Sunteți pe pagina 1din 9

POLITICI PUBLICE DOMENIUL EDUCATIEI

Sistemul educational din Romania se afla la rascruce. Reforme importane initiate dupa caderea comunismului vor trebui continuate pentru imbunatatirea rezultatelor in educatie. Romania se afla printre ultimile locuri in Europa in ceea ce priveste educatia. Studii recente arata ca performantele elevilor sunt in continuare scazute in raport cu standardele UE. Valorile indicatorilor privind rezultatele la invatatura se apropie de media pe plan international, dar se situeaza sub cele din UE, OCED(Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare). Astfel Romania a ocupat locul 34 din 42 de tari participante la Programul International de Evaluare a Elevilor(PISA).

Situatia resurselor umane din sistemul educational


Romania se numara printre tarile cu cel mai mic numar de cadre didactice raportat la numarul de elevi si studenti din Europa. Astfel, in anul universitar 2007/2008, fiecarui profesor ii reveneau 28 de studenti, in timp ce la nivel liceal si profesional, raportul era de un profesor la 15 elevi. Studii recente indica faptul ca majoritatea statelor din UE raporteaza o insuficienta pregatire a cadrelor didactice pentru a face fara cu succes noilor provocari din domeniul educatiei. In Romania personalul didactic calificat a inregistrat scaderi in invatamantul prescolar si postliceal si cresteri in invatamantul primar, gimnazial si profesional.Cel mai important progres s-a inregistrat in mediul rural. Ponderea personalului calificat a continuat sa scada ajungand in anul scolar 2007/2008 la 93.5%.In invatamantul superior nu se inregistreaza deficit de personal didactic calificat, la acest nivel procentul cadrelor didactice calificate fiind de 100%. Totusi continua sa se manifeste unele disparitati pe medii de rezidenta in defavoarea mediului rural.Cele mai importante se inregistreaza in ciclul gimnazial si in invatamantul prescolar.Un trend pozitiv este inregeistrat in invatamantul profesional, ponderea personalului didactic calificat crescand cu 5%.Astfel diferenta intre ponderea personalului didactic calificat din mediul urban, respectiv rural s-a redus de la aproape 9% la 3%, fiind de asteptat ca tendinta pozitiva sa continue. In ceea ce priveste numarul de elevi ce revine la un cadru didactic se cunoaste o tendinta de crestere a numarului de studenti per cadru didactic, in cazul celorlalte niveluri de scolarizare remarcandu-se o usoara scadere a acestui raport.In invatamantul gimnazial din mediul rural se inregistreaza cea mai redusa valoare a raportului. Deficitele de personal didactic calificat sunt specifice domeniilor/ariilor curriculare referitoare la noile ocupatii solicitate pe piata muncii precum si in cazul noilor

profesii in educatie (de exemplu asistenti educationali calificati pentru copiii cu cerinte educationale speciale), pentru care nu sunt, inca, disponibile programe de formare initiala si continua. In invatamant nu exista un sistem atractiv de salarizare diferentiata, motivant, avand la baza performanta si rezultatele muncii. In absenta unui astfel de sistem de salarizare, institutiile si unitatile de invatamant se confrunta cu o criza de personal calificat si performant, mai ales in domenii importante precum informatica si invatarea limbilor moderne. In lipsa legii salarizarii, care sa diferentieze retributiile in functie de performante si rezultatele muncii, banii injectati in salarii nu-si produc efectul dorit. Atat timp cat salarizarea se face dupa grade si vechime, conditii nici necesare nici suficiente pentru o prestatie de calitate, reminiscenta a regimului comunist, tinerii vor fugi de cariera didactica, iar ceilalti profesori vor munci cu convingerea ca orice ar face salariul merge automat. Scolile rurale sufera in primul rand de lipsa unor cadre calificate, care in absenta unor motivatii salariale si de alta natura refuza sa lucreze in aceste scoli. Managementul performant ca si formarea continua a corpului profesorat trebuie sa aiba la baza principiul autoformarii continue. Tendinta de imbatranire a populatiei se manifesta in cazul personalului didactic si va contribui, per ansamblu, la reducerea acestuia. Slaba atractivitate a carierei didactice, sistemul relativ rigid de salarizare si de dezvoltare a carierei cadrelor didactice, limiteaza posibilitatile furnizorilor de educatie si de formare profesionala initiala de a recruta si de a mentine intr-ocariera didactica pe cei mai buni tineri absolventi de invatamant superior. Alaturi de tendinta de imbatranire a personalului, se asteapta ca deficitul existent sa se accentueze si sa coexiste totodata cu un surplus relativ de personal didactic, per ansamblul sistemului. Toate acestea vor afecta in mod negativ calitatea si capacitatea de reactie adecvata a sistemului educational si de formare profesionala initiala la cerintele pietei muncii, mai ales in cazul noilor ocupatii.

Participarea la educatie
Desi tendinta generala, cu exceptia ultimului an scolar, este de reducere a populatiei, evolutiile demografice se reflecta in mod diferit la nivelul segmentelor de populatie scolara cuprinse in diferitele niveluri de invatamant. Astfel, in invatamantul prescolar, se constata o crestere a efectivelor de copii, atat pe ansamblul populatiei scolare (cu 39,5 mii, in perioada 2000-2007 si cu 1,5 mii in anul scolar 2007/2008 fata de 2006/2007), cat si la nivelul mediului urban (in rural evolutia este oscilanta), consecinta a cresterii ratei de participare la acest nivel de educatie. Acelasi trend, dar si mai accentuat, se constata si in cazul gimnaziului, numarul de elevi reducandu-se cu 396,8 mii, pe ansamblu, respectiv cu 287,9 mii in mediul urban si cu 108,9 mii in rural. Totusi se observa o crestere usoara a populatiei din gimnaziu (cu 1,7 mii). Reducerea, pe ansamblu, a efectivelor scolare corespunzatoare invatamantului primar si gimnazial, care va mai continua si in urmatorii ani (dar cu un ritm mai redus), conform prognozelor demografice, a antrenat si va mai antrena consecinte la nivelul resurselor umane, sub aspect cantitativ, precum si in ceea ce priveste structura retelei scolare, in special in mediul rural.

Cresteri spectaculoase ale populatiei scolare se inregistreaza in invatamantul superior cu 374,8 mii persoane pentru ultimul an in cazul acestui nivel de invatamant manifestandu-se cea mai mare crestere a cererii de educatie Invatamantul prescolar Rata bruta de cuprindere a copiilor in varsta de 3-6 ani in invatamantul prescolar continua sa creasca ( in anul scolar 2007/2008 cu 1,4 puncte procentuale fata de anul anterior ). Concomitent, proportia elevilor intrati pentru prima oara in clasa I care au frecventat gradinita continua sa se situeze la peste 90%. Desi rata bruta de cuprindere in invatamantul prescolar prezinta importante discrepante pe medii de rezidenta in favoarea mediului urban, diferentele tind sa se atenueze in ceea ce priveste ponderea elevilor intrati pentru prima data in clasa I care au frecventat gradinita. In perioada 2000-2007 aceste diferente s-au redus semnificativ, ajungand in anul 2007/2008 la peste 1 p.p. in favoarea mediului rural. Invatamantul primar si gimnazial In ultimii ani, rata de participare la educatia de nivel primar si gimnazial a atins valoarea de 99,2%. In anul scolar 2007/2008 indicatorul a inregistrat o usoara cadere cu aproximativ 1 p.p. Se mentin insa diferente pe cicluri de scolarizare si disparitati importante pe medii de rezidenta in defavoarea mediului rural, in special la nivelul invatamantului gimnazial. Pentru prima data dupa implementarea masurii de prelungire a duratei invatamantului obligatoriu la 10 ani in anul scolar 2007/2008 s-au inregistrat semnale pozitive privind participarea la educatia de acest nivel. In perioada 2003-2007, rata bruta de cuprindere scolara in invatamantul obligatoriu de 10 ani se situeaza in jurul valorii de 96%. Durata medie de frecventare a invatamantului primar si gimnazial se mentine la acelasi nivel - 7,5 ani. Se mentin, de asemenea, diferentele intre mediul urban si rural, in defavoarea populatiei de varsta scolara din ariile rurale. Este de semnalat, de asemenea, atat pentru invatamantul primar, cat si gimnazial, proportia ridicata a elevilor care depasesc varsta oficiala corespunzatoare nivelurilor respective (aproape 17% elevi in varsta de peste 10 ani in invatamantul primar si aproximativ 22% elevi de peste 14 ani in invatamantul gimnazial). Invatamantul superior Invatamantul superior inregistreaza in prezent o crestere spectaculoasa-cu 6,4% mai mult decat anul precedent-astfel, peste jumatate din populatia de varsta corespunzatoare fiind cuprinsa in acest nivel de educatie. Un rol important in cresterea gradului de participare l-a avut alternativa particulara care in anul universitar 2007/2008 cuprindea 41,9% din numarul total de studenti. Principala cauza a cresterii nivelului de participare la invatamantul superior l-a reprezentat cererea ridicata pentru educatia de acest nivel, determinata de capacitatea mare a pietei fortei de munca de absorbtie a persoanelor cu calificare superioara si de riscul mai redus al somajului pentru absolventii acestui nivel.

Rata de absolvire a invatamantului superior continua tendinta ascendenta inregistrata in ultimii ani.Rata de absolvire a invatamatnului superior, cu sau fara diploma de licenta, a depasit 40%, cu peste 3 p.p.. Rata de absolvire a invatamantului superior, calculata in raport cu numarul absolventilor care poseda diploma de licenta, este mai scazuta, aceasta atingand 37,4% in anul scolar 2007/2008. Se remarca, insa, o crestere semnificativa a valorii indicatorului comparativ cu anul anterior cu aproximativ 6 p.p. Diferentele pe sexe tind sa se accentueze de la un an la altul, fetele detinand un avantaj din ce in ce mai important, de la 4,5 puncte procentuale in anul 2000/2001, la aproape 18 p.p. Rata absolventilor de invatamant postliceal si de maistri cu si fara examen de absolvire continua tendinta accentuat descendenta, situandu-se in acest an la aproape jumatate fata de ponderea inregistrata la inceputul perioadei analizate: 3,9% fata de 8,8%. Rata de absolvire a invatamantului postliceal si de maistri cu si fara examen de capacitate, in cazul fetelor, se pastreaza constant mai ridicata decat la baieti, diferentele fiind de 3-5 p.p. pe parcursul intervalului analizat. Ecartul pe sexe inregistreaza insa o usoara reducere, atingand cea mai scazuta valoare: 2,6 p.p.

Situatia abandonului scolar


In ultimii sase ani, abandonul scolar a crescut de trei ori in randul elevilor din clasele I-VIII, se arata in raportul Ministerului Educatiei privind starea invatamantului. Potrivit raportului Strategia invatamantului din Romania, publicat de catre Ministerul Educatiei, populatia scolara a scazut cu 18.000 de elevi si studenti. Cea mai ridicata rata a abandonului se inregistreaza in randul copiilor care termina clasa a VIII-a in mediul rural. In anul scolar 2005/2006, aproximativ 1,8% dintre acestia au parasit sistemul de invatamant, in conditiile in care in anul 2000/2001 rata abandonului a fost de 0,6%. Toate satele si comunele au o scoala generala clasele I-VIII. Dupa aceea, copilul de 14 ani este numai bun de munca, iar parintii nu au bani sa-l trimita la o scoala de arte si meserii sau la liceu, a explicat ministrul educatiei, Cristian Adomnitei. Romania i Bulgaria sunt printre primele ari europene in ceea ce privete rata abandonului colar, potrivit unui raport european realizat recent. Inaintea noastra se mai afla doar Malta i Portugalia, state care inregistreaza cea mai mare rata a abandonului colar. Daca in ara noastra 19% dintre elevi parasesc devreme coala, in Malta putem vorbi de o rata de 42%, iar in Portugalia procentul inregistrat este de 39, in ceea ce privete abandonul colar. Conform inspectoratelor colare, abandonul are mai multe cauze: casatoria, plecarea in strainatate la parini, saracia i mediul familial dezorganizat. Statisticile mai arata ca marea majoritate a colilor din mediul rural sunt inadecvate desfaurarii cursurilor. Un procent ridicat al unitailor colare din mediul rural nu au apa curenta si nici material didactic in timp ce mobilierul este invechit. La acestea se adauga i problema toaletelor care sunt inca in curtea scolii, fara fose septice, ceea ce face ca in cazul izbucnirii unei epidemii, raspandirea bolii sa aiba un spectru larg de propagare. Unitatile de invatamint din mediul rural se confrunta cu lipsuri evidente in ceea ce priveste materialul didactic. Citeva calculatoare primite prin diverse programe nu

inseamna ca dotarea scolilor din mediul rural a fost rezolvata. Cele mai multe dintre aceste scoli nu au mai primit material didactic dinainte de 1990. Lipsurilor de la scoala li se adauga si cele de acasa, prea putini copii avind norocul sa aiba o biblioteca personala si conditii pentru a invata. Realitatea rurala in materie de material didactic este resimtita la orele de chimie, fizica sau biologie. Pentru multe dintre scoli, laboratoarele de chimie sau fizica nu sint decit denumiri generice. O alta cauza principala in ceea ce priveste abandonul scolar o constituie si lipsa mijloacelor de transport.

Durata medie de frecventare a invatamantului


Durata medie de frecventarea a invatamantului a crescut in ultima perioada cu 1,7 ani. Cu toate cestea, Romania continua sa se situeze pe un loc inferior comparativ cu alte tari europene in ceea ce priveste speranta de viata scolara. Daca se exclude invatamantul prescolar, durata medie de frecventare a invatamantului pentru un copil in varsta de 6 ani (sau speranta de viata scolara) este de 14 ani. O valoare ridicata a duratei medii de frecuentare a invatamantului indica o participare larga la toate nivelurile de educatie. Aceasta poate fi influentata, insa, de o serie de factori precum erorile in optiunile pentru anumite filiere de formare, rata repetentiei, situatia economica care poate favoriza sau frana continuarea studiilor. In cazul Romaniei, de exemplu, cresterea gradului de participare la invatamantul superior se datoreaza, printre altele, sanselor sporite de insertie pe piata muncii a absolventilor acestui nivel de invatamant.

Eficienta interna a sistemului de educatie


In conditiile cresterii continue a ratei abandonului scolar in invatamantul primar si gimnazial, ramane inca problematica atingerea tintei stabilite de UE in perspectiva anului 2010 reducerea ratei de parasire timpurie a sistemului de educatie la cel mult 10%. In perioada 2000-2007, rata abandonului scolar, atat pe ansamblul invatamantului primar si gimnazial, cat si la nivelul fiecaruia dintre cele doua cicluri, inregistreaza un trend continuu ascendent. Ca urmare, in aceasta perioada, valoarea indicatorului a crescut de peste trei ori in clasele I-VIII (de la 0,6% in anul scolar 2000/2001 la 2,0% in 2007/2008), de aproape 3 ori in invatamantul primar (de la 0,6% la 1,7%) si de patru ori in invatamantul gimnazial (de la 0,6% la 2,3%). In ceea ce priveste diferentele pe medii de rezidenta, evolutia este oscilanta. Astfel, daca in primii doi-trei ani ai intervalului analizat decalajul evidentia un avantaj al mediului rural (valori mai reduse ale indicatorului), la mijlocul perioadei rata abandonului scolar tinde sa fie sensibil mai ridicata in aceste arii, comparativ cu mediul urban. In ultimul an, insa, pe fondul general al cresterii ratei abandonului, asistam la cresterea decalajului intre cele doua medii de rezidenta , diferenta fiind in defavoarea mediului urban. Situatia cea mai dramatica apare in cazul elevilor din mediul rural care a finalizat invatamantul gimnazial in anul scolar 2006/2007: pierderile inregistrate de aceasta

reprezinta aproape 23%. De altfel, proportia pierderilor scolare este semnificativ mai mare in cazul elevilor din mediul rural, comparativ cu cei din urban. Tendinta de crestere continua a ratei pierderilor scolare si in primul rand a abandonului pe parcursul perioadei de referinta poate fi generata, pe langa alti factori individuali, familiali sau scolari, de amploarea fenomenului migratiei fortei de munca (copiii care isi urmeaza parintii in strainatate, chiar daca isi continua studiile, ies din evidentele scolare). Rata de parasire timpurie a sistemului de educatie a scazut in cu 3 pp fata de anul 2000. Cu toate acestea, perspectiva atingerii tintei stabilite de UE reducerea valorii acestui indicator la maximum 10% pana in anul 2010 este inca problematica daca luam in considerare tendintele ascendente inregistrate de abandonul scolar in ciclul primar si gimnazial. Dupa o tendinta continuu descendenta, rata abandonului scolar creste in anii scolari 2006/2007 si 2007/2008, atat in invatamantul liceal, cat si in cel profesional. Rata ridicata a abandonului inregistrata in invatamantul profesional (8,2%) implica un important impact asupra eficientei interne a acestui segment al sistemului de educatie. In ceea ce priveste cauzele abandonului scolar, printre acestea se numara cele de natura familiala: conditiile socio-economice precare ale familiei, cu impact asupra posibilitatii de sustinere a scolarizarii copiilor, rezerva unor parinti fata de educatia copiilor s.a. O alta cauza ar putea consta in schimbarea optiunilor scolare si profesionale ale tinerilor pe parcursul scolarizarii.

Infrastructura sistemului educational


Infrastructura sistemului educational este depasita, in special in mediul rural. In lipsa unei finantari decente, infrastructura educatiei a ramas, uneori, la nivel de evul mediu. Nu exista o strategie si proiecte coerente de remediere a acestei situatii. Desi dupa 2005 s-au alocat fonduri pentru remedierea situatiei, nu se stie, din evaluari independente, la ce rezultate s-a ajuns. Introducerea internetului si a echipamentelor informatice in scolile rurale este calea cea mai sigura si lesnicioasa pentru asigurarea conditiilor de autoformare continua a resursei umane. Motivarea cu salarii mari, dar si avantaje de alt gen (atribuirea de loturi si locuinte, eventual in campusuri scolare), amplificarea rapida a constructiei de campusuri scolare care sa devina centre de educatie, formare si cultura, sunt cai de atragere a unor profesori performanti. Impreuna cu investitii in entitati economice, campusurile scolare pot constitui centre de coagulare a viitoarelor aglomerari urbane si vor atrage cadrele calificate in mediul rural. Toate programele care finanteaza infrastructura educatiei nu sunt urmate de raportari si evaluari postfinantare independente, astfel incat contribuabilii sa stie daca banii obtinuti de guvern din taxele si impozitele platite de ei sunt utilizati. In lipsa rapoartelor postfinantare, realizate de auditori de terta parte, fara o evaluare a eficientei cheltuirii acestor fonduri, nu se stie daca banii investiti isi produc efectele. Lipsa de transparenta, chiar si a celei minimale, cerute de legea 544/2001, face ca suspiciuni mari sa planeze asupra corectitudinii licitatiilor, derularii contractelor si achitarii facturilor. Procedurile greoaie, complicate si netransparente, alocarea tarzie a banilor, au facut ca in noiembrie 2007 200 milioane de euro destinati infrastructurii din educatie, necheltuiti, sa se intoarca la buget.

ANALIZA DIAGNOSTIC Puncte forte


-cresterea personalului calificat in invatamantul primar, gimnazial si profesional ; -crestearea personalului calificat in mediul rural; -cadre didactice calificate in procent de 100% in invatamatnul superior; -scaderea raportului dintre numarul de elevi per cadru didactic; -cresterea efectivelor de copii in invatamantul prescolar; -reducerea disparitatilor intre mediul rural si mediul urban in ceea ce priveste ponderea elevilor intrati pentru prima data in clasa I; -cresterea populatiei scolare in invatamantul superior; - cresterea in ultimii ani a ratei de participare la nivelul invatamantului primar si gimnazial; -cerere ridicata pentru educatia la nivel superior; -rata de absolvire a invatamantului superior are o tendinta ascendenta; -tendinta ascendeta a ratei absolventilor de invatamant postliceal; -cresterea duratei medie de frecventare a invatamantului; - rata de parasire timpurie a sistemului de educatie a scazut cu 3 pp fata de anul 2000; -cresterea ponderii tinerilor care finalizeaza liceul; -cresterea ratei de succes la testarea de la sfarsitul clasei a VIII-a; -rata mica de nereusita a elevilor la examenul de bacalaureat; -tendinte pozitive in ceea ce priveste persoanele care absolva o forma de

Puncte slabe
-numar mic de cadre didactice raportat la nr de elevi ; -scaderea personalului calificat in invatamantul prescolar si postliceal ; -diferenta dintre mediul rural si mediul urban in ceea ce priveste personalul calificat; -cresterea numarului de studenti per cadru didactic -lipsa unui sistem atractiv de salarizare diferentiata avand la baza performanta si rezultatele muncii; - slaba motivare a cadrelor didacatice datorita salariilor mici ; -tendinta de imbatranire a populatiei se manifesta si in cazul personalului didactic; -reducerea efectivelor scolare corespunzatoare invatamantului primar si gimnazial; -discrepante pe medii de rezidenta in favoarea mediului urban in ceea ce priveste rata bruta de cuprindere; -diferente pe cicluri de scolarizare si disparitati importante pe medii de rezidenta in ceea ce priveste rata de participare; - proportie ridicata a elevilor care depasesc varsta oficiala corespunzatoare invatmantului primar si gimnazial; -cresterea abandonului scolar de trei ori in randul elevilor din clasele I-VIII; -cresterea abandonului scolar atat in invatamantul liceal cat si profesional; - Romania este printre primele tari europene in ceea ce priveste rata abandonului scolar ; -lipsa conditiilor in scolile din mediul rural; -lipsa materialelor didactice in mediul rural; -lipsa mijloacelor de transport in mediul

invatamant superior; -scaderea ponderii persoanelor cu studii primare sau fara studii; - scaderi inregistrate in cazul populatiei cu studii gimnaziale, profesionale si postliceale; - usoara diminuare a ponderii persoanelor din mediul rural cu un nivel scazut de educatie;

rural; - Romania se situeaza pe un loc inferior comparativ cu alte tari europene in ceea ce priveste speranta de viata scolara; -diferente intre mediul urban si mediul rural in ceea ce priveste rezultatele la testari; -rata foarte ridicata in ceea ce priveste numarul de elevi din mediul rural declarati respinsi la testele nationale(27,2%); -performante slabe ale elevilor; - accesul la educatie al populatiei rurale este, in general, scazut, in special in ceea ce priveste invatamantul superior; - numarul tinerilor in varsta de 15 24 ani care sunt angajati s-a diminuat; - rata de ocupare a scazut cu 13 p.p; - rate scazute de ocupare in cazul tinerilor cu un nivel redus de educatie, dar si in cazul celor cu studii liceale; - exista mari diferente pe niveluri de educatie in ceea ce priveste dezvoltarea si aplicarea sistemelor de monitorizare a absolventilor; -lipsa transparentei in alocarea fondurilor pentru educatie; - infrastructura si resursele din sistemul de invatamant sunt de slaba calitate;