A.

1.

INTRODUCERE
Scurt istoric

Moda este un obicei, o deprindere colectiv, specific la un moment dat unui mediu social. Termenul de "la mod" se aplic de obicei unei persoane care poart haine sau accesorii care fac parte din tendinele modei actuale, chiar dac moda include mai multe ramuri. Moda se schimb foarte repede; este suficient ca cineva s descopere ceva mai bun i mai frumos, dup care toat lumea va vrea acel produs, moda schimbndu-se cu o vitez incredibil.

Tendinele modei pe perioada curent

Se crede c primii germeni ai modei au aprut n Egiptul antic, odat cu apariia luxului i eleganei vestimentare de la curtea faraonilor. Aceast opinie este mai puin plauzibil ntruct este greu de crezut c atunci i acolo se schimb forma, dimensiunea i culoarea vemntului n manier i la intervale de timp ce caracterizeaz particularitile modei, aa cum o cunotem azi.Asemenea condiii se configureaz nu n lumea vechilor civilizaii asiatice, ci n Europa secolului al XIV-lea, atunci cnd pe arena istoriei, Evul Mediu (dinEuropa Occidental), ncepe s se destrame, deschiznd porile relaiilor de producie capitaliste acre vor marca nu numai o dezvoltare economic spectaculoas, dar i nflorirea artei i culturii.Acum omenirea va cunoate unul dintre marile momente propusoare de cultur i civilizaie, datorat Renaterii italiene. Renaterea va fi momentul, iar Italia va fi locul unde vor aprea primele manifestri ale modei. Acest privilegiu este revendicat n acelai timp de Frana, Spania i Anglia, fiecare pretinzndu-i ntietatea.Unii autori consider c momentul apariiei modei a fost declanat de prima difereniere produs n plan dimensional a vemntului brbailor fa de cel al femeilor. Este vorba tot de secolul al XIV-lea, cnd costumul brbailor a devenit mai scurt dect cel al femeilor. Este greu de acceptat o asemenea interpretare, dac avem n vedere c moda nu nsemna o deosebire ntre ceea ce poart femeile i ceea ce poart barbaii. Moda nseamn, de fapt, schimbarea periodic a formei, a dimensiunii i a culorii.Evoluia fenomenului n secolul nostru a luat proporii de mare complexitate. Au fost exprimate preri care au cerut ca moda s fie ridicat la rang de tiin.Moda a strnit n decursul veacurilor reacii dintre cele mai ciudate. Cnd a fost adorat de unii, a fost hulit de alii, ceea ce a fcut s fie mereu schimbtoare, nct s mpace i pe unii i pe alii.

Siluete, stiluri, teme

Ceea ce deosebete o mod vestimentar de alta este silueta (linia), stilul i tema. Uneori intervin i culorile.Silueta natural a corpului uman a suferit n decursul timpului unele modificri determinate de modul de via, de clim i de zona geografic. La nceput, omul a fost mai robust, mai puin zvelt, cu forme dure, ca i modul su de existen. Apoi, pe msur ce condiiile de via devin mai favorabile, se contureaz i o siluet cu forme mai puin dure, mai zvelt. O dat ce omul devine contient de frumuseea fpturii sale, va inventa tot ce mintea l va ajuta pentru a se nfrumusea i mai mult.Omul a intervenit pentru a-i modela propriul chip. n ajutorul formrii i pstrrii unei siluete natural proporionate a intervenit cu vremea sportul, menit s ntrein sntatea i vigoarea devenind totodat i spectacol de mare atracie.Dar omul nu s-a mulumit numai cu att. El a utilizat i vemntul nc din cele mai vechi timpuri ca mijloc de 1

nfrumuseare, colorndu-l, dndu-i forme din cele mai diverse. Astfel a descoperit n vemnt posibilitatea de a-i remodela corpul ntr-un mod artificial, n conformitate cu imaginaia sa artistic, fcndu-l cnd mai alungit, cnd mai scund, mai voluminos sau mai subiat, supunndu-l diverselor forme geometrice (trapez, clepsidr, conic, dreptunghiular, butoi etc.) modificndu-i mereu arhitectura.

Evolutia modei de-a lungul timpului

Desi oamenii au fost interesati de haine si moda de mii de ani, industria respectiva a inceput sa capete forma abia in jurul anilor 1850. Inainte de 1850, circa 70% din haine erau cusute de mana, chiar de catre cei care le purtau.Se crede ca primii "germeni" ai modei au aparut in Egiptul antic, odata cu aparitia luxului si elegantei vestimentare de la curtea faraonilor. Desi oamenii, si mai ales femeile, au fost interesati de haine si moda de mii de ani, industria respectiva a inceput sa capete forma abia in jurul anilor 1850.Inainte de 1850, circa 70% din haine erau cusute de mana, chiar de catre cei care le purtau. Imbracamintea era un produs ca oricare altul, iar calitatea sa depindea de talentul croitoresei.In civilizatiile stravechi, hainele n-aveau scopul de a acoperi partile "rusinoase" ale corpului, ci de a tine cat de cat de cald. In unele culturi, hainele aveau rolul de a-i apara de farmece pe cei ce le purtau, pe cand in altele serveau ca simple podoabe.Primul material folosit pentru haine era un amestec de scoarta, bumbac si canepa.Fibrele de origine animala au fost folosite abia din perioada neolitica de catre anumite culturi care, spre deosebire de stramosi, au fost in stare sa formeze comunitati pe langa care puteau creste oi si unde-si puteau construi razboaie de tesut. Egiptenii purtau doar una sau doua piese mari de imbracaminte infasurate pe corp in diferite moduri. Atat barbatii cat si femeile din Egipt purtau tunici cusute pe masura potrivita, care semanau cu un tricou lung care ajungea pana la genunchi (pentru barbati) sau pana la glezne (pentru femei).Tunicile erau de obicei fabricate din in si de cele mai multe ori erau de culoare alba. Cei mai multi egipteni nu par sa isi fi acoperit capetele cu niciun fel de articol de vestimentatie. Deseori umblau cu picioarele goale, dar uneori purtau sandale din piele.Climatul egiptean a favorizat imbracamintea usoara facuta din fibre vegetale, predominant panza, iar in timpurile Romane ocazional bumbac, un material de import din India.Lana era folosita in masura mai mica si rareori de egiptenii bogati. Mici cantitati de matase erau comercializate in estul Mediteranei, posibil pe la a doua jumatate a mileniului II a.c. si resturi de matase au fost gasite in mormintele egiptene.Pieile de animale, in special de leopard, erau uneori purtate de preoti si calugari in rolul lor de primi slujitori ai lui Dumnezeu. Astfel de vesminte au fost gasite in mormantul lui Tutankhamon si erau frecvent pictate pe peretii mormintelor. Unii regi si regine purtau imbracaminte decorativa ceremoniala cu pene si techini.Parerea mea este ca, de nenumarate ori, barbatii pot judeca o femeie care este mult prea ingrijita sau dimpotriva cam neglijenta cu ea. Sincer nu inteleg de unde aceasta judecata. Doar femeile se eleganteaza si arata bine, pentru ele, dar si pentru barbatii din viata lor. Si daca stam bine si ne gandim, de asta suntem femei. Sa fim impecabile, dragalase si sensibile, pentru ca asta face 2

Egiptul Antic

parte din noi, si practic este ceea ce ne diferentiaza de sexul masculin feminitatea.

Necesitatea studierii temei (Argument)

Necesitatea studierii temei reiese din faptul ca imbracamintea este in general un bun vestimentar pe care oamrnii il folosesc pentru apararea corpului de intemperii si cu rol estetic. Aceste functii le are si produsul,,Fusta pentru femei, avand mai multe detalii partea din fata a fustei; partea din spate a fustei; partea din fata-jos a fustei; partea din spate-jos a fustei; Proiectul este o baza a unui material didactic pentru orele de specialitate in pregatirea elevilor si al practicantilor. Proiectul constituie baza teoretica si practica in pregatirea profesionala a elevilor in acest profil. In domeniul confectiilor textile exista o mare varietate sortimentala care impune pregatirea tehnica a fiecarui model, impune folosirea unei documentatii tehnice care sa asigure confectionarea imbracamintei in anumite conditii si cu anumite caracteristici tehnice. Documentatia tehnica cuprinde totalitatea acestor normative pe baza carora se desfasoara productia industriala. Documentatia tehnica in confectii are ca scop orientarea elevilor, practicantilor asupra modului de confectionare a imbracamintei s a caracteristicelor tehnice pe faze de fabricatie. Pentru aceasta, este necesar ca documentatia tehnica sa cuprinda toate elementele care stabilesc indicii tehnico-economici ai procesului de productie. Documentatia tehnica cuprinde produsul, sabloanele, norma de consum, procesul tehnologic de confectionare. Structura documentatiei tehnice precum si modelul de realizare a acesteia sunt date in proiect. Tema de fata are ca scop imbinarea si armonizarea cunostintelor la obiectele de pregatire in specialitate, constituindu-le intr-un ansamblu unitar care sa formeze compiexe. Pe baza subiectului lucrari avand precizati produsul pentru care trebuie elaborate documentatia tehnica, se procedeaza la intocmirea proiectului. Imbracamintea este un bun necesar, pe care omul il foloseste din cele mai vechi timpuri pentru a se apara de intemperii si pentru impodobirea corpului. Datorita rolului ei imbracamintea a devenit unul dintre principalele bunuri de consum ale omului. Prin linia si forma croieleii, confectia este un obiect de infrumusetare. Alegerea materialelor de baza sau auxiliare, folosirea garniturilor si a elementelor decorative, atat de diverse, transforma obiectele vestimentare in adevarate opera de arta. Ca urmare a evolutiei sale, imbracamintea a cuprins o diversitate de formesi tipuri. De-a lungul timpului, diferitele forme ale imbracamintei au fost determinate de conditiile geografice, meteorologice, sociale si economice ale vremii. Formele diverse sa-u orientat dupa cerintele vietii, creatia artistica a 3

epocii punandu-si vizibil amprenta. In permanenta s-a urmarit transformarea imbracamintei intr-un obiect util, frumos si modern. Create si potrivite pentru imprejurari diverse, articole vestimentare corespund preferintelor utilizatorilor. Moda inregistreaza tendintele si preferintele estetice, creeaza modelul vestimentar atragator, frapant, care se incadreaza in sensul general al stilului estetic dominant. Nota de fantezie deosebita, data de moda , trebuie perceputa ca ceva nou. Moda este o forma de manifestare a dorintei omului de a trai in contemporaneitate. Sa te imbraci dupa moda este, cel mai adesea, sinonim cu a fi bine imbracat. Desi moda isi are compartimentele sale, bine definite, pentru toate ocaziile, caracterul ei ramane schimbator. Bunul-gust in materie de moda, faptul de a stii sa te imbraci bine este o deprindere ca oricare alta. Sa stii sa te privesti pe tine cu ochii din afara este foarte important. Cu maximum de obiectivitate si simt critic, trebuie sa-ti observi, cu atentie, linia corpului, dimensiunile si greutatea, calitatile si defectele. Cunoscand aceste elemente, vei alege imbracamintea potrivita, care sa te reprezinte. La alegerea produsului pe care il va purta, fiecare om va incerca, prin culoarea, linia, aspectul si amploarea lui, sa-si modeleze o infatisare cat mai apropiata de idealul pe care doreste sa-l reprezinte in viata, ascunzandu-si, eventual, imperfectiunile.

B. ABORDAREA TIINIFIC

Varietatea sortimentelor de confecii impune pregtirea tehnic a fiecrui model (mare diversitate de carcateristici tehnice i estetice). Pregtirea tehnic a produsului nsumeaz totalitatea lucrrilor de construcie, creaie i documentaie tehnic, aferent, toate fiind realizate n proiect. 4

Elementele care formeaz documentaia tehnic a modelului nou creat sunt: 1. Schia modelului 2. Descriere tehnic 3. Completul de abloane pentru toate reperele produsului 4. Consumul specific pentru materialul care intr n structura produsului (materii prime i auxiliare) 5. Procesul tehnologic de confecionare 6. Modelul etalon executat

B. 1. MODELUL Fust pentru femei

Produsul Fust pentru femei face parte din categoria mbrcmintei cu sprijin pe talie, avnd ca detalii componentele urmtoare: Partea din fa-sus a fustei; Partea din spate-sus a fustei; Partea din fa-jos a fustei; Partea din spate-jos a fustei. Produsul poate fi executat din material precum stofa. Tinand cont de destinatia produsului si de moda am avut in vedere sexul purtatorului si destinatia produsului, fiind din acest punct de vedere un produs pentru femei, din categoria imbracamintei.

B. 2.PRINCIPII DE BAZA PRIVIND CONSTRUCTIA SABLOANELOR

Sabloanele constituie elementele documentatiei tehnice care determina constructia, forma si dimensiunile reperelor unui produs precum si conditiile tehnice de croire si prelucrare a acestora. Sabloanele se executa pentru toate reperele care intra in structura produsului. Sabloanele principale ale produsului,,Fusta pentru femei sunt sabloanele pentru reperele executate din material de baza: fata spate Aceste sabloane reprezinta copii ale tiparelor definitivale prin includerea adaosurilor tehnologice specifice. Sabloanele ajutatoare sunt sabloanele care sunt utilizate pentru stabilirea pozitiei unor elemente ale produsului. Sabloanele se utilizeaza in operatiile de incadrare, croire dupa contur, verificare a reprerlor croite. 6

Ele se confectioneaza din materiale rezistente respectiv din materiale plastice, tabla, carton, deoarece trebuie sa posede mare stabilitate dimensionala, rezistenta muchiilor pentru a se asigura stabilitatea in timp ca forma si dimensiuni. Procesul de producere al tiparelor in sabloane se efectueaza cu ajutorul unei rulete si cuprinde urmatoarele faze de lucru: asezarea tiparului pe suprafata placii de carton; imprimarea conturului destinat sablonului cu ajutorul ruletei; decuparea cartonului pe linie si obtinerea sablonului respectiv. Pentru buna organizare a activitatii fiecare detaliu din completul de sabloane este marcat cu: 1. Denumirea produsului si numarul de model; 2. Marimea 3. Denumirea piesei(detaliului); 4. Numarul piesei din completul de sabloane; 5. De cate ori se va incadra pe material; 6. Directia de asamblare pe material; 7. Pozitia unor semne de control necesare la imbinarea de alte repere sau elemente ale produsului.

CONSTRUCTIA SABLOANELOR

Tiparele de model: rezerve de curatire; rezerve pentru tivuri; adaosuri pentru tivuri; Pentru produsul Fusta pentru femei am introdus adaosuri in constructia tiparelor de constructia sabloanelor are in vedere adaugarea 7

unor adaosuri tehnologice la baza conform plansei, obtinand forma definitive a reoerelor. Adaosul depinde de tipul produsului linia terminala si de modul de finalizare a terminatiei. Pe sabloane se marcheaza marimea adaosurilor pentru cusaturi si tivuri. Pe tiparul definitive, respective sablonul oricarui reper, se fixeaza directia nominala, directa maxima de rezistenta a acestuia. Pe sablon sunt notate in centrimetri valorile rezervelor pentru cusaturi si tivuri. Linia de interior reprezinta conturul tiprului de model, iar linia din exteriorul tiparului reprezinta linia sablonului. Se urmareste asigurarea calitatii si corectitudinea pozitiei pe corp.

B.3. GRADAREA TIPARELOR

n proiectarea constructiv a uni model pentru fabricaia industrial sau la comand, tiparele se construiesc pentru o tipodimensiune din cadrul grupei de conformaie pentru care se recomand modelul. Pentru alte variante dimensionale n care se va executa modelul, tiparele se obin pe baza acestor tipare originale, printr-un proces numit gradare (multiplicare, scriere). Gradarea reprezint deci procesul de obinere a completului de tipare pentru ntreaga gam dimensional n care se confecioneaz un model cu ajutorul tiparelor pentru o mrime medie. Se pot utiliza mai multe metode de gradare: A. Metoda grafic manual: se obin tipare cu un contur asemenea mai mari sau mai mici cu al tiparelor originale, utilizndu-se puncte de gradare. 8

B. Metoda de grupare (metoda cu 2 tipare) C. Metoda focarului: se pornete de la tiparele definitive alegndu-se un punct numit focar pe tiparul fiecrui reper care se unete prin linii drepte cu fiecare punct carcateristic de pe conturul tiparului original. Aceste linii reprezint direcii de gradare n care se vor deplasa punctele caracteristice ale mrimii de referin. n lungul acestor raze se realizeaz creterile interdimensionale: n exteriorul conturului mrimii medii pentru mrimile mai mari, n interior pentru mrimile mai mici. Punctele obinute se unesc prin linii de contur paralele cu cele ale tiparului de referin (aceasta este metoda aleas i se mai numete metoda radical) D. Metoda calculului proporional, fiecare punct caracteristic de pe conturul tiparului mrimii de referin se deplaseaz n raport cu un sistem de axe de coordonate cu originea ntr-un punct.

B.4.CALCULUL SUPRAFETEI SABLOANELOR

Cunoasterea suprafetei sabloanelor este necesara cand se verificamodelul de utilizare al suprafetei materialului consumat. Pentru calculul suprafetei sabloanelor la modelul ales se utilizeaza metoda calcului geometric. 9

In urma calculului efectuat suprafata totala a sabloanelor este de 12.782 centimetri patrati care va fi utilizata pentru calculul consumului de material.

Metode de calcul al suprafetei sabloanelor

Suprafata sabloanelor difera ca forma si marime de la produs si de la o marime la o marime la alta. Suprafata sabloanelor se obtine pri insemnarea suprafetelor tuturor detaliilor care constituie produsul respective. Calculul suprafetei sabloanelor are ca scop determinarea suprafetei de material consumat la croirea produselor. Suprafata sabloanelor este folosita in calculul eficientei consumurilor de materii prime si auxiliare. Metoda calculului geometric se bazeaza pe impartirea sabloanelor in figure geometrice cunoscute, iar ariile suprafetelor determinate se insumeaza si se obtine aria suprafetei sablonului detaliului respective. Relatia de calcul ai ariei suprafetei sabloanelor pentru un produs de imbracaminte este: S=S1+S2+S3+S4, in care S=3310+3550+2865+3057 S=12782cm 10

S1=a2 S2=2xa2 S3=a3 S4=2xa4 s-aria suprafetei sabloanelor care constituie produsul, in cm s1 , s2 ,sn=ariile suprafetelor detaliilor componente, in cm iar s1.sn =a1+a2+an In care: a1, a2.an reprezinta ariile suprafetelor figurilor geometrice care compun sablonul ariei suprafetei se calculeaza. dreptunghi a1 = Lxl L = lungime drepunghi l = latime dreptunghi In continuare se procedeaza la fel cu fiecare sablon ai detaliilor componente, iar ariile suprafetelor rezultate se insemneaza, obtinandu-se aria sabloanelor pentru jumatate din produs. Prin dublarea rezultatului se obtine aria intregii suprafete a sabloanelor pentru produsul respectiv. Calculul ariei suprafetei sabloanelor prin metoda geometrica are avantajul ca rezultatele sunt aoropiate de realitate si pot fi controlate ,dar prezinta dezavantajul ca necesita un volum mai mare de munca.

SUPRAFAA ABLOANELOR PENTRU FUST DE FEMEI

Nr.

Denumire detaliu 11

Suprafaa

Crt. 1. 2. 3. 4. Partea Partea Partea Partea din din din din fa-sus a fustei; spate-sus a fustei; fa-jos a fustei; spate-jos a fustei. TOTAL

abloanelor (cm2) pe produs 3310 cm2 3550 cm2 2865 cm2 3057 cm2 12782 cm2

B.5.ELABORAREA NORMEIOR TEHNICE

5.1.ELABORAREA
NORMEI DE CONSUM

Consumul de material se determina cu ajutorul sabloanelor. Determinarea consumului se obtine prin incadrarea sabloanelor, adica prin asezarea lor pe materialul pentru croit trasandu-se cu creta sau creionul. Conditii tehnice: sabloanele se creeaza pe material in functie de sensul materialului si de conditiile inscriptionate pe sabloane; se va respecta firul materialului; sabloanele se aseaza intre marginile materialului folosindu-se suprafata utila; nu se vor suprapune sabloanele deoarece se micsoreaza detaliile croite. Incadrarile se efectueaza pe intreaga latime a materialului in foaie desfacuta, fie pe material dublat. Pentru produsul,,Fusta pentru femei am efectuat incadrarea pe material dublu. 12

Incadrarile se fac astfel:intai se aseaza sabloanele mari urmand ca in spatiile ranase libere datorita conturului neregulat al sabloanelor, se aseaza reperele mici. Incadrarea efectuata este o incadrare simpla la care, pe foaia de material s-au asezat reperele unui produs. Consumul de materiale auxiliare se determina in functie de model(se tine cont ce este necesar pentru produs). Aria de incadrare A1se calculeaza pe baza dimensiunilor rezultatele de incadrare. A=L x 1 L=135 l=110 in care: A-este aria incadrarii,in cm; L-lungimea incadrarii la prima combinatie in cm; l-latimea materialelor pe care s-a facut incadrarea in cm. Aria suprafetei pierderilor A1 se calculeaza in functie de aria incadrarii si de aria sabloanelor: Ap=A-S

Ap=14850-12782 Ap=2068cm

Consumul de materiale de fusta pentru femei

Nr.cr t.

Denumirea materialelor Material de baza -Consum material de baza lat 135 cm -Arie consumata -Suprafata sabloanelor 13

Unitati de masura cm cm cm cm

Consum specific 110 14850 12782 2078

-Suprafata deseurilor

Materiale auxiliare -Insertie pentru intarit tivul si dublurile -Ata de cusut -Fermoar din mase plastice -Numar de marime -Eticheta cu instructiuni de intretinere -Emblema intreprinderii -Eticheta de carton cu date comerciale -Punga pentru ambalat -Nasturi m m buc. buc. buc. buc. buc. buc. buc. 65 150 1 1 1 1 1 1 1

B.5.2 ELABORAREA NORMELOR TEHNICE DE CONFECTIONARE

14

(CONDITII

TEHNICE )

La confectionarea produsului ,,Fusta pentru femeieste necesara respectarea conditiilor tehnice: cusatura tighel aplicata trebuie sa fie dreapta, aspect placut, cu 34-5 impunsaturi pe centimetru; cusatura de incheiere sa fie tensionata, uniforma, avand linia coaserii paralela cu marginea detaliilor cusute; tivul trebuie sa fie uniform fara cute prin calcare, fara buclari, incretiretituri.

B.6. PREGATIREA SI CROIREA MATERIALELOR

15

Se urmareste transformarea materiei prime in semifabricate: operatii pregatitoare croirii; croirea propriu-zisa. Lucrari de pregatire: calcarea, decatarea, controlul materialelor, sablonarea. Calcarea si decatarea: se efectueaza pentru reducerea contractiilor, eliminarea cutelor si incretiturilor. Controlul materialelor: se efectueaza pentru a se evita aparitia defectiunilor pe produsul croit. Sablonarea materialului: are drept scop trasarea conturului sabloanelor pe suprafata materialului de croit(masa de lucru. Croirea: se realizeaza cu foarfeca de taiat utilizata la decuoarea detaliilor din materialul de sablonat si tot odata se aplica semnele de intalnire necesare la asamblarea detaliilor.

Procesul tehnologic de pregatire si croire a materialului

16

Timp Nr. oper. Continutul operatiei de executi e in 1 2 3 4 5 Controleaza material prima pentru croit Sabloneaza tesatura pentru croit Croieste,controleaza si impacheteaza detaliile croite Sabloneaza si croieste intaritura Transfera semifabricatele croite la confectionat TOTAL min. 2 5 4 2 2 15 min

Felul operati ei

m m m m m

Procesul de confectionare

17

Nr. operaii

Continutul operatiei

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

Pregateste si sorteaza piesele pentru prelucrare Se cos pensile din fata Se cos pensile din spate Se calca pensile spre mijloc Fermoarul pe cusatura se coase pe partile din spate ale fustei Cusatura de mijloc spate se executa de jos si pana la fermoar Se surfileaza cusaturile laterale Rezervele cusaturilor se calca desfacut Se surfileaza cusaturile tivului Se executa cusaturile laterale Se surfileaza cusaturile penselor din spate Coaserea cordonului La partile de jos ale fustei se executa cusaturile de mijloc La partile de mijloc ale fustei se executa cusaturile laterale Rezervele cusaturilor se aseaza desfacut si se lipesc Partea de jos a fustei se coase de marginea de jos a partilor fustei Rezervele cusaturilor se calca in jos Curata fusta de ate si scame Calca fusta in faza finala Controleaza calitatea fustei si pune eticheta de carton Pliaza fusta si o introduce in punga de plastic

Timp Felul de operati execut ei ie min. 2 m 4 M 4 M 3 C 3 M 3 4 3 2 3 3 4 3 3 4 3 2 4 3 2 3 Total 65 min. M T C T M T M M M C M C m C m m

Calculul economic
18

Din procesul tehnologic rezulta ca pentru confectionarea unei fuste este necesar un timp de 65 min. clasificat dupa cum urmeaza : timp consumat la operatii mecanice T=39 min. timp consumat la operatii manuale Tm=11 min. timp consumat la operatii de calcat Te=15 min. Pe baza timpului consumat la confectionarea fustei se calculeaza indici de mecanizare I si indici de productivitate planificata W programata prin procesul tehnologic. Acesti indicatori se pot calcula separat pentru croit si separate pentru croit si separat pentru confectionat sau se face un calcul global pe intregul process de productie. Indicele de mecanizare I se determina in procente prin relatia: I=I/T100 Pentru croit Pentru confectionat Indicele globale Ig se calculeaza prin insumarea timpilor consumati in cele doua faze ale procesului de productie. IG =( TM1+TM2)/(T1+T2) 100 = (0+39)/(15+65) 100 = 3900/80 =48,75% Din calculul de mai sus rezulta ca la croirea materialelor indicele de mecanizare este zero deoarece toate operatiile se efectueaza manual. Calculul productivitatii muncii (W) programate se calculeaza prin relatia :W=D in care :pentru croit =W1 = D/T = 480/15 = 32 fuste croite/schimb Pentru confectionat =W = D/T= 480/65 = 7,38 fuste confectionate/schimb. Productivitatea globala este :WG = D /T1+T2 = 480/(15+65) = 480/80 =6 Fuste croite si confectionate/schimb.
2

19

B.7. CONFECTIONAREA PRODUSULUI

Confectionarea in productia de scriere se realizeaza folosindu-se linii tehnologice, iar in productia de unicat se foloseste activitatea industriala. Pentru elaborarea produsului se divide (imparte) produsul , pe operatiuni si faze de lucru ordonate in succesiune logica. Etapele de lucru 1) Prelucrarea detaliilor prncipale 2) Asamblarea detaliilor principale 3) Finisarea produsului. Pe baza schitei produsului se formuleaza operatiile si se ordoneaza in ordine cronologica; Se determina timpul pentru fiecare activitate in parte prin masurare (cronometrare), elaborandu-se cu toate acestea procesul tehnologic.

20

C. Controlul tehnic de calitate

Controlul ethnic de calitate are rolul sa asigure forma si aspectul modelului aprobat, prevenirea unor defectiuni ale materialelor utilizate, precum si evitarea defectiunilor dimensionale sau de executie a produsului. In acest scop, la elaborarea tehnologiei de fata, au fost prevazute masuri tehnice care asigura produsului realizat calitatea necesara acestor deziderate. Astfel, pentru prevenirea unor defecte in materialul utilizat a fost introdusa operatia de control al materialelor inainte de croire . Cat priveste forma si aspectul produsului, aceasta conditie tehnica a fost realizata la proiectarea tioarelor si producerea sabloanelor. Defectiunile dimensionale provin prin croirea pe baza sabloanelor, prin controlul pieselor dupa croire si prin respectarea conditiilor tehnice de confectionare asupra latimii rezervelor de cusaturi si tivuri. Toate aceste facilitate au fost asigurate prin acordreade timp sufficient pentru realizarea in bune conditii a fiecarei operatii. Controlul final de calitate este asigurat de catre un controlor prevazut sa indeplineasca aceasta functie in cadeul procesului tehnologic de confectionare. Acest control se desfasoara pe baza normei interne care precizeaza toate conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca produsul finit.

21

D. NORME DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII

In procesul de tratare umiditermica a imbracamintei se lucreaza cu masini incalzite electric si actionate , pneumatic sau hydraulic. In cazul candnu sunt luate masurile de prevenire necesare, aceste masini pot produce accidente mecanice, termice sau electrice. Accidentele mecanice se pot produce ca urmare a prinderii masinilor de catre prese sau de organelle de lucru ale acestora. Accidentele termice se pot produce de catre suprafetele incalzite ale masinilor si ale produselor de calcat. Accidentele electrice se pot produce din cauza instalatiilor electrice ced alimenteaza masinile sau presale. Pentru prevenirea accidentelor la tratamentul umido-termic, sunt necesare urmatoarele masuri: inainte de inceperea lucrului, sa se verifice starea funnctionala a presei sau a masinii de calcat: presale si masinilede calcat cu intrerupatoare sau dispozitive defecte nu se pun in functiune decat dupa remedierea acestora; actionarea butoanelor de contact electric nu se face cu mana un\meda, fiind pericol de electrocutare; punerea in functiune a preseloe se face cu ambele maini pentru a se preveni prinderea mainilor de catre presa propriu-zisa; operatiile de reglare si intretinere a preselor se vor efectua numai in timpul stationarii, cu sursa de alimentare electrica decuplata; reglarile si reparatiile utilajelor de calcat se vor efectua numai de catre personalul calificat pentru aceste operatii; pentru protrjarea masinilor operatorului, presale de calcat trebuie dotate cu dispozitive de siguranta pe baza de celula fotoelectrica.

22

Masuri de protectie a muncii la pregatirea si croirea materialelor

In cazul sectiei de preparatie si croit , la unele locuri de munca si pot produce accidente de munca in cazul in cazul cand nu sunt asigurate conditiile normale desfasurarii procesului de productie. Decatarea tesaturii este locul de munca unde se produce accidente mecanice si termice. Accidentele mecanice se pot produce prin caderea sau miscarea organelor componente ale masinii. La aceste masini mai exista pericol de a fi prinsa imbracamintea operatorului de mecanismul transmisiilor si al organelor in miscare.Pentru prevenirea acestor accidente este necesar si indicat, ca timpul functionarii masinii sa nu se faca reglari sau reparatii, iar personalul de deservire sa aiba echipament de protectie corespunzator muncii pa care o desfasoara. Spanuirea materialelor este operatia la care se pot produce accidente mecanice provocate de caderea baloturilor de material sau de masinile si dispozitivele in functiune. Prevenirea accidentelor la soanuit se asigura prin asezarea baloturilor de material pe masina care trebuie sa fie echipata cu aparatori de protectie si cu dispozitive de siguranta care asigura buna functionare. Sectionarea spanului este operatia care poate produce accidente mecanice si electrice. Pentru prevenirea acestora este necesar a se respecta urmatoarele masuri: accidente mecanice se pot produce la masinile de sectionat, unde operatorul se poate taia la maini.Prevenirea taieturilor se face prin manevrarea corecta a masinii si executarea atenta aascutirii cutitului. accidentele electrice se produc datorita defectiunilor de la instalatia electrica. Prevenirea acestor accidente trebuie asigurata prin protectia cablului si a izolatiei ce se deterioreaza, fiind interzisa folosirea masinii in conditii necorespunzatoare. Decuparea spanului este operatia care poate produce accidente mecanice sau electrice . Accidentele mecanice sunt caracterizate prin taieturi la mana de catre banda cutit. Acestea se produc ca urmare a neatentiei operatorului, a lipsei apucatorului de protectie sau ruperii cutitului in timpul functionarii. Pentru prevenirea acestor accidente este interzis ca masna sa fie pusa in functiune fara aparatoare de protectie, iar operatorul sa conduca cu atentie soanul in procesul de taiere. Accidentele se produc atunci cand apar defectiuni asupra instalatiei electrice. Pentru prevenirea accidentelor la stantat este necesar ca operatorii sa respecte conditiile tehnice de deservire a masinii, iar masina sa fie pusa in functiune numai ce dispozitivele de protectie au fost asezate la locul lor.

23

Masuri de protectie a muncii la tratamentul umidotermic

In procesul de tratare umidotermica a imbracamintei se lucreaza cu masini incalzite electric si actionate mechanic, pneumatic sau hydraulic. In cazul cand nu sunt luate masurile de prevenire necesare, aceste masini pot produce accidente mecanice, termice sau electrice. Accidentele mecanice se po oroduce la urmare a prinderii masinilor de catre presa sau de organelle de lucru ale acestora. Accidentele termice se pot produce de catre suprafetele incalzite ale masinilor preselor de calcat. Accidentele electrice se pot produce din cauza instalatiilor electrice ce alimenteaza masinile sau presale. Pentru prevenirea accidentelor la tratamentul umidotermic, sunt necesare urmatoarele masuri: inainte de inceperea lucrului, sa se verifice starea functionala a presei sau masinii de calcat; presele si masinile de calcat cu intrerupatoarele sau dispozitive defecte nu se pun in functiune decat dupa remedierea acestora; actionarea butoanelor de contact electric nu se face cu mana umeda, fiind pericol de electrocutare; punerea in functiune a preselor se va face cu ambele maini, pentru a orevenii prinderea masinilor de catre presa propriu-zisa; operatiile de reglare si intertinere a preselor se vor efectua numai in timpul stationarii, cu sursa de alimentare electrica decuplata ; reglarile si reparatiile utilajelor de calcat se vor efectua numai de catre personalulcalificat pentru aceste operatii; pentru protejarea masinilor operatorului, presale de calcat trebuie dotate cu dispozitie de siguranta pe beza de celula fotoelectrica.

24

Masuri de protectie a muncii la confectionat si finisat

Accidentele de munca la confectionarea si finisarea imbracamintei se pot preveni prin o serie de masuri determinatede cauzele ce le pot produce, si de utilajele care functionraza in aceste sectii. Astfel in sectiile de confectionat si finisat se pot produce accidente: mecanice, termice, si chimice. Accidentele mecanice termice si electrice au aceleasi cause ca cele descries la celelalte operatii. Utilajele care pot produce accidente in miscare sunt masinile simple si speciale de cusut, presale si masinile de calcat, mijloacele de transport. Masurile de prevenire a accidentelor mecanice produse de aceste utilaje sunt: verificarea starii functionale a masinilor de cusut, a preselor la inceperea schimbului, a dispozitivelor de protectie; sesizarea tuturor defectiunilor constente la utilajul deservit in timpul functionarii. La sectia de finisare se pot produce accidente termice (arsuri), cauzate de contactul direct cu masinile de calcat manual, presale de calcat sau alte utilaje care functioneaza cu temperature ridicate. Pentru prevenirea arsurilor se vor lua urmatoarele masuri; masinile de calcat electrice se vor manipula cu atentie; punerea in functiune a preselor se va face cu ambele maini pentru a preveni introducerea mainii intre cele doua suprafete ale presei. In procesul de confectionare si finisare a imbracamintei se pot produce accidente chimice si intoxicatii la operatiile de termocolare a semifabricatelor, la coaserea materialelor textile. Pentru prevenirea accidentelor chimice in afra celor cunoscute la accidente mecanice se vor lua urmatoarele masuri: manipularea substantelor chimice se va face conform instructiunilor de folosire si manevrare; utilizarea instalatiilor de ventilatie pentru eliminarea gazelor inlocuind aerul viciant cu aerul proaspat.

25

Masuri de protectie a muncii la masinile speciale

Masinile speciale pot provoca accidente de munca, daca nu sunt luate masurile necesare privind protectia muncii. Aceste masuri trebuie aplicate atat inainte de inceperea lucrului, cat si in timpul deservirii masinii. Masurile obligatorii in faza de pregatire a lucrului. Echiparea personalului cu imbracaminte de protectie stabilita prin norme de protectie a muncii (halat,basma si pantofi cu toc jos),este una din masurile obligatorii in aceasta faza. Controlul masinii se efectueaza astfel: masa si motorul electric sa fie bine fixate, iar instalatia electrica sa fie legata la pamant si bine izolata. De asemenea trebuie controlat daca masina de cusut este dotata cu dispozitive de protectie la sistemul de transmisie, la ac si la intrerupatorul de curent.La terminarea si inceperea schimbului se curate masina de scama si praf. Masuri obligatorii in timpul lucrului. Inceperea lucrului si deservirea cu mainile ude sunt strict interzise.Reparatiile si reglarile la masinile speciale se fac numai de catre personal calificat si se executa obligatoriu in timpul stationarii masinii. Oprirea masinilor automate se efectueaza numai prin pedala, fara a se intervenii cu mana,de catre muncitor. Pentru deservire si interventii la masinile speciale vor fi utilizate scule corespunzatoare si in stare buna de functionare. Aglomerarea masinii cu scule, dispozitive sau cu detalii de prelucrat este interzisa, deoarece se pot produce accidente. Se interzice pastrarea lubrifiantilor langa masina de cusut, in cadrul sectiei de lucru. Se interzice urcarea pe masina in timpul lucrului a personalului de deservire sau de intretinere.

26

Masuri de protectie a muncii la masini de cusut simple

La masinile de cusut simple se produc accidente de munca daca nu sunt luate masuri de prevenire. Accidentele pot fi mecanice si electrice. Accidentele alectrice au drept cauza defectarea carcasei intrerupatorului, supraincalzirea motorului electric si producerea de scurt circuite datorate nereglarii instalatiei la pamant. Pentru prevenirea accidentelor de munca sunt necesare: instruirea tehnica a personalului operativ, aplicarea dispozitivelor de protectie si folosirea echipamentului individual de protectie. Instruirea tehnica a personalului de deservire se face atat la angajare cat si periodic. Cele mai importante masuri pe care trebuie sa le cunoasca sis a le aplice personalul operator sunt date in continuare. Inainte de inceperea lucrului,se verifica : daca masa masinii este fixate pe cadrul metallic de sustinere daca corpul masinii este montat in bolturile de aarticulatie cu masa de lucru. daca motorul electric este montat pe cadrul de fixare ,pentru a nu cadea in timpul lucrului si daca instalatia electrica este izolata; daca motorul electric este legat la pamant, pentru evitarea electrocutarilor; daca carcasa de la intrerupator nu este Sparta sau cazuta de la locul sau; daca masina este dotata cu dispozitive d protectie la ac si transmisie; daca cadrul de sustinere a mesei de lucru este montat pe suporturi de cauciuc sau de pluta. In timpul lucrului, se vor respecta urmatoarele: curatirea si lubrifirea se vor face numai dup ace masina a fost oprita si s-a intrerupt curentul electric; punerea masinii in functiune se face numai dupa ce dispozitivele de protectie la ac si transmisie au fost montate ; pornirea si oprirea masinii se vor face numai prin pedale fara a se pune man ape Volant; in timpul lucrului, privirea va fi indreotata numai asupra lucrului si utilajului; 27

interzicerea muncitoarelor sa lucreze la masina de cusut fara basma de protectie pe cap; schimbarea sau punerea curelei in timpul functionarii masinii este interzisa; toate reparatiile si interventiile la masina de cusut se vor face numai de catre personalul calificat in acest sens; in timpul functionarii daca se aud zgomote suspecte, operatorul este obligat sa opreasca masina sis a anunte mecanicul de serviciu.

28