Sunteți pe pagina 1din 7

DREPT CIVIL

CONTRACTUL DE MPRUMUT DE FOLOSINT (COMODATUL) 1. Noiunea si caracterele juridice ale contractului de comodat
Imprumutul de folosin este acel contract prin care o parte, numit comodant, transmite cu titlu gratuit folosina temporar asupra unui lucru determinat ctre cealalt parte, numit comodatar, care se oblig s restituie bunul n individualitatea sa (art. 1560 c. civ.). Contractul de comodat prezint urmtoarele caractere juridice: contract unilateral deoarece naste obligaii numai n sarcina comodatarului; este posibil ca pe parcursul executrii contractului, s se nasc obligaii si n sarcina comodantului, obligaii care nu au, ns, ca temei acordul de voin al prilor, ci deriv dintr-un fapt accidental si ulterior ncheierii contractului, neavnd, deci, aptitudinea de a converti comodatul ntr-un contract bilateral (ex.: cheltuielile suportate de ctre comodatar cu producerea si culegerea fructelor predate comodantului); contract cu titlu gratuit ntruct are drept cauz imediat intenia comodantului de a procura comodatarului un folos gratuit, fr a urmri obinerea unei contraprestaii; ca si contract cu titlu gratuit, mprumutul de folosin reprezint un act dezinteresat deoarece folosul gratuit procurat comodatarului nu are ca efect micsorarea patrimoniului comodantului; potrivit art. 1561 c. civ., comodatul este esenial gratuit, prin urmare dac comodantul ar pretinde o contravaloare pentru dreptul de folosina transmis asupra bunului, nelegerea prilor nu ar mai putea fi calificat drept contract de comodat (eventual, ar putea fi vorba despre un contract de locaiune); clauza contractual care oblig comodatarul s suporte contravaloarea uzurii suferite de lucru ca urmare a folosinei nu contravine caracterului esenialmente gratuit al contractului de comodat; contract real deoarece pentru formarea sa nu este suficient simpla manifestare de voin a prilor, ci este necesar s aib loc remiterea material a bunului care formeaz obiectul derivat al contractului; nelegerea prilor, prealabil predrii, valoreaz antecontract (promisiune unilateral sau bilateral); dac bunul se afl deja n posesia/detenia comodatarului, contractul se ncheie solo consensu, fiind suficient manifestarea de voin a prilor contractante; contract cu executare succesiv, prin urmare sanciunea aplicabil n cazul

neexecutrii sau executrii necorespunztoare de ctre o parte a obligaiei ce i incumb va fi rezilierea; contract generator de drepturi de crean ntruct comodatarul dobndeste doar un drept de folosin asupra lucrului; n consecin, proprietarul bunului, iar nu comodatarul, va avea toate drepturile si va suporta toate consecinele ce decurg din calitatea de proprietar. 2. CONDIIILE DE VALIDITATE ALE CONTRACTULUI DE COMODAT CONDIII DE FOND ALE CONTRACTULUI DE COMODAT _ capacitatea juridic a prilor contractante ntruct ncheierea contractului de comodat are semnificaia juridic a unui act de administrare, ambele pri contractante trebuie s ndeplineasc condiiile prevzute de lege pentru efectuarea unui asemenea act. n cazul persoanelor juridice, ncheierea contractului se face cu respectarea principiului specialitii capacitii de folosin. comodatarul nu poate mprumuta lucrul unei alte peroane pentru c l deine numai pentru folosina sa proprie. _ consimmntul prilor exprimarea unui consimmnt valabil presupune ca acesta s provin de la o persoan cu discernmnt, s fie dat cu intenia de produce efecte juridice, s fie exteriorizat si s nu fie viciat (prin dol, eroare sau violen, nu si leziune, fiind vorba de un act esenialmente gratuit). n cazul n care exist o eroare cu privire la nssi natura juridic a contractului ce a fost ncheiat, convenia este lovit de nulitate absolut ntruct este vorba de o eroare obstacol ce echivaleaz cu lipsa consimmntului. eroarea asupra nsusirilor eseniale ale cocontractantului viciaz consimmntul numai dac comodatul a fost ncheiat intuitu personae. _ obiectul contractului de comodat poate forma obiect al contractului de comodat orice bun, mobil sau imobil, corporal sau incorporal. avnd n vedere obligaia comodatarului ca la ncetarea contractului s restituie n natur bunul mprumutat, contractul poate avea ca obiect doar bunuri nefungibile si neconsumptibile. prin excepie, bunurile consumptibile prin natura lor, dar apreciate de pri ca nefungibile vor putea constitui obiect al unui mprumut de folosin. comodatul nefiind un contract translativ de drepturi reale, condiia ca bunul ce formeaz obiectul (derivat) al contractului s fie proprietatea comodantului nu trebuie ndeplinit. deci, ar putea avea calitatea de comodant, spre exemplu, uzufructuarul, locatarul, chiriasul dac legea sau convenia prilor nu interzice nchirierea. _ cauza contractului de comodat scopul imediat (causa proxima) urmrit prin

ncheierea contractului const att n prefigurarea remiterii bunului, ct si n intenia comodantului de a procura comodatarului un folos gratuit. cerinele prevzute de dreptul comun cu privire la valabilitatea cauzei actului juridic civil sunt aplicabile si n cazul mprumutului de folosin. condiii de form ale contractului de comodat nelegerea prilor cu privire la ncheierea contractului nu trebuie s ndeplineasc vreo anumit form; n ceea ce priveste forma cerut ad probationem, dac valoarea lucrului este mai mare de 2,50 bani, atunci se cere existena unui nscris sub semntur privat, n privina cruia formalitatea multiplului exemplar ori cea a meniunii bun si aprobat nu se cere a fi ndeplinit. evident, cerina nscrisului vizeaz numai dovedirea existenei acordului de voin al prilor; faptul material al remiterii lucrului reprezint un fapt juridic sticto sensu, putnd fi probat prin orice mijloc de prob. pentru a se asigura opozabilitatea comodatului fa de teri, este necesar ca nscrisul sub semntur privat ce constat convenia prilor s aib dat cert, dobndit ntr-una din cele patru modaliti prevzute de art.1182 c. civ.

3. EFECTELE CONTRACTULUI DE COMODAT


_ obligaiile comodatarului: ia de conservare a lucrului potrivit art. 1564 c. civ., comodatarul este dator s se ngrijeasc, ca un bun proprietar, de conservarea lucrului mprumutat. prin urmare, culpa comodatarului este apreciat dup un criteriu obiectiv, care presupune a aprecia grija depus de comodatar n conservarea lucrului dup tipul abstract al omului prudent si diligent (culpa levis in abstracto). art. 1566 c. civ. impune comodatarului ca, la nevoie, s sacrifice propriile sale bunuri pentru a salva de la pieirea fortuit bunul mprumutat. ia de folosire a lucrului potrivit destinaiei - bunul care formeaz obiectul contractului trebuie s fie folosit potrivit destinaiei sale, determinat prin natura lui sau prin convenia prilor. nerespectarea acestei obligaii este sancionat prin obligarea comodatarului la plata de daune-interese (art. 1564 c. civ.) si la suportarea riscului pieirii fortuite (art. 1565 c. civ.); de asemenea, va putea constitui temei pentru admiterea unei aciuni n rezilierea contractului. dac deteriorarea bunului este consecina fireasc a folosirii lucrului, lipsind culpa, comodatarul nu va rspunde (art. 1568 c. civ.). ia de suportare a cheltuielilor de folosin - reprezentnd un accesoriu al folosinei bunului, cheltuielile inerente folosirii lucrului mprumutat vor fi suportate de

ctre comodatar (art. 1569 c. civ.). spre exemplu, dac s-a mprumutat un autoturism, atunci cheltuielile necesare achiziionrii combustibilului nu vor putea fi imputate comodantului, ci rmn n sarcina comodatarului. ia de restituire a lucrului n conformitate cu dispoziiile art. 1560 c. civ., comodatarul are obligaia de a napoia bunul mprumutat comodantului, neputndu-se elibera de aceast obligaie oferind n schimb contravaloarea lucrului sau, eventual, un alt lucru n schimb. bunul trebuie restituit mpreun cu accesoriile sale, iar fructele produse de bun se cuvin comodantului, n lips de stipulaie contrar. comodatarul va fi ndrituit s pretind restituirea cheltuielilor ce le-a fcut cu producerea si culegerea lor. n ceea ce priveste scadena obligaiei de restituire, dac prile au stabilit un termen, atunci comodantul nu va putea pretinde napoierea bunului nainte de mplinirea acestuia; n absena unui termen al restituirii, bunul se va rentoarce n minile comodantului abia dup satisfacerea scopului avut n vedere la ncheierea contractului (art. 1572 c. civ.). n ipoteza n care bunul este de folosin permanent, iar prile nu au convenit cu privire la termen, considerm c prile se vor putea adresa instanei de judecat, aplicndu-se prin asemnare dispoziiile art. 15821583 c. civ. din materia mprumutului de consumaie. natura gratuit a comodatului permite comodantului s solicite instanei obligarea comodatarului la napoierea bunului chiar nainte ca restituirea s fi devenit scadent, n situaia n care ar cdea ntr-o trebuin mare si neprevzut. calificarea necesitii ca fiind mare (important) si neprevzut rmne n sarcina instanei, care urmeaz a hotr n funcie de circumstanele speei. n caz de neexecutare a obligaiei de restituire, comodantul are la ndemn dou aciuni: aciune real, n revendicare, imprescriptibil, accesibil numai comodantului proprietar al lucrului, ce poate fi intentat si mpotriva terilor ce ar deine bunul; o aciune personal, ce deriv din contractul de comodat, prescriptibil n termenul general de prescripie, ce poate fi folosit numai mpotriva comodatarului. n ceea ce priveste nceputul curgerii termenului de prescripie a aciunii personale, acesta coincide cu scadena obligaiei de restituire. dac termenul restituirii este stabilit de instan (n cadrul unei aciuni promovate n trei ani de la ncheierea contractului), prescripia ncepe s curg de la data rmnerii definitive a hotrrii judectoresti sau de la mplinirea termenului fixat, dac acesta este ulterior. i ale rspunderii comodatarului - rspunderea comodatarului se apreciaz dup un criteriu obiectiv, dinamic si variabil, si anume acela al unui individ care acioneaz cu diligena impus de condiiile vieii sociale (culpa levis in abstracto). din dispoziiile art. 1568 c. civ. coroborate cu cele ale art. 1082 si 1083 c. civ., rezult c

rspunderea comodatarului este angajat n caz de pieire total sau parial, a lucrului mprumutat; el va fi exonerat de rspundere dac va proba c pieirea este consecina ntrebuinrii lucrului potrivit destinaiei sale si fr culp din partea sa. obligaia de restituire a lucrului fiind o obligaie de rezultat, sarcina probei faptului exonerator de rspundere incumb comodatarului. dac executarea n natur a obligaiei de restituire nu mai este posibil, atunci se va proceda la restituirea prin echivalent. comodatarul va trebui s plteasc o sum al crei cuantum se va stabili n raport cu valoarea bunului de la data pronunrii hotrrii judectoresti, pentru a da posibilitatea comodantului s-si procure un lucru asemntor cu cel mprumutat. mprumutul de folosin nefiind translativ de proprietate, riscurile pieirii fortuite a bunului vor fi suportate nu de ctre comodatar, ci de ctre proprietarul bunului (comodantul sau o alt persoan), n virtutea principiului res perit domino. c. civ. reglementeaz patru situaii cnd riscul pieirii fortuite trece n sarcina comodantului: dac comodatarul foloseste lucrul mprumutat altfel dect potrivit destinaiei bunului determinate prin natura lui sau prin acordul prilor (art. 1565); dac continu s foloseasc bunul si dup mplinirea termenului de restituire si nu reuseste s dovedeasc c bunul ar fi pierit si dac s-ar fi aflat la comodant (art. 1565 coroborat cu art. 1156); dac ar fi putut salva lucrul mprumutat nlocuindu-l cu unul al su, n situaia n care ambele lucruri s-ar fi aflat n pericol, ns a salvat bunul su, lsnd s piar bunul mprumutat (art. 1566); dac bunul a fost evaluat n momentul contractrii (art. 1567). textele legale privitoare la suportarea riscurilor au caracter dispozitiv, prin urmare prile vor putea deroga de la acestea prin convenia lor. n ipoteza n care exist o pluralitate de comodatari, ei vor rspunde solidar pentru executarea obligaiilor (art. 1571 c. civ.). _ obligaiile comodantului mprumutul de folosin creeaz obligaii numai n sarcina comodatarului, nu si a comodantului. cu toate acestea, este posibil ca executarea contractului s ocazioneze nasterea unor obligaii si pentru comodant, care vor avea o natur extracontractual deoarece nu si au temeiul n convenia de comodat. art. 1574 c. civ. impune comodatarului o obligaie de restituire a cheltuielilor extraordinare, necesare si urgente fcute de ctre comodatar pentru conservarea bunului. cele trei condiii privitoare la natura cheltuielilor trebuie ntrunite cumulativ.

4. NCETAREA CONTRACTULUI DE COMODAT


mprumutul de folosin nceteaz prin plat la mplinirea termenului de restituire; plata ar putea fi fcut si nainte de acest termen, afar de cazul n care exist dispoziie contractual contrar. de asemenea, comodatul poate nceta prin confuziune sau prin dare n plat ori prin remitere de datorie. n caz de neexecutare sau de executare necorespunztoare a obligaiilor ce i incumb comodatarului, comodantul are deschis calea unei aciuni n rezilierea contractului; hotrrea prin care instana dispune desfiinarea contractului va produce efecte numai pentru viitor, comodatul fiind un contract cu executare succesiv. contractul nceteaz n caz de moarte a comodatarului numai dac mprumutul a fost ncheiat n considerarea persoanei acestuia; n caz contrar, comodatul nu se stinge, obligaiile contractuale trecnd asupra mostenitorilor comodatarului (art. 1563 c. civ.).

Exemplu contract comodat

Cozma Cosmin George Adminstratie Publica An 2 Grupa 202