jTema 1 Notiune de obiect, sarcina si izvor de drept penal. 1. 2. 3. 4. 5. Notiunea obiectului., sarcinele. Sistemul dreptului penal. Stiinta .

Izvoarele

1.Din motive grave de dprept care apara valorile sociale, un rol deosebit ii revine dreptului penal. Deaorece prin mijloacele si metodele sale specifice ele apara societatea de fapte care reprezinta pericol social. El are menirea e a exercita influienta aspra vointei, constiintei preccum si asupra comportamentului mediului. Ca obiect de reglementare reltiile si valorile sociale( cercul de relatii , valori sociale reglementate de dreptul penal este specific si omogen dupa contnutul su) Ele pot fi divizate in trei grupe: 1. Pot fi atribuite Acele relatii sociale care apar in legatura cu sfarsirea infractiunilor , drept urmare persoana care a savirsit o infractiune treuie sa sufere consecinte negative in defavarea sa sau in frma de pedeapsa. Daca au fost stabilite semnele infractiunii organele de urmarire penala si de cercetare penala sunt obligate sa intenteze un proces penal. Si sa exercite cercetarea calificata a cazului , sa-i dea masuri deconstringere prevaute de procedura procesual penala si sa traga la raspundere penala.Instanta de judecata la rindul sau este obligata sa examineze dosarul penal in sedinta de judecata, daca va constata destule temeiuri va aplica persoanei vinovate pedeapsa copleta sau alte masuri ce pot inlocui. De aici rezulta ca relatiile juridico-penale ce apar in acest caz sunt reglementate numai d normele dreptului penal si ele consta in realizarea raspunderii penale.Inlocuirea ei cu cu alta sau d eliberare de raspundere si pedeapsa penala. 2. Pot fi atribuite relatiilor jurdice care constituie obiectul reglementarii uridice sau penale , inglobeaza relatiile care tin de infractiune. Urmarinu-se scopul moral de a aretine persoanele neechilibrate de la savirsirea infractiunilor prin amenintarea cu aplicarea pedepselor , prevazute de sanctiunile art. Corespunatoare din CP. Interdictia juridico penala prevazute de aceste sanctiuni impune , nedeterminat de persoane obligatiune de a se abtine de la abtinerea savirsirii infractiunii, de a respecta legile in vigoare, icalcarea acestor interdictii atrage dupa sine aplicarea pedepsei penale fata de persoana vinovata. 3. Pot fi atribuitereltiilor sociale reglementate de normele juridico penale, imputernicete cetatenii cu drepturi de a cauza prejudiciu in stare de legitima- aparare impotriva oricarui atentat din partea infractorului sau in caz de extrema necesitate in vedera retinerii infractorului in cazul riscuui intemeiat impotriva actiunilor(inactiunilor) prejudiciale, prevenind astfel comiterea unor noi inractiuni.Aceste relatii sociale educa cetatenii intoleranti fata de infrctiune imobilizaz la combaterea criminaitii, ele sunt denumite regulatoriu. Si se formeza

in baza normelor regulatorii i reglementeaza coportamentului legitim al persoanei fiind comletamente utile. Dreptul penal reglementeaza acee relatii sociale care sant indreptate pre apararea ordinii socile si politice a statului nostru, a drepturilor si itereselor cettenilor de la orice atentat criminal . Relatiile sociale reglementate de dreptul penal corespund metodei specifice de reglementare . In numarl lor sunt incluse. 1. Aplicarea sanctiunilor indicate in articolele complete din partea speciala a codului penal fata de persoana care a savirsit infractiunea . 2. Eliberare de raspundere si pedeapsa penala . 3. Aplicarea masurilor de constringere cu caracter medical fat de persoanele cunoscute ca iresponsabile care au savirsit fapte pejudiciabile, interzise de legea penala. 4. Aplicarea sanctiunilor juridico-penale este o metoda de reglemantare juridicopenala, deosebit de specifica . In primul rand din cazua ca pentru infractiunea savirsita se prevede posibilitatea aplicarii in numele legii a celei mai aspre masuri de contrangere a pedepsei penale . Nici o alta ramura a sistemului de dprept n prevede astfel de consecinte aspre pentru incalcarea interdictiilor dstabilite de lege , de aceea acesta sanctiune cere o reglementare juridica stricta , insa nici un alt ac normativ inafara de legea penala nu poate determina criminalitate si penlitate faptelor .Mai dearte actul criminal se stableste numai conform ordinii stricte reglementate de lege, iar chestiune privind vinovatia perspanei, pentru infarctiunea savirsita si aplicarea pedepselor persoanei vinovate este hotarita de finitiv numai de judecata. Eliberarea de raspundere penala si de pedeapsa penala este easemenea o metod specifica de reglemenatare juridico-penala ea se aplica in cazul n care persoana care a savirsit infractiunea paote fi corectata si reeducata cu supuerea pedepsei penale, fara a fi izolata de socieate, ordinea eliberarii persoanei de acesta masura severa de constringere pentru infractiunea savirita necesita la rindul sau o reglementare juridica stricta . Dreptul penal se afla in relatii de reciprociate si cu ate ramuri de dpret exemplu: Cu dreptul civil si procesual civil- problema privind recuperarea oprejudiciului cauzat de infractiune , cu dreptul familiei- in problemele priind relatiile reciproce intre membrii familiei ex- dr familiei determina obligatiile cu rpivire la acordarea ajutoruli material membrilor familiei inapti de munca iar dereptul penal stabileste ca dacapersoanele vinovate nu isi indeplinesc din rea vointa obligatiile ce le sint insrcinate , ele in anumite conditii pot fi trase la rspundere penala.

Izvoarelor dreptul penal. 1. 2. 3. 4. 5. Legislatia Dreptul precedent Dreptul cutumiar Dreptul economic Dreptul comparat.

1.Izvorul dreptului pena este o forma de stabilire a nrmelor juridice in vigoare. Legislatia- in majoritatea tarilor de pe glob inclusiv tara noastra izvorul de baza a dreptului penal il contituie actele normative adoptate in mdul stabilit. Prinre aceste acte normative un loc de frunte il ocupa legea , adica actul normativ adoptat de organu suprem reprezenttiv.(legislativ)a tarii. In sirul izvoarelor de drept penal, in prim plan ete constitutia. In ea sunt fixate deobicei cele mai importante principii generale care vizeaza toate ramurile sistemlui de drept inclusiv drept penal, de regula in constitutie sunt formulate principiile enerale cu privre la drepturile personale si libertatile cetatenilor : inviolabilitatea persoanei si a locuintei, taina corespondentei, libera circulatie, garantia de a nu a fi aplicat arestul samavolnic, dreptul cetateanului de a fi aparat in judecata, obligatia cetatenilor de respecta legile, efectul retroactiv al legii, dreptul de azil, denuntarea infactorilor criminali, legitima aparare, prezumtia nevinovatiei. Codul penal este nicul act juridic gneralizator care include intro forma sistematizata toate normele legislative penale. Codul este cea mai moderna i convenabila in uz si aplicare a dreptului penal. De regula el este adoptat de organul suprem al puterii reprezentative a tarii. In republica Moldova organul suprem al puterii legislative este parlamentul RM. Codul penal este adoptat si pus in functie precum si modificat sau completat numai de organul suprem al puterii legislative. Codul penal a fost elaborat si a doptat in Franta pentru prima data in 1791- ratificat in 1810, pe timpul lui Napoleon 1 (codul lui Napoleon).Codul penal a fost adoptat in RM in 1969, care in repetate randri a fost mdificat si completat cu noi redactii , norme juridico penale, unele chiar fiind excluse.In 2002 a fost adoptat alt cod penal intrand in vigoare la 1 ianuarie 2003. Art 1 aln1 la care se mentioneaza Prezentul cod ete unica lege penala a RM. Alte acte normative(decrete, ucazuri, hotariri, ordonante, regului) ocupa la fel un loc deosebit printre izvoarele drepului penal, aceste acte normative joaca un rol insemnat in tarile care nu au coduri penale, precum si in unele tari cu structura federativa, unde de rind cu legislatia federativa functioneaza si legislatia subiectelor federatiei. 2.Dreptul precedent.- Dreptul precedentului judiciar in calitate de izvor de drept penal vorbeste in cazul in care judecata la pronuntarea sentintei se bazeaza pe hotaririle judecatoresti cu privire la un dosar penal asemnator.Precedentl judiciar ramine insemnat al dreptului penal al Angliei. Si al unor colonii a Angliei

Doctrina precedentului judiciar consta in aceea ca hotaririle judecatoresti prnuntata de instanta de judecata superioara care stabileste anumite principii juridice referitoare la cazuri concrete sunt obligatorii pentru instantele de judecata inferioara care caracterizeaza cazuri similare Curtiele de apel solutioneaza de sine statator , un rol primordial are nu att hoataririle in cazuri concrete , obligatorii numai pentru acest caz incat motivarea hotaririi care formuleaza principiul in baza caruia a foost lata hotarirea . Un alt izvor al Angliei este dreptul- statutar(adica sistemul de legi si acte subordonate legii cu privire la pedepsele pentru infractiuni publicate pe parcursul unei perioade , un alt izvor il constituie opere juristilor clasici, tratatele lui Glemeviel, etc 3.Dreptul cutumiar este traditional pentru tarile in curs de dezvoltare ale Africii si Asiei., Ele reprezinta o totalitate de obiceiuri juridice care sant general obligatorii si sanctionate de stat , pina in prezent el functioneaza in sfera relatiilor sociale si influienteaza formarea sistemului national de drept. Nivelul constiintei juridice siordinii de drept. 4. dreptul musulman. In prezent dreptul canonic in dreptul penl si-a pierdut importanta, functionand in exclusivitate numi in treburile bisericesti. Dreptul Musulman- (shariatul) este o mostenire a epocii precoloniale , el a aparut in califatul arab in sec 7-10. Este parte componenta a islamului, dreptul musulman este bazat pe normee cartii sfinte- coranul, care reprezinta o inregistrare a maximelor fondatorului religiei musulmane , mohamed. De rand cu alte drepturi , dreptul musulman, contine normele dreptului enal si dreptul procedurii judiciare. In prezent in majoritataea tarilor musulmanii, shariatul este inlocuit cu coduri penale de tip european insa si astai el ramine in Arabia saudita, Repubica Yemen, si unele cnezate di tarile Golfului persic. In codurile penale ale tarilor islamice sunt incluse unele norme ale dreptului islamic care se aplica numai fata de muulmani : raspunderea pentru folosirea bauturilor alcoolice, pentru incalcarea postului n timpul ramadamului, pentru adulter(seducere femeie), pentru calomie, etc. Intrun sir de cazuri fata de usulmani, trasla raspundere penala se aplica inafara de sanctiunile revazute de art. Respective ale codului penal, o pedeapsa cu caracter islamic. In RM dupa cum s-a mentionat unicul izvor al reptului penal este legea adptata in ordinea tabilita de Parlamentul RM. Nu sunt izvoare- hotaririle Guvernelo, ordonante presedinteui, ordinele ministrilor indeosebi actele normative ale organelor publice locale. In anumite conditii pot fi calificate drept izvor de drept contractele si conventiile internationale, ce vizaeaza combatera criminalitatii semnate si ratificate de RM. Insa trebuie luat in considerare faptul ca contractele si conventiile la care aderat RM . Tema: Principiile Dreptului Penal 1. 2. 3. 4. 5. Principiul Legalitatii Principiul Umanismului Principiul Democratismului Princiiul caracterului personal al ratiunii Principiu individualizarii raspunderii penale

6. Alte principii al dr penal Realizarea scopurilor de baza a dreptului penal al RM ocrotirea vietii si sanatatii persoanei, a drepturilor si libertatilor cetatenilor, apararea proprietatii , a rafuirii sociale a astatului, a sistemului politic si cel economic, precum si a intregului sistem de drept contra atentatelor criminale, se asigura in baza principiilor dreptului penal. In baza acelor elemente fundamentale in corespundere c care se constituie intregul sistem de drept penal si se promoveaza politica juridica penala. Principiile juridice sunt corelate de regula cu idei orientarilor de baza cu ajutorul carora se stabileste relatiile sociale, desigur orice principiu juridic se deduce initial di constiinta juruidica. Serveste drept baz , pentru inaugurarea normelor de drept, principiile dreptului nu uai reflecat idei care domina in socieate cu priie la probleme dreptului dar si formuleza unele erinte adresae participantilor la rekatiile jurdice:judecatorul, prourorul, nchettorii, avocatii, inculpat, victima, reclaman, raspunzator. In legatura cu atituniea acesta principiile dreptul nu sint reprezentate pasiv. Si nu sint niste doctrie abstracte ci un mijloc important de reglemenatre a rel de drept. Noua lege a fost introdusa 5 articole(3-7) in care sunt frmulae prncipiile dreptului penal al tarii . 1.Principiul legalitatii. Legalitatii- nieni n poate fi declarat vinovat de savirsirea unei infractiuni supus unei pedepse penale decat in baza unei hotariri a instantelor de judcata si in conformitate cu legea penala interpretarea extensiva defavorabila si aplicarea prin analogie a legii penale sunt interzise. Principiul legalitatii a fost format in doctrinna penala de Cezariu esenta acestui principiu este (nu exista infractiuni fara lege, nu exista pedeapsa fara lege) Principiul legalitatii in matra dretului penal a fost formulata pentru prima oara in timpul revolutiei burghee din Franta fiind inscris de DDOC din 1789. Dup cel de al doil-ea RM principiul a fost refomat in DUDO, adoptat de adunarea generala a ONU la 10 decembri 1948, si ulterior in pactul International cu privire la drepturile civie si politice in 1966 de ONU. Conform rt 5 0-nimeni nu va fi condamnta pentru actiuni sau inactiuni care n constituie un act delictuos potrivit dreptului National sau International in momentu in care a fost savirsit. Art6.aln.2 Semnat la Roma in 1950 intrat in vigoare in 1953 orice persoana acuzata de o infractiune este pezumata nevinovata cat timp vinovatia sa nu a fost stabilita in mod legal . Principiul leglitatii in domeniul dreptului are doua aspecte: Legalitate incriminarii- nu exist infractiune fara lege. Presupune ca nici o persoana nu poate fi trasa la raspundere penala pentru o fapta care la mmentul savirssirii ei nu era prevazuta de lege ca infractiune , astfel formula principiul legaitatii incriminarii constituie o puternica garantie juridica, a respectarii dr. si lib. Persoanei, legalitatea incriminarii se aplica asupa m multor institutii a dreptului penal si astfel dispunind ca numai legea prevede ce fapte

constituie infractiunea. Decurge consecinta ca izvor al dreptului enl nu poate f decat legea at1 aln1 si 1 CP. In materia aplicarii legii penale in timp , lehgalitatea impune aplicarea principiului activitatii legii penale. In sensul ca legea penala poate fi aplicata numai pentru acele fapte care erau prevazute de lege ca infractiune in momentul comiterii lor. Prin interpretarea legii penale adica prin operatiune logico juridico de stabilire a intelesului ei, nu se poate crea infractiuni, nu se poate adauga sau exprima elemente din lege. Legalitata pedepselor si a masurilor ce pota fi luate in cazul savirsirii faptelor prevazute de legea penala este exprimata in doctrin (nu exista pedeapsa fara lege). Potrivit acestui principiu persoana care a savirsit o infractiune trebuie sa i se aplice numai pedeapsa prevazuta de lege petru acea infractiune si numai in consditiile prevazute de lege. Principiul Legalitatii este caracterizat si de faptul ca pedepsele entru infractiuni snt stabilite de ege din timp , instanta avind posibilitatea sa aleaga o pedapsa de o anumita natura si durata, conf aln 2 art 3 CP se interzice aplicarea legii pnale prin analogie . 2.Principiul umanismului. Principiul umanismului- Intreaga reglemementare juridica are menirea sa-si apere in mod proritar persoana ca valoare suprema a societatii , drepturile si liberattile acestuia , legea penala nu urmareste sa cauzeze suferinte sau de a leza demnitatea omului, nimeni nu poate fi supus la torturi nici la pedepse si tratamente dure , inumane sau degradante . Umanismul este un principiu al dreptului penal in a carei baz sunt aparate drepturile si interesele fundamentale a le omului demnitatea onoare si alte tribute ale personalitatii umane si dezvoltarii sae libere. Umanismul dreptului penal se exprima prin valorile sociale si morale ocrootite de normele de dprept, din acest punct de vedere in art 2 cod penal sunt indicate aceste valori ( persoana, proprieteate, etc) . Infractiunile impotriva omeniri vietii, libertatii, demnitatii, omului, sunt amplasate in primele capitole ale partii speciale CP . Sunt considerate infractiuni grave, deosebit de grave si exceprional de grave. Sunt sanctionate foarte aspru astefl vazinduse impot=rtanta pe care o acorda dreptul penal acetor valori umane. Umanismul se manifesta in al doilea rind in adoptarea unor noi sisteme de pedepse art 72 CP. Din are a fost exclusa pedeapsa cu moartea , care a fost inlocuita cu detentia pe viata. Conform art.1 al protocolului nr 6 cedo- privind abolirea pedepsei cu moartea 28.04.2003. Nimeni nu poate fi condamnat la pedeapsa cu moartea si nici nu poate executa o astfel de pedeapsa. Prin aceeasi lege a fost introdus in sistemul de snctiuni penale o forma noua pentru legislatia noastra penala privativa de libertate- detentia pe viata. De un real umanism sunt reglementarile rigorilor , in acesta privinta a prevazut ca limita raspunderii penale incepe de la 14 ani, s-a instituit un sistem inchegat de masuri educative (supravegherea paintilor internarea minorului intr-o institutie speciala de invatamint si reeducarea , etc) art 104 CP. In al 4 lea rind, umanismul se manifesta pe crearea multor institutii de individualizre si inspecial de atentare a raspunderii penale. Inafara de sistemul circumstantelor atenuante in lege se prevede ca instanta trebuie sa tina sema de gradul prejudiciat al faptelor si mai cu seama de persoana infractorului art 76 CP. O dovada in plus este inlocuirea raspunderii penale pentru unele infrctiuni cu raspunderea administrativa art 55CP sau cu eliberea pe alte motive art 54, 56, 60 CP. In sfarsit monismul dretuluipenal se manifesta din plin in concepriile

efectuarii si executarii pedepselor in secial in inchisori, art61 CP pedeapsa are drept scoprestabilirea,corectre condamnatului precum si prevenirea de noi infractiuni. Executarea pedepsei nu trebuie sa cazuzeze suferinte fizice si nci sa injosesca persoana condamnata, acesta prevedereb este garantata de art 24 Constiitutie.. In numeroase cazuri, legea prevede executarea pedepsei in inchisoare fara privare de libertate: condamnar cu suspendare conditionata a executarii pedepsei.art 90 CP. Sau elibereare inainte de termen ., inlocurea pedepsei cu pedeasa mai blinda art 92. Si aminorului art. 93., Datorita schimbarii situatiei 94, eliberarea la persoane bolnave art.95. Aminarea executraii pentru fam ce au copii pina la 8 ani art. 96, prescriptia executarii 97.m 3.Principiul democratismului

Tema: Legea penala. 1. 2. 3. 4. 5. Notiunea si importanta legii penale Structura legii penale. Actiunea legii penale in timp. Aplicarea legii penale in spatiu. Interpretarea legii penale.

1.Notiunea si importanta legii penale. Legea penala constituie actul legislativ adoptata de Parlamentul RM , care cntine norme de drept ce stabilesc principiile si dispozitii speciale si generale le dreptului penal. Determina faptele ce constituie infractiuni si prevede pedepsele ce se aplica infractorului. Rezulta ca legea penala este un act normativ care contine anumite norme cu caracter juridico-penal ce reglementeaza intreaga sfera de relatii sociale legate cu infractiune si pedeapsa penala. Conform art.2 CPRM legea penala are scopul de ocroti intreaga ordine de drept de orice atentat criminal. Scopurile legii penale: Impotriva infractiunilor libertatile si dreptule persoanei Proprietatea Mediul inconjurator Orinduirea constitutionala Suveranitatea, independenta si integritatea teritoriala a RM. Pacea si securitatea omeniei, si intreaga ordine de drept.

Legea penala are deasemenea drept scop: prevenirea de savirsire de noi infractiuni.Scopul Codul penal determina structura si continutul acesteia.Norma comentata are doua scopui de Aparare si Prevenire. In conformitate cu alin. 1 art2 scopul principal consta in apaare a celor mai importante relatii sociale de atentate criminale.In lege sunt enumerate blocurile de baza ale sistemului de relatii sociale, care constituie biectul juridico-penal al apararii.Stabilind acest scop legiuitorul a luat in consideratie schimbarile esentiale calitative care au avu loc in politica, economie, si alte sfere sociale. Ierarhia valorilor ocrotite de legea penala este ocrotita dupa schema: personalitate , societate, stat. Codul penal claseaza pe rimul loc apararea mului si a personalitatii lui, drept si lib. Omului.Apararea prioritara se deduce din preved art. 24-25 Constitutia RM.

Scopul legii penale consta deasemenea in apararea a diversol interese a persoanei, societatii, statului. In calitate de obiect al protectiei juridico-penale se procama ocrotirea tuturor formelor de proprietate, a mediului, a ordinii constitutionale, sveranitatii, independentii, integritatii teritoriale a RM. Asigurarea pacii si securitatii omenirii au fost ridicat la nivel de scop a legii penale pentru prima data in actualul CP , mentionam ca legea nu numai apara relatii criminale dar influientatea si asupra constiintei si coportamentului subiectilor ce intra in asemenea relatii. O data cu functia apararii art2 aln2. CP proclama ca legea penale are drept scop prevenirea de savirsrea de noi infractiuni. Interzicerea juridico-penala presupune prin esenta prevenirea atentatelor infractionale asupra relatiilor sociale ocrotite de lege. Specificand rolu de prevenire a legii penale aln2 art2. CP vizeaza preveniea speciala si generala. Generala- se adreseaza tuturor persoanelor si consta din abtinerea sub imperiul fricii de pedeapsa penala a persoanelor cu labilitatea afectiva de a savirsi fapte prejudiciare. Special- se realizeaza prin aplicarea de masuri cu caracter juridico-penal asupra persoanelor ce au savirsit infractiuni.

Scopurile legii penale se realizeaza prin Diversificare si Individualizare. Prin stabilirea minutioasa a cauzilor care inlatura raspunderea penla si consecintele condamnarii. Nu constituie izvoare de drept penal actele normative a org de stat , precum si hotaririle plenului curtii supreme de justitie a RM. Nomele de drept penal sunt concomitent obligatorii si concomitente. Legea penala reglemnteaza comportamnetul lor in societate pe amenintarea cu aplicarea pedepsei enale penru neexecutarea dispozitei ei. De aceea in cazul savirsirii unei fapte socialmente periculoase utilizandu-se legea penala sunt obligate sa stabilesaca aceste imprejurari s sa traga pe vinovat la aspundere si pedepsa penala in conformitate cu legea. Legea penala reprezinta unul din mijlocele principale ale statului in lupta contra atentatelor socialmente periculoase. 2.Structura legii penale. CP. Reprezinta un act legislativ adoptat de Parlamentul RM care se deosebeste prin integritatea continutului sau, si care contine norme juridico-penale, ce intereactioneza intre ele. Fiind expuse dupa anumita rotatie generala. CP. Este constituit din 2 parti generala si speciala. Partea generala include 13 capitole iar cea speciala 18 capitole. Ambee particuprin norme juridico-penale. In partea generala a CP sunt expuse princii a dreptului penal ce se refera la legea penala determinand infractiunea , pedeapsa precum si temeurile, conditiile de raspundere penala. Partea speciala a CP sut expuse aparte categoriile concrete de infractiuni si sunt indicate pedepsele ce necesita a fi aplicate fata de persoanele ce le-au savirsit.

Codul penal se imparte in aliniate si puncte, articole.Care au o importanta de sinestatatoare. Clasificand infractiune este necesar a indica complet nr, art, codul partea, alin sau punctul. Partile speciale sunt alcatuite din Dispozitie si Sanctiune.Ipoteza normeler penale se contopeste cu dispozitia. Si contine o unica condtie de aplicare a sanctiunii. Dispozitia- se numeste aces parte a normei legii penale din partea speciala a CP in care sunt indicate semnele infratiunii concrete. Stfel dispozitia normei indica- fapta , supusa raspunderii penale, determinand conditiile in prezenta carora este posibila.Legea penala in vigoare cunoste 4 tipuri de dispozitii Simpla, Describtiva, De blanseta, De trimitere. Simpla- cu un termen unanim acceptat dar nu dezvaluie semnele ei.ex semnele lipsitrii de viata art149CP, semnele darii de mita art34 CP . Dispozitia Describtiva- n numai numeste infractiunea concreta dar contine si o descriere generalizata a celor mai esentiale semne ale ei.Dispozita de blanset- nu contine descrerea tuturor semnelor de infractiune si pentru elucidarea lor se face trimitere la alte legi sau acte normative. Dispozitia- de trimitere- nu contine descrierea semnelor infractiunii dar face trimitere la alt articol al legii penale sau alt alin. Al aceluiasi articol, aceste semne sunt indicate :

Unele dispoziti ale art din partea speciala a CP include semnele a 2, 3 dispozitii indicate mai sus. Din TGP ele sunt numite mixe sau combinate de exemplu art 336 Sanctiunea este acea parte a legii penale care determina modalitatea si masurile pedepsei pentru infractiunea savirsita, Sanctiunea exprima aprecerea legislativa a gradului prejudiciat al infractiunii, cu cat e mai periculoasa infractiune cu atit e mai aspra si sanctiunea.Dupa structura Sanctiunele sunt de 2 feluri: Relativ determinate - numeste felul de pedeapsa si limitele ei inferioare si superioare. Alternative- contin indicatii cu privire la doua sau mai multe pedepse, din care umai una este alesa de instanta de judecata.