cclc mai importantc proIlcmc carc sc pun vis-a-vis dc sistcmclc C4
- responsabilitatea angaj`rii. "Capul limpcdc" al accstci rcsponsaIilitti - am Iolosit, iat,
un tcrmcn chcic al proccsului cditorial - cstc, nu sc putca altIcl!, scIul Statului Ma}or Gcncral,
carc gcstioncaz Sistcmul dc Comand si Control Militar National alc crui clcmcntc
conIigurativc sunt. mi}loacclc dc comand principalc si dc rczcrv; sistcmclc tacticc
dc avcrtizarc carc nstintcaz ccntrclc dc comand opcrationalc cu privirc la amcnintrilc
proIaIilc; comunicatiilc, Iic cclc cu scop gcncral, Iic cclc spccialc, carc suport transmitcrca
inIormatiilor, dcsIsurarca conIcrintclor si distriIuirca, n timp aproapc rcal, a ordinclor;
sistcmclc dc colcctarc si prclucrarc a datclor, prccum si constitucntclc dc spri}in alc dccizici
cxccutivc. Dc Iapt, cc Iacc, n ultim instant, scIul Statului Ma}or Gcncral? 1ransmitc,
prin lantul dc comand, ctrc marilc unitti, ordinclc claIoratc dc ctrc Consiliul Suprcm
dc Aprarc a 1rii. Dcci, Ir a asista la o diIuzarc a rcsponsaIilittii, ci, mai dcgraI
la opcrationalizarca accstcia pc nivcluri icrarhicc Ioartc clarc, intr n rol comandantii marilor
unitti ntrunitc, crora lc rcvin, cscntial, rcsponsaIilitti privind. idcntiIicarca si aIirmarca
ccrintclor C4 pcntru opcratia ntrunit, n Iunctic dc misiunilc primitc; optimizarca
compatiIilittii si a intcropcraIilittii dintrc sistcmclc C4 si climinarca opcrativ a oricror
disIunctii aprutc n ccuatia intcropcraIilittii sau a compatiIilittii; tcstarca pcriodic
a clcmcntclor sistcmclor C4 anga}atc n planurilc dc opcratii, pc timpul cxcrcitiilor
si al aplicatiilor.
Din pcrspcctiv organizational, am n vcdcrc dircctiilc ccntralc si statclc ma}orc
alc catcgoriilor dc Iortc alc Armatci, rcsponsaIilittilc n accst caz vizcaz. asigurarca
cu sistcmc C4 cu un grad nalt dc compatiIilitatc si intcropcraIilitatc; prcgtirca pcrsonalului
si mcntcnanta cchipamcntclor tchnicc; asigurarca rczcrvci optimc dc cchipamcntc
si matcrialc ncccsarc n situatii dc rzIoi; planiIicarca, n timp dc pacc, a sistcmclor
dc comunicatii astIcl nct s asigurc opcrationalizarca ccrintclor n caz dc rzIoi; instalarca
proIcsional, cxploatarca nalt cIicicnt si mcntincrca cursiv n Iunctiunc a cchipamcntclor
rcpartizatc din Rctcaua Sistcmclor InIormaticc a Aprrii. Ividcnt, n scnsul tcmci C4,
cxist rcsponsaIilitti spcciIicc Iiccrci catcgorii dc Iortc alc armatci, la nivclul Iiccrci
dircctii ccntralc din structura Ministcrului Aprrii Nationalc, dar nu m voi opri asupra accstora.
Important cstc c Iunctionarca impccaIil a sistcmclor C4, indiIcrcnt dc nivclul
dc dcsIsurarc opcrational, cstc indispcnsaIil oricrci anga}ri militarc.
169
V` propun, domnule general, s` \ncheiem convorbirea noastr` pe frontul
de angajare conceptual` [i nu numai al institu]iei pe care o conduce]i.
A[adar, ce proiecte vin \n \nt#mpinarea orizonturilor de a[teptare
ale Direc]iei Comunica]ii [i Informatic` ?
Suntcm dc}a anga}ati Iic n dczvoltri cscntialc alc unor constructii Iundamcntalc
pcntru sistcmul national dc comunicatii militarc, Iic n Iinalizarca sccvcntial a altora,
Iic n prcgtirca unor proicctc dccisivc pcntru mplinirca standardclor dc pcrIormant
spcciIicc Aliantci Nord-Atlanticc.
Am n vcdcrc, n principal, Iinalizarca concxiunilor Armatci Romnici cu NA1O,
contcxt tchnic carc va pcrmancntiza opcrational concctarca Ministcrului Aprrii Nationalc
cu Carticrul Gcncral al Aliantci; dczvoltarca componcntci moIilc a S1AR, Iapt cc va pcrmitc
optimizarca comunicatiilor ntrc structurilc opcrationalizatc alc Armatci; cxtindcrca
IN1RANI1UIUI militar; sccurizarca tuturor catcgoriilor dc comunicri - vocc, datc, \1C,
proccs n urma cruia sc poatc opcra cu inIormatii cu caractcr sccrct sau, dac vrcti,
altclc dcct cclc ncsccrctc; dczvoltarca sistcmclor dc comand si control dc Irigad;
dczvoltarca sistcmului inIormatic logistic al Armatci (AIIS), proicct cu Iinalitatc ncmi}locit
n gcstionarca riguroas si cIicicnt a rcsursclor din domcniul logisticii si, cvidcnt,
inIormatizarca proccsclor logisticc din Armata Romnici si, nu n ultimul rnd ns,
dczvoltarca sistcmclor inIormaticc pcntru asistarca proccsului dccizional. Dc ascmcnca,
am n vcdcrc Iinalizarca Sistcmului dc Comand-Control Opcrational Acrian (SCCAN),
Iinalizarca sistcmului dc comunicatii si inIormatic pcntru ASOC si GAI IIIIIR,
prccum si a sistcmului dc comunicatii si inIormatic pcntru cclc dou Ircgatc rcccnt
achizitionatc dc Iortclc Navalc. Ic-am suIliniat, asa cum am prccizat, pc cclc mai importantc.
"Irontul" dc anga}arc al Dircctici, implicit al Comandamcntului 1ransmisiunilor
si al unittilor dc transmisiuni carc dcscrvcsc structurilc opcrationalc alc Armatci, cstc mult
mai larg, "adncimca" lui Iiind dcstul dc rcdus, dcci Ioartc consistcnt. Oricum, vrcau
s v multumcsc pcntru oportunitatca pc carc mi-ati oIcrit-o dc a consolida convingcrca
c rctcaua national dc comunicatii a aprrii cstc pcrIormant opcrational, compatiIil
si intcropcraIil cu sistcmclc similarc din armatclc Aliantci Nord-Atlanticc, rcalitatc
rclcvat n cvalurilc cIcctuatc pn acum dc SHAII. Dc Iapt, putcm aIirma c cstc
un sistcm tip NA1O.
A consemnat colonelul Costinel PETRACHE
18 noiembrie 2003
Dezbateri GMR
170
Care este, domnule pre[edinte, norma de credibilitate de care
se bucur` Rom#nia \n ceea ce prive[te protec]ia informa]iilor
clasificate ale NATO ? Exist` temeri, \n cadrul Alian]ei, c` ar putea
exista ne\mpliniri \n acest sens ?
Irotcctia inIormatiilor clasiIicatc alc NA1O cstc si va ramnc dc actualitatc pcntru
Romnia, att ca o conditic prcliminar adcrrii, ct si ultcrior, dup oItincrca calittii
dc mcmIru. Chiar si n accst din urm caz, aparitia unor incidcntc dc sccuritatc ar putca avca
drcpt consccint ntrcrupcrca Iluxului dc inIormatii clasiIicatc, ccca cc, cu altc cuvintc,
ar cchivala cu imposiIilitatca dc participarc cIcctiv la activittilc rclcvantc alc Aliantci.
Asadar, aici cstc vorIa, naintc dc toatc, dc un intcrcs stratcgic national, dincolo dc ccl
al oricrci altc cntitti institutionalc sau politicc, Iic accasta chiar ORNISS. Ca urmarc,
cstc ncvoic dc implicarca tuturor Iactorilor carc pot contriIui la asigurarca protcctici
inIormatiilor clasiIicatc, dc la gcstionarca propriu-zis a accstora dc ctrc Iiccarc dctintor,
n strict conIormitatc cu rcglcmcntrilc n vigoarc, pn la cducatia dc sccuritatc, partc
a culturii dc sccuritatc curoatlanticc. Iat un domcniu n carc mass-mcdia cstc chcmat
s }oacc un rol scmniIicativ. Avcm convingcrca c numai printr-o cducatic adccvat
sc poatc Iorma o atitudinc proactiv, cu implicarca larg, consticnt si rcsponsaIil a ccttcnilor
trii, dimcnsiunc Ir dc carc succcsul dcmcrsurilor ntrcprinsc nu poatc Ii dcplin.
In privinta modului dc protc}arc a inIormatiilor NA1O, sc poatc pronunta OIiciul
dc Sccuritatc al NA1O (NOS), organism rcsponsaIil cu proIlcmatica dc sccuritatc a Aliantci,
carc, prin cxpcrtii si, rccunoscuti pcntru cxpcricnta si proIcsionalismul lor, rcalizcaz,
pc lng consilicrc, si cvaluarca progrcsclor Romnici n aplicarca standardclor dc protcctic
a inIormatiilor clasiIicatc. \ rog s m crcdcti c idcca dc compromis nu Iacc partc
din politica NOS, lucru dc carc s-au convins, dc altIcl, unclc dintrc statclc candidatc
la adcrarc. In ccca cc nc privcstc, putcm aIirma cu ccrtitudinc c n Romnia sistcmul
dc protcctic a inIormatiilor clasiIicatc cstc opcrational, ccca cc Iacc ca, pcntru ctapa n carc
nc aIlm, sccuritatca inIormatiilor NA1O s Iic asigurat la un nivcl aprcciat dc ctrc NOS
ca Iiind corcspunztor ccrintclor Aliantci.
Orice scurgere de informa]ii clasificate,
Interlocutor: Marius PETRESCU, pre[edintele Oficiului Registrului Na]ional
al Informa]iilor Secrete de Stat ORNISS
I
N
T
E
R
V
I
U
I
N
T
E
R
V
I
U
chiar [i na]ionale, trebuie descurajatq
[i combqtutq prin aplicarea, cu toatq fermitatea,
a mqsurilor de protec]ie prevqzute \n standardele na]ionale
171
Dc altIcl, s-o spuncm dcschis, oricc "scurgcrc" dc inIormatii clasiIicatc, chiar si nationalc,
Ir a mai vorIi dc cclc alc NA1O, trcIuic dcscura}at si comItut prin aplicarca, cu toat
Icrmitatca, a msurilor dc protcctic prcvzutc n standardclc nationalc; cci carc s-ar implica
ntr-o ascmcnca actiunc si-ar asuma, pc lng rspundcrca lcgal incvitaIil, o imcns
rcsponsaIilitatc moral prin gravclc prc}udicii pc carc lc-ar aducc crcdiIilittii Romnici,
aIcctnd chiar pcrspcctivclc noastrc dc intcgrarc n spatiul curoatlantic. 1otusi, rcvin, dincolo
dc contcxtul intcrnational, dincolo dc oricc Icl dc sanctiuni, cstc cvidcnt c si Romnia
arc suIicicntc inIormatii a cror discminarc nccontrolat i poatc aducc gravc prc}udicii.
Ioatc un ccttcan oncst s rmn indiIcrcnt ntr-o ascmcnca situatic ? Iu crcd c nu; solutia
adcvarat cstc dc a-i a}uta pc accsti oamcni s cunoasc si s ntclcag msurilc dc sccuritatc
a inIormatiilor si scnsul lor, iar rspunsul lor consticnt, adccvat si dc Iun crcdint va Ii
cca mai Iun si cIicacc protcctic.
De ce a fost nevoie de o institu]ie-jandarm, precum ORNISS, pentru
a asigura protec]ia secretelor na]ionale [i ale NATO ?
IntrcIarca dumncavoastr m surprindc, dcoarccc parc a rcstrngc sIcra dc activitatc
a ORNISS, ccca cc m oIlig s aduc clariIicrilc ncccsarc, asumndu-mi, nc o dat,
riscul unui rspuns mai amplu. Mai nti dc toatc trcIuic s prccizcz c solutia dc rcalizarc
a unui sistcm national dc protcctic a inIormatiilor clasiIicatc, complcx si cocrcnt, axat
pc o autoritatc national dc sccuritatc viaIil si cIicicnt, cstc complct nou si a aprut
ca rczultat al dccizici Icrmc a Romnici dc adcrarc la NA1O, pcntru a rspundc ccrintclor
dc sccuritatc alc accstcia. Irin Icgca nr. 182/2OO2 privind protcctia inIormatiilor clasiIicatc,
din considcrcntc dc natur logic si pragmatic, IilozoIia NA1O n domcniu a Iost aplicat
si protcctici inIormatiilor nationalc clasiIicatc, rcalizndu-sc astIcl si o aIordarc unitar
a proIlcmaticii spcciIicc. Mai mult, n cazul concrct al trii noastrc, o Autoritatc National
dc Sccuritatc, atriIut cu carc cstc nvcstit ORNISS, pc Iaza autonomici si a autorittii
conIcritc dc statutul lcgal, poatc asigura cchidistanta, oIicctivitatca si crcdiIilitatca ncccsarc
n adoptarca si aplicarca msurilor dc protcctic a inIormatiilor clasiIicatc, n rcspcctul dcplin
al lcgilor, al drcpturilor omului si al liIcrttilor ccttcncsti. Nu trcIuic s uitm c accst
lucru sc producc ntr-un contcxt n carc cxcrcitiul dcmocratic nu a climinat pc dcplin
suspiciunilc si tcmcrilc, Iiind nc ncvoic dc timp pcntru a rcaducc idcca dc sccuritatc
pc un palicr al normalittii socialc.
In acccasi ordinc dc idci, ntrcIarca dumncavoastr parc a trimitc la o conotatic oarccum
"rcprcsiv" a activittii ORNISS. Misiunca ORNISS cstc dc implcmcntarc unitar a msurilor
dc protcctic a inIormatiilor clasiIicatc, ccca cc implic, n aIara controlului, atriIutii
dc rcglcmcntarc, autorizarc si cvidcnt cxcrcitatc la nivcl national, ca si acordarca, alturi
dc altc institutii aIilitatc dc lcgc, a spri}inului ncccsar, prin cducatia dc sccuritatc,
prin inIormarc, consilicrc si prin proccdura dc acrcditarc, dctintorilor dc inIormatii clasiIicatc,
n vcdcrca crcrii si opcrationalizrii sistcmclor proprii dc protcctic. Intcrcsul ma}or al ORNISS
cstc tocmai crcarca si Iunctionarca conIorm, corcct si cIicacc a accstor sistcmc, aptc
s asigurc protcctia corcspunztoarc a inIormatiilor clasiIicatc si nu latura punitiv, compo-
ncnt la carc apclcaz doar n cazurilc cvidcntc dc rca crcdint sau dc ircsponsaIilitatc.
Dezbateri GMR
172
Iat dc cc ORNISS cstc si va Ii mcrcu alturi dc toti cci cc Iac cIorturilc ncccsarc ccrutc
dc lcgc si dc anga}amcntclc intcrnationalc alc trii.
Ave]i, \n subsidiar, [i rolul de a proteja informa]iile clasificate
de eventualul interes al fo[tilor lucr`tori din organele de securitate ?
Exist` vreo recomandare \n acest sens ?
In gcncral, NA1O cstc dcoscIit dc cxigcnt Iat dc calitatca pcrsonalului
carc primcstc acccs la inIormatiilc salc clasiIicatc pcntru carc trcIuic s cxistc suIicicntc
garantii privind loialitatca, crcdiIilitatca si oncstitatca. IroIlcma cclor carc au actionat
n cadrul Iostci sccuritti ca politic politic nu poatc s nu intcrcsczc pc rcsponsaIilii Aliantci.
Chiar si numai pcntru Iaptul c activitatca accstora ridic ndrcpttitc scmnc dc ntrcIarc
privind tocmai loialitatca, crcdiIilitatca si oncstitatca lor. Din accst punct dc vcdcrc, Alianta
nu a Iormulat ccrintc cxprcsc pcntru Romnia, altclc dcct cclc staIilitc n standardc.
Istc, dc Iapt, proIlcma trii noastrc ca, printr-o analiz rcsponsaIil, s adoptc cca mai potrivit
atitudinc, ccca cc constituic o adcvrat proI a asumrii statutului dc mcmIru loial
al NA1O. Ircocuparca autorittilor romnc Iat dc accstc aspcctc cstc ilustrat clocvcnt
dc rcccntclc pozitii puIlicc alc Iactorilor dc rspundcrc la ccl mai nalt nivcl n stat. Rczultatul
accstui dcmcrs, cc tinc dc dccizia politic, va Ii, Ir ndoial, rcIlcctat si n Normele privind
protec]ia informa]iilor clasificate ale Organiza]iei Tratatului Atlanticului de Nord
\n Rom#nia, la a cror mIunttirc si armonizarc, cu ultimclc prcvcdcri alc Aliantci,
sc lucrcaz n prczcnt. Dac tot vorIim dc critcrii dc sclcctic, as dori s proIit dc ocazic
si s suIlinicz rcsponsaIilitatca conductorilor institutiilor carc gcstioncaz inIormatii
clasiIicatc, cci cc propun dc Iapt pcrsoanclc carc urmcaz s aiI acccs la astIcl dc inIormatii,
dcoarccc ncacordarca unui ccrtiIicat dc sccuritatc, indiIcrcnt dc motiv, pc dc o partc poatc
Ii cvitat nc din accast ctap si, pc dc alt partc, constituic, oricc s-ar zicc, o not slaI
pcntru managcmcntul rcsursclor umanc din organizatiilc rcspcctivc.
|n ce m`sur` rela]iile personale afecteaz` accesul la informa]ii
clasificate ?
Acccsul la inIormatii clasiIicatc poatc avca loc numai dup rcalizarca unci vcriIicri
spccialc, cIcctuat dc institutiilc staIilitc dc lcgc, Iiccarc pc domcniul su dc compctcnt,
cum ar Ii Scrviciul Romn dc InIormatii, Scrviciul dc InIormatii Ixtcrnc, Ministcrul Aprrii
Nationalc, Ministcrul Administratici si Intcrnclor, Ministcrul ]ustitici, Scrviciul dc Irotcctic
si Iaz si Scrviciul dc 1clccomunicatii Spccialc. \criIicrilc dc sccuritatc au ca oIicctiv
idcntiIicarca si cvaluarca riscurilor pcntru sccuritatca inIormatiilor clasiIicatc, gcncratc
prin acordarca acccsului unci anumitc pcrsoanc la accast catcgoric dc inIormatii.
Intr-adcvr, vcriIicarca vizcaz si pcrsoanclc apropiatc, dar nu arc ca scop n sinc cvidcnticrca
unui anumit tip dc rclatii si cmitcrca dc }udccti moralc n lcgtur cu accstca. Asa cum
am prccizat, importanta cstc cuantiIicarca riscurilor pc carc accast rclatic lc implic.
Din accst punct dc vcdcrc, vrcau s suIlinicz c un aviz dc sccuritatc ncgativ nu nscamn
c n comportamcntul sau proIilul moral al pcrsoanci vcriIicatc ar cxista ncaprat clcmcntc
173
IlamaIilc, ci doar Iaptul c acccsul accstcia la inIormatii clasiIicatc poatc inducc riscuri
suplimcntarc dc sccuritatc, inacccptaIilc din punctul dc vcdcrc al dctintorului accstora,
cum ar Ii, dc cxcmplu, cclc cauzatc dc aspcctc din viata sau activitatca unor pcrsoanc
din antura} sau dc anumitc proIlcmc dc sntatc. \ rog s avcti convingcrca c, naintc
dc a dccidc acordarca sau ncacordarca unui ccrtiIicat dc sccuritatc, ORNISS analizcaz
cu toat rspundcrca concluziilc vcriIicrilor dc sccuritatc, pcntru ca hotrrca adoptat
s Iic Iinc Iundamcntat, astIcl nct s nu aIcctczc sccuritatca inIormatiilor clasiIicatc
si nici pcrsoana n cauz. Accsta cstc, dc altIcl, unul dintrc motivclc pcntru carc ORNISS
nu Iacc puIlicc rczultatclc vcriIicrilor, rcspcctiv acordarca sau ncacordarca ccrtiIicatclor
dc sccuritatc, accstca Iiind datc cc privcsc pcrsoana, carc trcIuic protc}at conIorm lcgii,
alturi dc Iaptul c autoritatca national dc sccuritatc nu arc o rclatic dircct cu pcrsoana
vcriIicat, ci doar cu institutia carc dorcstc s-i acordc acccsul la inIormatii clasiIicatc.
Cum decide]i cine s` aib` sau s` nu aib` acces la informa]ii
clasificate ?
Conditiilc pc Iaza crora o pcrsoan poatc oItinc acccs la inIormatii clasiIicatc sunt
dcoscIit dc clar prccizatc dc lcgc, ca si, dc altIcl, continutul vcriIicrilor, Iiind astIcl acccsiIilc
oricrci pcrsoanc Iizicc sau }uridicc intcrcsatc. Din accst punct dc vcdcrc, scIii institutiilor
carc solicit acccs la inIormatii clasiIicatc pcntru o pcrsoan din suIordinc au suIicicntc
clcmcntc pcntru a proccda la o prim cvaluarc pc Iaza dosarului dc pcrsonal, n msura
n carc accasta corcspundc critcriilor mcntionatc. In accst momcnt, as simti ncvoia
dc a aducc ctcva prccizri rclativ la principalclc ctapc cc trcIuic parcursc pcntru oItincrca
unui ccrtiIicat dc sccuritatc. AstIcl, naintc dc a Ii numit o pcrsoan ntr-o Iunctic
carc rcclam acccsul la inIormatii clasiIicatc, cstc ncccsar ca accasta s oItin un ccrtiIicat
dc sccuritatc corcspunztor catcgorici dc inIormatii, nationalc sau alc NA1O, prccum si nivclului
dc clasiIicarc al accstora. Icrsoana sclcctionat complctcaz un Iormular spccial si si cxprim
n mod cxprcs acordul pcntru cIcctuarca vcriIicrilor ncccsarc. ScIul institutici solicit
ORNISS dcclansarca proccdurilor dc vcriIicarc si cmitcrca ccrtiIicatului dc sccuritatc,
n cazul inIormatiilor NA1O clasiIicatc sau al hotrrii dc cliIcrarc a autorizatici dc acccs
n cazul inIormatiilor nationalc clasiIicatc. ORNISS ccrc institutiilor staIilitc dc lcgc s rcalizczc
vcriIicrilc dc sccuritatc, urmnd ca, pc Iaza analizci concluziilor accstora, s dccid asupra
oportunittii cliIcrrii unui documcnt dintrc cclc mcntionatc. Dctincrca unor inIormatii
clasiIicatc dc ctrc o institutic cstc posiIil numai n msura n carc accasta ndcplincstc
cumulativ ccl putin dou ccrintc. o prim ccrint vizcaz organizarca unci structuri dc sccuritatc,
cu dcscmnarca unui Iunctionar dc sccuritatc, carc cxcrcit, alturi dc conductorii insti-
tutiilor, n conditiilc lcgii, atriIutii importantc pc linia sccurittii inIormatiilor clasiIicatc;
a doua ccrint sc rcIcr la aplicarca cIcctiv a sistcmului dc msuri dc protcctic. Istc la Icl
dc important dc rctinut Iaptul c, pcntru acccsul la inIormatii clasiIicatc, pc lng ccrtiIicatul
sau autorizatia dc acccs, cstc oIligatoric aplicarca principiului necesitatea de a cunoa[te.
Irincipiul mcntionat sc rcIcr la ncccsitatca impcrioas dc a sc acorda unci pcrsoanc
acccsul la inIormatii clasiIicatc cxclusiv n scopul rcalizrii atriIutiilor salc dc scrviciu, numai
n momcntul si numai pc durata n carc accsta cstc aIsolut ncccsar. AstIcl, nici o pcrsoan
Dezbateri GMR
174
nu cstc ndrcpttit doar prin rang, Iunctic sau prin dctincrca unui ccrtiIicat ori autorizatic
dc sccuritatc s aiI acccs la o anumit inIormatic clasiIicat, dac accst lucru nu cstc
aIsolut ncccsar ndcplinirii sarcinilor dc scrviciu.
Au fost reac]ii negative \n urma neacord`rii certificatelor de securitate ?
Dac Iaccti rcIcrirc la pcrsoanclc pcntru carc, n urma vcriIicrilor dc sccuritatc,
ORNISS a dccis ncacordarca ccrtiIicatclor dc sccuritatc, nu am cunostint dc scmnalc
ncgativc. Dac v rcIcriti la pcrsoanclc pcntru carc s-a solicitat cliIcrarca unui ccrtiIicat,
au cxistat unclc rcactii dc ncrIdarc; tin s suIlinicz aici c, n aIsolut toatc situatiilc,
att ORNISS, ct si institutiilc carc rcalizcaz vcriIicrilc rcspcct cu strictctc proccdurilc
lcgalc, inclusiv n ccca cc privcstc tcrmcnclc dc rspuns, carc, sprc cxcmplu, n cazul
inIormatiilor nationalc clasiIicatc, variaz ntrc O si 21 dc sptmni, chiar si accstca
din urm nu sunt aIsolutc, dcoarccc Iormarca unci convingcri dcplinc privind ndcplinirca
conditiilor dc acccs la inIormatii clasiIicatc cstc prioritar oricrui alt considcrcnt. Din accst
motiv lcgiuitorul pcrmitc institutiilor carc rcalizcaz vcriIicrilc s dcpscasc tcrmcnclc
dc carc vorIim si s proccdczc la vcriIicri suplimcntarc n situatia n carc sc cvidcntiaz
unclc riscuri dc sccuritatc.
|n prezent exist` persoane care, la \nvestirea \n func]ie, n-au trecut
prin exigen]ele ORNISS. Ce se \nt#mpl` \n momentul \n care sunt,
din aceast` perspectiv`, incompatibilit`]i cu func]ia ocupat` ?
Ia intrarca n vigoarc a actualclor rcglcmcntri spcciIicc, carc promovcaz solutii
complct noi, nici o pcrsoan nu IcncIicia dc acccs la inIormatiilc clasiIicatc, oItinut n urma
unor vcriIicri complcxc dc sccuritatc, situatic incvitaIil, dcoarccc, pn n accl momcnt,
lcgca nu prcvcdca o ascmcnca proccdur. Dc altIcl, n acca pcrioad, Romnia nici nu avca
acccs la inIormatii dc marc scnsiIilitatc alc Aliantci, accst lucru urmnd s sc rcalizczc aIia
dup adcrarc. Ic parcursul timpului s-au dcclansat proccdurilc dc vcriIicarc, s-au cliIcrat
ccrtiIicatclc dc sccuritatc corcspunztoarc pcntru ma}oritatca pcrsonalului cu sarcini
scmniIicativc pc linia colaIorrii cu NA1O si s-au constituit sistcmclc dc protcctic la Iiccarc
dctintor dc inIormatii clasiIicatc, rcalizndu-sc n prczcnt cadrul ncccsar pcntru primirca
si valoriIicarca inIormatiilor clasiIicatc alc Aliantci. Un proccs similar sc dcsIsoar
si cu privirc la inIormatiilc nationalc clasiIicatc. Aici cstc ns un drum rclativ mai lung
dc parcurs, dcoarccc, asa cum Ir ndoial scsizati, cxist un numr incomparaIil
mai marc dc pcrsoanc cc trcIuic vcriIicatc, prccum si mai multc institutii cc dczvolt
sistcmc dc protcctic spcciIicc. Dup nchcicrca accstci, s-i spuncm, pcrioadc dc tranzitic,
nici o pcrsoan nu mai poatc ocupa, n conditiilc lcgii, o Iunctic puIlic, una carc impunc
acccsul la inIormatii clasiIicatc, dcct dup cc a Iost vcriIicat, n mod oIligatoriu antcrior
numirii, la solicitarca autorittii dc nvcstirc. 1ot ccca cc pot s aIirm cstc c, n conIormitatc
cu prcvcdcrilc lcgalc n vigoarc, pcrsoanclc carc sc conIrunt cu situatia ncacordrii
ccrtiIicatului dc sccuritatc nu pot primi acccsul la inIormatiilc clasiIicatc si cstc dc datoria
tuturor Iactorilor aIilitati n domcniul protcctici inIormatiilor clasiIicatc s vcghczc
175
ca un astIcl dc lucru s nu sc ntmplc, dcoarccc ar nscmna o grav nclcarc a lcgii.
Mai dcpartc, cstc dc compctcnta conductorilor Iiccrci institutii s dccid asupra
oportunittii mcntincrii n Iunctic a pcrsoanclor din suIordinc aIlatc ntr-o astIcl dc situatic.
A]i avut \ndoieli, p#n` acum, privind modul \n care serviciile specializate
[i-au \ndeplinit responsabilit`]ile ?
Nu am avut si nici nu putcm s avcm ndoicli privind Iuna crcdint si proIcsionalismul
institutiilor aIilitatc dc lcgc pcntru cIcctuarca vcriIicrilor dc sccuritatc. Oricum, proIlc-
matica sccurittii inIormatiilor clasiIicatc cstc mult prca important pcntru intcrcsclc Romnici
ca cincva, cu atriIutii n accst scns, s nu o tratczc cu toat rcsponsaIilitatca.
Cum a fost selectat personalul care lucreaz` \n ORNISS ?
Ca optiunc Iundamcntal dc politic organizational n managcmcntul rcsursclor
umanc, ORNISS, tinnd cont att dc noutatca proIlcmaticii, ct si dc ccrintclc spcciIicc
alc accstcia, a optat pcntru o solutic n carc sc rcgscstc un nuclcu dc pcrsoanc cu cxpcricnt
alturi dc tincri cu calitti si cu pcrspcctiv. Ia Iaza sclcctici pcrsonalului a stat principiul
Iivalcntci, potrivit cruia ORNISS Ioloscstc pcrsonal spccializat, al crui proIcsionalism
cstc dcmonstrat prin concurs si a crui loialitatc cstc vcriIicat prin proccduri spcciIicc.
Din accst punct dc vcdcrc, lcgca impunc ca ntrcgul pcrsonal ORNISS, implicat dircct
n activitatca spcciIic unci autoritti nationalc dc sccuritatc, s Iic vcriIicat si s dctin
ccrtiIicatc dc sccuritatc corcspunztoarc. Mai mult, nimcni din pcrsonalul ORNISS nu cstc
si nu a Iost anga}at politic. Accst Iapt a pcrmis institutici s IcncIiciczc dc spri}inul dcplin
al Iactorilor politici rcsponsaIili Ir a sc nrcgistra nici o imixtiunc dc natur politic.
V` rog s` v` referi]i la specificul ob]inerii certificatului de securitate
de c`tre agen]ii economici. S-au speriat oamenii de afaceri rom#ni
de ochiul critic al ORNISS ?
IntrcIarca dumncavoastr sc rcIcr la un domcniu complct nou, ccl al sccurittii
industrialc, aIordarc, din pcatc, lipsit dc cxpcricnt n Romnia, ccca cc cxplic, poatc,
unclc ncclaritti cu carc sc conIrunt nc oamcnii dc aIaccri. AstIcl, sccuritatca industrial
sc rcIcr la ansamIlul msurilor dc protcctic a inIormatiilor vchiculatc n domcniul industrial,
n lcgtur cu licitarca, ncgocicrca si dcrularca unui contract clasiIicat. Un contract clasiIicat
cstc un contract nchciat n conditii lcgalc, n cadrul cruia sc cuprind si sc vchiculcaz
inIormatii clasiIicatc. Sccuritatca industrial staIilcstc politica dc sccuritatc pcntru ncgocicrca,
nchcicrca si dcrularca contractclor clasiIicatc, pcntru staIilirca ancxclor dc sccuritatc
la contractclc clasiIicatc si privitor la transmitcrca inIormatiilor clasiIicatc n cadrul
contractclor clasiIicatc. Iarticiparca la ncgocicri n vcdcrca nchcicrii unui contract clasiIicat
cstc pcrmis n Iaza unci autorizatii dc sccuritatc industrialc, cliIcrat n urma unor vcriIicri
spcciIicc, carc conIirm aplicarca msurilor minimc dc sccuritatc prcvzutc n standardc.
Dcrularca unui contract clasiIicat dc ctrc un oIicctiv industrial sc rcalizcaz n Iaza
unui ccrtiIicat dc sccuritatc industrial cliIcrat n urma unor vcriIicri similarc.
Dezbateri GMR
176
In cscnt, vcriIicrilc dc sccuritatc urmrcsc ca anga}atii, managcrii sau proprictarii,
naintc dc a lua partc la o licitatic, ncgocicrc sau la cxccutia unui contract clasiIicat sau carc prc-
supunc acccs la inIormatii clasiIicatc, s dctin ccrtiIicat dc sccuritatc corcspunztor nivclului
dc clasiIicarc a inIormatiilor la carc vor avca acccs. 1otodat, spatiilc n carc sc vor gcstiona
inIormatii clasiIicatc (pcntru licitatic, pcntru ncgocicrc, pcntru analiza documcntatiilor, pcntru
productic ctc.) s Iic protc}atc corcspunztor standardclor spcciIicc, iar oIicctivul industrial
s Iic staIil din punct dc vcdcrc cconomic, s nu Iic implicat n litigii carc i pot aIccta accast
staIilitatc, s-si pltcasc oIligatiilc Iinanciarc ctrc stat sau ctrc pcrsoanc Iizicc/}uridicc
si s nu prczintc riscuri dc sccuritatc.
In Iclul accsta, domcniul securitatea industrial` crccaz un cadru IavoraIil pcntru
dczvoltarca cconomic, spri}inind participarca ndcoscIi a agcntilor cconomici cu capital
privat la ncgocicrca si dcrularca contractclor clasiIicatc, dcci a acclora carc tin dc sccuritatca
national prin crcarca si garantarca msurilor dc protc}arc a inIormatiilor clasiIicatc mpotriva
picrdcrii, divulgrii, modiIicrii sau distrugcrii ncautorizatc a accstora. Din accst motiv,
sunt pc dcplin ncrcdintat c cxist suIicicntc clcmcntc pc carc s sc construiasc o Iun
colaIorarc cu toti agcntii cconomici intcrcsati, caractcrizat dc o atitudinc dcschis,
Ir rctincri, colaIorarc IcncIic att oamcnilor dc aIaccri, ct si spccialistilor ORNISS.
Irin urmarc, nu vd dc cc ar cxista cincva carc, citndu-v, "s sc spcric dc un ochi critic".
A consemnat R`zvan BELCIUGANU
21 octombrie 2003
177
p
u
l
s
u
l
s
t
r
a
t
e
g
i
c
Colonel dr. C`t`lin-Marius T@RN~COP
rmclc dc distrugcrc n mas sau, dup cum sunt dcIinitc dc cxpcrtii
Iritanici - arme cu efecte n mas` (weapons of mass effects)
1
, chimicc, Iiologicc,
radiologicc si nuclcarc, aIlatc n poscsia unor statc ostilc si a tcroristilor,
COREEA DE NORD
POSIBILE N REGIUNEA
rcprczint una dintrc cclc mai mari provocri pcntru statclc dcmocraticc. O stratcgic pcntru
contracararca armclor dc distrugcrc n mas, viznd, n acclasi timp, ntrcIuintarca
si continuarca proliIcrrii lor, cstc o componcnt a conccptici NA1O, acccntuat la Summitul
dc la Iraga. Ca si rzIoiul mpotriva tcrorismului, conccptul stratcgic NA1O privind capaIi-
littilc (Prague Capabillities Commitment) si aIordarca NA1O pcntru comIatcrca armclor
dc distrugcrc n mas rcprczint o schimIarc Iundamcntal Iat dc trccut. In vcdcrca oItincrii
succcsului cstc ncccsar s sc IcncIiciczc pc dcplin dc oportunittilc actualc, inclusiv
dc aplicarca noilor tchnologii, dc crcstcrca atcntici acordatc colcctrii si analizrii inIor-
matiilor (intclligcncc), dc ntrirca rclatiilor n cadrul Aliantci si a lcgturii transatlanticc,
prccum si dc staIilirca unor noi rclatii dc partcncriat cu Iostii advcrsari.
Unclc statc, incluzndu-lc pc cclc carc au spri}init si continu s spri}inc tcrorismul,
poscd dc}a armc dc distrugcrc n mas si urmrcsc s si dczvoltc capaIilittilc n accst
scns, ca instrumcntc alc prcsiunii si alc intimidrii. Icntru accstc statc, catcgoria dc armc
invocat nu rcprczint armc mcnitc a Ii ntrcIuintatc ca ultim solutic, ci armc cu dcstinatic
militar, Iolositc pcntru a dcpsi avanta}clc dczvoltrilor tchnologicc alc Iortclor convcntionalc
alc aliatilor. In plus, grupurilc tcroristc urmrcsc s achizitionczc armc dc distrugcrc n mas
cu scopul dcclarat dc a ucidc un marc numr dc oamcni din statclc aliatc
2
.
Asia cstc Iinc cunoscut ca un contincnt caractcrizat dc disputc si dc ncncrcdcrc.
Asa cum dcclara Kurt CampIcll, ad}unctul sccrctarului amcrican al aprrii pcntru
proIlcmclc Asici si IaciIicului, dinamica rclatiilor parc s Iic din cc n cc mai clar. Asist`m
la ridicarea unei alte puteri n mijlocul nostru, China. Avem n Japonia unul dintre
cei mai importan]i alia]i. nc` avem o diviziune foarte periculoas` n peninsula Coreea,
A
1
Strategic Trends, Joint Doctrine&Concepts Centre, Ministry of Defence, Shrivenham,
United Kingdom, March 2003.
2
Bush Administration Releases New WDM Strategic Plan, http://usinfo.state.gov/topical/pol/arms/
02121121.htm.
ASIA~PACIFIC
{I AMENIN}|RILE
178
ceea ce necesit` determinare [i vigilen]`. Avem o mul]ime de parteneri de securitate.
Sunt economii puternice [i dinamice n Asia de Sud-Est. De fapt, n ntreaga Asie
este nesiguran]`.
3
Rcgiunca Asia-IaciIic nu a construit niciodat un sistcm post-rzIoi Iunctional,
cu mccanismc dc intcractiunc pcntru comcrt, sccuritatc si coopcrarc, asa cum cxist,
dc cxcmplu, n Iuropa, mcntioncaz }urnalistul amcrican RoIcrt Marquand
4
. Il citcaz
un spccialist n proIlcmclc asiaticc din cadrul unui think tank din Hawai, al guvcrnului SUA,
carc prczint oarccum sccptic proIlcma. Chiar dac` n mod miraculos Beijing solu]ioneaz`
problemele nord-coreene, este oare cineva dispus s` lase viitorul Coreei pe mna chinezilor ?
Este cineva gata pentru aceasta ?.
In ultimii oO dc ani, pcninsula Corcca a Iost privit ca una dintrc cclc mai pcriculoasc
zonc din lumc, un loc undc amcnintarca izIucnirii unui nou conIlict nu a Iost complct
climinat. Iolitica dc sccuritatc a SUA a Iost conccntrat pc dcscura}arca agrcsiunii potcntialc
a Nordului, iar Iundamcntclc accstci politici constau n alianta dintrc SUA si Corcca dc Sud.
Cci aproximativ J7 OOO dc soldati amcricani stationati n Corcca dc Sud dcsIsoar
un program rcgulat dc cxcrcitii, ntr-o manicr ncamcninttoarc, pcntru a pstra un nivcl
ridicat al capacittii opcratioanalc (rcadincss) pcntru Iortclc aliatc. In acclasi timp, sc mcntinc
o capaIilitatc cIcctiv dc dcscura}arc, iar SUA si Corcca dc Sud urmrcsc s nchcic ctapa
dc izolarc n carc sc gscstc Nordul si dcsIsoar activitti pcntru un rol mai constructiv
si dc coopcrarc n cadrul comunittii intcrnationalc
5
.
1oatc cIorturilc diplomaticc si optiunilc cconomicc sc dcrulcaz n vcdcrca sustincrii
activittilor n Irak, iar cIorturilc pcntru a opri amIitiilc nuclcarc alc Corcci dc Nord sunt
doar la nccput, rclatcaz suIsccrctarul amcrican pcntru controlul armamcntclor si sccuritatc
intcrnational. Corcca dc Nord cstc o proIlcm pc carc Statclc Unitc nici nu au solicitat-o
si nici nu au crcat-o. In timp cc lipsa dc acccptarc a Irakului amcnint s diminuczc rclcvanta
Natiunilor Unitc, amIitiilc nuclcarc alc Corcci dc Nord, aprcciaz Bolton, sunt o amenin]are
interna]ional` serioas` [i o provocare la adresa eforturilor de neproliferare
6
. In octomIric 2OO2,
comunitatca intcrnational a luat cunostint dc activittilc nuclcarc clandcstinc, dc aparcnta
activarc a rcactorului dc la YoungIyon si dc admitcrca, dc ctrc partca nord-corccan,
a Iaptului c dczvolt programc dc mIogtirc a uraniului, prccum si dc intcntia dc rctragcrc
din cadrul 1ratatului dc ncproliIcrarc. Iotcntialul dc dcstaIilizarc a sccurittii intcrnationalc
dc ctrc o Corcc dc Nord nuclcar cstc o provocarc urias, carc, proIaIil, va vindc si matcrialul
IisionaIil mIogtit, avnd n vcdcrc Iaptul c accasta a dcmonstrat dc}a dorinta dc a vindc
rachctc Ialisticc ctrc altc statc rcncgatc. Consiliul dc Sccuritatc trcIuic s solutionczc
3
Kurt Campbell, Ensuring security in Asia-Pacific Region, in U.S. Foreign Policy Agenda, The United
States and Asia-Pacific Security, Volume 3, Number 1, 1998, An Electronic Journal of the United States
Information Agency.
4
Robert Marquand, China gains on Japan in age-old rivalry for Asia. A Chinese team travels Wednesday
to Pyongyang to discuss the next round of six-party talks on N. Koreas nuclear ambitions, in The Christian
Science Monitor, October 29, 2003.
5
Charles Kartman, Japan and Korea: Key U.S. Security Partners in Northeast Asia, in U.S. Foreign
Policy Agenda, The United States and Asia-Pacific Security, Volume 3, Number 1, 1998, An Electronic
Journal of the United States Information Agency.
6
Byliner: Under Secretary Bolton on North Korea, Iraq, n Far Eastern Economic Review, 13 March 2003.
179
violarca oIligatiilor asumatc dc Corcca dc Nord, carc a nclcat acordurilc cu administratia
Clinton si cu Corcca dc Sud (rcalizatc n urm cu unsprczccc ani), prccum si acordurilc
intcrnationalc supcrvizatc dc Agcntia Intcrnational dc Incrgic Atomic. Accast proIlcm
cstc una dc ngri}orarc pcntru comunitatca intcrnational, carc cstc intcrcsat n cxistcnta
unci pcninsulc Corcca non-nuclcar, n spccial n aIordarca cclor cinci participanti la discutic
- China, Rusia, ]aponia, Corcca dc Sud si Statclc Unitc alc Amcricii, pcntru carc pcricolul
nord-corccan cstc o proIlcm dc vccintatc. In timpul ntrunirii cclor cinci, n august,
la Bci}ing, SUA, China, Rusia, ]aponia si Corcca dc Sud au acccntuat Iaptul c pcninsula
Corcca trcIuic s Iic liIcr dc armc nuclcarc.
In accst timp, Corcca dc Nord continu s sc izolczc prin actiuni provocatoarc,
amcninttoarc, ca, dc cxcmplu, tcstclc nuclcarc, la carc sc adaug amcnintrilc pc carc
lc-a Icut n aprilic 2OOJ, potrivit crora poatc s construiasc mai multc armc nuclcarc
si chiar s transIcrc matcrial nuclcar ctrc tcrti. Ircscdintclc Bush, n cadrul ntlnirii
dc la Bangkok cu prcscdintclc sud-corccan Roh MOO-hyun, din 2O octomIric 2OOJ,
a mcntionat c dorcstc s continuc convorIirilc cu Corcca dc Nord n cadrul cu sasc
participanti. InIormatia a Iost prczcntat dc consilicrul pc proIlcmc dc sccuritatc,
dr. Condolcczza Ricc, carc a suIliniat c prcscdintclc analizcaz modalittilc prin carc
poatc s-i asigurc pc nord-corccni c nu cstc nici o intcntic dc a invada Corcca dc Nord
7
.
Sc aprcciaz Iaptul c Iorumul mcntionat, n cadrul cu sasc participanti, cstc, proIaIil,
ccl mai adccvat pcntru a avca o rczolutic satisIctoarc cu privirc la proIlcma nuclcar
a pcninsulci Corcca. Accast proIlcm nu cstc numai o proIlcm a SUA si a Corcci dc Nord,
ci cstc o proIlcm a comunittii intcrnationalc si, n spccial, a cclor sasc implicati n dczIatcri,
pcntru a atingc oIicctivul dc climinarc complct, vcriIicaIil si ircvcrsiIil a programclor
armclor nuclcarc.
Cu toatc accstca, trcIuic avut n vcdcrc Iaptul c, la Icl ca Iranul, violrilc normclor intcrna-
tionalc sunt n domcniul programului nuclcar. Cu toatc c rcgimul nord-corccan mcntinc
moratoriul autoimpus nccpnd din scptcmIric 1OOO, privind tcstclc cu rachctc cu raz
lung dc actiunc, cl rmnc activ n ccrcctarc, dczvoltarc, tcstarc, dcsIsurarc si n cxportul
dc rachctc Ialisticc si matcrialc, cchipamcntc si tchnologii a}uttoarc. In ntlnirca
din scptcmIric 2OO2 cu primul-ministru }aponcz ]unichiro Kozumi, prcscdintclc
nord-corccan Kim ]ong-il a prccizat c va mcntinc moratoriul pn n 2OOJ.
Iyongyang a adcrat la Conven]ia privind armele biologice [i toxice (Biological
and Toxin Weapons Convention BWC), dar, Ir ndoial, proIaIil c si continu cIorturilc
dc dczvoltarc a capaIilittilor dc rzIoi Iiologic nccputc n anii 'GO. Rcsursclc n accst
domcniu includ o inIrastructur Iiotchnic rudimcntar, carc poatc s produc agcnti
Iiologici inIcctiosi, ca. antrax, holcr si cium. Sc prcsupunc c nord-corccnii au o inIrastructur
dc productic pcntru munitic carc lc pcrmitc s lc tchnologizczc agcntii Iiologici si ar putca
s dispun dc armc Iiologicc aptc dc a Ii ntrcIuintatc
8
.
7
Press Briefing by National Security Advisor, Dr. Condoleezza Rice on the President Bilateral Meetings,
JW Marriott, The White House, Office of the Press Secretary (Bangkok, Thailand), October 20, 2003.
8
John R. Bolton, Undersecretary of State for Arms Control and International Security, The New World
After Iraq: The Continuing Threat of Weapons of Mass Destruction, Remarks to the Bruges Group, London,
United Kingdom, October 30, 2003.
Pulsul strategic
180
SUA aprcciaz c rcgimul nord-corccan arc un program dc durat privind armclc
chimicc. CapaIilittilc privind armclc chimicc includ aIilitatca dc a producc cantitti mari
dc agcnti chimici divcrsiIicati ntrcIuintnd Iacilitti considcraIilc, chiar dac unclc sunt uzatc
Iizic si moral. Accstca pot Ii ntrcIuintatc n situatia unui viitor conIlict n cadrul pcninsulci
9
.
Iyongyang va continua activittilc dc achizitionarc n plan intcrnational. Dc cxcmplu,
autorittilc gcrmanc au intcrccptat, n mai 2OOJ, JO dc tonc dc prccursor chimic - cianur
dc sodiu, aIlat n atcntia Grupului Australia cu dcstinatia Corcca dc Nord. In august 2OOJ,
autorittilc taiwanczc au dcscrcat 1o8 dc Iarili ai unui prccursor chimic aIlat n atcntic -
pcntasulIit dc sodiu, dc pc vasul nord-corccan Bc Gac Hong. Corcca dc Nord rcprczint,
dup cum mcntioncaz ]ohn R. Bolton, un amcstcc pcriculos dc dictatur rcprcsiv
cu capaIilitti dc armc dc distrugcrc n mas si lcgturi traditionalc cu tcrorismul
intcrnational
10
.
Avnd n vcdcrc complcxitatca proIlcmaticii, dr. Ricc considcr c dircctiilc n carc
vor cvolua consultrilc vor Ii staIilitc n proIunzimc ntr-un contcxt multilatcral, mprcun
cu prtilc implicatc. SUA cxplorcaz un numr diIcrit dc modclc pcntru a da asigurri
dc sccuritatc Corcci dc Nord, n cadrul convorIirilor cclor sasc, Ir a ncgocia un tratat
sau un pact dc ncagrcsiunc, a dcclarat sccrctarul dc stat Colin Iowcll ntr-o scric dc intcrviuri
11
.
Istc cvidcnt c lidcrii nord-corccni nu au nimic dc cstigat din programul dc armc nuclcarc.
Noi nu vom fi amenin]a]i sau ne vom teme de rezultatele acestui program, care nu nseamn`
nimic pentru ei atta vreme ct sunt ntr-o asemenea situa]ie economic` [i au astfel
de dificult`]i pentru a hr`ni propria popula]ie, a mcntionat lidcrul diplomatici amcricanc
12
.
De fapt, a continuat lidcrul diplomatici amcricanc, n ccca cc privcstc Corcca dc Nord,
pre[edintele s-a angajat s` g`seasc` o solu]ie diplomatic`, o solu]ie politic`. Sper ca vecinii
Coreei de Nord, care, probabil, au o influen]` mai mare dect avem noi, s` fie capabili
s` conving` Coreea de Nord c` este n interesul ei s` g`seasc` o solu]ie la aceast` problem`.
13
Cu privirc la pozitia SUA privind Corcca dc Nord
14
, suIsccrctarul amcrican ]ohn R. Bolton
mcntioncaz c oIicctivul administratici Bush cstc Ioartc clar. SUA urmrcsc dczmcmIrarca
n mod complct, vcriIicaIil si ircvcrsiIil a programclor nuclcarc alc Corcci dc Nord.
Accst rczultat va Ii atins prin dialog diplomatic ntr-un cadru multilatcral, implicnd acclc
statc carc sunt cclc mai intcrcsatc pcntru accast Iinalitatc. Irogramul nuclcar nord-corccan,
spunc Bolton, nu cstc o proIlcm Iilatcral ntrc SUA si Corcca dc Nord. Istc o provocarc
proIund pcntru sccuritatca rcgional si gloIal si pcntru sistcmul dc ncproliIcrarc nuclcar.
In plus, viznd o solutic prin mi}loacc diplomaticc, Bolton prczint Iaptul c SUA vor actiona
mprcun cu altc statc pcntru a Iloca activittilc pcriculoasc si ilicitc, ca, dc cxcmplu, traIicul
dc droguri, contraIaccri si comcrtul cu armc dc distrugcrc n mas si rachctc, activitti
carc Iinantcaz rcgimul Kim ]ong-il.
9
Idem.
10
Ibidem.
11
Howard Cincotta, U.S. Multilateral Security Assurances for N. Korea, http://usinfo.state.gov/utils/
printpage.html.
12
Colin Powell, interviu la CBS, Face the Nation, 19 octombrie 2003.
13
Colin Powell, interviu cu John King la CNN, 19 octombrie 2003.
14
John R. Bolton, loc. cit.
181
Dup tragicclc atacuri dc la 11 scptcmIric 2OO1, cnd lumca a Iost martor la amIitiilc
ucigasc alc tcrorismului intcrnational, statclc dcmocraticc au actionat rapid pcntru a contracara
amcnintrilc tcroristc imcdiatc si pcntru a lc idcntiIica pc cclc viitoarc. Ic msur cc lupta
mpotriva tcrorismului continu, lumca dcmocratic trcIuic s Iic prcgtit pcntru csca-
ladarca mi}loacclor dc atac, a armclor dcscmnatc pcntru a distrugc n mas. oamcni
si inIrastructur. Iat dc cc actiunilc dictatorilor din "axa rului"
15
, carc poscd dc}a
unclc capacitti si sunt n proccsul dczvoltrii armclor dc distrugcrc n mas, pot,
prin spri}inul acordat, s Iavorizczc tcrorismul intcrnational. Ca rspuns n cadrul noului
mcdiu dc sccuritatc sc impunc o stratcgic multidimcnsional cc implic, pc dc o partc,
rcduccrca armclor nuclcarc oIcnsivc si, pc dc alt partc, crcarca sistcmclor dc aprarc
carc s protc}czc mpotriva atacurilor cu rachctc, ntrind astIcl msurilc dc ncproliIcrarc
si contraproliIcrarc si Iacilitnd rcalizarca unci largi, activc si solidc coopcrri intcrnationalc
pcntru comIatcrca tcrorismului intcrnational. 1otodat, sc impunc rcalizarca unui sistcm
cIicicnt dc managcmcnt al consccintclor, pcntru a rspundc la ntrcIuintarca armclor
dc distrugcrc n mas.
15
George Bush, Discursul privind Starea na]iunii, 2002.
Pulsul strategic
182
UNIVERS
PUBLICISTIC
MILITAR
Armada, Elve]ia, vol. 27, nr. 4,
august-septembrie 2003
Rena[terea portavioanelor Modernizarea port-
avioanelor Noua genera]ie de camioane militare
Avioanele nedetectabile: a[ii \n lupt` Obu-
zierele Rachete de croazier` [i de ap`rare
antiaerian` cu lansare vertical` Tehnologia
focoaselor Soldatul modern. Part. 1. Sisteme digitale
pentru c#mpul de lupt`.
Armada, Elve]ia, vol. 27, nr. 5,
octombrie-noiembrie 2003
Sporesc cerin]ele pentru sistemele de autoap`rare
Autoap`rarea aerian` Detectarea amenin]`rilor
ascunse Men]inerea avantajului vederii pe timp
de noapte Transportul terestru Liniile aeriene
militare Mobilitate pe mare Arunc`toare grele
mobile Soldatul modern. Part. 2. Infanteristul
viitorului Sisteme de radioloca]ie utilizate pentru
alc`tuirea h`r]ii terenului Sisteme radar cu apertur`
sintetic`: cheia pentru o victorie sigur` Propunerea
companiei Rytheon pentru sistemul de supra-
veghere terestr` (AGS) al NATO Expozi]ia aviatic`
de la Paris Conferin]a european` privind aparatele
de zbor nepilotate.
Armes daujourdhui, Fran]a, nr. 283,
septembrie 2003
Zilele europene ale patrimoniului 2003 Direc]ia
interarme a re]elelor de infrastructur` [i a sistemelor
informatice ale ap`r`rii Exerci]iul Combined Joint
European Chirurgia de r`zboi \n Afganistan
Hphaistos planul militar de lupt` \mpotriva
incendiilor de p`dure Mass-media [i acoperirea
mediatic` a r`zboiului din Irak Condotieri
ai timpurilor moderne Traficul de arme. Dosar
Regimul penal al militarului \n timp de pace
Experien]e nucleare simulate.
Army AL&T, SUA, septembrie-octombrie 2003
Revigorarea personalului Serviciului de asigurare
tehnico-material` a trupelor de uscat Mediu avansat
de colaborare pentru dezvoltarea [i testarea
sistemului de sisteme Laboratoarele de cercetare
ale trupelor de uscat sprijin` reconstruc]ia cl`dirii
Pentagonului Poligonul experimental virtual
transform` sistemele de testare [i evaluare Asigu-
rarea cu tehnic` de geniu de la distan]` pentru
opera]iunea Iraqi Freedom Revigorarea perso-
nalului Serviciului de achizi]ii Gruparea operativ`
a Corpului de achizi]ii al trupelor de uscat \n Irak.
Dfense nationale, Fran]a, nr. 10, octombrie 2003
Discursul pre[edintelui Jacques Chirac adresat
ambasadorilor Construirea [i preg`tirea viitorului
Relansarea cercet`rii strategice Politica euro-
pean` pentru armament Politica industrial`, \n slujba
Statele Unite [i lupta
\mpotriva terorismului
interna]ional. Dinamica
unui conflict al me-
diului interna]ional
actual Experien]e
cu privire la informa-
rea public`. Al treilea
r`zboi din Irak Con-
vergen]e strategice
\n r`zboiul din Irak.
D o c u m e n t a r
For]a de r`spuns
a NATO: abilitate politic`, eficien]` economic`
[i putere militar` NATO se transform`
Bicentenarul Muzeului Militar din Spania.
183
securit`]ii [i ap`r`rii Finan]area cercet`rii
strategice Sunt re]elele de inven]ii mize pentru
domeniul ap`r`rii ? O strategie a Uniunii Europene
\n vederea securit`]ii: definirea cìi europene Ap`rarea
european` \n primul semestru al anului 2003
Opera]iunile psihologice, func]ie opera]ional`
indispensabil` Politic` [i diploma]ie: terenul
decisiv.
Europische Sicherheit, Germania, nr. 9,
septembrie 2003
Opera]iunea Concordia un alt pas spre Politica
European` de Securitate [i Ap`rare Conflictul
israeliano-palestinian nu poate r`m#ne o etern`
chestiune controversat` Itinerarul (Roadmap)
conflictului din Orientul Apropiat elaborat de SUA,
UE, ONU [i Rusia \n decembrie 2002 Securitatea
\n spa]iul aerian Considera]ii cu privire la viitorul
trupelor de blindate de lupt` Noul vehicul de lupt`
blindat Puma Perspectivele for]elor navale germane
Politica german` de securitate angajat` pe drumul
unor decizii fundamentale cu privire la opera]iunile
externe Necesitatea unui nou pachet legislativ
cu privire la combaterea extremismului din perspec-
tiva securit`]ii interne a Germaniei Recunoa[terea
cu ajutorul sistemului de sateli]i SAR Lupe
Provoc`rile europene ale secolului 21 Partici-
parea european` la ap`rarea antirachet` {coala
(militar`) de recunoa[tere strategic` a armatei
germane Schimb`ri intervenite \n domeniul
controlului \narm`rilor Noi ini]iative multina]ionale
\n domeniul logisticii Performan]ele armelor
cu microunde de mare putere Conducerea ope-
rativ`, \ntre mit [i realitate (3).
Ce se va \nt#mpla cu cercetarea \ndep`rtat`
a avia]iei for]elor navale CIMIC cooperarea
civili-militari \n cadrul for]elor armate germane
\n misiunile externe EUROFIGHTER 2000
preg`tirea \n cadrul for]elor aeriene germane
Carl von Clausewitz un prusac \n SUA Probleme
[i puncte de vedere cu privire la cooperarea trans-
atlantic` \n domeniul \narm`rilor S` \nv`]`m
din Irak Nout`]i de la Bruxelles Cauzele eco-
nomice ale r`zboiului.
Foreign Affairs, SUA, vol. 82, nr. 5,
septembrie-octombrie 2003
Poduri, bombe sau zgomot ? Reconstruc]ia Alian]ei
Nord-Atlantice Atragerea statelor s`race \n coali]ia
antiterorist` Diploma]ia american` dup` r`zboiul
din Irak De ce mai are nevoie America de ONU ?
Cu arabii nu se glume[te Noi baze de lupt`
Bush [i sprijinul extern Pedepsele aplicate
disiden]ilor cubanezi Mijloace moderne folosite
de coresponden]ii strìni Ce viitor au oceanele.
IFDT (Information fr die Truppe), Germania,
nr. 3, iulie-septembrie 2003
A fi militar ast`zi. Serviciul militar \ntr-un mediu
\n schimbare Serviciul militar obligatoriu,
indispensabil structurii interne a armatei germane
O armat` de voluntari pentru noi misiuni.
Argumentele ecologi[tilor germani Dictatori
militari, baroni ai drogurilor [i terori[ti. Direc]ii
conflictuale \n Afganistan Rusia [i lumea. Aspecte
actuale ale politicii externe [i de securitate ruse
Focarul de criz` nord-coreean Ofi]erul de avia]ie
Caesar von Hofacker \n rezisten]a militar`
De pe [osea pe [ine. Strategia militar` [i cìle
ferate \n Prusia Rena[terea din ruine Consi-
dera]ii istorice dup` 13 ani de la reunificarea
Germaniei.
International Security, SUA, vol. 28, nr. 1,
vara 2003
Suprema]ia poporului: bazele militare ale hege-
moniei SUA Construirea unui Irak democratic
Pierderile colaterale: asisten]a umanitar`
drept cauz` de conflict Diferen]ele dintre sexe
\n atitudinea public` privind folosirea for]ei de c`tre
SUA \n perioada 1990-2003 Puterea cooper`rii
democratice Lupte drepte. Teorii de evaluare
a democra]iei [i victoriei S` \n]elegem victoria.
De ce conteaz` institu]iile politice Democra]ie
[i victorie.
F`r` ajutor extern,
procesul de pace
din Orientul Apropiat
nu are nici o [ans`
Cerin]ele strategiei
Homland Security
pentru industrie
Strategia euro-
pean` de securitate
Temele ce se vor
aborda la Sesiunea
informativ` a mini[trilor
ap`r`rii din cadrul
NATO sunt deja stabilite Apropiere prin recon-
ciliere [i dialog. Interviu cu ambasadorul Republicii
Coreea \n Germania Coreea de Nord: atitudinea
ezitant` a SUA Armata german` de uscat a viitorului
Univers publicistic militar
184
Marea Britanie caut`
s` ob]in` eficien]`
maxim` cu for]e mili-
tare medii \n opera-
]iunile expedi]ionare
Noua genera]ie
de vehicule blin-
date de lupt` duce
la transformarea
for]elor britanice
Vehicule blindate
suedeze originale
Sisteme de senzori
Avioane Su-30 pentru for]ele aeriene regale
malaieziene Planificarea [i resursele ap`r`rii
din Turcia Avia]ia viziunea turc` For]ele armate
europene iau \n considerare sistemele C4ISR
(capacit`]i logistice pentru o nou` er` a amenin]`rilor
asimetrice) Sprijin logistic integrat pentru for]ele
britanice Sisteme radio ce utilizeaz` software
Considera]ii privind componentele electronice
ale sistemelor radio ce utilizeaz` software Reorga-
nizarea armatei SUA O compara]ie \ntre procedurile
de v#nz`ri de produse militare strìne [i cele de v#nz`ri
comerciale directe folosite \n achizi]ii de Departa-
mentul ap`r`rii din SUA Avioane PHALCON AEW
pentru India.
Orbis, SUA, vol. 48, nr. 4, toamna 2003
Ce \nseamn` Rusia pentru Asia ? SARS,
marea Chin` [i patologiile globaliz`rii [i tranzi]iei
Japonia ca stat post-reactiv ? China [i SUA
dup` 11 septembrie 2001 Mandatele strategice
ale Chinei Programul spa]ial chinez.
Dragonul prive[te la lun` ([i la SUA) Mitul
preemp]iunii: mai mult dec#t un r`zboi \mpotriva
Irakului Frontierele loialit`]ii: se schimb` vreodat`
cu adev`rat ? Cooperarea nord-american` \n era
securit`]ii interne Schimbarea structural` a industriei
americane de ap`rare Dincolo de societatea
civil`: promovarea democra]iei dup` 11 septembrie 2001
Sf#r[itul interven]iilor umanitare Criza colum-
bian`: o nou` abordare a unei probleme mai vechi
Un dialog al surzilor ? Talbott, Ivanov [i rela]iile
ruso-americane Ajutorarea ]`rilor s`race: o critic`
a B`ncii Mondiale.
MZ (sterreichische Militrische Zeitschrift),
Austria, nr. 5, septembrie-octombrie 2003
Alian]e strategice \n politica european` De la ani-
hilare la [oc [i team`. Discutarea doctrinelor
\n SUA Conducerea operativ` a alia]ilor \n r`zboiul
\mpotriva Irakului din 2003 B`t`lia pentru Kursk.
Opera]iunea Citadela din 05-15.07.1943 Acum
60 de ani: Prochorowka. Aspecte ale opera]iunii
Citadela; iulie 1943 \n sectorul grup`rii de trupe
terestre Sud Irakul \nainte de era Saddam
Hussein. Retrospectiv` istoric` Cruciada a 8-a.
Geopolitica [i geostrategia Orientului Apropiat dup`
al treilea r`zboi din Golf Evolu]ia postbelic`
a Irakului O dilem` exploziv`: vecinii Irakului
\n prim`vara lui 2003 Organiza]ia Nord-Atlantic`
[i r`zboiul \mpotriva terorismului.
[i arme pentru elicopterele navale Misiunea
de cercetare [i eliminare a risipei \n industria aero-
spa]ial` european` \[i arat` rezultatele Vehiculul
blindat u[or 4x4 Cobra al produc`torului turc Otokar,
rodat [i gata pentru ac]iune.
Janes IDR (International Defense Review),
Marea Britanie, vol. 36, octombrie 2003
For]ele aeriene americane accelereaz` introducerea
opera]iunilor bazate pe efecte Viitorul artileriei
va fi reevaluat ca urmare a conflictelor recente
[i a progresului tehnologic Noile abord`ri vizeaz`
folosirea mai larg` a arunc`toarelor autopropulsate
pe ro]i [i [enile For]ele navale se orienteaz` c`tre
nave rapide, nedetectabile, pentru a fi gata de lupt`
pe linia de coast` Noi sisteme aeropurtate
de recunoa[tere aerian` Boeing intr` \n competi]ia
avioanelor maritime multimisiuni cu o variant` nou`,
737-800.
Military Technology, Germania, vol. 27, nr. 8-9, 2003
Desf`[urarea rapid`: necesit`]i Industria german`
de ap`rare Capacit`]i de lupt` \n cooperare
Schimbarea \nf`]i[`rii r`zboiului naval Sf#r[itul
programului de \nlocuire a avioanelor de patrulare
\n zona litoralului (MPA/R) Succesele exporturilor
poloneze de blindate Din nou despre descoperirea
[i dezamorsarea minelor Trupele blindate de uscat
revizuiesc programele privind vehiculele blindate
de lupt` Provoc`rile luptelor de strad` Tactici
de folosire a rachetelor de distrugere a navelor
\n scenariile de lupt` \n zona litoralului Propulsie
pneumatic` autonom` pentru submarine.
Military Technology, Germania, vol. 27, nr. 10, 2003
Terorismul transna]ional dup` r`zboiul din Irak
R`zboiul \mpotriva terorii: impactul asupra
politicii de securitate [i a doctrinei militare
185
Reformita cu cono-
ta]ie financiar` C`tre
o nou` apreciere
a posibilit`]ilor de
ac]iune Arunc`torul
de grenade RPG,
arma pentru r`zboaie
asimetrice For]ele
armate ale Statelor
Unite (Part. 5). Arti-
leria, ciocanul for-
]elor terestre ame-
ricane For]ele spe-
For]elor Armate Aliate din Europa Consolidarea
drumului pentru opera]iunile bazate pe re]ea
Armata britanic` va folosi aplica]ii care permit
accesul de la distan]` la datele de mentenan]`
Noul radar suedez Conferin]a interna]ional`
de comunica]ii stabile[te noi linii directoare.
Signal, SUA, vol. 58, nr. 2, octombrie 2003
Reorganizarea serviciilor de informa]ii din ap`rare
Trupele de uscat ale SUA vor s` revolu]ioneze
procesele legate de serviciile de informa]ii Inte-
grarea pe orizontal`: o provocare pentru serviciile
de informa]ii Dezvolt`ri \n domeniul cercet`rii
pentru securitatea intern` Modernizarea armatei
chineze Interoperabilitate pentru Comandamentul
SUA din Pacific (PACOM) Parteneriatul regional
\mbun`t`]e[te opera]iunile din Pacific Edificarea
viitorului \n Pacific China \[i extinde influen]a
prin intermediul electronicii Re]ele mari de date
unesc centre militare vitale Doi gigan]i din domeniul
tehnologiei informa]iei \[i unesc for]ele prin crearea
unui nou software pentru afaceri.
Survival, Marea Britanie, vol. 45, nr. 3,
toamna 2003
Controlul armamentului: \nceputuri [i sf#r[it
China [i America: probleme la orizont ? Reac]ia
Chinei fa]` de domina]ia american` Coreea de Nord
clarific`ri Interven]ia SUA [i viitorul posibil
al Irakului Psihologia moral` a sprijinului acordat
de SUA Israelului NATO [i noii sì membri
Conven]ia european` [i politica extern` a UE: \nv`-
]`minte desprinse din e[ecuri SARS: un aver-
tisment.
Terre magazine, Fran]a, nr. 147, septembrie 2003
Opera]iunea Artemis \n Republica Democratic`
Congo Gestionarea global` a crizei Opera]iunea
Licorne \n Coasta de Filde[ (Dosar) Misiunea
Concordia \n Macedonia laborator al ap`r`rii
europene Contribu]ia armatei de uscat franceze
la asigurarea securit`]ii summitului de la Evian
{coala franco-german` pentru pilo]ii elicopterelor
Tigre.
Truppendienst, Austria, nr. 5,
septembrie-octombrie 2003
Semmering, aprilie 1945. Luptele din zona
Sdbaha-Meierei Uniformele armatei austriece
\n timpul celei de A Doua Republici Campania
trilateral` de evaluare a m`surilor de camuflare
MUSTAFA Ciocnirea civiliza]iilor \n epoca
ciale israeliene. Evolu]ia conceptului [i a misiunilor
(Part. 2).
Revue militaire suisse, Elve]ia, nr. 10,
octombrie 2003
Opera]iunea Colibri \n culisele For]ei de circumstan]`
pentru protec]ia summitului de la Evian C`tre
o Academie elve]ian` integrat` de medicin` militar`
[i de catastrof` (ASIMC) Strategiile de formare
la nivel de batalion \n Armata XXI Adio regimen-
telor de infanterie Al-Qaida: permanen]a ame-
nin]`rii For]ele Armate ale Statelor Unite (Part. 6).
Avioane de lupt` nepilotate americane Este un pilot
\n avion ? Himera automatiz`rii Generalul Jomini,
p`rintele g#ndirii militare ruse [i americane Muzeul
franco-elve]ian din Rueil-Malmaison.
Rivista militare, Italia, nr. 4, iulie-august 2003
Analiza comparativ`, din punct de vedere tehnologic,
a celor dou` ]`rmuri ale Atlanticului Resursele
alocate armatei \n bugetul ap`r`rii Principiile
[i evolu]ia artei militare Permanenta evolu]ie
a sistemelor informatice Tehnologiile militare
folosite \mpotriva terorismului Arta de a [ti s` decizi
Familia fundamentul viu al societ`]ii Furtun`
de foc asupra Reichului.
Signal, SUA, vol. 58, nr. 1, septembrie 2003
Transmisioni[tii trupelor de uscat recep]ioneaz`
noi semnale Noi uniforme [i sisteme de lupt`
pentru solda]i Trupele de uscat ale SUA [i Coman-
damentul for]elor \ntrunite experimenteaz`
noi concepte Solda]ii britanici exploateaz` siste-
mele centrate pe re]ea Alian]a Nord-Atlantic`
\n schimbare Transformarea NATO se dovede[te
a fi profund`, at#t la nivel global, c#t [i la nivel
regional Reorganizarea infrastructurii tehnologiei
informa]iei \n ap`rarea britanic` Sisteme mobile
de comand` [i control pentru Comandamentul
186
Biederneier (Part. 1) Netrebnicul stat irakian ?
(Part. 2) Exerci]iu de sintez` pentru AUSBAT
(batalionul austriac) UNDOF Integrarea aparatelor
de zbor tactice nepilotate \n opera]iunile mecanizate
[i de informa]ii (Part. 2) Conducerea \n lupta
la nivel de grup` (Part. 2) Sprijinul \n lupt` acordat
de geni[ti \n exerci]iul FELSENBERG 2003
Performan]ele fizice ale cadrelor militare femei.
Voennaya mysl, Rusia, nr. 7, iulie 2003
Serviciul de alarm` \n cadrul Trupelor de rachete
cu destina]ie strategic`: particularit`]i organizatorice
[i probleme de perfec]ionare Probleme privind
preg`tirea [i asigurarea resurselor umane pentru
mobilizare Tactica arta ap`r`rii Intelectuali-
zarea armelor [i armele \mpotriva intelectului
Asigurarea complexit^]ii politicii de pre]uri \n etapele
stabilirii [i realiz^rii comenzii de stat pentru ap^rare
Factorul spiritual \n r^zboaiele viitorului: probleme
de formare Mascarea operativ^ sau \n[elarea
inamicului ? Aspecte interna]ionale ale b^t^liei
de la Kursk la 60 de ani de la desf^[urarea ei
Legendara Jeleznoi 85 de ani |nv^]^minte
[i concluzii ale r`zboiului din Irak.
Voennaya mysl, Rusia, nr. 8, august 2003
Activitatea maritim` [i rena[terea geoeconomic`
a Rusiei Tactica arta ap`r`rii Asigurarea
informa]ional-tehnologic` a procesului de \nv`]`m#nt
\n [coala militar` superioar` Bazele spirituale
ale educa]iei militare Clasificarea armamentului
[i tehnicii militare: probleme [i cì de solu]ionare
Domina]ia pe mare Femeia \n armat`: recrut`ri
R`zboaie urbane Serviciile for]elor armate
ale Federa]iei Ruse: istorie [i contemporaneitate
|nv`]`minte [i concluzii ale r`zboiului din Irak.
World Policy Journal, SUA, vol. 20, nr. 2,
vara 2003
Sf#r[itul alian]elor Evaluarea capacit`]ilor nucleare
ale Iranului Mexic: Ross Perot [i NAFTA
Renun]area la controlul armamentelor. Cazul
armelor biologice Foamea [i r`zboaiele biotehno-
logice Un nou viitor pentru Shanghai A uita
nu \nseamn` a face dreptate. Mexicul \[i dezv`luie
trecutul secret Navele nesupravegheate
de pe mare: Garda de coast` [i securitatea intern`
Promovarea justi]iei peste hotare: Cum pot fi
de ajutor comunit`]ile oamenilor de afaceri [i din
justi]ia SUA {apte principii de construc]ie a p`cii.
Selec]ie [i traducere:
Valeria IONESCU (Observatorul militar),
Ioana MANAFU, Octavian MIHALCEA,
Delia PETRACHE, Mihai POPESCU,
C`t`lina ROJI{TEANU
Biblioteca Militar` Na]ional`
187
EXERCI}II MULTINA}IONALE
Referin]e
bibliografice
C#nd rezervi[tii trec la ac]iune: exerci]iul
Orient 99, Armes daujourdhui, Fran]a, nr. 244,
octombrie 1999;
Exerci]iul Nivse 2000, Armes daujourdhui,
Fran]a, nr. 248, martie 2000;
Exerci]iul interarme Gabon 2000, Armes
daujourdhui, Fran]a, nr. 248, martie 2000;
Exerci]iul Golf 2000, Armes daujourdhui,
Fran]a, nr. 249, aprilie 2000;
Exerci]iul Loir 2000, Armes daujourdhui,
Fran]a, nr. 252, iulie-august 2000;
Exerci]iul Odax 2000, Armes daujourdhui,
Cooperative Lantern 2000 un exerci]iu
al Parteneriatului pentru Pace, Armes
daujourdhui, Fran]a, nr. 253, septembrie 2000;
Exerci]iul franco-britanic Reaction
Combine 2000, Armes daujourdhui, Fran]a,
nr. 253, septembrie 2000;
Exerci]iul EOLO 2000 desf`[urat \n Spania,
Armes daujourdhui, Fran]a, nr. 254, octombrie 2000;
Tridentul de aur. Un exerci]iu multina]ional
\n Marea Mediteran`, Armes daujourdhui,
Manevre \n Marea Neagr`. Cooperative
partner 2001, Georgia, Armes daujourdhui,
Exerci]iul maritim franco-marocan Chebeck
2001, Armes daujourdhui, Fran]a, nr. 265,
noiembrie 2001;
Exerci]iul multina]ional de stat major
Cobra 2001 desf`[urat \n Spania, Armes
daujourdhui, Fran]a, nr. 266, decembrie 2001-
ianuarie 2002;
Exerci]iul Bright Star, Egipt 2001, Armes
daujourdhui, Fran]a, nr. 266, decembrie 2001-
ianuarie 2002;
Exerci]iul Eolo 2002, Armes daujourdhui,
Fran]a, nr. 274, octombrie 2002;
Exerci]iul Eurotox 2002 privind riscurile
atentatelor teroriste, Armes daujourdhui,
Fran]a, nr. 276, decembrie 2002-ianuarie 2003;
Exerci]iul Euratox 2002. Groaza \n m`rime
natural`, Armes daujourdhui, Fran]a, nr. 276,
decembrie 2002-ianuarie 2003;
Opera]iunea Barbarossa, Armes daujourdhui,
Fran]a, nr. 276, decembrie 2002-ianuarie 2003;
Exerci]iu cu trupe blindate franceze
\n Germania, Armes daujourdhui, Fran]a,
nr. 277, februarie 2003;
Opera]iunea Licorne \n Coasta de Filde[,
Armes daujourdhui, Fran]a, nr. 279, aprilie 2003;
Fran]a a preluat conducerea opera]iunii
Concordia \n Macedonia, Armes daujourdhui,
Opera]iunea LIMA DELTA. Armata
spaniol` \n Oceanul Indian, Defensa, Spania,
nr. 290, iunie 2002;
Iraqi Freedom, ruptur` sau continuitate?,
Dfense nationale, Fran]a, nr. 6, iunie 2003;
Cooperarea franco-german` \n domeniul
\narm`rii, Europische Sicherheit, Germania,
Opera]iunea Open spirit 2000 \n spiritul
Parteneriatului pentru Pace, Europische
Sicherheit, Germania, nr. 9, septembrie 2000;
Opera]iunile militare desf`[urate \n teren
greu accesibil [i \n zone urbane, Europische
Sicherheit, Germania, nr. 11, noiembrie 2000;
Opera]iunea ESSENTIAL HARVEST
\n Macedonia, Europische Sicherheit, Germania,
nr. 1, ianuarie 2002;
Managementul geoinforma]iilor \n opera-
]iunile interna]ionale, Europische Sicherheit,
Germania, nr. 5, mai 2002;
Contribu]ia marinei germane la opera]iunea
Enduring Freedom, Europische Sicherheit,
Germania, nr. 9, septembrie 2002;
188
Primele comcluzii ale opera]iunii Iraqi
Freedom, Europische Sicherheit, Germania,
nr. 7, iunie 2003;
Opera]iunile de sprijinire a autorit`]ilor civile,
Ejercito, Spania, nr. 711, mai 2002;
Exerci]iul DYNAMIC-MIX 2002, Ejercito,
Spania, nr. 738, septembrie 2002;
Caracteristicile ac]iunilor militare desf`[urate
\n cadrul opera]iunii Allied Force din spa]iul
iugoslav, general de brigad` Emil CIOBANU,
locotenent-colonel dr. Visarion NEAGOE,
locotenent-colonel Sorin A{TEFANEI, G#ndirea
militar` rom#neasc`, nr. 4, 1999, pp. 134-141;
Exerci]iul NATO LINKED SEAS 2000.
Concluzii [i \nv`]`minte pentru For]ele
Armate ale Rom#niei, colonel dr. Visarion
NEAGOE, G#ndirea militar` rom#neasc`, nr. 5,
2000, pp. 149-157;
Aplica]ia operativ-strategic` FOR}A 2000.
Armata [i sistemul de conducere a for]elor
pe coordonatele confirm`rii opera]ionale,
general de corp de armat` Tiberiu COSTACHE,
G#ndirea militar` rom#neasc`, nr. 6, 2000, pp. 11-14;
FOR}A 2000 fiabilitatea sistemului
de comand` [i control, colonel Nicolae DOHOTARIU,
locotenent-colonel Gheorghe VI{AN, G#ndirea
Aplica]ia operativ-strategic` FOR}A 2000.
Activitatea comandamentelor \n afirmarea
certitudinii, colonel Miti]` LUPU, locotenent-co-
lonel Ioan CUCEA, G#ndirea militar` rom#neasc`,
nr. 6, 2000, pp. 19-27;
Exerci]iul NATO/PfP COOPERATIVE BEST
EFFORT 2000, colonel Alexandru CIOCAN,
colonel Ion OPRI{OR, G#ndirea militar` rom#neasc`,
nr. 6, 2000, pp. 28-34;
For]ele Aeriene \n aplica]ia operativ-stra-
tegic` FOR}A 2000, comandor dr. Mihail ORZEA}~,
Exerci]iul NATO/PfP COOPERATIVE
KEY 2000. Participarea For]elor Aeriene
ale Rom#niei, general de brigad` Cornel OANCEA,
c`pitan-comandor Octavian GHEORGHE, G#ndirea
Exerci]iul rom#no-bulgar JOINT EFFORTS
BLUE DANUBE 2000. Cooperare militar`
cu caracter umanitar, general de brigad`
Petre BOTEZATU, G#ndirea militar` rom#neasc`,
nr. 6, 2000, pp. 47-55;
Sistemul de transmisiuni al Armatei
Rom#niei \n \ncercarea VISULUI DE TOAMN~,
colonel Ioan GEAMPALIA, locotenent-colonel
Constantin AB~L~ESEI, G#ndirea militar`
rom#neasc`, nr. 6, 2000, pp. 56-62;
Scopurile, obiectivele [i datele exerci]iului
STRONG RESOLVE 2002, G#ndirea militar`
rom#neasc`, nr. 2, 2002, pp. 22-22;
Opera]iuni de r`spuns la crize. Scenariul
exerci]iului STRONG RESOLVE 2002,
For]ele [i na]iunile participante la exerci]iul
STRONG RESOLVE 2002, G#ndirea militar`
rom#neasc`, nr. 2, 2002, pp. 25-26;
STRONG RESOLVE 2002 overview,
colonel Florin BEREA, G#ndirea militar` rom#neasc`,
nr. 2, 2002, pp. 27-44;
STRONG RESOLVE 2002 participarea
rom#neasc`. Oportunitatea competen]ei,
locotenent-colonel Ioan CUCEA, G#ndirea militar`
rom#neasc`, nr. 3, 2002, pp. 117-119;
rom#neasc`. For]ele aeriene rom#ne \n for]a
\ntrunit` multina]ional`, c`pitan-comandor
Lauren]iu SIMIONESCU, G#ndirea militar`
rom#neasc`, nr. 3, 2002, pp. 120-125;
rom#neasc`. For]ele Navale, locotenent-comandor
Ady LUPA{CU, G#ndirea militar` rom#neasc`,
nr. 3, 2002, pp. 126-131;
rom#neasc`. For]ele Terestre, locotenent-co-
lonel Ion {AM, G#ndirea militar` rom#neasc`,
nr. 3, 2002, pp. 132-134;
rom#neasc`. Organizarea sistemului de comu-
nica]ii real, maior R`zvan VASILE, c`pitan
Dan }IG~NU{, G#ndirea militar` rom#neasc`,
nr. 3, 2002, pp. 135-139;
rom#neasc`. PSYOPS rom#nesc, c`pitan
Viorel MIH~IL~, c`pitan Valentin VASILE, G#ndirea
rom#neasc`. Asigurarea juridic` a ac]iunilor
\n sprijinul p`cii sau \n scopuri umanitare,
locotenent-colonel Marian ILIE, G#ndirea militar`
rom#neasc`, nr.5, 2002, pp. 65-68;
rom#neasc`. |n avanposturile comunic`rii
mediatice, maior Liviu FLUTUR, G#ndirea militar`
rom#neasc`, nr. 3, 2002, pp. 150-151;
Opera]iunile \ntrunite [i perspectiva ac]iunilor
militare, colonel dr. Gheorghe HARDON, G#ndirea
189
Comandamentul Opera]ional Aerian Principal
\n ac]iuni militare \ntrunite, general-maior
Gheorghe CATRINA, G#ndirea militar` rom#neasc`,
nr. 6, 2002, pp. 105-113;
Exerci]iile olandeze cu Optic Windmill,
Janes International Defence Review, Marea Britanie,
vol. 33, septembrie 2000;
Opera]iunea Iraqi Freedom: primele zece
zile, Military Technology, Germania, vol. 27, nr. 4,
2003;
Exerci]iul NATO-PfP Linked Seas 2000,
maior Sorin STAMATE, Observatorul militar, nr. 19,
2000, p. 2;
Rescue Eagle - Medceur 2000, locotenent
Cristian C|RLAN, Observatorul militar, nr. 32, 2000,
p. 7;
Cooperative Key 2000, colonel
Alexandru BODEA, Observatorul militar, nr. 38,
2000, p. 3;
Carpathian Express 2000, locotenent
p. 4;
Cooperative Best Effort 2000, locotenent
p. 3;
Joint Efforts Blue Danube 2000, locotenent
Viorel AMZ~RESCU, Observatorul militar, nr. 41,
2000, p. 5;
Exerci]iul multina]ional Seven Stars 2001,
Observatorul militar, nr. 26, 2001, p. 9;
Exerci]iul bilateral Carpathian Express,
colonel Dorian VLAD, Observatorul militar, nr. 27,
2001, p. 10;
Exerci]iul JOINT SPIRIT 2001, colonel
Ion PETRESCU, Observatorul militar, nr. 37, 2001,
p. 13;
Rom#nia la exerci]iul Cooperative Key 2001,
Gabriel GHERASIM, Observatorul militar, nr. 41,
2001, p. 9;
Din culisele exerci]iului Baltic Confidence
2001, c`pitan Valentin VASILE, Observatorul
militar, nr. 47, 2001, p. 7;
Interviu cu locotenentul-colonel Ioan
CUCEA, ofi]er de proiect pentru exerci]iul
NATO STRONG RESOLVE 2001, colonel
Vasile MOLDOVAN, Observatorul militar, nr. 49,
2001, p. 17;
Exerci]iul NATO STRONG RESOLVE 2002.
Puterea tricolorilor, colonel Ion PETRESCU,
Repetabilul scenariu, colonel Ion PETRESCU,
Riposta la criz` !, Constantin CORNEANU,
Militari rom#ni \n misiuni speciale, locotenent
Viorel AMZ~RESCU, Observatorul militar, nr. 10,
2002, p. 8;
Timpul concluziilor, colonel Ion PETRESCU,
Cooperare peste a[tept`ri, maior Liviu FLUTUR,
Exerci]iul NATO STRONG RESOLVE 2002,
colonel Ion PETRESCU, Observatorul militar,
nr. 12, 2002, pp. 14-15;
De la STRONG RESOLVE la COOPE-
RATIVE KEY, Ilie ZAVRAGIU, Observatorul
militar, nr. 21, 2002, p. 9;
Exerci]iul combinat de instruire JCET-92F,
Ilie ZAVRAGIU, Observatorul militar, nr. 21, 2002,
p. 9;
Exerci]iul PSYOPS FORCE 2002,
Marian PREDOAICA, Observatorul militar, nr. 25,
2002, p. 28;
Aplica]ia COOPERATIVE PARTNER 2002,
Constantin CORNEANU, Observatorul militar,
nr. 27, 2002, p. 14;
Aplica]ia Vis de toamn`, Loredana TIFINIUC,
Cer deschis sub bolta euroatlantic`,
p. 7;
Exerci]iul NATO-PfP Zenith 2002,
p. 7;
Opera]iunea VIDRA 2003,
Constantin CORNEANU, Observatorul militar,
nr. 18, 2003, p. 9;
Opera]iunea Fulgerul Carpa]ilor, c^pitan
Constantin HER}IANU, Observatorul militar, nr. 18,
2003, p. 16;
Odiseea 2003, locotenent Florin POPOAC~,
Exerci]iu complex la Buzù, Olimpia MOISE,
MISTRAL a [uierat la Marea Neagr^,
Lic^ PAVEL, Observatorul militar, nr. 25, 2003, p. 14;
Opera]iunea Enduring Freedom, MZ
(sterreichische Militrische Zeitschrift), Austria,
nr. 1, ianuarie-februarie 2002;
190
Documentare [i sistematizare tematic`:
Adelaida-Mihaela DANDE{
Opera]iunea Iraqi Freedom, MZ
(sterreichische Militrische Zeitschrift), Austria,
nr. 4, iulie-august 2002;
Celelalte fronturi ale opera]iunii Enduring
Freedom, Rivista aeronautica, Italia, nr. 3, iunie 2002;
Exerci]iul RED FLAG desf`[urat \n Nevada,
Rivista aeronautica, Italia, nr. 5, septembrie-
octombrie 2002;
Exerci]iul Cooperative Key 2002. Inamicii
de ieri, prietenii de azi, Rivista aeronautica, Italia,
nr. 6, noiembrie-decembrie 2002;
Exerci]iul Spring Flag 2003. Inamicii
de ieri, prietenii de azi, Rivista aeronautica, Italia,
nr. 3, mai-iunie 2003;
Planificarea operativ` \n cadrul opera]iunilor
For]a aliat` [i Joint Guardian, Rivista militare,
Italia, nr. 5, septembrie-octombrie 2000;
Exerci]iul Challenge 2001, Rivista militare,
Italia, nr. 5, septembrie-octombrie 2001;
For]a interafrican` de pace. Exerci]iul Gabon
2000, Terre magazine, Fran]a, nr. 113, aprilie 2000;
Exerci]iul Golf 2000 (Emiratele Arabe Unite),
Terre magazine, Fran]a, nr. 113, aprilie 2000;
V#n`torii de munte francezi \n Norvegia.
Exerci]iul Joint Winter 2000 (Emiratele Arabe
Unite), Terre magazine, Fran]a, nr. 114, mai 2000;
Exerci]iul Cooperative Lantern 2000, Terre
magazine, Fran]a, nr. 116, iulie-august 2000;
Exerci]iul Ecole 2000, Terre magazine,
Fran]a, nr. 117, septembrie 2000;
Opera]iunea Vulcan \n Kosovo, Terre
magazine, Fran]a, nr. 117, septembrie 2000;
Exerci]iul Ypres. Riscul tehnologic, Terre
magazine, Fran]a, nr. 121, februarie 2001;
Exerci]iul Colibri. Cooperarea franco-
german`, Terre magazine, Fran]a, nr. 121,
februarie 2001;
Exerci]iul Antares. Grupare tactic` inter-
arme, Terre magazine, Fran]a, nr. 121, februarie 2001;
Exerci]iul Aiglon 2000. Obuze [i oameni,
Terre magazine, Fran]a, nr. 121, februarie 2001;
Exerci]iul Guibert 2001, Terre magazine,
Exerci]iul Hlene. Interna]ionalizarea
form`rii cadrelor, Terre magazine, Fran]a,
nr. 126, iulie-august 2001;
Exerci]iul Tridentul de aur 2001, Terre
magazine, Fran]a, nr. 128, octombrie 2001;
Exerci]iul Balcani 2001, Terre magazine,
Fran]a, nr. 128, octombrie 2001;
Exerci]iul multina]ional interarme Bright
Star 2001, desf`[urat \n de[ertul egiptean,
Terre magazine, Fran]a, nr. 130, decembrie 2001-
ianuarie 2002;
Batalionul francez \n ac]iune: opera]iunea
Pamir, Terre magazine, Fran]a, nr. 134, mai 2002;
Debarcarea virtual`: exerci]iul Catamaran
2002, Terre magazine, Fran]a, nr. 134, mai 2002;
Exerci]iul Opra. Obiectiv: ap`rarea euro-
pean`, Terre magazine, Fran]a, nr. 138, octombrie 2002;
Opera]iunea Epidote armat` multietnic`
pentru Afghanistan, Terre magazine, Fran]a,
nr. 138, octombrie 2002;
Exerci]iul Guibert, Terre magazine, Fran]a,
C#nd na]iunile comunic` \ntre ele: exerci]iul
Combined Endeavor, Terre magazine, Fran]a,
Exerci]iul amfibiu multina]ional NATO
Destined Glory 2002, Terre magazine, Fran]a,
nr. 139, noiembrie 2002;
Opera]iunea Licorne (Gabon), Terre magazine,
Fran]a, nr. 139, noiembrie 2002;
Interviu privind opera]iunea Licorne
(Coasta de Filde[), Terre magazine, Fran]a,
nr. 142, martie 2003;
Opera]iunea Pamir \n Afghanistan, Terre
magazine, Fran]a, nr. 144, mai 2003;
Exerci]iul Barberouge (Barbarossa), Terre
magazine, Fran]a, nr. 146, iulie-august 2003;
Opera]iunea Telic a for]elor britanice \n Irak,
Terre magazine, Fran]a, nr. 146, iulie-august 2003;
Considera]ii privind legitimitatea opera]iunii
NATO For]a aliat`, Truppendienst, Austria,
nr. 4, august 2000;
Opera]iunea MEDEVAC, Truppendienst,
Austria, nr. 6, iunie 2000;
Opera]iunea ATHUM/ALBA (opera]iunile
umanitare ale contingentului austriac \n Albania),
Truppendienst, Austria, nr. 4, august 2000;
Opera]iunea de comand` Insula verde,
Truppendienst, Austria, nr. 5, octombrie 2000;
Destroyer Exercise 991 aplica]ie a flotilelor
de distrug`toare, Truppenpraxis, Germania,
nr. 11, noiembrie 1999.
191
&
EVENIMENTE
EDITORIALE
Ia paisprczccc ani dc la cvcnimcntclc din dcccmIric,
ccnusa nc mai Iumcg. Dcsprc acclc cvcnimcntc
s-a scris si sc va mai scric, cu sigurant. Si accasta,
ntru ct suma adev`rurilor m`runte cl`de[te \ntregul
adev`r, \n limitele relativit`]ii sale (gcncral-locotcncnt
dr. Marin IIII).
Un jurnal de lupt` comentat, sintctizcaz autorul
- gcncralul dc Irigad (r.) Mihai CHIRIAC. Si, ca oricc
}urnal, as aduga, citndu-l pc GaIricl Iiiccanu, un mod
dc a cxplica, dc "a dcsIsura n cuvintc sulul nIsurat
al victii noastrc". Cu att mai mult, cu ct cartca sc modc-
lcaz pc datclc dctinutc dc autor ca participant dircct
la organizarca si ndcplinirca misiunilor dc aprarc
a scdiului Acadcmici Militarc, astzi Univcrsitatca
National dc Aprarc.
Aprut la Editura Militar`, Aniversare
\ns#ngerat` rcprczint un documcnt dc cpoc, o cronic a acclor cvcnimcntc. O pagin
scris cu cmotic si, dc cc nu, cu tristctc . Un omagiu adus cclor carc nu mai sunt printrc
noi, dcccmIric - accl nsngcrat dcccmIric - nghitindu-i . Imagini de nedescris !
Imagini ce vor r`m#ne de neuitat pentru fiecare dintre cei care am fost prezen]i [i am trìt
momentele respective.
Iartca a doua a lucrrii cstc un sumum dc rclatri, opinii sau rcIlcctii alc cadrclor
didacticc, alc oIitcrilor cursanti, studcnti, militari n tcrmcn din "linia nti" a aprrii Acadcmici,
ct si a altor scdii sau oIicctivc importantc - Ministcrul Aprrii Nationalc, 1crmoccntrala
Cct-\cst, scdiul Militici Capitalci. Ceea ce a caracterizat perioada zilelor fierbin]i
din a doua parte a lunii decembrie 1989 a fost circula]ia [tirilor false [i a zvonurilor
care, uneori, produceau nesiguran]` [i panic`, mai ales \n r#ndurile popula]iei, cu unele influen]e
[i asupra ofi]erilor no[tri, si amintcstc colonclul proI. univ. dr. Ictrc Grccu.
Sau, spicuind din rclatarca cpitanului Mihail-Imil Iopcscu, pc atunci oIitcr-
studcnt. A fost o noapte de co[mar. Ceea ce am v`zut era peste puterile noastre de \n]elegere
[i acceptare. |ntr-un t#rziu, dup` ce prezen]a noastr` acolo a fost dezaprobat` de unii,
iar de al]ii depl#ns`, ne-am \ntors la Academie, g#ndind la mai bine.
IntrcIri, inIormatii, dcductii, supozitii. Icntru c, totusi, "istoria arc rcgulilc ci imuaIilc".
192
Asa cum nc-a oIisnuit, Muzcul Marinci Romnc
si prczint Anuarul, dc Iiccarc dat ns mai Iogat,
mai variat, adic altIcl. Iat-l rctinndu-nc atcntia
prin ccl dc-al cincilca tom al su - Anuarul Muzeului
Marinei Rom#ne
In cclc pcstc cinci sutc dc pagini, numc dc rcIcrint
din lumca acadcmic, din domcniul ccrcctrii stiintiIicc,
al victii rcligioasc. Icrmitcti-mi s-i cnumr pc ctiva
dintrc accstia si lucrrilc domniilor lor. coloncl (r.)
dr. Grigorc Alcxandrcscu - Scenarii [i strategii posibile
de ac]iune pentru Rom#nia post-Praga; Mihai Dinu
- Rolul religiei \n stabilitatea zonei M`rii Negre;
cpitan-comandor dr. Dorin Mara - Opinii asupra
locului [i rolului for]elor navale ale Rom#niei \n noile
strategii de securitate europene [i euroatlantice;
ing. Dan Strocscu - Cu Marele Voievod Mihai \n furtun`; Cornclia Ghinca - Zile zbuciumate
la Constan]a. Bombardamentele din toamna anului 1916; comandor (r.) dr. Aurcl Icntclcscu
- Chestiunea Dun`rii \n viziunea lui Nicolae Iorga la \nceputul secolului al XX-lea;
muzcograI Andrcca Atanasiu - Naviga]ia pe Dun`re [i \n Marea Neagr` \n condi]iile
cre[terii [i descre[terii monopolului otoman.
Nu n ultimul rnd, cditorialul, scmnat dc proI. univ. dr. Constantin HIIHOR - Drumul
Rom#niei spre NATO, din carc v rctin atcntia cu idcca dc Iinal a Domnici salc. Invita]ia
de a adera la Alian]a Nord-Atlantic` a fost o recunoa[tere a eforturilor politico-diplomatice,
economice [i militare f`cute de Rom#nia \n ultimii ani.
\olumul a aprut prin gri}a Editurii Companiei Na]ionale Administra]ia Porturilor
Maritime SA Constan]a.
Crcd c aparitia Manualului pentru cooperare
civil-militari (CIMIC), claIorat dc ctrc un colcctiv
al Dircctici IlaniIicarc Stratcgic, suI ndrumarca
gcncralului-maior dr. Vasile PAUL, vinc n ntmpinarca
multora dintrc noi, a multor lacunc sau doar . aIscntc
n domcniu.
Un manual ncccsar, cu att mai mult cu ct activit`]ile
[i ac]iunile CIMIC sprijin` realizarea obiectivelor
politico-militare ale opera]iilor, \n acestea fiind implicate
elemente politice, militare, civile [i umanitare.
Manualul tratcaz coopcrarca civili-militari n timp
dc pacc, n situatiilc dc rspuns la crizc, ca si n cadrul
rzIoiului dc aprarc national, n cadrul aprrii
colcctivc, n conIormitatc cu prcvcdcrilc articolului o
din 1ratatul dc la Washington. Il sc adrcscaz
att structurilor Statului Ma}or Gcncral, alc Univcrsittii
Nationalc dc Aprarc, catcgoriilor dc Iortc alc armatci,
ct si comandamcntclor opcrationalc, comandamcntclor dc arm si marilor unitti
cc au n compuncrc clcmcntc CIMIC sau au atriIutii n domcniu. Concep]ia Armatei Rom#niei
193
privind cooperarea civili-militari; obiectivele CIMIC rom#ne[ti; reglement`rile interna]ionale
[i na]ionale baza legal` pentru desf`[urarea activit`]ilor CIMIC rom#ne[ti; concep]ia
\ntrebuin]`rii \n opera]ii a structurilor CIMIC din Armata Rom#niei; misiuni generale;
responsabilit`]i; concep]ia privind preg`tirea personalului CIMIC din Armata Rom#niei.
Manualul continc si zccc ancxc, n carc nc sunt prczcntatc. principiilc gcncralc
alc coopcrrii civil-militarc; tipuri dc opcratii (actiuni) CIMIC; tactici, tchnici si proccduri
spcciIicc opcratiilor (actiunilor) CIMIC; organizatii guvcrnamcntalc, ncguvcrnamcntalc,
intcrnationalc si privatc dc voluntari; tipuri dc documcntc CIMIC si Iormatul accstora.
*
Iinal dc ruIric. SIrsit dc an. Ca dc Iiccarc dat, la sIrsit dc an, nc "contaIilizm"
rcusitclc sau/si csccurilc.
Ingduiti-mi, asadar, s nchci accast ruIric din anul 2OOJ prin a v ura "SrItori Icricitc",
iar anul carc vinc s v mplincasc aspiratiilc si s v luminczc calca si suIlctul ! S avcti
un mai Iun sau mcar la Icl dc Iun ca ccl carc nc prscstc !
Evenimente editoriale
Ziarist "dc linia nti" (cum l caractcrizcaz Ilic Bdcscu),
"un coloncl supcrior al litcrclor romnc" (Mircca Micu),
"cu vcchi statc n ]andarmcric" (Roxana Istudor), "intclcctual
suItil si puIlicist proliIic, cu o Iormatic rcalmcntc pluridisci-
plinar - tchnic, umanist si }urnalistic" (Ioan Drgan),
Nicolae ROTARU nc invit, prin intcrmcdiul lucrrii
Criz` [i dialog, la o mcditatic asupra artci dc a comunica,
o adcvrat art cc trcIuic s Iac partc din nssi Iiinta
noastr, din viata noastr, aidoma si complctndu-lc
pc cclclaltc "artc" - dc a Ii, dc a tri, dc a iuIi .
Dc multc ori, drumul dc la criz la dialog cstc ancvoios.
Sau sinuos. Ori chiar Ilocat. Iat-l dcci pc colonclul
dr. Nicolac Rotaru prczcntndu-nc ctcva dintrc accstc
aspcctc ntlnitc cu prcdilcctic n structurilc militarc.
Cu att mai mult astzi, cnd asistm la schimIri
dc paradigmc, la o nou cultur, cca a "conIruntrii armatc".
Ca ntr-un }oc dc cuvintc, as putca spunc c oricc criz ar trcIui s implicc ccl putin
un dialog; rcvcrsul ., dc multc ori, nolcns, volcns, adic, dialogul, sc poatc transIorma
ntr-o criz. Uncori Ir icsirc. Autorul ns, gratic unci mcticulozitti cu carc nc-a oIisnuit
(n scnsul pozitiv al cuvntului !), nc prczint, n ultima partc a lucrrii, o invcstigatic asupra
crizclor n rclatic cu managcmcntul sccurittii comunicationalc. Trìm, spunc autorul,
parc` programa]i s` ne autodistrugem. Predic]ia lui Comte (<Distrugcm pcntru a nlocui>)
este valabil` pe jum`tate. Lipsa de oportunit`]i, \nstrìnarea, haosul moral demonstreaz`,
\n condi]iile existen]ei distrugerii, absen]a \nlocuitorilor.
Dcsprc sIidri, riscuri si oIstacolc comunicationalc, dcsprc mcdiatizarc, imaginc si rclatii
puIlicc n timp dc criz, proicctii doctrinarc, stratcgii inIormationalc spcciIicc, dar si dcsprc
gcopolitic si gloIalizarc comunicational, dcsprc provocri asimctricc si nc multc altclc
n domcniu, dcsprc toatc accstca n cclc pcstc trci sutc dc pagini alc lucrrii aprutc
la Editura RAO. Lucrarea ne aduce \n fa]` [i o latur` a personalit`]ii autorului, care
d` nu numai o culoare frumoas` acestui tom voluminos [i dens, ci exprim` o latur`
important`, complementar` a omului de [tiin]`, aceea de intelectual cultivat. Aprccicrca
i apartinc proIcsorului univcrsitar dr. Ioan Drgan, scmnatarul Cuv#ntului de deschidere,
unul dintrc "pmntcnii" cruia autorul i datorcaz accast crcatic.
Selec]ie [i argumente editoriale: Alina UNGHEANU
194
Memorialistic` de r`zboi
Constantin Is`rescu este un martor v#rstnic al unei mari drame, la care a participat cu
demnitate [i curaj [i este, totodat`, [i evocatorul senin, \nzestrat cu talent, al unor fapte de
eroism individual [i colectiv. Trebuie s`-i fim recunosc`tori pentru cartea sa, prin care s-au
p`strat \n nemurire fapte ce nu se cuvin a fi uitate.
Iat dc prima cditic, Jurnalul cstc complctat cu o scric dc copii alc ordinclor dc zi,
rcIcritoarc la Rcgimcntul J DoroIanti - Olt (Slatina), din carc a Icut partc autorul,
prccum si un Album de epoc`, inscrat cu IotograIii alc autorului, colcgilor comIatanti,
cu Iamilia si dccoratiilc pc carc lc-a primit (Coroana Romnici n Grad dc cavalcr - 1O41
si Stcaua Romnici n Grad dc cavalcr).
Supracopcrta cuprindc un succint pcriplu IiograIic al autorului (nscut la o iunic 1O1J,
n comuna Sirincasa, }udctul \lcca), iar aparitia cclci dc-a doua cditii a coincis cu mplinirca
vcncraIilci vrstc dc OO dc ani a lui Constantin Isrcscu.
]urnalul su dc Iront cstc, mai nti, o cartc cu valoarc documcntar carc dcscric oIicctiv
rcalitatca trit dircct.
Istc si o cartc-act dc acuzarc a rzIoiului ca Ilagcl social, dar si o cartc-rccvicm pcntru
croii ncamului, czuti la datoric. Irin ca sc dcmonstrcaz si cxpcricnta dc comIatant
a autorului, putnd scrvi drcpt surs dc nvtmintc dc tactic, rcalizat cu talcnt narativ,
portrctistic si dcscriptiv, dar, n acclasi timp, si un manual dc cducatic moral si patriotic.
Modcst, autorul cvit suIicctivismul, Icnd, n schimI, clogiul croismului individual
si colcctiv.
In cclc 1oO dc pagini alc crtii, n aIar dc ancxclc amintitc, cititorul va dcscopcri o adcvrat
"Ianc dc datc" pc carc mcmoria aIcctiv a autorului lc-a avut stocatc cxtrcm dc Iidcl
si transpusc n }urnal.
Iostul comIatant din linia nti a cclui dc-Al Doilca RzIoi Mondial, Constantin Isrcscu,
a pstrat si a rcprodus n cartc harta dc campanic pc carc a Icut-o pcrsonal (din \alca
1rnavclor pn n 1atra sc marchcaz riguros drumul dramatic strItut dc rcgimcntul su).
Editura EXPERT din Bucurcsti a tiprit cu ctcva
luni n urm o a doua cditic - rcvizuit si adugit -
a Jurnalului de front din ccl dc-Al Doilca RzIoi
Mondial a nonagcnarului Constantin IS~RESCU.
Irti din accast cartc apruscr ntrc 12 dcccmIric 1OO8
si 1o mai 1OOO, n Curierul de V#lcea, n cpisoadc
sptmnalc, iar Iragmcntc din }urnal au Iost puIlicatc
n rcvista Magazin istoric, nccpnd cu numrul 1/1OOO.
Irima cditic (1OOO, la Iditura Antim Ivireanul
din Rmnicu \lcca) a Iost prcIatat dc lcctorul univ.
dr. Ghcorghc Bonciu si ngri}it dc gazctarul Ioan BarIu.
A doua cditic IcncIiciaz dc o prcIat rcmarcaIil
scmnat dc acadcmicianul Dan Bcrindci, prcIat
carc sc nchcic cu urmtoarca aprccicrc. Domnul
195
Sc adaug accstor dctalii datc cxactc dcsprc localitti, pc zilc, chiar si pc orc, dcsprc lupttori
si cvcnimcntc dc Iront.
Rcaliznd clogiul croismului individual si colcctiv (faptele eroice sunt unanime
[i anonime), cartca cuprindc si portrctc individualc, prin clc dcmonstrndu-sc capacitatca
}crtIci dc sinc dovcdit dc multi comIatanti (oIitcrul dc rczcrv Ion IosiI, croul dc la 1isa
- Mihai Cioanc rpus n lupt chiar pc 8 noicmIric, dc ziua numclui su, ori Anghcl Boanc,
porcclit "McIisto").
Domin n Iluxul rclatrilor unclc conIruntri dc marc dramatism, prccum cclc dc la OarIa
dc Murcs, dc pc 1isa, 1orna si 1atra, locuri undc s-au dccimat mari Iortc umanc.
Autorul nsusi va scpa ca prin minunc, doar rnit dintr-o con}unctur incrcdiIil,
la 1orna, n Cchoslovacia.
Din Cuv#ntul \nainte, scmnat dc autor, aIlm c tardivitatca accstor mrturisiri
a Iolosit pcntru rclatarc oIicctiv, pcntru climinarca clcmcntclor suIicctivc, cl consi-
dcrndu-sc doar o simpl` pies` \ntr-un angrenaj uria[, aIirmnd. Am reu[it s` fotografiez
scene de r`zboi f`r` s` introduc \n fotografie [i detalii \nc`rcate de subiectivism.
Din nvttor activ, cum Iuscsc timp dc 7 ani naintc dc a sc dcclansa conIlagratia,
tranul dascl Isrcscu dc numai 2G dc ani s-a trczit n ciudata ipostaz dc ofi]er activ
[i \nv`]`tor de rezerv`.
Dup consumarca accstui cosmar, Constantin Isrcscu si-a rcluat slu}Ia dc nvttor,
apoi s-a caliIicat n domcniul stiintclor cconomicc, proIcsnd ca spccialist n Banca dc Stat
la Drgsani si apoi ca proIcsor dc contaIilitatc la liccu.
Ixcrsat n calculc cxactc dc matcmatici si statistic, rclatcaz. Citesc \n livretul militar,
\n Capitolul III, Muta]ii \n timpul serviciului militar, [i constat c` \ntre 1 septembrie 1939
[i 1 septembrie 1945 sunt 2 140 de zile. Din toate acestea, documentul arat` clar c` am fost
chemat sub arme 1 590 de zile, din care, pe front, \n lupt`, mar[uri [i bivuacuri, 518 zile
[i nop]i, \n mod continuu, \ntre 1 aprilie 1944 [i 31 august 1945.
In continuarc conscmncaz c Din cele 2 140 de zile doar 600 au fost petrecute
\n haine civile, timp n carc s-a cstorit, doIndind si primii doi urmasi (Ictc). Biatul,
Mugur Constantin Isrcscu (actualul guvcrnator al Bncii Nationalc a Romnici) va vcni
pc lumc n 1O48, dup rzIoi.
In Iinalul crtii, o alt statistic tragic. O4,J" picrdcri dc comIatanti, dintrc carc 88,2"
ostasi-copii-adolcsccnti; 7J" picrdcri dc oIitcri (din 1o1 ai Rcgimcntului J DoroIanti - Olt
au mai supravictuit 4O). Rata picrdcrilor = G1" (din o 42o ostasi au murit 2 114).
In Drgsani, n urIca scriitorului GiI Mihcscu, scniorul Constantin Isrcscu, coloncl
n rczcrv, vctcran al cumplitului rzIoi mondial, dar si proIcsor pcnsionar, sc Iucur
dc rcspcctul conccttcnilor, cstc un conviv lucid si sntos Iizic si spiritual, nc activ
si dc o Ionomic cxcmplar.
Am \nceput s` definitivez jurnalul, \n vederea public`rii, c#nd am \mplinit 80 de ani.
Acum, la 90 de ani m-a ajutat Dumnezeu s`-l preg`tesc pentru republicare. Eu am pus
punct. {i sper s` mai am timp s` aflu verdictul cititorilor la aceast` nou` edi]ie.
Conscmnrilc noastrc dc aici spcrm s Iic nu vcrdictualc, ci aprccicri pozitivc.
Prof. Emil ISTOCESCU
Evenimente editoriale
196
CERTITUDINEA
ELITEI MILITARE
NA}IONALE
2003
|N FOR}A STATORNIC~
A CUV@NTULUI SCRIS
1. Colonel Constantin AJIT~RI}EI
2. Maior Mihail ANTON
3. Maior Stan ANTON
4. General-maior Petre BARANG~
5. General-locotenent dr. Eugen B~D~LAN
6. Colonel dr. Vasile B~E}ELU
7. Colonel dr. Virgil B~L~CEANU
8. Colonel (r.) Dumitru B~LU}~
9. Colonel Petru BEJINARIU
10. Colonel dr. Gheorghe BOARU
11. Colonel Gheorghe BOBLEA
12. Dr. Teodor BODOA{C~
13. Colonel Marian BUCIUMAN
14. Maior Iulian BUGA
15. Preot romano-catolic Florin BUHALEA
16. Locotenent-colonel Ion BURLACU
17. Maior Mihai BURLACU
18. Locotenent-comandor Ion CHIORCEA
19. Locotenent-comandor dr. Vergil CHI}AC
20. Maior Florian CIOCAN
21. General de brigad` ing. Emanoil CIOCOTEA
22. Consilier guvernamental Ion C|NDEA
23. Pastor Emil CONSTANTIN
24. Locotenent-comandor dr. Ioan CR~CIUN
25. Locotenent-colonel Marius CR~CIUN
26. Adriana CR~CIUNESCU
27. Alina DAMIAN
28. Colonel dr. Florinel DAMIAN
29. Dr. Constantin DINULESCU
30. Colonel Nicolae DOHOTARIU
31. Dr. Nicolae DOLGHIN
32. Comandor dr. Alexandru DRAGALINA
Privit din perspectiva angajamentelor [i proiectelor asumate, dar [i \nf`ptuite,
putem afirma, f`r` teama de a gre[i cumva, c`, pentru Armata Rom#niei, anul 2003
a fost, \n fapt, un an NATO. Aceasta, \ntruc#t, cuprins \ntre anul invit`rii la aderarea
\n Alian]` [i anul admiterii de jure \n NATO, procesul de transformare a organismului
militar rom#nesc a fost, esen]ial, parte a transform`rii profunde a Alian]ei Nord-Atlantice.
Mai mult, a fost anul care a confirmat conving`tor prin rol, angajare [i consecin]e,
contribu]ia Armatei Rom#niei la afirmarea dimensiunii externe a identit`]ii noastre na]ionale.
|n contextul acestor relevan]e istorice, ale c`ror semnifica]ii scap` uneori celor ce le fùresc,
G#ndirea militar` rom#neasc` s-a racordat intens, substan]ial [i predictiv la dimensiunea
\n]elegerii verticale a rosturilor noastre fundamentale.
Este esen]ial, incontestabil [i nepartinic meritul tuturor celor care s-au d`ruit
cuv#ntului scris prin sudoarea, nesomnul [i priceperea \mplinirii lor intelectuale.
|n ordinea intr`rii \n alfabetul rostirii noastre eterne ace[tia sunt:
197
\ multumim cu cordialitatc, ccrtitudinc si ncrcdcrc !
Redac]ia
33. Maior Nelu DR~GAN
34. Colonel Mihail DUMITRESCU
35. Colonel Octavian DUMITRESCU
36. General de brigad` dr. Cristea DUMITRU
37. Locotenent-colonel Niculae ENE
38. Locotenent-colonel Ion F|NT|N~
39. General de brigad` dr. Teodor FRUNZETI
40. Colonel Marica GALERIU
41. Colonel Ioan GEAMPALIA
42. Locotenent-colonel Alexandru GIBOI
43. Prof. dr. Ilie GILBERT
44. General de brigad` Ilie GORJAN
45. Maior C`t`lin GR~DINARU
46. General de brigad` (r.) dr. Petre GRECU
47. Locotenent-colonel dr. Bogdan-Alexandru HALIC
48. Colonel dr. Gheorghe HARDON
49. Colonel Ionel HORNEA
50. Locotenent-colonel Paul HURMUZ
51. Colonel dr. Dumitru IACOB
52. Maior Daniel ICHIM
53. General-maior dr. Sorin IOAN
54. Gheorghe IVAN
55. Colonel Dumitru LUNGU
56. Locotenent-comandor Ady LUPA{CU
57. Colonel medic dr. Marian MACRI
58. Contraamiral dr. Gheorghe MARIN
59. General de brigad` ing. Marin M~CIUC~
60. Locotenent-colonel Cristina M~GUREAN
61. Comandor Vasile MICHI
62. C`pitan Viorel MIH~IL~
63. General de brigad` dr. Petru MIHU}
64. Dr. Constantin MO{TOFLEI
65. Colonel Gheorghe MOTOC
66. General dr. Mircea MURE{AN
67. General de brigad` dr. Visarion NEAGOE
68. Maior ing. Br`du]u NEGRU
69. General de brigad` dr. Constantin ONI{OR
70. General de flotil` aerian` dr. Mihail ORZEA}~
71. Locotenent-colonel Dumitru PAN~
72. General-maior dr. Cornel PARANIAC
73. General-maior dr. Vasile PAUL
74. Sublocotenent Ioan-Alexandru PETRESCU
75. General de brigad` dr. Stan PETRESCU
76. Ing. Marilena PETRI{OR
77. Locotenent-colonel
Constantin-Dorel PIETR~REANU
78. Colonel ing. Constantin PLE{EA
79. General dr. Mihail POPESCU
80. Maior dr. Ion ROCEANU
81. General de brigad` dr. Nicolae N. ROMAN
82. Colonel dr. Nicolae ROTARU
83. C`pitan-comandor dr. Gheorghe SAMOILESCU
84. C`pitan-comandor Marian SANDU
85. Alexandra SARCINSCHI
86. C`pitan ing. Lucian SCIPANOV
87. Comandor Lauren]iu SIMIONESCU
88. Colonel (r.) dr. Lucian ST~NCIL~
89. Colonel dr. Ion STOIAN
90. Colonel Emil STR~INU
91. Colonel Gabriel STROIL~
92. General de brigad` dr. Giovanni SULIS
93. Maior Mihai {OMORDOLEA
94.C`pitan dr. Florin {PERLEA
95. Academician {tefan {TEF~NESCU
96. Locotenent-colonel Mircea {UTEU
97. Colonel dr. C`t`lin-Marius T@RN~COP
98. Locotenent-colonel George TIBIL
99. Colonel dr. Gruia TIMOFTE
100. Colonel Florentin UDREA
101. Maior Valentin VASILE
102. Comandor Niculae V@LSAN
103. Locotenent-colonel Constantin ZANFIR
104. General de brigad` Constantin ZECA
105. Doina ZUGR~VESCU
Coresponden]` GMR
198
A B S T R A C T S
Europes homecoming
COL Costinel PETRACHE
Europes returning to its geographical and spiritual continental completeness Europes homecoming
values: equality, participation, representation, solidarity, scopes delimitation, rule of law, human dignity
Europes unity fraternity, common identity, ethical pluralism, tolerance, solidarity, justice, nondis-
crimination Romania builds up its European role by improving both its regional status and its step
to the European and Euro-Atlantic integration
Requirements and measures for the military domain to achieve the national defense collec-
tive defense correlation
MG Ph D MihaiI ORZEA}~
The conceptual dimension objective and normative frame Sharp consultation between allies
The structural dimension unconventional threats High mobility, dislocation, fire and self-support
capacity Unconventional risks and threats The dimension of action between concepts and resources
The infra-structural dimension technical compatibility and the host nation support
Limits of the incertitude. A pleading for the traditional military ethos
MAJ Mihail ANTON
The cultural differences between the candidate countries to the European integration Ways to measure
the cultural characteristics of the society The traditional/rational dimension The survival/self-expres-
sion dimension The signification of the value notion The cultural specific nature and the individual
personality cause and effect Inglehart's conception between traditional and modernism
Aspects of the psycho-informational operations management in the military domain (II)
COL Ph D Marian BUCIUMAN
The basic psychological operations study The particularity of picking information during the gradual
riposte Information sources: the special psychological operations study, the special psychological
assessment, the human intelligence a.s.o. The psycho-informational operations and the intelligence
services The management of the psycho-informational operations in the modern psychological war
Considerations on the evolution of laws and principles of the modern armed fight
LTC Alexandru GIBOI
The laws of the armed forces relative stability, amplitude, consistency, conditions Varied laws
of the armed forces: general laws the law of the determinant role of the mass in the war Particular laws
the law of concordance between goals, forces and means Specific laws the laws of the air fight
The intangible factors of the battle Classical, optimistic and pessimistic theory of the war
Missions of the river speed-boats
CPT Eng Lucian SCIPANOV
The river speed-boat peace missions, crisis missions and campaign missions The security of river
communications The protection of the humanitarian aids convoys Principles of how to use the river
speed-boats in fight Guard and defense some objectives from the own district of action
199
Military communication social fact and report
COL Ph D Nicolae ROTARU
Metacommunication in the military environment The social formations and communicational criteria
The man-technique-man correlation Calibration of the discourse The persuasive communication
reason and demonstration Informational traffic Communication a friends reconciliation The history
of communications The behaviorists communicational pattern
Limits of the administrative authorities' action regarding the public order defense (III)
BG Ilie GORJAN
The legal limits regarding the fire arms utilization with a view to restoring the public order The Law
no. 17/1996 concerning the fire arms utilization The situations allowed by the law regarding the fire arms
utilization The stipulations of the Law no. 116/1998 and Law no. 60/1991 The common interdictions
to use the fire arms according to the law
The navy education at the National Defense University
Lieutenant-commander Ion CHIORCEA
The navy education a component of the education from the National Defense University The priority
of the armys needs Ensuring the necessary and satisfied training The graduates molding according
tot the beneficiarys models Coupling of the individual responsibilities with the collective ones Ensuring
a competitive training, compatible with the one of the NATO countries personnel
Rough guides of the transformations made in the operative and tactical fields of the naval
education
Lieutenant-commander Ph D Ioan CR~CIUN
The importance of the naval theory The role of the navy institutions in order to promote the naval theory
The present moment in the Romanian navy arts evolution The role of the navy education organized
by the National Defense University with the purpose to promote the transformations of the navy tactical-
operative field The new concept of the multinational naval operations performed under ONU mandate
Mihai Viteazul as seen by Nicolae Iorga
Academician Ph D {tefan {TEF~NESCU
The notion of country, the notion of people Internal and external documents, literary texts, inscrip-
tions, correspondences The head of Mihai Viteazul holy relic of the people 1919 the commemo-
ration of Mihai Viteazul at the Romanian Academy Mihai Viteazul a symbol of the states unity
reinforcement The history of Mihai Viteazul the most solid monograph of the Romanian historiography
The military-diplomatic missions of the colonel Radu R. ROSETTI 1918-1919
Ph D Constantin DINULESCU
The western period of the colonel Rosetti Romanians fondness for ANTANTA The peace of Buftea-
Bucharest a farce The fight between the conservators and liberals The inefficiency of the German
policy to change the populations opinion Navigation on the Danube exclusively reclaimed by Austria
The 89 Prime Transmissions Center a history for future
COL Dumitru LUNGU
The former M.A.N. Transmissions Battalion (1948) the 89 Prime Transmissions Center of today
89 Prime Transmissions Centers main units: the Transmissions Center of the Ministry of the National
Defense, the CT Group from RTP, the Battalion Transmissions Centers for Support Latest successes:
participation to exercises and applications like Co-operative Determination, Combined Endeavour,
Dynamic Response Herald Hermes, Co-operative Knowledge
Abstracts
200
Interoperability criteria in the multinational operations (II)
COL Marica GALERIU
The capacity of dislocation an essential characteristic of the multinational units A minimal NBC
protection and NBC risk reports, according to the NATO standards Priorities for the fulfilling
of the technical standardization criteria Operations with advanced air controllers Adequate
self-protection equipment and electronic warfare systems The increment of the fight capability against
the mines
The Geo-strategy of the transportation ways. The Eurasian flows
Gheorghe IVAN
The economical and political context of the regions situated at east and west of Romania The United
States a global dispatcher The extension of the military Islamic fundamentalism Germany
the supplier of modern technology Georgias role on the Eurasian trend The Kazakhstan economical
instability and legislative vacuum
Terrorism means of expression (II)
Second lieutenant Ioan-Alexandru PETRESCU
The terrorism of identity The terrorism of revenge Religious terrorism the fundamentalism
The Islamic fundamentalism The terrorism of infraction Ethnical terrorism The terrorism of state
the terrorism of the power one NBC terrorism
The network based objective. A different military approach.
The force transformation and the key elements of the military strategy The individual radio stations
special role (GPS system) in the war The conflict does not impede transformation, the conflict
accelerates transformation The network based war a competition, both violent and nonviolent
Information the key link between the Department of Defense and the Internal Security Department
Evolution, but not revolution
Today we have no revolutions but a democracy developed in over one thousand years The revolution
in the military affairs (RMA) a combination of innovations in technology, organization, tactic and manage-
ment The Yetton model structure, capabilities, management, technology, individualities and functions
The consequence of the RBR concepts development on the defense expenses The balance of the capabilities
and investment changes
Conditions and situations when one can use weapon (II)
Ph D Teodor BODOA{C~
The weapons usage against those who attack the soldiers in the military service of guard, watch, escort,
protection The self-defense circumstances The necessity circumstances The weapons usage
against those who attack the authorities The general order The weapons usage for the immobilization
of the offenders who try to escape
North Korea and the possible threats in the Asia-Pacific region
COL Ph D C`t`lin-Marius T@RN~COP
The weapons of mass destruction instruments of pressure and intimidation Asia a continent
of disputes and distrust Disheartening the Norths potential aggression The nuclear ambitions
of the North Korea The meeting of Bangkok (2003) and the nuclear problem of the Korean peninsula
The Convention for the biological and toxic weapons
Versiunea \n limba englez`:
Violeta MIHALCEA
Anul 2004 !
La trecerea, \n S`rb`tori, peste pragul nins al Noului An,
pre]uindu-V` cu venera]ie,
V` dorim din toat` inima ca Dumnezeu s` V` dea putere
[i \n]elepciune spre \mplinirea izb#nzilor dorite, prosperitate
prin biruin]` [i credin]`, judecat` dreapt` [i sete de adev`r,
chibzuin]` [i luminare, s`n`tate [i lini[te, iubirea semenilor
Dumneavoastr` [tiu]i [i ne[tiu]i.
La mul]i ani !
redac]ia revistei G#ndirea militar` rom#neasc` V` mul]ume[te
Dumneavoastr`, Cititori [i Colaboratori, pentru rodnicia
lucr`rii noastre dimpreun` [i,
www.gmr.mapn.ro www.gmr.mapn.ro

Revista 6

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista 6

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

noi embr i e

S-ar putea să vă placă și