WiNS DMPC Capitolul I 1 CAPITOLUL I. INTRODUCERE 1. TEMATICA CURSULUI: DEPANARE I MODERNIZARE PC I. INTRODUCERE 1.

1. Structura cursu lui; ce vom ti la terminarea orelor de curs ? 2. Evoluia calculatoarelor personale . 3. Reprezentarea interna a informaiei ntr-un calculator; cum reuete calculatorul s satisfac attea cerine ale utilizatorilor ? 4. Noiuni despre organizarea logic a datel or. 5. Structura unui calculator; ce gsim sub carcas ? II. GENERALITI 1. Tipuri de s isteme. 2. Documentaia necesar. 3. De ce avem nevoie pentru a putea ncepe depanarea hardware ? 4. Demontarea calculatorului i examinarea acestuia. III. COMPONENTELE PRINCIPALE ALE SISTEMULUI 1. Placa de baz. 1.1 Tipodimensiunile de plcilor de baz. 1.2 Magistralele de date de pe placa de baz. 1.3 Tipuri de sloturi de extensie. 1.4 Chipset-ul, creierul plcii de baz ? 1.5 BIOS-ul descriere i configurare. 1.6 Re sursele sistemului: IRQ, DMA, adrese I/O. 2. Procesorul, creierul calculatorului . 2.1 Caracteristicile procesorului: controlul traficului prin microprocesor. 2. 2 Liderii productorlor de microprocesoare. 2.3 Familia microprocesoarelor X86. Co procesoarele matematice. 2.4 Ce ne rezerv viitorul privind microprocesoarele ? 3. Memoria. 3.1 Organizarea logic a memoriei. 3.2 Tipuri de memorie. 3.3 Adugarea de memorie: modaliti de testare. 4. Sursa de alimentare i carcasa unitii centrale. 4.1 Tipurile de surse de alimentare. 4.2 Standardele carcaselor unitii centrale. IV. D ISPOZITIVELE DE INTRARE/IEIRE 1. Dispozitivele de intrare. 1.1 Tastatura. 1.2 Mou se-ul.

2 WiNS DMPC Capitolul I 1.3 Dispozitivede intrare speciale. 2. Dispozitive de afiare video. 2.1 Sistemul de afiare 2.2 Monitorul 2.3 Adaptorul grafic. Acceleratoare grafice. 3. Comunicaii i reele de calculatoare. 3.1 Utilizarea porturilor de comunicaie (COM, LPT, USB). 3.2 Modemul. 3.3 Componentele unei reele LAN. Elemente de baz. 4. Dispozitive audi o. 4.1 Caracteristicile plcilor de sunet. 4.2 Accesoriile plcilor de sunet. V. SIS TEME DE STOCARE DE MARE CAPACITATE. 1. Interfee de stocare. 2. Uniti de dischet. 3. Componentele de baz ale unitilor de hard-disc. 4. Unitile CDROM. Standardele CD-urilo r. 5. DVD-ul este viitorul ? 6. Uniti de band i alte uniti de stocare de mare capacita te VI. IMPRIMANTE I SCANNERE. 1. Imprimante matriceale. 2. Imprimante cu jet de c erneal. 3. Imprimante LASER. 4. Scanerul. VII. ASAMBLAREA I NTREINEREA SISTEMELOR 1. Realizarea unui sistem. 2. Modernizarea unui calculator: cnd i cum ? 3. ntreinerea sistemului: ntreinerea preventiv, copii de siguran, garanii. VIII. DEPISTAREA DEFECTEL OR I DEPANAREA 1. Instrumente de diagnosticare software. 2. Instrumente de diagno sticare hardware. 3. Probleme create de sistemele de operare.

WiNS DMPC Capitolul I 3 BIBLIOGRAFIE 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. TOTUL DESPRE HARDWARE editura Teora, 1999 SCOTT MUELLER PC DEPANARE I MODERNIZARE editura Teora, 1997 i 1999 ediia a 3-a LISA BUCKI PC 6 N 1 - editura Teora, 1999 P ETER NORTON SECRETE PC - editura Teora, 1998 KRIS JAMSA MODERNIZAREA CALCULATORU LUI PERSONAL - editura ALL, 1996 ANDY RATHBORNE MODERNIZAREA I DEPANAREA CALCULAT OARELOR PENTRU TOI - editura Teora, 1996 JENNIFER FULTON GHIDUL BOBOCULUI PENTRU MODERNIZAREA CALCULATORULUI PERSONAL - editura Teora, 1996 CALCULATORUL PE NELESUL TUTUROR MIHAELA editura AGNI, 1995 CRSTEA ION DIAMANDI Redacia CHIP COLECIA CHIP 1 997, 1998, 1999, 2000 INTERNET Site- urile diferiilor productori de tehnic de calcu l WINN L. ROSCH

4 WiNS DMPC Capitolul I

2. EVOLUIA CALCULATOARELOR PERSONALE A) SCURT ISTORIC Un calculator numeric moder n este de fapt un set de comutatoare electronice, utilizate pentru a reprezenta i controla circuitul datelor elementare, numite digii binari (bii). Datorit caracter ului on/off al informaiei binare (1 sau 0), trebuia gsit un comutator electronic e ficient. Primele calculatoare foloseau tuburile electronice pe post de comutatoa re, ceea ce ducea la apariia multor probleme, acestea fiind ineficiente datorit co nsumului mare de energie, mare parte degajat sub form de cldur i fiind foarte nesigur e. Apariia tranzistorului a revoluionat calculatoarele personale. Inventat n 1948 d e John Bardeen, Walter Brattain i William Shockley, tranzistorul este un comutato r electronic compact, cu consum mic de energie i de dimensiuni mult mai mici, cee a ce a dus la nlturarea complet a tuburilor electronice. Trecerea la tranzistoare a declanat o nou er a miniaturizrii, pe care o simim din plin i astzi. vechile sisteme e calcul, de dimensiuni foarte mari (umpleau o ncpere) i mari consumatoare de energ ie s-au transformat n sisteme compacte (laptopuri) care pot funciona cu o simpl bat erie. n 1959 inginerii de la Texas Instruments au inventat circuitul integrat, co ninnd mai multe tranzistoare pe acelai suport de baz, legate fr fire. Primul circuit i ntegrat coninea 6 tranzistoare, fa de un procesor Pentium cu peste 4 milioane de tr anzistoare. n 1969, compania Intel a produs un cip de memorie de 1 Kb=1024 bii, re prezentnd la acea dat o mare realizare. Cum era firesc, comenzile nu au ncetat s apa r, compania Busicomp comandnd 12 tipuri diferite de circuite logice pentru una din mainile sale de calcul aflate n proiect. Pe lng faptul c Intel a ncorporat toate aces te circuite ntr-un singur cip, au ncorporat i toate funciile lor, astfel nct s poat f ontrolat printr-un program care i putea modifica funciile. Primul procesor Intel 4 004, un procesor pe 4 bii, a aprut n 1971 (cipul opera 4 bii de date simultan). A ur mat foarte repede 8008, un microprocesor pe 8 bii, aprut n 1972. n 1973 au fost proi ectate primele microcalculatoare bazate pe cipul 8008, simple echipamente pentru demonstarii cu rolul de a face s se aprind nite luminie. La sfritul lui 1973, Intel a introdus cipul 8080, de zece ori mai rapid dect predecesorul su, care adresa 64 K memorie. Acesta a fost de fapt pasul mult ateptat de industria calculatoarelor pe rsonale. n 1975 a fost lansat kitul ALTAIR, considerat a fi primul calculator per sonal, coninnd un microprocesor 8080, o surs de alimentare, un oanou de comand cu mu lte beculee i o memorie de 256 octei. La un pre de vnzare de ~ 400 $, kitul trebuia a nsamblat de cumprtor. calculatorul cuprindea o magistral cu arhitectur

5 deschis, fiind posibil adugarea de extensii i periferice ulterioare. Noul procesor a inspirat alte companii s scrie programe, inclusiv sistemul de operare CP/M i pr ima versiune a limbajului de programare BASIC. n 1975, firma IBM a introdus pe pi a primul ei calculator personal. Modelul 5100 avea 16K memorie i un monitor cu 16 l inii pe 64 de caractere, un interpretor al limbajului BASIC i o unitate de casete DC 300 pentru stocare, pre 9000 $. Datorit preului nu a constituit un succes comer cial i a fost nlocuit cu modelele 5100, 5110 i 5120. Abia modelul 5150 a constitui primul IBM Personal Computer, sistem foarte asemntor cu sistemul IBM System/23 dat aMaster aprut n 1980. n 1976, compania Apple Computer lanseaz Apple I (aproape 700 $ ), format dintr-o plac principal, fixat n uruburi pe o bucat de placaj, fr carcas i alimentare. n 1977 apare Apple II, care a stabilit standardul pentru aproape toat e calculatoarele ce au urmat. n 1980 lumea microcalculatoarelor asista la o compe tiie: de o parte sistemele Apple cu o baz software gigantic, iar pe de alt parte sis temele CP/Mdezvoltate din iniialul Mits Altair. WiNS DMPC Capitolul I B) CALCULATORUL PERSONAL IBM La sfritul anului 1980, IBM a intrat pe piaa calculato arelor cu pre mic, aflat ntr-o extindere rapid, proiectnd sub conducerea lui Don Estr idge primul PC, avnd la baz sistemul IBM System /23 data Master cu monitorul i tast atura integrate n ansamblu. echipa de proiectare a utilizat microprocesorul 8088, ce accesa 1 Mb de memorie, cu magistrala intern de 16 bii i extern de 8 bii. IBM a f abricat calculatorul cu intenia de a-l lansa pe pia ntr-un an, folosind ct mai multe componente de la productorii externi: aprea pentru prima dat un nou standard: compa tibil IBM. pentru acesta s-au scris mai mult software dect pentru oricare alt sis tem de pe pia. Compania Microsoft a acceptat propunerea de a dezvolta un sistem de operare pentru acest sistem, pe care la denumit simplu DOS (Sistem de operare c u discul). C) DEZVOLTAREA CALCULATOARELOR PERSONALE N ZILELE NOASTRE. n cei 20 de ani de la lansarea primului IBM PC, sistemele bazate pe microprocesorul 8088 la 4.77 MHz, au evoluat la sisteme cu microprocesoare Pentium III sau AMD K7 Atlon la 800 MHz, de aproape 1500 de ori mai rapide, fiind capabile s acceseze cantiti de memorie de ordinul sutelor de Mb i s lucreze cu cantiti de date de ordinul zecilor de Gb. IBM a inventat standardul compatibil, piaa fiind rapid micat de o multitudin e de productori de echipamente de calcul i echipamente periferice. Standardul iniia l Compatibil IBM a fost nlocuit cu standardul PC sau mai nou Compatibil PC. A apru t o nou noiune, cea de upgrade, nscut din necesitatea de a

WiNS DMPC Capitolul I 6 ine pasul cu ritmul tot mai alert de dezvoltare a tehnolo giilor de fabricaie cerute de produsele software tot mai performante. Calculatoru l personal a devenit n zilele noastre un fel de aparat electrocasnic bun la toate, tot mai prezent la toate categoriile de oameni, capabil de aproape orice fel de activitate cerut. Astfel, tot ceea ce merit s fie discutat sau privit s-a transform at n numere cri, muzic, filme etc.

WiNS DMPC Capitolul I 7 3. REPREZENTAREA INTERN A INFORMAIEI NTR-UN CALCULATOR A) PRINCIPIILE MATEMATICE n interiorul calculatoarelor circul semnale (impulsuri). Pantru a memora i transmite informaiile prin intermediul acestor semnale, calcula toarele folosesc un sistem de reprezentare a informaiilor pe dou niveluri. Practic , n calculator exist semnale electrice de tensiune mai nalt care sunt interpretate c a avnd valoarea 1 i semnale de tensiune joas, interpretate ca avnd valoarea 0. Valor ile 0 i 1 se mai numesc i BII i reprezint particulele cele mai mai mici de informaie d in calculator. Astfel, devine evident de ce n calculatoare este folosit sistemul binar (n baza 2), deoarece toate datele sunt reprezentate prin cifrele 0 i 1. Pent ru citirea informaiilor nu se folosesc ns bii n mod individual (singuri ei reprezentnd o cantitate prea mic de informaie) ci grupai ntr-o succesiune. O astfel de succesiu ne de 8 bii se mai numete BYTE (sau OCTET), acesta reprezentnd unitatea de msur a cap acitii de memorie. Ex. 10011001 = 1 byte Un byte poate reprezenta un singur caract er. Cel mai mic numr care poate fi reprezentat de un byte este 0 iar cel mai mare numr este 255: 0 x 27 + 0 x 26 + 0 x 25 + 0 x 24 + 0 x 23 + 0 x 22 + 0 x 21 + 0 x 20 = 00000000 = 0 1 x 27 + 1 x 26 + 1 x 25 + 1 x 24 + 1 x 23 + 1 x 22 + 1 x 21 + 1 x 20 = 11111111 = 255 Prin intermediul biilor se pot reprezenta nu numai num ere ci i litere sau cuvinte. n calculator caracterele alfanumerice sunt codificate i deci recunoscute dup un anumit sistem, codurile fiind tot numerice. Acest siste m permite reprezentarea cu uurin i a valorilor logice TRUE =1 i FALSE = 0. La apariia primelor calculatoare personale, cu procesoare pe 4 bii, se utilizau coduri scurt e, suficiente pentru codificarea a 16 simboluri. Codul de baz utilizat pe 4 bii pe ntru 10 numerale se numea Binary Coded Decimal sau BCD i este nc utilizat pe unele sisteme. Cod binar 0000 0001 0010 0011 0100 0101 0110 Numeral 0 1 2 3 4 5 6 0111 1000 100 1 7 8 9

4 WiNS DMPC Capitolul I Acest sistem de codificare s-a dovedit repede insuficient, fiind nevoie s se trea c la utlizarea unor sisteme de codificare mai complexe, dintre care cel mai cunos cut este codul ASCII. B) TABELA ASCII UNITED STATES

WiNS DMPC Capitolul I 5

C) UNITI UZUALE DE MSUR A MEMORIEI Un byte este o succesiune de 8 bii. El reprezint un itatea de baz a capacitii de memorie. Bytul, notat B i multiplii si reprezint uniti d ur a capacitii de memorare att pentru memoria intern a calculatorului, ct i pentru alt dispozitive. Deoarece reprezentarea numerelor n calculator se face n baza 2 i nu n baza zece, aa cum suntem obinuiis lucrm n mod normal, i multiplii byte-ului vor fi put ri ale lui 2 i nu ale lui 10. Astfel: 1 KB = 210 B = 1024 B i nu 103 = 1000 B 1 MB = 210 KB = 1024 KB = 1048576 B 1 GB = 210 MB = 1024 MB = 1048576 KB = 107374182 4 B 1 TB = 210 GB = 1024 GB = 1048576 MB = 1073741824 KB Abrevierile K (kilo), M (mega), G (giga) i T (tera) se scriu cu litere mari i reprezint mii, milioane, mil iarde i respectiv biliarde. Astzi, dimensiunile obinuite ale hard-discurilor sunt d e ordinul GB iar ale memoriei RAM instalate de ordinul MB.

6 WiNS DMPC Capitolul I 4. NOIUNI DESPRE ORGANIZAREA LOGIC A DATELOR Stocarea datelor se refer la pstrarea i nstruciunilor de program i a datelor pe calculator astfel nct informaiile s fie dispon ibile pentru prelucrri. Datele de lucru i programele sunt stocate logic pe un supo rt fizic (hard-disc, dischet, disc optic, band magnetic, etc.) sub form de fiier. Fiie rele sunt grupate n directoare sau subdirectoare, obinndu-se o structur arborescent c are este gestionat de ctre sistemul de operare. n momentul prelucrrii datelor sau la nsrii n execuie a programelor, acestea sunt stocate temporar n memoria RAM a calcula torului, dar la decuplarea acestuia de sub tensiune, memoria RAM este tears; din a cest motiv memoria RAM se numete memorie volatil. A) SUPORTUL FIZIC PENTRU STOCARE A DATELOR Se refer la un suport nevolatil de stocare, pe care se pstreaz instruciuni de program i date, chiar dup oprirea calculatorului. Mai jos sunt enumerate cteva dintre cele mai uzuale suporturi fizice: 1) Hard disc sau Disc Fix: Este un elem ent de stocare standard n sistemele de calcul, n mod uzual format din: mai multe d iscuri rigide acoperite cu un material avnd sensibilitate magnetic, ansamblul cape telor de citire/scriere i interfaa electronic ce coordoneaz conectarea ntre unitatea de disc i calculator. Dimensiunea unui harddisc, sau capacitatea sa de stocare, s e msoar n megabytes (MB) sau gigabytes (GB).. Exemple de capaciti de stocare : 850 MB , 1.6 GB, 3 GB, etc. nainte de a utiliza un hard-disc, acesta trebuie pregtit urmnd urmtoarele etape: a) Formatare fizic: operaie realizat de obicei n fabric, prin inter mediul unor programe specializate. n momentul formatrii fizice, suprafa discului est e testat pentru sectoare cu defeciuni fizice; dac sunt depistate asemenea sectoare defecte, ele sunt marcate i devin inaccesibile componentelor software. Astfel est e asigurat sigurana datelor, deoarece sistemul de operare nu are acces la sectoare le marcate ca fiind defecte i deci nu poate stoca date n acele zone. Operaia de for matare fizic terge iremediabil toate datele. b) Partiionare: operaie care rezerv o zo n din capacitatea hard-discului pentru a fi utilizat de un anumit sistem de operar e. Pe acelai hard-disc pot fi instalate mai multe sisteme de operare care utilize az fiiere cu formate specifice; n acest scop se creeaz mai multe partiii, cte una pent ru fiecare sistem de operare. n cazul n care hard-discul va fi utilizat sub un sin gur sistem de operare, atunci vom crea o singur partiie care va utiliza toat capaci tatea discului. Operaia de partiionare o efectueaz utilizatorul prin programe speci ale. n cazul sistemelor de

7 operare MS-DOS i MS Windows 9x se folosete utilitarul FDISK. Operaia de partiionar e terge iremediabil toate datele. Informaii despre partiiile existente pe un hard-d isc sunt stocate ntr-o zon special rezervat n acest scop, n tabele de partiii. c) Form atare logic: operaie efectuat de utilizator prin programe specializate care pregtesc discul pentru a fi utilizat de ctre un anumit sistem de operare. n cazul sistemel or de operare MS-DOS i MS Windows 9x se folosete utilitarul FORMAT. Operaia de form atare logic terge toate datele; n anumite cazuri, se pot folosi utilitare pentru a recupera datele terse prin formatare logic, dac n zonele de disc unde au fost memora te acestea nu s-au efectuat ntre timp scrieri de informaii. n urma operaiei de forma tare logic, pe disc sunt nscrise informaii referitoare la modul n care datele pot fi stocate. Memorarea datelor de face utiliznd uniti de alocare ce poart denumirea de clustere. Un cluster este format din mai multe sectoare de disc i reprezint unitat ea de baz pentru stocarea informaiei pe un disc. Dimensiunea unui cluster este sta bilit n urma operaiei de formatare logic. Pentru a ine evidena modului n care au fost locate clusterele pentru stocarea datelor pe disc, se utilizeaz o tabel de alocare a fiierelor FAT (File Allocation Table). d) Transferul fiierelor sistem: este o e tap opional, efectuat numai n cazul n care se dorete ncrcarea sistemului de operare hard-disc. Aceast operaie este realizat prin utilitare specializate. WiNS DMPC Capitolul I 2) Disc flexibil sau dischet (Floppy disk) Este un disc din material plastic flex ibil, acoperit cu o substan cu proprieti magnetice, introdus ntr-un plic, sau o carca s de plastic, n scopul proteciei sale mecanice. Ele permit accesul capetelor de cit ire prin decupajele practicate n acest scop. n general, dischetele sunt de 2 dimen siuni : 5.25 sau 3.5 inch, dar cele de 5.25 in. nu mai sunt folosite. Capacitate a de stocare a dischetelor de 3.5 inch este uzual de 1.44 MB. Pentru a putea fi utilizat, o dischet trebuie n prealabil formatat utiliznd un program special. n genera l, dischetele se cumpr pre-formatate. n cazul n care se dorete ncrcarea sistemului de perare de pe dischete, atunci trebuiesc transferate fiierele sistem pe dischet. 3) CD-ROM Este un disc optic pe care se pot memora date, muzic, imagini. Capacitate a uzual de stocare este de 650 MB sau 74 minute, n funcie de tipul datelor. Pentru a nscrie date pe un CD-ROM este necesar existena unui echipament special, denumit i nscriptor CD (CD Recorder). Pe unitile de CD-ROM normale se poate efectua doar cit irea datelor. Anumite calculatoare au posibilitatea ncrcrii sistemului de operare d e pe discuri CD-ROM.

8 WiNS DMPC Capitolul I

B) FIIERE I DIRECTOARE n vederea stocrii datelor pe un mediu permanent, trebuiesc cu noscute i nelese urmtoarele noiuni: Programul este o succesiune de instruciuni scrise tr-un limbajul neles de calculator, pe care acesta le poate executa astfel nct echip amentele s acioneze ntr-un mod predeterminat. Un program efectueaz operaii de prelucr are asupra datelor de intrare n scopul emiterii unor rezultate - datele de ieire. Programele sunt stocate fizic pe disc sub form de fiiere. n continuare, sunt prezen tate cteva categorii de programe: Programele de sistem: Sunt toate programele de c are are nevoie calculatorul pentru a funciona eficient. Exemple : sistemul de ope rare, programele de gestionare a memoriei. Programele utilitare: Sunt folosite pe ntru ntreinerea calculatorului. Exemple: SCANDISK, DEFRAG, FDISK, FORMAT. Programel e de aplicaii: Ajut la efectuarea unui anumit gen de lucrri prelucrarea textelor, a naliz financiar cu ajutorul foilor de calcul, tehnoredactarea textelor, etc.

9 Fiierul este o colecie de informaii stocate sub o anumit form, specific tipului de f iier. Un fiier se caracterizeaz prin: WiNS DMPC Capitolul I 1) Nume de fiier: Format din 1-8 caractere pentru MS-DOS i 1-255 caractere pentru MS Windows 9x. Caracterele pot conine litere, cifre i simboluri speciale ( _!#%^$&( ) ). Sub sistemul de operare MS-DOS numele unui fiier nu poate include spaii, n timp ce sub MS Windows 9x acest lucru este posibil. Dac pe acelai calculator utilizm apl icaii sub DOS i sub Windows 9x, atunci ar putea s apar anumite probleme la folosirea n comun a fiierelor. Fiierele cu nume lungi din MS Windows 9x sunt automat traduse n nume scurte de maxim 8 caractere, pentru a putea fi utilizate i sub MS-DOS. Exe mple de nume de fiiere sub MS-DOS i MS Windows 9x: BALANTA STOC XFILES BV_1998 DAT -98 Sub sistemul de operare MS-DOS literele mari sau mici sunt tratate la fel, a cesta fiind un sistem de operare care nu sesizeaz diferena. Exemple de nume de fiie re sub MS Windows 9x: BALANTA DE VERIFICARE 1997 Curriculum Vitae Memoriu ctre TR IBUNAL Datele Mele An 98 n numele de fiiere pot apare i simboluri speciale, numite caractere ambigue ( wildcards): ? (semnul ntrebrii): poate nlocui orice caracter * (asterisk): poate nlocui un grup de caractere de la 1 pn la 8 caractere n cazul MS-D OS i de la 1 pn la 255 caractere n cazul lui MS Windows 9x. Pentru exemplificare vom urma regula impus de MS-DOS, caz n care un nume de fiier poate conine maxim 8 carac tere. NUME AMBIGUU DE FIIER NUME POSIBILE DE FIIERE C?R ? poate fi nlocuit de liter ele A-Z i cifrele 0-9 i de caractere speciale; de exemplu: CAR, CBR, ..., CZR C_R, CR, ... C0R, C1R, ..., C9R TE*T * poate fi nlocuit de un grup de 1 pn la 5 litere s au cifre sau caractere speciale; de exemplu: TEST, TEWEGDST, TEZXST TE_12_ST, et c.

10 WiNS DMPC Capitolul I

???? Orice nume de fiier format din 4 caractere * Orice nume de fiier, format din 1 pn la 8 caractere. 2) Extensie sau tip: Este opional, format dintr-un separator (pu nct) i 1-3 caractere i ne indic tipul de informaii stocate n acel fiier. n extensia un i fiier pot apare i simboluri speciale, numite caractere ambigue (wildcards): ? (s emnul ntrebrii): poate nlocui orice caracter * (asterisk): poate nlocui un grup de c aractere de la 1 pn la 3 caractere..ISA srl ISA srl ISA srl ISA srl - Curs MS Wind ows 95/98 pg.28 Extensii cu semnificaie special sunt urmtoarele: .EXE, .COM Fiier ex ecutabil (program) .BAT Fiier de comenzi (batch file) care are format text .SYS F iier sistem sau interfa software (driver) .BIN Fiier binar de tip cod executabil (bi nary) .LIB Fiier bibliotec (library) .XLS Fiier din aplicaia MS Excel .BAK Fiier de s alvare a versiunii anterioare a aceluiai fiier (backup) .DOC Fiier document de tip MS Word .TXT Fiiere de text simplu sau formatat .DBF Fiier cu date .NTX, .NDX, .CD X, MDX, IDX Fiiere de tip index asociate fiierelor de tip .DBF .ZIP, .ARJ Fiiere co mprimate, de tip arhiv Fiierele de tip text conin iruri de caractere alfanumerice i s e mai numesc fiiere cu format ASCII. Termenul ASCII (American Standard Code for I nformation Interchange) se refer la o form de codificare a caracterelor astfel nct a cestea s poat fi nterpretate de utilizatorul uman. De exemplu litera a corespunde c odului zecimal 97, A corespunde codului 65, spaiu corespunde codului 32, amd. Tabe lul urmtor enumer cteva exemple de fiiere cu nume i extensii ambigue: TEST*.* TEST_IN G.DOC TEST1.TXT TEST1998.XLS etc. TEST*.? n acest caz, extensia fiierului conine un singur caracter: TEST_ING.A TEST1.T TESTPPPP.X etc. TEST.* Toate fiierele cu num ele TEST, indiferent de extensie.

WiNS DMPC Capitolul I 11 *.DOC Toate fiierele cu extensia DOC, indiferent de nume. *.* Toate fiierele indif erent de nume i extensie Tabel 2-3. Exemple de fiiere i extensii de fiiere cu nume a mbigue 3) Dimensiune: Msurat n bytes (B) sau octei. 4) Atribute: a = arhivare; utili zat pentru anumite comenzi r = read-only ; protejeaza fiierul la tergere/modificar e; el poate fi numai citit h = hidden; ascunde fiierul astfel nct s nu poat fi vizual izat prin comenzile uzuale. s = fiier de sistem - system E. Data i ora ultimei mod ificri pentru fiierul respectiv. Director sau folder: este un index care poate fi afiat i conine adresele fiierelor pstrate pe un disc, sau pe o poriune de disc. Direct oarele au o structur ierarhic, de tip arborescent, fiecare director avnd posibilita tea s conin la rndul su o serie de alte directoare. Structura arborescent se refer la grupare logic a datelor pentru a fi depistate eficient, nivelele sale fiind stab ilite de utilizator. Numele unui director poate avea maxim 8 caractere sub MS-DO S i 255 de caractere sub MS Windows 9x. Directorul care este printele tuturor subd irectoarelor se numete directorul rdcin sau root i este specificat prin simbolul back slash ( ). Sub sistemul de operare MS Windows 9x se prefer utilizarea termenului d e folder, termen care n limba englez nseamn dosar. Acest sistem de operare este astf el proiectat nct s faciliteze lucrul cu calculatorul printr-o interfa grafic prietenoa s, care imit suprafa de lucru a unui birou. De aceea termenul de folder a dobndit pop ularitate fiind mai uor de neles de ctre utilizatori. Pentru a identifica corect un fiier trebuiesc specificate urmtoarele elemente: a) litera unitii de disc: A,B, C, e tc. urmat de simbolul dou puncte (:) b) calea de acces din structura arborescent ctr e acel fiier; o cale este format din succesiunea de directoare care ne conduc la a cel fiier, separate prin simbolul backslash ( ) c) numele fiierului d) extensia fiie rului, precedat de simbolul punct (.) De exemplu, specificarea fiierului BALANTA.D OC este: C:\CONTABILITATE\1998\BALANTA.DOC Alte exemple: C:\GESTIUNE\STOC.XLS C: \JOCURI\XFILES.EXE Exist dou moduri de a scrie specificrile de fiiere:

12 WiNS DMPC Capitolul I I. Folosind calea de acces absolut, pornind de la rdcin, ca n exemplele de mai sus. I I. Folosind calea de acces relativ, raportat la directorul curent. De exemplu, dac directorul curent este CONTABILITATE, atunci specificatorul pentru fiierul BALANT A.DOC este de forma: 1998\BALANTA.DOC Numele directorul curent nu apare n specifi catorul de fiier i nici calea pn la directorul curent. O cale relativ nu ncepe cu back slash i conine numai numele directoarelor aflate la nivele inferioare celui curent i numele i tipul fiierului. Dac directorul curent este JOCURI, atunci specificatoru l pentru fiierul XFILES.EXE este XFILES.EXE. Directorul curent mai poate fi speci ficat prin simbolul punct (.) iar directorul lui printe prin dou puncte (..). Astf el, dac directorul curent este GESTIUNE, atunci specificatorul relativ pentru fiie rul BALANTA.DOC este: ..\1998\BALANTA.DOC. Utilizatorul i creaz propriile sale fiier e utiliznd un program, aceste fiiere dobndind denumirea generic de documente utiliza tor. Un document ar putea s fie o scrisoare creat cu ajutorul unei aplicaii de proc esare texte, un tabel cu formule matematice creat cu ajutorul unei aplicaii de ca lcul tabelar, un desen, o partitur muzical sau o secven video, create prin intermedi ul unor aplicaii specializate. Fiecare aplicaie i genereaz fiiere cu format specific c e pot fi exploatate numai sub aplicaia respectiv sau sub aplicaii care au capacitat ea de a recunoate formatul. De exemplu, dac utilizatorul a editat o scrisoare sub procesorul de texte MS Word, scrisoarea este stocat fizic pe disc sub forma unui fiier cu format i o extensie tipic programului respectiv; un alt procesor de texte - Wordperfect de exemplu, creaz fiiere cu formate i extensii diferite. Pentru a pre lucra o imagine grafic nu putem folosi o aplicaie de procesare texte, ci trebuie u tilizat o aplicaie destinat acestui scop, cum ar fi Corel Draw de exemplu.

13 n general aplicaiile din aceiai categorie - procesare texte, procesare imagini, procesare sunete, cu toate c au formate specifice pentru fiierele create, pot recu noate i formate de fiiere strine care dein popularitate pe pia. Astfel, un document cr at sub aplicaia MS Word va putea fi citit i prin aplicaia Wordperfect, dar n momentu l accesrii fiierului are loc conversia fiierului ntr-o form proprie Wordperfect. Disc ul sistem: este discul ce conine fiierele sistemului de operare necesare pornirii calculatorului i lansrii sistemului de operare. Se obine n urma operaiei de transfer a sistemului i poate fi disc flexibil (dischet), hard-disc sau CD-ROM. Fiiere siste m: sunt fiierele ce conin codul program al sistemului de operare. NOT: MS Windows 9 5/98 este un sistem de operare care se livreaz cu propria sa versiune de MS-DOS, versiunea 7.0. De asemenea, el poate fi instalat peste sistemul MS-DOS existent, cele dou sisteme co-existnd pe acelai echipament de calcul. n ambele cazuri, utiliz atorul dispune de dou modaliti de ncrcare a sistemului de operare: se poate opta pent ru MS Windows 95/98 (varianta implicit) sau pentru MS-DOS. Mai jos sunt date cteva exemple de nume de fiiere sistem: IO.SYS MSDOS.SYS Operaia de ncrcare a sistemului de operare se refer la ncrcarea n memoria RAM a fiierelor de sistem i se mai numete bo tare. WiNS DMPC Capitolul I

14 5. STRUCTURA WiNS DMPC Capitolul I UNUI CALCULATOR. CE GSIM SUB

CARCAS ? A) TERMINOLOGIE nainte de a ncepe studiul calculatoarelor personale, trebuie s ne o binuim cu limbajul specific. Orice PC este construit dintr-o mulime de componente, fiecare ndeplinind o funcie specific, care contribuie la funcionarea general a calcu latorului. Ca i n realitatea fizic, un PC este construit din elemente fundamentale, combinate laolalt, fiecare adugnd o nou caracteristic sau calitate calculatorului obi nut n final. Blocurile de construcie se numesc COMPONENTE HARDWARE i sunt formate d in circuite electronice i pri mecanice care ndeplinesc diferite funcii. n timp, pe msu ce sistemele de calcul s-au dezvoltat, diferenele dintre aceste componente s-au a tenuat. n perioada de nceput a PC-urilor, majoritatea productorilor urmau aceeai lin ier directoare, utiliznd aceleai componente, dar astzi diversitatea acestora a cres cut. Unele componente realizate la nceput separat s-au combinat ntr-o singur pies, n timp ce altele au fost mprite n mai multe componente.

Pentru a uura modul de nelegere a componenteiu unui PC, l putem mpri n urmtoarele p nente:

WiNS DMPC Capitolul I 15 unitatea de sistem sistemul de stocare masiv sistemul de afiare echipamentele peri ferice componente de conectare.

Fiecare din aceste pri poate fi la rndul ei mprit n componente majore necesare constr ii unui PC complet.

16 WiNS DMPC Capitolul I B) UNITATEA DE SISTEM Majoritatea oamenilor consider ca fiind un calculator parte a care conine toate componentele eseniale, mai puin tastatura i monitorul. Aceasta s e mai numete i Unitatea Central UC i este componeta de baz a unui calculator, dar est e denumit tehnic unitate de sistem. n aceasta se gsesc principalele circuite ale ca lculatorului i pune la dispoziie conectorii prin care se face legtura ntre calculato r i celelalte accesorii, inclusiv tastatura, monitorul i echipamentele periferice. La calculatoarele portabile (notebook), toate aceste componente externe sunt co mbinate n una singur, denumit direct UC. Unitatea central este alctuit din urmtoarele componete: 1) Placa de baz Este de fapt componenta de baz a UC i este denumit i motherboard (plac mam). Celelalte circuite din UC sunt pri ale acesteia sau se conecteaz direct la ea. Placa de baz denumete funciil e i capacitile fiecrui calculator, deci am putea spune c fiecare tip de calculator ar e un tip de plac de baz (MB). De fapt,

17 diversitatea tipurilor de calculatoare nu este dat neaprat de tipul de MB, exis tnd PC-uri diferite ca performane care au acelai tip de plac de baz. WiNS DMPC Capitolul I MB conine cele mai importante elemente ale unui PC: microprocesorul, cipul BIOS, memoria, sistemul de stocare, sloturile de extensie i porturile. Toate acestea su nt controlate de elementul cel mai important al MB: cipsetul. 2) Microprocesorul Este de fapt creerul calculatorului, elemntul care d numele acestuia: un calcula tor cu procesor Pentium este denumit simplu calculator pentium. Calculatoarele mai vechi conineau i un coprocesor, responsabil de calculele matema tice (ca de exemplu funciile trigonometrice), care mreau considerabil performanele calculatorului. La microprocesoarele moderne, acesta a fost ncorporat pe aceeai pa stil de siliciu, crescnd considerabil viteza de calcul datorit transmiterii directe a datelor de calcul ntre ele. 3) Memoria Microprocesorul are nevoie de un loc n c are s-i pstreze datele pe care le proceseaz. Memoria, numit adeseori RAM(Random Acces Memory), localizat de obicei pe placa de baz, este folosit de acesta pentru efectu area calculelor.

18 WiNS DMPC Capitolul I De cantitatea de memorie instalat ntr-un sistem de calcul depind toate produsele s oftware ce pot rula pe acesta. De fapt, mai mult memorie este echivalentul unor p erformane globale superioare. 4) BIOS Pentru a putea funciona, calculatorul are ne voie de un program simplu de pornire, numit sistem primar de intrare/ieire (BIOS) . Acesta este un set de rutine permanent nregistrate, ce asigur caracteristicile o peraionale fundamentale ale sistemului, inclusiv instruciunile care i spun calculat orului cum s se autoseteze la fiecare pornire. La calculatoarele mai vechi, sistemul BIOS stabilea capacitatea unui calculator, proveniena acestuia determinnd compatibilitatea de baz a acestuia. La sistemele no i singura problem de compatibilitate este acceptarea standardului PlugnPlay, care p ermite configurarea automat a sistemului. Sistemele de operare moderne nlocuiesc a utomat codul BIOS, imediat dup iniializarea PCului. 5) Circuitele de suport Fac le gtura ntre microprocesor i restul calculatorului. La calculatoarele moderne, toate funciile tradiionale ale circuitelor de suport au fost nglobate n cipset-uri, care c ontribuie la diferenierea plcilor de baz i a performanelor.

WiNS DMPC Capitolul I 19 6) Sloturile de extensie Permit extinderea capacitilor plcilor de baz prin montarea unor plci suplimentare. n timp, PC-urile au folosit mai multe standarde pentru slo turile de extensie, n prezent cele mai importante fiind doar trei dintre ele. C) SISTEMUL DE STOCARE MASIV Pentru a putea furniza calculatorului o modalitate de s tocare a cantitilor imense de date i de programe cu care se lucreaz n fiecare zi, se utilizeaz dispozitive de stocare masiv. La aproape toate calculatoarele, principal ul dispozitiv de stocare este Hard-discul. Pentru transferarea programelor i date lor ntre PC-uri se utilizeaz dischetele i unitile CDROM. Toate aceste dispozitive seu nt legate de restul PC-ului prin una sau mai multe interfee. 1) Unitile de hard-dis c Principalele cerine ale unui sistem de stocare sunt capacitatea i viteza raporta te la cost. n prezent, pentru un pre foarte mic se pot achiziiona hard-discuri cu c apacitate foarte mare zeci de GB i cu vitez foarte bun.

20 WiNS DMPC Capitolul I 2) Unitile CDROM Cel mai popular mediu de distribuie a datelor este discul CDROM. C u o capacitate standard de 650 MB, n prezent poate fi att citit ct i scris, costul u nitilor de scriere i chiar rescriere fiind din ce n ce mai mic.

O nou generaie, DVD-urile, cu capaciti pn la 18 GB, se anun a lua locul CDROM-urilor, hnologia de fabricaie permind acestora s ating viteze de transfer foarte mari la cost uri din ce n ce mai mici. 3) Unitile de dischete Cele mai ieftine dispozitive de stocare, dischetele au repr ezentat pentru o perioad singura modalitate de stocare a datelor. n timp, tehnolog ia simpl a acestora a evoluat, capacitatea acestora crescnd de 50-100 de ori, ns preu l acestor dispozitive ne fac s ne gndim la alte medii de stocare.

Totui, unitile de dischet rmn o componet standard a PC-urilor, datorit robusteii ace i posibilitii de a lucra n medii saturate de praf i fum. 4) Unitile de band Sunt des ate exclusiv salvrilor de siguran, fiind caracterizatre prin capacitate foarte mare i cost mic. Se bazeaz pe aceleai principii ca un casetofon. Toate sistemele import ante folosesc sisteme de band, montate n casete de protecie ce pot fi uor ncuiate i pr otejate.

WiNS DMPC Capitolul I 21 D) SISTEMUL DE AFIARE Este de fapt fereastra prin care privim n mintea calculatoru lui i este format dintr-o plac video sau un adaptor grafic i un monitor sau un ecra n plat. Acestea lucreaz permanent mpreun, adaptorul grafic genernd imaginile ce se a fieaz pe monitor. 1) Plci grafice i acceleratoare grafice Placa grafic genereaz imagin ea de pe ecranul monitorului, la parametrii cerui, convertind codurile digitale n modele de bii pentru fiecare punct vizibil. Totodat determin numrul de culori afiate i rezoluia final a imaginii. n prezent, acestea sunt secondate de un accelerator grafic, cu rolul de a mri perf ormanele 2D i de a realiza imagini 3D de nalt calitate. 2) Monitoarele i sistemele de afiare cu ecrane plate Monitorul este partea de baz a sistemului de afiare, finnd una din componentele cele mai costisitoare ale sistemului de calcul n funcie de pa rametrii tehnici oferii. Avnd de fapt aceeai tehnologie cu a televizoarelor, sunt c apabile de a afia mai multe detalii, cu o serie de parametri bine stabilii, perfor manele acestora fiind strns legate de cele ale adaptoarelor grafice.

22 WiNS DMPC Capitolul I Din ce n ce mai mult este vizibil tendina de a limita spaiul relativ mare ocupat de acestea, prin introducerea unor sisteme de afiare cu ecrane plate, ale cror perfor mane tehnice se aproprie de cele ale monitoarelor clasice.

Fiind mai uoare, ocupnd mai puin spaiu i consumnd mai puin energie, deocamdat doar p elativ ridicat al acestora mpiedic nlocuirea monitoarelor CRT cu panourile LCD cu c ristale lichide. E) DISPOZITIVE PERIFERICE Accesoriile conectate la un PC se num esc echipamente periferice i sunt de dou tipuri:de interne i externe. Cele interne sunt montate n interiorul UC-ului i sunt conectate direct lka magistrala de extens ie. Cele externe sunt fizic separate de UC i uneori utilizeaz o surs de energie sep arat. 1) Dispozitive de intrare Comunicarea cu PC-ul se face prin intermediul tas taturii i al mouse-ului. Tastatura rmne cea mai eficient metod de introducere a textu lui, iar mouse-ul este cel mai rapid mijloc de utilizare a interfeelor grafice al e aplicaiilor. Desenarea de precizie se face cu tablete digitizoare, iar captarea imaginilor i r ecunoaterea optic a caracterelor se face cu ajutoirul scannerelor.

WiNS DMPC Capitolul I 23 2) Imprimantele Cea mai cunoscut metod de transformare a datelor digitale n mijloac e palpabile este tiprirea informaiei pe hrtie, realizat prin intermediul imprimantel or. Cunoscnd n timp una dintre cele mai fascinante dezvoltri, n prezent ntlnim trei ti puri principale de imprimante: matriceale, cu jet de cerneal i laser. F) COMPONENTE DE CONECTARE Capacitatea unui PC de a trimite informaii ctre alte di spozitive poart numele de conectivitate. Prin intermediul porturilor I/O, Pc-ul p ropriu se poate conecta cu orice numr de echipamente periferice. 1) Porturi I/O R ealizeaz legtura dintra echipamentele periferice i PC. dotarea standard actual este un port paralel, utilizat de regul de imprimante i unul sau mai multe porturi seri ale pentru mouse sau alte dispozitive.

24 WiNS DMPC Capitolul I n prezent, conexiunile seriale migreaz spre magistrale seriale universale USB, n ti mp ce dorina de elimina cablurile de legtur duce la dezvoltarea sistemelor de trans misie prin infrarou IrDA. 2) Modemuri Pentru conectarea cu alte surse de informaii sau calculatoare aflate la distane foarte mari (Internet), se utilizeaz sistemul telefonic internaional prin intermefdiul unui modem. Acesta este de fapt un convertor de semnal, transformnd semnalele dig itale n analoge i invers. Tendina actual este de a migra ctre servicii telefonice dig itale ISDN, conexiuni de mare vitez prin fibr optic i legturi digitale directe prin s atelit. 3) Reele Tendina tot mai pronunat de a pune n comun ct mai multe sisteme de ca lcul PERSONALE, a dus la dezvoltarea tehnologiilor de reea, care au o multitudine de avantaje cum ar fi punerea n comun de resurse, mrirea puterii de calcul i conec tarea propriului PC la un sistem global de calcul (WAN).

WiNS DMPC Capitolul II 25 CAPITOLUL II. 1. TIPURI DE SISTEME GENERALITI

nainte de a trece la un studiu aprofundat al componentelor hardware, este necesar s trecem n revist deosebirile existente ntre arhitecturile calculatoarelor IBM si a celor compatibile IBM, structura memoriei si modul de utilizare a acesteia. n pr ezent se afla pe pia o multitudine de tipuri de calculatoare compatibile PC. Major itatea sunt asemntoare, ns, odat cu continua perfecionare a mediilor de operare de gen ul Windows, UNIX sau OS/2, au devenit evidente cteva deosebiri importante in arhi tectura sistemelor. Un sistem de operare modern are nevoie cel puin de o unitate central de prelucrare CPU 486 pentru a putea rula. Versiunea Windows NT 4.0 neces it cel puin un procesor 586, funcionarea optim a acestui sistem de operare fiind viz ibil abia pe un procesor performant MMX . Cunoaterea i ntelegerea acestor platforme hardware ne permit proiecrea, instalarea i utilizarea sistemele de operare modern e i a aplicaiilor astfel nct s folosim n mod optim resursele hardware disponibile n si temul de calcul. Toate sistemele compatibile PC pot fi mprite d.p.d.v. hardware n do u tipuri fundamentale: - Sisteme pe 8 bii (clasa PC/XT) - Sisteme pe 16/32/64 bii ( clasa AT) Termenul XT vine de la eXTended PC (PC extins), iar AT vine de la Adva nced Technology PC (PC cu tehnologie mbuntit). Termenii PC XT si AT se refer de fapt l a sistemele IBM originale care aveau aceste nume. Calculatorul XT era de fapt un sistem PC care includea un hard-disc n plus fa de unitile de discheta dintr-un PC ob isnuit, aveau un procesor 8088 pe 8 bii i o magistrala ISA (Industry Standard Arch itecture) pe 8 bii pentru extinderea sistemului. Denumirea de 8 bii vine de la fap tul c magistrala ISA prezent la sistemele de clas PC/XT, poate primi sau trimite in tr-un singur ciclu numai 8 bii de date. Datele dintr-o magistral de 8 bii sunt trim ise simultan pe opt ci, n paralel. Sistemele de calcul sunt considerate de clas AT, lucru care indica faptul c respecta anumite standarde care au fost stabilite pen tru prima oara in sistemul IBM AT. AT este numele dat iniial de IBM sistemelor cu procesoare si sloturi de extensie pe 16 bii (ulterior, pe 32 si 64 de bii). Un si stem din clasa AT trebuie s aibe un tip de procesor compatibil cu Intel 286 sau p rocesoare mai noi (386, 486 Pentium, Pentium II i Pentium III) i trebuie s aibe un sistem de sloturi de extensie pe minim 16 bii. De fapt, putem spune c sistemele di n clasa PC/XT cu plci de baz modernizate care nu contin sloturi de extensie pe 16 bii sau mai mult nu sunt considerate adevarate sisteme de clasa AT. Primele calcu latoare de clasa AT aveau o versiune pe 16 bii a magistralei de tip ISA, de fapt o extensie a magistralei iniiale ISA pe 8 bii, ntlnit la calculatoarele din clasa PC/ XT. Ulterior, pentru sistemele din clasa AT au fost proiectate alte tipuri de ma gistrale, cum sunt:

26 WiNS DMPC Capitolul II - Magistrala ISA pe 16 bii - Magistrala EISA (Extended ISA) pe 16/32 de bii - Magi strala PS/2 MCA (Micro Channel Architecture) pe 16/32 de bii - Magistrala PC-Card (PCMCIA) pe 16 bii - Magistrala VL-Bus (VESA Local Bus) pe 32/64 de bii - Magistr ala PCI (Peripheral Component Interconnect) pe 32/64 de bii. - Magistrala AGP (Ad vanced Graphics Port) pe 32 de bii. Un sistem care contine oricare dintre aceste tipuri de sloturi de extensie este, prin definitie, un sistem din clasa AT, indi ferent de procesorul Intel sau compatibil Intel folosit. Sistemele de tipul AT c u un procesor 386 sau mai avansat au caracteristici speciale, care nu se intlneau la prima generaie de calculatoare AT, bazate pe procesorul 286. Sistemele cu un procesor 386 sau mai avansat au posibiliti speciale in ceea ce priveste adresarea memoriei, administrarea acesteia i posibilitatea accesului la date pe 32 sau 64 d e bii. Majoritatea sistemelor cu cipuri 386DX sau mai avansate au magistrale pe 3 2 de bii pentru a profita pe deplin de capacitatea procesorului de a transfera da tele pe 32 de bii. Desi au fost propuse variante de magistrale VL-Bus si PCI pe 6 4 de bii, introducerea n producie a magistralei VL-Bus pe 64 de bii nu a avut loc, d eoarece piaa a fost acaparat aproape in intregime de magistrala PCI. Magistrala PC I pe 64 de bii este de ceva timp n productie, iar noile plci de baz sunt echipate st andard cu magistral AGP. Arhitecturile ISA si MCA au fost proiectate de IBM si co piate de alti producatori pentru a fi utilizate in sisteme compatibile. Alte com panii au proiectat, independent, diferite tipuri de magistrale de extensie. Timp de ani de zile, magistrala ISA a dominat piata calculatoarelor compatibile IBM. Insa, atunci cand a aparut procesorul pe 32 de bii 386DX, s-a simtit nevoia unui slot pe 32 de bii. IBM a fost primul producator care a pornit pe drumul acesta s i a proiectat magistrala MCA (Micro Channel Architecture), care profita din plin de transferul datelor pe 32 de bii. Din nefericire, IBM a intmpinat dificultati c u vnzarea magistralelor MCA din cauza problemelor legate de costul ridicat de fab ricatie al placilor de baza si a placilor adaptoare MCA, ca si din cauza ideii g resite ca magistrala MCA ar fi brevetata. Cu toate ca acest lucru nu este adevar at, IBM nu a reusit s-o impuna pe piata si ea a rmas in mare msura doar o caracter istica a sistemelor IBM. Restul pietei a ignorat in mare masura magistrala MCA, cu toate ca unele companii au produs sisteme compatibile MCA si multe firme au r ealizat placi de extensie MCA. Compaq a fost proiectantul initial al magistralei EISA (Extended Industry Standard Architecture). Dndu-si seama de dificultatile p e care le-a avut IBM in comercializarea noii magistrale MCA, Compaq a hotart ca e mai bine sa ofere gratis proiectul, decat sa-i pastreze ca o caracteristica uni ca a firmei Compaq. Ei se temeau sa nu se repete calvarul prin care trecuse IBM in incercarea de a face ca magistrala MCA sa fie acceptata de intreaga industrie . Cei de la Compaq au hotarat ca trebuie sa participe si altii la noul lor proie ct si au contactat un numar de producatori de sisteme cu intentia de a-i coopta. Aceasta a condus la infiintarea consortiului EISA care in septembrie 1988 a lan sat magistrala

27 de extensie proiectata de Compaq: Extended Industry Standard Architecture (EI SA). Acest sistem ofera un slot pe 32 de bii care poate fi utilizat de procesorul 386DX sau de cele superioare. Din nefericire, EISA n-a cunoscut o raspandire pr ea mare si s-a vandut intr-un numar mult mai mic decat sistemele MCA. De asemene a, exista mult mai putine adaptoare de extensie EISA decat adaptoare de tip MCA. Acest esec de piata s-a produs din mai multe motive. Unul il reprezinta costul ridicat al integrarii intr-un sistem a unei magistrale EISA. Cipurile speciale p entru controlul magistralei EISA adauga cateva sute de dolari la costul placii d e baza. De fapt, existenta sloturilor EISA poate dubla pretul placii de baza. O alta cauza a relativului esec al magistralei EISA este faptul ca performantele o ferite erau de fapt, mai mari decat ale majoritatii perifericelor care puteau fi conectate. Aceasta incompatibilitate in privinta performantelor era valabila si pentru magistrala MCA. Hard-discurile disponibile si alte periferice nu reuseau sa transfere datele la fel de repede pe cat le putea prelucra chiar si magistra la pe 16 bii ISA, asa incat de ce sa fi folosit magistrala EISA, care era si mai rapida. Memoria reusise deja sa nu mai depinda de magistrala standard si era ins talata in mod normal direct pe placa de baza, prin modulele SIMM (Single In-line Memory Modules). EISA complica instalarea si configurarea sistemului in cazul i n care placile standard ISA erau amestecate cu placile EISA. Placile standard IS A nu puteau fi controlate de programul de configurare necesar pentru placile EIS A, care nu aveau jumpere si comutatoare. In anii care au urmat aparitiei magistr alei EISA, ea si-a gasit un loc in sistemele server de performanta ridicata dato rita vitezei mari de transfer a magistralei. Totusi, in statiile de lucru standa rd magistrala EISA a fost inlocuita de magistralele de tip VL-Bus si PCI. Noua t endinta in domeniul sloturilor de extensie o reprezinta magistrala locala. Aceas ta magistrala este conectata in apropierea procesorului sau direct la el. O prob lema cu ISA si EISA este aceea ca frecventa magistralei nu poate depasi 8,33 MHz , ceea ce reprezinta mult mai putin decat frecventa procesoarelor din majoritate a sistemelor actuale. MCA oferea performante mai bune, dar era inca limitata in comparatie cu progresele inregistrate de procesoare. Era nevoie de conectori de extensie care sa comunice direct cu procesorul, la viteza acestuia, utilizand to ti biii pe care ii putea prelucra acesta. Prima dintre magistralele locale care s i-a castigat o oarecare popularitate a fost VESA Local Bus, numita astfel pentru ca a fost proiectata de organizatia Video Electronics Standards Association pen tru adaptoarele video. VL-Bus a fost conceputa ca o extensie a procesorului 486, fiind, in esenta, o extensie a magistralei procesorului 486. Desi magistrala VL -Bus poate fi utilizata si in cazul altor procesoare, acest lucru necesita un ci p de legatura special pentru conversia semnalelor de comanda. VESA a fost creata initial de corporatia NEC, care intentiona sa dezvolte standarde pentru noi tip uri de adaptoare video, mai rapide si mai puternice. Fiind constienta ca unirea face puterea, corporatia NEC a hotarat sa cedeze tehnologia VLBus si sa faca din ea un standard industrial. WiNS DMPC Capitolul II

28 WiNS DMPC Capitolul II S-a format organizatia VESA (Video Electronics Standards Association), care s-a desprins de NEC pentru a prelua controlul asupra noii magistrale de tip VL-Bus s i asupra altor standarde VESA. Pretul de cost scazut si performantele ridicate a u facut ca VL-Bus sa fie mult mai raspndita in comparatie cu magistrala ISA si ch iar cu unele sisteme EISA. VL-Bus a fost definita ca un conector de extensie al magistralelor ISA si EISA si nu poate fi intalnita decat in sistemele cu aceste tipuri de magistrala. Magistrala PCI (Peripheral Component Interconnect) Bus a f ost realizata de Intel ca o noua generatie de magistrale, oferind performantele magistralei locale si, in acelasi timp, independenta procesorului si multiplele capacitati ale acestuia. Ca si multi dintre ceilalti creatori de magistrale, Int el a infiintat o organizatie independenta pentru a face din PCI un standard indu strial de care puteau beneficia toti producatorii. Comitetul PCI (PCI Committee) a fost format ca sa administreze aceasta noua magistrala si ca sa-i conduca des tinul. Datorita superioritatii proiectului si performantelor PCI, aceasta a deve nit rapid magistrala preferata in sistemele cele mai performante. PCI s-a impus pe piata ca cea mai performanta arhitectura de magistrala. Tabelul 2 rezuma prin cipalele diferente dintre un sistem standard PC (sau XT) si un sistem AT. Aceste informatii fac distinctia intre aceste sisteme si cuprind toate modelele IBM si cele compatibile cu acestea. Proprietatile sistemului Tipul PC/XT (pe 8 bii) x86 sau x88 al Real Tabelul 2 Tipul AT (pe 16/32/64 de bii) 286 sau superioare Real sau Protejat (Real Virtual la 386+) 16/32/64 bii ISA, EISA, MCA, PCCard, VL-Bus, PCI 16 sau-mai multe 8 sau mai multe 16M sau 4G 250/300/500/1.000 kHz 1,2M/1,44M /2,88M Bidirectionala Da Procesoare acceptate Modul de lucru procesorului Dimensiunea slotului de 8 bii ex tensie Tipul slotului ISA Intreruperi hardware Canale DMA Memorie RAM maxima Rat a de transfer a controllerului de dischete Unitate standard de incarcare a siste mului Interfata de tastatura Memorie CMOS/ceas 8 4 1M 250 kHz 360K sau 720K Unidirectionala Nu Acest tabel evidentiaza principalele deosebiri dintre arhitectura PC/XT si cea A T. Utilizand aceste informatii puteti incadra practic orice sistem in categoria PC/XT sau

29 AT. Sistemele de tipul PC XT (pe 8 bii) nu au mai fost produse de multi ani. P e acest tip de sistem se poate rula aproape orice program sub MS-DOS, dar el dev ine limitat in cazul sistemelor de operare mai avansate, cum este OS/2. Pe acest sistem nu poate rula sistemul de operare OS/2 sau un program proiectat sa rulez e sub acesta si nici Windows 3.1, Windows 95 sau Windows NT. De asemenea, aceste sisteme nu pot avea mai mult de 1 M de memorie adresabila, din care doar 640K s unt accesibili programelor de utilizator si datelor. In general, puteti identifi ca sistemele AT ca un sistem cu sloturi de extensie pe 16 bii sau mai mult (32/64 de bii). De obicei, aceste sisteme au sloturi ISA pe 8/16 bii compatibile cu vers iunea IBM AT originala. In clasa sistemelor AT (si numai aici) se pot intalni si alte tipuri de magistrale, cum ar fi EISA, MCA, PC-Card, VLBus si PCI. Majorita tea sistemelor de astezi au procesoare 486, Pentium sau unul dintre noile proces oare P6. De obicei, sistemele PC au controllere de dischete de dubla densitate ( doubledensity - DD), iar sistemele AT trebuie sa aiba un controller capabil sa l ucreze cu dischete de densitate mare (high-density, HD) si de dubla densitate. O diferenta mai subtila intre sistemele PC/XT si cele AT o constituie interfata p entru tastatura. Tastatura IBM Enhanced 101-key (extinsa cu 101 taste), detectea za la ce tip de sistem este conectat automat. Tastaturile mai vechi de la sisteme le AT si XT nu lucreaza decat cu un singur tip de sistem, cel pentru care au fos t proiectate. Arhitecturile de tip AT folosesc o memorie CMOS si un ceas de timp real; in general, sistemele de tip PC nu fac aceasta. Totodata, cipul CMOS dint r-un sistem AT memoreaza configuratia de baza a sistemului. Intr-un sistem de ti p PC sau XT, toate aceste optiuni de configurare elementare (cum ar fi memoria i nstalata, numarul si tipul de unitati de discheta si de hard-disc, tipul adaptor ului video) sunt stabilite prin utilizarea unor microcomutatoare si jumpere afla te pe placa de baza si pe diversele adaptoare. WiNS DMPC Capitolul II

30 WiNS DMPC Capitolul II 2. DOCUMENTAIA NECESAR Una din marile probleme care apar in munca de service si de intretinere este existenta documentatiei. Exista mai multe tipuri de documentat ie pentru un anumit sistem, incepand cu manualele de baza, care sunt livrate o d ata cu sistemul, si terminand cu manualele tehnice sau de service, pe care le pr imiti contra cost. De asemenea, cum cele mai multe dintre sistemele actuale util izeaza componente provenind de la diferiti producatori se recomand deseori procur area documentatiei referitoare la anumite componente direct de la producatorul a cestora utiliznd siteurile Internet ale acestora.. In general, tipul documentatie i oferite pentru un sistem este direct proportional cu marimea companiei produca toare. (Companiile mari isi pot permite sa realizeze o documentatie buna.) Din n efericire, o parte din aceasta documentatie este absolut necesara chiar si pentr u cele mai elementare probleme de depanare si de imbunatatire a performantelor s istemului. O alta parte este necesara numai celor care lucreaza in domeniul dezv oltarii produselor hardware sau software, care implica cerinte deosebite. A) DOC UMENTATIA DE BAZA Cand cumparati un sistem, acesta trebuie livrat cu o documenta tie minimala. O data cu sistemul ar trebui sa primiti manuale referitoare la pla ca de baza si la celelalte adaptoare si dispozitive care intra in componenta sis temului. De exemp[u, daca sistemul achizitionat include un adaptor video si un m onitor, ar trebui sa primiti cate un manual pentru fiecare dintre aceste articol e. Manualele care insotesc de obicei sistemele si perifericele contin instructiu nile de baza pentru configurarea, utilizarea, testarea mutarea si instalarea opt ima a sistemului. In mod normal, sistemul este insotit de un disc de diagnostica re elementara (numit uneori Diagnostics and Setup Disk sau Reference Disk) care este destinat proprietarului calculatorului. Cele mai multe dintre calculatoarel e actuale sunt livrate cu software-ul preinstalat pe hard-disc si fara dischete. Aceste manuale ar trebui sa contina si liste cu toate jumperele si comutatoarel e de configurare a placii de baza si a celorlalte placi de extensie. In cazul si stemelor EISA, discul de diagnosticare include, de asemenea, rutina SETUP (folos ita pentru stabilirea datei si a orei), memoria instalata, unitatile de discuri instalate si adaptoarele video instalate. Aceste informatii sunt copiate de catr e programul SETUP in memoria CMOS, care este alimentata de o baterie. B) INDRUMA RI TEHNICE Indrumarele tehnice (technical-reference manuals) ofera informatiile referitoare la interfetele software si hardware specifice fiecarui sistem. Manua lele sunt destinate celor care proiecteaza produse software si hardware care tre buie sa functioneze cu aceste sisteme sau celor care trebuie sa integreze divers e componente

31 hardware si software intr-un sistem. In cazul multor calculatoare compatibile indrumarele tehnice sunt iricluse in pret si sunt livrate o data cu sistemul ca parte a documentatiei de baza. Aceste manuale ofera informatiile elementare des pre interfata si tipul unitatilor sistemului. In ele pot fi gasite informatii de spre placa de baza, coprocesorul matematic, sursa de alimentare, subsistemul vid eo, tastatura, setul de instructiuni si alte caracteristici ale sistemului. Aces te informatii va sunt necesare ca sa integrati si sa instalati unitatile de disc heta, CDROM si cele de hard-disc pe care le puteti cumpara ulterior, placile de memorie, tastaturile, adaptoarele pentru retea si practic orice dispozitiv pe ca re doriti sa-l conectati la calculatorul dumneavoastra. Adesea, acest manual ofe ra scheme bloc cu circuitul placii de baza si semnificatia pinilor pentru divers e conectoare si jumpere. De asemenea, contine cateva tabele pentru unitatile de discheta si de hard-disc, care indica tipurile de unitati ce pot fi instalate pe un anumit sistem. In manual se gaseste si o lista cu tensiunile si puterea furn izate de sursa de alimentare. Aveti nevoie de aceste valori ca sa determinati da ca un sistem are puterea necesara sa alimenteze un dispozitiv aditional. WiNS DMPC Capitolul II C) MANUALE DE INTRETINERE A COMPONENTELOR HARDWARE Unele firme producatoare pute rnice, cum sunt IBM sau COMPAQ asigura si manuale de service pentru sistemele lo r. Orice biblioteca de intretinere a componentelor hardware contine doua manuale : - unul de service si intretinere a componentelor hardware (HardwareMainterianc e Service) - un indrumar de intretinere a componentelor hardware (HardwareMainte nance Reference). Acestea sunt adevarate manuale de service, scrise pentru sp.ec ialisti. Cu toate ca se adreseaza specialistilor in service, ele sunt foarte uso r de urmarit si sunt utile chiar si amatorilor si celor pasionati de calculatoar e. Compania IBM si sucursalele locale de distribuire folosesc aceste manuale pen tru diagnosticare si service. Indrumarul elementar IBM de intretinere a componen telor hardware pentru PC si PS/2 contine informatii generale despre sisteme. Man ualul descrie procedurile de diagnosticare, pozitia comporientelor care pot fi i nlocuite, reglajele sistemului, modul de inlocuire a pieselor si, instalarea lor . Informatiile continute sunt utile mai ales celor lipsiti de experienta in dome niul asamblarii si dezasamblarii unui sistem sau utilizatorilor care au dificult ati in identificarea componentelor unui calculator. Dupa ce demonteaza pentru pr ima oara un calculator, majoritatea oamenilor nu mai au nevoie de o astfel de ca rte. D) DOCUMENTATIA COMPONENTELOR Daca doriti cu adevarat sa dispuneti de cea m ai buna documentatie pentru sistemul dumneavoastra, va recomand cu caldura sa fa ceti rost de documentatia

WiNS DMPC Capitolul II 32 fiecarei componente a sistemului. Aceasta include manu alele specifice fiecarei componente importante a sistemului cum ar fi placa de b aza, unitatile de discheta sau sursa de alimentare - dar si documentatia referit oare la cipurile individuale, cum ar fi unitatea centrala de prelucrare, memoria ROM BIOS, setul de cipuri al placii de baza, setul de cipuri I/O etc. E) OBTINEREA DOCUMENTATIEI Nu puteti sa depanati corect sau sa imbunatatiti perf ormantele unui sistem daca nu dispuneti de documentatia corespunzatoare sistemul ui respectiv. Daca detineti un sistem produs de o firma prestigioasa - cum ar fi IBM, Compaq, HewlettPackard sau alta - cea mai buna solutie este sa apelati dir ect la producator pentru a obtine manualele de service sau indrumarele tehnice. Datorita naturii informatiilor continute de acest tip de manuale, cel mai bine e ste sa le obtineti direct de la producatorul sistemului. S-ar putea sa nu fie la fel de usor sa obtineti documentatia de la alti producatori. Majoritatea compan iilor mari desfasoara activitati de service competente si furnizeaza documentati a tehnica. Altele ori nu au, ori nu vor sa ofere o astfel de documentatie, pentr u a-si proteja propriile departamente de service sau departamentele de service a le distribuitorilor lor.

WiNS DMPC Capitolul II 33 3. DE CE AVEM NEVOIE PENTRU DEPANAREA HARDWARE Ca sa puteti detecta defectul si depana corespunzator un calculator, aveti nevoie de cateva instrumente de baza. Daca vreti sa practicati depanarea profesionala a calculatoarelor, veti avea nev oie de multe alte instrumente de specialitate. Instrumentele de baza, care nu ar trebui sa lipseasca din trusa unui depanator, sunt urmatoarele: Scule simple, o bisnuite pentru procedurile elementare de dezasamblare si reasamblare Teste de d iagnosticare software si hardware pentru verificarea componentelor sistemului Co nectori de test pentru verificarea porturilor seriale si paralele Un multimetru digital, care permite masurarea corecta a tensiunilor si rezistentelor Substante chimice, cum sunt cele de curatat contactele, sprayurile pentru racirea compone ntelor si aerul comprimat utilizat la curatarea sistemului Printre instrumentele perfectionate se numara urmatoarele: Scule specializate, cum sunt extractoarele pentru cipuri PGA (Pin Grid Array), PLCC (Plastic Leader Chip Carrier) si POFP (Plastic Quad Flat Pack) Sonde logice si generatoare de impulsuri, care permit a naliza si testarea circuitelor digitale Osciloscoape, care permit vizualizarea p recisa a semnalelor analogice si digitale in vedfunctionarii modulelor SIMM (Sin gle In-line Memory Module), a cipurilor DIP (Dual In-line Pin) si a altor module de memorie Echipamente de testare a surselor de alimentare, cum sunt autotransf ormatoarele si testerele de sarcina, care permit verificarea performantelor surs ei de alimentare In plus, s-ar putea sa aveti nevoie de instrumente pentru lipit si dezlipit, in caz ca apar probleme care necesita asemenea operatii. A) SCULE OBISNUITE Cand lucrati cu calculatoare personale, va puteti da seama imediat ca sculele necesare pentru aproape orice tip de operatiuni de service sunt foarte s imple si ieftine. Pretul unei asemenea truse de scule variaza intre 20$, pentru cele mici si 500$ pentru trusele de lux gen servieta. Unul dintre cele mai indic ate moduri de a va constitui un set de scule este achizitionarea unei mici truse vandute special pentru service-ul calculatoarelor personale. Lista urmatoare co ntine sculele pe care le puteti gasi in micile truse de service PC cu pretul de aproximativ 20$: cheie tubulara de 3/16 inci cheie tubulara de 1/4 inci surubeln ita cap cruce, mica surubelnita cu lama plata, mica

34 WiNS DMPC Capitolul II surubelnita cap cruce, medie surubelnita cu lama plata, medie dispozitiv de extr agere a cipurilor dispozitiv de introducere a cipurilor penseta penseta cu varf incovoiat surubelnite cap stea, T10 si T15 Cheile tubulare se utilizeaza pentru scoaterea suruburilor cu cap hexagonal cu care sunt fixate carcasele sistemului, placile adaptoare, unitatile de disc, sursele de alimentare si difuzoarele exis tente in marea majoritate a calculatoarelor. Deoarece unii producatori au inlocu it suruburile cu cap cruce si pe cele cu fanta cu suruburile cu cap hexagonal, p entru aceste sisteme puteti folosi cheile tubulare. Dispozitivele de introducere si de extragere a cipurilor se folosesc ca sa introduceti sau sa scoateti cipur i de memorie (sau alte cipuri mici) fara sa indoiti pinii. De obicei, cipurile m ai mari, cum sunt microprocesoarele sau memoriile de tip ROM, sunt scoase cu o s urubelnita mica. Procesoarele mai mari, cum ar fi cipurile 486, Pentium sau Pent ium Pro, sunt scoase cu extractorul de cipuri, daca sunt puse pe un soclu standa rd. Aceste circuite au atat de multi pini, inct este necesara o forta foarte mare ca sa fie scoase. Dispozitivul de extragere a cipurilor distribuie forta in mod egal, reducnd la minim posibilitatea de a le sparge. Pensetele normale si cele c u vrf incovoiat se pot folosi ca sa prindeti cu ele suruburile mici si jumperele pe care este greu sa le tineti in mna. Pensetele cu vrf incovoiat sunt utile mai a les atunci cand va scapa o piesa mica in interiorul calculatorului; de obicei, p uteti scoate piesa far sa dezasamblati sistemul. Surubelnitele cu cap stea au for ma potrivita pentru suruburile speciale pe care le puteti intlni in majoritatea s istemelor Compaq si in multe alte sisteme. Cu toate ca acest set elementar este foarte util, ar trebui totusi sa-i adaugati si alte cteva scule mici, cum ar fi: un cleste cu cap subtire pense hemostatice un cleste pentru taierea si dezizolar ea firelor conductoare chei tubulare metrice surubelnite cu cap cruce pentru sur uburi de siguranta menghina pila lanterna mica Clestii cu cap subtire sunt utili ca sa indreptati pinii cipurilor, ca sa instalati sau sa scoateti jumpere, ca s a indoiti cablurile sau sa apucati piesele mici. Pensele hemostatice sunt foarte folositoare atunci cand doriti sa apucati piese mici, cum sunt jumperele. Clest ii pentru taierea si dezizolarea firelor sunt utili ca sa confectionati si sa re parati cabluri.

35 Cheile tubulare metrice sunt folosite la multe sisteme compatibile, ca si la calculatoarele IBM PS/2, toate utilizand piese in sistem metric. Surubelnitele c u cap cruce pentru suruburi de siguranta se folosesc la scoaterea suruburilor cu cap cruce de tip special, care au iri centru un pin de siguranta. Surubelnita d e acest tip are o gaura centrala in care poate intra pinul. Menghina o puteii ut iliza atunci cand instalati conectori sau cabluri sau cand vreti sa dati cabluri lor o anumita forma, ca si pentru a tirie piesele in timpul operatiunilor delica te. Pila se poate folosi ca sa neteziti marginile aspre din metal ale carcaselor sau sasiuiui, ca si pentru a ajusta mastile unitatilor de disc ca sa intre perf ect. Lanterna poate fi utila pentru iluminarea interiorului sistemului, mai ales atunci cand calculatorul este mai inghesuit si lumina din incapere nu este sufi cienta. Eu o consider ca fiind o scula esentiala. De asemenea, din trusa dumneav oastr de scule nu ar trebui sa lipseasca un kit de protectie la descarcarile el ectrostatice ESD (electrostatic discharge). Acest kit este format dintr-o bratar a antistatica cu fir de impamantare si dintr-un suport special, conductor, cu pr opriul sau fir de impamntare. WiNS DMPC Capitolul II B) SCULE DE LIPIT SI DEZLIPIT In anumite situatii, cum ar fi lipirea unui fir ru pt, montarea unei componente pe placi, scoaterea si instalarea circuitelor integr ate care nu sunt pe socluri sau adaugarea pe placa a unor fire de legatura sau p ini, trebuie sa utilizati un ciocan de lipit. Chiar daca in prezent aproape toat e reparatiile se fac prin simpla inlocuire a placii defecte, exista si situatii in care este necesar un ciocan de lipit. Unul dintre cele mai obisnuite cazuri e ste cel al deteriorarilor fizice, cum ar fi dezlipirea conectorului de tastatura de pe placa de baza prin introducerea fortata a cablului. Intr-o astfel de situ atie placa de baza poate fi salvata prin efectuarea catorva lipituri. In zilele noastre, majoritatea placilor de baza includ componentele I/O, cum ar fi porturi le seriale si paralele. Multe dintre aceste porturi sunt protejate cu sigurante fuzibile, care de obicei sunt mici componente lipite pe placa. Aceste sigurante au rolul de a preveni deteriorarea circuitelor placii de baza de catre o sursa e xterna. Daca un dispozitiv extern provoaca un scurtcircuit sau o descarcare elec trostatica, sigurantele se ard si placa de baza poate fi salvata daca puteti sa le inlocuiti cu unele noi. Pentru astfel de reparatii minore, va este necesar un ciocan de lipit de putere mica, de obicei in jur de 25 de wati. O putere de pes te 30 de wati genereaza prea multa caldura si poate distruge componentele de pe placa. Chiar si cu un instrument de putere mica, trebuie sa limitati cantitatea de caldura la care supuneti placa si componentele ei. Puteti face acest lucru pr intr-o utilizare rapida si eficienta a ciocanului, ca si prin folosirea radiatoa relor prinse de marginile piesei care este lipita. Radiatorul este un mic obiect din metal ce se poate atasa, destinat sa absoarba caldura excesiva pentru ca ac easta sa nu ajunga la componenta pe care dorim s-o

WiNS DMPC Capitolul II 36 protejam. In unele cazuri, puteti utiliza pe post de a bsorbant de caldura si o pensa hemostatica. Ca sa scoateti componentele lipite d e pe o placa de circuit, puteti utiliza un ciocan de lipit si o pomp de fludor. A cest instrument este format de obicei dintr-o camera de aer si un dispozitiv cu arc. (Nu va recomand pompele de fludor cu para de cauciuc.) Instrumentul este ar mat atunci cand apasati tija cu arc in camera de aer. Cand doriti sa scoateti o piesa de pe placa, incalziti cu ciocanul de lipit punctul de pe spatele placii i n care unul dintre capetele componentei este lipit pe placa, pana cand vedeti ca se topeste cositorul. Imediat ce apare topirea, pozitionati varful pompei si ap asati pe butonul de eliberare a tijei. In acest fel, tija se retrage si aspira c ositorul lichid de pe conexiune, lasand liber capatul componentei din orificiu. Incalzirea si aspirarea cositorului se fac intotdeauna de pe spatele placii, nu de pe fata cu componente. Repetati aceasta operatie pentru fiecare capat al pies ei care este lipit pe placa de circuit. Atunci cand stapaniti aceasta tehnica, p uteti scoate un mic circuit integrat intr-un minut sau doua fara un risc prea ma re de a avaria placa sau componentele. Circuitele integrate cu un numar mai mare de pini pot fi mai greu de scos si de relipit fara sa distrugeti si alte compon ente de pe placa de circuit. C) UTILIZAREA UNUI ECHIPAMENT DE TESTARE ADECVAT In unele cazuri, pentru a testa o placa de baza sau o componenta, trebuie sa utilizati dispozitive specializate . Acest echipament de testare nu este scump si nici greu de utilizat si poate sa va fie de mare folos in munca de depanare. Pentru testarea corecta a unui siste m este nevoie de un voltmetru si de conectori de test. Conectorii de test va per mit sa verificati atat porturile seriale si paralele, cat si cablurile atasate l or. Un multimetru digital poate fi utilizat in multe scopuri, inclusiv la verifi carea nivelului de tensiune al semnalelor in diferite puncte, la testarea iesiri lor sursei de alimentare si la verificarea continuitatii unui circuit sau a unui cablu. Un tester pentru priza electrica este un accesoriu de o valoare inestima bila, cu care se pot verifica legaturile din priza, lucru util in cazul in care banuiti ca problemele nu sunt legate de calculator. Sondele logice si sondele ge neratoare de impulsuri nu sunt absolut necesare, dar va pot ajuta in depanare. S onda logica o puteti utiliza pentru a verifica existenta si nivelul semnalelor i n diverse puncte ale circuitului. Sondele generatoare de impulsuri se folosesc c a s injectati semnal intr-un circuit pentru a-i putea testa functionarea. Utiliza rea acestor dispozitiv necesita o cunoastere mai buna a modului de functionare a circuitului. 1) CONECTORI DE TEST Pentru rezolvarea problemelor care apar la po rturile paralele si seriale va sunt necesare conectori de test numiti si conecto ri cu bucla de test, care sunt utilizati pentru intoarcerea semnalului in vedere a diagnosticarii.

37 Exista mai multe tipuri de conectori de test. Aveti nevoie de unul pentru por tul serial cu 25 de pini, unul pentru portul serial de 9 pini si altul pentru po rtul paralel cu 25 de pini. Majoritatea truselor de test profesionale contin toa te cele trei tipuri de conectori de test, deci s-ar putea sa nu fie nevoie sa ii cumparati separat. Daca sunteti indemanatic puteti chiar sa va confectionati si ngur conectorii de test. WiNS DMPC Capitolul II 2) APARATELE DE MASURA Multe proceduri de depanare implica masurarea tensiunilor si a rezistentelor. Puteti face aceste masuratori cu ajutorul unui multimetru d igital portabil. Aparatele de masura pot fi dispozitive analogice (cu ac indicat or) sau dispozitive digitale (cu afisarea valorii masurate). Ele au o pereche de fire numite cabturi de test sau sonde cu care se realizeaza legaturile pentru a putea face masuratorile. In functie de parametrii stabiliti pentru aparat, sond ele vor masura rezistente, tensiuni in curent continuu sau in curent alternativ. De obicei, fiecare pozitie a aparatului are diverse niveluri de masura. De exem plu tensiunea in curent continuu poate fi citita pe diverse scale, cu valori max ime de 200 milivolti, 2 volti, 20 volti, 200 volti si 1000 volti. Deoarece calcu latoarele utilizeaza atat tensiuni de 5 volti, ct si,de 12 volti, pentru a face m asuratorile ar trebui sa folositi scala de 20 volti. Executarea acestor masurato ri pe scala de 200 milivolti si de 2 volti poate da peste cap aparatul si-I poat e chiar defecta, din cauza ca tensiunea este mult mai mare dect valoarea maxima. Puteti folosi si scalele de 200 sau de 1000 volti, dar tensiunile de 5 si 12 vol ti sunt mult mai mici decat valoarea maxima si acuratetea va fi scazuta. Daca fa ceti o masuratoare si nu sunteti siguri de nivelul semnalului, incepeti cu scala cea mai mare si coborati-o treptat. Unele aparate de masura mai perfectionate a u posibilitatea de selectare automata a scalei pentru orice tip de masuratoare s i este mult mai usor de lucrat cu un asemenea aparat. Nu este nevoie dect sa pozi tionati aparatul pe tipul de citire pe care-I doriti, de exemplu pe volti in cur ent continuu, si sa puneti sondele la sursa de semnal. Aparatul selecteaza domen iul corect si afiseaza valoarea. Datorita modului lor de proiectare, aceste apar ate au intotdeauna un afisaj digital si nu un ac indicator. 3) SONDE LOGICE SI S ONDE GENERATOARE DE IMPULSURI O sonda logica poate fi un instrument util in dete ctarea problemelor care pot aparea la circuite. Intr-un circuit digital semnalul este prezent fie la un nivel de 5 volti (high), fie la nivel de 0 volti (low). Din cauza ca aceste semnale sunt prezente doar pentru un timp foarte scurt (de o rdinul milionimilor de secunda) si oscileaza (trec dintr-o stare in alta) foarte repede, un simplu voltmetru este inutil. Sonda logica are scopul sa afiseze cu usurinta aceste stari ale semnalului.

38 WiNS DMPC Capitolul II Sondele logice sunt utile mai ales in depanarea unui calculator care nu mai func tioneaza deloc (este "mort"). Cu ajutorul unei sonde logice puteti determina dac a circuitul de ceas este operational sau daca celelalte semnale necesare functio narii sistemului sunt prezente. In unele cazuri, sonda logica va poate ajuta sa verificati semnalele de la fiecare pin al circuitului integrat. Sondele logice s unt utile si in detectarea unor probleme ale unitatilor de disc prin testarea pr ezentei semnalelor pe cablurile de interfata si pe placa logica. Un instrument c are insoteste sonda logica este sonda generatoare de semnal. Aceasta are drept s cop testarea reactiei circuitului furnizand un semnal de nivel logic unu (+5 vol ti), care dureaza de obicei 1 ,5 pana la 10 microsecunde. Comparati reactia cu c ea a unui circuit despre care stiti ca este bun. Acest tip de dispozitiv este ut ilizat mult mai rar decat o sonda logica, dar in unele cazuri poate fi util in t estarea unui circuit. 4) TESTERE PENTRU PRIZA DE CURENT ELECTRIC O alta scula de testare foarte utila este testerul pentru priza electrica, pe care il puteti cu mpara de la magazinele specializate. Pur si simplu introduceti in priza dispozit ivul si se vor aprinde trei leduri in diverse combinatii, care indica daca priza are firele conectate corect. Desi s-ar putea sa credeti ca prizele cu fire inco rect conectate sunt o problema rar intalnita, eu m-am confruntat foarte des cu a semenea situatii. In majoritatea cazurilor se pare ca problemele apar la firul d e impamantare. O priza incorect conectata poate provoca o functionare instabila a sistemului, aparitia unor erori de paritate si a blocarilor. Daca impamantarea riu este facuta, pot aparea curenti pe circuitul de masa al calculatorului. Deo arece tensiunea de pe circuit) de masa este utilizata drept baza de comparatie p entru a determina daca bitii sunt 0 sau 1 , acest lucru poate produce erori la n ivelul datelor din sistem. Un alt semn ca prizele electrice nu sunt corect cabla te il constituie aparitia socurilor electrice in momentul in care atingeti carca sa sau sasiul unui calculator. Acest lucru indica faptul ca exista curenti acolo unde nu ar trebui sa fie, lucru ce poate fi provocat si de existenta unor impam antari incorecte chiar in interiorul sistemului. Utilizand testerul pentru prize le electrice, puteti determina rapid daca vina apartine sau nu prizei. 5) TESTER E PENTRU MODULELE SIMM Acum consider ca dispozitivele de testare a modulelor SIM M (Single In-line Memory Module) reprezinta o componenta care nu trebuie sa lips easca din arsenalul unui depanator profesionist de calculatoare personale. Acest e dispozitive sunt mici aparate cu care pot fi evaluate modulele SIMM si alte ti puri de module, inclusiv cipurile individuale de memorie, cum ar fi cele de memo rie cache. Poate ca sunt putin cam scumpe (costa in jur de 1 .000$ sau mai mult) , dar ele ofera singura modalitate de a verifica riguros memoria.

39 Fara un tester de acest fel sunteti obligat sa verificati memoria ruland un p rogram de diagnosticare, care nu poate face decat doua lucruri cu memoria: sa sc rie in ea sau sa o citeasca. Un tester de SIMM poate face mult mai multe decat u n program de diagnosticare: Identifica tipul de memorie Determina viteza de lucr u a memoriei Determina daca este o memorie cu paritate sau se utilizeaza o parit ate falsa Variaza intervalul de reimprospatare si intarzierile semnalelor de acc es Localizeaza erori de un singur bit Detecteaza erorile provocate de tensiunea de alimentare sau de zgomot Detecteaza lipiturile reci si scurtcircuitele Identi fica erorile provocate de intarzierea unor semnale Determina erorile legate de c apacitatea memoriei de a pastra datele. WiNS DMPC Capitolul II Nici un program de diagnosticare conventional nu poate face aceste lucruri deoar ece trebuie sa se bazeze pe parametri de acces ficsi, stabiliti de circuitele de control al memoriei apartinand setului de cipuri al placii de baza. Din aceasta cauza programul nu poate modifica intarzierile semnalelor si metodele de acces. Veti ajunge in situatia de a avea o memorie care in unele sisteme functioneaza, iar in altele nu, memorie care de fapt este defecta. Aceasta poate produce prot bleme intermitente si poate fi aproape imposibil de detectat. In concluzie nu ex ista nici o modalitate de testare cu adevarat riguroasa a memoriei din calculato r, pentru aceasta fiind necesar un tester de module SIMM. Testerul de module SIM M pe care vi-I recomand in mod deosebit este SIGMA LC al firmei Darkhorse System s. 6) SUBSTANTE CHIMICE Substantele chimice va pot ajuta sa curatati, sa detecta ti defectele si chiar sa reparati un calculator. Pentru curatarea componentelor, a contactelor si conectoarelor electrice, una dintre cele mai utile substante e ste 1 1 ,1-tricloretanul. Aceasta substanta curata foarte eficient. Poate fi fol osita la curatarea contactelor electrice si a componentelor si nu ataca material ele plastice si cele din care sunt confectionate placile. De fapt tricloretanul se poate utiliza si pentru curatarea petelor, att de pe carcasa calculatorului, c at si,de pe tastatura. Pe piata se gaseste un tip special de lubrifiant care imb unatateste contactele, numit Stabilant 22. Aceasta substanta se aplica pe contac tele electrice si imburiatateste foarte mult calitatea contactului electric, lub rifiind in acelasi timp punctul de contact. Este mult mai eficient decat lubrifi antii si substantele de curatare obisnuite. Stabilant 22 este, de fapt, un semic onductor polimerizat lichid. Se comporta ca un metal lichid si este bun conducat or de electricitate. Totodata, are drept scop umplerea golurilor de aer dintre s uprafetele a doua piese (ceea ce face ca suprafata de

WiNS DMPC Capitolul II 40 contact sa fie mai mare) si impiedica venirea in conta ct cu oxigenul si cu alti agenti care pot oxida si coroda contactul. Adesea, la curatarea sistemului, este folosit un gaz comprimat. Gazul comprimat, care este adesea freon sau bioxid de carbon (C02), este utilizat pentru indepartarea prafu lui si a resturilor dintr-un calculator sau de pe o componenta. 7) TIPURI DE ELEMENTE DE ASAMBLARE Una din problemele care poate face dificila d epanarea unui calculator este folosirea unor tipuri diferite de elemente de asam blare. De exemplu, majoritatea sistemelor folosesc suruburi care pot fi desuruba te cu chei tubulare hexagonale de 1/4 inci sau 3/16 inci. IBM utilizeaza aceste suruburi in toate sistemele PC, XT si AT, acest standard fiind folosit in toate calculatoarele compatibile. Totusi, unele companii folosesc piese de alte tipuri . De exemplu, Compaq utilizeaza in majoritatea sistemelor suruburi cu cap stea. Suruburile de acest tip au un orificiu in forma de stea, in care intra surubelni tele de dimensiuni potrivite. Aceste surubelnite au indicative de masura, cum ar fi: T-8, T-9, T-10, T-15, T-20, T25, T-30, T-40 etc. O versiune a surubului cu cap stea este cel cu cap stea cu pin de siguranta, care poate fi intalnit in sur sele de alimentare si in alte subansamble. Aceste suruburi sunt ideritice cu cel e obisnuite, cu exceptia faptului ca in centrul orificiului in forma de stea se afla un pin care impiedica desurubarea cu o surubelnita normala cu cap stea. O p uteti face doar utilizand o mica dalta cu care sa scoateti pinul. De obicei, un dispozitiv sigilat cu astfel de suruburi se inlocuieste cu totul si rareori este nevoie sa fie deschis. De asemenea, multi fabricanti utilizeaza suruburile mai obisnuite, cu cap cruce si cele cu fanta. Sculele folosite la aceste suruburi su nt mult mai simple, dar ele nu fac priza la fel de bine ca pe cele cu cap hexago nal sau cap in stea, iar marginile lor se pot rotunji mult mai usor. Din surubur ile foarte ieftine se pot desprinde bucati de metal care pot cadea chiar pe plac a de baza.

WiNS DMPC Capitolul II 41 4. DEMONTAREA CALCULATORULUI I EXAMINAREA ACESTUIA Procesul de dezasamblare si reasamblare a unui sistem nu este dificil. Datorita standardizarii existente, se intalnesc (cu cateva exceptii) numai cateva tipuri si dimensiuni de suruburi, iar aranjarea diverselor componente este asemanatoare , chiar si in calculatoare produse de firme diferite. In plus, sistemele actuale nu contin prea multe componente. Procedura de dezasamblare si reasamblare se mpa rte in urmatoarele etape: Ansamblul carcasei Placile adaptoare Unitatile de disc uri Sursa de alimentare Placa de baza A) PREGATIRI IN VEDEREA DEZASAMBLARII Inai nte de a incepe dezasamblarea oricarui sistem, trebuie lamurite cateva probleme. Una dintre ele este protectia la descarcarile electrostatice. Cealalta este not area configuratiei sistemului att in ceea ce priveste aspectul fizic al calculato rului, cum ar fi pozitia jumperelor, a comutatoarelor si orientarea cablurilor, cat si in ceea ce priveste configuratia logica, mai ales in privinta stabilirii parametrilor in memoria CMOS. Protectia la descarcrile electrostatice. Cnd lucrati cu componentele unui calculator, trebuie sa va luati masurile necesare de preca uae ca sa preveniti descarcarile electrostatice accidentale. Nu recomand sa se l ucreze vreodata cu cablul de alimentare introdus in priza, din cauza riscurilor neprevazute si a simplului fapt ca puteti sa dati drumul sistemului din intimplar e sau pufeti chiar sa uitati sa-i inchideti. Este ioarte usor si scapati o scuia sau alte obiecte intr-un calculator in timp ce acesta functioneaza, lucru care va produce scurtcircuitarea sau chiar distrugerea circuitelor. Cand scoateti uni tatile de disc, placile adaptoare si subansamblele delicate, cum ar fi intreaga placa de baza, memoriile SIMM sau procesorul, trebuie sa le asezati pe folia ant istatica. Daca nu aveti o astfel de folie antistatica, asezati pur si simplu cir cuitele si dispozitivele scoase din sistem pe un birou curat sau pe o masa. Apuc ati iritotdeauna placa scoasa de consola metalica utilizata pentru fixarea in ca lculator. Aceasta consola este legata la circuitul de masa al placii si, atingan d-o pe ea mai intai, veti evita o descarcare care ar defecta componentele. Daca placa nu are aceasta consola metalica, asa cum este cazul placii de baza, apucat i-o cu grija de margini si incercati sa nu atingeti componentele.

42 WiNS DMPC Capitolul II Memorarea configuratiei si a programului Setup. Inainte de a decupla alimentarea sistemului pentru a-i scoate carcasa, trebuie sa aflati cteva lucruri si sa vi l e notati. Cand lucrati la un calculator, se intampla adesea sa stergeti, acciden tal sau intentionat, informatiile de configurare aflate in memoria CMOS. Majorit atea sistemelor utilizeaza un cip CMOS alimentat de o baterie, care contine un c eas si o memorie in care sunt pastrate informatiile de configurare. Daca bateria este deconectata sau daca anumiti pini sunt pusi accidental in scurtcircuit, pu teti descarca memoria CMOS si pierde informatiile. In cele mai multe calculatoar e, memoria CMOS este utilizata pentru a inmagazina informatii,simple, precum num arul si tipul de unitati de discheta conectate, capacitatea memoriei, data si or a. Informatiile referitoare la configurarea hard-discului sunt foarte importante . In timp ce celelalte informatii pot fi inscrise usor atunci cnd reporniti siste mul, cu configurarea hard-discului este alta poveste. Majoritatea programelor BI OS din calculatoarele moderne pot citi informatiile referitoare la tip direct de pe unitatile IDE sau SCSI. Totusi, in cazul unor componente BIOS mai vechi treb uie sa furnizati explicit parametrii discului. Aceasta inseamna ca trebuie sa cu noasteti configurarea pentru numarul de cilindri, de capete si de sectoare pe pi sta. Unele programe BIOS indica hard-discul numai prin numarul tipului (type num ber), care poate fi de obicei intre 1 si 47. Aveti grija ca cele mai multe progr ame BIOS folosesc tipul 47 ca pe un tip ce poate fi definit, ceea ce inseamna ca valorile pentru numarul de cilindri, de capete si de sectoare sunt introduse de la tastatura si nu sunt constante. Este foarte important sa va notati informati ile in cazul unor tipuri definite de utilizator, pentru ca s-ar putea sa fie foa rte greu sa le mai determinati dupa aceea. Unitatile actuale Enhanced IDE au ele mente de configurare suplimentare si ar trebui, de asemenea, sa le notati si pe acestea. Astfel de elemente sunt modul de relocare (translation mode) si modul d e transfer (transfer mode). Pentru unitati mai mari de 528M este important de no tat modul de relocare, a carui exprimare difera in functie de varianta component ei BIOS. Cautati parametri de genul CHS (Cylinder Head Sector), ECHS (Extended C HS), Large (un parametru echivalent cu ECHS) sau LBA (Logical Block Addressing). Daca reconfigurati un sistem si nu stabiliti un mod de relocare identic cu cel original, atunci toate datele devin inaccesibile. Cele mai multe dintre programe le BIOS recente contin o functie de autodetectare care permite citirea automata a caracteristicilor unitatii si stabilirea corecta a parametrilor CMOS. Chiar si asa, au existat probleme datorate citirii incorecte a caracteristicilor de catr e BIOS sau rescrierii parametrilor originali de catre unul dintre utilizatori. L a relocare trebuie sa stabiliti exact parametrii utilizati anterior la formatare a unitatii, daca vreti sa fie facuta corect citirea datelor. Daca nu specificati corect tipul de hard-disc in programul de configurare a memoriei CMOS, nu veti putea accesa corect datele acestuia. Cunosc persoane care si-au pierdut partial sau in totalitate datele ca urmare a introducerii unui tip de harddisc necorespu nzator la recorifigurarea sistemului.

43 Cand se specifica incorect tipul de hard-disc, de de obicei rezultatul este u n mesaj de eroare Missing operating system la pornirea sistemului si incapacitat ea de accesare a unitatii C. La majoritatea sistemelor, programul Setup este int rodus in memoria ROM BIOS. Daca aveti o memorie ROM Phoenix, acest program este activat prin apasarea tastelor Ctrl+Alt+Esc sau Ctrl+Alt+S. Alte memorii ROM va atentioneaza ca puteti apela programul Setup ori de citte ori se incarca sistemu l, asa cum este cazul cu AMI BIOS. In cazul memoriei AMI, nu trebuie decat sa ap asati tasta Delete atunci cand vi se comunica acest lucru in timpul incarcarii s istemului. In momentul in care lansati programul Setup, copiati toate configurar ile. Cel mai simplu mod de a face asta este sa le tipariti. Daca aveti imprimant a conectata, apasati tastele Shift+Print Screen ca sa obtineti copia imaginii de pe ecran. Unele programe au mai multe pagini de informatii, deci va trebui sa l e inregistrati pe toate. Multe programe de configurare, cum sunt cele existente in AMI BIOS, va permit sa controlati functionarea setului de cipuri utilizat pe placa de baza. Aceste configurari complicate pot ocupa cateva ecrane si toate tr ebuie copiate. Daca bateria este scoasa, majoritatea configurarilor vor trece in starea prestabilita si veti pierde toate configurarile stabilite de dumneavoast ra. Sistemele cu magistrala MCA si EISA au un program Setup foarte sofisticat, i n care este inregistrata nu numai configuratia placii de baza, ci si cea a placi lor adaptoare. Din fericire, aceste programe permit ca parametrii stabiliti sa f ie copiati pe o discheta. Pentru a avea acces la programele Setup, veti avea nev oie de discheta Setup Disk sau Reference Disk. Multe dintre noile sisteme PS/2 a u pe hard-disc, intr-o partitie ascunsa (hidden) copia dischetei Reference Disk. Cand porniti aceste calculatoare, puteti observa ca, timp de cateva secunde, cu rsorul sare in partea dreapta a ecranului. In acest interval, daca apasati taste le Ctrl+Alt+Ins, se vor executa programele Setup ascunse. Alti producatori utili zeaza alte taste pentru activarea programului de configurare sau partitia ascuns a, asa ca este bine sa va consultati documentatia pentru a vedea care sunt taste le de activare in cazul sistemului dumneavoastra. Memorarea configuratiei fizice . In timp ce dezasamblati un sistem, ar fi bine sa va notati intreaga configurat ie fizica din interior. Aceasta include pozitionarea jumperelor si a comutatoare lor, orientarea si pozitia cablurilor, asezarea firului de impamantare si chiar pozitia placilor adaptoare. Tineti la indemana o agenda pentru a nota aceste luc ruri. Este deosebit de important sa notati pozitia tuturor jumperelor si comutat oarelor de pe plcile adaptoare, nu numai a celor de pe placa de baza. Daca le vet i schimba pozitia fari sa vreti, veti stii cum trebuie reasezate, lucru foarte im portant in cazul in care nu aveti la indemana toata documentatia calculatorului. Notati-va si orientarea cablurilor. Majoritatea calculatoarelor produse de firm e de renume utilizeaza cabluri si conectori care au o cheie, in asa fel incat nu pot fi introduse invers, dar cele mai multe calculatoare fara marca nu poseda a ceasta caracteristica. De asemenea, este posibil sa incurcati cablurile pentru h ard-disc cu cele ale unitatii de discheta. Fiecare cablu trebuie marcat, ca sa s titi unde si in ce WiNS DMPC Capitolul II

WiNS DMPC Capitolul II 44 pozitie era conectat. De obicei, cablurile plate au pe una dintre margini un fir de o culoare deosebita care indica pinul 1 iar dispoz itivele in care sunt introduse sunt si ele marcate intr-un anume fel ca s indice pinul 1 , fiind de la sine inteles ca cele dou marcaje trebuie s se potriveasca. n majoritatea cazurilor (cu excepia cablurilor de alimentare), introducerea vreunui cablu plat invers produce rareori vreo defectiune permanenta. Fac exceptie de ( a aceasta regula conectarea surselor de alimentare si a bateriilor; inversarea l or va produce cu siguranta o defectiune. Practic, introducerea in pozitie invers a a conectorilor de alimentare de pe placa de baza va face ca tensiunea de 12V s a apara in locul celei de 5V si componentele ar putea sa explodeze. Daca inversa ti pozitia bateriei puteti distruge circuitul CMOS, care de obicei este lipit pe placa. Intr-un astfel de caz va trebui sa inlocuiti placa de baza cu totul. In sfarsit, este bine sa notati pozitia firelor de masa, a placilor adaptoare sau o rice alt lucru pe care s-ar putea sa nu vi-l amintiti. In unele configuratii con teaza in ce sloturi sunt introduse placile adaptoare si, de obicei, este bine sa puneti totul la loc asa cum a fost, mai ales in cazul magistralelor MCA si EISA .

WiNS DMPC Capitolul II 45 B) REGULI DE DEMONTARE ALE UNUI PC

46 WiNS DMPC Capitolul II

WiNS DMPC Capitolul III 47 CAPITOLUL III. 1. PLACA DE BAZ COMPONENTELE PRINCIPALE ALE SISTEMULUI

Putem spune fr s greim c, piesa central a unui calculator este placa de baz. Aceasta e te de fapt coloana vertebral a ntregului sistem, toate PC-urile avnd aceei trstur de b z: sunt construite pe o plac de dimensiuni mari, numit mother board (plac de baz). Fi ind o component primar, placa de baz definete PC-ul i caracteristicile acestuia. Toat e componentele sistemului se conecteaz pe sau la aceasta. Productorii de construie sc sistemele de calcul n jurul plcii de baz (MB). MB este piesa de culoare verde nch is, cu dimensiunile cele mai mari din UC, montat de regul pe partea de jos a carca sei la sistemele pe orizontal sau pe lateral la cele pe vertical. Constructiv, apr oape toate plcile de baz arat cam la fel, ns productorii se strduiesc s le echipeze c i bine, pentru a putea oferi posibiliti de extindere a performanelor PC-ului ulteri oare. Dei aceste modificri duc la mrirea costului iniial al MB, n timp se dovedete o i nvestiie bun achiziionarea uneia mai performante. Exist tendina de a oferi plci de baz echipate cu aproape toate tipurile de subansamble, eliminnd din start necesitatea unei adugri ulterioare, mod de proiectare foarte economicos, dar care are un deza vantaj evident: elimin posibilitatea unei abordri modulare a echiprii unui sistem d e calcul. Modelul de baz al PC-ului este o comparaie ntre dou filozofii de proiectar e complet diferite: - una axat pe diversivitate, adaptabilitate i dezvoltare, obinu te prin montarea elementelor funcionale individuale (procesor, memorie, circuite I/O), pe plci diferite instalate n conectori ai plcii de baz legate printr-o magistr al; - cealalt concentrat asupra economiei i simplitii, reunind toate componentele prin cipale ale sistemului pe o singur plac de baz. Fiecare din aceste metode are avanta je i dezavantaje proprii. Calculatoare orientate pe magistral La apariia primelor P C-uri, modelul orientat pe magistral era considerat nvechit, acesta fiind de fapt total opus modelului cu plac de baz. Numele original al magistralei de date BUS, a fost folosit deoarece semnalele magistralei cltoresc mpreun i se opresc la aceeai co tori ntlnii n drum. Modelul orientat pe magistral permite configurarea personalizat a fiecrui calculator dup scop i destinaie. Acest mod de proiectare modular permite sist emului s conecteze la magistral componente mai puternice sau mai multe de

48 WiNS DMPC Capitolul III

acelai tip (ex. procesoare) i extensia sistemului odat cu dezvoltarea activitilor des ervite. Calculatoare pe o singur plac Apariia circuitelor integrate miniaturizate a dus la reducerea masiv a numrului de plci necesare pentru construirea unui PC. Red ucerea calculatorului la o singur plac a fost necesar datorit cerinelor de reducere a preului i de cretere a fiabilitii. Principalul dezavantaj este reducerea flexibilitii caracteristicile din fabricaie nemaiputnd fi schimbate ulterior. Aceast metod este utilizat n general la calculatoarele portabile i notebook, datorit avantajului de a fi compacte, de economisire a spaiului i de reducere a greutii. Modele mixte Pentru a beneficia de avantajele ambelor tehnologii, au fost produse plci mixte. ntlnim n p rezent plci orientate pe magistral cu anumite componente ncorporate (de ex. placa d e sunet sau placa video), astfel nct se obine o reducere apreciabil a costului, cone ctorii de extensie existeni n numr mai mic permind totodat i o extindere ulterioar a mitor tipuri de performane. Terminologie n sistemele de calcul ntlnim urmtoarele tipu ri de plci: - plci fiic, legate de placa de baz numite i doughterboard sau doughterca rd; - plci de extensie, difereniate dup standardul interfeei de conectare; - plci de sistem, de fapt plci de baz numite astfel de firme mari care impun o anumit termino logie (IBM); - plci planare, termen promovat de IBM odat cu introducerea seriei PS 2; - plci de baz, nume dat de Intel plcilor mam (motherboards) numite i base board; plci principale, termen neutru semnificnd de fapt placa mam, numit i main board; plci logice, denumit astfel de Apple, descriu de fapt acelai elemente de baz; - plci fund de sertar sau backplane, descriu plcile culisante prin panoul frontal al cal culatoarelor, obligatoriu planar.

WiNS DMPC Capitolul III 49

A) TIPODIMENSIUNILE PLCILOR DE BAZ Plcile de baz moderne pot avea orice form sau dime nsiuni, n funcie de modelul de PC. Primele standarde ale plcilor de baz au fost stab ilite de firma IBM prin duplicarea dimensiunilor celor mai populare maini IBM. Pe ntru a micora costurile, majoritatea productorilor au meninut compatibilitatea cu p lcile IBM, pstrndu-i poziiile gurilor de montare, lucru perpetuat pn astzi. n preze ndardele de baz ale plcilor de baz sunt cele promulgate de Intel, cel mai recent di ntre acestea, ATX, mergnd pn la specificarea poziiei conectorilor. Pentru productorii de sisteme cu profil redus a aprut un nou standard, LPX, care a micorat nlimea siste mului pirn instalarea orizontal a plcilor de extensie. Principalele tipodimensiuni ale plcilor de baz sunt: a) placa de baz pentru PC, cuprinde 5 sloturi de extensie ISA pe 8 bii, un conector pentru tastatur i unul pentru caset, dimensiune 8.5 x 11 inci; b) placa de baz pentru XT, de 8.5 x 12 inci, sloturile de extensie la 0.8 inci, m ontate n linie pentru a permite i magistrale de mare vitez PCI:

50 WiNS DMPC Capitolul III placa de baz AT, cel mai popular model de plac IBM, lansat n 1984. Este cea mai mar e plac de baz 12 x 13.5 inci, are 8 sloturi la 0.8 inci, memoria i procesorul fiind puse oriunde pe plac: c) placa mini AT, de 13 x 8.66 inci, compatibil cu AT, conine conectori pentru leg area porturilor prin panglic, se poate adapta la multe tipuri de carcase;

WiNS DMPC Capitolul III 51 d) placa de baz LPX, pentru PC-uri mai puin nalte, are 8.66 x 13 inci, latura din s pate a asiuluiparalel cu latura mic a plcii i conine conectorii I/O. Are un conector d e extensie principal n care se afl o plac fiic cu unul sau mai muli conectori standar d; e) placa mini LPX, de 10 x 8.66 inci, pentru economisirea spaiului n carcas;

52 WiNS DMPC Capitolul III f) placa ATX, cel mai nou standard, pstreaz dimensiunile plcii mini-AT, versiunea 1 .1. introdus de Intel n 1996. Dimensiunea 12 x 9.6 inci este impus pentru a putea ti a 2 plci dintr-un panou brut imprimat de 18 x 24 inci. Au un altfel de conector d e alimentare; g) placa mini ATX, de 8.2 x 11.2 inci, are conectorii pentru porturi montai direc t fr cabluri, realizeaz o reducere de costuri de 30%; Deosebirile dintre plcile cele mai des ntlnite, AT i ATX se pot vedea din imaginile urmtoare:

WiNS DMPC Capitolul III 53 Placa de baz AT: Placa de baz ATX:

54 WiNS DMPC Capitolul III Avantajele plcilor de baz ATX: Conectorii pentru tastatura i mouse sunt plasai ntr-o carcas de metal i au formatul PS/2. Sloturile SIMM sunt aezate n aa fel nct plcile tensie nu le deranjeaza i sunt mai uor accesibile. Sloturile pentru cablurile hard disk-urilor i floppy-urilor sunt mai apropiate de unitati. Porturile seriale i par alele se gasesc n partea din spate a PC-ului. Un nou tip de conector de alimentar e pentru placa de baz, cu dou avantaje: conectoarele nu mai pot fi puse greit i exis ta o funcie nou prin care PCul se poate opri cu ajutorul software-ului. Soclul ZIF pentru CPU nu se mai afl n spatele plcilor de extensie, ci n dreapta lor. Locul din spatele plcilor de extensie nu conine componente nalte, care s mpiedice instalarea d e plci lungi. Pe unele motherboard-uri noi se afl deja chipset-uri n capsule BGA. Cipuri fr pini: la noua tehnologie BGA, conectoarele au forma unor sfere minuscule , amplasate sub circuitul integrat. Cipul este lipit pe board, existnd avantajul costului mic de productie.

WiNS DMPC Capitolul III 55

B) MAGISTRALELE DE DATE DE PE PLACA DE BAZ Magistrala de extensie a PC-ului permi te dezvoltarea sistemului, asigurnd o conexiune de mare vitez pentru dispozitivele periferice interne care mresc puterea acestuia. Scopul magistraleide extensie es te de a permite instalarea unor plci suplimentare. Prin circuitele acesteia, calc ulatorul transfer informaii definite printro codificare special, bazat pe ordinea i c ombinaia biilor. Conexiunea realizat de magistral trebuie s transfere fr eroare aceste date. Pentru evitarea erorilor sunt incluse semnale suplimentare ce controleaz fl uxul informaiilor i ajusteaz ratele de transfer n funcie de viteza limit a PC-ului i v teza de lucru a accesoriilor de extensie. Configuraiile moderne includ dou magistr ale de extensie- una de compatibilitate i una local de mare vitez. Prima permite in stalarea plcilor mai vechi, este numit ISA, cea de mare vitez permite plcilor de ext ensie s lucreze la viteze apropiate de cea a microprocesorului. PC-urile notebook au problerme proprii de extensie, legate de conexiune i de alimentarea cu energi e, pentru care s-au dezvoltat standarde proprii. Cele mai moderne folosesc slotu ri de extensie de tip PC Card sau CardBus. Primul se aseamn cu ISA, al doilea este mai rapid, pentru plci de extensie mai noi. Comparaiie a standardelor busurilor d e expansiune Name PC bus ISA Micro Channel EISA VL Bus PCI PC Card CardBus Date 1981 1984 1987 1988 1992 1992 1990 1994 Bus width 8 bits 16 bits 32 bits 32 bits 32/64 bits 32/64 bits 16 bits 32 bits Clock speed 4.77 MHz. 8 MHz 10 MHz 8 MHz 50 MHz 33 MHz 8 MHz 33 MHz Addressing 1MB 16MB 16MB 4GB 4GB 4GB 64MB 4GB

Magistrala este o cale prin care pot circula datele n interiorul unui calculator. Aceast cale este utilizat pentru comunicaie i se stabilete ntre dou sau mai multe ele ente ale calculatorului. Un PC are multe feluri de magistrale, ntre care se afla urmoarele: Magistrala procesorului Magistrala de adrese Magistrala memoriei Magis trala I/O

56 1) Magistrala I/O WiNS DMPC Capitolul III

Este numit i magistral de extensie i este magistrala principal a sistemului si cea pe care circul cele mal multe date. Magistrala I/O este o ,,autostrad" pentru cele m ai multe date din sistem. Tot ce vine sau pleac de la orice dispozitiv, cum ar fi sistemul video, unitile de disc i imprimanta, cltoreste" pe aceast magistral. Cea ma cat cale de intrare/ieire este spre si dinspre placa video. 2) Magistrala procesor ului Este calea de comunicaie ntre CPU (unitatea central de prelucrare) i cipurile c u care lucreaz direct. Aceast magistral este folosit pentru a transfera date ntre CPU i magistrala principal a sistemului sau ntre CPU i memoria cache extern. Magistrala procesorului Deoarece scopul magistralei procesorului este transmiter ea i primirea datelor de la CPU cu cea mai mare vitez posibil, aceast magistral lucre az la o vitez mult mai mare dect orice alt magistral din sistem neexistnd strangulari. Magistrala este compusa din circuite electrice pentru date, pentru adrese i pent ru comenzi. Un sistem Pentium 100 are Un procesor Pentium care lucreaza intern l a 100 MHz, dar extern lucreaz la numai 66,6 MHz. Aceeai frecven extern de lucru 66.6 MHz o au i procesoarele Pentium 133, Pentium 166 si chiar Pentium Pro 200. n cele mai multe dintre sistemete, frecvena real de lucru a procesorulul este un multiplu (de 1,5 ori, de 2 ori, de 2,5 ori etc.) al frecvenei magistralei procesorului. M agistrala procesorului este legat la pinii procesorului i poate transfera un bit d e date pe o linie de date la fiecare perioad sau la dou perioade ale ceasului. Ast fel, un sistem 486 poate transfera 32 bii de date simultan, n timp ce un sistem Pe ntium sau Pentium Pro poate transfera 64 biti de date Ia un moment dat. Pentru a determina viteza de transfer pe magistrala procesorului, se multiplic limea datelo r (32 de bii pentru 486 sau 64 de biti pentru Pentium i Pentium Pro)

WiNS DMPC Capitolul III 57 cu frecvena ceasului magistralei (aceeai cu freevena ceasului de baz al procesorului ). Dac folosim un Pentium sau Pentium Pro de 66/100/133/166/200 MHz care ruleaza Ia 66 MHz i poate transfera un bit de date la flecare perioada de ceas pe flecare linie de date, veti avea o viteza maxima instantanee de transfer de 528M pe sec unda. Acest rezultat se obtine folosind urmatoarea formula: 66 MHz x 64 biti = 4 ,224 megabiti/secunda 4,224 megabiti/secunda : 8 = 528 M/secunda Aceasta viteza de transfer, este numita lime de band a magistralei i reprezinta o valoare maxima. C a toate valorile maxime, aceasta viteza nu reprezinta limea de banda n functionarea normala; trebuie sa va asteptati ntotdeauna la 0 medie mai scazuta a transferulu i de date 3) Magistrala memoriei Este utilizata la transferul informatiilor ntre CPU i memoria principala memoria RAM a sistemului. Aceasta magistrala este o part e din magistrala procesorului sau, de cele mai multe ori, este implementata sepa rat cu un set special de cipuri, care este responsabil cu transferul informatiil or intre magistrala procesorului i memorie. Sistemele cu frecvena placii de baza d e 16 MHz sau mai mare lucreaza Ia viteze care depasesc posibilitile cipurilor DRAM standard. n astfel de sisteme este utilizat un set de cipuri (controllerul memor iei) care realizeaza interfata ntre magistrala rapida a procesorulul i memoria pri ncipala, mai lenta.

58 WiNS DMPC Capitolul III

Acest set de cipuri este in general acelai cu setul de cipuri responsabil cu gest ionarea magistralei I/O. Informatia care circula prin magistrala memoriei este t ransferata Ia o viteza mult mai mic dect viteza de transfer a informatiei pe magis trala procesorului. Soclurile cipurilor sau conectorii modulelor SIMM sunt conec tati la magistrala memoriei Ia fel cum sunt legati conectorii de extensie Ia mag istrala I/O. 4) Magistrala de adrese Este n realitate, o parte a magistralei proc esorului i a celei de memorie i este folosita pentru a indica adresa de memorie sa u adresa de pe magistala sistemului care va fi utilizata n cadrul operaiei de tran sfer al datelor. Magistrala de adrese indic precis locul n care va avea loc urmato rul transfer: n memorie sau pe magistrala. Dimensiunea ei determin mrimea memoriei pe care CPU o poate adresa direct. 5) Funciile magistralei Cea mai important funcie este de a asigura o cale de date ce leag componentele PC-ului i o modsalitate de a ajunge datele la destinaie. Deasemenea, trebuie s asigure semnale speciale care s sincronizeze semnalele circuitelor de pe plci cu cele din restul calculatorului. Principalele funcii sunt: - liniile de date, este de fapt cea mai important. Cone xiunile folosite pentru transferarea datelor pe magistrala de extensie se numesc linii de date. Principalul element de descriere a magistralei este numrul acesto r linii. Magistralele de date folosesc transferul paralel al informaiilor deoarec e este mai rapid dect cel serial - liniile de adrese, pentru a fi mai flexibil, ma gistrala trebuie s transmit i informaii referitoare la adresle de memorie, pentru a permite transferarea informaiuilor mapate n memorie i accesul aleator la acestea i t ransportul biilor de date la o adres exact. Acestea determin domeniul maxim de memor ie ce poate fi adresat: ex. ISA are 24 de linii de adres deci acceseaz maxim 16 MB de memorie. - alimentarea cu energie, magistrala de extensie alimenteaz celelalt e dispozitive la tensiuni ntre 3.3 i 5 V C.C. Pot asigura att tensiuni negative ct i pozitive, de pn la 12 V. Ex. ISA nu asigur tensiuni de 3.3 de regul mai multe linii de alimentare. - sincronizarea, multe plci de extensie lucreaz sincronizat cu circ uitele calculatorului gazd. O magistral sincronizat cu ceasul calculatorului se num ete sincron. Cele avansate sunt mai flexibile ca vitez i pot opera asincron, existnd o relaie matematic ntre frecvena de ceas a sistemului i cea a magistralei. Ex. PCI la 33 MHz n sisteme la 66 MHz. - controlul fluxului, pentru evitarea unor pierderi de date la apariia unor diferene de vitez ntre plcile de extensie i calculatorul gazd. Magistrala trimite

WiNS DMPC Capitolul III 59

un semnal NOT READY, cernd sistemului s atepte pn la recuperarea ntrzierilor. magistra ele moderne trec la moduri de vitez mai mari burst mode (n rafale) unde datele sun t transferate dup un ciclu de transferare. - controlul sistemului, echipamentele periferice trebuie deseori s comunice cu microprocesorul, pentru aceasta asigurndu -se una sau mai multe linii pentru semnale de ntrerupere. PC-urile moderne permit partajarea ntreruperilor, ba chiar i accesul direct la memorie. Ultimile tipuri s e bazeaz pe protocoale de transfer pentru controlul sistemului DMA. - controlul i arbitrarea magistralei, la primele sisteme magistrala era controlat de microproce sorul sistemului, cele mai noi transfer controlul unor circuite logice controller e de magistral. Dispozitivul care preia controlul magistralei se numete master de magistral, iar cel care primete date slave. - semnale specifice sloturilor, sunt l egate mpreun, conectate direct prin cablare, pot astfel s utilizez orice slot. La c ele mai noi exist semnale specifice pentru sloturi. - punile, utilizate odat cu int roducerea magistralei PCI pentru legarea acestora. Dou PCI legate se numesc punte PCI to PCI, este foarte des ntlnit. Cele mai importante aspecte fizice ale magistr alelor sunt: - tipurile de conectori - organizarea conectorilor - dimensiunile p lcilor - spaiul ntre plci - limitele sloturilor Un element foarte important este com patibilitatea magistralei de date cu plcile de extensie. Cel mai important este n ivelul de compatibilitate cu plcile de extensie ale PC-urilor obinuite.

60 WiNS DMPC Capitolul III C) TIPURI DE MAGISTRALE I/O I SLOTURI DE EXTENSIE n cadrul unui sistem de calcul ntl nim urmtoarele tipuri de sloturi de extensie (magistrale I/O): - ISA pe 8, 16 i 32 bii - MCA - EISA - VLBus - PCI - PCMCIA 1) Magistrala ISA pe 8 bii Folosit la sist emele XT, are dimensiunile nlime x lung. x gros. = 4.2 x 13.13 x 0.5. La sistemele XT al optulea slot este special pentru anumite tipuri de plci de extensie Conecto rul magistralei ISA pe 8 bii are 31 de pini. 2) Magistrala ISA pe 16 bii Folosit la sistemele AT, are dimensiunile nlime x lung. x gros. = 4.8 x 13.13 x 0.5. Fa de ISA pe 8 bii au un conector suplimentar al slotul ui de extensie cu 18 pini.

WiNS DMPC Capitolul III 61 3) Magistrala ISA pe 32 bii au procesoare pe 32 de bii, at cu procesoarele pe 32 de are 2 seciuni una de 8 bii Folosit la sistemele AT, au aprut n perioada cnd nu exist de aceea nu au avut o via lung. 4) Magistrala MCA Aprut od bii, utilizeaz 4 tipuri de sloturi: - de 16 bii, slotul i a 2-a de 16 bii

- de 16 bii cu extensie video, de fapt un conector standard de 16 bii nsoit de un co nector pentru extensia video cu 10 pini

- de 16 bii cu extensie de memorie, permit utilizarea plcilor de memorie mbuntite i tr nsferuri de date cu aceste plci, au n plus 4 pini - de 32 de bii, de fapt o extensie a modelului pe 16 bii, este prezent att n variant a cu extensie mrit de memorie ct i cu extensie video

62 WiNS DMPC Capitolul III 5) Magistrala VESA Local Bus A fost conceput prin legarea pinilor procesorului 48 6 la un conector pentru placa de extensie, de aceea ofer maxim de performan doar pe acest tip de procesor care nu suport ns mai multe dispozitive cuplate n acelai timp. Adaug un total de 112 contacte utiliznd acelai conector ca magistralele MCA. 6) Magistrala PCI Soluia sistemelor bazate pe Pentium, adaug un alt nivel configur aiei standard de magistral, transfer datele la 33 MHz x 32 bii = 1,056 MB/s / 8 bii = 132 MB/s. Se poate alimenta la 3.3 sau 5 V i are conectori pe 32 i 64 de bii. Conector PCI de 32 bii la 5 V. Conector PCI 64 bii la 5 V Conector PCI de 32 bii la 3,3 V. Conector PCI 64 bii la 3,3 V Magistrala universal PCI pe 32 bii Magistrala universal PCI pe 64 bii 7) Magistrala PCMCIA A fost conceput pentru a oferi calculatoarelor notebook i lap top aceeai posibilitate de dezvoltare, au 68 pini i 2.1 x 3.4 inci. Exist 3 variant e constructive: PC Card, Card Bus i Miniature Card. PcCard este pe 16 bii, cele ma i cunoscute tipuri fiind: - tip I de 3,3 mm grosime, doar pentru extensii de mem orie

WiNS DMPC Capitolul III 63 - tip II de 5 mm conin orice dispozitiv - tip III de 10,5 mm n special pentru HDD amovibile - tip IV pentru HDD mai groase de 10,5 mm Card Bus sunt pe 32 bii i sunt identice fizic cu PC Card. Miniature Card lansate n 1996, pot stoca pn la 64 Mb me morie, au 1,3 x 1,5 inci.

64 WiNS DMPC Capitolul III D) CIPSETUL, CREIERUL PLCII DE BAZ Cel mai important Iucru care se afla pe o placa de baza este setul de cipuri, care face toata munca, incluiv pe cea de a furniza procesorului informatiile pe care acesta le solicita. Chipset-ul are grija sa t rimita date spre placa grafica, procesor i bus-ul PCI, sa incronizeze transferuril e de la memorie la periferice, sa faca reimprospatarea memoriei i multe altele. M area majoritate a chipset-urilor au doua componente, numite Northbridge i Southbr idge. Northbridge-ul este cel mai important, deoarece el determina majoritatea c aracteristicilor setului de cipuri. El se ocupa de controlul procesorului i al ca che-ului Level 2, al memoriei RAM, de curgerea corecta a informatillor pe magist rale i de multe alte asemenea job-uri de importanta majora. Southbridge este comp onenta care se ocupa de partea de intrare/ieire. Ea are in grija interfetele spre tastatura, floppy, bus-urile EIDE I USB, porturile seriale i paralele. Practic, c hipset-ul controleaza fiecare bit care trece spre procesor, memorie, harddisk, p laca grafica etc. El este in centrul retelei de date care constituie un calculat or. Tot setul de cipuri dicteaza i viteza procesorului i a bus-ului extern (Front Side Bus - FSB). Chipset-ul arbitreaza i bus-urile perifericelor, pe langa cele a mintite pn acum mai ramnnd PCI, ISA i AGP. Astfel, in cazul unui transfer de date int re procesor i hard-disk, setul de cipuri blocheaza celelalte transferuri de pe ma gistrala PCI, de exemplu intre memorie i placa de retea. Funciile principale ale c ipseturilor sunt: - controller de sistem - controller de periferice - controller de memorie. Controllerul de sistem ndeplinete urmtoarele funcii: - contoare de timp i oscilatoare - controller de ntreruperi - controller DMA - gestionarea energiei Controllerul pentru dispozitive periferice Are urmtoarele funcii de baz: - interfaa cu magistrala - interfaa unitilor de dischete - interfaa cu HDD - controllerul de ta statur - controllerul pentru porturile I/O Controllerul de memorie Are rolul de a asigura adresarea memoriei RAM, remprosptarea memoriei, tratarea erorilor i lucrul cu memoria cache.

WiNS DMPC Capitolul III 65 1) CIPSETURI PENTRU PENTIUM I PENTIUM PRO Firma Intel a devenit principalul furni zor de seturi de cipuri, ele gasindu-se pe majoritatea placilor, dar fiind inscr iptionate cu tot felul de numere ciudate, de genul 82439HX. Pe de alti parte, co merciantii lanseaza oferte ca ,,placa de baza Triton". Ce inseamna aceasta i cu e ste mai bun un Triton II fa de Triton I? Cele mai raspandite chipset-uri Intel, di n generatia a doua, pentru procesoare Pentium, sunt 430FX, 430RX i 430VX. FX este cel mai ,,batrn" membru al familiei, fiind lansat la inceputul anului trecut cu numele de cod Triton (sau Triton 1). Unii il socotesc inca chipset de prima gene ratie. FX aducea nou la acea vreme o performant a procesorului montat pe aceasta crescut cu 15% fat de cazul in care era instalat pe motherboard-urile dotate cu 43 0NX (Neptune), care la randul br erau mai bune decat 430LX (Mercury). FX are pos ibilitatea de a lucra cu memorii EDO RAM (memoria de lucru) i Pipelined Burst SRA M (L2 cache), contine un busmaster EIDE controler (PIIX) cu rata maxima de trans fer de 16 MB/s (reducand ocuparea procesorului la transferuri de date) si suport un flux de date de peste 100 MB/s pe busul PCI. Cu memorii EDO, timpii RAM Read/ Write Burst sunt x-2-2-2. Folosind PB-SRAM, performanta cache-ului de nivel 2 cr ete, datorit folosirii modului 3-1-1-1 pentru accesul la acest tip de memorie. Max imul de RAM instalabil pe o placa motorizat de FX este de 128 MB. SIMM-urile intr oduse sunt autodetectate, rmanand bineinteles obligativitatea ca cele doua SIMM-u ri introduse in acelai banc sa fie absolut identice. Motherboard-urile construite pe baza FX-ului nu suport interfata USB, iar versiunea de bus PCl prezent este 2. 0, deci placile care au nevoie de interfata PCI v. 2.1 nu vor lucra pe aceste si steme. Generaia 1996 Timp de aproape un an, pana la aparitia ,,gemenilor" HX si V X in primavara lui 1996, FX a fost nava amiral a chipset-urilor Intel pentru pro cesoare Pentium. Cele dou chipset-uri motenesc numele de cod Triton, HX fiind bote zat Triton II, iar VX - Triton III sau Triton II ,,Value Edition". Intel a conce put 430HX ca chipset Pentium pentru business users, acesta avand puterea de a ge stiona 512 MB RAM, spre deosebire de VX, destinat pietei Small Office/Home Offic e i care poate lucra cu doar 128MB RAM. Diferenta de pret intre cele doua versiun i era foarte mic la ieirea din fabrica, HX fiind mai scump, dar nu i mai rapid, pen tru ca doar VX accepta memorii Synchronous DRAM, cu un timp de raspuns mult mai mai mic decat EDO. Combinatia HX - EDO RAM intrece in viteza un VX, echipat tot cu EDO. Amandoua seturile de cipuri au fost proiectate tinandu-se cont de specif icatiile PCI 2.1, i introduc arhitectura Concurrent PCI, care marete performanta s istemului prin simultaneitatea transferului de date pe magistralele PCI, ISA i a procesorului. Un alt lucru comun celor doua chipset-uri este interfata USB (Univ ersal Serial Bus). Motherboard-urile construite cu HX i VX au controlerul EIDE pe placa

66 WiNS DMPC Capitolul III (PIIX3 Xcelerator), detinand rolul de accelerator IDE (bus master) i de punte de legatura intre bus-urile ISA i PCI. Doar HX poate fi folosit pentru placi dual-pr ocessor, VX putand controla un singur Pentium. Integritatea datelor in timpul tr ansferurilor este verificat tot numai de 430HX, care verifica bitul de paritate, la memoriile care il au. Timpii de acces la EDO RAM sunt 5-2-2-2, mai rapizi dec at cei ai VX-ului, 6-2-2-2. Acesta insa atinge 6-1-1-1, cu SDRAM. In rest, carac teristicile sunt aceleai cu ale lui 430FX. Generaia 1997 n 1997, s-a ajuns la a tre ia generaie, cipsetul 430TX. TX pare un fel de combinatie intre HX i VX, dar cu mu lte imbunatiri. Memoria RAM maxim instalabila se situeaza la 256 MB, de tipul Fast Page, EDO sau SDRAM. Accesul la EDO RAM este neschimbat (5-2-2-2), dar TX este cel mai rapid chipset pentru Pentium, ajungand la 5-1-1-1 cu Synchronous DRAM. P ana acum, ceasul de timp real (Real Time Clock) se afla intr-un circuit separat (Dallas). TX il include in setul de cipuri. S-a schimbat i acceleratorul IDE, cir cuitul PIIX4 din TX introducand un nou mod de transfer pe bus, Ultra DMA/ 33, pa tentat de Quantum. Ultra DMA/33 ridica rata de transfer teoretica a harddisk-ulu i pana la 33 MB/s, spre deosebire de modul ATA-2, care are maximul la 16 MB/s (t ot teoretic). In practica, Ultra DMA/33 s-a dovedit cu 15% mai rapid decat PlO m ode 4. Performanta va crete odata cu aparitia unitatilor proiectate special pentr u aceasti interfata. Dublarea ratei de transfer se face utilizand ambele margini ale semnalului de date. 430TX aduce nouti si in ceea ce priveste economisirea ene rgiei. Advanced Configuration and Power Interface (ACPI) va permite controlul po wer managementului prin intermediul sistemului de operare. TX este chipset-ul id eal pentru procesorul Intel cu instructiuni MMX, dar i utilizatorii profesioniti v or avea mult de catigat folosindu-l. Intel produce i un chipset destinatcalculatoa relor Pentium portabile, denumit 430MX. Construit pe arhitectura lui 430FX, MX e ste primul din clasa seturilor de cipuri concepute pentru mobile computing. Fat d e FX, sunt extinse funciile de power management, cea mai interesant controland cea sul procesorului pentru evitarea creerii temperaturii acestuia, iar controlul con sumului pentru fiecare slot PCI i modurile suspend i standby arat scopul existentei sale. Cipseturi pentru Pentium Pro Dupa trecerea in revist a seturilor de cipuri pentru Pentium, sa intram in lumea mai greu accesibila a procesoarelor Pentium Pro. Aici gasim chipset-urile denumite Orion, 450GX i 450KX. Aprute la sfaritul lui 1995, familia 450 formeaza prima generatie comercial de seturi de cipuri Intel p entru Pentium Pro. GX este cel mai puternic, flind destinat serverelor, cu unul sau mai multe procesoare, iar KX a fost proiectat pentru workstation-uri. Ele au posibilitatea de a

WiNS DMPC Capitolul III 67 gestiona pan la 4 GB memorie RAM, timpii de citire ajungand la x-1-1-1. Le caract erizeaz corectia erorilor (ECC) si folosirea bitului de paritate. Aceste chipseturi au fost inlocuite de Intel 440FX, zis i Natoma, care constituie a doua genera tie de seturi de cipuri pentru PPro. 44OFX suport pan la 1 GB RAM, are faciliti Conc urrent PCI, PCI 2.1 i folosete acelai controler ca i 430HX i VX, PIIX3, pentru bus-ma ster IDE i PCI-ISA bridge. Cu 44OFX se pot folosi dou procesoare, pentru Symmetric Multiprocessing (SMP), crescand astfel viteza sistemelor de operare avansate, c um ar fi Windows NT si UNIX. i standardul USB este implementat in Natoma, pentru folosirea de periferice plug&play. 2) Ali productori de cipseturi compatibile Pent ium Dei Intel fabrica majoritatea chipset-urilor pentru Pentium si Pentium Pro, n u este singura care face acest lucru. SMC (Standard Microsistems Company), firma cunoscut pentru producerea perifericelor destinate conecticii calculatoarelor, a re in catalog un chipset pentru procesoare Pentium, care nu pare cu nimic mai pr ejos decat cele produse de Intel. Astfel, SMC UltraCore poate folosi 256 MB RAM, Ia un timp de acces Ia citire de 5-2-2-2 i 2 MB L2 cache, Ia care, cu memorii SD RAM, timpul de citire este 3-1-1-1. UltraCore integreaz un controler bus-master E lDE, la care se pot ataa pan la patru uniti. Suportand standardul plug&play i FlashEP ROM, plcile de baz cu acest chipset se pot compara oricand cu cele care folosesc u n 430FX sau VX. Un alt productor de chipset-uri pentru Pentium este OPTi, care, C u ViperUMA, se aliniaz standardului Unified Memorv Architecture, propus de membri i VESA. UMA revolulioneaz arhitectura subsistemului grafic, renuntnd la memoria de pe plac, urmnd ca procesorul grafic s lucreze direct cu memoria RAM principal. Pe ln g asta, Viper sustine versiunea PCI 2.1 i lucreaz cu cache-ul secundar la 3-1-1-1, iar cu memoria de baz, presupunnd c este SDRAM, cu 5-1-11. Motherboard-urile Cu OPT i Viper-UMA gestioneaz maxim 512 MB RAM i poseda un bus-master EIDE controler. OPT i oferA i un chipset pentru Pentium Pro, denumit Discovery, iar Cu Vendetta, dest inat procesoarelor din clasa Pentium i intrat in fabricatie in a doua parte a anu lui 1996, reuete s integreze toate controlerele care formeaz un set de cipuri intr-u n singur circuit integrat. SiS i VLSI sunt alte dou companii care produc seturi pc ntru procesoare x86 de clas Pentium, dar pe piata romneasc ele constituic rariti, Int el adjudecndui partea leului. n 1995, productorul taiwanez VIA Tehnologies Inc. a in trat pe piata cu un nou core logic chipset, numit VIA VT82C580. Acesta fiind sin gurul chipset proiectat integral in Taiwan i reprezentand o realizare remarcabil, a fost repede ,,adoptat" de firmele taiwaneze, care i-au proiectat plci de baza cu ,,chipsetul br national". Plcile de baz VIA au stat in permanenta in umbra celor echipate cu chipseturi Intel, dei au performante apropiate de acestea, dar un pre t mai sczut. In 1996, VIA a lansat 0 nou generatie, numit VIA Apollo VP. In acel mo ment, acest cipset

68 WiNS DMPC Capitolul III avea cele mai bune performante de pe piata plcilor cu Socket 7. Pentru prima data sau auzit termeni precum ,,Ultra DMA/33" pentru interfata IDE sau ,,83 MHz Bus Clock". Firma Intel a fost depita, pentru moment, replica venind cu chipset-ul TX. n ofertele de placi de baz au aprut i la noi cipseturi ,,VX PRO". Clientii fac adese a confuzie intre placile de baza cu chipset Intel VX i aceste VX PRO. VX PRO nu e ste chipset produs de Intel, ci este pur j simplu un chipset VIA VP, care a fost r ebotezat", sau mai bine zis remarcat ,,VXPRO". Astfel, cumparatorii aveau senzat ia c au facut o afacere bun prin faptul c au achizitionat o plac VX la un pret sczut. In nici un caz acetia nu au realizat o tranzactie foarte bun, deoarece plcile cu c hipset VIA, sunt mai ieftine dect cele cu VXPRO.

WiNS DMPC Capitolul III 69 Deasemenea au aprut i plci HX PRO i TX PRO, plcile HX PRO folosind chipset-ul Ali Ala ddin III (M1521 i M1523), iar cele TX PRO, Ali Aladdin IV+ (M1531 i M1543). Chipse t-urile Ali au fost proiectate recent, tocmai pentru a umple ,,golul" produs de disparitia cipseturilor fabricate de Intel, deoarece acestea nu se mai produceau . Chiar i VIA a mai proiectat doua noi modele de chipset-uri, VIA VP2 respectiv V P3.

WiNS DMPC Capitolul III 71

3) CIPSETURI PENTRU PENTIUM II Cea mai putemic firm din domeniu este de departe In tel. Prezent pe piata, chipset-urilor din nevoia de a oferi procesoarelor sale un suport stabil, Intel a devenit rapid prima firm productoare de seturi de cipuri, asa cum este i primul fabricant de procesoare. Aceast politic a incercat-o i AMD, cu chipset-ul AMD640, care nu era altceva decAt VIA VP2/97, dar a dat gre. Intel a incercat adesea s blocheze sau s limiteze accesul concurentilor din domeniul CPU-u rilor piaa procesoarelor. Blocarea prin patente a Slot-ului 1 a fcut ca AMD i Cyrix , principalii rivali ai lui Intel, s rmn la Socket 7, imbuntaindul pe acesta, in loc s treac la Slot 1. Dar firmele taiwaneze, productoare de seturi de cipuri, au incepu t s livreze produse care concureaz BX-ul i LX-ul lui Intel. Pentru P II, chipset-ul cel mai in vog (la noi) este (inc) 440LX, aprut in septembrie 1997. La vremea resp ectiv, acesta a inlocuit invechitul 440FX, care a avut o perioad de viat lung, fiind folosit de pe vremea procesoarelor Pentium Pro. 44OLX a fost o revolutie in dom eniul chipset-urilor, fiind cel care a introdus slot-ul AGP in lumea lui Pentium II. Cu o constructie solid, LX a fost foloit i Ia 75 i 100 MHz, de ctre cei care obin uiesc s fac overclocking (pe plci de baz unde aceast frecventa se poate modifica), dei frecvenla FSB pentru care a fost proiectat a fost de 66 MHz. Cum chipset-urile se fabric pentru un anumit procesor (deoarece inti se proicctcaz procesorul, apoi s etul de cipuri) 440LX este ideal pentru CPU-urile Klamath (Pentium II 233 -300 M Hz), care au freeventa, de bus extern de 66 MHz. LX are, in afar de suport AGP 1x /2x, cteva caracteristici care au constituit o noutate la vremca aparitiei sale s au au adus un bencficiu major utilizatorilor si: bus-ul GTL+, suport pentra SDRAM de 3,3 volti i 64 Mb, opt linii de RAS (Row Address Strobe) - permit folosirea a 512 MB SDRAM i 1 MB EDORAM, suport complet pentru multiprocesare simetric (Symmet ric MultiProcesing) cu dou CPU-uri i cinci slot-uri PCI bus mastering. Partea de I/ O (southbridge, numit PIIX4) lucreaz cu dou porturi EIDE cu protocolul UltraDMA/33. Dintre facilittile avansate ale lui LX am aminti buffer-ele de 4 cuvinte att pent ru bus-ul memoriei, ct i pentru PCI i AGP, precum i suportul pentru memorie ECC (Err or Control and Correction).

72 WiNS DMPC Capitolul III 440LX a fost luat de model pentru 440BX, urmaul su direct. Practic, BX este un LX care suport frecventa, de bus de 100 MHz. In rest, are aproape aceleai caracterist ici. Suport tot dou procesoare in configuraie SMP, la fel de mult memorie i lucreaz cu acelai PIIX4, dar in varianta E. Diferentele apar tocmai datorit vitezei pe bus-u l memoriei, procesoarele Deschutes (Pentium II la 300, 350,400 5i 450 MHz) lucrnd cu memoria RAM Ia 100 MHz. Dar acest lucru nu aduce o cretere a vitezei de 50% f at de 66 MHz, cum ar indica cifrele, deoarece Pentium II are memoria cache Level 2 inclus in carcas i lucreaz cu ca la jumtate din frecventa procesorului. i cum datele pe care le prelucreaz CPU-uI provin in proportie de peste 95% din cache, sunt ac celerate doar acele 5% din transferuri care se fac din memoria principal. De aici provine sporul mic de performan pe care il aduce bus-ul la 100 MHz in cazul lui P II. Pe plcile cu BX se pot folosi i procesoarele Klamath, dar Ia 66 MHz. In aceeai zi in care a fost lansat 440BX, a aprut pe piata i 440EX, un chipset dest inat procesoarelor ieftine din familia Celeron. EX este un LX redus, in sensul c s-a luat un LX i s-au mai taiat din facilitati. Nucleul lui EX este cel din LX, d ar suport doar 256 MB de memorie in doar douA slot-uri DIMM, lucreaz cu un singur procesor i nu suport ECC. Cel mai ciudat lucru este reducerea numrului maxim de slo t-uri PCI lu trei, dar nu a renuntat la slot-ul AGP. EX lucreaz doar cu freeventa , busului FSB de 66 MHz. Intel a lansat modelul Celeron A (nucleul este botezat Mendocino), care arc un cache L2 de 128 Kb tactat la freeventa, procesorului. Ce leron A a adus 0 nou tinerete pentru chipset-ul EX. 440GX este conceput pentru se rvere i statii de lucru biprocesor. De fapt, este urmaul lui 440BX, destinat proce soarelor Xeon. O caracteristic interesant este c

WiNS DMPC Capitolul III 73 suport atat Slot 1 ct i Slot 2. Nucleul su este foarte asemntor cu al lui BX, dar poat e lucra cu o memoric SDRAM dc pn la 2 GB. DacA 440GX este un chipset de tranzitie de la Slot 1 Ia Slot2, 450NX este primul conceput special pentru Slot 2, destina t serverelor cvadriprocesor cu Xeon. Dintre capabilitatile sale se remarc lucrul cu 8 GB memorie (mai mult dect capacitatea harddisk-urilor utilizatorului mcdiu d e astzi), prezenta, slot-urilor PCI pe 64 de biti i bus-ul FSB la 100 MHz. NX supo rta i memorie EDO. Pentru servere, sunt importante caracteristicile chipsetului d e a mentine integritatea datelor. NX asigur ECC pentru bus-ul procesoarelor i cel al memorici, precum i verificarca p arittii pentru bus-ul PCI. NX exista i intr-o veriune rcdus, 450NX Basic, pentru car e memoria maxim suportat este de 4 GB i nu exista slot-uri PCI dc 64 biti, ci doar dc 32 de biti. Privind spre viitorul seturilor de cipuri de Ia Intel, apar numc cum ar fi 44OZX, Whitney, Camino i Carmel. Ele desemneaz integrate dedicate lui C eleron sau procesoarelor aprute in 1999. 44OZX este urmaul lui 440EX, i ruleaz la 10 0 MHz, pentru a suporta i procesoarcie Celeron care vor rula cu aceasta frecvent d e bus. ZX va rmne chipset-ul de ales pentru Celeron-urile care vor fi fabricate pe ntru Slot 1, pentru c acelea care vor intra intr-un socket au ca suport setul de cipuri botezat Whitney. Folosirea lui Socket 370, in locul lui Slot 1 are ca sco p reducerea preului total, ca urmare Intel a integrat in chipset i functiile grafi ce integrnd binecunoscutul i740. Chipset-ul Camino este perechea procesorulul Kat mai i poate folosi memoria RDRAM (Rambus DRAM), care are o ltime de band mult mai l argA dect SDRAM-ul de astazi. De asemenea, Intel trece la initiativa ATA 66, care dubleaz rata de transfer maxim a transferulul de date ctre i de la harddisk-uri. Ca mino introduce i AGP 4x care promite o dublare a vitezei bus-ulul AGP. Dar cea ma i interesanta noutate este legtura digital AC 97, care reprezint o interfat pentru modem i soundcard. Aceste dou componente vor fi simulate de ctre procesor, far a mai fi nevoie de a cumpra plci separate. dar care duc la o scdere a vitezei reale a CP U-ului.

74 WiNS DMPC Capitolul III Carmel este numele de cod al succesorulul lul 450NX. El se va gsete in serverele , ,powered by Tanner". Tanner este procesorul Xeon pentru Slot 2, care include ins tructiunile Katmai, de prelucrare paralel a numerelor in virgul mobil. El va folosi un cache Level 2 de unul sau doi MB, care va rula la viteza procesorulul. Carme l va avea aproximativ aceleai caracteristici ca i Camino, in plus fund capabil s ut ilizeze un bus PCI de 64 de biti la 66 MHz. 4) CHIPSET-URILE ASIATICE Cronologic, primul chipset pentru Pentium II (sau pentru Slot 1) care nu a venit de la Intel este VIA Apollo Pro, urmaul lul Apollo P6, care era dedicat procesoa relor Pentium Pro. Apollo Pro poate fi folosit att in sistemele desktop ct i in cel e mobile i atat la procesoare Pentium II (Slot 1) ct i la Pentium Pro (Socket 8). A pollo Pro este concurentul direct al lul 44OBX, fiind un chipset care suport un F SB de 100 MHz. In toate caracteristicile sale este asemntor cu BX-ul, existand ctev a mici diferente. Apollo Pro suport veriunea 2x a bus-ului AGP, combin memoria SDRA M la 100 MHz cu cea la 66 MHz), mai poate lucra i cu memorie EDO i Fast i ofer cinci slot-un PCI 2.1 bus master. Frecvenele procesoarelor pot trece de 450 MHz. Opera tiile pe bus-urile AGP, PCI i CPU pot avea loc sincron sau pseudo-sincron, doar t impul de acces la SDRAM fiind putin mai mare, 6-1-1-1 fa de rafala 5-1-1-1 a lui B X. Mrimea maxim a memoriei foloite este 1 GB. Southbridge-ul integreaz un controler USB i unul UltraDMA 33, dar care poate fi folosit la 66 MB/s. ALi, firma de semic onductoare a grupului Acer (A cer Laboratories Inc.), ofer un chipset pentru Pent ium II numit Aladdin Pro II (M1621/M15X3), destinat PC-urilor ieftine. Northbrid ge-ul Ml621 are toate facilittile lui 440BX, cum ar fi suport AGP 1 x/2x i ECC pen tru memorie, dar prezint i diferenle mari, fiind capabil s lucreze cu memoni FPM i pe lng frecventele de 66 i 100 MHz, mai

WiNS DMPC Capitolul III 75 poate foloi i 60 MHz pentru FSB, dar nu are facilitti de multiprocesare. Cu EDO sau FPM memoria maximA este de 2 GB, iar cu SDRAM, 1 GB. Pe plcile de baz cu Aladdin Pro II se pot foloi i plci PCI Ia 66 MHz. Southbridge-ul Ml543 ofer i un bus USB cu d ou porturi, in rest dotarea sa flind aceeai cu a southbridge-ului din BX. A treia firm taiwanez furnizoare de chipset-uri Pentium II este SiS (ilicon Integra ted Systems), ea flind i cea mai nou pe aceast piata, produsul su, SiS 5600 (i southb ridge-ul SiS 5595) fiind lansat in august 1999. 5600 suport pn la 1,5 GB RAM, 100 M Hz pe FSB, AGP lx i 2x, iar 5595 este un controler I/O avansat, cu facilitati de monitorizare a PC-ului. El are poibilitatea de a msura cinci tensiuni, dou viteze d e rotatii (pentru ventilatoare) i o temperatur (pentru procesor). Setarea vitezelo r bus-ului i a procesorului se face prin software (BIOS), far a mai fi nevoie de j umperi. SiS a anuntat cel mai avansat chipset nonIntel pentru Pentium II: SiS 620. Nouta tea pe care o aduce acesta este integrarea cipului grafic. Acceleratorul foloit d e SiS pentru 620 are un motor 2D pe 64 de biti i unul 3D care cunoaste cele mai a vansate functii folosite in grafica tridimenional. Memoria grafic are valoarea maxi m de 8 MB poate fi atat parte a memoriei principale (Unified Memory Access)

76 WiNS DMPC Capitolul III ct i separat, caz in care se recomand fobirea rapidului SGRAM. SiS ofer drivere OpenGL 5i Direct3D. In rest, caracteristicile sunt aproape aceleai cu ale lui 5600. 5) CIPSETURI PENTRU SOCKET 7 I SUPER 7 Principalul competitor al lui TX a fost VIA V P3, cu caracteristici mult superioare, dar care a suferit de ,,boli ale copilriei ", cum ar fi drivere cu bug-uri. Setul de cipuri proiectat de VIA lucreaz cu o me morie maxima de 1 GB, toat cacheabil. Cache-ul L2 poate atinge 2 MB, iar timpii ra falei de citire din memoria SDRAM este 6-1-1-1, fat de 5-1-1-1, la TX. VP3 supor E CC i AGP, dar frecventa, sa maxim de bus este de 66 MHz. Acest lucru a facut ca VI A s revin cu modelul MVP3, care lucreaza i la 75, 83 i 100 MHz i care formeaz grosul l ivrrilor de chipset-uri pentru Super 7. Singura scdere a lui MVP3 fat de VP3 este r educerea cantitatii maxime de memorie cache-abil la 512 MB. Chipsetul MVP4 (VT82C 501), care il imbuntataete pe MVP3 cruia ii aduce o imbuntatire major: un controler gr afic AGP integrat. Acesta din urm este un accelerator 2D/3D cu decoder DVD (MPEG 2) i ieire TV (optional), care suport standardul AGP 2x i folosete o parte din memoria sistemului ca memone grafic. ALi are mai multe chipset-uri pentru Socket 7 i dou p entru Super 7, Aladdin IV+ i Aladdin V. Aladdin IV+ (M1531/M1543) are frecvena max im abus-ului FSB de 83 MHz, suportA 1 GB memorie, din care cache-abil este 512 MB, 1 MB L2 cache, cinci slot-uri PCI, USB i DMA-33. Aladdin V (M1541), a cincea gen eraie de seturi de cipuri produse de ALi, a crescut memoria cache-abil la 1 GB i, c el mai important, are suport pentru AGP. El folosete ca partener tot southbridgeul Ml543. Aladdin V este unul dintre primele chipset-uri AGP pentro Socket 7 apru te. SiS are o multime de chipset-uri pentru Socket 7/Super 7, dintre care cel ma i rspndit este SiS5591. 5595 este un model tipic pentra Super 7: 768 MB memorie ED O sau SDRAM (cache-abil 256 MB), 1 MB cache L2, lucreaz Ia toate frecventele Super 7 cu exceptia celei de 100 MHz (deci nu poate fi folosit in plcile de baz pentru noile procesoare K6-2 300 MHz), suportA AGP 2x i posed un Southbridge (5595) care are cinci slot-uri PCI bus master i dou porturi EIDE UItraDMA 33. Mai bun dect el e ste SiS 530 care dubleazA memoria maxim, adaug frecventa, de bus de 100 MHz i integ reaz un adaptor grafic 2D/3D AGP, produs tot de SiS (6326). Acest adaptor poseda un RAMDAC cu frecventa, maxim de 230 MHz, ceca ce asigur frecvene ergonomice de rei mprosptare a ecranului chiar i la rezolutia de 1280 x 1024 pixeli. Se mai remarc ce le dou porturi EIDE Ultra-DMA 66. 6) CELE MAI NOI CIPSETURI Prin diminuarea numar ului de BX-uri i ZX-uri Intel a urmarit crearea de

WiNS DMPC Capitolul III 77 spatiu PC piata pentru i820. Lansarea lui i810e coincide cu a versiunilor de Pen fium III: PIll 533 B i PIll 600 B cu FSB 133. i810e este varianta extinsa a lui i 810 avand suport i pentru FSB de 133 i completeaz familia Whitney care este alcatui ta din i810L, i810, i810 DCl00 i i810E. Functionarea seriei 810, la fel ca i 820, este diferita de cea a lui i44OBX. Ea se bazeaza pe un MCH (Memory Controller Hu b) ce permite lucrul proccsorului asincron cu memoria. Astfel este posibil ca me moria sa mearga la 100 MHz iar procesorul sa aiba o viteza de bus de 66 sau 133 MHz datorita medierii realizate de MCH. Strict pentru cazul i810 avem dc-a face cu Un GMCH (Graphics and Memory controller Hub) pe post de northbridge care, pe langa transferul de informatii din i catre memoria sistemului (cc lucreaza confor m specificatulor strict la 100 MHz) i dinspre respectiv catre ICH (I/O Controller Hub, PC post de south bridge) asigura i engine-ul grafic precum i comunicarea cu monitorul. Varianta DC 100 are suplimentar i un Display Cache Controller care sup orta pana la 4 MB de memoric la 100 MHz. n ultima vreme, in designul placilor de baza a aparut o noutate i anume slotul AMR (Audio Modem Riser). Ce este Cu acesta ? ICH-ul are o legatura separata ce permite accesul direct la un codec Modem/Aud io integrat pe mainboard. Astfel sunt asigurate flunciile de baz ale unui modem. I n cazul in care sunt apelate funcii mai complexe, acestea sunt emulate prin softw are, hardware-ul necesar rezumndu-se la AMR Card, care face doar translatia scmna lului provenit din exterior. Practic se elimina necesitatea unui modem, acelai me canism fiind implementat in southbridgeul de la VIA. Contienta de faptul ca GTL+ (busul lui Slot 1) catiga din ce in ce mai mult teren a pus la punct i o serie de chipset-uri pentru aceasta platforma, mai intai flind vorba de Apollo Pro, care a suferit ulterior imbunatatiri i care a dat natere noilor Apollo Pro+, Apollo Pro l33 sau cel mai recent Apollo Pro 133A. Foarte interesanta este politica accstc i companici taiwaneze in privinta, south bridge-urilor. Acesta este unul singur pentru toate familiile, VT82C686A fiind pus in tandem cu oricare dintre northbri dge-uri. Exista i o varianta pentru sisteme mobile. O asemenca modalitate de lucr u, dei s-ar putea sa aduca o anume scadere a vitezei in unele situaii, ofera compa niei o mult mai mare flexibilitate, permitandu-i sa prezinte pe piata, foarte ra pid serii noi de chipset-uri. Este cazul lui Apollo Pro 133A care-i primul ce of eta suport pentru AGP 4x. Standardul PC133 care in cea mai mane masura extinde P C 100, in loc sa sustina memoria Rambus care este considembil mai scumpa i de car e sistemele actuale oricum nu pot profita in totalitate. Primul chipset care a s uportat PC 133 a fost bineinteles Apollo Pro l33 urmat acum de Apollo Pro l33A c are apare odata cu noile PIll B pe care le poate pune in valoare. VT82C694X poat e lucra atat sincron FSB-mcmorie la 66, 100 san 133 MHz cat i asincron cu un deca laj de 33 MHz intre bus i memorie. Anul 1999 a fost unul deosebit de activ pentru VIA. PC 133 ridica frecventa de functionare a lui PC 100 de Ia 100 MHz la 133 M Hz, astfel incat proaspat

78 WiNS DMPC Capitolul III lansatele procesoare Intel cu FSB Ia 133 MHz (recentul Coppermine) pot lucra ext ern in mod sincron cu memoria pe chipset-urile Apollo Prol33A. Totui, exista prac tic doua variante de PC 133, ambele sustinute de VIA: PC 133 propriu-zis si VCM (Virtual Channel Memory sau Virtual Channel SDRAM). Aceasta din urma a fost fabr icata mai intai de NEC, Infineon i Hyundai i aduce cu sine o latenta mai redusa. R ambus aduce o latime de banda mai mare, in schimb are o latenta chiar mai mare d ecat SDRAM-ul de astazi, la 100 MHz, ceea ce justifica rezultatele obtinute de R ambus, cu doar 2-5% mai mari decat PC 100 in benchmark-urile high level. Cumva l a polul opus, spuneam ca VIA urmrete i intrarea in segmentul middle-range i chiar hi gh-end prin doua chipset-uri: Apollo Pro 133A i Apollo KX133. Apollo Pro 133A est e un chipset, care suport Ultra ATA66, AGP 4x, PC133, ase sloturi PCI pe care unii producatori de motherboard-uri, de exemplu Tyan, chiar le implementeaza in intr egime i se pare c i performanta este imbunatatita fata de Apollo Pro l33. Apollo KX 133 vine cu o serie imbunatatiri i dotari suplimentare fata de AMD 750 chipset-u l initial pentru platforma Slot A a lui Athlon. Pe langa o serie de optimizari a le lucrului cu procesorul ofera suport pentra AGP 4X fata de doar AGP 2X la Iron gate (AMD750), sau PC133 fata de PC100. Designul lui KX133 se bazeaza in princip al pe cel al lui Apollo Pro 133 cu diferenta ca foloseste protocolul EV6 pentru front side bus. Pentru moment, un mainboard de Slot A inseamna o placa bazata pe chipset-ul original al lui AMD i anume 750 cunoscut i ca Irongate. De fapt, Irong ate este AMD numele northbridge-ului AMD 751, southbridge-ul 756 avand Si ci un nume de cod, Viper. Fiind proiectat in prima jumatate a anului, cum spuneam, nu include suport pentru PC 133 sau AGP4X, pe care KX133 le sustine. ALi a adoptat aceeai politica flexibila in privinta, southbridgeurilor ca i VIA, astfel incat or icare asemenea element poate fi pus in tandem cu oricare northbridge. Dintre toa te southbridge-urile, eel mai interesant este M1535D un cip care are pe langa su portul pentru UltraDMA/66 i link-ul AC97 (Ce permite indirect, in designul placii de baza, prezenta slotului AMR i emularea soft a unui modem i un engine de sunet. Pentru domeniul chipset-urilor fara grafica sau sunet, ALi are pregatit de ceva vreme M l621, cu suport doar pentru FSB 60, 66 i 100 MHz i AGP doar 1x i 2x. Cel m ai recent chipset de Slot 1 de la SIS, modelul 630, are un mare numar de dotari incluse printre Ethernet 10/100 sau suport pentru TV-Out, un engine de sunet i un ul grafic. Partea de sunet este un Vortex 2 sau un SB Live!. SiS 630 are impleme ntata o arhitectura de tip UMA (UnifiedMemory Arch itecure), in care o parte din memoria sistemulul (2/4/8/32 sau 64MB) va fi impartita intre acesta i engine-ul grafic. Optional, pentru performante ceva mai ridicate de baza poate fi dotata c u o anumita cantitate de EGM (Extended Graphics Memory), adica Display Cache.

WiNS DMPC Capitolul III 79 ntalnim i aici, la fel ca la Apollo Prol33A de laVIA, suport pentru VCM (Virtual C hannel Memory) precum i posibilitatea ca viteza de bus a procesorulul sa difere d e viteza memoriei. Bineinteles, nu putea lipsi Ultra ATA66.

WiNS DMPC Capitolul III 79

80 WiNS DMPC Capitolul III

WiNS DMPC Capitolul III 81 E) DESCRIEREA I CONFIGURAREA COMPONENTEI ROM BIOS Lucrul la calculator nu incepe cu Windows. Inainte ca dorinele utilizatorului sa poata fi ndeplinite, este nevoie ca un alt program sa intre n scena: Basic Input/Output System, pe scurt - BIOS. 1) PROCESUL DE BOOT-ARE Uncip minuscul, EPROM, stocheaza cel mai important progr am. Pentru ca, dupa conectarea in sursa de energie, calculatorul se trezete de-a dreptul naiv i inocent - componentele sale de memorie sunt goale, iar sistemul de operare este ,,incatuat" pe harddisk. Calculatorul porneste automat aa numita rutina de boot in BIOS. Acest program asi gura in primul rand functionarea corecta a PC-ului. Testul (POST-Power-On Sdf Te st) verifica memoria de baza, CPU-ul, harddisk-ul si 0 serie de alte componente importante ale sistemulul. Un urmator pas al rutinei de start cauta alte compone nte BIOS, care ar putea fi instalate pe pIn ci de extensie. Astfel, pentru a put ea efectua rutinele proprii detest, intervine de exemplu controlerul SCSI. Acest e rutine pot rula acum ihra~ probleme. Dupa ce toate componentele au fost verifi cate, un BIOS modern va face ordine in haosul de placi de extensie: plug& play ( ,,introdu i pornete") este in acest caz cuvantul-cheie. Aproape fiecare placa de e xtensie soliciti - minim - o intrerupere i un canal DMA, pentru a putea comunica nestingherit cu procesorul respectiv cu memoria de baza. Deoarece cantitatea de a semenea resurse este foarte limitata, BIOS-ul este cel care trebuie s se ingrijea sc de putin ordine. Faptul c aceasta sarcina nu este tocmai simpl este scos in evide nt de expresia ironic ,,Plug & Pray" (,,introdu i roag-te"), pe care i-au atras-o une le tipuri de BIOS. Dup ce BIOS-ul a imprit toate resursele disponibile, sistemul de operare poate prelua rezultatele. Pentru a porni adevratul stapan al hardware-ul ui, BIOS-ul preia de pe harddisk informatiile necesare din primele sectoare. Pen tru harddisk-uri este vorba i despre datele de partitionare. De pe partitia bootabil apare un alt mic program de boot, anume Bootstrap Loader. Acesta este un pic mai inteligent dect BIOS-ul: el cunoate structura de fiier a mediului de stocare, poate apela deci fiiere individuale. Acesta este utilizat

WiNS DMPC Capitolul III 82 pentru a citi i porni rutinele de start propriu-zise a le sistemului de operare in memoria de baz. Dac sistemul ruleaz, nu se poate spune totui c sarcina lui Basic InputOutput Systems ar fi luat sfarit. BIOS-ul este de fa pt un mediator intre dou lumi: hardware i software. BIOS-ul poate comunica direct cu hardware-ul, permitand astfel sistemulul de operare (cruia i se adreseaz progra mele) accesarea hardwareului. Prin faptul c BIOS-ul este stocat intr-o componenta hardware, poate fi eventual considerat chiar hardware (in limba englez exista un termen generic pentru asemenea cazuri Firmware), el cunoate in amnunt caracterist icile aparatelor. Acest lucru se refer in special la programele BIOS, care se gses c pe plcile de extensie, de exemplu pe plci de retea sau SCSI. Rolul BIOS-ului scade ins cnd vine vorba despre sistemele de operare pe 32 de biti . Majoritatea rutinelor de BIOS sunt concepute pentru Real Mode. De aceea, ele p ot fi apelate (dac pot) doar cu anumite ingrdiri de sisteme de operare ca Windows NT sau OS/2 Warp. In aceste cazuri, sistemul de operare este cel care trebule s i ndeplineasc toate sarcinile. n schimb se intrevd sarcini noi pentru minusculul cip ROM. Una dintre acestea este Instant-On i semnific pornirea rapida a calculatorulu l in urma unei comenzi externe. Acest lucru este deosebit de util in momentul in care calculatorul are rolul de a receptiona faxuri automat. Ar fi pur i simplu r isip de energie, dac el ar trebul s ruleze permanent, chiar i atunci cind nu este ut ilizat; pentru rutine Complicate de boot nu este timp in astfel de situatii. Cu ajutorul functiei Instant-On este ingheat pe harddisk starea sistemulul de operare in lucru, iar la nevoie, in dou secunde calculatorul este repus ,,pe linia de pl utire". Aceast functie poate fi extins relativ simplu, pentru a porni, de exemplu, calculatorul apelnd la tastatur (Ca la Macintosh), in loc de butonul de alimentar e, care de multe ori este plasat destul de incomod. Un BIOS modern ofer o serie i ntreag de posibilitti de configurare. Experimentind o modificare sau alta, se poat e obtine un plus de performant. Exist ins i neansa de a destabiliza computerul prin s etri greite, ceea ce duce la blocri periodice sau chiar la refuzul acestuia de a po rni. De aceea este foarte

83 important s atingei doar acei parametri a cror semnificie o cunoasteti perfect. I n principiu, se poate deteriora chiar i hardware-ul prin frecvente de tact perman ente greite. In cazul in care sunteti nesiguri de semnificatille anumitor functii din BIOS sau de valorile care ar trebui folosite. Deosebit de util este s notati toate setrile BIOS pe o foaie de hrtie. Unele BIOS-uri permit chiar o imprimare a configurrii. O asemenea foaie de ,,backup" este necesar nu doar pentru tuning. WiNS DMPC Capitolul III Atunci cnd bateria de litiu ii d duhul i trebuie inlocuit, aceste notite v vor fi de u n real folos. Daci nu mai functioneaz nimic, se trage ,,alarma". Aproape fiecare BIOS detine o functie care restabilete setrile productorului (valorile default). Cu ajutorul acestora, calculatorul poate fi determinat s porneasc din nou, bineintel es el va fi ceva mal lent dect inainte, deoarece au fost anulate i optimizri utile. BIOS-ul poate fi cheia atunci cnd extensille hardware nu functioneaz. Poate i o se tare modificat pur i simplu nu este pe placul noulul aparat. Valori putin schimbat e fac minuni in asemenea situatli, salvndu-v de multe ore de configurri i instalri. 2 ) CUM AJUNGE UN BIOS N CALCULATOR Exist mai multe tehnologii concurente de a intro duce un program BIOS in PC cu protectie la tergere. Metoda clasica este EPROM (Er asable Programmable Read Only Memory). Aceasta este o component de memorie, care este programati de ctre producator intr-un asa-numit Eprommer. Programul ramine s tabil chiar i dupa deconectarea tuturor tensiunilor electrice. Daca insa acest ci p este expus razelor ultraviolete,

WiNS DMPC Capitolul III 84 programul dispare, iar componenta de memorie poate re spectiv trebuie reprogramat. Din aceast cauz, EPROM-urile dispun de un autocolant o pac. EEPROM (Electrically Erasable Programmable Read Only Memory) poate fi ters n u cu raze ultraviolete, ci electric, deci, de exemplu, chiar i montat fiind. Exis ti ins i varianta ROM (Read Only Memory) care este programat in timpul fabricrii ci pului, flind foarte rentabil. Cel mai mare concurent al EPROM-urilor este asa-nu mitul Flash-Memory. Aceasti forma de memorie poate fi programati i tears cu tensiun ile obisnuite ale unui motherboard, fr tensiuni speciale de programare si ergere. A vantajul pentru utilizator este evident: o noua versiune de BIOS poate fi inregi strat simplu de ctre CPU, deci cu ajutorul unui simplu program al productorului. Nu mai este necesar demontarea componentelor EPROM, iar, in plus, scad i costurile. 3) MODUL DE SETARE AL BIOS-ULUI Fabricantii placilor de baz indud, de obicei, in manualul care insoteste aceste produse, i cteva pagini despre programul de configu rare aflat in BIOS. Bineinteles, niciodata nu detaliaz subiectul, referindu-se do ar la optiunile rnai utilizate, de autodetectare a harddisk-ului i de stabilire a parolei de intrare. Revenind la setup, aici se seteaz parola. BIOS-urile mai noi dispun atat de parol de administrator, ceruta la intrarea in setup, ct i de parol d e utilizator, ceruta la boot-area normal. Deoarece pentru BIOS-urile Award se cun oate cel putin parol de administrator care a mers pe orice calculator, nu este ind icat s v bazati pe aceast metoda pentru a interzice cuiva accesul la fiierele person ale. Optiunile urmtoare sunt comune att BIOS-urilor AMI ct i Award. Pot exista mici diferente de notare, dar sensul este acelai. Ordinea tratrii setrilor este cea a un ui Award. Mai intai, am dat de cte ceva despre ,,programarea" tastaturii: Typematic Rate Pr ogramming, Typematic Rate Delay (msec) i Typematic Rate (Chars/Sec). Acest domeni u il putem lsa linititi pe seama sistemului de operare Si trecem mai departe,

85 la Above 1 MB Memorv Test. Dup cum ii spune i numele, activarea optiunji (Enabl ed) determin un test al memoriei inalte (high memory), incepnd de la 1 MB pn la 4, 8 , 16, 32 san chiar 128 MB. Cel mai bine este s dezactivati aceasta opiune (Disable d), att pentru a ctiga timp la boot-are ct i pentru c testul este oarecum inutil, deoa rece HIMEM.SYS face i el un test al memoriei la incrcare. Mai mult, il face in con ditii reale, cu setarile pe care le-ati introdus la Chipset Setup, Si nu cu cele implicite, cum are loc testul POST. Legata de aceasta optiune este WiNS DMPC Capitolul III Memory Test Tick Sound, care la activare scoate un sunet in dituzorul PC-ulni in timpul testului de memorie. Este doar o confirmare auditiv a faptului c testul de curge OK, deci este util doar pentru depanare. Urmeaz o setare mai delicata-: Memory Parity Error Check. Pentru a o putea trata, trebuie so tim ce-i cu aceasta ,,paritate". Mai demult, toate SIMM-urile aveau, pentru fiecare octet, pe lng cei opt biti de date, i unul de paritate. La fiecare s criere a octetului, bitul de paritate este setat in aa fel inct paritatea total s fi e impar. La citire, se verific acest bit i dac paritatea nu este impar, se genereaz o intrerupere nemascabil (NMI) i ecranul afieaz ceva de genul PARITY ERROR AT... SYSTE M HALTED. Evident, sistemul e blocat. Cele trei puncte reprezinta adresa de memo rie unde a avut loc eroarea. O repetare a acestei erori inseamn c un SIMM este def ect i se impune schimbarea sa. Astazi se gsesc foarte multe SIMM-uri fr bitii de par itate,

86 WiNS DMPC Capitolul III deoarece sunt mai ieftine. O activare a optiunii este deci recomandata, dar numa i daca aveti memorii cu paritate. Pentru cele fr, BIOS-ul ignor setarea. Hard Disk Type 47 RAMArea: Harddisk-urile IBM i EIDE sunt de tip 47, adic au parametri speci ficati de utilizator sau detectai de BIOS. Aceti parametri trebuie pstrati in memor ia DOS, sau in zona BIOS 0:300. Ultima variant este de preferat, datorit faptului c cei 640 KB de memorie DOS sunt foarte pretioi. Oricum, setarea este redundanta d ac se activeazi opiunea Shadow BIOS ROM. Mai departe intlnim Wait for <F]> If Any E rror, care, odat activat, ateapt apsarea tastei F1 in cazul intlnirii unei erori non f atale. Un exempin ar fi nedetectarea unittii floppy. Dac este dezactivat, sistemul afiseaz un mesaj de eroare i trece mai departe. De obicei, este bine s fie activat, in afara unor cazuri speciale, cum ar fi boot-area pe un server care nu are nev oie de tastaturi. System Boot Up Num Lock determin starea acestei taste la pornir e. Pentru cei care au coprocesor matematic, Numeric Processor Test trebuie fcut ena ble, pentra ca acesta sa tie folosit. Se dezactiveaz la 386 SX, DX, 486 SX, SLC i D LC. Weitek Coprocessor Weitek producea coprocesoarele Abacus, pentru 386 i 486, c are erau do 2-3 ori mai rapide decit cele ale lui Intel. Activati doar daci avei aa ceva. Optiunea Floppy Drive Seek At Root trebuie dezactivat pentru c scade timpu l necesar bootrii i se reduce uzura unitii. System Boot Sequence trebuic s fie ,,C:, A:", att pcntru evitarea citirii unei dischete de ctre sistem, la pornire, ct i pent ru evitarea situaiei ca discheta din unitate s conin vreun virus de boot. In cazul v irusrii harddisk-ului, pentra a pomi de pe o discheti curati, facei schimbarea ,,A :, C:". n toate cazurile de funcionare normal, optiunea External Cache Memory (cache-ul Lev el 2 al procesorului) trebuic activat. La dezactivare, scade semnificativ perform anta PC-ulni, dar o activare a cacheulni L2 fr ca acesta si fie prezent duce la o blocare a calculatorului. La un 386 sub DOS, sunt suticienti 128 KB de memorie c ache (pentre el este L1, deoarece acest procesor nu are cache intern). 256 KB pe ntru 486 i Pentium este soluia optima, dar unele sisteme vin cu 5l2 KB.

87 Sub Windows, dublarea de Ia 256 Ia 512 aduce un spor de performan de 34%, nesem nificativ tinnd cont de costuri. Asemanator Increaza i CPU Internal Cache, care se activeaz Ia procesoarele 486 i Pentium. La fel c mai sus, activarea pe un 386 duce la nghearea" sistemului. Fast Gate A20 Option: linia de adresa A20 este folosit pen trn accesul Ia primii 64 de KB din mernoria extin (HIigh Memory Area). In mod norm al, accesul la memoria de peste 1 MB se face prin intermediul controlerului tast aturii, dar unele chipset-uri suport asa numitul mod ,,Fast", pin care creste vit eza de acces Ia RAMul extins. Opiunea Shadow Memory Cacheable se refer la operatia de copiere a continutului circuitelor EPROM, lente (120-150 ns timp de acces), in memoria RAM, care are timpii de acces mult mai mici (60-70 ns). In plus, ROMurile se acceseaz pe 8 sau 16 biti fa de 32 bii la RAM. Avantaj: crete viteza. Dezava ntaj: se ocup din mernoria RAM. La PC-uri cu 8 MB RAM sau mai muit, este bine s se activeze (,,Yes"). Password Checking Option stabileste cand se cere parola (dac este stabilit o parola): Ia fiecare boot-are (,,System") nu doar Ia intrarca in B IOS (,,Setup"). Parolele implicite, stabilite din fabrici, sunt AMI pentru AMIBI OS respectiv BIOSTAR, AWARD_SW sau 589589 pentru Award BIOS. Alti opiunc care st m ai bine pe ,,Enable" este Video ROM Shadow COOO, 32 K. Astfel, se copiaz memoria ROM de PC placa grafic in memoria principali, in ,,gaura" I/O (I/O hole - de Ia 6 40 KB la 1 MB, zona de adrese RAM AOOOO FFFFF hexa), care de obicei este nefolos it. BIOS-urile stocate in memorii Flash (Electrically Erasable PROM) nu sunt lent e de loc, avind acelasi fimp de acces ca RAM-ul, dcci pentru ele, teoretic, nu e ste nevoic de copiere. Totui, la BIOS-ul plcii grafice se ajunge prin bus-ul ISA, VLB sau PCI, care este mai lent decat bus-ul procesorului, cu care lucreaza memo ria RAM. Linia Adaptor ROM Shadow XXXX; 16 K, utilizabil pentru copierea BIOSuril or diferitelor plci de extensie in RAM. XXXX reprezinti adresa. Opiunea BootSector Virus Protection. nu este exact o protectie antivirus. La activarea ei se bloch eaz scrierea sectorulni de boot al harddisk-nlui. Este recomandat ca sectorul de boot si fie setat PC read-only. Opiunea se dezactiveaz la instalarea de sisteme de operare sau dac folositi nn program boot manager. I/O Recovery Time, numit ,,tim np de reprezint numrul de timpi de asteptare dintre dou operaii I/O consecutive. De aici se regleaz timpul de asteptare dintre dona citiri (sau scrieri) ale porturil or I/O. Cu ct timpii sunt mai mici, cu att viteza transferulni este mai mare. Dar nu toate aparatele care comunic cu procesorul prin porturi I/O suport timpi de ref acere sczuti. De exemplu, transferul de la harddisk Ia memorie se face fra nici un fel de inelegere anterioar intre cele dou componente, adic CPU-ul presupune c datele se afli la portul I/O al HDD-ului exact atunci cnd el are nevoie. Acest mod de l ucru (PlO - Programmed I/O) are avantajul vitezei mari de transfer pentru valori scizute ale recovery time". WiNS DMPC Capitolul III

88 WiNS DMPC Capitolul III In continuare, BIOS-ul ne ofera DRAM Timings, dedicat timpilor de acces Ia memor ie. Versiunile noi de BIOS permit specificarea general a tuturor opiunilor alegind viteza DRAM-urilor: 60 sau 70 ns. DRAM Refresh Rate se refer viteza de reimprospt are a memoriei DRAM, care la acest tip de BIOS se stabiIete automat in functie de viteza bus-ului CPU: 50,60 san 66 MHz. DRAM Read Burst Timing, zis i DRAM Read T iming, care are o mare infinenta asupra performantei unni PC. Citirea memonci de cite CPU se face de obicei prin cache (procesorul se aeapta ca datele necesare s i fie in cache). Cand cache-ul nu conine datele cerute de CPU, memoria principal e ste accesat pentru a umple cache-ul. Acest mod de lucru se numete ,,citire in rafa l" (burst) i este foate avantajos, deoarece se citesc patru sau opt octeti cuvinte /duble cuvinte. DRAM Read Burvt Timing seteaz ,,b"-ul de mai sus. Cu cit valoarea acestuia este mai mic, cu att PC-ul va fi mai rapid. Uzual, pentru EDO (niernoria mai rapid) ar trebui s avei x222 san x333 si pentru FPM (mai lent) x333 sau x444. P entru toarte aceste tipuri de setri, trebuie s avei n vedere c o descriere foarte amnu nit a opiunilor, specifice doar tipului de cipset instalat pe placa de baz se gsete do ar n cartea plcii de baz.

90 WiNS DMPC Capitolul III

WiNS DMPC Capitolul III 91

92 WiNS DMPC Capitolul III F) RESURSELE SISTEMULUI: IRQ, DMA, ADRESE I/O

WiNS DMPC Capitolul III 93

G) VIITORUL: SISTEMELE AUTOCONFIGURABILE PLUG AND PLAY Una dintre cele niat grav e lipsuri ale PC-urilor bazate pe magistrale de exensie ISA este lipsa proceduri lor autornatizate de configurare, precum cele oferite de standardele Micro Chann el i EISA. Modelul Plug-and-Play a fost proicetat tocmai pentru a schimba aceast s ituaie, autornatiznd comple procesul de configurare a PC-urilor fr comutatoare i jump ere. Atingerea acestui scop ascunde un drum lung. Funcionaeea cornponentelor Plug -and-Play implic schimbri n sistemul BIOS, n magistralele de extensie, in plcie de ex tensie i n sisternul de operare. Adoptarea universal a standardului Plugan-Play se face printr-o lung tranziie, produsele care respecta acest standard intrnd pe pia pe cnd produsele vechi dispar. 1) Elemente de baz Primna incercare de stabilire a ap ecificaiilor Plug-and-Play a fost fcut odat cu lansarea specificatiilor originale In tel-Microsoft pentru standardul ISA, pe 28 mai 1993. Acest efort a inspirat i alt e companii, care au dezvoltat standarde inrudite pentru exinderea tehnologiei Pl ug-and-Play si la alte procese de configurare cu probleme, in special cele pentr u extensile SCSI. Compaq Computer Corporation si Phoenix Technologies au colabor at cu Intel pentru dezvoltarea specificattilor BIOS pentru Plug-and-Play, lansat e Ia 1 noiembrie 1993. Versiunea curent pentru BIOS si ISA este 1.0 A. Ambele ver siuni revizuite au fost publicate la 5 mai 1994. Prirnul PC Plug-and-Play a fost lansat pe pia ctre sflarsitul anului 1994, dei calculatoare care respect acest stand ard au aprut in demonstraii nc de la inceputul acelui an. Primul sistem de operare c are accept explidit standardul Plug-and-Play a fost Windows 95, lansat in 1995. T oate versiunile de Windows mai noi accept acest standard. Prin proiectare, produs ele Plug-and-Play simplific automat tranzitia. Toate sisternele de acest tip lucr eaza cu echipamente care nu respecta standardul Plug-andPlay, sacrificnd o parte din caracteristici. Cu alte cuvinte, noile PC-uri Plug-andPlay accept plcile de ex tensie mai vechi, dar asigur operarea Plug-and-Play complet numai cu echipamentele care respect acest standard. Dar un PC mai vechi, care nu respecti standardul Pl ug-and-Play, nu poate folosi avantajele acestet tetnologii. Cu alte cuvinte, tre buie s v asigurai c urmtorul sistem PC care l cumprati accept echipamente Plug-and-Pl - sau cel puin are posibilitatea de adugare a suportului pentru acestea, cum ar fi memoria BIOS Flash. Telnologia Plug-and-Play transfer responsabilitatea memorrii i stabilirii opiunilor de configurare de Ia dumneavoastr la calculator. n definitiv, memoria calculatorului este mai buna dect a dumneavoastr i nu o deranjeaza dac treb uie s execute o procedur de verificare ori de cte ori este nevoie. Procedurile Plug -and-Play realizeaza automatizarea in trei etape: mai inti, codul BIOS determin re sursele de care are nevoie fiecare echipament de extensie.

WiNS DMPC Capitolul III 94 Apoi coordoneaz alocarea resurselor astfel inct s evite conflictele. In sfrit comunic sistemului si programelor ce opiuni au fost selectate. Plcilor de extensie ISA le lipsesc posibilitile necesare pentru configurarea autom at. Acestea au nevoic de un mijloc de a permite stabilirea automat a resurselor fo losite. n locul unor jumpere i comutatoare, plcile trebuie s aibe bistabile Software . De asemenea, plcile trebuie s ineleag un set comun de comenzi prin care se fac dif erite ajustri ale configuraiei. n plus, procedura automat de control are nevoie de p ropriul sistem de control. Aceasta inseamn c este nevoie de un program care s parcu rg etapele procedurii de configurare. De asemenea, este necesar o metod de comunica re a adreselor i opiunilor ctre software, astfel inct aplicatiile s aibe acces la ech ipamentele periferice ale PC-ului. 2) Compatibilitatea Nivelul sczut de acceptare demonstrat de prirnele incercri de incorporare a procedurilor de configurare automat - Micro Channel si EISA - a arta t c masa predominanta de sisteme ISA nu renun uor la rnagistrala familiara in favoar ea unei schimbri. Ca urmare tetmologia Plug-and-Play este proictat n sisteme, in ve derea unci tranzitii gradate. 3) Suportul plcilor de extensie Procedeul de config urare Plug-and-Play apeleaza la anumite caracteristici hardware ale plcilor de ex tenste Plug-and-Play. Orice plac Plug-and-Play se poate dezactiva singur, astfel i nct s nu raspund la semnalele normale de control din interiorul PC-ului. Atund cind este inactiv, placa se deconecteaz singur de la toate resursele sistemului, asfel c, in aceast situaie nu poate cauza conlicte. In plus, fiecare plac de extensie Plug -and-Play contine mai multi registri care pot fi adeesai prin intermediul unui se t standardizat de trei porturt de intrare-ieire astfel inct codul BIOS sau sistemu l de operare pot s controleze procesul de configurare a plcii. Aceste porturi sunt numite Adres (Address), Scriere Date (Write Data) i Citire Date (Read Data). Port ul de adres (Address Port) funcioneaz ca un pointer care extinde numrul registrilor de control accesibili direct sistemului, fr s foloseasc resursele sistemulul. Incrcnd numrul unui registru n portul de adres, registrul respectiv devine disponibil pentr u scrierea sau cittrea datelor prin celelalte dou porturi. Specificaiile Plug-an-P lay definesc explicit opt regitri pentru controlul plcii. iar specticaiile Plug~and -Play permit configurarea placilor ca dispozitive logice multiple, alocnd porturi pentru controlul acestora. Portul de adresa permite folosirea portului de scrie re (Write Data) pentru selectarea dispozitivului logic activ si a resurselor fol osite de fiecare dispozitiv logic. 4) Functionarea in timpul incrcrii sistemului T oate plcile Plug-and-PIay, indiferent dac sunt active sau inactive, sunt initializ ate in starea Wait for Key, in care, placa refuz s rspund la semnalele de

WiNS DMPC Capitolul III 95

pe magistrala ISA. In sistemele Plug-and-Play integrale, codul BIOS trimite auto mat cheia de inlializare (Initiation Key). Codul BIOS poate apoi s preia controlu l plcilor individuale, s interogheze dispozitivele Plug~nd-Play privind resursele de sistem necesare i s rezolve conflictele dintre dispozitive. Totui, de obicei, co dul BIOS nu aloc resurse i nu activeaz placile care nu sunt implicate in procesul d e incrcare a sistemului. Aceste decizii sunt lasate pe seama sistemului de operar e. Pentru configurarea fiecrei plci de extensie, codul BIOS sau sistemul de operar e Plug-and-Play trebuie s poat comunica individual cu fiecare plac. In mod obisnuit , acest lucru nu este foarte simplu pentru sistemele ISA, deoarece semnalele sun t transmise pe magistral ctre toate plcile de extensie. Dup identificarea unei singu re plci, sistemul de operare i atribuie un numr CSN unic. Placa stocheaz nurnarul ntr -un regisru special si trece la rndul ei in starea Sleep. Codul BIOS sau sistemul de operare Plug-and-Play initiaza o alt secvenit de izolare pentru alocarea urmtor ulut numr CSN si asa mat departe pn cnd toate plcile prirnesc cte un numr. Dup ce toa plcile Plug-and-Play au fost izolate i au primit cte un numr CSN, codul BIOS sau sis temul de operare identific resursele de care are nevoic fiecare plac. Pentru aceas ta, fiecare plac este trecut in modul configurare si apoi sunt citite din datele s tocate pe placi cerinele de resurse. n PC-urile echipate cu cipuri BIOS Plug-and-P lay, codul BIOS verific fiecare plac, citind registrii acesteia prin portul de cit ire, i alctuiete o lista cu cerintele de resurse, apoi termina procesul de incrcare a sistemului. Din acest moment, controlul este preluat de sistemul de operare Pl ug-and-Play. n PC-urile care nu au cipuri BIOS Plug-and-Play, sistemul de operare trece de la procesul de izolare la cel de configurare. Dupa ce o plac a fost con figurata, sisternul de operare poate sa o activeze prin scrierea direct in regist rii acesteia. O singura plac de extensie poate avea mai multe funci, numite dispoz itive virtuale (virtual device), pe care sistemul de operare poate s le activeze independent. Dupi terminarea procesului de configurare (sau oricand este nevoie) , sistemul de operare poate s treac placa de extensie respectiva din starea Sleep in starea Configuration si apoi s o activeze, s o dezactiveze sau sa nu modifice c onfiguraia. Fiecare plac este controlat individual prin folosirea comenzii Wake cu numrul CSN al plcii. Acest proces permite sistemului de operare sa modifice dinami c resursele folosite de orice plac de sistem, in funcie de cerintele aplicaiilor. 5 ) Structura Tehnologia Plug-and-Play adauga o nou structura in codul BIOS suplime ntar. Aceast structur permite unei anumite plci de extensie s includa secvene de cod specifice anumitor sisteme de operare, astfel inct aceeai plac s poat funciona diferit , in funcie de sistemul de operare rulat pe calculator.

WiNS DMPC Capitolul III 95

2. MICROPROCESORUL A) CARACTERISTICILE PROCESORULUI Creierul unui calculator PC este procesorul, numit i unitate central de prelucrare CPU (Central Processing Uni t). Rolul acestuia este de a executa calculul i prelucrarea datelor din sistem cu excepia calculelor matematice complexe pe care le execut coprocesorul. 1) Princip alele caracteristici ale procesoarelor sunt: Magistrala de date O magistral este un grup de conexiuni ce transfer semnale comune. Un procesor are dou magistrale im portante pentru transferul datelor i informaiilor privitoare la adresarea memoriei : magistrala de date i magistrala de adrese. Cea mai important este cea de date: a nsamblul liniilor utilizate pentru a trimite i recepiona date. Un procesor pe 32 d e bii are o magistral de date pe 32 de bii, deci transmite simultan 4 octei. Registr ele interne Mrimea registrului intern este un indiciu important asupra cantitii de informaii ce poate fi prelucrat la un anumit moment de ctre procesor. Procesoarele avansate folosesc astzi registre interne pe 32 de bii. Unele procesoare au o magis tral intern )linii de date i uniti de stocare registre) diferit de cea extern: ex. 3 SX folosete n interior un registru de 32 bii dar n exterior este restricionat la 16 b ii. Registrele interne de obicei sunt mai mari dect magistrala de date: ex. Pentiu m are magistral de 64 bii dar registre de doar 32 bii. pentru a compensa are dou seci uni interne pe 32 de bii. Magistrala de adrese Este grupul de linii care transpor t informaiile referitoare la adres, necesare pentru precizarea locaiei de memorie ctr e care se transmit datele sau unde pot fi gsite. fiecare linie transport un bit re prezentnd o singur cifr a adresei. Limea magistralei de adrese determin dimensiunea ma xim a memoriei RAM ce poate fi accesat. Capacitatea de adresare a memoriei proceso arelor Intel Familia de procesoare 8088/8086 286/386SX 386DX, 486, Pentium Pentium Pro Magist rala de adrese 20 bii 24 bii 32 bii 36 bii Octei 1.048.576 16.777.216 4.294.967.296 6 8.719.476.736 Kilooctei 1.024 16.384 4.194.304 67.108.864 Megaoctei 1 16 4.096 65. 536 Gigaoctei 4 64

96 2) WiNS DMPC Capitolul III Vitezele procesorului Viteza de lucru a unui calculator se refer la frecvena ceasului, exprimat deobicei n perioade (cicluri) pe secund. Frecvena ceasului este controlat de un oscilator cu cristal compus dintr-o achie de cuar montat ntr-un mic container metalic. aplicnd o t ensiune cuarului ncepe vibreze (oscileze) pe o armonic dat de cristal. Acest curent a lternativ se numete semnalul de ceas. Valoarea frecvenei este de ordinul milioanel or ntr-un PC, de aceea se msoar n MHz O perioad de ceas este cel mai mic element de t imp al procesorului. Duratele de execuie diferite a instruciunilor (exprimate doar n perioade de ceas) fac irelevant compararea sistemelor doar pe baza frecvenei cea susului (conteaz foarte mult i eficiena). Pentru a putea compara adegvat puterea pr ocesoarelor, Intel a dezvoltat o serie de teste de evaluare a performanelor pentr u cipurile sale, ca instrument de etalonare. Aceast etalonare se numete ICOMP (Int el COmparative Microprocesor Perormance). De ex. 486 DX4-100 are 435 iar P166 ar e 1308. 3) Identificarea microprocesoarelor Fiecare microprocesor are un mod de marcare standard, alctuit dintr-un amestec de numere i litere. Pe fiecare exist o e tichet de identificare. Modul de marcare al procesoarelor AMD este urmtorul:

WiNS DMPC Capitolul III 97

98 WiNS DMPC Capitolul III 4) Principalele tipuri de socluri Intel recunoate urmtoarele tipuri de socluri pen tru procesoarele 486 i Pentium: Tipuri de socluri pentru procesoare Intel i compat ibile Socket Number 0 1 2 3 4 5 6 7 8 Super 7 Slot 1 Slot A Socket A Socket 370 Socket FC PGA Pins 168 169 238 Voltage 5V 5V 5V Microprocessor 486DX 486DX, 486SX 486D X, 486SX, DX2 486DX, 486SX, DX2, DX4 60 or 66 MHz Pentium Other Pentium DX4 Pent ium, AMD, Cyrix Pentium Pro AMD, Cyrix Pentium II i III AMD K7 Athlon AMD K7 Duro n AMD, Celeron, PIII Coppermine, P4 237 3V or 5V 273 5V 320 3V 235 3V 321 3V 387 3V 321 3V or 5V 423 NA 462 NA 462 N A 370 NA 423 NA

WiNS DMPC Capitolul III 99 B) LIDERII PRODUCTORILOR DE MICROPROCESOARE Cele mai cunoscute firme productoare d e procesoare sunt: - INTEL, care a deinut i deine i astzi partea leului din piaa proce soarelor. - AMD Advanced Micro Devices, fondat n 1969, a intrat pe piaa microproces oarelor n 1975, lansnd o versiune creat prin copierea procesorului 8080. Iniial Inte l a autorizat-o ca a doua surs productoare de procesoare 8088. n timp AMD a dezvolt at variante proprii ale claselor de procesoare, ncepnd cu 386, ajungnd ca prin ulti mul produs, AMD K7 Athlon s devanseze firma Intel. - Chips & Technologies, cunosc ut n special pentru cipseturile produse, a produs procesoare 386. - IBM a produs p rocesoare sub licena Intel. - Cyrix Corporatiuon a aprut n 1988 cu procesoarele 486 DLC i SLC. Din 1994 lucreaz cu IBM, n prezent pierznd startul pentru producerea pro cesoarelor noi. - Texas Instruments a revenit pe pia dup acordul cu Cyrix. a produs procesoare de clas 486.

100 WiNS DMPC Capitolul III

C) CLASELE PRINCIPALE DE PROCESOARE INTEL Procesoarele produse pn n prezent se mpart n dou categorii: produse de Intel i compatibile Intel. 1) Procesoare Intel Princip alul productor de procesoare, Intel a lansat pe pia urmtoarele familii de microproce soare: - familia 4004, n 1971, cuprinde microprocesoarele 4004, pe 4 bii i 8008 pe 8 bii, o mbuntire a celui anterior. - familia 8080, n 1974apare 8080, prelucrnd datele pe 8 bii, a fost mbuntit de firma Zilog Corporation, aprnd Z80. Urmat de versiunea 808 , o mbuntire a lui Intel. - familia 8086, n 1978, lucra pe 16 bii, cuprindea - proceso rul 8086, descendent al lui 8080, frecvena 5 sau 8 MHz - procesorul 8088, identic cu 8086 dar cu magistrala redus la 8 bii - procesorul 80C86 i 80C88, identice cu 8 086 i 8088 dar cu consum mai mic de energie, proiectate pentru calculatoare mobil e. - 80186 i 80188, conineau pe acelai substrat i majoritatea circuitelor suport, la nsate n 1982. - familia 286, aprute n 1982, introdus n IBM PC AT, este pe 16 bii, la frecvene 6, 8, 10, 12.5, 16 i 20 MHz, a fost un succes imens la acea vreme. - fami lia 386, lansat n 1985, a adus mai mult putere i vitez dect oricare alt procesor exist ent pn atunci. Cuprindea: procesorul 386 DX, pe 32 bii, , ncorporeaz 16 octei cache, a avut erori de proiectare corectate ulterior. procesorul 386SX, lucra pe 16 bii, la 16 MHz, mai rapid cu 33 % dect 286 cel mai rapid. - 386SL, pentru calculatoare portabile, regitri pe 32 bii. - familia 486, apare n 1989, iniial 486 a fost creat ca membru al familiei 386, cuprinde: - 486DX, are 168 pini, capsul ceramic, frecve na 50 MHz, memorie cache 8 K, conine i coprocesorul intern. - 486SX, lucreaz cu un c oprocesor separat 487SX - 486DX2, are o frecven de ceas dubl fa de DX - 486SL, este u n SX cu consum mic de energie, a existat i SL Enhanced - 486 DX4, frecvena dubl fa de DX2, tehnologie la 0.6 microni, pn la 16 K cache - 486 OverDrive, destinate moder nizrii Pc-urilor existente, au tehnologia de triplare a vitezei, sunt de fapt pro cesoare 486 adaptate s lucreze pe soclurile mai vechi

WiNS DMPC Capitolul III 101 - familia Pentium, interfa pe 64 de bii, total diferite de 486, au 16 K cache, nece sit noi plci de baz. Au aprut Pentium MMX, i Overdrive. - familia Pentium Pro, cunosc ut ca P6, este cel mai puternic procesor Intel. a fost complet reproiectat renunnd u-se la arhitectura CISC pentr a adopta arhitectura RISC mai rapid. - familile PI I i PIII, cele mai noi familii i cele mai performante. Chip 4004 8008 8080 8085 8086 8088 80286 Intro MIPS(est Nov-71 0.06 Apr-72 0.06 Apr-74 0.64 Mar-76 0.37 0.33 Jun-78 0.66 0.75 0.33 Jun-79 0.75 1.2 Feb-82 1.5 1. 66 Nov-85 5.5 Feb-87 6.5 Apr-88 8.5 11.4 Apr-89 Jun-88 2.5 2.5 Jan-89 2.7 2.9 Oc t-90 4.2 5.3 Sep-91 Apr-89 20 May-90 27 Jun-91 41 Sep-91 13 Sep-91 16.5 Sep-91 2 0 27 Sep-92 Mar-92 41 54 Aug-92 15.4 Nov-92 19 25 60 Mar-94 81 100 Mar-93 112 15 0 Mar-94 168 225 255 Jan-96 278 Jun-96 336 Jan-97 278 Jan-97 336 337 373 Nov-95 404 450 Int. Bus 4 8 8 8 16 16 16 16 16 16 16 16 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 3 2 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 64 64 64 64 64 64 64 64 64 64 64 64 64 64 Ext Bus 4 8 8 8 16 16 16 8 8 16 16 16 32 32 32 32 16 16 16 16 16 16 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 Trans istor 2300 3500 6000 6500 29,000 29,000 29,000 29,000 29,000 134,000 134,000 134 ,000 275,000 275,000 275,000 275,000 275,000 275,000 275,000 275,000 855,000 855 ,000 1,200,000 1,200,000 1,200,000 1,185,000 1,185,000 1,185,000 900,000 1,200,0 00 1,200,000 1,400,000 1,400,000 1,400,000 1,200,000 1,200,000 3,100,000 3,100,0 00 3,100,000 3,100,000 3,100,000 3,100,000 3,100,000 3,100,000 4,500,000 4,500,0 00 5,500,000 5,500,000 5,500,000 5,500,000 Memory 640 b 16K 64K 64K 1MB 1MB 1MB 1MB 1MB 16MB 16MB 16MB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 32MB 32MB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 64MB 64MB 64MB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB Ext. 0.108 0.2 2 5 5 8 10 5 8 8 10 12 16 20 25 33 16 20 25 3 3 20 25 25 33 50 16 20 25 33 25 33 20 25 33 25 33 60 66 60 66 66 60 66 66 66 66 66 66 66 66 Int. 0.108 0.2 2 5 5 8 10 5 8 8 10 12 16 20 25 33 16 20 25 33 20 25 25 33 50 16 20 25 33 50 66 20 25 33 75 100 60 66 90 100 133 150 166 200 166 200 150 166 180 200 Int. NO NO NO NO NO NO NO NO NO NO NO NO NO NO NO NO NO NO NO NO NO NO YES YES YES NO NO NO YES YES YES YES YES YES YES YES YES YES YES YES YES YES YES YES MMX MMX YES YES YES YES 386DX 386SX 386SL 486DX 486SX 486DX2 486SL 486DX4 Pentium P5 Pentium P54C Pentium P55C Pentium Pro

102 WiNS DMPC Capitolul III Viteza busului i multiplicatorii pentru procesoarele Pentium Chip speed 60 66 75 90 100 120 150 166 200 Multiplier 1x 1x 1.5x 1.5x 1.5x 2x 2. 5x 2.5x 3x Bus speed 60 66 50 60 66 60 60 66 66 Pentium OverDrive viteze de upgrade Original Pentium Speed In megahertz 60 66 75 90 100 120 133 150 166 OverDrive Pe ntium Speed In megahertz 120 133 125 150 166 180 200 180 200 Socket required 4 4 5 or 7 5 or 7 5 or 7 5 or 7 5 or 7 5 or 7 5 or 7 2) Tehnologia MMX modul de funcionare Intel nu a vrut s mreasc numrul liniilor de adr es interne i folosete regitrii coprocesorului pentru MMX. Fiecare din cei opt regitri poate stoca sinultan 80 de biti. MMX folosete oricum numai 64, totui este posibil aducerea i prelucrarea simultan a 8 octei intr-un registru. Aceasti tehnic se numete Single Instruction Multiple Data (SIMD), deoarece o singur comand acioneaz pe mai mu li octei. Acest procedea aduce avantaje mai ales la aplicatjile multitnedia, deoar ece SIMD poate pelucra simultan o serie de mai muli pixeli ai unei imagini in loc de a face acest lucru succesiv. Instruciunile MMX constau din 24 de operaii simpl e: logice (AND, OR, NOT), operaii aritmetice (adunare, nmulire), de conversie de co mparaie. Aproape fiecare din aceste comenzi are mici variaii, astfel nct in total se poate vorbi de 57 de noi instruciuni optimizate pentru sunet i grafic. Marele deza vantaj al MMX-ului: denarece extensia multimedia si coprocesorul folosesc aceeai registri, nu vor putea lucra simultan.

WiNS DMPC Capitolul III 103 Pentru a putea folosi procesoare MMX pe vechile plci de baz cu socket 5 sau 7, se utilizeaz adaptoare MMX. 3) Procesoare compatibile Intel Pe arhitectura procesoarelor Intel, alte firme a u dezvoltat procesoare proprii, total diferite: - compatibile 386: AMD 386, Chip and Technologies 386 i IBM 386SLC - compatibile 486: AMD 486 DX4, Cyrix 486 SLC i DLC, Cx486DRx2 i Cx486SRx2 pentru modernizarea procesoarelor 386, Cx486S i Cx486S e

104 WiNS DMPC Capitolul III modelate dup 486 SX, Cx486DX i Cx486SX, IBM 486SLC2, IBM Blue Lighting, Texas Inst ruments TI486SLC/E i TI486DLC/E - compatibile Pentium: - AMD 5x86, de fapt un 486 DX5, AMD K5 mai rapide dect similarele Pentium - AMD K6 depete produsele Intel prin introducerea tehnologiei Intel naintea acesteia, se instaleaz pe socket 7, nucleu l a fost dezvoltat de firma NexGen achiziionat de AMD - Cyrix i IBM 5x86, este de n ivel 486, urmat de Cyrix 6x86 de clas Pentium, Cyrix Media GX, Cyrix M2. Modern Pre-Pentium Intel-Compatible Microprocessors Chip 386SX 38600SX 386SLC 38605SX 386DX 38600DX 38605DX 486SL 486SLC 486SLC/E 48 6SLC2 486SX 486SXLV 486SX2 486DLC 486DLC/E 486DX 486DXLV 486DX2 486DX4 486BL 5x8 6 5X86 Manufacturer Data bus width Address bus width Intel 16 24 AMD 16 24 C&T 1 6 24 IBM 16 24 C&T 16 24 Intel 32 32 AMD 32 32 C&T 32 32 C&T 32 32 Intel 32 32 C yrix 16 24 TI 16 24 IBM 32 32 Intel 32 32 AMD 32 32 AMD 32 32 Intel 32 32 Cyrix 32 32 TI 32 32 Intel 32 32 AMD 32 32 AMD 32 32 Intel 32 32 Intel 32 32 IBM 32 32 Cyrix/IBM 32 32 AMD 32 32 Internal clock 1x 1x 1x 1x 1x 1x 1x 1x 1x 1x 1x 1x 2x 1x 1x 1x 2x 1x 1x 1x 1x 1x 2x 3x 3x 3x 4x Integral cache No No No 8K 0.5K No No No 0.5K 8K 1K 1K 16K 8K 8K 8K 8K 1K 1K 8K 8K 8K 8K 16K 16K 16K 16K Integral FPU No No No No No No No No No Yes No No No No No No No No No Yes Yes Yes Yes Yes N o Yes Yes

WiNS DMPC Capitolul III 105

106 WiNS DMPC Capitolul III

WiNS DMPC Capitolul III 107

108 WiNS DMPC Capitolul III

WiNS DMPC Capitolul III 109 4) CELE MAI NOI PROCESOARE

110 WiNS DMPC Capitolul III

WiNS DMPC Capitolul III 111 5) PARAMETRI PROCESOARE NOI

112 WiNS DMPC Capitolul III 6) FUNCIILE SIMD DRUMUL SPRE MULTIMEDIA

WiNS DMPC Capitolul IIIb 113

3. MEMORIA Memoria este locul de stocare a tuturor octeilor de care are nevoie mi croprocesorul pentru a funciona. Ea conine att datele brute care urmez s fie prelucra te, ct i rezultatele prelucrrilor. n sensul cel mai strict, memorie poate s nsemne ori ce dispozitiv de stocare a datelor, chiar dac conine un singur bit. Caracteristica de baz a memoriei pentru PC este posibilitatea de a fi modificat prin intermediul electricitii. De aceea cele mai practice memorii sunt din circuite integrate, dis ponibile n diferite forme, deosebindu-se prin funcii, accesibilitate, tehnologie i capacitate de vitez. Din punct de vedere al modului de funcionare al memoriei, ntlno m dou sisteme de stocare ntr-un PC: primar i secundar. Memoria utilizat direct de mi croprocesor, fr un transfer de date n regitrii acestuia este numit memorie de lucru s au sistem de stocare primar. Posibilitatea de acces imediat la aceasta face posi bil ca procesorul s gseasc orice valoare fr a cuta blocuri mari de dat, ceea ce a dus la denumirea acestui tip de memorie RAM memorie cu acces aleatoriu. Cel de al do ilea sistem de stocare este sistemul de stocare secundar, bazat pe discuri i benz i la majoritatea PC-urilor. Datorit capacitii mari este numit sistem de stocare mas iv. Sistemul de stocare primar este caracterizat de viteza de acces, iar cel secu ndar de capacitate, tendina fiind de a se extinde i celelalte caracteristici. La c alculatoare, reacia la ntreruperea energiei electrice definete diferena ntre memoria pe termen scurt i cea pe termen lung, proprietate denumit volatilitate. Din acest punct de vedere memoria se clasific n memorie volatil i memorie nevolatil (venic). Mem riile volatile pot simula nevolabilitatea prin asigurarea alimentrii cu un sistem de rezerv bazat pe baterii. A) UNITI DE MSUR ALE MEMORIEI Unitatea de 8 bii este stan dard pentru sistemele de stocare pe calculatoare, i este numit octet sau byte. O j umtate de octet (4 bii) se numete tetrad. Grupul de 2 octei (16 bii), a fost definit d e Intel ca cuvnt. Un cuvnt dublu este format din dou cuvinte, adic 32 bii, iar unul c vadruplu din 4 cuvinte (64 bii).Principalele uniti de msur pentru memorie stabilite d e Intel sunt: Unit Bit Niblu (tetrad) Byte (octet) Word Bits 1 4 8 16 Bytes 0.125 0.5 1 2 Doubl e-word Quad-word Line (486) 32 64 128 4 8 16

113 Tehnologia MMX a introdus patru noi tipuri de date, deoarece aceast tehnologi e mpacheteaz grupurile de date mai mici n regitrii de 64 de bii. De ex. 8 octei sunt i nclui ntr-un bloc de 64 de bii, care ncape ntr-un registru al procesorului, datele fi ind sub forma unui octet mpachetat. WiNS DMPC Capitolul IIIb Name Packed byte Packed word Packed double-word Quad-word Tabelul 9. Tipuri de d ate pe 64 de bii la tehnologia MMX Basic units Number of Units Byte (8 bits) 8 Wo rd (16 bits) 4 Double-word (32 bits) 2 64 bits 1

Scrierea numerelor folosind numai cifrele de 0 i 1, sistem binar, este complicat, deoarece pentru numere mai mari irurile devin foarte lungi i dificil de evaluat. D e aceea se utilizeaz pentru referirea acestora sistemul hexagesimal (baza 16), n c are pentru reprezentarea numerelor se face cu 16 simboluri: 10 cifre (0-9) i lite rele A F (numerele 10 15). Deci numrul zecimal 12 n hexagesimal este C iar n binar 1100, iar numrul 3AB se evalueaz astfel: 3 x 162 + A x 16 + B = 3 x 162 + 10 x 16 + 11 = 936 La sfritul unui numr hexagesimal se adaug litera H, pentru a ti c se utiliz eaz acest sistem. Deoarece baza n sistemul hexagesimal este 16, puterea a 4-a a lu i 2, numerele binare se pot foarte uor converti n hexa. De ex. numrul 11011010 se mp arte n dou grupe de cte 4 cifre: 1101 i 0101, apoi fiecare grup se transform n hexa: ( 101)2 = (13)10 = DH iar (0101)2 = (5)10 = 5H mprirea n grupe se face ntotdeauna de la dreapta la stnga, grupul incomplet din stnga completndu-se cu zerouri pn la formarea unei grupe de 4 cifre binare: ex. 10 devine 0010. Presupunnd c memoria unui calcu lator este de 1 MB, cea mai mic adres de memorie este 0 iar cea mai mare FFFFFH. A dresa locaiei de memorie de 1 MB este 100000H iar a locaiei de 2 MB este 200000H. La afiarea adresei defecte a memoriei de ctre sistemul de calcul, se poate localza byte-ul de memorie n care se situeaz, lund n consiferare cifra cea mai semnificativ (prima din stnga). De ex. 50F034H se situeaz ntre 5 MB i 6 MB. Un termen des folosit la memorie este BANC, reprezentnd un bloc de memorie de orice dimensiune, aranja t astfel nct numrul de bii este acelai cu numrul de conexiuni de date ntre memorie i cesor. Pentru un Pentium un banc de memorie este un bloc de memorie aranjat pe 6 4 bii. Granularitatea memorie se refer la cel mai mic increment cu care se poate mr i memoria calculatorului la un anumit moment. Depinde de trei factori: limea

WiNS DMPC Capitolul IIIb 114 magistralei de date a PC-ului, limea magistralei de m emorie i dimensiunea minim a unitilor de memorie disponibile. De ex. dac la un Pentiu m utilizm module de memorie pe 4 octei (SIMM pe 72 pini) sunt necesare cel puin 2 m odule. Capacitatea modulelor de memorie depinde de tehnologia folosit, primele mo dule avnd 256 octei iar cele mai noi ajungnd pn la 256 MB. Un alt parametru important este modul de adresare a memoriei. Fiecrei informaii stocate i se atribuie o locai e de memorie, numit adres. Aceasta este o etichet, nu locaia de stocare propriu-zis. Numrul de bii folosii pentru fiecare cod determin cte adrese pot fi adresate fr confuz i, deci 8 bii de dares definesc 28 256 locaii de memorie, iar 16 bii 216 65536 locaii . Pentru citirea memoriei, procesorul activeaz liniile de adres corespunztoare adre ssi unitii de memorie dorite, ntr-un ciclu de ceas. n urmtorul ciclu de ceas, control lerul de memorie plaseaz pe magistrala de date a microprocesorului biii coninui n uni tatea de stocare dorit, deci aceast operatie dureaz dou cicluri de ceas. Scrierea mem oriei funcionez pe acelai principiu, fiind nevoie tot de dou cicluri de ceas.

B) TIPURILE DE MEMORIE DINTR-UN PC n interiorul unui sistem de calcul sunt utiliz ate urmtoarele tipuri de memorie: - RAM (memoria cu acces aleatoriu): - DRAM (mem orie dinamic), bazat pe condensatoare, necesit ntreinerea activ prin remprosptare. Al te din circuite bazate pe semiconductoare. - SRAM (memoria static), permite curen tului s-i continue drumul, opernd ca un comutator care permite sau mpiedic trecerea c urentului electric. Alctuit din circuite bistabile cu tranzistori, miniaturizate. - meoria doar pentru citire (ROM): - ROM masc, foarte rar utilizate, programarea se face la fabricare, costuri foarte mari. - PROM, este un ROM doar pentru citir e cu programare. Folosete siguramnele fuzibile ca elemente de programare, care se ard cu un programator sau arztor de PROM-uri, procesul fiind ireversibil. - EPROM , memoria ROM cu programare i tergere, au o fereastr n partea superioar, acoperit cu o etichet, se terge la expunerea la lumina natural, raze ultraviolete. - EEPROM, est e un EPROM ce se pot terge electric, poate fi modificat doar de un numr finit de or i. - memoria FLASH RAM, pot fi terse i reprogramate utiliznd tensiunea normal din PC . Au durat de via finit, cele mai vechi trebuiau terse total naintea refolosirii, numi ndu-se cu tergere masiv.

115 - memoria virtual, este o memorie simulat n spaiul oferit de sistemele de stocar e masiv. Se utilizeaz un fiier pe hard numit fiier de schimb, care poate fi temporar sau permanent. WiNS DMPC Capitolul IIIb C) ORGANIZAREA LOGIC A MEMORIEI Clasificarea memoriei depinde cel puin parial de si stemul de operare rulat. Din punct de vedere hardware, memoria fizic se mparte n ma i multe clase, ce pot fi modificate doar prin ajustri ale componentelor hardware. n interiorul unui PC ntlnim urmtoarele zone distincte de memorie: Memoria n mod real Baza sistemului de meorie al unui PC este memoria ce poate fi adresat de micropr ocesor n timpul rulrii n mod real, numit memorie n mod real. Domeniul de adrese ncepe de la 0, ultima adres fiind cu puin nainte de 1 megaoctet, adic 1048575 sau 0FFFFFH. Deoarece se afl n partea de jos a domeniului de adrese se numete memorie de baz. Cnd modul real de lucru al procesorului a fost suplimentat cu cel protejat, ncepnd cu 286, spaiul de adrese a fost lrgit cu unul nou, mai mare, peste limita de 1MB, ce ea ce a dus la redenumirea memoriei de baz n memorie convenional. Memoria n mod prote jat Restul memoriei ce poate fi adresat de procesoarele moderne se numete n mod pro tejat. Poate fi accesat de acestea doar n timpul rulrii n modul protejat. Domeniul d e adrese se ntinde de la limita de sus a memoriei n mod real pn la limita de adresar e a procesorului (16 MB la 286 sau 4 GB la 386-Pentium). Memoria joas La primul P C, IBM a rezervat jumtate din domeniul de adrese de 1MB accesat de procesorul 808 8, 512 K pentru codul BIOS al sistemului i pentru accesul direct al procesorului la memoria folosit de sistemul video. Jumtatea inferioar a fost lsat la dispoziia prog ramelor. Ulterior, aceasta a fost restrns la 384 K utilizai pentru rutinele BIOS i m emoria video, iar 640 K au rmas pentru programe, zon numit i memorie joas. Zona de da te BIOS IBM a rezervat primul K din memoria joas pentru funcii specifice component elor hardware i sistemului de operare. Aceasta conine datele folosite de funciile B IOS i este numit zona de date BIOS. Printre octeii din partea de jos se afl vectorii de ntrerupere i bufferul de tastatur de 16 bii (16 caractere). Memoria superioar UMA Domeniul de adrese de 384 KB, aflat deasupra memoriei joase din memoria n mod re al se numete memorie superioar, fiind un amalgam de RAM, ROM i spaii

WiNS DMPC Capitolul IIIb 116 libere. n majoritatea PC-urilor, primii 128 KB forme az memoria RAM video, urmtorii 128 KB sunt rezervai pentru programele BIOS de pe plc ile adaptoare iar ultimii 128 KB ai memoriei superioare sunt ocupai de memoria RO M care conine codul BIOS al sistemului (de regul doar 32 sau 64 de KB sunt ocupai e fectiv).

Zona nalt de memorie HMA Microprocesoarele pot s adreseze mai mult de 1 MB de memor ie n mod real dac au posibilitatea de a lucra cu memoria n mod protejat. ncepnd cu 28 6, dac linia a 21-a de adrese este activat, primul segment de adrese ce depete 1 MB e ste mapat n memoria extins. Aceast linie de adrese A20 poate fi activat n timpul operr ii n mod real folosind o instruciune de program. HMA este memoria suplimentar de 64 K minus 16 octei. Memoria bufferului cache Sistemele video ale calculatoarelor su nt mapate n memorie, astfel nct culoarea fiecrui pixel de pe monitor este stocat ntr-o locaie de memorie, la care procesorul are acces direct. Memoria n care este pstrat un cadru complet al imaginii se numete buffer de cadre. Pentru sistemele VGA ncep e imediat dup limita de 640 KB a memoriei joase, iar pentru sistemele monocrom i m odul text ncepe cu 64KB mai sus. Memoria de duplicare Ultimele generaii de calcula toare permit accesul la memorie pe magistrale de 8, 16,32 i 64 de bii, ceea ce fac e ca anumite plci de extensie s nu in pasul cu viteza de acces cerut de memorie. Pent ru a depi aceste bariere de vitez se utilizeaz memoria de duplicare (shadow). Memori a cache Este utilizat pentru asigurarea legturii ntre memoria principal i microproces oare i funcioneaz ca un sistem distinct i separat nafara controlului programului. Pen tru procesor, memoria cache are adresele datelor pe care le conine. Rolul acestei a este de a crete viteza nu capacitatea sistemului de memorie al sistemului. Memo ria extins XMS Este toat memoria aflat dup primul MB i poate fi accesat doar cnd proce orul lucreaz n modul protejat. Pentru procesoarele 286 n sus se aplic standardul XMS elaborat n 1987. Pentru ca memoria RAM s se conformeze standardului XMS trebuie u n driver instalat n CONFIG.SYS, numit HIMEM.SYS. Memoria expandat EMS Unele progra me mai vechi utilizau memoria expandat, care nu poate fi accesat direct de micropr ocesor, aceesul fiind realizat prin intermediul unei ferestre de 64 KB stabilit n zona de memorie superioar.

WiNS DMPC Capitolul IIIb 117

118 WiNS DMPC Capitolul IIIb D) TIPURI DE MEMORIE 1) Memoria cache Cea mai cunoscut tehnic de accelerare a vite zei sistemului este utilizarea cache-ului. Aceast tehnic interpune ntre procesor i m emoria principal un bloc de memorie rapid, de regul SRAM de mare vitez. Un circuit s pecial, controllerul cachealimenteaz continuu memoria cache cu instruciunile i date le cel mai probabil s fie utilizate de procesor n continuare.

WiNS DMPC Capitolul IIIb 119

Dac datele cutate nu se afl n memoria cache sunt obinute din memoria RAM obinuit, la v teza de lucru a acesteia i avem o ratare a cacheului (cache miss). Memoriile cach e difer prin patru aspecte principale: - dimensiune, cu ct este mai mare crete posi bilitatea existenei datelor accesate de procesor imediat - modul de organizare lo gic, depinde de modul de organizare i adresare a memoriei, exist trei opiuni: mapare direct, complet asociativ i asociativ pe seturi. - modul de localizare, interne s au externe procesoarelor. Cel intern se numete primar L1, are maxim 64 K iar cel extern secundar L2 sau L3 i are 512 2 MB. - modul de operare, pentru reducerea str ilor de ateptarese utilizeaz operarea n rafale. Sunt dou tipuri de memorii cache: SR AM sincrone cu operare n rafale (syncronous burst SRAM) i SRAM cu canal i operare n rafale (pipelined burst SRAM). Pentru a suplimenta memoria cache exist cache-uril e tip baghet dezvoltate de Intel COAST Cache on a Stick.

Tehnologia DRAM Pentru pstrarea numrului de conexiuni, liniile de adresarea celor mai multe cipuri de memorie sunt multiplexate, acelai set de linii fiind folosit att pentru trimiterea adresei rndului ct i coloanei. Pentru a diferenia adresele de c oloane de cele de linii, cipul folosete dou semnale CAS (Column adress strobe) i RA S (Row adress strobe). Pentru a aceelera operaiile cu memoria se utilizeaz urmtoare le tehnici: - memorie RAM cu coloane statice, permit citirea datelor pe o singur coloan fr stri de ateptare, - memoria RAM n mod pagin, este cea mai cunoscut tehnolog controllerul de memorie trimite mai nti adresa unui rnd apoi activeaz

120 WiNS DMPC Capitolul IIIb

semnalul RAS, cu acestaactiv trimite o nou adres i activeaz semnalul CAS pentru indi carea unei celule specifice. - memoria EDO RAM (Extended Data Output), asigur suf icient vitez pentru a elimina cache-ul secundar, ns cea mai bun performan se obine pr combinarea EDO cu cache secundar. Este o variant a memoriei n mod pagin, eliminnd str ile de ateptare ale sistemului. - memoria EDO RAM cu operare n rafale, Burst EDO D RAM sau BEDO, execut operaii de scriere citire n rafale sau n cicluri de ceas. - mem oria DRAM sincron, SDRAM, lucreaz sincronizat cu calculatoarele gazd, furniznd date la fiecare ciclu de ceas. - memorie DRAM mbuntit, EDRAM, cresc viteza de operare a me moriilor dinamice cu acces aleatoriu prin includerea pe fiecare cip a unui bloc de memorie static de cache de 256 K, mai rapid. - memoria DRAM cu cache, CDRAM, l ansat de Mitsubishi, conine un bloc cache pe fiecare cip de 2 K. - memoria Rambus DRAM, folosete un cache cu o memorie SRAM de 2048 octei, legat de memoria dinamic de pe un cip printr-o magistral foarte larg cxe permite transferul unei pagini ntregi la un singur ciclu de ceas. - memoria DRAM multibanc, mparte spaiul de stocare al fiecrui cip n bancuri. - memoria video, folosit de sistemele de afiare ca buffer de cadre, are 2 forme: cu 2 porturi reale, ce permite scrierea i citirea simultan i V RAM Video RAM cu acces aleatoriu la scriere i citire. - memoria Windows RAM, rela tiv nou, WRAM creat de Samsung se utilizeaz la sistemele video. Constructiv, ntlnim urmtoarele tipuri de memorii: - memorii direct pe placa de baz - module SIMM cu 30 de pini, are nou cipuri de memorie pe o singur plac, capacitate de 256 KB, 1 MB i 4 MB

121 Vechile memorii utilizau 9 bii de stocare, 8 de date i unul de paritate, cele noi sunt doarcu 8 bii, fr bitul de paritate. WiNS DMPC Capitolul IIIb - module SIMM cu 72 de pini, au urmtoarele dimensiuni: Capacitile cele mai cunoscute sunt 1, 4, 8, 16, 32 MB, pot fi att EDO ct i FPM. - mod ulele DIMM (Dual in Line Modules), au 168 pini, capacitatea 16, 32, 64, 128, 256 MB i sunt utilizate exclusiv la sisteme cu procesoare Pentium, Pentium II i III. Dimensiunile standard sunt:

122 WiNS DMPC Capitolul IIIb Exis i varianta redus, module DIMM de dimensiune mic, pentru unele calculatoare de d imensiuni mici. - modulele SIPP, folosesc conectori sub form de pini, sunt identice cu modulele S IMM de 30 pini, au dou variante normal i redus.

WiNS DMPC Capitolul IIIb 123 E) DETECTAREA I PREVENIREA ERORILOR Majoritatea PC-urilor verific fiecare bit de m emorie n vederea detectrii erorilor hard la pornirea la rece a acestora. Productori i de memorie folosesc dou metode de combatere a erorilor de memorie: paritatea ide tectarea/corectarea erorilor. 1) Paritatea La primele memorii, productorii au adug at un bit suplimentar pentru fiecare octet de memorie, numit bit de verificare a paritii cu rolul de a permite calculatorului verificarea integritii datelor stocate de memorie. Utiliznd un algoritm simplu, bitul verifica numrul corespunztor de 1 i 0, la semnalarea unei erori, sistemul era avertizat. n prezent s-a renunat la veri ficarea paritii. 2) Paritatea fals Sunt o metod de reducere a costurilor memoriei pe ntru PC-urile cu verificare a paritii. n loc s verifice paritatea memoriei din modul , sistemul de fals paritate trimite permanent un semnal ce indic paritatea corect a memoriei. Are 2 dezavantaje: nu se deosebesc fizic i nu ofer protecie mpotriva eror ilor de paritate. 3) Detectarea i corectarea Verificarea paritii doar localizeaz o e roare de un bit ntr-un octet. schemele mai elaborate de detectare a erorilor pot identifica erori mult mai grave pe care le pot i corecta fr blocarea sistemului. Ac east schem se numete cod de corectare a erorilor ECC error Corection Code i folosete 3 bii suplimentari pentru fiecare octet stocat. Toate PC-urile moderne folosesc E CC. Comparaie ntre memoria cu paritate i cea cu ECC Bus width 8 16 32 64 Bii suplimentari cerui Parity ECC 1 5 2 6 4 8 8 8 Costuri sup limentare Parity ECC 12.5% 62% 12.5% 38% 12.5% 25% 12.5% 12.5%

124 4. SURSA WiNS DMPC Capitolul IIIb DE CENTRALE ALIMENTARE I CARCASA UNITII A) TIPURILE DE SURSE DE ALIMENTARE Calculatoarele PC au nevoie de o alimentare n entrerupt cu curent continuu, la tensiuni joase, controlat riguros i de diferite val ori. calculatoarele portabile sunt alimentate prin baterii iar cele de tip deskt op prin surse de alimentare perfecionate. Sursa de alimentare este dispozitivul i ntermediar ce transform curentul alternativ n C.C., ntr-o form ct mai pur apropiat de .C. din baterii. Principalul scop este de stabilizarea tensiunii la o valoare ct mai apropiat de valoarea ideal utilizat n PC. Calculatoarele de tip notebook i subnot ebook se alimenteaz cu curent furnizat de o baterie, generat exact n forma cerut C. C. de tensiune joas. Uzual, la PC-uri se utilizeaz 2 tipuri de surse de alimentare : - surse de alimentare liniare, semnalul electric brut preluat de pe linia prin cipal de alimentare cu energie este transmis iniial printr-un transformator ce red uce tensiunea la o valoare puin mai mare dect cea necesar n PC. Apoi tensiunea trece prin unul sau mai multe redresoare, de obicei diode semiconductoare, ce convert esc C.A. n C.C., care este transmis prin regulatorul de tensiune liniar, ce stabi lete tensiunea creat de sursa de alimentare la nivelul solicitat de circuitele din PC. - sursele de alimentare n comutaie,sunt mai eficiente i mai ieftine, opereaz pr in transformarea semnalului de intrare de 50 Hz ntr-un tren de impulsuri la 20000 Hz, peste limita superioar a auzului uman. Dup creterea frecvenei semnalului, regul atorul de comutaie egalizeaz semnalul prin modulare n lime a impulsurilor, apoi impul surile ajung la un transformator care reduce tensiunea la nivelul cerut i prin re dresare i filtrare o transform n CC. 1) Cerinele de alimetare ale PC-urilor n majorit atea calculatoarelor, sursa de alimentare produce normal 4 tensiuni +5, -5, +12, -12 V. pe placa de baz poate exista un regulator de tensiune separat ce produce tensiunea 3.3 V necesar la Pentium. Unele surse, model ATX furnizeaz direct 3.3 V. 2) Necesarul de putere pentru dispozitivele PC-urilor Consumul de putere al dis pozitivelor Device class Floppy disk drive Floppy disk drive Floppy disk drive Device type F ull height, 5.25 inch Half-height, 5.25 inch One-inch high, 3.5-inch Power 12.6 watts 12.6 watts 1.4 watts Example IBM PC diskette drive QumeTrak 142 Teac FD-23 5J

WiNS DMPC Capitolul IIIb 125 Graphics board Two-board old technology 16.2 watts IBM 8514/A Graphics board Hig h performance, full length 13.75 watts Matrox MGA Graphics board Accelerated hal f-card 6.5 watts ATI VGA Wonder, Graphics Ultra+ Hard disk Full height, 5.25-inc h 59 watts IBM 10MB XT hard disk Hard disk Half-height, 5.25-inch 25 watts [esti mated] Hard disk One-inch high, 6.5 watts, 3.5-inch Quantum ProDrive LPS120S Har d disk 2.5 inch 2.2 watts Quantum Go-Drive 120AT Hard disk PCMCIA card 3.5 watts Maxtor MXL-131-III Hard disk Full height, 3.5 inch 12 watts Quantum ProDrive 21 0S Memory 1MB SIMM 4.8 watts Motorola MCM81000 Memory 4MB SIMM 6.3 watts Motorol a MCM94000 Memory 8MB SIMM 16.8 watts Motorola MCM36800 Modem PCMCIA card 3.5 wa tts MultiTech MT1432LT Modem Internal, half-card 1.2 watts Boca V.32bis Network adapter Ethernet, half-card 7.9 watts Artisoft AE-2/T System board 286, AT-size 25 watts [estimated] System board 386, XT-size 12 watts Monolithic Systems MSC38 6 XT/AT System board 486 or Pentium, AT-size 25 watts [estimated]

3) Tensiunea de alimentare. Semnalul Power-Good. Majoritatea surselor se aliment eaz la 230 V, 50 Hz i furnizeaz 200-230 W. nafar de tensiunile i curenii necesari calc latorului, sursele de alimentare emit semnalul Power-Good, cu scopul de a transm ite calculatorului c starea semnalului este bun i acesta poate opera normal. Dac ace st semnal lipsete, calculatorul se oprete automat. 4) Alimentarea calculatoarelor portabile Pentru a nu mai depinde de sursele de alimentare fixe (prize pe perei), aceste calculatoare conin propriile surse portabile bateriile. Sunt utilizate ur mtoarele tehnologii: - bateriile carbon-zinc, denumite pile uscate Lelanche, cuno scute ca baterii de lantern, - bateriile alcaline, nu pot fi rencrcate de regul, exi st unele baterii ce accept 25-100 rencrcri, cu dispozitive speciale, - bateriile plum b-acid, cele mai rspndite acumulatoare din lume, sunt etane pentru evitarea scurger ilor, - bateriile nichel-cadmiu, acumulatoare pentru echipamente electronice de larg consum, suport 500 cicluri de ncrcare-descrcare, - bateriile nichel-hidrur de me tal, o versiune modern a celor nichelcadmiu, ca i acestea se autodescarc, - baterii le zinc-aer, are capacitatea maxim de nmagazinare a energiei, pierde doar 1% din c apacitate la un an de nmagazinare.

126 WiNS DMPC Capitolul IIIb 5) Conexiunile de alimentare pentru PC Sursele de alimentare pun la dispoziie con ectori pentru alimentarea unitilor de stocare masiv i conectori pentru alimentarea p lcilor de baz. galben - +12 V, rou - + 5 V, negru - mas

WiNS DMPC Capitolul IIIb 127 ATX Motherboard Power Supply Connections Pin 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Color Orange Orange Black Red Black Red Black Gray Purp le Yellow Function +3.3 VDC +3.3 VDC Common +5 VDC Common +5 VDC Common Power Go od 5VSB +12 VDC Pin 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 Color Orange Blue Black Green Black Black Black White Red Red Function +3.3 VDC -12 VDC Common Power Supply On Common Common Common -5 VDC +5 VDC +5VDC 6) Protecia la neregularitile liniei de alimentare cu energie Problemele reelei de c urent se clasific pe 3 categorii: - supratensiunea - subtensiunea - zgomotul, toa te semnalele parazite preluate de fire la trecerea prin cmpurile electromagnetice . Protecia la variaii ale tensiunii de alimentare se face cu regulatoare de tensiu ne. Pentru ntreruperea curentului se utilizeaz sisteme de alimentare de rezerv sau surse nentreruptibile UPS.

128 WiNS DMPC Capitolul IIIb

WiNS DMPC Capitolul IIIb 129 5. STANDARDELE CARCASELOR UNITII CENTRALE Carcasa calculatorului este o cutie din metal n interiorul creia se se afl componentele de baz ale unui echipament de calcul . Forma carcasei poate fi de mai multe tipuri. n continuare sunt specificate cteva tipuri mai des ntlnite: Desktop Minitower Midtower Full Tower Slim Book Tipuri de carcase

130 WiNS DMPC Capitolul IIIb

Carcasele slim book au dimensiuni reduse. Pe panoul frontal al carcasei se afl ur mtoarele elemente: Butonul POWER: permite punerea sub tensiune a echipamentului d e calcul, ct i deconectarea acestuia Butonul RESET: permite rencrcarea sistemului de operare; memoria de lucru este tears ca i cum echipamentul ar fi fost scos de sub tensiune. Este util n cazurile n care echipamentul de calcul s-a blocat sau pentru efectuarea anumitor configurri. Butonul TURBO: permite comutarea ntre cele dou fre cven]e de lucru ale calculatorului. Apsarea sa este corelat cu afiajul electronic c are indic viteza efectiv de lucru. Se prefer lucrul la viteza cea mai mare. Afiajul electronic: indic frecvena de lucru (msurat n MHz) curent a calculatorului; se corelea z cu butonul TURBO. La unele echipamente de calcul nu este afiat viteza ci cuvintel e HI (viteza cea mai mare) i LO (viteza cea mai mic). Lcaul KEY LOCK: n acest lca se troduce chei]a prin care poate fi blocat tastatura. Se utilizeaz ca msur de securita te pentru a mpiedica accesul persoanelor neautorizate la calculator. Nu este o msu r foarte eficient deoarece chei]ele mai multor calculatoare nu difer ntre ele i este foarte probabil c cineva interesat n a accesa echipamentul de calcul s i fac rost uo e o chei. Unitatea pentru dischet: lca pentru introducerea dischetelor Unitatea pent u CD-ROM: lca pentru introducerea discurilor CD-ROM

WiNS DMPC Capitolul IIIb 131 A) Principalele tipuri constructive de carcase i dimensiunile acestora CARCASA PC XT CARCASA PC AT

132 WiNS DMPC Capitolul IIIb CARCASA BABY PC AT CARCASA SLIMLINE CARCASA MINITOWER

WiNS DMPC Capitolul IIIb 133 CARCASA TOWER CARCASE CALCULATOARE MOBILE

WiNS DMPC Capitolul IV 135 1. DISPOZITIVE DE INTRARE A) TASTATURA Tastatura (claviatura) este principalul d ispozitiv al calculatoruIui, prin intermediul cruia se transmit comenzi catre uni tatea central. Fiind ins in afara acesteia, spunem c tastatura este un echipament ( dispozitiv) periferic, i anume, unul de introducere. Cuplarea tastaturii la calcu lator se face prin intermediul unui cablu de conectare. Din punet de vedere al d ispunerii tastelor, tastatnra se aseamn destul de mult cu cea a unei masini de scr is dar are si pri care o individualieaz. Primele tastaturi ale PC-urilor au avut 83 /84 de taste, pentru ca, ulterior, ele s fie imbunttite prin dublarea unora dintre tastele existente sau adugarea altora noi, ajungandu-se la 10l/102. Din punctul d o vedere al functionalitatii lor aceste taste sunt grupate n patru categorii: Tas te alfanumerice Taste cu scopuri speciale Taste directionale si numerice Taste f unctionale.

136 WiNS DMPC Capitolul IV 1) Funciile tastelor

WiNS DMPC Capitolul IV 137 2) Modul de organizare al tastelor Tastatura Dvorak-Dealey Tastatura PC cu 83 taste Tastatura AT cu 84 taste Tastatura mbuntit cu 101 taste

138 WiNS DMPC Capitolul IV Tastatura Windows 104 taste Tipuri de conectori de tastur 5-Pin DIN Keyboard Connector Pin-Out Pin 1 2 3 4 5 Description +Keyboard clock +Keyboard data Reserved Ground +5 V Di rection In In Out N/A Out 6-Pin Miniature DIN Keyboard Connector Pin-Out Pin 1 2 3 4 5 6 Shield Description Data Reserved Ground +5 V Clock Reserved Grou nd Direction In N/A N/A Out In N/A N/A

WiNS DMPC Capitolul IV 139 Modular Keyboard Connector Pin-Out Pin A B C D E F Shield Description Reserved Data Ground Clock +5 V Reserved Grou nd Direction N/A Out N/A Out In N/A N/A

140 B) MOUSE-UL WiNS DMPC Capitolul IV Una dintre preocuprile constructorilor de echipamente pentru PC-uri a fost i cea a materializrii unor dispozitive de introducere a datelor mai uor de manevrat. Astf el a aprut rnouse-ul, care i-a castigat din ce in ce mai multi adepti, ajunganduse s nu se mai poat concepe unele tipuri de aplicatii far existena acestuia.

Prototipul din lemn, realizat in 1963, era un simplu instrument de introducere, analogic, care transmitea soft-ului cte un semnal la fiecare rnicare a mouse-ului influennd micarea cursorului pe ecran. n timp sau produs modificr att in aspectul exte rior, ct i n structura intern, urmrindu-se un mod de prezentare cat mai ergonomic, pr ecum i o fidelitate inalt in transmiterea informatiilor. Dup aproape 30 de ani s-a ajuns Ia generatia a patra, care se prezint ca un dispozitiv cu aspectul unei buci de spun, uor manevrabil, avnd dedesubt o bil pozitionabil cu sensibilitate i vitez reg abile. Micarea mouse-ului pe o suprafa plan este corelat cu deplasarea pe ecran a unui curso r cu o form deosebit: crucilita, sgeat etc. Declansarea unei anumite actiuni se face prin poziionarea cursorului in zona corespunztoare si apsarea unuia dintre butoane le aflate pe partea posterioar (in numr de 2-3). Specificarea butonului care trebu ie apsat este indicat de programele respective.

WiNS DMPC Capitolul IV 141 Folosirea mouse-ului uureaz mult munca utilizatorilor, nernaifiind necesar ca aceti a s memoreze numrul relativ mare de cornenzi corespunztor fiecrui produs n situaia fol osirii tastaturii. Utilitatea mouse-ului este i mai evident n cazul aplicaiilor graf ice, n care deplasarea cursorului pentru realizarea de desene ar deveni aproape i mposibil numai prin utilizarea tastaturii. Dei ntreinerea mouse-ului este simpl ea es te necesar deoarece acest dispozitiv prezint la utilizare tendina de a colecta praf i murdrie, care poate afecta operarea cu el.

WiNS DMPC Capitolul IV 142 C) DISPOZITIVE DE INTRARE SPECIALE 1) DIGITIZORUL Digitizorul (sau tableta grafic) este un dispozitiv serial, asemntor mouseului. Dar, spre deosebire de mouse, digitizorul actioneaz n coordonate absol ute i nu relative, avand in acest sens la dispozitie o tablet. Cand se indic un pun ct pe ecran cu dispozitivul de pointare al digitizorului se alege un punct preci s pe tablet. Digitizorul const din dou pri: o tablet (de obicei o cutie dreptunghiular, care reprez int suprafaa de pointare) i un dispozitiv de pointare. Acest dispozitiv este la rndu l su, de dou feluri: sub form de creion (stilou) sau ca o Ccutie de dimensiuni redu se cu butoane (asemntor unui mouse). Majoritatea digitizoarelor se comercializeaz c u amandou formele de dispozitive de pointare. Ca telmologie, majoritatea digitizo arelor detecteaz poziia dispozitivului de pointare prin decodificare magnetic, mai rar intlnindu-se cazurile digitizoarelor sonice sau celor care realizeaza decodif icarea rezistiv. Digitizoarele aunt utilizate cu precdere in cazurile PC-urilor pr ofesionale si staiilor de lucru, in special in aplicatii de praiectare asistat.

WiNS DMPC Capitolul IV 143 2) TRACKBALL-UL Dispozitivul de tip trackball seamn cu mouse-ul, fiind folosit in mod similar. Spre deosebire de acesta, bila se situeaz in partea superioar a dispo zitivului, fiind manevrat cu mna. De aceca, multe dispozitive de acest fel sunt in tegrate chiar in tastatura PC-ului. Foarte des, aceste dispozitive sunt folosite (integrate) in cazul PCurilor portabile (laptopuri si notebook -uri). 3) JOYSTICK-UL Joystick-ul sau maneta de oc este pur i simplu o manet prevzu cu un b uton, care se cupleaz la calculator si, prin micri dreapta-stnga etc. nlocuiete tastel e folosite cu precdere in jocuri, pentru actiuni sus jos-dreapta-stnga-foc.

144 WiNS DMPC Capitolul IV Astfel, nu numai c se protejeaz tastatura in situaia practicrii cu predilecie de jocu ri, dar manevrarea acestui dispozitiv se preteaz mult mai bine Ia conducerea jocu lui. 4) Interfaa de joystick Game Port Joystick and Paddle Pin Definitions Pin 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Name +5 VDC Button 4 Position 0 Ground G round Position 1 Button 5 +5 VDC +5 VDC Button 6 Position 2 Ground Position 3 Bu tton 7 +5 VDC Joystick function Joystick A coordinate common Joystick A pushbutt on high Joystick A x-coordinate wiper Joystick A pushbutton return Not used Joys tick A y-coordinate wiper Not used Not used Joystick B coordinate common Joystic k B pushbutton high Joystick B x-coordinate wiper Joystick B pushbutton return J oystick B y-coordinate wiper Not used Not used Paddle function Paddle A coordina te high Paddle A pushbutton high Paddle A coordinate wiper Paddle A pushbutton r eturn Paddle B pushbutton return Paddle B coordinate wiper Paddle B pushbutton h igh Paddle B coordinate high Paddle C coordinate high Paddle C pushbutton high P addle C coordinate wiper Paddle C/D pushbutton return Paddle D coordinate wiper Paddle D pushbutton high Paddle D coordinate high

WiNS DMPC Capitolul IV 145 1. DISPOZITIVELE DE AFIARE VIDEO A) SISTEMUL DE AFIARE Sistemul de afiare al calcul atorului permite utilizatorului s vad exact ceea ce face PC-ul n timpul funcionrii. D atorit capacitii sale de a oferi instantaneu rspuns, sistemul de afiare este un dispo zitiv interactiv i influeneaz viteza de lucru a PC-ului. Primul dispozitiv de afiare nu era grafic, fiind dezvoltat pe baza tehnologiei telegrafului: era de fapt o main de scris acionat electric, numit teleimprimator. Acesta prelua codurile electric e, le convertea n apsri de taste ce tipreau caracterele pe hrtie. Echivalentul electr onic al teleimprimatorului, a fost terminalul video (VDT), care tiprea pe un ecra n fosforescent. n plus, creierul unui terminal inteligent permite recunoaterea uno r comenzi speciale de formatare a modului de afiare. n timp, au fost utilizate urmt oarele tehnologii de afiare a caracterelor: - maparea caracterelor, character map ping, ecranul este mpritntr-o serie de matrice 80 x 25 caractere. Pentru afiarea date lor pe ecran, sistemul de afiare citete matricea n memorie, transform codurile respe ctive ntr-un ir serial de date ce se afieaz pe ecran i mut datele ctre ieirea video. asetele de caractere, abloanele tuturor caracterelor ce apar pe ecranul monitorul ui sunt memorate ntr-un cip ROM special numit ROM de caractere. Fiecare caracter afiat este format dintr-o matrice de puncte amplasate ntr-o caset de caracter, de r egul 15 x 9 celule. Pentru reprezentarea imaginilor grafice bidimensionale, se utilizeaz urmtoarele te hnologii: - grafica de tip bloc, opereaz n modul text fiind create imagini grafice simple prin poziionarea unor blocuri de caractere pe ecran pentru a alctui forme mari. - sistemele grafice de tip bit-map, cresc calitatea imaginilor grafice de tip bloc prin reducerea dimensiunilor blocurilor. O dimensiune mic a blocurilor, deci o granulaie mai fin ajut la reprezentarea unui numr sporit de detalii. Imaginil e se

WiNS DMPC Capitolul IV 146 compun din puncte, numite pixeli, fiine cele mai mici blocuri constructive ale imaginii. Rezoluia msoar claritatea posibil a imaginii video i indic numrul de pixeli pe lime oninui de o imagine. Ea nu depinde de dimensiunea ecranului i este descris n pixeli c i nu n puncte pe inci. La nivelul minim, pentru fiecare pixel este nevoie de un b it de date pentru memorare, acesta fiind cel mai simoplu sistem, cel bicolor, to tul fiind alb-negru. Fiecare bit suplimentar atribuit unui pixel dubleaz numrul de culori posibile. Un numr de n bii reprezint 2n culori. Memoria video necesar pentru anumite rezoluii i profunzimi de culoare Resolution Mo no 16 colors 256 colors High Color TrueColor Bits per pixel 1 4 8 16 24 Bytes/pi xel 0.125 .5 1 2 3 640x480 38,400 153,600 307,200 614,400 921,600 800x600 60,000 240,000 480,000 960,000 1,440,000 1024x768 98,304 393,216 786,432 1,572,864 2,3 59,296 1152x864 124,416 497,664 995,328 1,990,636 2,985,984 1280x1024 163,840 65 5,360 1,310,720 2,621,440 3,932,160 1600x1200 240,000 960,000 1,920,000 3,840,00 0 5,760,000 1920x1340 321,600 1,286,400 2,572,800 5,145,600 7,718,400 2048x1536 393,216 1,572,864 3,145,728 6,291,456 9,437,184

Pentru cele trei culori fundamentale se atribuie un numr de bii. Unele sisteme de codificare mpart egal numrul de bii atribuii culorii rou i albastru i bitul suplimenta culorii verde. Maparea celor trei culori presupune 3 dimensiuni ce definesc un volum n spaiu. Gama de culori ce poate fi prelucrat de un anumit sistem se numete sp aiu de culoare. Ex. RGB definete trei dimensiuni ale spaiului de culoare, el fiind un singur spaiu de culoare posibil. O alt metod de codificare a culorilor n memorie este maparea acestora, presupunnd conversia semnalelor. Ea stocheaz doar numerele de cod, fiecare din acestea putndu-se referi la aproape orice culoare. Pe baza va lorilor numerice memorate, sistemul de afiare verific ntr-un tabel de cutare a culor ii.

147 Pentru obinerea vitezelor mari, sistemele grafice utilizeaz comenzile grafice de nivel nalt. Combinnd etapele mici din operaiile complexe de afiare, se pot codifi ca cu cteva comenzi i cele mai complexe imagini video. Cele mai utilizate comenzi grafice sunt: - transferurile de blocuri de bii, sunt instruciuni prin care accele ratorul grafic mut datele n cadrul memoriei video, microprocesorul comunicnd acestu ia sursa de date i destinaia. - comenzile de desenare, comunic acceleratorului graf ic modul de construire a unei imagini pe ecran, sunt numite primitive grafice, d e fapt imagini sparte n pri mici ce pot fi codificate digital. - obiectele grafice, sunt mici imagini mutate pe ecran ca uniti individuale. - lucrul cu ferestre, car acteristic obinuit a sistemelor grafice moderne. Sunt dou posibiliti: operaii software (realizat de program) sau hardware (prin bufferul de cadre). - panoramarea hardwa re, folosete zone de memorie din sistemul video care nu sunt utilizate de bufferu l de cadre. Toate noile adaptoare grafice pretind c sunt plci 3D i ncorporeaz noi fun cii, cea mai important fiind realizarea micrii (15 cadre pe secund). Toate operaiile 3 D sunt iluzorii, singura real fiind reprezentarea stereoscopic. Adaptaoarele 3D of er urmtoarele faciliti: - parchetarea, mprirea imaginii pe pri de genul plcilor, de riunghiuri sau poligoane, ce sunt umplute (randate) ulterior. - maparea texturii , pentru a aduga realism obiectelor 3D, fiecrui element de parchetare i se aplic o textur 2D. - efectele de profunzime, create pentru a pcli ochiul: - poziionarea n pro funzime, prin tehnica de reducere a perspectivei, sistemul scaleaz distanele n coor donate x i y cu un factor proporional cu coordonata z, un z mare nseamn o dimensiune mic a obiectului. - perspectiva atmosferic, creeaz efectul de profunzime n picturi prin tehnica de nceoare (fogging) - efectele de lumin realizate prin: trasarea razel or i umbrire . - bufferul Z, elimin imaginile afiate ale suprafeelor ascunse, valoar ea distanei fa de privitor fiind reinut n bufferul Z. - transparena, un canal suplimen ar denumit canal alfa format din 8 bii suplimentari peste cei 24 de la True color . - bufferul dublu sau triplu, cel din fa corespunde modului tradiional de afiare, c ele din spate nu au accesul limitat de procesul de sincronizare cu rasterizarea. Imaginile grafice ocup o cantitate mare de memorie, de aceea ele trebuie comprim ate. cele mai cunoscute standarde de comprimare sunt JPEG i MPEG. Tipurile princi pale de semnale ale sistemului de afiare sunt: - baleiajul, fascicolul de electro ni este plimbat peste imagine cu ajutorul unei perechi de cmpuri magnetice, unul orizontal i unul vertival. Pentru fiecare curs WiNS DMPC Capitolul IV

WiNS DMPC Capitolul IV 148 vertical se efectueaz sute de curse orizontale. Numrul d e curse orizontale se numesc frecven orizontal iar cele verticale frecven vertical, ms rate n Hz. - semnalele de sincronizare, cu rolul de a garanta refacerea corect a i maginii memorate n bufferul de cadre, sunt pe vertical i pe orizontal. Cele mai cuno scute metode de combinare sau desprire a datelor video de semnalele de sincronizar e sunt: - sistemul video complex - sistemul sincronizat complex - sistemul sincr onizat separat - sistemul cu sincronizare pe verde - cursa invers, face trecerea de la captul liniei sau ecranului la nceput este pe orizontal i pe vertical - stinger ea spotului, n timpul cursei inverse - pauzele anterioare i ulterioare, benzi negr e n jurul imaginii pentru a minimiza distorsiunile. - intervalul vertical, perioa da n care ceranul este negrit.

WiNS DMPC Capitolul IV 149 B) MONITOARELE Monitorul este o cutie complex ce conine displayul i circuitele supo rt ale acestuia. Cele mai des ntlnite sunt cele cu tuburi catodice. 1) Tuburile ca todice Dispozitivul se bazeaz pe o form special de tub cu vid, denumite CRT (Cathod e Ray Tube). Un catod special emite un jet de electroni ctre un electrod ncrcat poz itiv numit anod. Funcioneaz ca un lansator de electroni, CRT este numit i tun de el ectroni. Caracteristicile fizice sunt: - fosforul, stratul de fosfor determin cul oarea imaginii pe ecran. Pentru ecranele monocrome seunt utilizatre straturi fos forscente ce emit culoare galben, verde sau alb. Cele color folosesc trei tipuri d iferite de fosfor aplicate conform unui model format din puncte sau benzi cu tre i culori rou, verde i albastru. - temperatura culorilor, descrie tipul de alb n fun cie de numrul de grade Kelvin pe care un corp ar trebui s-l aibe pentru a emite cul oarea alb. - persistena, descrie perioada pentru care fosforul continu s lumineze dup bombardar ea cu fasciculul electronic. Cea mai utilizat este cea medie. - tunurile electron ice, folosite pentru generarea fasciculelor electronice ce lumineaz straturile fo sforescente. Se utilizeaz trei tunuri la displayurile color - convergena, corectea z modul de direcionare al fasciculelor de electroni

150 WiNS DMPC Capitolul IV - puritatea, capacitatea unui monitor de a afia un ecran luminat uniform fr diferene de culoare. o puritate slab este rezultatul magnetizrii mtilor perforate sau a gril ei de deschidere - mti perforate, toate monitoarele CRT sunt echipate cu o masc perforat, aflat la mic distan de stratul fosforescent. Afecteaz strlucirea imaginii prin limitarea fascicul ului de electroni i intensitatea maxim a acestuia. - pentru contracararea efectelo r negative de mai sus se utilizeaz grile de deschidere, tehnologia TRINITRON, for mate din matrice vertical de fire. Ecranele au o strlucire mai uniform a imaginii.

- distana necesar ntre puncte, este distana dintre orificiile mtii perforate - limea iei, normal liniile verticale sau orizontale ar trebui s aibe limea de un pixel, n r ealitate difer n funcie de dimensiunea ecranului i rezoluia afiat. O rezoluie mare du la ngustarea liniei.

151 - curbura ecranului, necesar distribuirii presiunii pe tup i distanei constante strbtute de electroni. - rezoluia i adresabilitatea, se refer la fineea detaliilor ce pot fi afiate i la limea de band pentru monitoarele color. - tratamentul antireflexi e, depinde de curbura ecranului, realizat prin: - folosirea plaselor, de nylon , cel mai ieftin tratament antireflexie. - prelucrare mecanic - acoperire cu 2 stra turi de acoperire - polarizarea luminii, fascicolii sunt restricionai la un singur plan de oscilare. WiNS DMPC Capitolul IV 2) Caracteristicile imaginii Cele mai importante caracteristici ale imaginii sun t: - dimensiunea ecranului Nominal CRT Screen Dimensions Diagonal 14 inches 15 i nches 16 inches 17 inches 20 inches 21 inches Horizontal Vertical Millimeters I nches Millimeters Inches 284 11.2 213 8.4 305 12 229 9 325 12.8 244 9.6 345 13.6 259 10.2 406 16 305 12 427 16.8 320 12.6 - suprabaleierea i subbaleierea - raportul dimensiunilor - distorsionarea imaginii

152 WiNS DMPC Capitolul IV - controlul imaginii 3) Domeniul frecvenelor de sincronizare i standardele monitoa relor Frecvenele de baleiere pentru standardele monitoarelor Standard MDA CGA EGA MCGA (Graphics) MCGA (Text) VGA (Graphics) VGA (Text) Macin tosh XGA-2 VESA Apple Portrait VESA guideline VESA guideline VESA standard VESA standard RasterOps & Supermac VESA guideline VESA standard VESA standard 8514/A XGA XGA-2 Apple 2-page VESA standard Resolution 720 x 350 640 x 200 640 x 350 64 0 x 480 720 x 400 640 x 480 720 x 400 640 x 480 640 x 480 640 x 480 640 x 870 80 0 x 600 800 x 600 800 x 600 800 x 600 1024 x 768 1024 x 768 1024 x 768 1024 x 76 8 1024 x 768 1024 x 768 1024 x 768 1024 x 768 1152 x 870 1280 x 1024 Vert. Sync (Frame rate) 50 Hz. 60 Hz. 60 Hz. 60 Hz. 70 Hz. 60 Hz. 70 Hz. 67 Hz. 75.0 Hz. 75 76.5 Hz. 56 Hz. 60 Hz. 72 Hz. 75 Hz. 75.1 Hz. 75.1 Hz. 60 Hz. 70.1 Hz. 75 Hz. 4 4 Hz.* 44 Hz.* 75.8 Hz. 75 Hz. 75 Hz. Horz. Sync (Line rate) 18.3 KHz. 15.75 KHz . 21.5 KHz. 31.5 KHz. 31.5 KHz. 31.5 KHz. 31.5 KHz. 35.0 KHz. 39.38 KHz. 37.5 KH z. 70.19 KHz. 35.5 KHz. 37.9 KHz. 48.1 KHz. 46.875 KHz. 60.24 KHz. 60.24 KHz. 48 .3 KHz. 56.5 KHz. 60 KHz. 35.5 KHz. 35.5 KHz. 61.1 KHz. 68.68 KHz. 80 KHz. ntreeserea

WiNS DMPC Capitolul IV 153 4) Lrgimi de band uzuale Dot Clocks and Recommended Bandwidths for Video Standards Video Standard Dot Clo ck Recommended Bandwidth MDA 12.6 MHz 16.3 MHz CGA 7.68 MHz 14.3 MHz EGA 13.4 MH z 16.3 MHz PGC 18.4 MHz 25 MHz VGA (350- or 480-line mode) 18.4 MHz 25 MHz VGA ( 400-line mode) 20.2 MHz 28 MHz 8514/A 34.6 MHz 44.9 MHz VESA 800x600, 75 Hz 36 M Hz 45 MHz VESA 1024x768, 75 Hz 60 MHz 75 MHz VESA 1280x1024, 75 Hz 100 MHz 125 M Hz 5) Energy Star Un monitor tipic consum 30 W. modurile de operare VESA pentru gest ionarea energiei sunt: Monitor state Video On Standby Suspend Off On On Off Off Vertical Horizont sync al sync On On On Off Off On Off Off DPMS Obligatoriu Optional Obligatoriu Obliga toriu Recovery time None Short Longer Warm-up Power savings None Minimal Substan tial Maximum

154 WiNS DMPC Capitolul IV

WiNS DMPC Capitolul IV 155

156 WiNS DMPC Capitolul IV

WiNS DMPC Capitolul IV 157

158 WiNS DMPC Capitolul IV 6) TEHNOLOGII NOI ALE SISTEMELOR DE AFIARE Ecranele LCD Utilizeaz tehnologia nemat ic, bazat pe molecule nematice aflate ntre dou folii de plastic, ce pot fi aliniate cu ajutorul unor anuri n folii astfel nct modific polaritatea luminii ce trece prin el e. O alt tehnologie este cea colesteric, cristalele lichide trec de la starea tran smisiv la cea reflectiv fr a modifica polaritatea luminii. Sunt bistabile, deci nu e ste nevoie de energie exterioar pentru meninerea unui pixel n starea transmisiv. Ecr anele LCD difer dup modul de aplicare al curentului care aliniaz celulele nematice. Au o matrice de conductoare orizontale i verticale, numit matrice pasiv. Tehnologi a cu pelicul subire Thin Film tranzistor TFT folosesc matricea activ. Corespondentu l persistenei la LCD este timpul de rspuns, care poate fi afectat de temperatura m ediului. Ecranele cu emisie de cmp Field Emission Display FED, folosesc acelai pri ncipiu ca tuburile catodice, este un tub catodic aplatizat. Ecranele electroluminiscente Utilizeaz un panou EL mprit n pixeli individuali. Proble me la durata de via a ecranelor roii. Ecranele cu plasm Folosesc tensiuni nalte pentr u ionizarea unui gaz, determinndu-l s emit lumin. Au o strlucire roie a neonului., sun t mari consumatoare de energie.

WiNS DMPC Capitolul IV 159

160 WiNS DMPC Capitolul IV

WiNS DMPC Capitolul IV 161

162 WiNS DMPC Capitolul IV

WiNS DMPC Capitolul IV 163 7) Tipuri de conectori Pin 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Funciile pe tipuri de conectori CGA EGA PGA Ground Ground Red Ground Secondary re d Green Red Primary red Blue Green Primary green Composite sync Blue Primary blu e Mode control Intensity Secondary green Red ground return Reserved Secondary bl ue Green ground return Horizontal sync Horizontal sync Blue ground return Vertic al sync Vertical sync Ground VGA and SuperVGA Function Red video Green video Blu e video Reserved Ground Red return (ground) Green return (ground) Blue return (g round) Composite sync Sync return (ground) VESA Display Data Channel Reserved Ho rizontal sync Vertical sync VESA Display Data Channel Pin 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Conectorul video mbuntit VESA Enhanced Video Connector

164 WiNS DMPC Capitolul IV

WiNS DMPC Capitolul IV 165

C) ADAPTOARE DE AFIARE PLACA VIDEO I ACCELERATORUL GRAFIC Sunt dispozitivele hardw are care transform impulsurile digitale ale PC-ului n semnale ce pot fi afiate de u n monitor. Primul sistem de afiare era adaptorul de afiare monocrom MDA, introdus n 1981 de IBM. n 1982 apare adaptorul grafic de afiare CGA, apoi cel mbuntit EGA. Stand ardul este VGA Video graphic Array, introdus de IBM n 1987. A fost urmat de siste mul de afiare 8514/9, care n 1990 a fost mbuntit aprnd XGA Extended Graphics Array. 7 s-a fondat organizaia companiilor video VESA Video Electronics Standarde Associ ation. Tipurile principale de plci video sunt: - plci VGA, cele de baz - plci SVGA, respect standardele VESA pentru rezoluii nalte, dar folosesc buffrere de cadre mici i nu includ acceleratoare grafice - acceleratoare grafice, opereaz comenzi de des enare 2D i permit obinerea de rezoluii nalte - plci acceleratoare 3D, opereaz cu comen zi 3D. Sistemul de afiare se prezint sub forma plcilor video sau sunt ncorporate pe placa de baz. plcile video moderne utilizeaz cinci elemente importante: - cipurile acceleratoare, cel mai important, instruciunile MMX se suprapun peste funciile ace stora. Au urmtoarele caracteristici: - limea registrilor - tehnologia memoriei, de r egul VRAM - rezoluia acceptat - culorile acceptate - frecvenele - lrgimea de band a ma gistralei - sistemele de operare acceptate - suportul pentru VGA - controllerele video, genereaz semnalele de scanare. Cu ajutorul oscilaiilor regulate ale unui c ristal genereaz semnal de ceas pentru puncte, cu o frecven egal cu cea la care vor f i scanate datele pentru pixelii care apar pe ecran. Sunt de mai multe tipuri: controllere CRT, semnalele generate de ele controleaz deplasarea fasciculului de electroni - controllere VGA, necesare la acceleratoarele 2D i 3D, sub forma unui cip VGA - circuitele RAMDAC, se ocup de conversia semnalului digital n analog, se numete convertor digital analogic

166 WiNS DMPC Capitolul IV - memoria, este principalul buffer de cadre. - BIOS Caracteristicile de baz ale s tandardelor pentru plcile video Standard MDA Hercules CGA EGA VGA NTSC Video 8514/A XGA Resolution 720 by 350 72 0 by 348 640 by 200 640 by 350 640 by 480 640 by 525 1024 by 768 1024 by 768 Col ors 2 2 16 64 16 to 256 Unlimited 256K 256K 1) Astfel functioneaza RAMDAC RAMDAC-ul este o component important a fiecarei plci grafice, fiind responsabil pentru numrul de culori i ergonomia imaginii afiate pe e cran. Pentru inceput, este nevoie ca datele s ajung de la procesor la placa grafic, prin intermediul magistralei de date (bus ISA, VLB san PCI). O grafica de tip p ixel (pixel este derivatul concatenat din expresia enlezeasc ,,PICture ELement") este scris direct in memoria plcii. Elementele de tip text sunt prelucrate de gene ratorul de caractere incorporat in placa. Elementele grafice, gen linii i dreptun gbiuri, sunt trimise ctre cipul accelerator prin coordonatole de inceput i sfarsit , iar acesta calculeaz care pixeli se vor aprinde, scriind informaia in memoria pl acii. In acest mod, se accelereaza afisarea, i, in acelai timp, procesorul este sc utit de un calcul suplimentar, iar busul nu este aglomerat de grmad de date grafic e. Pentru a ajunge datele din memoria plcii grafice la monitor responsabil este R AMDAC-ul (Random Access Memory Digital-Analog Convertor). Componenta mai sus ami ntiti este inclusa in fiecare plac grafic, convertind maginea digital din RAM-ul vi deo in semnale analogice pentm monitor. Mai nou, plcile grafice au RAMDAC-ul inte grat in acelai circuit integrat cu aceeleratorul grafic. Controlerul CRT (Catodic Ray Tube - tub catodic) de pe placi adreseaz neintrerupt memoria grafica, citind imaginea punct cu punct. Astfel, RAMDAC-ul obine continuu informatii despre valo rile de culoare ale fiecrui pixel in parte. Numrul de puncte care compun ecranul d epind de rezolutie. La 320x200 sunt 64.000 puncte, iar la o rezolutie de 1280x10 24 pixelii siunt in numr do 1,3 milioane. Frevena, de baleiaj defineste numrul de c itiri pe secund a imaginii complete din memoria video. Valorile mai mici do 70 Hz sunt percepute ca palpaire de ctre ochiul urnan, fiind neergonomice. La o rezolu tie do 1024x768 pixeli i 16,8 milioane de culori (24 biti), cantitatea de date es te de 1024 x 768 pixeli x 3 bytes de culoare, adic 2,36 MB

167 Considerand frecvena de baleiaj ca fiind de 80 Hz, se ajunge la 100 MB/sec. P entru comparatie, un bus PCI atinge practic o rat de transfer de numai 50 MB/sec. In direct legtura cu acoste date se afl frecventa pixelilor, reprezentind numrul de pixeli pe secund generat de RAMDAC. In general, frecvena maxima a pixelilor este specificat pe carcasa cipului RAMOAC; valorile uzuale sunt cuprinse intre 135 si 220 MHz. WiNS DMPC Capitolul IV DRAM I VRAM Memoria de pe placa grafica poate fi de tip DRAM sau VRAM. In cazul m emoriei DRAM, gestionarea intrrii i ieirii este imparita de RAMDAC, cipul accelerato r i bus. La un moment dat, dear una dintre componentele mentionate poate accesa d atele. In cazul in care fluxul acestora este mare, procesorul principal (CPU) nu mai scrie Ia fel de des datele in memoria video. Acesta este punctul in care ap ar problemele plcilor grafice DRAM. In ultima vreme, producitorii i-au indreptat a tentia mai ales ctre cipuri EDO-DRAM, adica spre memorii buffer-ate. VRAM (Video RAM) este un Dual-Port-RAM, fiind posibile sirnultan att scrierea cat i citirea mo mriei. RAMDAC-ul poate s primeasc date de la VRAM i, in ace1ai timp, memoria poate f i scris de ctre CPU sau de ctre cipul accelerator. Dezavantajul VRAM const in faptul c pretul la care pot fi achizitionate aceste circuite integrate este mai mare. R egistrul de culoare Odat incheiat un ciclu de citire a memoriei de ctre RAMDAC, ac esta se aflain posesia informatiilor do culoare ale pixelilor, care pot fi in lu ngime de Ia 1 Ia 24 de bii (in funcie de numrul de culori). Aceste informatii sunt puse in legtur cu tabela de culori (registrul de culoare), formindu-se astfol imag inea care va fi afiat pe ecran. Registrul de culoare se afla in RAMDAC, continand un model de biti corespunztor fiecrei culori care va fi afiat. Tabela de culori are attea specificaii, cte sunt suportate de modul grafic. La un mod grafic cu 256 de c ulori, valoarea unui pixel in registrul de culoare esto pe 8 bii. In cazul in car e, de exemplu, regitrii de culoare sunt pe 18 bii, atunci se pot genera maxim 2 la puterea 18, adic 262.144 valori de culoare. In unele moduri grafice se pot folos i procedee ceva mai complicate, regitrii de culoare fiind adresati suplimentar pr in regitrii de atribute i de palete. Tabela de culori este incrcat in RAMDAC la init ializarea mediului grafic. Convenorul DIA Valoarea final a culorii este transmis c onvertoruIui digital/analogic, care e convertete in trei semnale analogice coresp unztoare canalelor rou, verde i albastru (RGB - Red, Green, Blue). Modelele mai vec hi converteau semnalul prin intermediul unor lanuri de rezistene din interiorul RA MDAC-ului. Aceast metod ar fi ins prea lent pentru RAMDAC-urile actuale, folosindu-s e cte opt surse de curent comandate pentru

WiNS DMPC Capitolul IV 168 fiecare canal in parte. Fiecare surs genereaz un curent de dou ori mai maro dect al celei alturate. In functie de sursele activate sau dez activate, se obtin 256 de paliere de curent. Prin intermediul unui rezistor term inal de 75 do ohmi, pe placa grafic si in monitor se genereaz cderea de tensiune co respunztoare. Prin cele trei fire ale cablului de monitor circul tensiunile dup car e tubul catodic moduleaz intensitatea celer trei fascicole de electroni. Generare a unei imagini incepe din coltul stinga-sus al ecranului i continua pe orizontal, linie cu linie, pn in coltul din dreapta-jos al acestuia. Informatiile de sincroni zare se primesc prin semnalele de sincronizare orizontale i verticale (H-Sync i VSync). Ambele semnale sunt generate de controlerul CRT de pe placi. Acest contro ler sincronizeaz i operaiile efectuate de RAMDAC. Calitatea celor trei semnale anal ogice din RAMDAC, impreuna cu exactitatea impulsurilor de sincronizare formeaz un criteriu definitoriu pentru claritatea imaginii.

WiNS DMPC Capitolul IV 169 2) SLOTUL AGP

170 WiNS DMPC Capitolul IV

WiNS DMPC Capitolul IV 171

172 WiNS DMPC Capitolul IV 3) ACCELERATOARELE GRAFICE

WiNS DMPC Capitolul IV 173

174 WiNS DMPC Capitolul IV

WiNS DMPC Capitolul IV 175

3. PORTURILOR DE COMUNICAIE A) PORTURILE PARALELE Asigur o legtur simpl pentru imprim ante. n prezent exist trei conectoare standard i patru standarde de operare, ns toate se numesc porturi paralele. Portul paralel folosete pentru transferul datelor op t fire separate ntr-un singur cablu, un fir pentru fiecare bi al octetului de dat e. Cablurile noi sunt realizate prin torsadarea celor opt fire. Ultimele modele de interfee paralele ofer viteze de transfer de pn la 100 ori mai mare dect cea a por tului serial simplu. Inventat de IBM pentru cuplarea uoar a imprimantelor, se numet e i port de imprimant. De fapt a fost inventat de firma Centronics Data Computer C orporation numindu-se de fapt port Centronics. Portul paralel nu este identic cu Centronics, fiind adaptat pentru PC deci cu dimesiuni mai mici. n timp, portul p aralel a nceput s aspire la ceva superior, transmind date la 50 150 KB pe secund. n 1 87, IBM a fcut trecerea de la FDD de 5.25 la FDD 3.5 i avea nevoie de a transmite date ntre dou PC-uri echipate cu aceste uniti. pentru aceasta a dezvoltat standardul Data Migration facility, utiliznd cabu de date paralel prin care se comunica bid irecional. Cnd ambele capete ale cablului se legau la dou porturi paralele bidirecio nale, transferul datelor se fcea la viteze maxime. Firma Intel mpreun cu Zenit i Xir com au dezvoltat portul paralel extins EPP, care permitea creterea performanelor c onexiunii de aproape 10 ori. Ulterior, firma HP i Microsoft au introdus standardu l de extensie universal, Extended capabilities Port ECP., bazat pe transmiterea datelor printr-o legtur paralel de mare vitez. n 1994, IEEE Standards board a aprobat standardul pentru portul paralel IEE 1284, care cuprindea toate modurile de baz i modelele de porturi. 1) Tipuri de conectoare Conectorul de tip A

176 WiNS DMPC Capitolul IV Contactele se prezint ca nite orificii n soclu, plasate la intervale de 0.1 inci, c ontactele fiind numerotate consecutiv de la dreapta la stnga. Este realizat din m aterial plastic protejat de un nveli metalic. Funciile pinilor sunt urmtoarele: Pin 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 Function S trobe Data bit 0 Data bit 1 Data bit 2 Data bit 3 Data bit 4 Data bit 5 Data bit 6 Data bit 7 Acknowledge Busy Paper end (Out of paper) Select Auto feed Error I nitialize printer Select input Strobe ground Data 1 and 2 ground Data 3 and 4 gr ound Data 5 and 6 ground Data 7 and 8 ground Busy and Fault ground Paper out, Se lect, and Acknowledge ground AutoFeed, Select input, and Initialize ground

WiNS DMPC Pin 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 Compatibil ity mode Nibble mode nStrobe HostClk Data 1 Data 1 Data 2 Data 2 Data 3 Data 3 D ata 4 Data 4 Data 5 Data 5 Data 6 Data 6 Data 7 Data 7 Data 8 Data 8 nAck PtrClk Busy PtrBusy PError AckDataReq Select Xflag nAutoFd HostBusy nFault nDataAvail nInit nInit nSelectIn 1284 Active Pin 1 (nStrobe) ground return Pins 2 and 3 (Da ta 1 and 2) ground return Pins 4 and 5 (Data 3 and 4) ground return Pins 6 and 7 (Data 5 and 6) ground return Pins 8 and 9 (Data 7 and 8) ground return Pins 11 and 15 ground return Pins 10, 12, and13 ground return Pins 14, 16, and 17 ground return Capitolul IV EPP mode nWrite AD1 AD2 AD3 AD4 AD5 AD6 AD7 AD8 Intr nWait User defined 1 User d efined 3 nDStrb User defined 2 nInt nAStrb ECP mode HostClk Data 1 Data 2 Data 3 Data 4 Data 5 Data 6 Data 7 Data8 PeriphClk PeriphAck nAckReverse Xflag HostAck nPeriphRequest nReverseRequest 1284 Active 177 Conectorul paralel poate lucra n cinci moduri de lucru: Byte mode HostClk Data 1 Data 2 Data 3 Data 4 Data 5 Data 6 Data 7 Data 8 PtrClk PtrBusy AckDataReq Xflag HostBusy nDataAvail nInt 1284 Active Conectorul B Este o motenire direct a modelului Centronics, utilizat n spatele impr imantei. Contactele din conectorul mam cu 36 pini au forma unor lamele din metal. Prin dou linii cu 18 contacte se formeaz o deschidere de form

178 WiNS DMPC Capitolul IV dreptunghiular n care se introduce conectorul cablului. Dimensiunile sunt 2.75 inc i lungime i 0.66 inci lime, contactele fiind la 0.085 inci. Modul de atribuire a se mnalelor pentru portul paralele Centronics este urmtorul. Pin 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 2 9 30 31 32 33 34 35 Function Strobe Data bit 0 Data bit 1 Data bit 2 Data bit 3 Data bit 4 Data bit 5 Data bit 6 Data bit 7 Acknowledge Busy Paper end (Out of p aper) Select Signal ground External oscillator Signal Ground Chassis ground +5 V DC Strobe ground Data 0 ground Data 1 ground Data 2 ground Data 3 ground Data 4 ground Data 5 ground Data 6 ground Data 7 ground Acknowledge ground Busy ground Input prime ground Input prime Fault Light detect Line count Line count return ( isolated from ground) 36 Reserved Modul de atribuire a semnalelor pentru portul paralel de imprimant IBM este urmtor ul.

WiNS DMPC Capitolul IV 179 Pin 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 2 9 30 31 32 33 34 35 36 Function Strobe Data bit 0 Data bit 1 Data bit 2 Data bit 3 Data bit 4 Data bit 5 Data bit 6 Data bit 7 Acknowledge Busy Paper end (Out of paper) Select Auto fe ed No connection Ground No connection No connection Strobe ground Data 0 ground Data 1 ground Data 2 ground Data 3 ground Data 4 ground Data 5 ground Data 6 gro und Data 7 ground Paper end, Select, and Acknowledge ground Busy and Fault groun d Auto feed, Select in, and Initialize ground Initialize printer Error No connec tion No connection No connection Select input

180 Conectorul C WiNS DMPC Capitolul IV Pentru a elimina confuzia ntre cele dou tipuri de conectoare, a fost creat conecto rul IEEE 1284-C. Conectorul C este miniaturizat dimensiuni 1.75 x 0.375 inci. 2) Adaptoarele Cablul standard de imprimant este un cablu adaptor i utilizeaz urmtoa rea schem de legturi. Modul de dispunere a semnalelor este urmtorul. PC end 25-pin Function connector 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 Printer end 36-pin connector Strobe 1 Data bit 0 2 Data bit 1 3 Data bit 2 4 Data bit 3 5 Data bit 4 6 Data bit 5 7 Data bit 6 8 Data bit 7 9 Acknowledge 10 Busy 11 Paper end (Out of 12 paper) Select 13 Auto feed 14 Error 32 Initialize printer 31 Select input 36 Ground 19-30,33 Ground 19-30,33 Ground 19-30,33 Ground 19-30,33 Ground 19-30,33 Ground 19-30,33 Ground 19-30,33 Ground 19-30,33

181 Un cablu de imprimant modern conine 25 de conexiuni i are semnalele de mas diviz ate pe pini separai. la realizarea unui cablu paralel trebuie conectate toate legt urile. WiNS DMPC Capitolul IV Host end A Function Peripheral end connector B connector 1 nStrobe 1 2 Data bit 1 2 3 Data bit 2 3 4 Data bit 3 4 5 Data bit 4 5 6 Data bit 5 6 7 Data bit 6 7 8 Data bit 7 8 9 Data bit 8 9 10 nAck 10 11 Busy 11 12 PError 12 13 Select 13 14 nAutoFd 14 15 nFault 32 16 nInit 31 17 nSelectIn 36 18 Pin 1 (nStrobe) 19 ground return 19 Pins 2 and 3 (Data 20 and 21 1 and 2) ground return 20 Pins 4 and 5 ( Data 22 and 23 3 and 4) ground return 21 Pins 6 and 7 (Data 24 and 25 5 and 6) g round return 22 Pins 8 and 9 (Data 26 and 27 7 and 8) ground return 23 Pins 11 a nd 15 29 ground return 24 Pins 10, 12, and 28 13 ground return 25 Pins 14, 16, a nd 30 17 ground return Semnalele din cablu interacioneaz ntre ele, n detrimentul tuturor. Cu ct este mai mar e lungimea cablului, cu att semnalele care l parcurg sufer o deformare mai mare. Lu ngimea maxim recomandat este de 3 m.

182 WiNS DMPC Capitolul IV 3) Modul de funcionare electric al cablului Modul de compatibilitate Este modelul clasic introdus de IBM n primul PC, concepu t strict ca o interfa pentru transferul de informaii ntr-o singur direcie. fiecare sem nal transmis prin portul paralel are propria sa funcie: - liniile de date, transf er datele n toate modurile de operare, prin pinii 2 la 9 - linia Strobe, sistemul anun echipamentul periferic c pe liniile de date se gsesc informaii valide. - linia B usy, activat de imprimant imediat ce detecteaz semnalul Strobe, dureaz 1 sec sau or e - linia Acknowledge, transmite PC-ului c totul a decurs normal la tiprirea carac terului. - select, permite imprimantei s returneze semnale calculatorului pentru monitorizarea activitii imprimantei - Paper Empty, avertizeaz la terminarea hrtiei Fault, semnal de avertizare pentru orice problem a imprimantei - Initialize prin ter, ajut calculatorul i imprimanta s se sincronizeze - Select Input, pornete i oprete alimentarea imprimantei - Auto Feed XT, face posibil selectarea modului de inter pretare a comenzilor carriage return Modul Enhanced Parallel Port EPP Folosete ase semnale suplimentare fa de cele 8 linii de date i are trei conexiuni rez ervate. nWrite, arat sensul de deplasare a datelor nDStrobe, indic momentul n care biii de d ate sunt valizi i coreci nAStrobe, identific o adres corect pe magistrala interfeei nW ait, confirm recepia corect a datelor Intr, semnaleaz callculatorului c un periferic are nevoie imediat de un servici - nInit, este comanda de ieiere in modul EPP -

WiNS DMPC Capitolul IV 183

Modul Extended Capabilities Port ECP Folosete 7 semnale pentru controlul fluxului de date prin 8 linii de date standard. - HostClk, semnaleaz imprimantei validita tea liniilor ce se transmit - PeriphAck, confirm semnalul HostClk - nPeriphReques t, o valoare sczut cere transfer de informaii ntre Pc i periferic - nReverse Request, o valoare sczut cere transfer de informaii ntre periferic i PC - nAckReverse, confir m recepionarea semnalului nReverseRequest - PeriphClk, o valoare sczut indic PC-ului c perifericul are pregtite date pentru transfer - HostAck, rspunde la semnalul Peri phClk Pentru creterea performanei se utilizeaz urmtosarele metode: . sincronizarea, permite transmiterea unui caracter n 10 microsecunde, deci viteze mari de transfe r 100 K/sec comprimarea datelor, duce la minimizarea numrului de bii trimii. ECP pe rmite comprimarea prin metoda de codificare a lungimii. - preluarea controlului magistralei, poate mbunti performanele sistemului pe dou ci: administraz transferuril ai eficient iar acestea nu au efect asupra celorlalte procese derulate.

184 WiNS DMPC Capitolul IV

B) PORTURILE SERIALE Sunt utilizate pentru realizarea legturilor la distane mari, noile tehnologii aducnd comunicaiile seriale n topul preferinelor. n prezent exist cin ci tehnici principale de comunicaii seriale ntre PC i alte dispozitive periferice. Acestea sunt: - portul serial clasic, cunoscut ca RS-232C, nume dat de standardu l EIA, echipeaz PC-urile din 1984. Are o vitez de transfer mic. - ACCES.bus este o conexiune serial ieftin, de mic vitez i este folosit pentru a lega PC-ul la mai multe dispozitive simple. Este mai adaptabil dect primul i este multifuncional. - IrDA p une la dispoziie standardului RS-232C un mediu nou, transmind semnalele prin aer, p rin intermediul semnalelor infraroii similare cu cele ale telecomenzilor. rata ma xim de transfer aproximativ egal cu a celor RS 232C. - Universal Serial Bus, este o soluie nou, care opereaz cu o magistral adevrat de date, poate conecta pn la 127 d pozitive i are o rat maxim de transfer de 12 MB i una redus de 1.5 MB - P1394 permite transferul datelor la 100 MB/sec, urmnd s ajung la 400 MB, este total compatibil c u arhitectura SCSI 3 Standard RS-232C ACCESS.bus IrDA USB IEEE 1394 Data rate (current) 115,200 bps 1 00 Kbps 4 Mbps 12 Mbps 100 Mbps Medium Twisted pair 4-wire shielded cable Optica l Special 4-wire cable Special 6-wire cable Devices per port 1 125 126 127 16 Semnalul serial este cel n care biii de date ai codului digital sunt aranjai n serii , circulnd prin mediul de transmisie sau prin conexiune unul dup cellalt sub forma unui tren de impulsuri. Comunicaiile seriale sunt sincrone i asincrone. Cele sincr one cer sistemelor de transmisie-recepie sincronizarea aciunilor acestora, utiliznd aceeai baz de timp, un ceas serial. semnalul de ceas este transferat ntre cele dou sisteme ca semnal separat sau prin impulsuri de date din fluxul de date. Comunic aiile asincrone utilizeaz ceasuri separate pentru emitor i receptor. Elementul de baz al informaiei digitale din sistemele seriale este cadrul de date. la sistemele se riale sincrone, cadrul conine biii unui cuvnt digital, iar la cele asincrone un cuvn t de date cu o semnificaie extins.

185 Sistemele asincrone utilizeaz bii de start i de stop perntru a marca limitele u nui cadru. la mijloc se gsete un grupo de bii de date, care variaz foarte mult. de r egul sunt 5 la 8 bii de date, cele mai utilizate sunt cu 8. WiNS DMPC Capitolul IV Un cadru este un singur caracter. pentru a avea un neles trebuie combinat o secvenb d e caractere. echivalentul unei fraze estepachetul, un container pentru mesaj car e pstreaz datele i includ date suplimentare pentru protecia coninutului. Pentru tratarea erorilor se folosesc informaii duplicate (redundante) pe care le putem compara cu originalul. 1) PORTUL SERIAL RS-232C Printr-o conexiune serial s e transmit 800 caractere /sec la 9600 bps, la distane foarte mari. Sunt utilizate dou tipuri de conectori: - cu 25 pini numit DB-25

186 WiNS DMPC Pin Function 1 2 3 4 5 6 7 8 20 Capitolul IV Mne monic None TXD RXD RTS CTS RTS GND CD DTR RI Chassis ground Transmit data Receive data Request to send Clear to send Data set ready Signal ground Carrier detect Data terminal ready 22 Ring indicator - conectorul cu 9 pini, DB-9 Pin 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Function Carrier detect Receive data Transmit data Data terminal ready Signal Gr ound Data set ready Request to send Clear to send Ring indicator Mnemonic CD RXD TXD DTR GND DSR RTS CTS RI La plcile de baz moderne portul serial se conecteaz printr-un soclu cu 10 pini. Motherboard Corresponding header pin 9-Pin D-shell Pin 1 1 2 6 3 2 4 7 5 3 6 8 7 4 8 9 9 5 10 No connection Function Carrier detect Data set ready Receive data Request to send Transmit data Clear to send Data terminal ready Ring indicator S ignal ground No connection Prin interfaa serial se transmit urmtoarele semnale:

WiNS DMPC Capitolul IV 187 - Transmit Data, TXD, linia utilizat de semnalele ce pleac - Receive Data, RDX, ut ilizat de biii care vin din direcie opus - data Terminal ready, DTR, semnaleaz dispoz itivului de date c este pregtit s comunice - Data Set ready DSR, dispozitivul seria l semnaleaz c este pregtit prin aplicarea unei tensiuni pozitive pe aceast linie - R equest To Send, cerere de transmisie RTS - Clear To send, liber pentru transmisi e, CTS - Carrier Detect, detectare purttoare, CD, ofer unui modem metoda de a semn ala terminalului de date realizarea conexiunii cu alt modem - Ring Indicator, RI , avertizeaz terminalul de date asupra evenimentului Tipuri de cabluri utilizate Sunt utilizate cabluri directe i cabluri adaptoare. Pentru conexiuni 25-9 se util izeaz pinii 2-8, 20, 22 iar la cele 9-9 toi pinii. Legturile unui cablu serial de l a 9 la 25 pini 25-pin connector 2 3 4 5 6 7 8 20 22 9-pin connector 3 2 7 8 6 5 1 4 9 Mnemonic TXD RXD RTS CTS RTS GND CD DTR RI Function Transmit data Receive data Request to send Clear to send Data set ready Signal ground Carrier detect Data terminal re ady Ring indicator Cablurile ncruciate inverseaz semnalele de transmisie i recepie de la unul din capete pentru conectarea unui plotter sau imprimant la PC. Cele mai utilizate dispoziti ve seriale sunt: Peripheral PC Modem Mouse Trackball Digitizer Scanner Serial printer Serial plot ter Device type DTE DCE DCE DCE DCE DCE DTE DTE Cable needed to connect to PC Cr ossover Straight-through Straight-through Straight-through Straight-through Stra ight-through Crossover Crossover Un port serial are dou funcii principale: rempachetarea datelor paralele n format se rial i transmiterea pe un fir lung, operaie numit comanda liniei. Pentru aceasta se utilizeaz cipuri speciale Universal asincronous rceiver/transmitter UART.

188 WiNS DMPC Capitolul IV Cele mai uzuale sunt 8250, 16450 i 16550A. Numele atribuite porturilor au fost COM 1 i COM 2. Din 1987 au fost adugate COM 3 i COM 4 iar sub Windowsse instaleaz pn la 9 porturi. Port name COM1 COM2 COM3 COM4 Base address 03F8(Hex) 02F8(Hex) 03E8(Hex) 02E8(He x) Interrupt 4 3 4 3 2) PORTUL ACCESS.bus Proiectat pentru conectarea a 2 dispozitive, poate lega la un singur port 125 dispozitive. Este un sistem cu mai multe dispozitive master. toate dispozitivele conectate opereaz ca master sau slave. Este organizat pe 3 st raturi: - stratul fizic, controleaz semnalel i protocolul de transfer - protocolul de baz, descrie coninutul mesajelor - protocolul de aplicaie, definete modul de mpac hetare n mesaje a informaiilor prelucrate. Semnalele utilizate sunt urmtoarele: Pin 1 2 3 4 Function Ground Serial data +5 VDC Serial clock Mnemonic GND SDA +5V SCL Color code Black Green Red White

WiNS DMPC Capitolul IV 189 3) IrDA Aprut n 1993 prin crearea unui standard de utilizare a infraroiilor pentru conectarea PC-urilor. prima versiune IrDA 1.0, creeaz o versiune optic a portului serial RS-232C, cu aceeai structur de date i aceeai limitare a vitezei de lucru. Tra nsmisiile n infrarou nu realizez interferene cu aparatele radio, televizoarele sau l iniile aeriene. Zona de aciune este mai scurt ca a ubdelor radio i este restrns la un unghi mic, ceea ce favorizeaz securitatea transmisiilor. Signaling Rate Modulation Pulse Duration 2.4 kb/s RZI 78.13 us 9.6 kb/s RZI 19.5 3 us 19.2 kb/s RZI 9.77 us 38.4 kb/s RZI 4.88 us 57.6 kb/s RZI 3.26 us 115.2 kb/ s RZI 1.63 us 0.576 Mb/s RZI 434.0 ns 1.152 Mb/s RZI 217.0 ns 4.0 Mb/s 4PPM, 125 ns single pulse 4.0 Mb/s 4PPM, 250.0 ns double pulse

190 WiNS DMPC Capitolul IV 1) MAGISTRALA SERIAL UNIVERSAL A fost conceput pentru a rezolva problemele de vitez sczut, sistem complicat de cablare i numr limitat de porturi ale celorlalte interfee seriale. USB combin o rat de semnalizare de 12 MB cu un sistem simplu de cablare i un numr aproape nelimitat de conexiuni. pentru dispozitivele de mic vitez, rata de semnalizare este de 1.5 MB. A aprut n 1996. USB utilizezaz un control software n loc ul unui sistem complicat de cablare. Dispozitivele seriale sunt mprite de USB n dist ribuitoare i funcii. Distribuitoarele au prize n care pot fi cuplate funciile, iar f unciile USB sunt dispozitive ce efectueaz o operaie. se pot conecta tastaturi, mous e-uri, modemuri, imprimante, plottere, scannere sau alte echipamente periferice.

191 USB este o magistral ce permite conectarea la PC a echipamentelor periferice prin utilizarea n comun a acelorlai semnale. Informaia circul sub form de pachete i to ate funciile sunt pregtite pentru a recepiona pachetele cu adresa corespunztoare. Fo rma fizic este de port, adic o priz, fiecare distribuitor fiind conectat la un port . Circuitul din Pc ce controleaz distribuitorul se numete controller de magistral. Un sistem USB are unul singur. Elementele hardware nu impun limite asupra numrulu i de dispozitive, acestea fiind restrnse la 127 datorit protocolului utilizat i a n umrului de adrese, acestea fiind codificate utiliznd 7 bii. adresa 128 este rezerva t. Lungimea maxim a cablului USB este 5 m, trecnd prin mai multe distribuitoare sem nalul se regenereaz. La bootare, controllerul USB identific toate dispozitivele cu plate, construind o hart pe care sunt localizate adrese speciale. Cablarea USB es te simpl, neexistnd ncruciri. Orice dispozitiv cu USB are un program special, iar fun ciile au drivere proprii. USB utilizeaz 4 modele diferite de conectori; dou prize m ontate pe carcas i 2 fie la capetele cablurilor. prizele i fiele sunt de tip A, pentr u distribuitoare i de tip B pentru funcii. Cablul utilizat este cu 4 fire: WiNS DMPC Capitolul IV Signal + Data - Data VCC Ground Color Green White Red Black Pentru a asigura integritatea semnalului, USB utilizeaz codul NRZI i mpnarea cu bii. Informaiile sunt transferate sub forma pachetelor de date, care ncep cu un cmp de s incronizare de un octet, urmat de un identificator de pachet.

192 WiNS DMPC Capitolul IV 5) PORTUL IEEE-1394 Conceput pentru a fi portul serial al viitorului, bazat pe m odelul SCSI. O singur conexiune va lega pn la 16 dispozitive. Standardul prevede un conector cu 6 fire foarte ieftin. P1394 nu este realizat din cuircuite UART ci este un sistem complex de comunicaii cu un protocol de transfer propriu. Pentru c ablare se utilizeaz firele de cupru, cabluri cu ase fire, datele circulnd prin dou p erechi de fire torsadate i ecranate, iar celellate dou fire alimenteaz cu energie e chipamentele periferice. Se pot utiliza maxim 32 segmente de cablu de 4.5 m lung ime.

WiNS DMPC Capitolul IV 193 4. ELEMENTE DE COMUNICAIE A) MODEMURILE Datele din PC sunt digitale, dar liniile de lelefon transmit semnale analogice, pentru conectarea la distan- a PC-ului pri n linie telefonic fiind necesar conversia celor dou tipuri de semnale. Procesul de transformare a datelor digitale din calculator n date analogice se numete modulaie , iar cel invers demodulaie. Pentru aceasta se utilizeaz un modem. semnalul analog care trannsform informaia se numete carrier purttoare. Majoritatea modemurilor, interne sau externe au un difuzor pentru a auzi conecta rea la distan. Cnd se utilizez un modem se trece prin trei faze distincte: - punerea sub tensiune, n care se stabilete legtura dintre modem i calculator (iniializat de ob icei de softul de comunicaie) - modul comand, n care se dau comenzile AT pentru for marea numrului dorit - modul de date, n care modemul comunic cu altul (transmite i r ecepioneaz date).

194 WiNS DMPC Capitolul IV Modemul extern are propria sa carcas i surs separat de alimentare i se conecteaz prin porturile seriale. Unele mai mici se alimenteaz prin linia telefonic. Modemurile P CMCIA se alimenteaz prin conector. Mnemonic HS AA CD OH RD SD TR MR Spelled out High Speed Auto Answer Carrier Detect Off Hook Receive Data Send Dat a Terminal Ready Modem Ready Meaning Modem operating at highest speed Modem will answer phone Modem in contac t with remote system Modem off hook, using the phone line Modem is receiving dat a Modem is transmitting data PC is ready to communicate Modem is ready to commun icate Modemurile interne se alimentez prin slot direct din calculator i se conecteaz prin magistral.

WiNS DMPC Capitolul IV 195

1) Setul de comenzi AT Setul fundamental de control a fost conceput de compania Hayes n 1981, odat cu primul modem pentru PC. toate comenzile modemului conin prefi xul AT, care nseamn atenie. Modemurile sunt nite calculatoare mici, dar complexe, ex ecutnd comenzi, stocnd date sub forma unor parametri prestabilii. majoritatea au o memorie nevolatil ce permite salvarea configuraiei prestabilite. Modemul are cteva registre care fac parte din zona de stocare a datelor. Un registru poate pstra un singur numr. prin comenzile AT se specific valoarea fiecrui registru. Setul de com enzi AT permite tuturor modemurilor s fie programate la fel. ntruct nu toate au ace eai vitez, setul de comenzi AT nu poate oferi toate comenzile necesare celor compl exe. toate programele de comunicaii sunt conduse pe baza unui meniu. comenzile se introduc cu prefixul AT urmat de comand i Enter. O comand are maxim 80 caractere i n cepe fie cu o liter fie cu semnul &: AT &F L2 M1 S0=0 S11=50 AT &F AT L2 AT M1 AT S0=0 ATR S11=50 Repetarea comenzii anterioare se face prin A/, fr prefixul AT. Ex ist trei tipuri de comenzi AT: - cele care spun modemului s execute ceva: AT &F cele care utilizeaz un numr pentru a stabili un parametru particular: AT L3 - pent ru stabilirea valorii unui registru integrat: AT S11=50 Comenzile AT fundamental e: A modemul rspunde imediat la telefon D formeaz numrul de telefon i ateapt stabil a legturii E stabilirea ecoului local 0 off, 1 on H receptor n furc 0, ridicare re eptor 1 L stabilirea volumului microfonului 0-3 M modul de lucru al difuzorului 0 inactiv, 1 activ la conectare, 2 activ mereu, 3 activ pn la detectarea purttoarei V stabilirea tipului de cod pentru prezentarea rezultatului Z ncrcarea n memorie a parametrilor i valorii regitrilor

196 WiNS DMPC Capitolul IV

&C controlul semnalului DDC &F aducerea parametrilor la setrile din fabric &W ncrca ea n memorie a configuraiei corecte +++ - semnal de break, schimb mode de date cu mod comand Viteza modemului se exprim n bps. 2400, 9600, 14400, 28800, 36600, 54000 . n caractere pe secund se mpart bps la 10 = 1 octet + 2 caractere suplimentare. St andardele i vitezele de transfer pentru modemuri de date sunt: pag 458 standardel e de fax pag 458 2) Tipuri de modemuri Porturile COM ale PC-ului accept transferu ri de date asincrone. Pentru fiecare octet se transmit 2 sau 4 bii suplimentari d e date. La transmisia sincron eficiena este mai ridicat. Modemul genereaz o frecven de ceas pentru transmisie i recepie, utilizat pentru sincronizarea biilor de date la intrarea i ieirea datelor din modem (echipamentul DCE) i adaptorul de comunicaii de la PC (echip. DTE). Este o metod mult mai sigur, dar prezint probleme caracteristic e: semnalul de ceas trebuie transmis odat cu datele, consumnd mult din limea de band a legturii. Se rezolv prin codificarea datelor seriale. Modemurile pot avea i alte funcii: - serviciul Caller ID, identificarea apelurilor - voice, transform modemul n robot telefonic - transmisie simultan de date i voce. Serviciile digitale rapide Standard V.34 SDS 56 ISDN SDSL T1 E1 ADSL VDSL Connection type Analog Digital Di gital Digital Digital Digital Digital Digital Downstream rate 33.6 Kbps 56 Kbps 128 Kbps 1.544 Mbps 1.544 Mbps 2.048 Mbps. 9 Mbps 52 Mbps Upstream rate 33.6 Kbp s 56 Kbos 128 Kbps 1.544 MBps 1.544 MBps 2.048 Mbps 640 Kbps 2 Mbps Modemurile ISDN se conecteaz prin mufe cu urmtoarea configuraie Pin 1 2 3 4 5 6 7 Mnemonic PS3 PS3 T/R R/T R/T T/R PS2 Signal Name Power Source/ Sink 3 Power Source/Sink 3 Transmit/Receive Receive/Transmit Receive/Transmit Tr ansmit/Receive Power Sink/Source 2 Polarity Positive Negative Positive Positive Negative Negative Negative Wire color Blue Orange Black Red Green Yellow Brown

WiNS DMPC 8 PS2 Power Sink/Source 2 Capitolul IV Positive White 197 B) REELE DE CALCULATOARE ELEMENTE DE BAZ O reea de calculatoare se poate defini ca fiind un grup de echipamente de calcul ce pot partaja n comun resurse hardware (e chipamente) i software (fiiere, foldere, servicii). Elementele definitorii pentru o reea de calculatoare sunt urmtoarele: 1) Ce resurse sunt partajate n cadrul unei reele: n cadrul unei reele pot fi partajate servicii de reea care permit utilizarea n comun a resurselor hardware i software. Serviciile de reea sunt faciliti de care ca lculatoarele din reea pot beneficia. ntr-o reea intervin urmtoarele tipuri de partic ipani: (a) Furnizor de servicii = combinaie hardware/software care ndeplinete un rol specific, asociat unui/unor servicii. (b) Beneficiarul serviciilor = echipament care cere servicii de la un furnizor de servicii. Exist urmtoarele tipuri de furn izori/beneficiari de servicii: (a) Server = furnizeaz serviciile n cadrul reelei (b ) Client = cere servicii de la un server (c) Peer = poate ndeplini ambele roluri funcionale Pornind de la definiiile de mai sus avem urmtoarea clasificare a reelelor de calculatoare, n funcie de tipul participanilor n cadrul ei: - Reea de tip Peer-to -Peer (egal la egal) Orice echipament din reea poate ndeplini rolul de server sau client. - Reea de tip Client-Server (bazat pe server) Echipamentele din reea au rol uri prestabilite. Astfel, serverele sunt entitile din cadrul reelei care furnizeaz s ervicii, celelalte ndeplinind doar rolul de client. 2) Ce servicii de reea pot fi oferite? Mai jos este dat o list a serviciilor de baz din cadrul unei reele: - Servi cii de fiiere: transfer, stocare, actualizare, arhivare. - Servicii de listare: c ozi de listare, partajare imprimante, servicii fax. - Servicii mesagerie: pot elec tronic - Servicii aplicaie: permit executarea aplicaiilor n regim partajat - Servici i baze de date: aplicaii de tip client-server 3) Calea fizic de transmitere a info rmaiei n cadrul unei reele: Mediul de transmisie reprezint legtura fizic prin intermed iul creia comunic sisteme de calcul din reea. n general reelele locale de calculatoar e se bazeaz pe cablu pentru transmiterea datelor, iar reelele de tip WAN utilizeaz satelii sau linii telefonice nchiriate.

198 WiNS DMPC Capitolul IV

Alegerea i planificarea mediului de transmisie este o etap foarte important deoarec e pe aceast structura fizic vor putea fi implementate celalalte componente ale reel ei. 4) Modul n care comunic echipamentele din reea: Protocolul se refer la regulile de comunicaie ntre echipamente. Ele definesc cum sunt transmise informaiile ntre ent itile unei reele, cum ne putem asigura c datele ajung la destinaie, dimensiunea maxim a informaiei care poate circula n cadrul reelei, viteza de transmisie, modalitatea de tratare a erorilor. Protocolul poate fi comparat cu limbajul comun pe care to ate calculatoarele dintr-o reea trebuie s-l cunoasc pentru a putea comunica. Exist m etode care permit transmisia de date ntre echipamente cu protocoale diferite. n ca drul unei reele de calculatoare pot exista urmtorii participani: 5) Participani din punct de vedere hardware: Echipamentele de calcul conectate la o reea se mai numes c i noduri. Ele pot fi de dou tipuri: a) Server: echipament care ofer servicii n cad rul reelei. n funcie de natura serviciilor oferite, serverele pot fi : File Server = Un calculator care pune la dispoziia celorlali participani n reea informaiile (fiier , foldere) memorate pe mediile sale de stocare (hard-disc, CD-ROM, etc.) Print S erver = un calculator sau un echipament special care pune la dispoziia celorlali p articipani n reea imprimanta sau imprimantele la care este conectat. Server de comu nicaii = un calculator care pune la dispoziia celorlali participani ai reelei dispozi tivele de comunicaii la care este conectat (un modem de exemplu). Un server poate fi dedicat unui anumit tip de serviciu sau poate ndeplini mai multe funcii. b) St aii de lucru: acestea sunt echipamente de calcul care beneficiaz de serviciile ofe rite de unul sau mai multe servere, avnd acces la resursele hardware i software pa rtajate. Resurse partajate: acestea sunt echipamente hardware sau resruse softwar e ce pot fi partajate n cadrul reelei. Exemple: imprimante, uniti CD-ROM, modem, har d-discuri, foldere i fiiere. Resursele partajate sunt conectate la un server sau s tocate pe un server. Observaie: n funcie de echipamentul la care se conecteaz, perif ericele se mpart n: - Periferice locale: sunt acele periferice conectate la portur ile locale ale echipamentului de calcul; cu alte cuvinte, sunt acele periferice conectate la calculatorul la care lucreaz utilizatorul.

199 - Periferice la distan (remote): sunt acele periferice la care utilizatorul ar e acces prin intermediul reelei; ele nu sunt conectate la echipamentul de calcul la care lucreaz utilizatorul. Alte elemente de reea: repetoare, hubs, etc. Acestea au rolul de a asigura conectivitatea reelei. WiNS DMPC Capitolul IV

6) Participani din punct de vedere software: Sistem de operare pentru reea: este un software instalat pe serverele din cadrul reelei i asigur funcionalitatea serviciil or de reea. Exemple de sisteme de operare n reea mai cunoscute: MS Windows NT Serve r, Novell Netware. Cnd vorbim de sisteme de operare n reea de obicei ne referim la cele care se instaleaz pe servere dedicate. Software existent pe staiile de lucru: o staie de lucru este un echipament de calcul obinuit conectat la reea. De aceea, n primul rnd pe el trebuie s existe un sistem de operare, cum ar fi MS-DOS, MS Windo ws 95, MS Windows NT Workstation, OS/2 sau altele. Pentru a asigura conectarea l a reea mai trebuie instalat software-ul client, care permite accesul la serviciil e oferite n cadrul reelei. Aplicaii de reea: acestea sunt programe care permit accesu l simultan pentru mai muli utilizatori la acelai set de informaii stocat pe o resur s partajat. De exemplu, dac baza de date pentru personal este memorat pe discul C: a l serverului, care este partajat, atunci n timp ce un utilizator introduce inform aii pentru angajai noi, ali utilizatori pot n acelai timp s listeze statul de plat sau s culeag informaii despre activitatea angajailor. Tot mai des n ultimul timp aplicaiil e de reea au dobndit o arhitectur de tip client/server. Acest lucru nseamn c aplicaia espectiv are dou componente principale: componenta care se instaleaz pe server i cea care se instaleaz pe staia client. Cnd utilizatorul cere informaii de la server, da tele sunt procesate pe server i numai rezultatele sunt transmise clientului, rezu ltnd o reducere substanial a traficului de reea. Din punctul de vedere al utilizator ilor: Administratori: sunt acei utilizatori responsabili pentru ntreinerea n stare b un de funcionare a reelei. n atribuiile lor intr configurarea reelei, depanarea, insta area i configurare a aplicaiilor noi, asigurarea integritii i confidenialitii datelor in implementarea unor mecanisme de securitate, urmrirea licenelor instalate, etc. Administratorii au de obicei drepturi de acces depline n cadrul reelei. Utilizatori privilegiai: sunt acei utilizatori cu mai puine drepturi dect administratorii, dar care ndeplinesc o anumit funcie bine stabilit n cadrul reelei. De exemplu, un utiliza tor ar putea fi desemnat s fie administrator numai pentru imprimantele partajate din cadrul compartimentului n care lucreaz; n acest caz el are drepturi de acces de pline numai pentru imprimantele partajate din compartimentul su. Utilizatori obinuii : sunt acei utilizatori care beneficiaz de serviciile i resursele partajate ale ree lei.

200 WiNS DMPC Capitolul IV De obicei ei nu au acces dect la propriile lor date i la anumite resurse care se u tilizeaz n comun, cum ar fi imprimante, modemuri, faxuri, etc. Un utilizator, indi ferent de tip, este identificat n cadrul unei reele prin intermediul unui cont uti lizator. Contul utilizatorului definete utilizatorul i drepturile acestuia. Un con t utilizator se caracterizeaz prin: - nume utilizator - parol de acces n cadrul une i reele, toate datele referitoare la conturile utilizatorilor i informaiile referit oare la aceste conturi (drepturi, mod de configurare al mediului de lucru) sunt stocate ntr-o baz de date cu caracter administrativ. Conectarea la reea se realizea z prin intermediul unei operaii numite login sau logon, care presupune autentifica rea utilizatorului respectiv. Numele i parola vor fi verificate i numai n cazul n ca re informaiile introduse de utilizator corespund cu cele stocate n baza de date ad ministrativ, utilizatorul respectiv are acces la resursele reelei (numai la acele resurse pentru care i-au fost alocate drepturi). n cazul reelelor de tip client-se rver, baza de date administrativ este stocat pe server. n cazul reelelor de tip peer -to-peer, baza de date administrativ este stocat local, pe hard-discul echipamentu lui de calcul, deoarece fiecare calculator poate juca rolul de server, ct i pe cel de client.

WiNS DMPC Capitolul IV 201

5. DISPOZITIVE AUDIO A) Caracteristicile plcilor de sunet. Sunetul este un fenome n fizic neles ca o variaie rapid a presiunii aerului. Deplasarea unui obiect creeaz n faa obiectului o zon de presiune ridicat, iar n spatele acestuia o zon de presiune jo as. Presiunea ridicat mpinge aerul n toate direciile, dup care aerul se mprtie i pr scade. Simpla mutare a unui obiect creeaz un curent de aer. Sunetul apare atunci cnd obiectul este deplasat cu vitez mare, ntr-o micare oscilant. Pentru a se propaga , sunetul are nevoie de un mediu de transmisie. Viteza acestuia nu depinde de ob iectul deplasat, ns depinde de densitatea aerului (sau a mediului de transmisie). Cu ct densitatea este mai mare, cu att este mai mare viteza sunetului iar intensit atea scade o dat cu distana, pe msur ce tot mai mult aer intervine n ciclurile de com primare-decomprimare. Corpul omenesc posed un mecanism numit ureche, care detecte az variaiile de presiune sau undele sonore. Acesta este un dispozitiv mecanic, un convertizor reglat s reacioneze la variaiile de presiune care creeaz sunetul. Pentru a manipula sunetele, PC-ul are nevoie de o form convenabil, corespondenta sunetul ui din electronic denumit componenta audio analogic, care folosete semnale electrice pentru a reprezenta intensitatea undelor acustice. Aceste semnale sunt transfor mate n interiorul PC-ului n semnale audio digitale, compatibile cu microprocesoare le, cu alte circuite digitale i cu sistemele acustice. n plus, calculatorul poate genera propriile sale semnale digitale prin procesul denumit sintez. Pentru a ref ace sunetele iniiale din aceste semnale digitale se utilizeaz un circuit propriu a udio denumit plac de sunet care include convertorul digital-analogic i un amplific ator (conine un fel de sintetizator). Ultima etap este de a transmite semnalele co nvertite la difuzoarele externe, care le transform n unde acustice. 1) Componenta audio analogic Sunetul este un fenomen analogic, cu dou caracteristici de baz: inte nsitatea (amplitudinea) i frecvena care variaz ntr-un domeniu foarte mare de valori. Frecvena se msoar n hertzi, domeniul frecvenelor recepionate de om fiind 20 la 15000 Hz sau chiar 20000 Hz. Frecvenele joase corespund notelor de bas, iar cele nalte s unetelor ridicate, stridente care compun tonurile superioare din muzic. Frecvenele joase au lungimi de und mari, de ordinul a 3 m pentru notele de bas mijlocii i ce ea ce permite ocolirea uoar a obiectelor i umplerea unei camere cu un singur difuzo r. Auzul uman nu este sensibil la frecvene joase, deci sursa

WiNS DMPC Capitolul IV 202 frecvenelor joase nu poate fi localizat uor, ceea ce per mite proiectanilor utilizarea unui singur difuzor pentru frecvene joase, denumit s ubwoofer. Amplitudinea descrie intensitatea sau puterea sunetului i este denumit n ivel de presiune sonor. Pragul auzului uman este de 0,0002 microbari, adic 1/5.000 .000.000 din presiune atmosferic normal, urechea uman fiind un detector foarte sens ibil la variaiile de presiune. Decibelii sunt utilizai la msurarea nivelului intens itii sonore. Unitatea de baz este belul, denumit dup Alexander Graham Bell, dar uzua l se lucreaz cu decibelul, care este de fapt o relaie ntre dou valori msurate. Un bel este raportul dintre dou puteri exprimate n form logaritmic de exemplu, o surs sonor puternic are 1 watt, iar una mai slab un miliwatt, ceea ce duce la un raport de 10 00:1. Logaritm din 1000 este 3, deci relaia este de 3 beli sau 30 decibeli adic un watt este mai puternic cu 30 decibeli dect un miliwatt. Decibelii descriu cu apr oximaie puterea sunetelor, pentru urechea uman un sunet de dou ori mai puternic nu are o surs de dou ori mai puternic datorit funciei logaritmice a auzului uman. Pentru om, un sunet de dou ori mai intens trebuie generat cu o putere de 10 ori mai mar e, ceea ce nseamn o cretere a nivelului cu 3 decibeli (log10=0.3beli=3 decibeli). C el mai rspndit la sistemele acustice este sistemul de msurare n dBm. 0 dBm=1miliwatt n circuitul de 600 ohmi. Unitile de volul se msoar cu VUmetre, 0 semnificnd nivelul d e 4dB peste 0 dBm. Impedana: toate circuitele strbtute de curent se nclzesc, datorit c aracteristicii numit rezisten, msurat n ohmi. Opusul rezistenei este conductivitatea, urat n mho. Opoziia circuitelor audio la fluxul de curent alternativ, sensibil la fr ecvena curentului se numete reactan. Suma rezistenei i reactanei unui circuit la o fre ven dat se numete impedan. Cnd impedana sursei nu corespunde cu cea adispozitivului d inaie se pierde putere electric. Adaptarea impedanelor este cea mai important proble m la conectarea difuzoarelor. Dac un difuzor are o impedan prea mic poate genera cure ni peste capacitatea circuitelor de ieire ale amplificatorului defectndu-l. La circ uitele audio de nivel sczut mai important este voltajul semnalului, nivelurile de tensiune ateptate trebuind s fie identice pe circuitele conectate. Cele mai multe circuite de nivel sczut folosesc conexiuni de tip punte, n care o intrare cu impe dan mare este conectat la o ieire cu impedan mic. Multe plci de sunet nu au dect ie tru difuzor. De regul pot fi conectate direct la ieirea AUX a amplificatorului ste reo fr pericol de suprancrcare a circuitelor datorit neadaptrii impedanei. Un amplific tor de 1 watt cu o impedan de 8 ohmi produce 125 milivoli suficient pentru AUX care sunt ntre 100 i 150 mV.

203 Deasemenea, ctile au impedana de 600 ohmi, astfel nct se pot cupla fr probleme la eirile difuzorului de 8 ohmi, utilizndu-se de fapt doar 1/75 din puterea semnalulu i. Distorsiunea este o deformare mic a sunetului aplicat de amplificatoarele audio analogice i se exprim ca raportul dintre semnalele necesare dorite i cele nedorite , sub form de procent. Cele mai bune amplificatoare sunt cele cu distorsiuni mici . Plcile de sunet produc mult distorsiune, mai atenuat la folosirea semnalului ster eo. WiNS DMPC Capitolul IV

2) COMPONENTA AUDIO DIGITAL Dup ce semnalul corespunztor sunetului este transformat din forma analogic n form digital, putem spune c nregistrarea digital a sunetului tra sform muzica n numere. Placa de sunet analizeaz formele undelor sonore de mii de or i pe secund i atribuie o valoare numeric triei sunetului n fiecare analiz, apoi nregis reaz numerele. Reproducerea muzicii se face invers, numerele nregistrate regenernd semnalul corespunztor la intervale de timp egale cu cele folosite la analiza semn alului original, rezultnd o copie aproape exact a semnalului audio original. nregis trarea digital este influenat de cteva variabile: frecvena cu care este examinat semn alul audio original, denumit frecven de eantionare i codul numeric atribuit fiecrui ea ntion.

204 WiNS DMPC Capitolul IV

Frecvena de eantionare limiteaz rspunsul n frecven al unui sistem, cea mai mare frecve a care poate fi nregistrat i reprodus digital fiind jumtate din cea de eantionare. Sis temul audio digital pentru CD utilizeaz o frecven de 44,1 KHz. Alte frecvene de eanti onare sunt: Rate (Hz) 5563.6 7418.3 8000 8012.8 11,025 11,127.3 16,000 18,900 22 ,050 22,254.5 32,000 37,800 44,056 44,100 48,000 96,000 Application Apple Macint osh, lowest quality Apple Macintosh, low quality Telephone standard NeXT worksta tions PC, low quality (1/4 CD rate) Apple Macintosh, medium quality G.722 compre ssion standard CD-ROM/XA long-play standard PC, medium quality (1/2 CD rate) Bas ic Apple Macintosh rate Digital radio, NICAM, long-play DAT, HDTV CD-ROM/XA high er-quality standard Professional video systems Basic CD standard DVD, Audio Code c 97, Professional audio recording DVD at highest audio quality Rezoluia, numrul de bii dintr-un cod digital sau profunzime (bit depth), stabilete n r. de valori distincte ce pot fi nregistrate. Un cod digital pe 8 bii poate reprey enta 256 de obiecte diferite. Sistemele acustice de nalt calitate folosesc minim 1 6 bii pentru a micora distorsiunea i zgomotele.

WiNS DMPC Capitolul IV 205

Lrgimea de band pentru un semnal audio stereo se folosesc o frecven de eantionare de 44,1 KHz i un cod digital de 16 bii, ceea ce nseamn c trebuie procesai 150 Kb/sec, adi c 9 Mb/minut. Pentru a salva spaiu pe disc, plcile de sunet pot folosi valori mai r eduse pentru frecvena de eantionare i pentru profunzime. Sinteza Hermann Helmholtz a descoperit c orice ton muzical este compus din vibraii ale aerului care corespun d unei forme de und periodice. Circuitul de baz folosit pentru generarea frecvenelo r, oscilatorul, produce un ton foarte curat, astfel nct sunetul pare ireal electro nic, deoarece sunetele naturale nu sunt simple frecvene ci colecii de mai multe fr ecvene de trii diferite. Generarea unui sunet presupune de fapt realizarea combinai ei corecte de frecvene, fapt posibil prin sintez. Sinteza substractiv primele sinte tizatoare au folosit tehnologia analogic, create pe principilu sintezei substract ive. Sintetizatoarele generau sunete cu ajutorul unor oscilatoare speciale, denu mite generatoare de form de und, care creeau sunete bogate n armonici. n locul sunet elor clare ale undelor sinusoidale, ele generau unde ptratice, ca dinii de fierstru i alte forme intermediare. Tehnologia digital aprut ca soluie alternativ, a fcut ca sin tetizatoarele digitale s ofere un control foarte mare al sunetelor i posibilitatea de a crea sunete complet noi, nlocuind instrumentele muzicale foarte scumpe. Sin teza aditiv opusul sintetizatorului substractiv este cel aditiv care construiete s unetele prin metoda cea mai logic alturarea frecvenelor ce compun unsunet muzical. Sinteza FM (cu modulaie de frecven) opereaz astfel: este generat o frecven sau sunet mit purttoare combinat cu o a doua frecven numit modulatoare. Cnd cele dou au frecven propiate rezultatul este o und complex. Un sistem de sintetizare FM are nevoie de dou oscilatoare pentru producerea undelor sinusoidale, fiecare numit operator. Cel e mai cunoscute sintetizatoare FM au 4-6 operatori. Totul ncape pe un singur cip, ceea ce duce la un cost mic de implementare. Sinteza pe baza unui tabel de unde , numit i eantionare, folosete n loc de tonuri forme de und reprezentative pentru anum ite sunete. Reprezentarea se face folosind forma de und exact a sunetului, toate f ormele de und ce pot fi produse de sistem fiind memorate entr-un tabellectronic. D ezavantajul este c necesit un spaiu mare de stocare a tabelului. Tehnici avansate c ea mai nou tehnic se bazeaz pe modelarea instrumentelor reale, n loc s descompun forma de und creat de instrument, se construiete cu aproximaie forma de und la fel cum o f ace instrumentul. Avantajul este un control sporit asupra operaiilor.

206 WiNS DMPC Capitolul IV Sistemele audio n Internet cea mai mare problem este lrgimea de band, de ex o simpl onversaie 300 3000 Hz necesit 60 K/sec, mult peste posibilitile unui modem 33600. n p lus Internetul a fost gndit ca o reea asincron cu comutare de pachete, utiliznd prot ocolul TCP/IP care nu poate transmite date izosincrone (transmisiile directe). P entru aceasta se utilizeaz produse pentru prelucrarea datelor audio ca Internet W ave i RealAudio. Comprimarea, folosit pentru a stoca mai multe sunete pe o suprafa a discului. Algoritmii de comprimare decomprimare sunt denumii codecuri. Windowsul 95-98 includ suport software pentru codecuri. MPEG utilizat de regul ca standard video, descrie i informaiile audio ataate imagini i n micare. Sistemul su de comprimare este folosit pentru DVD. Modelul de baz are 3 straturi, ce formeaz o ierarhie: strat 1 32 448 kbii/sec optim 192 kbii/sec aplicat la Digital Compact Casette strat 2 32 384 kbii/sec optim 128 kbii/sec aplicat la MUSICAM (Difuzare)

WiNS DMPC Capitolul IV 207 strat 3 32 320 kbii/sec optim 64 kbii/sec aplicat la DVD, sunete Internet B) COMPO NENTELE HARDWARE UTILIZATE 1) SISTEMUL ACUSTIC FUNDAMENTAL Pstreaz modelul simplu introdus de IBM n primul PC, cu scopul de a genera sunete clare care s avertizeze utilizatorul asupra evenimentelor din PC. Sistemul acustic fundamental are trei elemente componente: un generator de ton, un amplificator i un difuzor. Generator ul de ton, circuitul de baz folosit pentru generarea sunetelor este oscilatorul s au ceasul sistemului care genereaz frecvena de operare a CPU din PC. La primul cal culator s-a folosit ca oscilator unul din canalele circuitului integrat 8253, la cele mai noi sunt implementate n cipset. Amplificatorul, crete puterea semnalului . Sistemul acustic fundamental folosete un simplu amplificator operaional de 100-2 00 miliwai. PC-ul standard conine ntre oscilator i difuzor un filtru trece-jos (care elimin frecvenele ce depesc domeniul auditiv) i un rezistor limitator de curent. Dif uzorul, emite sunetele sistemului, i are 2-3 inci. El se conecteaz la placa de baz cu un cablu special format dintr-o pereche de fire rsucite. Programele driver, sunt folosite pentru ca aplicaiile s poat controla sistemul acus tic fundamental. 2) PLCILE DE SUNET Toate componentele electronice necesare produ cerii de sunete sunt ncorporate pe o plac numit de sunet, care asigur prin caracteri sticile hardware cteva funcii referitoare la componenta audio. Cea mai important fu ncie este de conversia datelor audio digitale n form analogic, redat de difuzoare sub forma de sunete. n plus nregistreaz sunete pentru redarea ulterioar a unui convertor analogic-digital. Prin sintetizatoarele interne proprii pot crea sunete iar pri n circuitele de mixare combin datele de la toate sursele disponibile PC-ului (mic rofonul i ieirea convertorului digital-analogic de pe placa de sunet. Tot aici est e inclus i un amplificator care preia amestecul audio i l amplific la volumul dorit.

208 WiNS DMPC Capitolul IV Plcile de sunet pot include i funcii suplimentare, ce amai cunoscut fiind interfaa MI DI, care permite legarea calculatorului la diferite instrumente muzicale astfel n ct PC-ul s lucreze ca un secveniator, sau invers, permite conectarea unei claviatur i pentru a controla sintetizatorul plcii de sunet. Clasificarea plcilor de sunet s e face dup compatibilitate, conectivitate i calitate. Compatibilitatea refer la pro dusele software cu care poate lucra o plac de sunet, conectivitatea definete dispo zitivele ce pot fi cuplate la ea, de obicei interfee MIDI i uniti CD, iar calitatea determin gradul de mulumire al utilizatorului relativ la opiunea multimedia. Jocurile i produsele software trebuie s respecte standardele industriale de facto: Ad Lib i Sound Blaster. Ad Lib este nivelul de baz al compatibilitii hardware neces are pentru jocurile DOS, cu acesta fiind compatibile pn i cele mai noi standarde ha rdware cum ar fi AudioCodec97. Sound Blaster, introdus de Creative, utilizeaz un circuit integrat Yamaha YM3812, cu un singur canal de ieire astfel nct s poat produce doar sunet mono i conine un repertoriu fix de 11 voci - ase instrumentale i 5 pentr u ritm. Cele mai noi plci includ cipul de sintetizare FM YM262 sau OPL3, care pro duce 20 de voci i poate scoate sunete stereo. Interfaa Sound Blaster opereaz transf ernd date prin dou porturi de control, un port de adres localizat la 0338h i unul de scriere a datelor la 0389h, folosite pentru a accesa cei 224 de regitri interni ai plcii Sound Blaster. Interfaa mai conine i 4 porturi pentru difuzoare, cu adresel e 220h 221h pentru difuzorul stnga i 222h 223h pentru cel din dreapta. Cele mai mu lte plci folosesc o ntrerupere software pentru accesul la funciile sale.

209 Pentru producerea sunetelor n mediul Windows este nevoie de un driver softwar e compatibil Windows. Interfaa DirectX cere ca o plac de sunet s ncorporeze dou funcii de control specifice pentru dispozitive externe: o interfa pentru CD i una MIDI, p lus un mixer analogic pentru controlul nivelului semnalelor audio. Performanele p lcilor de sunet sunt date de gama semnalelor digitale cu care lucreaz. Pentru cali tatea CD se asigur un rspuns n frecven liniar ntre 0 i 15KHz i un raport de semnal/zg t de 96dB. WiNS DMPC Capitolul IV

3) TRADUCTOARELE Fac legtura dintre lumea electronic a datelor audio (analogice i d igitale) i cea mecanic a sunetului. Microfonul convertete sunetele n semnale audio i ar difuzoarele efectueaz conversia invers, de la semnale audio la sunet. Microfonu l Convertete variaiile de presiune a aerului n variaii de tensiune, acurateea traduce rii realizate de microfon determinnd calitatea sunetelor ce pot fi nregistrate. te ndina actual este de a realiza microfoane care s elimine sunetele nedorite. Se util izeaz mai multe tehnologii: microfon dinamic i microfon cu condesator. Cel dinamic opereaz ca un mic generator ce induce curent ntr-o bobin. Pentru a detecta variaiil e de presiune n calea undelor sonore este pus o diafragm din plastic uor sub form de calot, conectat la o bobin numit bobin de voce plasat n jurul unui magnet mic cilindri permanent. Bobina se deplaseaz n timpul vibraiilor, genernd o tensiune mic din care rezult semnalul trimis plcii de sunet. Cele cu condensator modific o tensiune exist ent, diafragma acionnd ca o plcu a unui condensator electric; cnd aceasta vibreaz cap tatea se modific i variaz tensiunea. Microfoanele se descriu prin direcionalitate, e le calsificndu-se astfel: - omnidirecionale, nu in cont de direcia suneteleor - unid irecionale, are o direcie principal, sunetele care vin pe aceasta numindu-se sunete pe ax iar cele care se abat sunete n afara axei. - bidirecionale, sensibile la sun etele ce vin de pe dou direcii, zona de sensibilitate formeaz cifra 8.

210 WiNS DMPC Capitolul IV

Microfoanele pot avea impedan sczut 50-600 ohmi sau mare peste 50000 ohmi. De regul s e prefer o impedan de 150 ohmi. Semnalele produse sunt ntre 60 i 40 dB. Un nivel ridic t produce distorsiuni ce pot fi eliminate prin adugarea unui atenuator. Microfoan ele profesionale folosesc conectori XLR cu trei pini dou fire i semnal de mas.

Difuzorul Pentru a crea sunete ce pot fi auzite, PC-ul efectueaz un lucru mecanic , necesitnd un traductor ce transmite energie de la un sistem la cellalt, numit di fuzor dinamic inventat de Kellong Rice n 1921. Un curent electric activeaz o bobin de voce ce acioneaz ca un electromagnet fiind plasat n jurul unui magnet permanent. Curentul variabil din bobina de voce schimb valoarea cmpului magnetic ce i modific fo ra de atracie i respingere fa de magnetul permanent, deplasnd bobina de voce, la care este conectat o diafragm numit conul difuzorului. ntregul mecanism se numete de excit are a difuzorului. Sistemele fonice comerciale mpart gama de frecvene auditive ce poate fi generat n dou sau trei ci. Difuzoarele de frecven joas (subwoofer) opereaz l recvene mai mici de 150 Hz, cele de frecven nalt (tweeter) ntre 2000 5000 Hz peste li ita superioar a auzului uman. Difuzoarele de gam medie se ocup doar de frecvene inte rmediare. gama de sunete este mprit n domenii separate de reeaua de reparare. Cutia un ui difuzor este denumit ecran sau incint, i controleaz fluxul de sunete. Boxa este c utia ce nconjoar spatele difuzorului. Difuzorul subwoofer extinde posibilitile de pr oducere a frecvenelor joase ale unui sistem de sunet dintr-un PC, fiind nevoie de un singur unitate. Difuzoarele de gam medie i cele pentru frecvene nalte sunt plasat e n cutii mai mici denumite satelii i includ unul sau dou subwoofere pentru sunete d e frecvene joase. Difuzoarele active includ un amplificator n timp ce difuzoarele pasive nu au un astfel de dispozitiv.

WiNS DMPC Capitolul IV 211 4) DISPOZITIVELE MIDI Pentru a produce fragmente muzicale prin controlarea instr umentelor muzicale electronice externe se utilizeaz interfaa MIDI (Musical Instrum ent Digital Interface). Este o conexiune standard pentru interconectarea instrum entelor i accesoriilor lor i conine de regul componente hardware i software. Un dispo zitiv MIDI conine un emitor i un receptor MIDI, fiecare port MIDI avnd ca nucleu un c ip UART ce convertete datele de pe magistrala PC-ului din formatul paralel n forma t serial. Circuitele UART din sistemul MIDI formeaz o conexiune serial sincron cu v iteza fix de 31250 bii/sec. Interfaa MIDI se leag de PC exact ca celelelte porturi, i folosesc adresa 0330h sau 0220h. Ieirea unui emitor MIDI este legat de conectorul O UT al dispozitivului MIDI. Conectorul In face legtura cu un receptor MIDI. Princi palele standarde MIDI sunt: - General MIDI, conine 128 programe predefinite i 16 c anale. - Basic MIDI cu doar 4 canale i Extended MIDI cu zece canale, sunt realiza te de Microsoft. - formatul GS, introdus de firma Roland Corporation - XMIDI, de zvoltat pentru a corecta problemele standardului General MIDI Plcile se sunet sun t mari consumatoare de resurse de sistem, avnd nevoie de mai multe ntreruperi, de un interval mare de porturi de intrare/ieire i de un domeniu dedicat de adrese n me moria DOS nalt.

WiNS DMPC Capitolul V 213

SISTEME DE STOCARE DE MARE CAPACITATE 1. TEHNOLOGII DE STOCARE MASIV Dispozitivele de stocare masiv reprezint spaiul n care sunt stocate datele necesare. Stocarea masiv poate fi on-line, accesibil instanta neu prin comenzile CPU, sau off-line, cnd sunt necesare intervenii suplimentare. P entru ca sistemul s aibe acces la informaie. Transferul datelor din sistemul de st ocare masiv n memorie determin viteza de acces la informaiile stocate. La sistemele on-line uzuale, viteza de acces variaz de la 0.01 s la 1000 s la sistemele de ban d. Capacitatea de stocare poate varia de la 150 KB pe o dischet cu o singur parte, la mai muli GB la HDD. n prezent sunt utilizate mai multe variante de dispozitive de stocare masiv, clasificate dup tehnologia i materialele folosite pentru stocare, dup posibilitatea de schimbare a mediilor de stocare pentru creterea capacitii, pen tru schimbul de informaii sau din motive de securitate. Cea mai familiar metod de mpri re a sistemelor de stocare este n funcie de tipul dispozitivelor. Putem ntlni discur i, dischete, HDD, FDD, cartele PC Card, discuri magneto-optice, CDROM, uniti de ba nd, DVD etc. Sistemele de stocare au patru caracteristici: capacitate, vitez, conf ort n folosire i cost. Se folosesc trei tehnologii de baz: magnetic, optic i memorii c u semiconductoare. Unitile magneto-optice combin tehnologiile magnetic i optic. Sunt u tilizate dou metode de acces la date: aleatoriu i secvenial (doar benzile magnetice ). Majoritatea sistemelor de stocare folosesc medii de stocare sub forma cartuelo r interschimbabile. A) Tipuri de tehnologii 1). Tehnologia magnetic Mediile de st ocare magnetice au fost opiunea de baz a mediilor de stocare, datorit principalei p roprieti a stocrii magnetice: nevolatilitatea. spre deosebire de sistemele de stoca re bayzte pe circuite semiconductoare, cmpurile magnetice nu au nevoie de o canti tate de energie pentru meninerea strii curente. Principiul de funcionare este simpl u: materialele magnetizate sub influena unui cmp magnetic i pstrez cmpul magnetic. ace ta transform anumite amestecuri sau aliaje magnetice ntr-un magnet permanent cu un cmp magnetic propriu, capabil s memoreze o stare. Elementul cheie al memoriei mag netice este permanena, cmpurile magnetice fiind statice i semipermanente. Folosind o for corespunztoare, magneii pot fi modificai.

214 WiNS DMPC Capitolul V

Exist trei elemente chimice cu proprieti magnetice: fierul, nichelul i cobaltul. n si stemele de stocare magnetice, informaiile sunt fizic aranjate n ordinea transferrii seriale. Acest aranjament poate fi convertit direct ntr-un aranjament temporar a l datelor folosite n sistemele de transmisie seriale. Prin nregistrarea mediului m agnetic, particulelel magnetice sunt aranjate dup un modsel corespunztor informaiei stocate. Casetele audio i video nregistraz pe band semnale analogice, n timp ce calc ulatoarele folosesc semnale digitale. La semnalele analogice, fora cmpului magneti c scris pe band variaz n funcie de semnalul nregistrat. Sistemele digitale folosesc u n cod bazat pe modele de impulsuri de aceeai intensitate. Sistemele digitale pot elimina zgomotele aprute n timpul copierii i pot corecta erorile minore aprute n semn ale. Principalele caracteristici ale sistemelor magnetice sunt: - saturarea, niv elul maxim de generare a cmpului magnetic - coercivitatea, rezistena cmpului magnet ic la schimbare, msurat n orested - remanena, ct de mult poate pstra cmpul magnetic un mediu magnetic. 2). Tehnologia magnetooptic Folosete un laser pentru mbuntirea posibil itilor de stocare ale mediilor magnetice. Se bazeaz pe mediile de stocare magnetice , partea optic fiind utilizat ca asisten a mediului magnetic. raza laser este puter nic concentrat asupra locului unde macanismul magnetic trebuies scrie datele i pregt ete mediul pentru nregistrare. Totodat este cea care citete datele stocate magnetic pe disc. 3). Sistemele optice Se clasific n trei categorii: read only CD, DVD, write once C DR i erasable - CDRW.

WiNS DMPC Capitolul V 215 2. INTERFEE DE STOCARE O interfa leag dou dispozitive diferite. scopul de baz al unui controller este de a asigura legtura dintre o unitate de disc i calculatorul gazd. Interfaa folosit pentru sisteme de stocare masiv determin nivelul maxim de performan a l sistemului de stocare. Toate informaiile din sistemul de stocare trec prin inte rfa pentru a ajunge la CPU i memorie. Viteza cu care informaiile pot traversa interf aa stabilete limita superioar de performan a sistemului de stocare. Rata de transfer reprezint limita teoretic de vitez a interfeei. Principalele caracteristici ale inte rfeelor utilizate sunt: Interface Floppy disk ST506 ESDI AT Attachment (IDE) SCSI Fast SCSI-2 ATA-2 (EIDE) SSA Ultra SCSI P1394 FC-AL Aaron (Proposed) Peak trans fer rate (in megabytes per second) 0.125 0.625 3.125 4 5 10 16 20 (soon, 40) 40 100 100 200 Number of devices 2 2 2 2 7 7 4 127 15 127 126 126

Conectabilitatea unei interfee determin uurina de adugare a dispozitivelor de stocare suplimentare. Interfeele pot fi proiectate la dou niveluri: - nivelul de dispozit iv, proiectat pentru a asigura legtura ntre un anumit tip de dispozitiv i sistemul g azd - nivelul de sistem, asigur conexiunea la un nivel mai nalt, dup ce toate semnal ele generate de dispozitiv au fost convertite n forma folosit de sistemul gazd. A) Interfaa AT Attachmennt Este interfaa dominant, n prezent avnd o dezvoltare foarte ma re. se caracterizeaz prin vitez, cost redus i uurin n exploatare. n prezent interfaa limitele de performan ale mecanismelor unitii. Standardul ATA accept dou mari categor ii de transferuri Programmed I/O PIO i Direct memory Acces DMA.

216 WiNS DMPC Capitolul V Diferena ntre ele este legat de modul de folosire a resurselor sistemului, DMA fiin d mai rapid prin controlul magistralei, iar PIO solicitnd mult CPU. Modurile de tr ansfer i vitezele standardului ATA sunt: Transfer mode Cycle time Nanoseconds Spe ed Mbps PIO Mode 0 600 1.67 PIO Mode 1 383 2.61 PIO Mode 2 240 4.17 PIO Mode 3 1 80 11.1 PIO Mode 4 120 16.7 PIO Mode 5 90 22 DMA, Single Word, Mode 0 960 1.04 D MA, Single Word, Mode 1 480 2.08 DMA, Single Word, Mode 2 240 4.17 DMA, Multiple Word, Mode 0 480 4.17 DMA, Multiple Word, Mode 1 150 13.3 DMA, Multiple Word, M ode 2 120 16.7 Standard ATA ATA ATA ATA-2 ATA-3 ATA ATA ATA ATA ATA-2 ATA-3 Sistemul de adresare al interfeei ATA se bazeaz pe modelul HDD, blocurile da date au o adres bazat pe o schem care precizeaz capetele, pistele i sectoarele, numit adre sare CHS Cylinder Head Sector. Standardul ATA permite adresarea a 16 capete sau suprafee de disc separate, fiecare cu 65536 piste, fiecare pist cu 255 sectoare ma xim a cte 512 octei. deci ATA poate adresa maxim 128 MB. Sistemul BIOS al multor P C-uri limiteaz sever posibilitatea de adresare a interfeei ATA. Rutinele bios dezv oltate pentru IBM PC XT permite adresarea discurilor cu cel mult 255 capete de c itire/scriere sau suprafee de disc, fiecare cu 1024 piste ce conin 63 sectoare de 512 B, rezult maxim 8 GB. Cnd dou restricii se combin, apar limite ATA: Feature Heads Tracks Sectors Total sectors Capacity ATA Limit 16 65,536 255 267,386,880 127.5 GB BIOS Limit 255 1024 63 16,450,560 7.8GB Combined Limit 16 1024 63 1,032,192 0 .5GB Aceste limite de adresare sunt impuse de combinarea modelelor BIOS i ATA cnd progr amele folosesc ntreruperea BIOS 13 hex pentru accesul la dispozitivele ATA. O cal e de depire a limitei de 504 MB este adugarea unei forme de conversie numit translaie CHS la codul BIOS al PC-ului. Codul BIOS accept de la programe i de la sistemul d e operare comenzi conform propriului sistem de adrese CHS,

217 limitnd capacitatea la 7.8 GB, apoi convertete aceste adrese n forma compatibil modului de adresare ATA. Metoda oficial de depire a limitei de 505 MB impus dispozit ivelor ATA de ntreruperea 13 este adresarea de blocuri logice LBA, introdus de int erfaa EIDE i specificaiile ATA 2, care nlocuiete adresarea CHS cu cea pe 28 bii a bloc urilor logice. Pentru a putea utiliza dispozitive diferite de HDD, a fost dezvol tat interfaa ATAPI ATA Packet Interface. 1). Cablarea i conectorii Cablurile ATA st andard sunt de tip panglic cu 40 conductoare i trei conectori identici. WiNS DMPC Capitolul V Se pot conecta dou dispozitive, pentru trei sau patru utilizndu-se 2 cabluri de da te. Conectorii utilizai sunt cu 40 pini. Pentru unitile mai mici sunt utilizai conectoriu cu 44 pini, pinii 41 44 fiind util izai pentru alimentare. Unitile de 2.5 inci folosesc conectori cu 50 pini.

218 WiNS DMPC Capitolul V HDD integrate pe plcile PC Card folosesc conectori cu 68 pini. Modul de alocare a l pinilor la cablul IDE cu 40 pini este urmtorul. Pin 1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31 33 35 37 39 Function RESETData line 7 Data line 6 Data line 5 Da ta line 4 Data line 3 Data line 2 Data line 1 Data line 0 Ground DMARQ DIOWDIORI ORDY DMACKINTRQ DA1 DAO CS1FXDASPPin 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 Function Ground Data line 8 Data line 9 Data line 10 Data line 11 D ata line 12 Data line 13 Data line 14 Data line 15 (key pin) Ground Ground Groun d PSYNC:CSEL Ground IOCS16PDIAGDA2 CS3FXGround

WiNS DMPC Capitolul V 219 B) Interfaa SCSI SCSI este o interfa de nivel sistem care ofer o magistral complet de extensie pentru conectarea echipamentelor periferice. n termeni tehnici este numi t intefa paralel SCSI. Sistemul SCSI este o ierarhie pe trei straturi: - nivelul sup erior este o structur de comand ce permite PC-ului s controleze toate componentele hardware SCSI - nivelul de mijloc, include protocolul, structura software utiliz at pentru tarnsportul comenzilor prin sistemul SCSI ctre diferite dispozitive - st ratul inferior este format din elementele hardware porturi, cabluri, conectori.

Tipurile principale de interfee SCSI sunt: - SCSI 1 cuprinde puin mai mult dect int erfaa paralel - SCSI 2 cuprinde un set de comenzi suplimentar i dou moduri de transf er de mare vitez opionale - SCSI 3, asigur mecanisme pentru folosirea setului comun de comenzi n mai multe scheme de conectare hardware. accept inclusiv conexiune pe fibr optica i suport maxim 16 dispozitive - arhitectura SCSI avansat, Advanced SCSI Arhitecture, dezvoltat de Seagate pentru mbuntirea performanelor SCSI. Exist i ASA II ntru adaptarea standardului SCSI 2 - Twinchannel SCSI, un adaptor ce ncorporeaz do u magistrale SCSI pentru a dubla numrul de dispozitive conectate - Ultra SCSI, fol osete interfaa paralel SCSI la 10 MHz i conexiune pe 32 bii i poate conecta 15 dispozi tive pe un port.

220 WiNS DMPC Capitolul V Interfaa SCSI este o magistral paralel pe 8 bii cu un bit de paritate pentru detecta rea erorilor. La un port se conecteaz maxim 7 dispozitive SCSI. Interfaa lucreaz la 5 MHz i permite maxim 5 MB/s. Implementatio Bus Cable Pin count Maximum n width configurati xfr.rate on SCSI-1 8 A 50 5 SCSI-2 SCSI-2 SCSI-2 SCSI-3 SCSI-3 SCSI3 8 16 32 8 16 32 A A+B A+B A P P+Q 50 50+68 50+68 50 68 68+68 10 20 40 10 20 40 Devices supported 8 8 8 8 8 16 32 Notes Asynchr onous Fast Fast + Wide Fast + W ide Fast Fast + Wide Fast + Wide Cablul A clasic cu 50 linii permite doar conexiuni pe 8 bii. pentru SCSI 2 se ada ug la cablul A unul B. SCSI 3 definete un sistem pe 16 bii, se folosete un cablu P, iar pentru creterea magistralei la 32 bii un cablu Q. Deoarece SCSI este o magistr al, dispozitivele sunt conectate prin nlnuire n cascad. Comenzile sunt transmise ctre ispozitivele SCSI individuale prin identificarea acestora dup adresele SCSI, fiin d utilizate 8 linii dedicate din cablul SCSI pentru aceasta. n sistemele SCSI de 8 bii aceste linii sunt SCSI ID 0 la ID 7. Sistemele Wide SCSI cresc posibilitile d e identificare la 16. Cel mai mare numr este rezervat adaptorului gazd. Sistemele SCSI Plug and Play aloc automat numere de identificare prin sistemul SCAM SCSI Co nfigured Automaticaly. SCSI ID 0 1 2-6 7 Priority Lowest Low Ascending Highest U sual assignment Boot hard disk drive Second hard disk drive Removable media devi ces SCSI host adapter Dispozitivele SCSI externe folosesc dou tipuri de selectoare pentru alegerea

221 numrului de identificare SCSI: butoane acionate prin apsare i butoane rotative. Modul de conectare Dispozitivele interne se conecteaz prin conector cu 50 pini, p inul 1 rou. Cele externe se conecteaz astfel: WiNS DMPC Capitolul V Pentru a mpiedica reflectarea semnalelor n nlnuirea de cabluri, standardul SCSI cere terminarea corespunztoare a ntregului sistem SCSI, printr-un terminator echivalent cu o surs de 3 V nseriat cu un rezistor de 132 Ohmi. Sistemele SCAM activeaz automa t terminatoarele unui sistem SCSI. Tipurile principale de conectori sunt: - conectorul cu 50 de pini

222 WiNS DMPC Capitolul V - conectorul A cu 50 pini 25 + 25 - conectorul D cu 25 pini - conectorul cu 68 pini folosit la Wide SCSI 2 i Wide S CSI 3

WiNS DMPC Capitolul V 223

224 WiNS DMPC Capitolul V 3. UNITI DE DISCHET Unitatea de Dischet (Floppy Disk Unit - FDU): realizat pentru a c iti/scrie informaii de pe/pe dischete. Unitile de 3.5 inch echipeaz n mod uzual echip amentele de calcul. Calculatoarele din generaiile mai vechi pot avea n dotare i o u nitate de dischete de 5.25 inch, dar n general acestea au fost scoase din uz. Dis chetele pot fi protejate la scriere; de exemplu, n cazul dischetelor de 3.5 inch acest lucru este realizat prin intermediul unei ferestre culisante. Deplasnd fere astra astfel nct decuparea s fie vizibil protejeaz discheta la scriere; obturnd decupa rea, pot fi scrise date pe dischet. Pe o dischet protejat nu se pot nscrie date. Ace st lucru este util deoarece o dischet este n general utilizat pentru schimbul de da te ntre calculatoare, sau pentru a instala aplicaii noi i prin protecia ei ne asigurm c datele de pe dischet nu pot fi afectate de virui. Unitile de dischet sunt desemnate prin literele alfabetului A sau B. Litera A cores punde primei uniti de dischet din calculator, iar litera B celei de a doua uniti de d ischet, dac aceast exist. Unitatea de dischet A are un rol important deoarece de pe e a se ncarc sistemul de operare, acesta fiind cel mai important program de pe calcu lator. Fr un sistem de operare, utilizatorul nu poate comunica cu echipamentul su d e calcul. A) Interfaa pentru FDD Seamn cu un port serial cu cteva linii de comand sup limentare. Sunt utilizate dou semnale Drive Select pentru cele dou uniti A i B. Cerer ile trimise de BIOSsau comenzile hardware directe sunt convertite n impulsuri de ctre controllerul FDD. Identitatea unitii FDD este stabilit prin rsucirea ubui grup d e cinci conductoare ntre conectorii de pe cablu, prin care sunt inversate semnale le pentru selectarea unitii i pentru controlul motorului. Cablul utilizat este urmto rul.

WiNS DMPC Capitolul V 225 B) Inregistrarea si citirea datelor

226 C) Medii de stocare WiNS DMPC Capitolul V

WiNS DMPC Capitolul V 227 D) Modul de conectare

228 WiNS DMPC Capitolul V 4. Unitatea magneto optica LS 120

WiNS DMPC Capitolul V 229

230 WiNS DMPC Capitolul V 5. COMPONENTELE DE BAZ ALE UNITILOR DE HDD Hard-Discul (Hard-disk): reprezint memori a permanent de stocarea datelor i programelor. Pe hard-disc sunt stocate toate fiie rele de date ale utilizatorului. Capacitatea sa se msoar n Megabytes sau Gigabytes. Hard-discul se mai numete i disc amovibil. El nu este vizibil deoarece se afl n int eriorul echipamentului de calcul i este o component deosebit de sensibil care trebu ie protejat la ocuri mecanice, temperaturi mult prea nalte sau prea joase. n cazul n care un hard-disc prezint defecte fizice, datele de pe acesta nu mai pot fi recup erate, de aceea se recomand existen unor copii de siguran a datelor pentru orice even tualitate.

n mod normal, ntr-un echipament de calcul pot exista unul sau mai multe hard-discu ri. Exist cazuri speciale n care echipamentele nu sunt dotate cu harddiscuri, aces tea utilizndu-se pe post de staie de lucru n reea. Unitile de hard-disc sunt asociate cu literele alfabetului ncepnd cu litera C, care este alocat primului hard-disc din echipamentul de calcul. Al doilea hard-disc are alocat litera D, al treilea E, am d. De pe primul hard-disc al echipamentului se poate ncrca sistemul de operare, ti mpul de ncrcare al acestuia fiind mai scurt dect n cazul ncrcrii lui de pe dischet, d rit ratei de transfer mai ridicate.

WiNS DMPC Capitolul V 231 A) Modul de functionare al HDD-ului

232 WiNS DMPC Capitolul V

WiNS DMPC Capitolul V 233 B) Erorile HDD-ului

234 WiNS DMPC Capitolul V

WiNS DMPC Capitolul V 235

236 C) HDD-ul viitorului WiNS DMPC Capitolul V

WiNS DMPC Capitolul V 237

6. UNITILE CDROM Unitatea pentru CD-ROM (CD-ROM unit): realizat pentru a citi discu rile de tip CD-ROM. Ele pot conine urmtoarele tipuri de informaii: date, muzic, secv ene video. Informaiile de pe un disc CD-ROM au un caracter permanent i nu pot fi ter se. Unitile CD sunt accesate utiliznd literele alfabetului care rmn disponibile dup al ocarea hard-discurilor. De exemplu, dac un calculator are o unitate de dischet, do u hard-discuri i o unitate CD-ROM, atunci alocarea literelor se face astfel: A - u nitatea de dischet, C - primul hard-disc (hard-discul primar), D - al doilea hard -disc, E - unitatea CD-ROM. n general pe un echipament de calcul se monteaz o sing ur unitate CD-ROM, dar exist cazuri n care pot fi dou sau mai multe. Unitile de CD-ROM se caracterizeaz prin viteza de citire a datelor: 2X (2 speed), 8X, 20X, etc.. E ste important de tiut c unitile CD-ROM sunt de dou tipuri: 1. Cele uzuale pot numai c iti informaiile de pe un disc CD, dar nu pot scrie date pe disc. 2. Exist unitii de CD inscriptibile (CD Recorder) utilizate pentru a nscrie informaiile pe discurile. Pe lng echipamentul fizic, mai este necesar i un program special prin intermediul cruia se realizeaz inscripionarea CD-urilor. n acest caz, unitatea se caracterizeaz p rin dou viteze: cea de citire i cea de scriere. Un disc CD poate fi citit de uniti n ormale CD-ROM care au o vitez de citire mai mare sau egal cu viteza la care a fost nscripionat. n expansiune sunt unitile CD reinscriptibIle care permit citirea i rensc ierea informaiilor.

238 WiNS DMPC Capitolul V

WiNS DMPC Capitolul V 239 A) FUNCTIONARE CDROM

240 WiNS DMPC Capitolul V

WiNS DMPC Capitolul V 241

242 WiNS DMPC Capitolul V

WiNS DMPC Capitolul V 243

WiNS DMPC 244 B) Tehnologii moderne pentru cdrom Capitolul V

WiNS DMPC Capitolul V 245 C) Instalarea unui CDRecordable

246 WiNS DMPC Capitolul V

WiNS DMPC Capitolul V 247

7. DVD-UL ESTE VIITORUL ? Unitatea pentru discuri DVD (Digital Video Disk): urmto area generaie de discuri CD-ROM sunt DVD-urile, care permit stocarea i redarea fil melor. Acest tip de unitate a fost lansat pe pia recent i necesit o plac special i so are aferent pentru a putea fi utilizat.

248 WiNS DMPC Capitolul V

WiNS DMPC Capitolul V 249

250 WiNS DMPC Capitolul V

WiNS DMPC Capitolul V 251

252 WiNS DMPC Capitolul V 8. ALTE MEDII DE STOCARE

WiNS DMPC Capitolul V 253

254 WiNS DMPC Capitolul V

WiNS DMPC Capitolul V 255

256 WiNS DMPC Capitolul V

WiNS DMPC Capitolul V 257

WiNS DMPC CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE 259

IMPRIMANTE I SCANERE Imprimanta este un periferic utilizat pentru tiprirea informaiilor. Exist mai multe tipuri de imprimante, cele mai populare fiind: Matricial: cu ace. Utilizeaz casete cu benzi tuate pentru a tipri. Ink-jet: utilizeaz pentru tiprire un cartu cu cerneal er: utilizeaz pentru tiprire un cartu cu toner. n funcie de modul de transfer al datelor, imprimantele se mpart n urmtoarele categori i: Seriale: se conecteaz la portul serial prin intermediul unui cablu serial. Aces t tip de imprimante sunt lente i n general nu se mai folosesc. Paralele: se conecte az la portul paralel prin intermediul unui cablu paralel.

260 WiNS DMPC CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE

1. IMPRIMANTELE MATRICEALE CU IMPACT Imprimantele moderne folosesc modelul de tiparire matriceala cu impact. Elementu l central al acestor imprirnante este un cap de tiprire mecanic, care se deplasea z nainte i napoi de-a latul colii de hrtie. Mai multe ace fine de tiparire acioneaza c a nite ciocnele care imprim pe hrtie cerneala de pe o panglic - ribon din pnz sau mate ial plastic. n majoritatea imprimantelor matriceale cu impact, exist un mecanism d estul de complex care controleaz fiecare dintre acele de tiprire. In mod normal, a cul de tiprire este inut la distan de panglica tuat i de hrtie cu un magnet permanent ternic, mpotriva forei unui resort care l mpinge din spate. Magnetul este nfurat intrbobin ce formeaz un electromagnet cu polaritatea opusa celei a magnetului permane nt. Pentru a lovi cu acul de tiprire panglica tuat din faa hrtiei, electromagnetul es te activat, iar cmpul su l neutralizeaz pe cel al magnetului permanent. n lipsa forei magnetului permanent, resortul impinge cu for acul de tiprire spre panglica tuat, imp rimnd cerneala pe hrtie. Dup ce acul de tiprire deseneaz punctul respectiv, electroma gnetul este dezactivat i magnetul permanent readuce acul de tiprire napoi, n poziia d e ateptare, gata pentru o nou aciune. n desenul de mai jos este prezentat o schem de p rincipiu a mecanismului unui ac din capul de tipirire. Shema de principiu a mecanismului capului de tiprire dintr-o imprimanta matriceal cu impact Capul de tiprire al unei imprimante rnatriceale este format din mai multe ace de tiprire de acest fel. Cele mat multe dintre imprimantele dedicate calculatoarelor personale din prima generai i multe dintre cele actuale folosesc nou ace pozitonat e pe o coloan verical pentru a obine o calitate mai bun, la a doua generaie de imparn ante numrul de ace de tiprire a fost mrit de la 9 la 18 sau 24. Acestea sunt aranja te de obicei pe rnduri paralele i decalate pe vertical, existnd i unele imprimante ca re folosesc configuraii diferite. Datorit numrului mai mare de ace de tiprire plasat e n acelai spaiu, acele pot desena mai multe detalii ntr-o singur trecere.

WiNS DMPC CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE 261 2. IMPRIMANTE CU JET DE CERNEAL

262 WiNS DMPC CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE

WiNS DMPC CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE 263

264 WiNS DMPC CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE 3. IMPRIMANTE LASER

WiNS DMPC CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE 265

266 WiNS DMPC CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE

WiNS DMPC CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE 267

268 WiNS DMPC CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE

WiNS DMPC CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE 269 4. SCANERUL

270 WiNS DMPC CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE

WiNS DMPC CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE 271

272 WiNS DMPC CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE 5. RECUNOATEREA OPTIC A CARACTERELOR

WiNS DMPC CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE 273

274 WiNS DMPC CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE 6. ALTE DISPOZITIVE DE TIPRIRE I SCANARE

WiNS DMPC CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE 275

WiNS DMPC CAPITOLUL VII 277

278 WiNS DMPC CAPITOLUL VII -

WiNS DMPC CAPITOLUL VII 279

280 WiNS DMPC CAPITOLUL VII -

WiNS DMPC CAPITOLUL VII 281

282 WiNS DMPC CAPITOLUL VII -

WiNS DMPC CAPITOLUL VII 283

284 WiNS DMPC CAPITOLUL VII -

WiNS DMPC CAPITOLUL VII 285

286 WiNS DMPC CAPITOLUL VII -

WiNS DMPC CAPITOLUL VII 287

288 WiNS DMPC CAPITOLUL VII -