SCOALA POSTLICEALA F.E.G.

- EDUCATION IASI Filiala Barlad Modul: MANAGEMENT SANITAR

EUGENIA TRATAMENTUL BOLILOR PRIN DECODARE

COORDONATOR, DR. BICA MIHAI

ELEV, PALADUTA VICTORITA

A incerca sa intelegem complexitatea si precizia fiecarei singure celule este ceva tulburator pentru mintea umana! Cu toata stiinta noastra, noi nu stim inca sa construim o singura celula, chiar si pe cea mai simpla.

CUPRINS: 1. Generalitati . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .pag 4 2. Testele genice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag 6 2.1. Teste de monitorizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag 6 2.2. Teste diangostice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .pag 7 2.3 Test pentru anticoagulante . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag 9 2.4. Testarea nou-nascutilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag 9 2.5 Diagnosticul preimplantational . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . pag 10 2.6. Teste ADN la domiciliu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag 10 2.7. Acuratetea testelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag 11 3. Decodarea genomului uman . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag 14 4. Deviatiile cromozomiale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .pag 17 4.1. Sindromul Down si varsta mamei . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag 18 4.2. Cancerul si mutatiile genetice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag 19 5. Terapia genica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag 21 6. Chimioterapia sau terapia genica? . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . pag 23 7. Statistica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag 25 8. Rasismul evolutionist . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag 27 8.1. Eugenia si altele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag 29 8.2. Dilema Mathusiana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag 31 8.3. Cronologia dezvoltarii eugeniei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag 34 8.4. Infiintarea Conferintei Internationale despre Eugenia . . . . . . . . . . . . pag 36 8.5. Adolf Hitler . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . pag 38 8.6. Socialismul si eugenia in separabile . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . pag 42 9. Experimente sociale de-a lungul timpului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag 45 10. Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag 54

Omul a incearcat sa construiasca in van pana acum, masina timpului pentru a intra in trecut dar nu-si da seama ca el insusi este o masina a timpului perfecta.

GENERALITATI

Moleculele de ADN sunt atat de inguste si de ermetic rasucite incat, daca ar fi faramitate, unite laolalta si intinse, ar ajunge sa acopere o distanta de circa 124 miliarde de km. Pe de alta parte, tot acest ADN poate sa ocupe spatiul dinauntrul unui cub de gheata. In ficare moment, in interiorul fiecarei celule au loc mii de schimbari la nivel molecular, pentru cea mai mare parte dintre milionime de secunda. Fiecare variatie de durata a terenului celular va modifica structura ADNului acelei celule, inmagazinand datele respective sanatate, sau la boala, pentru generatiile viitoare. A incerca sa intelegem complexitatea si precizia fiecarei singure celule este ceva tulburator pentru mintea umana! Cu toata stiinta noastra, noi nu stim inca sa construim o singura celula, chiar si pe cea mai simpla. in genele nemuritoare continute in ADN. Iata ca a fost pregatita astfel transmiterea datelor cu privire la ele fiind suficienta o

Faptul ca celule se auto-vindeca, intr-un mediu echilibrat, dovedeste ca autovindecarea este inserata in programul genetic al organismului. Cu alte cuvinte, avem inscrisa in ADN, capacitatea de auto-regenerare continua. Instinctul de conservare este cel mai puternic din punct de vedere biologic, deci este evident ca programul de autovindecare al organismului este cel care functioneaza inainte de blocheaza acest proces. Sanatatea si vindecarea au loc la nivel celular; intr-un mediu favorabil, echilibrat din punct de regenereaza rapid. Pentru a avea un tesut sanatos sunt indispensabile celule sanatoase. Monitorizarea prenatala este efectuata in timpul sarcinii pentru depistarea eventualelor anomalii ale dezvoltarii fatului. Defectele de dezvoltare apar atunci cand exista anomalii ale materialului genetic, anomalii morfologice ale diferitelor oragane sau modificari in biochimia organismului. Un defect de dezvoltare a fatului poate avea un impact moderat sau poate perturba major calitatatea si viata acestuia. Anomaliile fetale includ: defecte genetice, cum ar fi sindromul Down anomaliii congenitale: maladia Tay-Sachs, hemofilia, si fibroza chistica anomalii ale cordului sau ale tubului neural (spina bifida). vedere bioelectronic, celulele se vindeca si se toate, daca nu intervin factori care

Parintii pot alege daca vor fi supusi monitorizarii prenatale. Daca hotarasc sa faca aceasta testare trebuie sa apeleze pentru sfat genetic la un cabinet de diagnostic prenatal, consilierul genetic fiind obligat sa informeze parintii fara idei preconcepute, despre riscul de a avea un copil cu o anumita anomalie. Consilierul genetic trebuie, de asemenea, sa justifice necesitatea realizarii testarii si sa aduca argumente si materiale informative pentru a sustine si ajuta in luarea deciziei de a face sau nu testarea prenatala. Exista doua tipuri de teste ce trebuie efectuate in timpul sarcinii pentru depistarea anomaliilor de dezvoltare ale fetusului - teste de screening (monitorizare) si teste de diagnostic.

Consultul genetic cuprinde diagnosticul (simptomatic sau presimptomatic) clinic i genetic, sfatul genetic i terapia (majoritar doar simptomatic, nu curativ). Testele genetice utilizate n cadrul diagnosticului genetic pot fi fcute prenatal i postanatal, n funcie de orientarea diagnostic rezultat n urma consultului genetic. Analiza citogenetic are capacitatea de a identifica boli determinate de modificri de numr sau de structur ale cromozomilor. Cariotipul poate fi utilizat i n patologia de tip neoplazic pentru diagnostic, prognostic (unele formule cromozomiale sunt un marker de evoluie favorabil sau nefavorabil) i pentru evaluarea rspunsului terapeutic (n special n hematologie). Procesele canceroase pot fi asociate cu remanieri cromozomiale specifice (de exemplu, cromozomul Philadelphia este marker al leucemiei mieloide cronice).

2. TESTELE GENICE
Testarea genetica poate fi luata in considerare atunci cand viitoarea mama prezinta istoric familial pozitiv pentru diverse afectiuni. Consilierea genetica poate fi utila pentru a intelege de ce se fac testele genetice, care este semnificatia rezultatelor si ce impact poate avea rezultatul asupra mamei si a familiei. Screening-ul prenatal (in perioada sarcinii) . Testele de screening (de monitorizare) nu pun diagnosticul precise, ci mai degraba furnizeaza informatii despre probabilitatea ca fatul sa aiba diverse afectiuni.

2.1. Testele de monitorizare Testele de monitorizare includ:

- triplu test al serului matern sau cvadruplu test (cand se testeaza si inhibina-A), se efectueaza, de obicei, intre saptamanile 16-18 de sarcina, si masoara cantitatea a trei sau patru substante existente in serul matern. Triplu test masoara : - alfa-fetoproteina (AFP), - gonadotropina corionica umana (beta-HCG) si - un tip de estrogen (estradiol neconjugat). Nivelul acestor markeri biologici ajuta la apreciarea riscului fatului de a avea anomalii de dezvoltare si variaza cu varsta mamei si cu alti factori - ultrasonografia (ecografia). Ecograful trimite ultrasunete care sunt reflectate ca ecouri de catre suprafata examinata (fatul). Perioada optima pentru examenul ecografic este saptamana 18-20 de sarcina. Ecografia este folosita pentru identificarea unor semne specifice anomaliilor cromozomiale, cum ar fi sindromul Down, dar este utila si pentru identificarea malformatiilor inimii, maduvei spinarii, peretelui abdomenal sau a altor regiuni ale corpului. Atunci cand mama are in vedere acuratetea (precizia) testului dar nu este de acord cu efectuarea amniocentezei, medicul ii poate recomanda combinarea ecografiei fetale cu testarea serologica pe perioada primului trimestru, plus un triplu sau cvadruplu test pe perioada celui de al doilea trimestru.

2.2.Testele diagnostice

Pe perioada sarcinii se pot face diagnostice pe baza unei analize cromozomiale numita cariotiparea. Aceasta proba poate fi luata direct de la nivelul fatului sau din placenta, folosind una din urmatoarele metode : - biopsia coriala - prelevarea celulelor coriale viloase sau punctia trofoblastica - se realizeaza prin recoltarea unor mici mostre din celulele placentei. Prezinta avantajul de a putea fi realizata precoce, inca din primul

trimestru, de obicei, intre saptamanile 10 - 13. Colectarea mostrelor de celule corionice viloase se realizeaza prin introducerea in uter transvaginal a unui dispozitiv special sau prin biopsie transabdominala (introducerea unui ac in uter sub control ecografic). Acest test este util in diagnosticul multor boli mostenite genetic ca hemofilia si siclemia sau a defectelor cromozomiale cum ar fi sindromul Down. Prezinta dezavantajul de a nu putea diagnostica defectele de tub neural Analiza molecular se impune i n diagnosticul bolilor monogenice, care produc mutaii ntr-o singur gen, ca n cazul hemofiliei. - amniocenteza este un test diagnostic utilizat pentru depistarea multor anomalii genetice; se realizeaza prin examinarea celulelor fetale din lichidul amniotic (lichidul in care sta fatul). Lichidul amniotic este colectat prin introducerea transabdominala a unui ac. Varsta optima la care se poate efectua amniocenteza este trimestrul al doilea de sarcina, de obicei, intre saptamanile 15-18. Pe langa diagosticul unor anomalii genetice, amniocenteza depisteaza defactele de tub neural (spina bifida). In anumite situatii, in primul trimestru de sarcina, testele de screening trebuie combinate pentru a se pune diagnosticul prenatal al sindromului Down. Testele de screening coroborate masoara grosimea spatiului translucid din spatele gatului fatului (pliul nucal), a nivelului beta-HCG si a unei proteinei plasmatice numita proteina - A asociata sarcinii. Analizele de snge i unele proceduri invazive pot evalua riscul de boli genetice la ft. n sptmnile 15-20 de sarcin se poate face triplul test, o analiz care dozeaz concentraia sanguin a trei markeri n sngele matern: alfa-fetoproteina (AFP), beta-gonadotropina corionic uman (beta-hCG) i estradiolul neconjugat (uE3), nivelurile acestora ajutnd la determinarea riscului de defecte de tub neural, de sindrom Down sau de sindromul Edwards. Pentru diagnosticarea acestor boli este nevoie de amniocentez. Analiza, care const n prelevarea a 10-40 de mililitri de lichid amniotic, se efectueaz ntre sptmnile 16 i 20 de sarcin. Pe baza analizei lichidului amniotic i a

celulelor din acesta se stabilete cariotipul ftului (harta cromozomial), care examineaz numrul i aspectul cromozomilor. Analiza permite diagnosticarea sindromului Down, trisomia 13 sau sindromul Patau, trisomia 18 sau sindromul Edwards, fibroza chistic (manifestat prin complicaii ale sistemului digestiv i respirator), distrofia muscular (caracterizat prin slbiciune muscular care duce la invaliditate), spina bifida (malformaie a coloanei vertebrale).

. 2.3. Test pentru anticoagulante Complicaiile precum hemoragiile care pot aprea n urma tratamentului cu anticoagulante, pot fi prevenite cu ajutorul unui nou test genetic, care permite dozarea exact a acestor medicamente. Un studiu al specialitilor americani de la Clinica Mayo i de la compania Medco arat c posibilele reacii adverse ale unor anticoagulante precum warfarina pot fi reduse cu o treime dac naintea nceperii tratamentului sunt testate variaiile a dou gene, CYP2C9 i VKORCI, care influeneaz sensibilitatea pacienilor la astfel de medicamente

2.4. Testarea nou-nascutilor

Aproximativ 20 de copii se nasc anual n Romnia cu fenilcetonurie (boal ereditar cauzat de deficiena n metabolizarea unui aminoacid), afeciune care poate da epilepsie i deficiene neurologice. Din pcate, jumtate din copiii cu aceast afeciune mor pentru c sunt diagnosticai prea trziu.

Copiii cu fenilcetonurie depistai mai trziu de 3-4 luni trebuie s aib o diet strict. Fenilcetonuria se depisteaz la natere printr-o analiz a urinei (testul Phenistix) i a sngelui (testul Guthrie). Acest ultim test presupune recoltarea din clci a 2-3 picturi de snge

2.5. Teste genetice suplimentare diagnosticul preimplantaional

Gravidele cu vrsta peste 35 de ani au o indicaie special pentru teste genetice suplimentare Cuplurile din Romnia care apeleaz la reproducerea asistat, mai precis la fertilizarea in vitro, pot recurge la efectuarea unei testri performante, numit diagnostic preimplantaional. Aceast analiz permite identificarea unor anomalii cromozomiale (precum sindromul Down sau trisomiile 13 i 18) sau unor boli monogenice (care produc mutaii numai ntr-o singur gen, precum hemofilia, fibroza chistic i siclemia). n cadrul diagnosticului preimplantaional se recolteaz una sau dou celule din embrion i se examineaz printr-o analiz citogenetic de nalt rezoluie i tehnic, numit FISH (hibridizare fluorescent in situ).

2.6. Testele ADN la domiciliu

n Romnia, exist firme, filiale ale unor companii internaionale, care ofer posibilitatea de aflare a paternitii i a maternitii, dar i a altor legturi familiale.

10

Cine apeleaz la aceast modalitate de testare are dou posibiliti: fie i recolteaz acas probele ADN (care pot proveni din saliv sau din fir de pr cu bulb), cu ajutorul unui kit special, fie merge la sediul firmei, unde i se preleveaz aceste probe de ctre personalul specializat. Dup dou sptmni, pacientul primete rezultatele, fie personal, fie prin pot. Astfel de teste nu au valoare n instan. Pentru a fi luate n considerare n instan, analizele se realizeaz la Institutul de Medicin Legal (IML), existnd trei metode de investigare: probele serologice, testarea HLA (antigen leucocitar uman) i expertiza ADN, cu o acuratee de 99,99 la sut.

2.7. Acuratetea testelor Acuratetea testelor de monitorizare nu este mare aparand adesea rezultate fals pozitive sau negative. Nici un test nu este sigur 100%. Un test de screening poate fi negativ chiar daca fatul prezinta anomalii de dezvoltare - asa numite rezultate falsnegative. De asemenea, este posibil ca un test pozitiv care semnifica un rezultat al testului patologic - iar fatul sa nu aiba nici o problema de dezvoltare. Acestea sunt numite rezulate fals-pozitive. Cand un test de screening este pozitiv este necesar un test diagnostic (ca amniocenteza) pentru a fi sigur ca fatul are anomalii de dezvoltare. Acuratetea ecografiei in monitorizarea defectelor de dezvoltare variaza si depinde de priceperea medicului. Acuratetea ecografiei este de : - 53% pentru detectarea anomaliilor de dezvoltare - 90% pentru detectarea defectelor fatale - aproape 100% pentru diagnosticul unor defecte de tub neural cum ar fi

11

anencefalia. Sceeningul serului maten (triplu test sau cvadruplu test) are o rata mare de rezulatate fals-pozitiv, dar poate pune diagnosticul pentru majoritatea cazurilor de sindrom Down, mai ales la mamele peste 35 ani: - la femeile de 30 de ani , triplul test este pozitiv in 52% din cazurile de sindrom Down - la femeile de 35 de ani , triplul test este pozitiv in 71% dintre cazurile de sindrom Down - la femeile de 40 de ani , triplul test este pozitiv in 91% dintre cazurile de sindrom Down. Rezultatele unui studiu arata ca cvadruplu test este pozitiv in mai mult de 86% din cazurile de sindrom Down; s-a observat ca testul cvadruplu este mult mai sensibil in detectarea sindromului Down si are mai putine rezultate falspozitive decat triplul test. Decizia de a face aceste teste este strict personala si implica combinarea mai multor conditii: riscul mamei de a prezenta defecte mostenite, varsta mamei, dorinta mamei de a fi informata despre eventualele probleme ale fatului, cat si credintele mamei despre cum pot afecta aceste teste produsul de conceptie. Credintele religioase cat si valorile spirituale ale parintilor pot influenta aceasta decizie. Unele defecte cum ar fi malformatiile congenitale cranio-faciale (cheiloschizis, palatoschizis - "buza de iepure") sau anumite anomalii cardiace pot fi corectate chirurgical dupa sau chiar inainte de nastere. Insa, anumite deficiente ca retardul mental nu pot fi recuperate. Decizia de a face aceste teste este necesara in urmatoarele situatii:

pentru a hotari daca sarcina trebuie pastrata in cazul existentei unor (cazuri in familie) de fibroza

anomalii de dezvoltare in cazul antecedentelor heredo-colaterale chistica, maladie Tay-Sachs sau hemofilie atunci cand varsta mamei este peste 35 ani - riscul de sindrom Down

12

 la copil creste dupa aceasta varsta pentru a exclude existenta unor defecte de dezvoltare; nesiguranta poate amplifica anxietatea parintilor

atunci cand parintii doresc sa invete cum sa creasca si sa ingrijeasca un copil cu anomalii de dezvoltare si nevoi speciale atunci cand asigurarea de sanatate acopera costul acestor teste Testarea nu este necesara in anumite situatii: atunci cand doriti sa pastrati sarcina indiferent de rezultatul testelor cand nu aveti cazuri in familie de afectiuni congenitale si considerati ca riscul de a avea un copil cu probleme este prea mic testele de screening pot fi pozitive chiar daca fatul nu prezinta nici o anomalie de dezvoltare, iar acest rezultat poate provoca o anixetate prea mare pana la infirmarea lui prin teste de diagnostic aceste teste nu pot identifica toate anomaliile posibile

biopsia coriala si amniocenteza prezinta un risc scazut de avort

spontan. In cazul biopsiei coriale riscul este de 1 la 100, iar pentru amniocenteza acesta este de 1 la 200 testele sunt costisitoare, iar mama nu are asigurare sau aceasta nu acopera testarea.

13

3. DECODAREA GENOMULUI UMAN

Descifrarea complet a genomului uman n 2003, un succes al unei echipe internaionale de cercettori, a deschis calea unor descoperiri genetice importante. Pe lng lucrurile care se tiau deja, proiectul genomului uman a demonstrat existena unui numr impresionant de variaii i de mutaii genetice. Astfel, au fost descoperite peste trei milioane de diferene ntre informaia genetic a oamenilor. n plus, s-a demonstrat c rata mutaiilor ereditare este de 2:1 la brbat fa de femei, demolndu-se mitul c bolile genetice ale copilului au mai ales o cauz matern. Cu toate acestea, genomul uman are nc multe necunoscute. Aceasta informatie continuta de USB este cea mai valoroasa, devenind, in ultima vreme, este cea mai noua fita a celor mai bogati indivizi de pe planeta, dupa cum scrie The Times. Pana acum, mai putin de o suta din membrii elitei globale au pus mana pe cutiuta de argint, iar lista de asteptare creste de la o luna la alta. USB-ul contine o versiune digitala a genomului proprietarului, decodat si gata sa fie rulat pe un computer personal. Se spera ca aceasta bogatie de informatie sa poata spuna eventuala cauza a mortii persoanei respective si ce se poate face pentru a amana cat de mult aceasta perspectiva. "In 2007, erau doar trei genomuri decodificate pe planeta", isi aminteste Jorge Conde, director executiv al Knome, o companie americana care ofera acest serviciu. "Chiar si anul trecut, tot erau cu doi oamnei mai mult care calcasera pe Luna decat cei care-si descifrasera secventa ADN", continua el. Pretul procedurii scade rapid: cu toate ca 70.000 de dolari pare mult acum, e o nimica toata comparativ cu 3 milioane, cat a costat decodificarea primului genom uman, un proiect incheiat in 2003, dupa 13 ani. Astazi, acelasi proces ia intre sase si opt saptamani. pana in 2015, ar putea dura cateva zile, la un cost de sub 1000 de dolari. mai mult

14

Cercetatorii stiu de multa vreme ca ADN-ul este o spirala dubla, care daca ar fi desfasurata complet ar arata ca genomul din celule, ca masoara doi metri lungime, insa nu au inteles cum aceasta structura poate fi continuta in nucleul unei celule umane care are o sutime de milimetru diametru. Cercetatorii Universitatii Massachusetts au reusit sa realizeze structura tridimensionala a genomului uman, gasind astfel raspunsuri la intrebarile pe care si le puneau pana acum, informeaza MIT News. Noile este stocat. Cromozomii trec dintr-un compartiment in altul in mod repetat, iar ADN-ul lor devine la fiecare tur activ ori inactiv. "Natura a gasit o solutie surprinzator de eleganta pentru a stoca informatii sub forma unei structuri foarte dense", explica Eric Lander, directorul Broad Institute, care este profesor de biologie la Institutul de Tehnologie din Massachusett. Pentru acest studiu, cercetatorii s-au folosit de o noua tehnologie numita "Hi-C". Cromozomii fac diferena - medicii au n prezent mai multe instrumente de nelegere a modului n care bolile se transmit ereditar . Numrul i structura cromozomilor sunt caracteristice fiecrei specii, totalitatea acestora formnd cariotipul organismului. Cromozomii notai de la 1 la 22 arat la fel la brbai i la femei, fiind numii autozomali. Diferena dintre cromozomii brbatului i cei ai femeii se afl la perechea numrul 23 (cromozomi sexuali): la femeie, aceast pereche de cromozomi este mereu XX, iar la brbat, XY. Fetele cu sindromul Turner au numai un cromozom X, iar bieii cu sindromul Klinefelter au cromozomii XXY sau XXXY. Cum se transmite riscul genetic? Cunoaterea arborelui genealogic este important att pentru evaluarea riscului de face o boal, ct i pentru estimarea celui de a o transmite mai departe. Numeroase studii internaionale arat c ADN-ul se transform sub influena unor factori. studii arata ca genomul uman este organizat din doua compartimente distincte, genele active fiind separate de ADN-ul neutilizat, care

15

Astfel, fumatul, alimentaia nesntoas, intens procesat, poluarea (noxe industriale, gaze de eapament) i chiar vaccinrile i administrarea excesiv de suplimente de vitamine pot produce modificri ale acestuia Codul celulelor tumorale Identificarea codului genetic pentru cancerul de piele i pentru cel pulmonar este un pas nainte n ceea ce privete tratarea acestor boli. Reuita aparine cercettorilor britanici de la Institutul Wellcome Trust Sanger din Cambridge. Ei au studiat celulele prelevate din tumori i le-au comparat cu cele sntoase, descoperind c genomul cancerului de plmn conine 23.000 de mutaii, iar cel al cancerului de piele, 33.000 de mutaii. Acest lucru permite individualizarea tratamentului, n funcie de mutaiile specifice fiecrui caz. Prima celul vie cu ADN sintetic Suntem mai aproape de descifrarea misterelor vieii dup ce oamenii de tiin americani au creat prima celul vie controlat n totalitate de ADN sintetic. Cercettorii au reconstruit materialul genetic al unei bacterii, pe care apoi l-au transplantat ntr-o celul-gazd. Acest cromozom a fost produs pornind de la patru flacoane de substane chimice i de la un sintetizator, a explicat Craig Venter, autorul acestei reuite. Descoperirea ar putea fi util pentru crearea unor medicamente.

16

4. DEVIATIILE CROMOZOMIALE

Dup fecundare, este posibil ca zigotul s prezinte unele modificri ale numrului de cromozomi. Acest lucru se produce din cauz c divizarea perechilor de cromozomi nu se produce corect, formndu-se celule sexuale care au un cromozom n plus (trisomie) sau n minus (monozomie). Orice modificare a numrului sau a structurii cromozomilor poate da defecte de natere, retard mintal sau probleme de fertilitate. Exist peste 400 de tipuri diferite de anomalii cromozomiale care pot fi depistate cu ajutorul testrii citogenetice. Cele mai frecvente anomalii cromozomiale sunt sindromul Down sau trisomia 21 (care d ntrziere mintal i anomalii cardiace), sindromul Edwards, sindromul Patau (n ambele boli, copilul moare de obicei n primul an de via din cauza defectelor congenitale). Alte anomalii, precum sindroamele Turner, Klinefelter sau XYY, afecteaz n special fertilitatea i caracterele sexuale. Cine are nevoie de testare genetic ? Dac exista rude cu boli ereditare (talasemie, hemofilie, fibroz chistic, distrofie muscular, sindrom Down), exista si o indicaie special pentru a face teste genetice. Astfel de analiz este important pentru gravidele peste 35 de ani, mai ales dac au pierdut sarcini sau dac la ecografie s-au observat unele probleme n dezvoltarea ftului. Istoricul familial de boli Fiecare dintre noi ar trebui s fie la curent cu cazurile de boli din familie. Istoricul familial (antecedente heredocolaterale) trebuie comunicat medicului de familie. Acesta va recomanda investigaii preventive sau specifice, n funcie de simptomele resimite de pacient. De exemplu, persoanele care au rude apropiate

17

cu maladii tiroidiene (hipertiroidism sau hipotiroidism) i vor testa preventiv nivelul hormonilor TSH, T4 i fT4. Auz - jumtate din cazurile de hipoacuzie la nou-nscui sunt cauzate de factori genetici De asemenea, se recomand urmrirea nivelului colesterolului la un copil care are un printe tnr cu o boal cardiac sau cu hipercolesterolemie i verificarea factorului reumatoid la cei cu prini cu poliartrit reumatoid. Investigaiile sunt necesare i cuplurilor cu probleme de fertilitate, printre care i cei care urmeaz s recurg la fertilizare in vitro. La nou-nscui, testele sunt recomandate n special dac prezint unele trsturi fizice anormale, retard mintal sau organe sexuale ambigue. De asemenea, analizele genetice sunt recomandate persoanelor care au n familie cazuri de cancer.

4.1. Sindromul Down i vrsta mamei n sindromul Down sau trisomia 21, ftul afectat are trei cromozomi 21 n loc de doi, proces care se produce secundar unei erori de diviziune din timpul formrii ovulelor sau spermatozoizilor. Nu se cunosc cauzele acestei anomalii, dar se consider c vrsta naintat a mamei este un factor favorizant. Vrsta mamei 20 25 30 32 34 36 38 40 Risc 1 din 1.526 1 din 1.351 1 din 894 1 din 658 1 din 445 1 din 280 1 din 167 1 din 96

18

42 44

1 din 55 1 din 30

. 4.2. Cancerul si mutatiile genetice Este demonstrat c anumite mutaii genetice cresc predispoziia spre anumite tipuri de cancer, precum cel de sn sau cel colorectal. Unele gene sufer modificri din cauze necunoscute, alteori exist factori favorizani: poluarea, substanele toxice din fumul de igar, unii aditivi alimentari, razele ultraviolete i unele infecii virale. Transformarea unei celule normale ntr-una malign se numete carcinogenez, acest proces fiind influenat de ageni carcinogeni (virali, chimici, fizici), care modific ADN-ul i produc mutaii genetice. Celulele normale, dominante, posed gene (protooncogene) susceptibile, n cazul unei mutaii, de a se transforma n celule maligne (oncogene). Exist i gene supresoare de tumori, sau recesive, care blocheaz dezvoltarea i proliferarea neoplaziilor. Au fost identificate mai multe cauze ale mutaiilor genetice. Una dintre ele se produce n momentul diviziunii celulare (mitoz). Pentru a transmite capitalul genetic celor dou celule-fiic, o celul trebuie s i copieze informaia de pe ADN, iar n acest moment se pot produce erori, care, de cele mai multe ori, sunt reparate imediat. Alteori, astfel de erori sunt transmise celulelor-fiic, care, la rndul lor, devin purttoare ale mutaiei genetice. Printre virusurile care pot da cancer se numr HPV (cancer de col), virusul HTLV1 (implicat n apariia leucemiilor cu celule T), virusurile hepatitice B i C sau Epstein Barr (asociat cu limfomul Burkitt i cu carcinomul nazofaringian). Riscul de cancer poate fi aflat

19

Exist analize care stabilesc predispoziia genetic pentru cancer sau pentru alte boli.Testul care evideniaz mutaiile pe genele BRCA1 i BRCA2 arat predispoziia ctre cancerul de sn i cel ovarian. Testele genetice permit i analiza cromozomilor din celulele sngelui pentru depistarea leucemiilor. De asemenea, se poate afla i predispoziia pentru boala Alzheimer, prin testarea apolipoproteinei E, varianta A4, una dintre genele implicate n producerea acestei boli. Poate fi stabilit i riscul de a face hemocromatoz (boal ereditar caracterizat prin acumularea excesiv a fierului). Cancerele ereditare reprezint n jur de 1 2 la sut din totalitatea cancerelor. Actualmente sunt cunoscute peste 50 de forme de cancere ereditare. Pentru anumite cancere exist dovezi certe ale participrii factorului familial, n timp ce altele apar la persoane care prezint anumite defecte genetice care i fac mai susceptibili la agenii carcinogeni. Anumite forme de cancer au o mare transmitere familial. Astfel, retinoblastoamele (tumori oculare ale copilului) reprezint 40 la sut din cancerele cu transmitere autosomal dominant, iar tumorile Wilms ale copilului (tumori renale embrionare), 20 la sut din cancerele cu astfel de transmitere. Un alt exemplu este i polipoza adenomatoas familial, cu o rat penetrant de 80 la sut ntre membrii unei familii, transformarea malign aprnd la toi membrii netratai ai familiei.

20

5. TERAPIA GENICA

Genele defecte, ce reprezinta cauza unor boli grave, pot fi incluse in laborator cu unele sanatoase. Rezultatul este distrugerea celulelor bolnave din corp. Piciorul diabeticului, cancerul si SIDA ar putea fi tratate prin aceasta metoda terapeutica. Deocamdata, tratamentul se afla in stadiu experimental, inclusiv la noi in tara. De la decodarea completa a genomului uman, in anul 2003, oamenii de stiinta au dezvoltat metode noi de prevenire sau de tratare a bolilor, prin inginerie genetica. Astfel, in Marea Britanie si nu numai, este posibil ca, prin fertilizare in vitro, sa fie selectati doar acei embrioni care nu prezinta variatii genetice bolnave. Genele bolnave pot fi inlocuite n ultimii 6-7 ani au fost dezvoltate i metode de tratament al unor boli grave prin inginerie genetic, purtnd numele de terapii genice. Acestea constau n recoltarea de celule bolnave de la pacient (limfocite, de exemplu), prin prelevarea de snge ori prin biopsie n cazul tumorilor. n aceste celule se introduce o gen sntoas, pentru a o nlocui pe cea cu defecte, care determin apariia bolii. n unele cazuri, pentru a realiza acest lucru, este nevoie ns de o molecul transportatoare, care poart numele de vector. De cele mai multe ori, acest vector este un virus cruia i-au fost nlocuite genele cu potenial patogen cu cele umane. Celulele pot repara erorile Exist trei modaliti prin care o celul poate reaciona la o mutaie genetic: 1) O celul posed un sistem care-i permite s detecteze o eroare i s o repare. 21

2) n cazul n care nu poate repara eroarea, celula se poate autodistruge. 3) Dac modificrile celulare sunt n numr mare, celulele se multiplic, formnd o tumoare n momentul de fa, autoritatea american pentru controlul alimentelor i medicamentelor (FDA) nu a aprobat pentru uz comercial niciun tip de terapie genic. Aadar, cele desfurate n prezent n mai multe state, inclusiv n Romnia sunt terapii experimentale. Mai precis, la noi n ar, se afl n curs de desfurare studii clinice pentru aplicarea terapiei genice n tratamentul afeciunii numite picior ateriopatic sau piciorul diabeticului. Aceast afeciune este caracterizat prin pierderea vascularizaiei la nivelul picioarelor n cazul persoanelor care sufer de diabet zaharat. Din aceast cauz, esuturile nu mai sunt alimentate cu oxigen i cu nutrieni i, ca urmare, apare necrozarea piciorului, de la degete nspre coaps. Singurul tratament existent n acest moment pentru piciorul ateriopatic este amputarea. Pn n prezent, terapia genic a fost aplicat la peste 25 de pacieni, cu rezultate pozitive. Avem cazuri n care pacienii merg dup un an, n condiiile n care ar fi trebuit s fie amputai demult, menioneaz profesorul doctor Andrei Anghel, eful Catedrei de Biochimie a Universitii de Medicin i Farmacie Victor Babe din Timioara, directorul de proiect al studiului.

22

6. CHIMIOTERAPIA SAU TERAPIA GENICA ?

Terapia genic ar putea fi mai util dect chimioterapia n cazul cancerului. Explicaia este c tratamentul de nlocuire a genelor bolnave acioneaz direct asupra celulelor bolnave, neafectndu-le pe cele sntoase, cum se ntmpl n cazul chimioterapiei. n momentul de fa, la noi n ar se afl n desfurare un grant pentru aplicarea terapiei genice nonvirale (care nu are nevoie de inocularea unui virus) n cancerul hepatic. Coordonatorul proiectului este prof. dr. Florin Graur, de la Universitatea de Medicin i Farmacie Iuliu Haeganu din Cluj-Napoca. EXPERIMENT Terapiile genice, desfurate n prezent n mai multe state ale lumii, inclusiv n ara noastr, sunt considerate terapii experimentale. Potrivit specialitilor, acest tip de tratament nu poate vindeca bolile, efectul lor fiind temporar. Fiecare dintre noi are un bagaj genetic care ii influenteaza ata starea de sanatate proprie cat si pe cea a copiilor sai. Totusi studiile arata ca ADN-ul poate fi modificat de o multitudine de factori asupra carora putem interveni sau nu. Analizele genetice te ajuta sa afli din timp ce predispozitie genetica ai pentru a face unele boli ereditare. Ce mostenim de la parinti? Caracteristicile ereditare ne-au fost transmise prin intermediul materialului genetic al parintilor si tot prin intermediul lui le vom transmite, la randul nostru, urmasilor. Fiecare dintre noi poarta 46 de cromozomi, 23 mosteniti de la mama si 23 mosteniti de la tata, care contin informatii genetice precum nuanta pielii, culoarea parului, forma nasului, grupa de sange, precum si alte particularitati biochimice sdi morfologice care ne deosebesc.

23

Cromozomii, ordonati in perechi, formati din molecule de ADN (acid dezoxiribonucleic), alcatuite din segmente numite gene. Prin intermediul lor sunt transmise atat informatiile genetice dominante care determina anumite trasaturi, dar si predispozitia pentru anumite boli. Mostenirea genetica este un factor important de risc pentru bolile cardiovasculare, de exemplu. Astfel, aproape jumatate din cei cu cardiomiopatiepatie hipertrofica (ingrosarea muschiului inimii) mostenesc boala de la parinti. De asemenea, pot fi mostenite si predispozitia spre hipercolesterolemie, diabet, cancer, hipertensiune arteriala, obezitate, boala renala polichistica si spre unele afectiuni neurologice. . Organismele vii au acelai material genetic din punct de vedere biochimic: ADN-ul cu structur helicoidal, dublu catenar, ce conine patru baze adenina, guanina, tiamina i citozina. tergerea unei secvene de ADN (fie i chiar o singur pereche de baze) determin mutaii genetice i d probabilitatea apariiei unei boli genetice. Factorii mutageni cei mai activi sunt: radiaiile solare, substanele chimice (gudroanele din igarete) i organismele vii unicelulare care se integreaz n structura ADN-ului uman (precum virusurile). Unele boli sunt determinate de modificarea unei singure gene, altele sunt determinate de o combinaie mutant de gene. Cele mai frecvente boli genetice determinate de modificarea unei singure gene sunt: hiperlipemia, hipercolesterolemia, otoscleroza, boala polichistic renal, boala Huntington, neurofibromatoza i fibroza chistic. Alte boli frecvent motenite fie prin gene dominante (cnd se transmit direct la urma), fie prin gene recesive (cnd este necesar ntlnirea n materialul genetic a genelor recesive de la ambii prini) sunt diabetul de tip 2 i diferite forme de cancer (de sn, de colon etc). .

24

7. STATISTICA

Peste 80 la sut din bolile rare au origine genetic. n jur de doi la sut din cazurile de cancer sunt puse pe seama motenirii genetice. Slabirea ADN-ului survine din cauza alimentelor ca: zaharul alb si indulcitorii care de decenii s-au depozitat in organism, diferitii fosfati care se folosesc ca si aditivi ne- naturali, polifosfati care sunt folositi in industrializarea laptelui. Si apoi: purinele si acizii nucleici din carne si alimentele de natura animala, in general; si drogurile si medicamentele care sunt co-adjuvanti in distrugerea umana: de fapt bolnavul nu este "inteles" in boala sa ci este ajutat sa coboare pe panta bolii cu antialergeni, analgezice, anestazice, antibiotice si toate cele pe care provoaca inconstienta si necunoasterea. La fel: vaccinurile si iradierile fie din mediu fie cele dictate de principii lipsite de intelegere stiintifica. Purinele din carnea animala sunt aparent - bune pentru ca sunt prezente in ADN dar exista o diferenta: scoala lui Stromillo a spus intotdeuna ca fiinta umana face parte din regnl uman si animalul face parte din regnul animal. Cand se violeaza legea naturii si se ucide cu cruzime un animal , acela raspunde creand un camp magnetic de moarte; in afara de cantitatea de adrenalina care se absoarbe in carnea sa, desigur, nu fara furie, bietul animal! De fapt, acea carne rosie, devine repede gri. Incepe o necrozare. La vanzare carnea este rosie pentru ca este colorata cu nitrati! Purinele animale, ataca omul la nivelul nucleului celular. Trebuie spus ca macromoleculele din carne duc la o stare de macrodezordine organica si purinele vin sa inrautateasca situatia , sa compromita echilibrul interior al omului: il fac sa fie "continuu astupat" (obstructioneaza curgerea fireasca din organism la toate nivelele.) Zaharul ucide diverse componente ale complicatului mecanism uman, incepand cu sangele, maduva, linfocitele, pentru ca e un element extrem de nociv. 25

Aceste elemente (carne, zahar, droguri, medicamente chimice si de sinteza) sunt distructive pentru ca - desi poarta acelasi nume cu elementele constitutive ale ADN-ului, se afla la nivele diferite: sunt purine si zaharuri din "regnuri" diferite (chimice si animale) care se adapteaza rau la regnul uman. Imunodepresivele care se utilizeaza ca anticancerigene, vaccinurile, iradierile nucleare si medicale, precum si faptul de a-si fi atacat propria capacitate imunitara print-o conduita de viata gresita, si un comportament eronat, o munca incorecta, o hrana neadecvata lui, toate acestea au distrus omului imunitatea. De putin timp s-a sfarsit un milemiu deci urmeaza o mutatie. Acesta este un mileniu care-si dicteaza testamentul.

8. RASISMUL EVOLUTIONIST
26

EUGENIA este un cuvnt care sun frumos, cci el combin cuvintele greceti bun i natere, adic natere bun. Francis Galton, care a creat i cuvntul, i ideea, propunea prin eugenie mbuntirea omenirii. Dar iat ct de departe poate ajunge acest cuvnt care sun att de bine. In dictionare EUGENIA are mai multe definitii mentionate alaturat: EUGENE s. f. teorie care preconizeaz ameliorarea popula iilor umane prin msuri genetice (alegerea prinilor, sterilizarea, interzicerea procrerii etc.), folosit de rasiti i fasciti; eugenetic. [Pr.: e-u-] Din lat. eugenia. Cf. fr. e u g nisme. EUGENE s. f. ramur a geneticii aplicative care studiaz posibilit ile de aprare i de ameliorare a zestrei genetice a speciei umane; eugenism (1), eugenetic. (< fr. eugnie) EUGENE s.f. Teorie care preconizeaz ameliorarea calit ilor biologice umane prin msuri genetice (alegerea prin ilor, sterilizarea celor tarai etc.), folosit uneori n scopuri rasiste. [Gen. -iei. / < fr. eugnie, cf. gr. eu bine, gennan a zmisli]. Cei care susin evoluionismul refuz, de obicei, orice confruntare deplin cu faptele. Accept doar ceea ce le convine i se feresc de restul.Astfel, faptul c toate bazele teoriei lui Darwin au fost demolate, nu-i mpiedic pe muli s l adore. i asta chiar dac este tiut c Darwin s-a folosit n mod contient de speculaii i afirmaii fr acoperire. De asemenea, faptul c nu exist nici o lege "a evoluiei" demonstrat tiinific i nici o dovad tiinific de "speciaie" (apariia unei specii noi), nu trezete pe susintorii evoluionismului. De fapt ns, evoluionismul este susinut n principal de o majoritate de oameni fr cultur tiinific serioas, ndoctrinai n coal i prin mass-media s cread n evoluionism. Aceti 27

credincioi ai evoluionismului, care ajung n fanatismul lor la injurii i chiar violen fizic dac le combai credina, sunt cei pe care se bazeaz mai-marii evoluionismului. Prin aceti credincioi evoluioniti se justific realizarea de filme, cri, emisiuni i conferine mult mai mult fantastice dect tiinifice. i astfel nelciunea merge mai departe. Credincioii evoluioniti nu i dau seama ct se ctig prin aceste filme, cri, emisiuni i conferine, ca i prin , acordri de premii, pretinderea de fonduri "de cercetare", burse evoluioniste amd. Bani care sunt luai din buzunarele lor, pe diferite ci. Pentru a realiza aceast nelare se folosete o propagand abil i complicat, care determin pe un amator ce caut adevrul s renune, extenuat. Prin aceast propagand sunt acoperite i falsurile evoluioniste, se asigur i fanatismul credincioilor evoluioniti i se ascund i consecinele cel puin criminale ale doctrinei evoluioniste. Un exemplu n privina acestor consecine criminale l constituie rasismul tiinific. Ideea este foarte simpl i, dac evoluionismul e tiin, e extrem de tiinific: dac exist evoluie prin lupta pentru supravieuire i selecie natural (ba chiar i artificial), nseamn c este firesc s existe acest fenomen i la oameni; deci exist grupuri de oameni care, fiind nzestrai mai bine genetic, sunt calea ctre o ras uman superioar, ori chiar ctre o nou specie. Aceast ideea a fost formulat i propagat de muli "filozofi", politicieni, artiti etc., de la Nietzche pn la cei de astzi, sub cele mai diferite forme. n cultura contemporan aceast idee se regsete n "Mutant X", n celebrul serial SF "Andromeda", n "Rzboiul stelelor", n scrierile SF ale unor autori ca Arthur Clarke, Gerard Klein, Norman Spinard, Robert Sheckley, Arcadie i Boris Strugaki etc etc etc. Totui, politica actual interzice i condamn rasismul. Ca urmare, evoluionitilor "de rnd" li se ascunde adevrul despre rasismul tiinific evoluionist prin cele mai diverse metode, de la ignorare la persecutarea celor care ncearc s arate adevrul, sau mcar s-l afle. Multe din teribilele rzboaie rasiste ale secolelor XIX-XX, ca i din conflictele secolului XXI au la baz religia evoluionist, ideile lui Darwin i

28

urmailor lui. Pentru o mrturie occidental n aceast privin oferim cititorilor site-ului nostru urmtorul material, preluat de la asociaia Pro-vita Bucureti: 8.1. Eugenia si alte rele n al doilea deceniu al sec. XX, a devenit foarte la mod o idee printre cei care considerau c este dreptul lor s creeze tendine sociale. Familiile bogate au luat-o ca pe o cauz mrea, finannd cercetrile n domeniu cu generozitate. Ziarul The New York Times o luda numind-o noua tiin minunat. Oameni de tiin, ca strlucitul biolog Luther Burbank, o ridicau n slvi, fr ruine. Profesori renumii ca Charles Elliot, rectorul Universitii Harvard, o promovau ca pe o soluie la bolile sociale. colile publice din America i-au jucat i ele rolul. n 1920, manualele de tiin social din nvmntul preuniversitar includeau predarea principiilor acestei noi idei. Ca s nu se lase mai prejos, judectorii i medicii cereau ca asemenea principii s devin legi. Congresul american a fost de acord, adoptnd, n 1924, Legea imigrrii, pentru a-i ndeprta de America pe oamenii venii din Europa de sud i de est pe ideea c sunt inferiori. n 1927, Curtea Suprem a SUA s-a alturat acestui cor de voci, votnd, cu o majoritate de 8 la 1, ca sterilizarea brbailor i a femeilor nedorii de societate s devin constituional. Ideea se numea eugenie i nu i-a gsit critici n rndul mass-media din rile anglofone. Cnd a scris aceast carte, Chesterton se afla singur n faa elitei intelectuale din epoca sa. Totui, spre eterna sa cinste, nu a lsat nici un semn c ar fi fost intimidat de prestigiul potrivnicilor si. Definiia actual a eugeniei este nspimnttoare: nmulirea selectiv i controlat a rasei umane. Galton i-a fundamentat ideile pe teoriile vrului su Charles Darwin. Cam la nceputul secolului XX, cnd teoria lui Darwin a fost mbriat cu toat ncrederea de ctre tiin, eugenia a avut parte de o bun mediatizare n pres. Ziarul The New York Times a publicat constant articole pozitive despre eugenie. Luther Burbank i ali oameni de tiin au promovat eugenia.

29

George Bernard Shaw a declarat c nimic altceva nu ar putea salva civilizaia, dect o religie a eugeniei. Un singur scriitor a scris o carte mpotriva eugeniei: G.K. Chesterton. Eugenia i alte rele este cel mai profetic volum al su. Eugenia a condus direct la micarea pentru controlul naterii. Aici au fost implicai aceiai actori, ca Margaret Sanger, care era membru al Societii Americane de Eugenie i editor al revistei Birth Control Review. Filozofia primordial a grupului era trmbiat prin sloganele de pe coperta revistei Birth Control Review: Mai muli copii pentru cei potrivii i mai puini pentru cei nepotivii. Sanger nu ascundea pe cine i considera nepotrivii: evrei, slavi, catolici i negri. Ea i nfiina clinicile de control al naterilor chiar n vecintatea acestora i promova deschis ideea c asemenea oameni ar trebui s fac o cerere pentru a li se permite n mod oficial s aib copii, la fel cum imigranii fac cerere pentru vize. "Nu exista un raspuns fara sa fie pusa o intrebare". Putini recunosc ca Adolf Hitler nu a fost initiatorul intrebarii sau al raspunsului asupra eugeniei. Influenta esentiala in aceasta problema a fost impusa de Thomas Malthus. O persoana controversata azi si mai mult in epoca sa, Malthus a scris un eseu intitulat "Principiul Popularii" si a ridicat pentru prima data problema pericolului suprapopularii. Rezultatul catastrofic potential a devenit cunoscut sub numele de "catastrofa Malthusiana."

8.2.

Dilema Malthusiana

30

etapa I

Malthus, un cleric si economist englez, a crezut ca a recunoscut problema popularii si impactele sale asupra resurselor, mediului inconjurator, si a societatii in general. Cercetarea lui l-a facut sa concluzioneze ca rata popularii a crescut mai repede decat capacitatea societatii de a produce resursele necesare sustinerii ei. Implicatia asupra structurii economice a unei societati era de asemenea in joc. A adaugat ca multe familii nu ar avea cu ce sa se intretina, cu o crestere fara proportii a muncitorilor pentru munca disponibila. Cu foametea, bolile si crimele ca rezultat al unei majoritati impovarate, a pretins ca trebuie sa se actioneze pentru a "controla populatia". Modele ulterioare au incurajat "celibatul voluntar" al "specimenelor rele" ale populatiei, standardele sociale care privesc moralitatea claselor mai sarace, si o restrictie asupra interactiunii pentu unii, au fost cateva dintre solutiile de mai devreme. Malthus a inceput ipoteza sa in 1798. In realitate, "dilema" Malthusiana a fost de fapt o intrebare. O intrebare pusa elitelor sociale ale lumii. Dupa ani, raspunsurile date de inginerii sociali au devenit din ce in ce mai indraznete dar fara nici o solutie finala. Chiar daca Malthus nu este foarte cunoscut acum, influenta lui asupra guvernelor la fel si planurile de infrangere a guvernelor actuale era imensa, atat in trecut cat si in prezent. Teoriile lui Malthus au fost foarte agreate de mintile revolutionare ale indivizilor precum Charles Darwin (initiatorul modelului evolutionar), Karl Marx si Frederick Engels (autorii Manifestului Comunist si al Das Capital), Lord John Maynard Keynes (fondatorul Bancii Mondiale, Fabian Socialist, si directorul Societatii Britanice de Eugenie), Mao Zedong (discipol al lui Karl Marx, fondatorul Partidului Comunist Chinez, si criminalul a 60-80 milioane din oamenii sai), si multi altii.

31

Cum "intrebarea" legata de suprapopulare a continuat sa fie pusa si in secolul douazeci, modalitatea care in mod sigur a reunit savantii asupra subiectului a fost modelul eugeniei. Darwin nu a fost primul om de stiinta care a scris teorii despre evolutie. De fapt, la 1800, Johann Wolfgang von Goethe este probabil primul cugetator "modern care a dezvoltat o teorie a evolutiei organice. Ceea ce a facut ca gandirea lui Darwin sa fie diferita, a fost conceptul "selectiei naturale. Pentru multi, rezolva o problema fundamentala in planificarea ingineriei sociale. Citind teoriile lui Darwin despre "selectia naturala, Galton a fost incantat si a mers mai departe cu teoretizarea conceptului. Condus de ideea de lupta sau "competitie a speciilor, Galton a afirmat ca toate cunostintele din perioada respectiva au indicat un raspuns simplu si evident; ca nu este doar o lupta a speciilor, ci o "lupta a raselor. Pentru prima data cineva chiar a afirmat ca nu "toti oamenii sunt egali, ci rasa umana a fost pana la urma divizata in sub-specii mai evoluate si mai putin evoluate care fie se vor adauga la viitorul omenirii, fie il vor pune in pericol prin competitia fara rost pe resurse. In 1869, la 10 ani dupa prima carte a lui Darwin, Galton a dat nastere la o "noua stiinta, dupa cum a spus in cartea sa "Cercetarea aptitudinii umane si a dezvoltarii ei. In carte, el a dat nastere pentru prima data termenului de "eugenie. Preluat de la greci, cuvantul eugenie deriva din cuvantul eu (bun sau bine) si sufixul gen (nascut). Pentru unii, termenul "bine-crescut suna la fel si isi are originea in acelasi loc. Scopul eugeniei este studiul Agentiilor sub controlul social care imbunatatesc sau deterioreaza calitatile rasiale ale generatiilor viitoare fie fizic, fie mental. Asadar, aceasta incercare de a imbunatati "generatiile viitoare cu ajutorul "controlului social prin deteriorarea sau imbunatatirea "calitatilor rasiale a oamenilor a dus la o metoda de masurare ce a fost numita "biometrie.

32

Biometria s-a straduit sa creeze un tipar socio-fizic pentru aceasta metoda de imbunatatire a speciei umane unde se masura inteligenta si se cautau stramosii rasiali, urmele de boli ereditare si sanatatea mentala. Sir Francis Galton a avut numerosi adepti: Aldous Leonard Huxley, Charles Benedict Davenport, Clarence J Gamble, mile Zola, Ernst Rdin, Garrett James Hardin, George Bernard Shaw, Harry Hamilton Laughlin, Joseph Fletcher, Julian Huxley, Madison Grant, General Frederick Henry Osborn, Margaret Higgins Sanger, Ted Turner, Thomas Henry Huxley PC, Will Keith Kellogg. Galton a fost un om de stiinta respectat, un spirit universal victorian, antropolog, eugenist, explorator tropical, geograf, inventator, meteorolog, protogenitician, creatorul psiho-metricii si statistician, cu foarte multe contributii in domeniul judiciar, precum procesul amprentarii, si asa mai departe. A fost numit cavaler in 1909. Ca si copil minune a fost extrem de avansat si mai tarziu s-a spus ca avea un coeficient de inteligenta de 190. Ii sunt atribuite peste 340 de lucrari si carti. Multi sunt uluiti cand citesc aceste informatii despre eugenie da, suna precum o practica obisnuita a Germaniei naziste in anii 1930 si 1940. Totusi nu este asa. Acest lucru se intampla cu 65 de ani mai devreme. Desi Marx si Engels, precum si multi alti socialisti, au primit cu entuziasm aceasta credinta la momentul respectiv, totusi socialistii moderni nu vor sa accepte aceste origini. La inceput, eugenia a fost controversata. Totusi, un prieten al familiei si un sustinator a lui Darwin si a lui Galton, T. H. Huxley, cunoscut ca buldogul lor, a devenit cel mai influent sustinator al teoriei si a promovat-o in universitati si cercuri stiintifice din intreaga lume. Familiile Galton, Darwin, Huxley si Edgewood au fost atat de convinsi de sanatatea eugeniei incat s-au supus unui experiment social unde "cele patru familii se vor reproduce numai intre ele.

33

Ei au prezis ca efortul lor va produce in scurt timp o rasa de "superoameni cu cele mai elitiste trasaturi ale omenirii. Totusi s-au inselat si a fost un dezastru. In cadrul celei de-a doua generatii, experimentul a luat-o razna producand copii nascuti morti, retardati mintal si deformati fizic. Destul de interesant totusi, aceasta poveste despre care s-a vorbit mult nu i-a oprit in niciun fel pe partizanii zelosi sa adere la aceasta pseudo-stiinta si s-au agatat de ea cu o fervoare religioasa. Multe universitati au imbratisat conceptul cu toata inima si, una cate una, institutiile prestigioase din lumea vestica au adoptat studiile eugeniei in curricula lor. Curand, subiectul a fost transformat intr-un studiu creditat pana aproape de sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial.

Etapa a II-a A doua etapa in dezvoltarea miscarii eugenice s-a intins din 1905 pana in 1932, cand subiectul a intrat in perioada de glorie. In anii ce au urmat, o furtuna de sustinere a cuprins lumea cu o succesiune de evenimente importante care au fost in acord total sau rezonau cu idealurile socialiste ale societatii planificate, folosind eugenia ca ghid pentru cetateni.

8.3. Cronologia dezvoltarii eugeniei

1898 Suedia: Partidul Social Democrat, al doilea ca sfera de influenta dupa partidul Nazist din Germania, ce a preluat marxismul ortodox si modelele lui Galton ca puncte de reper, a supravietuit pana in 1975. 34

1901 Marea Britanie: H. G. Wells, autorul Razboiului Lumilor, a scris Anticipatiile, un viitor pro-eugenic controlat stiintific. 1903 - Marea Britanie: George Bernard Shaw, autor dramatic, romancier si socialist declarat a scris "Oameni si Super-oameni sustinand o super-rasa umana produsa cu ajutorul eugeniei. 1904 SUA: Charles Davenport pune bazele "Cold Spring Harbor Research Facility in New York, infiintat cu ajutorul donatiilor din partea celor mai bogate familii din lume, inclusiv John D. Rockefeller, Andrew Carnegie si familia Harriman, pentru intreprinderea studiilor eugenice si a experimentelor pe oameni. 1907 SUA: Primele legi despre sterilizare au fost date de presedintele Woodrow Wilson, care a sterilizat fortat persoanele nedorite precum cei bolnavi mintal, cei cu punctaj scazut la teste, criminalii si persoanele violente si chiar a interzis cresterea bebelusilor cu malformatii. In final, in timp ce practica a castigat popularitate, lista victimelor crestea si legea sterilizarii a fost implementata in 34 de state si a persecutat peste 50.000 de cetateni americani. Europa si Australia Legi asemanatoare erau deja adoptate de catre Marea Britanie, Australia, Canada si Europa. 1910 SUA: A fost stabilit "Biroul de inregistrari eugenice in Statele Unite, unde se prelevau mostre de tesut de la americani care nu banuiau nimic si erau administrate injectii, precum si terapie experimentala cu radiatii pe copii si pe femei insarcinate, deseori terminandu-se cu moartea. 1911 Germania: Fundatia Rockefeller a sustinut cu bani "Institutul Kaiser Wilhelm care mai tarziu a devenit o sursa fundamentala de

35

bani si influenta in Partidul National Socialist al Muncitorilor (Nazisti). 1916 SUA: Madison Conrad, un avocat american, antropolog si eugenist a scris cartea Aparitiei rasei ariene, un impuls al miscarii socialiste pe care, mai tarziu, Adolf Hitler a numit-o "Biblia lui. 1916 SUA: Margret Sanger, o feminista si o eugenista cu inclinatie spre controlul populatiei si o tovarasa a lui H.G.Wells, si-a deschis prima clinica de control al nasterii, care mai tarziu a devenit cunoscuta sub numele de "Natalitate controlata, finantata de fundatia Rockefeller. In lunile ce au urmat, fundatia Rockefeller a finantat un summit al cooperarii dintre eugenistii americani si cei germani si l-a trimis pe Charles Davenport la Institutul Kaiser Wilhelm, din Gemania, impreuna cu alti doi colegi. Subiectul era o problema prezentata de eugenisti, dar nu reprezenta nimic nou pentru germani. De fapt, era raspandita in partidul de la conducerea Germaniei si o credinta predominanta printre toti socialistii europeni, inclusiv printre comunisti. Totusi, doar Partidul National Socialist al Muncitorilor sau Nazistii au fost gata sa implementeze "solutia finala. "In Europa centrala doar germanii, ungurii si polonezii sunt socotiti ca purtatori ai progresului. Restul trebuie sa dispara. Misiunea suprema a tuturor celorlalte rase si popoare, mari si mici, este sa piara in holocaustul revolutionar Karl Marx, 1849.

8.4. Infiintarea Conferintei Internationale despre Eugenie In anii ce au urmat, Conferinta Internationala despre Eugenie s-a bucurat de o popularitate enorma si a devenit validarea publica a teoriilor sale. Destul de interesant, un moment de sustinere din partea tarilor non-occidentalizate incepea asa cum putem observa in continuare:

36

1912 Londra: Prima Conferinta Internationala despre Eugenie cu participanti din jurul lumii, condusa de Major Leonard Darwin, fiul lui Charles Darwin. Evenimentul i-a fost dedicat lui Sir Francis Galton. Printre participanti s-au numarat socialisti precum: George Bernard Shaw, liderul Partidului Social Democrat englez, Sydney Webb si din Canada, Tommy Douglas. De asemenea, in public s-au mai aflat lideri importanti precum: H. G. Wells, presedintele Woodrow Wilson, presedintele Theodore Roosevelt, Emile Zola, John Maynard Keynes, William Keith Kellogg, Margaret Sanger, primministrul Angliei Sir Winston Churchill, Sidney Webb, si multi altii. 1921 New York: A doua Conferinta Internationala despre Eugenie, a fost condusa de Alexander Graham Bell, inventatorul, precum si alti noi participanti din America Latina (Mexic, Cuba, Venezuela, San Salvador, Uruguai), Asia (Japonia, India, Siam). Subiectul principal de discutie a fost eliminarea celor "nepotriviti in societatile concurente. 1932 New York: A treia Conferinta Internationala despre Eugenie a fost condusa de catre Charles Davenport, fondatorul Cold Spring Harbor Research Facility. Majoritatea participantilor erau gata de actiune si se simtea atmosfera "Implementarii. Pana la inceputul "Celei de-a 3-a Conferinte Internationale de Eugenie" din New York in 1932, formele de control al populatiei propuse si de reducere a resurselor de consum au fost stabilite astfel: 1. Controlul nasterilor prin metode de sterilizare a nedoritilor, folosirea contraceptiei si avortul. 2. Eutanasia pentru cei bolnavi si batrani. 3. Stabilirea politicii unui singur sau doi copii in tarile potrivite

37

4. Promovarea abstinentei pentru clasele mai sarace. 5. Organizatii de "Planificare Familiala" a celor educati. 6. Restrictionarea migratiilor internationale. 7. Legi de protectie a mediului si promovarea conservationismului care a dus la "miscarea verde."

SOLUTIA FINALA Aparent, "Solutia Finala" a fost gasita In acelasi an, Margaret Sanger, membra a Partidului Comunist al Statelor Unite ale Americii, membra a Eugeniei Americane, si fondatoare a "Planificarii Parentale", a fost gazda Congresului Statelor Unite in favoarea partizanilor sai. Ea a reprezentat binefacatorii ei, indemnand la aprobarea "politicii unuia sau a doi copii", la fel si o lege care cerea sterilizarea fortata a mai mult de 25 de milioane de americani. In mod extrem de surprinzator, cele doua proiecte de lege au fost aproape aprobate de Congres. Oricum, 34 de state au adoptat legi de sterilizare si au fortat mai mult de 50.000 de americani sa se supuna. Chiar daca s-a confruntat temporar cu infrangerea, lupta pentru implementarea legilor eugeniei socialiste abia incepuse.

8.5. ADOLF HITLER Acesta a instituit oficial eugenia, fcnd ca o ar ntreag s-i pun n aplicare principiile, care spuneau nu numai s nmuleasc numrul celor pe care el i considera c fac parte dintr-o ras superioar, ci s-i elimine pe toi cei pe care i credea a fi inferiori. Unde a gsit Hitler susinere pentru ideile sale eugenice? La Margaret Sanger i la cercul su. 38

n 1924, Hitler a scris Mein Kampf (sau Lupta Mea) i a creditat eugenistii americani ca fiind sursa lui de inspiraie. Hitler chiar a scris o scrisoare de fan eugenistului american i conservator, Madison Grant, numind cartea lui bazat pe ras, Trecerea marii rase, Biblia sa. Hitler i-a dezvoltat planurile pentru exterminarea n mas a evreilor i ceea ce el numea alte sub rase ct i cele handicapate, de la Grant. Prin 1927, eugenia a atins apogeul. Aa zisa tiin a fost n mod agresiv implementat prin concursuri n coli si alte institutii. n acelai an n SUA mai mult de 25 de state au trecut legi pro sterilizare i Curtea Suprem a votat pentru planuri de sterilizare brutal. Cnd Hitler vine la putere n 1933, unul dintre primele sale acte a fost s treac legea eugeniei naionale copiat dup legi din SUA. La un moment dat, 27 DE STATE PUN LEGIILE DE STERILIZARE UMAN N PRACTIC! Documentarul, Tomorrows Children (Copiii de mine), a adus agenda eugeniei pe marile ecrane n SUA in anul 1934. Prin 1936, Germania a devenit liderul mondial n eugenie prin luarea unor aciuni efective de sterilizare i eutanasiere sute de mii de victime. La sfritul rzboiului, aliaii au protejat de persecutare chiar acei oameni de tiin naziti care au torturat mii de oameni pn la moarte. ngerul morii, Josef Mengele i eful su Otmar Von Verschuer nu au fost persecutai iar von Verschuer chiar a continuat munca sa n Germania. Dupa razboi, aceeasi Marie dar cu alta palarie Publicaia trimestrial Eugenia a devenit Noi termeni ca Transumanism, Controlul Biologia Social. Liga Populaiei, Durabilitate, Controlului Naterii Americane a devenit Paternitate Planificat. Conservare i Ecologie au nlocuit Igiena Rasial i Darwinismul Social. Muli eugenisti din perioada precedent s-au angrenat n ceea ce ei numeau cripto-eugenie. Ducnd n mod intenionat credinele lor eugenice n

39

subteran, ei au devenit foarte respectai antropologi, biologi i geneticieni n lumea de dup rzboi. Aldous Huxley autorul crii Mreaa Lume Nou, a inut un discurs la Berkley n 1962 cu puin timp nainte de moartea sa. El a admis ca foarte vnduta sa carte, scris n 1932, s-a bazat nu pe ficiune ci pe ceea ce elita planifica s implementeze: Oamenii de tiin din Germania nazist scriau articole n revista lui Margaret Sanger Birth Control Review, iar membrii Ligii pentru Controlul Naterilor a lui Margaret Sanger au vizitat Germania nazist, au participat la edinele Curii Supreme de Eugenie i s-au ntors n America cu studii despre modul n care Legea sterilizrii din aceast ar strpea cele mai rele tendine motenite ale rasei germane ntr-un mod tiinific i uman cu adevrat. Dup cel de-al doilea rzboi mondial, cnd lumea a aflat despre ororile Holocaustului i lagrele de concentrare, termenul de eugenie a fost discreditat total. Margaret Sanger s-a distanat rapid de eugenie i a nceput s scoat n eviden ideea controlului naterilor ca fiind o chestiune feminist. Nu s-a mai auzit nimic despre eugenie. Din pcate, filozofia din spatele eugeniei exist astzi printre noi. n general vorbind, toate argumentele iniiale n favoarea eugeniei au devenit aceleai argumente n favoarea controlului naterilor, a avortului, a eutanasiei i chiar a clonrii. Chesterton a neles acest lucru. ns l-a neles din 1910 (cnd a nceput scrierea crii sale, publicat abia n 1922). Chesterton vedea n eugenie exact ceea ce vedem noi azi n controlul naterilor, avort, eutanasie etc. Doar c el a prevzut aceasta cu mult nainte de a se ntmpla. Eugenia, ca i avortul, i sprijin avantajele sale pe negarea umanitii unei clase ntregi de oameni. Pentru eugenie, nepotriviii nsemna de obicei cei sraci, cei slabi sau pur i simplu etniile cu muli copii. n cazul avortului, exist un avantaj perceput al cuiva de a-l elimina pe cel mai slab i mai lipsit de aprare dintre fiinele umane: copilul nenscut.

40

Cum scria Chesterton: Este cutat viaa celui mai slab, ca s-i fie luat. Eugenia i avortul sunt dou idei ale tiraniei elitei, care decide cine trebuie s triasc i cine trebuie s moar. i dac este vorba despre elit, este vorba despre bani. Rockefeller-ii i Carnegie-ii i ali lorzi ai capitalului au finanat cercetrile eugenice din anii 20. Ei au continuat s fie susintori principali ai organizaiei Planned Parenthood. Chesterton este de prere c bogia i tiinele sociale susinute de bogai ncearc experimente inumane, iar cnd eueaz, experimentele devin i mai inumane. Aceti oameni sunt inumani deoarece nu au nici un dumnezeu. i sunt fr dumnezeu deoarece nu vor s vad ct de inumani sunt. Industrialistul bogat a devenit agnostic, a declarat Chesterton nu att pentru c nu tia unde se afl, ci deoarece voia s uite unde se afl. Muli bogai au luat calea scepticismului exact aa cum sracii iau calea buturii, deoarece aceasta era pentru ei o ieire din impas. Eugenia nseamn tirania tiinei. Uitai de vechiul argument conform cruia religia persecut tiina. Chesterton arat faptul evident c, n lumea modern, se ntmpl complet invers. tiina este cea care ncearc o tiranie prin intermediul statului. Cea care folosete ntr-adevr arma secular este tiina. Iar crezul care acapareaz colile, crezul care este impus de fapt prin amenzi i nchisoare, crezul care este proclamat cu adevrat nu n predici, ci n statute, i care este rspndit nu de pelerini, ci de poliiti acest crez este un sistem important i disputat de gndire, care a nceput cu Evoluia i a sfrit cu Eugenia. Materialismul este cu adevrat Biserica noastr oficial, cci guvernul va ajuta realmente la persecutarea ereticilor si. Chesterton susine c problema tiinei oficiale este aceea c ea devine treptat tot mai oficial, n timp ce devine tot mai puin tiinific.

41

Omul de pe strad, spune el, trebuie s fie total la mila unei preoimi academice. Dac oamenii crora le pas de adevrurile tradiionale ncearc s obiecteze mpotriva eugeniei, a controlului naterilor sau a clonrii, ei sunt ngrdii de ceea ce Chesterton numete aceeai tiin rigid, de aceeai birocraie tiran i de acelai terorism al profesorilor de mna a aptea. Primii scriitori care au scris despre eugenie scoteau n eviden aceste idei atroce, iar scriitorii de mai trziu vedeau n cartea lui Chesterton un obstacol n calea realizrii ideilor lor.

8.6. Socialismul si eugenia inseparabile In 1924 Adolf Hitler a scris infama sa carte despre controlul popularii si planificarea sociala Mein Kampf, si a acreditat eugenistii americani ca fiind inspiratia sa, scriind chiar si o scrisoare de admiratie autorului Madison Conrad pentru publicarea cartii sale monumentale bazate pe eugenie, The Passing of the Great Race. In scrisoare, Hitler a numit cartea "biblia sa". La un an dupa conferinta Eugeniei Internationale din 1932, Socialistii Nationali au castigat controlul majoritar a Reichstag-ului, parlamentul politic al Germaniei, iar Hitler a devenit cancelarul Germaniei. Aproape imediat legi au fost aprobate pentru a legaliza avorturile cu o directica clara asupra cui sa fie aplicate fortat. Socialistii germani au fost pe locul al doilea in istorie in atingerea acestui scop al planului eugeniei in urma socialistilor rusi in 1919. In lunile urmatoare, metodele de control si reducere a populatiei ramase au fost implementate una cate una, cu avortul fortat, sterilizarea, si eutanasia in cap de lista. In final, a fost raportat ca Partidul Socialist al Germaniei a efectuat peste 500.000 de avorturi pe an cat timp a fost la putere. O cantitate zguduitoare avand in vedere ca nazistii au domnit din 1933 pana in 1945.

42

Aceasta ar insemna un total de aproximativ 6 milioane de avorturi, atat fortate cat si voluntare, intr-o perioada de 12 ani. Filme de propaganda au fost produse de ministerul german pentru a popula practicile eugeniei si pentru a informa in mod entuziast ca asemenea legi americane si britanice au fost deja adoptate. Recenzia Controlului Nasterilor, o revista infiintata de Margaret Sanger, a fost citata regulat de partidul Nazist. Sanger a fost extrem de laudata de Hitler pentru munca sa in domeniul eugeniei si pentru promovarea avortului ca un instrument de control al populatiei. Numind-o des inspiratia sa, Hitler s-a asigurat ca ea lucra cot la cot cu cea mai importanta persoana din timpul miscarii Naziste, Dr. Ernst Rudin, pentru a planifica noua lor societate.

Dr. Ernst Rudin Fondator al societatii de Eugenie din Germania Ernst Rudin a fost unul din fondatorii Partidului Socialist National la nasterea sa in 1918. Ca director al "Institutului Kaiser Wilhelm" fondat de Rockefeller si actionand ca fondator al Societatii de Eugenie Germana, Rudin a fost foarte probabil mai influent asupra lui Hitler decat oricine altcineva in Germania. Mai mult, Dr. Rudin a fost ales presedintele "Celei de-a 3-a Conferinte Internationale de Eugenie" avand participanti din intreaga lume. In cele din urma, a fost autorul politicii de "curatire rasiala" pentru Partidul Nazist in cartea sa Lege pentru Prevenirea Progeniturilor cu Boli Ereditare. In 1933, Rudin a condus comitetul desemnat de guvernul Nazist numit "Comitetul Expert in Probleme Legate de Populatie si Politica Rasiala." Ceea ce a scris in acel an nu a devenit doar politica de curatire rasiala a Germaniei Naziste, in mod ironic copiind politicile de eugenie acceptate international, dar au

43

fost si publicate in revista lui Sanger Recenzia Controlului Nasterilor, fiind mult aclamat. Istoria a inregistrat ororile care au urmat in urma adoptarii acestei politici de curatire rasiala. In anii care au urmat, socialistii Germaniei au marsaluit in Europa si au mobilizat pe altii sa inceapa un razboi care sa puna capat tuturor razboaielor. Rezultatul final al celui de-al Doilea Razboi Mondial a fost acela ca politica de curatire rasiala a socialismului a costat vietile a mai mult de 50 de milioane de oameni. Cand este combinat cu macelul altor revolutii socialiste precum cea a Bolshevik-ilor in Rusia, a armatei rosii a lui Mao, PolPot din Cambodgia, si Cuba lui Castro, rata mortalitatii urca in mod uluitor la 150 de milioane de oameni ucisi. In aceasta se regaseste utopia pe care Karl Marx o avea in minte? Pentru multi, este o dicotomie uluitoare sa compari socialistii rusi cu cei germani daca exista un singur lucru in comun in nume. Oricum istoria conservea adevarata poveste si scopurile lor comune. "Exista ceva care mai mult ne leaga de Bolshevism decat ne separa de el". -Adolf Hitler

44

9. EXPERIMENTE SOCIALE DE-A LUNGUL TIMPULUI

Eugenia experimentala

Pe plan internaional, exist International Planned Parenthood Federation (IPPF), cu sediul la Londra, reprezentat n Romnia de organizaia Societatea pentru Educaie Contraceptiv i Sexual (SECS) Unii din comentatorii articolului - PIETRELE INDRUMATOARE din Georgia (Georgia Guidestones) si directiva unui maxim de 500 milioane de locuitori pe planeta isi exprima opinia ca o diminuare drastica a populatiei globului reprezinta una din solutiile salvatoare pentru omenire. Si din pacate, aceasta idee este imbratisata in ultima vreme de un numar din ce in ce mai mare de semeni ai nostri. Celor ce o aproba, le scapa insa cateva elemente esentiale: cum a aparut ideea, cine o sustine si o finanteaza, faptul ca este strans legata de una din cele mai sinistre ramuri ale stiintei, EUGENIA. Si le mai scapa din vedere un aspect fundamental: ei si urmasii lor nu se afla obligatoriu pe lista supravietuitorilor, iar daca totusi se vor afla, vor fi in casta sclavilor. Varul lui Charles Darwin, Sir Francis Galton (18221911), parintele EUGENIEI spunea despre aceasta ca: este studiul factorilor sub control social, care mbuntesc sau slbesc calitile rasiale ale viitoarelor generaii fie c sunt fizice sau mentale. Multi considera ca initiatorii eugeniei au fost nazistii. Din nefericire, fals. Au existat de-a lungul timpului mari finantatori, la propriu sau ideologici, ai acesteia. Printre familiile care se detaseaza clar prin investitiile uriase pe care le-au facut sunt familia Rockefeller si Harriman.

45

n 1904, Cold Spring a fost iniiat n SUA cu finanarea Carnegie, Rockefeller i Harriman. n 1907 primele legi ale sterilizrii au fost aprobate n SUA. Cetenii cu uoare diformiti sau cu scoruri sczute la testele lor din cardurile de raportare au fost arestai i sterilizai cu fora. Unul dintre cei mai importanti eugenisti, Charles Benedict Davenport (18661944) a devenit director al Cold Spring Harbor Laboratory in 1910, cand a fondat si Eugenics Record Office. In 1911, acesta scrie cartea sa de referinta Heredity in Relation to Eugenics. Apoi in 1929, Race Crossing in Jamaica, in care arata degradarea la care ajung indivizii prin amestecarea raselor alba si neagra. Cu astfel de idei , a avut contacte cu institutii si publicatii din Germania nazista inainte si in timpul celui de al doilea razboi mondial. De notorietate este contributia sa la Festschrift, pentru Otto Reche, cel ce avea sa devina una dintre cele mai importante figuri ale teoriilor superioritatii sau inferioritatii raselor. In 1904, The Cold Spring Harbor Laboratory este finantata de Carnegie Institution of Washington iar in 1921 este reorganizata ca Carnegie Institution Department of Genetics. Intre 19101940 gazduieste Eugenics Record Office a lui Charles B. Davenport si a asistentului sau Harry H. Laughlin. Eugenics Record Office a fost finantata initial de Mary Harriman, vaduva lui E. H. Harriman iar apoi de Carnegie Institution. Institutul este raspunzator pentru legile ce la acea vreme au dus la multe sterilizari fortate . n 1911, familia Rockefeller export eugenia n Germania prin rulri de bani ctre Institutul Kaiser Wilhelm care mai trziu va fi stlp central al celui de-al treilea Reich. La Conferina Internaional a eugeniei din 1912 din Londra, aceasta devine o nebunie internaional i ctig statutul de superstar. Futurologul i autorul SF de succes, H.G. Wells a studiat biologia ndrumat de eugenisti de top i a rspndit noua credin la nivel planetar. In 1916, iubita lui H.G. Wells, Margaret Sanger, a nceput promovarea eugeniei n SUA. n 1923, Sanger primete fonduri masive din partea familiei

46

Rockefeller. Sanger a scris fratelui intru eugenie Clarence J. Gamble c liderii negrii ar trebui recrutai ca deschiztori de drum n programele de sterilizare direcionate mpotriva comunitilor de negrii. Robert Thomas Malthus (17661834), este faimos deoarece a spus c un colaps al produciei n mas a hranei ar fi de ajutor deoarece ar cura lumea de sraci iar Charles Darwin, un admirator al Modelului Catastrofic Malthusian, a dezvoltat teoria evoluiei, avnd ca idee primordial supravieuirea celui mai adaptat. Cu ajutorul lui T.H. Huxley, cunoscut ca buldogul lui Darwin , teoriile lui Darwin au fost propulsate si acceptate la scar larg printre cercuri tiinifice cheie de pe tot cuprinsul Angliei i apoi n lume. Vrul lui Darwin, Francis Galton, socotit ca fiind tatl eugeniei, a vzut o oportunitate in a face omenirea s progreseze dezvoltand Darwinismul Social prin luarea regnurilor din Teoria Evoluiei carora le-a aplicat principii sociale. Familiile Darwin, Galton, Huxley i Wedgwood au fost aa de obsedate cu noua lor teorie de schem social c i-au fgduit solemn: familiile lor nu se vor nmulii dect ntre ele. Ei au prezis n mod fals c n decursul a doar cteva generaii ei ar produce super-oameni. Apariia pseudotiinei a fost doar codificarea practicii de ncruciare selectiv deja popular n interiorul ELITELOR. Experimentul celor 4 familii a fost un dezastru. Doar pe parcursul a dou generaii de procreare selectiv, aproape 90% dintre progeniturile lor ori au murit la natere ori au fost handicapai n mod serios, din punct de vedere fizic sau mental. Biometria pare a fi o nou tiin, dar a fost de fapt dezvoltat de Galton n anii 1870 ca o modalitate de a urmri trsturile rasiale i istoria genetic i ca o modalitate de a decide cine are dreptul la procreere. David Rockefeller scria in New York Times la 10 august 1973

47

Experimentul social din China sub conducerea preedintelui Mao este unul din cele mai importante i de succes din istorie. Dezvoltarea moderna a extremului orient a avut o importanta deosebita pentru ELITELE planetare. Este in vigoare si astazi legea prin care familiile acestei tari nu pot avea decat un singur copil. n 1972, Nixon a implementat de asemenea tactici eugenice care au fost conduse de George Herbert Walker Bush. Bush a sftuit China n formularea planului lor de aciune un copil i a direcionat guvernul federal s sterilizeze cu fora mai mult de 40% din femeile americane (indieni nativi) din rezervaii. Dr. Eric R. Pianka afirma: China a fost n stare s ntoarc pagina i s devin cea mai mare putere mondial deoarece ei au o poliie statal i sunt capabili s foreze oamenii s nceteze reproducerea. Henry Kissinger, sublinia in 1974: Depopularea ar trebui s fie prioritatea principal a politicii externe fa de rile lumii a treia. Putem compara parabola Mreaa Lume Nou cu o alt parabol din cartea lui George Orwell 1984. Putem crede c dictatura tiinific a viitorului va fi probabil o bun afacere mai apropiat de tiparul Mreaa Lume Nou dect de ablonul 1984. Acest ablon este probabil, o bun afacere mult mai eficient dect altele. Dar dac poi obine consimmntul oamenilor la starea de fapt n care ei triesc, starea de sclavie, starea de a fi, ei bine, mi se pare mie c natura revoluiei ultime cu care ne confruntm acum este exact aceasta: c ne aflm ntr-un proces al dezvoltrii unei ntregi serii de tehnologii care i vor permite oligarhiei controlatoare, care mereu a existat i probabil c va exista mereu, s fac oamenii chiar s-i iubeasc sclavia. Oameni pot fi fcui s se bucure de o stare de fapt care, dup orice standarde de decen, ei ar trebui s nu se bucure i aceste metode, eu cred,

48

sunt o real rafinare ale altor metode mai vechi ale terorii deoarece ele combin metode ale terorii cu metode ale acceptrii. Exist alte metode variate la care cineva s-ar putea gndi, exist de exemplu metoda farmaceutic, aceasta a fost una dintre chestiunile despre care am vorbit n Mreaa Lume Nou i rezultatul ar fi acela c v putei imagina un dttor de euforie care ar face oamenii perfect fericii, chiar i n cele mai abominabile circumstane. Adic, aceste lucruri chiar sunt posibile. Elita a lsat un val uria de distrugere n spatele ei n timp ce plin de snge rece, experimenteaz pe populaia civil ca i cum am fi cobai. Unul dintre studiile binecunoscute din eugenie, proiectul sifilis Tuskegee, a ucis sute de negrii i cetateni trecui de 40 de ani pn cnd oamenii din interior au expus-o n 1972. In timpul Razboiului Rece, armata americana a facut teste biologice, chimice sau farmaceutice pe soldati. Guvernul federal a susinut experimente secrete radioactive pe mii de pacieni care nu i-au dat acordul n sute de spitale din SUA; au injectat brbai, femei i copii sntoi cu Uraniu i Plutoniu cu nivele de dozaj aflate ntre non terapeutice spre mortale omornd muli dintre subiecii testai. Femeilor nsrcinate ale militarilor li s-au dat vitamine din partea doctorilor bazelor militare care de fapt constau din Uraniu 239 i Plutoniu 241 foarte radioactiv rezultnd n avorturi violente i la moartea mamelor. Soldai, marinari i pucai marini au fost folosii ca porcuori de Guineea n sutele de teste ale bombelor atomice i cele cu hidrogen. Patrioi americani au fost radiai, la fel ca animalele de laborator. Piloii au fost forai s zboare prin nori de radiaie n form de ciuperc, distrugtori ai ADN-ului. Din 1951 pn n 1961, armata SUA a pltit Ministerului Sntii din Israel 3 milioane de lire s fac teste radioactive pe copii evrei care au imigrat n Israel. colile publice guvernamentale ar fi spus copiilor c ei vor merge s li se fac o verificare medical i c o s fie scanai cu raze X. Pentagonul deja iradiase mai mult de 4000 de copii instituionalizai n SUA muli dintre care au i murit.

49

Mai mult de 110.000 de evrei cu piele nchis la culoare au primit doze de raze X de 35.000 ori mai mari dect maximul admis, la cap, n mod repetat. Muli dintre copii au murit n interval de cteva luni. Toi i-au pierdut prul. Civa dintre ei nc triesc i astzi i suport probleme de sntate chinuitoare. n 1965, Pentagonul a testat o arm biologic n metroul din New York i au plasat personal la spitalele locale ca s monitorizeze efectele. Mai mult de un milion de oameni au fost expusi. Sterilizarea agresiv a brbailor i femeilor a continuat n multe state pn la mijlocul anilor 1980. Bertrand Russel spunea: n mod gradat, prin reproducere selectiv, diferenele congenitale dintre conductori i condui vor crete pn cnd vor deveni specii aproape diferite. O revolt a plebei ar deveni la fel de negndit ca i o insurecie organizat a oilor mpotriva practicii de a mnca carne de oaie. H.G. Wells, Aldous Huxley, Bertrand Russel i sute de alii eugenisti se ludau constant despre cum conductorii se consider o specie separat i mai evoluat dect omul obinuit. Eugenistii de top au fost suficient de tupeiti s admit c elul lor adevrat nu a fost s mbunteasc ereditatea oamenilor obinuii ci s-i ndobitoceasc i mai mult astfel nct s fie mai uor controlabili. Ctigtor al premiului Nobel, Russel a scris pe larg despre cum vaccinrile pline de mercur i alte componente nocive creierului ar induce lobotomii chimice pariale i ar dezvolta o populaie servil de zombi. In cartea sa Impactul tiinei n Societate, acesta scria: Dieta, injeciile i interdiciile se vor combina, de la vrst foarte timpurie s produc acel tip de caracter i tip de credine pe care autoritile l

50

consider dezirabil i orice critic serioas a puterii va deveni imposibil psihologic. De zeci de ani planificatorii sociali eugenisti spun c ar folosi medicamente care altereaz mintea pentru a controla populaia. Lumea occidental implementeaz acum metode pre-crim eugenice. Fetuii sunt acum prefiltrai n funcie de istoria criminal a familiei, din Portland, Oregon pana la Londra, Anglia, servicii de protecie a copilului nroleaz la natere copii n baze de date criminalistice, forndu-i apoi s participe la audieri de prob la vrsta de doi ani. Mai marii lorzi ai dictaturii tiinifice continu fr mil un rzboi mpotriva celor mai neajutorai dintre noi. n decembrie 1974, guvernul SUA a fcut din reducerea populaiei lumii a 3-a o problem central a securitii naionale. Planul de operaiune intitulat: Memorandum de Studiu al Securitii Naionale 200 (National Security Study Memorandum 200: Implications of Worldwide Population Growth for U.S. Security and Overseas Interests (NSSM200), a afirmat c populaia naiunilor lumii a treia reprezint o ameninare la adresa monopolului puterii globale al elitei internaionale. In 1967 John Foster Dulles creaza Asian Cultural Program pentru incurajarea schimburilor culturale dintre extremul orient si vestici si infiinteza Population Council. Cu toate ca a fost controversat, avandu-si radacinile in miscarea eugenie, consiliul si-a vazut linistit de treaba, devenind cu timpul un gigant in domeniu cu ramificatii in peste 60 de tari. Cel mai important obiectiv al sau este family planning. Se considera de neacceptat realizarea previziunilor ca in 2013 populatia SUA sa ajunga la 400 milioane (daca se continua ritmul de atunci al cresterii demografice). n 1998, Ted Turner a fgduit solemn c va da mai mult de 1 miliard pentru ONU ca s fie cheltuii n implementarea planurilor de reducere a populaiei la scar planetar. Intr-un interviu n Audubon Magazine, acesta spunea:

51

O populaie total de 250-300 de milioane de oameni o reducere de 95% din prezentul nivel, ar fi ideal. n 1999, Fundaia Bill i Melinda Gates a oferit 2,2 miliarde de dolari ctre Planificarea Paternal, Fondul Populaiei de la ONU i alte grupuri de reducere a populaiei. Pn n 2007 Gates a dat mai mult de 30 de miliarde de dolari aproape n exclusivitate ctre Grupurile de Control al Populaiei. Presa corporatist controlat a raportat plin de cinism c Gates a oferit banii s ajute copiii lumii a treia. Bill i Melinda Gates au fost detronai ca fiind cei mai generoi filantropi cnd prietenul lor i un individ entuziast al reducerii populaiei Warren Buffet, a oferit 37 de miliarde ca s finaneze o armat de Grupuri de Control ale Populaiei. Dr. Eric Pianka afirma : i cred de fapt c lumii i-ar fi mult mai bine cnd sunt doar 10 sau 20 la sut dintre noi rmai. Acesta mai afirma, n timp ce primea un premiu al Academiei de tiine din Texas, c pandemia global SIDA a fost nu prea bun, este prea nceat. Micarea eugenist i-a scuturat mult din bagajul ei nazist, i se folosete de ngrijorrile legitime ale populaiei legate de mediu ca de o masc pentru a ascunde agenda lor real. Toat lumea vrea s respire aer curat i s aib ap bun, dar controlorii micrii ecologiste nu au fcut nimic dect s strng ngrijorrile oamenilor i s promit suportul unor metodologii i planuri globale care destabilizeaz i mai departe lumea a treia i creeaz o mizerie de nedescris. Maestrul eugenic Julian Huxley, a fondat trans-umanismul i controlorii societii admit pe fa, c noul sistem este fcut s progreseze ctre o tiranie absolut. Conductorul trans-umanist, Ray Kurzweil, afirma c avansurile tehnologice le vor da posibilitatea celor care-i permit, s triasc pentru totdeauna, dar admite c majoritatea nu vor fi capabili s in pasul cu noua ras stpn.

52

Evoluia biologic este prea nceat pentru specia uman. n urmtoarele cteva decade va fi lsat n mizerie . afirma acesta Observam astfel ca misiunea sacra a ELITEI (ce o urmeaza cu indarjire si rabdare de peste 200 de ani), este aceea de a avea un sistem cu dou clase unde subclasa este forat s triasc ca sclav n micue orae nchise, n timp ce elita se va bucura de pmntul planetei. Diminuarea drastica a populatiei planetei si eugenia in general sunt evident strans legate si de politica promovarii avorturilor. Iar in istoricul acestei miscari regasim aceleasi personaje de mai sus. Se poate observa ca cei foarte interesati de EUGENIE sunt varfurile camatariei planetare, puternicele personaje ce reprezinta curelele de transmisie dintre acestia si politic-economic, precum si anumiti oameni de stiinta nebuni.. Dupa al doilea razboi mondial, masurile de combatere a antisemitismului au devenit un zid concentric protector.

A incerca sa intelegem complexitatea si precizia fiecarei singure celule este ceva tulburator pentru mintea umana! Cu toata stiinta noastra, noi nu stim inca sa construim o singura celula, chiar si pe cea mai simpla.

53

11. BIBLIOGRAFIE

1. M. Popa , Bilogie - Note teoretice si teste de genetica , Ed. Caba educational 2006 2. C. Georgevici bolile ereditare pot fi prevenite 2010/ adevarul/sanatate 3. E. Severin genetica umana concepte si aplicatii practice Ed Scripta 2002 4. M. Borodeanu , Terapia genica intre necesitate si etica , http://www.pharma business.ro/perspective/terapia-genica-intre-necesitate-si-etica.html 5. Decodarea genomului uman ziare.com 2009 6. A. Sica -Impactul testelor genetice prenatale/ copilul.ro 7. The Epoch Times 2009 Hitler, socialismul si agenda rasiala 8. Bertrand Russell Impactul Stiintei in Societate 1953 9. D. Rockefeller New Yorker Times (nota2) 1973 10. Charles Benedict Davenport - Heredity in Relation to Eugenics 1911 11. IARNA DEMOGRAFICA Declinul familiei umane subtitrare in limba romana 12. ANALIZA Mesajul de pe GEORGIA GUIDESTONES (PIETRELE INDRUMATOARE din Georgia) - 2010 13. Endgame Alex Jones film documentar 2009 14. http://www.desprecopii.com/info.asp?id = 1933 - americanpregnancy.org. WebMD, New Hanover Health Network 15. http://www.now.org/issues/abortion/ 16. http://www.now.org/issues/lgbi/ 17. http://www.hrw.org/reports/1993/WR93/Hrw-10.htm

54