Sunteți pe pagina 1din 43

U/l

ii

CUPRINS

I Aspecte generale ale firmei II. Sectorul de activitate pentru investiii 3 Evaluarea activitii viitoare a investiiei 4 Cheltuieli si surse de finanare pentru investiii V. Analiza financiara a activitilor VI Riscurile in activitatea agentului economic ca urmare a schimbului posibil in viitor Concluzii

1 .Aspecte generale ale firmei

S.C. ABV INVEST S.R.L., cu sediul n localitatea Iai, os. Iai - Ungheni, nr. 599, judeul Iai, Romnia, i desfoar activitatea n conformitate cu legile romne i statutul su. ncepnd din anul 1999 S.C. A.B.V. INVEST S.R.L este productor i mbuteliator de vinuri din struguri, avnd codul CAEN 1102 Fabricarea vinurilor din struguri". Capitalul social subscris nevrsat este de 3200000 lei iar capitalul social subscris vrsat este n valoare de 200000 lei, fiind mprit n 20000 pri sociale, iar valoarea nominal a unei pri sociale este de 10 lei . S.C. ABV INVEST S.R.L. i-a nceput activitatea n anul 1999, avnd ca principal obiect de activitate comercializarea bunurilor alimentare utiliznd depozite specializate n judeul Iai. Din 2001 am nceput comercializarea de pesticide n urmtoarele regiuni din Nord-Estul Romniei: Vaslui, Botoani, Neam i Bacu. ncepnd cu 2004 compania noastr a nceput importul pesticidelor din Japonia i India, urmnd extinderea n urmtoarele zone: Vrancea, Prahova i din 2005 Galai i Constana. n anul 2005 s-a fcut o investiie de 1.5 milioane euro ntr-o linie de mbuteliere pentru vinuri (cu o capacitate de 4000 sticle/or) i alte echipamente necesare n industria vinurilor (tancuri de condiionare , filtre). Toat tehnologia implementat este nou, la standarde europene. Principalul domeniu de activitate este producerea vinurilor i a buturilor rcoritoare, dar i comercializarea pesticidelor. Compania acoper producerea i comercializarea vinurilor i a buturilor rcoritoare, comercializarea de bunuri alimentare (deinem un depozit de peste 1000 mp i o echip de distribuie proprie de 12 persoane) i comercializarea de pesticide pe tot teritoriul Romniei.

Numrul de angajai ai S.C. ABV INVEST S.R.L. este, la momentul actual, de 25. Cifra de afaceri a crescut an dup an: n 2005 a fost de 4 milioane euro, n 2006 a fost de 4.75 milioane euro, n anul 2007 de 5.5 milioane euro. Ca o recunoatere a performanei manageriale Camera de Comer i industrie Iai ne-a acordat n anul 2007 Premiul 1 pentru producerea i distribuirea vinurilor n judeul Iai (companii mici). La nivel naional ne situm n primii 30 de productori de vin din Romnia. Principalele grupe de produse ale societii sunt: - vinuri cu indicaie geografic - Premiant de Moldova alb demisec 11 % voi. Ale. (0,75 1), Premiant de Moldova alb demidulce 11 % voi. Ale (0,75 1), Premiant de Moldova rou demisec 11 % voi. Ale (0,75 1); - vinuri de mas (sticl) - Jupnu alb 10 % voi. Ale (0,75 1), Jupnu rou 10 % voi. Ale (0,75 1), Crama podgoria Copou alb demisec 10 % voi. Ale (1,50 1), Crama podgoria Copou rou demisec 10% voi. Ale (1,50 1); - vinuri de mas (pet) - Casa de Vinuri Iai - vin alb demisec min 10 % voi. Ale (1,00 1), vin alb demisec min 10 % voi. Ale (2,00 1), vin alb demidulce min 10 % voi. Ale (1,00 1), vin alb demidulce min 10 % voi. Ale (2,00 1), vin rou demidulce min 10% voi. Ale (1,00 1), vin rou demidulce min 10% voi. Ale (2,00 1); - buturi aromatizate pe baz de vin - Ancua alb demidulce 9 % voi. Ale (2,00 1), Ancua alb demidulce 9 % voi. Ale (1,00 1), Ancua rou demidulce 9 % voi. Ale (2,00 1), Ancua rou demidulce 9 % voi. Ale (1,00 1). Polska, Rada, Zobar; - buturi fermentate linitite - Castel vehi

Analiznd grupele de produse existente n nomenclatorul societii, caracteristica de baz a produciei realizate de S.C. ABV INVEST S.R.L. este caracterul su "de mas", n sensul c, aceasta prin specificul su i preurile practicate, se adreseaz tuturor categoriilor de producie. innd cont de gradul mare de diversitate al structurii sortimentale, calitatea produselor, societatea comercial realizeaz produse competitive, capabile s se impun ateniei cumprtorilor. 2

n ceea ce privete livrarea produciei realizat (vinuri de calitate superioar), aceasta se distribuie pe plan intern. Activitatea de desfacere a produciei la intern se desfoar prin livrarea ctre clieni detailiti i engrositi. Pentru a asigura desfacerea produselor sale societatea desfoar o activitate promoional, materializat prin: - reclame n presa scris; - realizarea de pliante cu efecte comerciale; - participarea la trguri, expoziii n ar i strintate; - naintarea de adrese i cataloage la unele societi comerciale din ar i strintate. Obiectul de activitate al SC ABV INVEST SRL S.C. ABV INVEST S.R.L. poate fi caracterizat prin marea diversitate a produselor i tehnologiilor deinute, determinat n special de modul de formare al unitii i de programele de specializare i modernizare. In prezent pot fi definite urmtoarele tipuri de activiti: - producerea vinurilor din struguri; - mbutelierea vinurilor din struguri; - distribuirea vinurilor. Obiectul principal de activitate l reprezint producerea buturilor din struguri. Un al doilea obiectiv este obinerea de buturi aromatizate pe baz de vin i buturi fermentate linitite. Producerea de vinuri este n faza de maturitate n sensul c S.C. ABV INVEST S.R.L. este prezent pe pia de 10 de ani cu produse proprii. Piaa vinurilor este o pia pe care oferta este foarte bogat, concurena ntre productori fiind acerb. n ultima perioad s-a investit n imaginea firmei i s-au organizat campanii de promovare pentru produsele noi ct i pentru cele deja existente pe pia.

Situaia actual de pe piaa specific a vinurilor din Romnia este influenat i de neaplicarea legislaiei la vinuri, la preturi foarte mici, produse de firme care nu au contact cu producia de struguri. Activele si pasivele societii Activele societii Un activ este o resurs controlat de ctre o societate ca rezultat al unor evenimente anterioare i care se ateapt ca n viitor s aduc beneficii economice societii. n afaceri i contabilitate, activele sunt resursele economice care aparin unei ntreprinderi. Conform definiiei din 1FRS, un activ reprezint o resurs controlat de ntreprindere ca rezultat unor evenimente trecute i de la care se ateapt s genereze beneficii economice viitoare pentru ntreprindere. Activele au urmtoarele trei caracteristici eseniale: Beneficiul economic viitor include o capacitate, fie singular fie n combinaie cu alte active, n cazul societilor orientate spre profit, care contribuie direct sau indirect la viitorul cash flow, i, n cazul organizaiilor non profit, pentru asigurarea anumitor servicii; Entitatea poate controla accesul la beneficiu, Tranzacia sau evenimentul care dau dreptul la controlul beneficiului deja s-a produs Activele din bilanul firmei sunt reprezentate de mijloacele economice difereniate intre ele dupaxaracteristici proprii,valoare,durata de utilizare si modul de folosire

Se disting doua grupe de active: 1) active imobilizate- care cuprind valori economice a cror perioada de utilizare este mai mare de un an de zile si participa la mai multe circuite economice.Acestea se mai numesc si active fixe. Activele imobilizate se impart in :imobilizari necorporale,imobilizari corporale si imobilizri financiare. 2) active circulante- cuprind valori economice care isi schimba forma materiala si utilitatea in cadrul circuituluieconomic si au o perioada de rotaie mai mica de un an de zile. Activele circulante sunt numeroase si sunt grupate distinct in trei categorii: - stocuri si producia in curs de execuie -creane sau valori in curs de decontare -mijloace circulante de trezorerie. In tabelul urmtor sunt prezentate elementele activului bilantier a societii S.C. ABV INVEST S.R.L. pentru a avea o imagine asupra activitii acesteia pe perioada 2008-2010: Denumir e indicatori Active imobilizate Imobilizr i corporale Imobilizri necorporal e 5 8659257 53.84 8394350 50.56 8100154 48.07 2008 lei 8664457 5200 % 2009 lei 53.88 8399550 0.04 5200 % 50.6 0.04 Perioada 2010 lei 8105354 5200 % 48.10 0.3

Imobilizr i Active circulante financiare Stocuri Creane

7341415 3611994 3718843 10578 75798 16.081.670

45.78 8104262 22.53 4049779 22.19 4053515 0.06 0.4 100 968 98285 16.602.097

48.81 24.39 24.41 0.005 0.59 100

8742220 2158286 6584711 -777

51.9 12.81 39.09 -0.04

Disponibilit i bneti Cheltuieli in avans TOTAL ACTIV

16.847.574

100

Din analiza activului bilantier se constata urmtoarele: -societatea S.C. ABV INVEST S.R.L. a inregistrat la nivelul anului 2008 un activ imbilizat in suma de 8664457,ceea ce reprezint 53.88% din total activ, in anul 2009 societatea are active imobilizate in valoare de 8399550,ceea ce reprezint 50.6% din total activ, iar in anul 2010 prezint active imobilizate in valoare de 8100154,ceea ce reprezint numai 48.1% din total activ. Aceasta reducere poate fi justificata prin reducerea imobilizrilor constnd in mijloace de transport, cat si datorita cheltuielilor privind amortizarea. Este evident ca activul imobilizat sa diminuat pe parcursul celor 3 ani ceea ce este foarte bine deoarece un activ imobilizat prea mare poate crea pe termen scurt probleme de lichiditate financiara ntreprinderii,daca aceasta nu dispune de suficient numerar. -activele circulante ale societii sunt in anul 2008 in suma de 7341415 lei care reprezint 45.78% din activul total si sunt reprezentate in mare parte din creane, in anul 6

5 6

sunt in valoare de 8104262 lei care reprezint 48.81% din activul total, iar in anul activele circulante sunt in valoare de 8742220 lei ceea ce reprezint 51.9%din

total activ. De asemena activul circulant fiind in mare parte format din stocuri si creane genereaz probleme de lichiditate, iar valoarea pe care societatea o prezint este ridicata. Disponibilitile bneti, respectiv sumele aflate in caserie si in cont la banca au valori nesemnificative,ceea ce reflecta in mod evident problema de lichiditi a acestei societi.Pentru a diminua aceasta problema se poate aciona in vederea reducerii duratei de incasare. Pasivele societii Un pasiv este definit ca o obligaie a unei entiti rezultate din tranzaciile din trecut sau evenimente, de decontare de care pot duce la transferul sau utilizarea de bunuri , prestarea de servicii sau alte cedarea de beneficii economice n viitor. O datorie este definit de urmtoarele caracteristici: - orice tip de mprumut de la persoane sau bnci pentru mbuntirea unei afaceri sau venituri cu caracter personal care este pltit n cursul timp scurt sau lung; - o tax sau responsabilitatea de a altora, care presupune soluionarea prin transfer n viitor sau folosirea de bunuri, prestarea de servicii, sau alte tranzacii obinerii un beneficiu economic, la o dat specificat sau determinabil, pe producerea unui eveniment specificat, sau la cerere; - o tax sau responsabilitate care oblig entitate la alta, lasand-o marj de apreciere puin sau deloc, pentru a evita decontare; i, - o tranzacie sau un eveniment care oblig entitatea care a fost deja au avut loc. Pasivele din bilanul contabil sunt reprezentate de modul de finanare a patrimoniului .adic surse economice care pot fi proprii si strine.Se disting trei grupe de pasive:

l)Pasive proprii si asimilate celor proprii care reprezint finanarea proprie a activului de ctre titularul de patrimoniu prin contributia^a materiala sub forma de capital individual,capital social si de autofinanare. 2)Pasivele atrase si mprumutate cunoscute sub denumirea de datorii arata finanarea patrimoniului fcuta prin atragerea de capital de la terti sau prin mprumuturi de la instituii bancare. 3)Pasivele de regularizare sunt surse care nu au statut definitiv.din aceasta categorie fac parte veniturile nregistrate in avans si diferente favorabile din conversia creanelor. In continuare s-a efectuat o analiza asupra pasivului bilantier a societii S.C. ABV fNVEST S.R..L pentru a avea o imagine asupra activitii acesteia pe perioada 2008-2010: Denumir e indicator Capital propriu Perioada 2008 Lei 3.573.134 200000 3345416 27718 11159934 1543280 % 22.21 1.24 20.79 0.17 69.39 9.59 2009 Lei 3.612.599 3400000 160100 52499 11373089 1684994 % 21.75 17.01 4.43 0.31 68.50 10.14 2010 Lei 3.612.599 2.575.589 212599 824411 12589009 1338657 % 16.54 20.16 1.26 -4.89 74.72 7.94

Capital subscris vrsat Rezerve

Rezultatul exerciiulu Datorii totale i

Credite lung

pe

termen mediu si

Alte obligaii de exploatare

8618812

53.58

8 8588095

51.72

10267607

60.94

Credite termen scurt Venituri avans

pe 997842 in 1348602 16.081.67 0

6.2 8.38 100

1100000 1616409 16.602.097

6.62 9.73 100

982745 1470377 16.847.574

5.83 8.72 100

TOTAL PASIV

Din analiza pasivului bilantier se constata urmtoarele: Se considera ca existenta unui capital propriu de cel puin 1/3 din pasiv total constitue o premisa eseniala pentru autonomia financiara a societii, dar SC ABV INVEST SRL are valoarea capitaluilui sub 50% din total activ ceea ce se poate aprecia ca societatea are un grad redus de independenta financiara. Ponderea datoriilor totale pe care le are societatea pentru anii 2008-2010 in total pasiv este de peste 68% ceea ce determina riscul imposibilitii de a-si onora datoriile.Gradul de indatorare al societii urmeaz un trend ascendent peste nivelul de 68%,avand la nivelul anului 2008 valori de 69.39%,la nivelul anului 2009 valori de 68.50%,iar la nivelul anului 2010 valori de 74.72%. n cadrul S.C. A.B.V. INVEST S.R.L. se pot identifica trei departamente: - departamentul economic; - departamentul tehnic de producie; - departamentul comercial; Departamentul economic Acest departament este condus de directorul economic. Se subordoneaz directorului general al societii i are rolul de a coordona activitile economice.

Atribuiile departamentului economic sunt: organizarea i conducerea activitii de organizare a contabilitii att n cadrul aprobarea documentelor privind obligaiile bancare; rspunde de ntocmirea lunar i n mod corect a bilanului contabil; ntocmirea lucrrilor de planificare financiar i urmrirea beneficiilor obinute organizarea analizei lunare a utilizrii mijloacelor circulante i dispune msuri organizarea analizei periodice a utilizrii i strii mijloacelor fixe. Departamentul tehnic de producie Acest departament este condus de vicepreedintele cu probleme de producie i se subordoneaz directorului general al societii. Conduce i rspunde de activitatea de producie a seciilor i atelierelor, avnd urmtoarele atribuii: rspunde de activitatea de organizare a produciei i muncii n scopul creterii

ntreprinderii;

de societate; pentru readucerea n circuitul economic a stocurilor disponibile;

productivitii muncii, reducerii costurilor, creterii rentabilitii i beneficiului societii; asigur desfurarea activitii compartimentelor din subordinea sa n scopul urmrete exploatarea utilajelor i instalaiilor din societate n condiiile tehnice organizeaz activitatea seciilor pentru derularea n bune condiii a proceselor realizrii programului de fabricaie; stabilite; de producie conform regimului de lucru impus.

Departamentul comercial Departamentul comercial este subordonat directorului general al societii comerciale i rspunde de studiul pieei, aprovizionare, desfacere, transport avnd urmtoarele atribuii: 10

Atribuiile departamentului economic sunt: organizarea i conducerea activitii de organizare a contabilitii att n cadrul aprobarea documentelor privind obligaiile bancare; rspunde de ntocmirea lunar i n mod corect a bilanului contabil; ntocmirea lucrrilor de planificare financiar i urmrirea beneficiilor obinute organizarea analizei lunare a utilizrii mijloacelor circulante i dispune msuri organizarea analizei periodice a utilizrii i strii mijloacelor fixe. Departamentul tehnic de producie Acest departament este condus de vicepreedintele cu probleme de producie i se subordoneaz directorului general al societii. Conduce i rspunde de activitatea de producie a seciilor i atelierelor, avnd urmtoarele atribuii: rspunde de activitatea de organizare a produciei i muncii n scopul creterii

ntreprinderii;

de societate; pentru readucerea n circuitul economic a stocurilor disponibile;

productivitii muncii, reducerii costurilor, creterii rentabilitii i beneficiului societii; asigur desfurarea activitii compartimentelor din subordinea sa n scopul urmrete exploatarea utilajelor i instalaiilor din societate n condiiile tehnice organizeaz activitatea seciilor pentru derularea n bune condiii a proceselor realizrii programului de fabricaie; stabilite; de producie conform regimului de lucru impus.

Departamentul comercial Departamentul comercial este subordonat directorului general al societii comerciale i rspunde de studiul pieei, aprovizionare, desfacere, transport avnd urmtoarele atribuii: 10

coordoneaz activitatea de reclam comercial i prospectarea pieei i rspunde rspunde de livrarea produselor la termen i n condiiile prevzute n ncheie contracte pentru produsele din profilul su de fabricaie; ntocmete programul de produse al societii.

de bugetul de cheltuieli alocat n acest sens; contractele economice;

2. Prezentarea sectorului de activiti pentru investiii

Pentru a-i menine cota de pia, S.C. ABV INVEST S.R.L. a decis sa imbunatateasca gama de produse prin fabricarea de vinuri roze la 0.75ml si vinuri albe demidulci la 0.75ml. Prin proiectul propus se va realiza achiziionarea de utilaje i echipamente necesare fabricrii de vinurilor roze si vinurilor albe demidulci la 0.75ml. Descrierea procesului tehnologic de obinere a vinului Tehnologia prelucrrii strugurilor sau vinificaia propriu-zis cuprinde un ansamblu de operaii care asigur transformarea strugurilor n vin.n urma vinificrii se obin vinuri albe sau roii de unde i existena a dou mari linii tehnologice: linia de vinificaie n alb i linia de vinificaie n rou.n cazul producerii vinurilor albe,mustul se separ ct mai rapid de botin i se fermenteaz separat.La producerea vinurilor roii separarea lichidului se efectueaz dup ce mustuiala a trecut printr-un proces de macerare - fermentare,proces ce trebuie luat n considerare i la elaborarea vinurilor aromate i a celor roze. Indiferent de grupele de vinuri ce urmeaz a se obine.este absolut necesar ca prelucrarea strugurilor s se efectueze ct mai rapid i complet.La o prelucrare lent apare influena duntoare a aerului i temperaturii.Cel mai bine este atunci cnd de la cules i pn la 11

prelucrare n-a trecut mai mult de circa patru ore.De aceea se impune ca recoltatul, transportul i prelucrarea strugurilor s fie organizate n aa mod,nct ntre ele s existe o deplin concordan 7 Zdrobitul strugurilor const n distrugerea integritii boableor n vederea eliberrii sucului pe care l conin,fr a frmia pieliele,seminele i ciorchinii.In urma acestei operaii microflora existent pe struguri este dispersat n ntreaga mas de mustuial.Dac strugurii nu sunt zdrobii,sucul nu se poate transforma n vin.deoarece levurile,prezente n principal pe suprafaa boabelor,nu-i pot exercita aciunea lor asupra sucului nchis n boab.Dup zdrobire recolta poate fi uor vehiculat prin pompare, sulfitat ntr-un mod mai omogen,iar maceraia, are loc n condiii optime.deoarece suprafaa dintre faza lichid i solid este mult mrit 8 Desciorchinatul strugurilor const n detaarea boabelor de ciorchine i eliberarea separat a sucului i boabelor pe de o parte i a ciorchinilor i resturilor vegetale pe de alt parte. Pentru vinurile albe desciorchinatul s-a dovedit mai puin necesar ntruct influena pe care o exercit prezena ciorchinelui asupra calitii vinului este nesemnificativ.Pe de alt parte se tie c atunci cnd recolta este nedesciorchinat scurgerea mustului i presarea botinei se face cu mai mult uurin,deoarece mustuial are un grad de elasticitate mai ridicatiar ciochinii joac rolul unor ci de drenaj.Mustul obinut are mai puin burb i un gust mai bun dect cel rezultat dintr-o mustuial desciorchinat.Desciorchinatul e recomandabil atunci cnd ciorchinii nu sunt lignificai, deoarece prezena lor n mustuial face s creasc coninutul mustului n compui fenolici, n special n cei oxidabili precum i n unele sruri de calciu,potasiu etc. Tratamente aplicate mustuielii Mustuial rezultat din prelucrarea strugurilor trebuie protejat fa de aciunea duntoare a aerului precum i mpotriva microorganismelor patogene.Influena oxigenului din aer asupra mustuielii este foarte puternic,ndeosebi cnd aceasta provine din struguri albi. 12

Pentru a evita urmrile nefaste ale oxidrii.cel mai bine ar fi ca mustuiala s nu vin n contact cu aerul.In practic.ns.acest lucru nu este posibil deoarece.ncepnd de la zdrobirea strugurilor i pn la mbutelierea vinului.majoritatea operaiunilor fluxului tehnologic sunt nsoite de un proces de oxigenare.Protecia este necesar ndeosebi n timpul vinificrii.deoarece n acest stadiu recolta este mult mai sensibil la oxidare dect ulterior, cnd este transformat n vin.Existena n mustuiala a resturilor de frunze i lstari,aa cum se ntmpl uneori n cazul recoltatului mecanizat,intensific de 2-3ori activitatea oxidorectazelor. Dintre tratamentele cu rol antioxidant,care se aplic mustuielii,cel mai eficace i mai generalizat n producia vinicol s-a dovedit sulfitarea.Prin administrare de S02 n timpul sau imediat dup obinerea mustuielii,enzimele care catalizeaz reaciile de oxidoreducere,responsabile de brunificarea mustului i de alte modificri nedorite.sunt puse n stare de inactivitate.S-a constatat ns c S02 nu mpiedic maceraia.ci din contr o favorizeaz,mai ales atunci cnd gradul de sulfitare este ridicat.Oxidarea mustuielii se mai poate preveni i cu ajutorul C02 sau prin tratamentul la frig. Mustuiala mai poate fi tratat i cu diferite preparate enzimatice: pectolictice i proteolitice.Adaosul suplimentar de enzime,alturi de cele existente n mod natural n mustuial,conduce la o hidroliz mai rapid a substanelor pectice i a celor proteice.Transformarea lor din macromolecule coloidale n substane cu molcule mai mici,determin o mai rapid eliberare a sucului din celule,a substanelor colorate i aromate,o micorare a vscozitii mustului,iar ca urmare se mbuntete calitatea. c) Separarea mustului de botin In tehnologia producerii vinurilor albe.separarea mustului din recolta zdrobit,cu sau fr desciorchinizare.este o operaie esenial i de mare influen asupra calitii. Obinuit,lucrarea se efectueaz n dou etape care se succed.cu sau fr ntrerupere,n funcie de instalaiile cu ajutorul crora se realizeaz.In prima etap,mustul se separ de componentele solide cu care se gsete n contact prin scurgerejar n a doua etap,prin presarea botinei.Mustul rezultat n prima etap poart numele de must ravac iar cel din a doua.must de pres

13

separarea mustului prin scurgere este operaia care precede i uureaz

presarea botinei.Scurgerea poate avea loc n mod spontan,pe cale gravitaional.sau poate fi provocat cnd este cunoscut i sub numele de scurgere intensificat.In ambele situaii,operaia se realizeaz cu ajutorul unor instalaii numire scurgtoare,care pot fi statice sau dinamice.Primele funcioneaz discontinuu.cele din a-2-a categorie.continuu. separarea mustului prin presare este ultima operaiune din procesul de

prelucrare a strugurilor.Cu ajutorul ei se extrage fraciunea de must care impregneaz botina dup scurgere.Operaia trebuie astfel condus,nct din botin s se extrag numai sucul dulce,eliberat cu ocazia zdrobirii din vacuolele celulelor pulpei.nu i cel din pielie.care imprim un gust ierbaceu.astringent i amar.Mustul rezultatnumit i must de pres,este mai limpede dect cel de la scurgerin special de la scurgerile provocate,ceea ce nseamn c prin presare se realizeaz i o oarecare filtrare.La vinificaia n alb, presarea se face cnd botina este proaspt,la cea n rou se efectueaz dup macerare-fermentare,din acest punct de vedere ntre cele 2 moduri de presare exist unele deosebiri. Alturi de tehnologia de prelucrare a strugurilor,la calitatea viitorului vin mai contribuie i lucrrile ce se aplic mustului nainte de fermentare.Dintre acestea unele ca asamblarea,cupajarea i deburbarea sunt considerate ca operaii tehnologice fireti ca i zdrobirea,desciorchinarea,ce se efectueaz n fluxul tehnologic de prelucrare a vinului. 9 Asamblarea musturilor reprezint reunirea mustului ravac cu cel de pres i eventual cu cel de ultim pres.Operaiunea,care nu ntotdeauna este necesar.se efectueaz difereniatn raport de particularitile pe care le prezint fiecare fraciune de must,precum i n funcie de tipul de vin ce trebuie realizat.Pentru producerea vinurilor de mare finee sau a celor ce vor constitui materie prim pentru prepararea vinurilor spumante se va folosi numai mustul ravac.Mustul rezultat din amestecarea celorlalte doua fraciuni va fi fermentat separat cu scopul de a i se da alt ntrebuinare. 10 Cupajarea musturilor reprezint amestecarea unui must cu altul provenit de la un alt soi mai valoros n vederea ridicrii calitii primului.Operaia ca atare nu constituie o verig tehnologic necesar,ci din contr este contraindicat.deoarece 14

caracterul vinului rezultat este mai puin definit.Uneori se adaug totui n musturi cu gust i miros natural,5-10% must provenit dintr-un soi mai aromat.Efecundu-se nainte de fermentare asemenea intervenie prezint avantajul c se paote pleca de la nceput cu un vin tnr mai aromic dect cel care ar rezulta ulterior din combinarea partenerilor ce au fermentat separat. f)Deburbarea mustului. Mustul obinut din prelucrarea strugurilor conine n suspensie impuriti solide care imprim acestuia un anumit grad de tulburen. Ansamblul tuturor acestor impuriti poart denumirea de burb.iar operaia de limpezire a mustului i de eliminare a burbei se realizeaz prin deburbare. g)Fermentaia alcoolic a mustului este un proces biochimic,spontan sauprovocat,prin care glucidele se transform n alcool etilic i C02 ca produi principali, nsoii de o serie de produi secundari.Procesul este exoenergic. Aceste enzime intervin n reaciile de transformare a glucidelor dup mecanismul general de aciune a biocatalizatorilor.n principiu.enzima se combin cu molecula reactant numit generic substrat i formeaz un compus intermediar enzimsubstrat.La rndul lui acest compus intermediar se poate combina cu alt molecul reactant formnd produi de reacie i regenernd enzima.Enzima astfel regenerat este capabil s reia din nou ciclul respectiv.n industria vinicol se practic numai fermentaia cu levuri numit de Pasteur "la vie sans air",ntruct este un proces catabolic anaerob. Fermentarea mustului nu decurge n mod uniform.In desfurarea acestui proces se pot distinge trei faze:prefermentiv,de fermentare tumultoas i postfermentiv. Procesul de fabricare avinului se va desfura ntr-o hal cu dimensiunile n plan 29.8 x 6,86 m,pe care firma Coseli o avea n patrimoniu in localitatea Holboca, Jud. IAI , cu regim de nlime parter semiingropat. Construcia este realizat pe structur metalic ( cadre din pro fi le metalice , stlpi metalici, fundaii din beton armat, inchideri din panouri termoizolante. acoperi tip arpanta n dou pante din acelai tip de panouri dar cu alt geometrie a seciunii, tmplarii din PVC cu geamuri termoizolante).

15

Hala va fi dotat cu urmtoarele utilaje i echipamente necesare procesului de fabricare a acestui tip de vin : - Deschiorchinatorul -zdrobitor TDG-20M - Maina pentru separarea mustului de strugurii zdrobii VSN 20 - Filtru tangenial DDWine Valoarea totala a utilajelor ce urmeaz a fi achiziionate este de 3.541.423 RON.

3. Evaluarea activitii viitoare a investiiei

Obiective urmrite prin efectuarea acestei investiii : - meninerea cotei de piaa ridicate - crearea de reete de fabricaie personalizate nevoii clientului; - utilizarea unor tehnologii speciale pentru realizarea de produse noi ce corespund celor mai inalte standarde de calitate internaionale ; - creterea veniturilor la nivel de ntreprindere; - creterea productivitii muncii.

16

4. Cheltuieli cu surse de finanare pentru investiii

Resursele financiare si nu numai trebuie sa fie asigurate in timp optim pentru acoperirea financiara a investitei, ceea ce reprezint o necesitate si un obiectiv al finanelor intreprinderii . Pentru finanarea investiiilor societatea S.C. ABV INVEST S.R.L. apeleaz la urmtoarele surse: mprumuturi de la instituii specializate credite bancare pe TM emisiunea de obligaiuni; Pentru a determina varianta optima de investiie, conducerea S.C. ABV INVEST S.R.L. trebuie sa analizeze cele trei posibiliti de finanare, care sunt prezentate in detaliu in cele ce urmeaz: 1. Pentru a realiza investiia, intreprinderea S.C. ABV INVEST S.R.L. va apela la instituiile specializate de credit pentru a obine un imprumut in valoare de : 3.541.423 RON, durata de rambursare fiind de 2 ani, comision de 4 % iar dobnda de 25%. S.C. ABV INVEST S.R.L. trebuie sa restituie suma de bani, care se va determina cu ajutorul urmtoarei formule: Sa= C x a(l +1) / (1+a) - 1 ,unde: Sa - suma anuala de restituit; a - dobnda; h - perioada de creditare; C- valoarea creditului. Sa = 3.541.423 x 0,25(l+0,25)2/ (l+0,25)2 - 1 = 2.459.164,1 RON/ an St =Sa x durata de rambursare a creditului (ani)=l .868.547,07 x 2=3.737.094,14 RON Unde : St- suma totala de restituit. 17

2. Emisiunea de obligaiuni pe piaa romaneasca: Valoarea- 3.541.423 RON Valoarea unei obligaiuni - 1100 RON Numrul de obligaiuni - 4200 Cuponul -29 % - reprezentnd 2.054.025 RON/an Scadenta -2 ani Pre de emisiune (3% din valoarea obligatunilor emise)= 3.541.423 x 3% = = 106.242 RON Valoarea totala a cuponului pltit de firma pe durata acestui imprumut va fi: Dt = Valoarea imprumutului x d x n / 100 =3.541.423 x 29x 2/100 = = 2.054.025 RON Dt/2= 1.027.012 RON/an. Valoarea actuala a cuponului pe care ii ca plati firma pentru o rata a inflaiei de 25% va fi : Dta = Valoarea anuala a cuponului x (l+a)h- 1 / a x(l+a)h , unde : a- rata de actualizare (25%) h - perioada de imprumut (ani) Dta= 1.027.012 x (1+0.25)2-1 / 0,25 x (l+0,25)2 = 1.478.897RON Dta/2 = 739.448 RON/ an Valoarea actuala totala a sumei de rscumprat pentru o rata de inflaie de 25% va fi de: S r = S i x 1 (l-a)h =3.541.423 x 1/(1+0.25)2 = 2.266.510,7 RON/an 18

Sr = 2.266.510,7 x 2 = 4.533.021,4 RON Valoarea celor 3.541.423 RON pltite de firma peste 2 ani este reprezentata in talelul

Varianta

Analiza eficientei economice a variantelor Pe baza Comision propuse Suma totala de Perioada Suma rambursat 2.459.164,1 2.266.510,7

plata de creditare deam imprumut anuala de calculelor realizate determinat varianta optima pentru a obine imprumutul si urmtor. Credit extern Emisiunea de obligaiuni anume emisiunea de obligaiuni. In continuare este prezenta situaia intreprinderii S.C. ABV INVEST S.R.L. 2 ani 2 ani 150.358 106.242 3.737.094,14 4.533.021,4

Situaia intreprinderii S.C. ABV INVEST S.R.L. Denumire post bilan Suma lei

Nr. crt 1.

Active imobilizate(Ai) Imobilizri necorporale Imobilizri corporale

8.105.354 5200 8.100.154

Imobilizri financiare

19 2. Active circulante (Ac) 8.742.220

TOTAL ACTIV (AT) 3 4. Datorii pe termen scurt(Dts) Datorii pe termen lung(Dtl) DATORII TOTALE (DT) 5. 6. 7. 8. 9. Capitaluri proprii(Kpr) Capital permanent(Kp) Capital social (Ks) Cifra de afaceri (CA) Total venituri (VT)

16.847.574 10.267.607 2.328.402 12.596.009 3.612.595 13.880.202 2.575.589 8.695.420 10.357.076 9.532.665 824.411 626.552 197.859 40

10 Total cheltuieli (CT) . 11 Profit brut (Pb) . 12 Profit net (Pn) . 13 Rezultatul exploatrii . 14 Numr de angajai . INDICATORI DE NDATORARE 15. ! Rata datoriilor (DT/ Activ Total)

0.74

16 Rata de indatorare la termen(Dtl/Kp) . 17 Rata autonomiei financiare la termen(Kpr / Kp) . INDICATORI DE LICHIDITATE 18 . Rata lichiditii curente(Disponibilitati banesti+Creante/ Dts)

0.90 3.84

0.64

19 Rata lichiditii generale (Activ curent / Dts) . 20. Sovabilitatea (DT/ AT X 100) RATE DE RENTABILITATE

0.85 74%

21. Rentabilitatea generala (Pb / CT x 100) 22. Rentabilitatea economica (Pb/ AT x 100) 23. Rentabilitatea comerciala (Pb/ CA x 100) 24. Rentabilitatea financiara (Pb / Kpr x 100) 25. Rentabilitatea utilizrii resurselor (Pb / Numr salariai) INDICATORI PRIVIND UTILIZAREA ACTIVELOR

8.64% 4.89% 9.48% 5.93% 20610.27

26. Rata de rotaie a AT (AT/ CA) 27. Rata de rotaie a Ac (Ac / CA) 28. Rata de rotaie a stocurilor (Stocuri / CA) 29. Rata de eficienta a AT (CA / AT x 1000) 30. Rata de eficienta a Ac(CA/ Ac x 1000) 31 . Rata de eficienta a stocurilor (CA /Stocuri x 1000)

1,93 1.05 0.24 516.10 994.6 4028.85

32. Viteza de rotaie a AT (CA/ AT x 360) 33. Viteza de rotaie a Ac (CA/ Ac x 360) 34. Viteza de rotaie a stocurilor (CA/ Stocuri x 360) INDICATORI DE EFICIENTA 35 . 36 . Perioada de rambursare a DT (DT / CA x 360) Perioada de rambursare a creanelor (Creane / CA x 360)

185.79 358.05 1450.38

521,46 272,55

Analiza indicatorilor pe durata de funcionare Dorind s satisfacem cele mai rafinate i variate gusturi ale clienilor intreprinderea S.C. ABV INVEST S.R.L. a lrgit lista de produse prin fabricarea i comercializarea vin rose si vin alb demidulce la 0.75ml. Prin proiectul propus se va realiza achiziionarea de utilaje i echipamente necesare

fabricrii de mutar. In acest scop S.C. ABV INVEST S.R.L. a propus trei variante de achiziionare a utilajelor , dup cum sunt prezentate si in tabelul .

Variantele de investiii pentru S.C. ABV INVEST S.R.L. U.M. I RON 3.541.423 Litri 850.000 Varianta II 3.940.000 1.500.456 1.400.000 III 3.059.000 652.000 750.000

Indicator i statici Investiia totala (It) Capacitatea de productie(Q) Cheltuieli anuale

RON 950.000

de productie(Chi)

Venituri anuale(Vn) Durata de funcionare (D)

RON An

22 1.759.000 15

1.920.000 15

1.500.000 15

Indicatorii statistici care ofer o serie de informaii semnificative despre afacere sunt detaliai in cele ce urmeaz: 1. Investiia specifica (Si) reprezint costul unei unitati de capacitate proiectata sau al unei unitati de producie si se exprima ca raport intre investiia totala si capacitatea de producie sau intre investiia totala si veniturile anuale. Varianta I Si = It/Q = 3.541.423/850.000=4.16 Si' = It / Vn = 3.541.423/ 1.759.000= 2,01 Varianta II Si = 3.940.000/1.500.456 =2,62 Si' =3.940.000 / 1.920.000= 2,05 Varianta III Si = 3.059.000/652.000= 4.69 Si' = 3.059.000/ 1.500.000= 2,03 2. Termenul de recuperare (SI) este acea perioada de timp in care se recupereaz

practic investiia pe seama profitului. Termenul de recuperare se determina ca raport intre investiia totala si profitul. Varianta I SI = It/P =3.541.423/809.000 = 4.37 Varianta II SI = It/P =3.940.000/520.000= 7.57 Varianta III SI = It / P =3.059.000/ 750.000=4,07 3. Coeficientul de investiie (e) determina profitul obinut la fiecare unitate investita si se determina ca raport intre profit si investiia totala. Varianta le= P It = 809.000 73.541.423 = 0,22 23

Varianta III K" =14.309.000 / (15 x 1.500.000)=0.63 7. Randamentul economic al investiiei (R) - reprezint venitul net total sau profitul brut pe perioada de expoatare ce revine pe fiecare unitate monetare investita in proiect. Se calculeaz ca raport intre suma profitului si a investiiei totale d R= D x X P/ It - 1, unde d- constant i=l Varianta I R = 15x 809.000 / 341.423 -l = 3,42 Varianta II R = 15 x 520.000 / 3.940.000 - 1 = 1.97 Varianta III R = 15 x 750.000 / 3.059.000 - 1 = 3.67 Indicatorii statistici obinui de ctre S.C. ABV INVEST S.R.L. sunt reprezentai in tabelul urmtor. Indicatorii statistici obinui de ctre S.C. ABV INVEST S.R.L. Indicatori statistici Varianta I Profit anual Investiia specifica (cap) Investiia specifica (vn) Termenul de recuperare Coeficientul de investiie Cheltuieli recalculate 809.000 4.16 2.01 4.04 0.22 17.791.423 II 520.000 2.62 2.05 7.57 0.13 24.940.000 III 750.000 4.69 2.03 4.37 0.24 14.309.000

25 Cheltuieli specifice (cap) Cheltuieli specifice (vn) 1.05 0.61 1.10 0.86 1.46 0.63

Randamentul investiiei

3.67

1.97

3.42

Din tabelul de mai sus se poate evidenia ca varianta optima de investiie pentru intreprinderea S.C. ABV INVEST S.R.L. este varianta I. Dup cum se poate observa profitul anual este de 809.000 lei fata de varianta II, unde valoarea profitului este cu 35,72% mai sczut . Coeficientul de investiie este de 0,22 fata de 0,13 nregistrat in varianta II, termenul de recuperare este cel mai mic, reprezentnd 4.04, randamentul investiiei este cel mai bun ,avnd valoarea de 3,67. In varianta I s-au nregistrat cele mai mici valori att la investiia specifica. In concluzie, varianta I, este varianta optima de investiie pe care firma S.C. ABV INVEST S.R.L. o poate adopta.

5. Metodologia B.I.R.D. de evaluare a eficientei investiiilor

Metodologia B.I.R.D. de evaluare a proiectelor de investiii recomanda realizarea in cadrul studiilor de fezabilitate a doua tipuri de analize: analiza economica, analiza financiara. Indicatorii de apreciere a eficientei economice a proiectelor de investiii, specifici metodologiei B.I.R.D. Metodologia B.I.R.D. utilizeaz, pentru aprecierea eficientei proiectelor de investiii, un sistem complex de indicatori de eficienta care asigura evaluarea eficientei

26

economice att la nivel de agent economic cat si la nivelul economiei naionale.Aceti indicatori sunt: a) Raportul dintre venituri si costuri (indicator cunoscut si sub denumirea beneficiucost). Acest indicator prezint o mare importanta privind alegerea variantei optime de investiii. La evaluarea proiectelor de investiii, nc de la nceputul pregtirii deciziei, se acorda o mare importanta calculului si analizei raportului venituri/ costuri pe variante de proiecte si alternative. Aceasta metoda de comparare a veniturilor cu costurile are ca scop stabilirea legturii dintre aceti doi parametri ai proiectului, ceea ce este foarte important pentru msurarea eficientei, dar si din punct de vedere al posibilitilor de a asigura fondurile necesare finanrii, mai ales a celor n valuta. Cu ajutorul acestui indicator se obin informaii ce vor permite sa se identifice variantele si alternativele avantajoase, convenabile din punct de vedere al asigurrii veniturilor dorite si sa se rspund si la alte ntrebri pe care le ridica adoptarea deciziei. Analiza venituri-costuri se bazeaz pe evaluarea raportului si diferenei absolute dintre veniturile totale actualizate si costurile totale actualizate reprezentate prin capitalul angajat actualizat.

unde:

K j y d D j ; , r VH=venituri totale actualizate Ih= investiia actualizata Ch=cheltuieli anuale actualizate D=durata de funcionare a obiectivului a=factor de actualizare Proiectul de investiii poate fi acceptat numai in cazul in care

raportul are o valoarea mai mare ca 1. H In situai a in care R = 1, rezult a ca viitoar ea ntrep rinder e isi va acope ri toate cheltuielil e dar nu va obine nici un profit.

Iar daca R < 1 proiectul este respins. Acest indicator depinde si de mrimea coeficientului de actualizare 'a' luat in calcul. Cu cat acest coeficient este mai mic, cu att raportul dintre veniturile actualizate si costurile actualizate, in aceleai condiii considerate, este mai mare. b) Fluxul de numerar (cash-Jlow) Acest indicator exprima 'situaia la zi', respectiv care este ctigul sau pierderea pentru fiecare an luat in calcul. Si acest indicator poate fi calculat la nivelul economiei naionale sau la nivelul agentului economic, iar impozitele si taxele constituie cheltuieli si se iau in caicul ca atare. Relaia de calcul pentru fluxul de numerar este: VNh = Vh - (Ih + Ch), unde: VNh - reprezint fluxul de numerar pentru anul h, Ch - cheltuieli de producie ale anului h, Ih cheltuieli cu investiia pentru anul h Vh - venitul obinut in anul h. c) Venitul net actualizai Acest indicator permite a se face o comparaie intre volumul total al ncasrilor obinute pe intrega perioada de funcionare a obiectivului si costurile totale. Expresia analitica a indicatorului este urmtoarea: sr 1 v 1 VAN = > Vh------ - > Uh + Ch)--------Daca VNA > 0, proiectele sau variantele de proiecte sunt acceptate. Aceasta nseamn ca acel proiect are capacitatea de a rambursa pe perioada duratei de viata economica (De) capitalul investit, de a asigura obinerea unui anumit volum de valoare neta. Cu cat VNA este mai mare, cu att si rentabilitatea este mai mare. Se prefera proiectele care se car eterizeaz prin VNA maxim. Daca \"NA are valoare nula sau negativa, proiectul este inacceptabil, rentabilitatea sa fiind inferioara ratei de actualizare. Acest indicator are si unele dezavantaje: 28
1

- ne permite sa constatam daca proiectul de investiii este sau nu rentabil, dar nu pune n evidenta importanta relativa, comparativa a aportului acelui proiect; - nu permite soluionarea problemelor de decizie de investiii cnd durata de viata economica difer de la un proiect la altul. Pot exista proiecte sau variante de proiecte care au un volum de VNA egal, dar durata eficienta de funcionare (De) nu este constanta; - indicatorul nu tine seama de mrimea termenului de recuperare static sau actualizat; -mrimea lui depinde de mrimea ratei de actualizare folosita n calcule d) Rata interna de rentabilitate (RIR)- exprima rata de discontare pentru care veniturile totale sunt egale cu costurile totale. Este acea rata pentru care VNA este 0. Acest indicator reprezint acea rata a dobnzii compuse care, atunci cnd se folosete ca rata de actualizare pentru calculul valorii actuale a fluxurilor de cash flow si de investiii ale proiectelor, face ca suma valorii actuale a cash flow-ului sa fie egala cu suma valorii actuale a costurilor de investiii si, deci, venitul net actualizat sa fie nul. Rata interna de rentabilitate se obine printr-o aproximare succesiva; se calculeaz fluxurile de numerar pentru un numr de rate de actualizare luate arbitrar. Rata interna de rentabilitate este cel mai important indicator care exprima capacitatea obiectivului de investiii de a genera profit pe ntreaga durata eficienta de funcionare. n economia de piaa, rata interna de rentabilitate este considerata criteriul fundamental pentru acceptarea proiectelor de investiii si formularea opiunilor. VNA(+) RIR - bmm "*" (b ax-bmin) VNA{+) + VNA(_}
m

29

5.1. Analiza economica

Analiza economica pune n evidenta eficienta si utilitatea proiectului pentru societate n ansamblu si releva contribuia sa la dezvoltarea eco nomico-sociala. Realizarea unei astfel de analize este importanta n cazul investiiilor realizate n sectorul public sau n sectoare strategice ale economiei naionale. Criteriul sintetic de apreciere este rentabilitatea naionala a proiectului, calcula ta pe baza valorii nete actuale si a ratei de rentabilitate interna. n acest sens, pe lng efectele cantitative pe care le genereaz proiectul (profit, sporirea veniturilor administraiei publice, etc), se au n vedere si aspectele economico -sociale: acoperirea unor nevoi pentru sectoarele deficitare ale economiei, absortia de fora de munca aflata n omaj etc. n calculul veniturilor si cheltuielilor anuale n cazul analizei economice sunt incluse si cele "secundare ", ce nu au legtura directa cu proiectul de investiii, dar sunt generate de acesta (ex.: fora de munca ocupata prin realizarea proiectului, intensificarea activitii comerciale sau industriale dintr-o anumita zona, etc). n evaluarea economica nu se includ n cheltuieli dobnzile pltite pentru credite primite, impozite pe venit, taxe vamale etc, ntruct la nivelul economiei naionale acestea apar ca plai de transfer de la o unitate economica spre alte uniti financiare, bancare sau la bugetul statului, excepie fcnd cazul cred ielor externe la care dobnzile expatriate se iau n calcul. Analiza economica este neutra, att fata de distribuia venitului, ct si de proveniena capitalului. Dei analiza va determina volumul venitului generat peste cheltuielile efectuate, ea nu specifica cine primete n realitate acest venit. a) Raportul dintre venituri si cheltuieli a=15% R =7211264/7173495 = 1.02 a = 20 % R = 5504640 6033315 = 1.001 30

In urma calculului efectuat se observa ca acest indicator este mai mare dect 1, ceea ce ne indica eficienta investiiei b) Fluxul de numerar Fhl = 0-2719712 = - 2719712 Fh2= 1920000-2721711 =-801711 Fh3 =1920000- 950000 = 970000 Fh4 = 1920000- 950000 = 970000 Fh5 = 1920000- 950000 = 970000 Fh6 =1920000-950000 =970000 Fh7 =1920000- 950000 =970000 Fh8 =1920000-950000 =970000 Fh9 =1920000- 950000 =970000 FhlO = 1920000- 950000 = 970000 Dup cum se poate observa in anul 1 si anul 2 societatea S.C. ABV INVEST S.R. L. nregistreaz un flux de numerar negativ datorita efecturii investiiei. c) Venitul net actualizat VAN = 7221264 - 7173495 = 47769 VAN = 6751008-6688517= 62491 VAN = 5504640-6033315 =-528675 Firma va lucra pe profit la un factor de actualizare de 15 % si respectiv 20 %, iar la un factor de actualizare egal cu 25 % firma va lucra in pierdere reprezentnd o situaie nevavorabila la nivelul acesteia.

31

Proiectele care au un venit net actualizat mai mare dect 0 sunt acceptate, iar cele care nregistreaz valori egale cu 0 sau negative sunt inacceptate. d) Rata interna de rentabilitate economica RIRE min= 0,15 3 max y>,Zj VAN+ = 47769 VAN. = - 528675 RIRE = 0,15 + ( 0,25 - 0,15 ) x47769 / (47769+528675) = 0,0828 Dup cum se poate observa in situaia noastr RIR-ul obine o valoare mai mare dect 0, ceea ce inseamna ca proiectul este acceptat.

32

II
I'ab. I Analiza economic a proiectului investiional al S.C. ABV INVEST S.R.L. 1 176971 2 950000 0 271971 2 271971 2364790 0 236479 0 0.8333 2266336 0 226633 6 0.8 2175770 0 217577 0 2 177171 1 950000 192000 272171 10.7561 205788 6 145171 2 606174 0.6944 188995 6 133324 8 556708 0.64 174189 5 122880 0 513095 3 0 950000 192000 0 950000 969999 0.6575 624625 126240 0 637775 0.5787 549765 111110 4 561339 0.512 486400 983040 496640 4 0 950000 192000 0 950000 969999 0.5717 543115 109766 4 554549 0.4833 459135 927936 468801 0.409 388550 785280 396730 5 0 950000 192000 0 950000 969999 0.4971 472245 954432 482187 0.4018 381710 771456 389746 0.327 310650 627840 317190 6 0 950000 192000 0 950000 969999 0.4323 [ 41068 5 830016 419331 0.3349 318155 643008 324853 0.362 343900 695040 351140 7 0 950000 192000 0 950000 969999 0.3759 357105 721728 364623 0.279 265050 535680 270630 0.209 198550 401280 202730 8 0 950000 192000 0 950000 969999 0.3269 310555 627648 317093 0.2325 220875 446400 225525 0.167 158650 320640 161990 9 0 950000 192000 0 950000 969999 0.2842 269990 545664 275674 0.1938 184110 372096 187986 0.134 127300 257280 129980 10 0 950000 192000 0 950000 969999 0.2471 234745 474432 239687 0.1615 153425 310080 156655 0.107 101650 205440 103790 TOTAL 3,541,42 3 9,500,00 0 1728000 0 1779142 3 4238568 5.0183 7173495 7211264 -162231 3.7914 6688517 6751008 -237509 3.667 6033315 5504640 -528675 Indicator Investiii H'llnk'li de exploatare iluri anuale de utili/are Cheltuieli totale Flux de numerar or de actuali/.( a=15%) eltuieli totale actualiz. lituri totale actualizate flow actualiz. (a=15%) or de actualiz.( a=20%) eltuieli totale actualiz. lituri totale actualizate flow actualizat (a=20%) or de actualiz.( a=25%) eltuieli totale actualiz. lituri totale actualizate flow actualiz.( a=25%)

33

5.2. Analiza financiara

n analiza financiara este foarte importanta distribuirea venitului si sursa capitalului. Dei utilizeaz aceeai metoda a tehnicii actualizrii (discontarii), n funcie de elementele care se includ n volumul costurilor siveniturilor, aceasta msoar ctigul ce revine fiecrui participant la proiect La costuri se includ cheltuielile de investiii si cele deexploatare a obiectivului, impozitele si taxele suportate deagentul economic beneficiar al investiiei.La venituri se includ sumele obinute din vnzarea produselor sau prestarea serviciilor, creditele obinute, sumele ce se estimeaz a fi recuperate din valorificarea activului rmas la scoaterea obiectivului din functiune(valoarea reziduala). Analiza financiara prezint structura veniturilor si cheltuielilor privite prin prisma investitorului si poate arata ca entitatea publica responsabila cu exploatarea unui proiect de investiii nu va avea ncasri suficiente pentru a acoperi toate cheltuielile de investiii si de exploatare realizate. n aceasta situaie proiectul poate fi realizat daca analiza economica dovedete faptul ca proiectul este atractiv din punct devedere social (genereaz un ctig pentru comunitatea ncare este amplasat obiectivul de investiii).n cadrul analizei financiare se abordeaz urmtoarele categorii de probleme: structura optima a surselor de finanare; analiza capacitii de autofinanare; verificarea echilibrului de trezorerie; rentabilitatea capitalului investit. ntre analiza economica si cea financiara exista urmtoarele deosebiri foarte importante: n analiza economica, anumite preturi pot fi modificate pentru a reflecta mai bine adevratele valori sociale si economice. n analiza financiara sunt folosite ntotdeauna preturile pieei care includ impozite si taxe. n analiza economica, taxele si impozitele sunt tratate ca plai transferate. Ele fac parte din beneficiul total al proiectului care este transferat societii ca un ntreg. Dimpotriv, o subvenie este un cost pentru societate deoarece ea este o cheltuiala de 34

resurse pe care economia oface pentru a executa proiectul. n analiza financiara taxele sunt tratate similar unui cost, iar subveniile asemntor unui ctig. In analiza economica, dobnda pe capital nu este sczuta din beneficiile brute deoarece este o parte din beneficiul total al capitalului disponibil pentru societate. a) Raportul dintre venituri si cheltuieli a= 15% R = 7970144/ 8137682= 0,98 a = 20 % R = 6453915/7075015= 0,912 In urma calculului efectuat se observa ca acest indicator este mai mic dect 1, ceea ce ne indica o investiie neeficienta. b) Fluxul de numerar Fhl = 0-2719712 = -2719712 Fh2= 1920000-2721711 =-

801711 Fh3 = 1920000 1095000= =1920000 825000 1095000 Fh4 =

825000 Fh5 = 1920000 1095000= 1920000 825000 Fh6 = =

1095000

825000 Fh7 = 1920000 1095000= =1920000 825000 1095000 Fh8 =

825000 Fh9 = 1920000 1095000= =1920000 825000 FhlO =

1095000

825000

35

Dup cum se poate observa in anul 1 si anul 2 societatea S.C. ABV INVEST S.R.L.nregistreaz un flux de numerar negativ datorita efecturii investiiei. c) Venitul net actualizat VAN = 7970144 - 8137682= - 167538 VAN = 6453915-7075015= -621100 Firma va lucra in pierdere la un factor de actualizare de 15 % si respectiv 20 %, reprezentnd o situaie nevavorabila la nivelul acesteia. Proiectele care au un venit net actualizat mai mare dect 0 sunt acceptate, iar cele care nregistreaz valori egale cu 0 sau negative sunt inacceptate. d) Rata interna de rentabilitate economica RIRE amin=0,15 a max 0,20
=

VAN+ =-167538 VAN+= -621100 RIRE = 0,15 + ( 0,20 - 0,15 ) x (-167538) / (-167538+621100) = - 0.010 Dup cum se poate observa in situaia noastr RIR-ul obine o valoare mai mica dect 0, ceea ce inseamna ca proiectul este respins .

36

financiara a ilui ional al S.C. ABV l'S.R.L. Indicator 1 Inves ti ii 176971 tuieli de exploatare 95000 00 Impozite i taxe C h e l t u i e l i totale 271971 ituri din exploatare 2 0 eu ii u ii ic/ici u ale 0 Venituri totale 0 deactualiz.(a=15%) 0.8695 tuieli totale actualiz. 236479 ituri totale actualiz. 0 ow actualiz. 236479 (a=15%) 0 de actualiz. 0.8333 tuieli totale actualiz. 226633 ituri totale actualiz. 0 low actualiz. 226633 ( a=20%) 6

2 177171 950000 0 272171 1 0 192000 0.7561 205788 145171 606174 0.6944 188995 133324 556708

3 0 950000 145000 109500 192000 0 192000 0.6575 719962. 126240 542437. 5 0.5787 633676. 1111104 477427. 5

4 0 950000 145000 109500 192000 0 192000 0.5717 626011. 109766 471652. 5 0.4833 529213. 927936 398722. 5

5 0 950000 145000 1095000 1920000 0 1920000 0.4971 544324. 954432 410107. 5 0.4018 439971 771456 331485

6 0 950000 145000 109500 192000 0 192000 0.4323 473369 830016 356648 0.3349 366716 643008 276293

7 0 950000 145000 109500 192000 0 192000 0.3759 411611 721728 310118 0.279 305505 535680 230175

8 0 950000 145000 1095000 1920000 0 1920000 0.3269 357955. 627648 269692. 5 0.2325 254587. 446400 191812. 5

9 0 950000 145000 109500 192000 0 192000 0.2842 311199 545664 234465 0.1938 212211 372096 159885

10 TOTAL 0 3,541,42 950000 9,500,00 145000 1095000 1420142 1920000 1728000 18000 1938000 1729800 0.2471 270574. 8137682 478879. 7970144 208305. -167538 3 0.1615 176842. 7075015 312987 6453915 136144. -621100 5

37

6.Analiza riscului si incertitudinii asociate proiectelor

Riscul exploatrii exprima vulnerabilitatea proiectului la modificrile conjuncturale ale condiiilor si ipotezelor acestuia, determinate de evoluia progresului tehnic, incertitudinea pieei, instabilitatea social-politica (crize, omaj, greve, s.a), pe perioada operaionala. Este un risc care se msoar pe termen scurt, periodic, centrat pe un exerciiu financiar, si se recomanda ca analiza sa se fac pentru perioadele considerate cele mai riscante, urmrind valorile anuale ale consecinelor bazat pe efectul de variaie. Pentru estimare a corecta a eficientei proiectului si luarea unor decizii viabile, este necesar sa luam n calcul si sa analizam eventualele modificri ce pot apare n evoluia activitii agentului economic. Metoda folosita n acest scop este aceea an variantelor optimista si pesimista, prin care estimrile sunt modificate n sens favorabil (varianta optimista) si n sens nefavorabil (varianta pesimista). Analiza se reface cu noile date si se obine imaginea marjei de influenta a elementelor de risc si incertitudine asupra rentabilitii obiectivului. In acest scop se poate folosi analiza de sensibil itate/senzitivitate, n care calculele se refac succesiv, modificnd, pe rnd cate un element, iar apoi o combinaie succesiva de elemente. Se poate astfel stabili ce influenta are asupra rentabilitii proiectului modificarea preului de vnzare a produsului finit sau a tarifului serviciului, a preului anumitor materii prime, a cursului valutar, creterea salariilor, etc. Analiza de risc si senzitivitate poate fi realizata prin apelarea la o serie de produse informatice specifice, ce uureaz munca decidentului si ofer informaii multiple nm timp real. n aceste sens, pe plan mondial, au aprut aplicaii informatice performante bazate pe utilizarea foilor de calcul tabelar (spreadsheet). Pe baza acestora utilizatorul creeaz rapid alternative decizionale si realizeaz analize al cror efect se prezint sub forma de rapoarte si grafice.

38

Concluzii

S.C. ABV INVEST S.R.L. dup studierea amnunita a cererii si ofertei pe piata vinurilor din judeul Iai, a observat ca o investiie in acest domeniu care sa aib in vedere realizarea de noi produse este necesara. Dup efectuarea calculelor indicatorilor economici la nivelul societii, S.C. ABV INVEST S.R.L., s-a ajuns la concluzia ca achiziionarea unei linii tehnologice pentru obinerea celor doua sortimente de vinuri este o investiie eficienta. In urma implementrii proiectului si realizrii investiiei, firma va inregistra o cretere a profitului, iar costurile de producie vor ramane constante, datorita reducerii forei de munca prin introducerea tehnologiilor performante si a progresului tehnic, prin achiziionarea linieri tehnologice necesare producerii noilor produse.

39