TULBURARILE DE RITM

1. Ritmul de scapare in blocul nodal AV se caracterizeaza prin : a) localizare la nivelul fasciculului Hiss b) localizare in sistemul Hiss Purkinje c) frecventa stabil de 40 60 batai / minut d) frecventa instabila de 25 45 batai / minut e) complex QRS cu durata normala 2. Blocul AV de gradul II tip Mobitz I poate fi intalnit la : a) subiecti normali cu tonus vagal crescut b) subiecti normali cu tonus simpatic crescut c) in intoxicatia digitalica d) in intoxicatia cu beta-blocante e) in infarctul miocardic inferior 3. Blocul AV de gradul II tip Mobitz I se caracterizeaza prin: a) blocare intermitenta a unor unde P b) intervalul PR creste pana la unda P blocata c) intervalul PR este constant pana la unda P blocata d) intervalul PR este mai mare de 0,24 sec. e) poate apare in infarctul antero-septal 4. Blocul AV de gradul III este nodal cand: a) frecventa ventriculara este de 40 55 / min. b) frecventa ventriculara creste la atropina sau la efort c) frecventa ventriculara scade la atropina sau la efort d) complexul QRS are durata normala e) complexul QRS este largit 5. Blocul AV de gradul III intra sau infrahissian se caracterizeaza prin: a) frecventa ventriculara sub 40 / min. b) frecventa ventriculara creste la atropina sau la efort c) frecventa este putin influentata de atropina sau de efort d) complexul QRS este largit e) complexul QRS are durata normala 6. Cardiostimulatorul VVIR se caracterizeaza prin: a) stimuleaza atat atriile cat si ventriculii b) stimuleaza la nivel ventricular c) sesizeaza activitatea ventriculara d) are frecventa fixa e) are frecventa adaptativa 7. Medicamentele utile in blocurile AV sunt: a) beta - blocantele b) izoproterenolul c) atropina d) efedrina e) teofilina

8. FA poate trece in flutter atrial sub tratament cu: a) chinidina b) flecainida c) digoxin d) cordarona e) beta - blocante 9. Intoxicatia digitalica in FA se poate menifesta prin: a) tahicardie jonctionala b) tahicardie ventriculara c) bloc complet d) bloc AV gradul II tip Mobitz I e) aritmie extrasistolica atriala 10. Controlul alurii ventriculare in FA se obtine cu: a) atropina b) digitalice c) beta - blocante d) blocanti ai canalelor de calciu e) izoproterenol 11. FA poate surveni la subiecti normali in urmatoarele conditii: a) in timpul somnului b) in timpul stresului emotional c) postoperator d) dupa efort e) in intoxicatia alcoolica acuta 12. FA persistenta apare de obicei in: a) boala cardiaca reumatismala b) valvulopatii mitrale reumatismale c) cardiopatia hipertensiva d) defect septal atrial e) boli pulmonare cronice 13. Morbiditatea asociata FA depinde de: a) frecventa ventriculara b) pauza care urmeaza reducerii tulburarii de ritm c) durata complexului QRS d) pierderea contractiei atriale e) emboliile sistemice 14. FA se caracterizeaza electrocardiografic prin: a) absenta undelor P b) prezenta undelor atriale cu frecventa 300 / min. c) prezenta undelor atriale cu frecventa 350 - 600 / min. d) raspuns ventricular aleator, neregulat e) raspuns ventricular regulat

15. FlA se caracterizeaza electrocardiografic prin: a) absenta undei P b) activitate atriala cu frecventa 250 - 350 / min. c) activitate atriala cu frecventa 350 - 600 / min. d) frecventa ventriculara de obicei 150 / min. e) complex QRS largit 16. Metode de reducere a FlA sunt: a) cardioversia electrica b) stimularea atriala c) cardiostimulare artificiala permanenta d) antiaritmice din clasa IA sau IC e) masaj de sinus carotidian 17. Mecanismul principal in TPSV este: a) cresterea automatismului fiziologic b) automatismul patologic ectopic c) reintrarea d) blocul unidirectional e) conducerea decrementa 18. Mecanismul de reintrare in TPSV este posibil la nivelul: a) nodulului sinusal b) atriului c) nodulului AV d) retelei Purkinje e) fascicolului accesoriu 19. Electrocardiografic TPSV prin reintrare in nodulul AV se caracterizeaza prin: a) tahicardie cu frecventa intre 120 250 / min. b) tahicardie cu frecventa intre 250 350 / min. c) tahicardie cu complexe QRS inguste d) tahicardie cu complexe QRS largi e) unde P de tip retrograd 20. TPSV prin reintrare in nodulul AV poate fi: a) initiata prin extrasistole atriale b) oprita prin extrasistole atriale c) asociata cu alungirea intervalului PR la debut d) oprita prin manevre vagale e) asociata cu bloc AV variabil 21. Clinic TPSV prin reintrare AV nodala se manifesta prin: a) palpitatii b) sincopa c) insuficienta cardiaca d) salt tensional e) frison

22. Medicamentele de electie in conversia TPSV sunt: a) glicozizii digitalici b) beta blocantele c) adenozina d) verapamilul - intravenos e) verapamilul per os 23. Cardioversia electrica trebuie avuta in vedere pentru reducerea TPSV in prezenta: a) frecventei peste 180 / min. b) hipotensiunii arteriale c) ischemiei severe d) mecanismului de reintrare AV nodal e) blocului AV de grad inalt 24. Reintrarea AV nodala poate fi prevenita de obicei prin administrare de: a) glicozizi digitalici b) beta - blocante c) blocante ale canalelor de calciu d) antiaritmice din clasa IA e) antiaritmice din clasa IC 25. Medicamentele care actioneaza primar pe calea anterograda lenta sunt: a) digitala b) beta - blocantele c) blocante ale canalelor de calciu d) antiaritmice din clasa IA e) antiaritmice din clasa IC 26. Medicamentele care actioneaza primar pe calea rapida nodala sunt: a) digitala b) beta - blocantele c) blocante ale canalelor de calciu d) antiaritmice din clasa IA e) antiaritmice din clasa IC 27. Tahicardia prin reintrare AV se caracterizeaza prin: a) poate fi initiata printr-o extrasistola atriala sau ventriculara b) poate fi initiata printr-o extrasistola ventriculara c) alternanta complexelor QRS este prezenta la 1/3 din cazuri d) undele P apar de obicei dupa complexele QRS e) prezenta unui fascicul accesoriu 28. Tahicardia prin reintrare in nodulul sinusal se caracterizeaza prin: a) poate fi initiata printr-o extrasistola atriala b) poate fi initiata printr-o extrasistola ventriculara c) poate fi initiata printr-o extrasistola atriala sau ventriculara d) unda P este identica cu cea din ritmul sinusal e) intervalul PR este alungit

29. Tahicardia atriala fara reintrare se caracterizeaza prin: a) asociere cu boli grave pulmonare sau cardiace b) asociere cu hipokaliemia c) asociere cu hiperkaliemia d) asociere cu administrarea teofilinei e) asociere cu administrarea medicamentelor adrenergice 30. Tahicardia ventriculara sustinuta se caracterizeaza prin: a) dureaza mai mult de 30 sec. b) dureaza mai putin de 30 sec. c) necesita oprire datorita colapsului hemodinamic d) frecventa ventriculara peste 150 / min. e) frecventa ventriculara sub 150 / min. c 31. In etiologia tahicardiei ventriculare sustinute intervin frecvent: a) boala cardiaca ischemica cronica b) intoxicatii medicamentoase c) tulburari metabolice d) sindrom QT prelungit e) cardiopatii non ischemice 32. Diagnosticul ECG de TV este sugerat de: a) frecventa ventriculara peste 100 / min. b) complexe QRS largi c) complexe QRS normale d) morfologia QRS monomorfa sau polimorfa e) interval PR normal 33. Caracteristicile EKG 12 derivatii care sugereaza originea ventriculara a aritmiei sunt: a) complexe QRS > 0,14 sec. b) disociatia atrio ventriculara c) prezenta capturilor si a batailor de fuziune d) concordanta QRS in derivatiile precordiale e) complexe QRS > 0,20 sec. 34. Simptomele produse de TV depind de: a) frecventa ventriculara b) durata tahicardiei c) durata complexului QRS d) prezenta conducerii retrograde e) prezenta si amploarea bolii cardiace de fond 35. Factorii determinanti care conduc la scaderea debitului cardiac in timpul TV sunt: a) durata complexului QRS b) pierderea contributiei atriale la umplerea ventriculara c) frecventa ventriculara d) secventa anormala de activare ventriculara e) prezenta conducerii retrograde

36. TV sustinute la pacientii fara boala cardiaca raspund la administrarea de : a) beta - blocante b) blocante ale canalelor de calciu c) antiaritmice din clasa IA sau IC d) antiaritmice din clasa III e) adenozina 37. Cardioversia electrica prompta la pacienti cu TV si boala cardiaca se impune in prezenta: a) saltului tensional b) tulburarilor hemodinamice severe c) semnelor de ischemie d) semnelor de insuficienta cardiaca congestiva e) hipoperfuziei cerebrale 38. Torsada varfurilor se caracterizeaza prin: a) aspect polimorf al complexelor QRS b) complexele QRS variaza in amplitudine c) interval PR prelungit d) interval QT prelungit e) durata normala a complexelor QRS 39. Alungirea intervalului QT poate fi determinata de: a) hipokaliemie si hipomagneziemie b) hipercalcemie si hiperkaliemie c) chinidina d) antidepresive triciclice e) bradiaritmii 40. Posibilitatile terapeutice in sindromul QT lung congenital sunt: a) beta - blocantele b) fenitoina c) blocantele canalelor de calciu d) simpatectomia cervico - toracala e) tratament asociat (electrostimulre, beta blocante si simpatectomie)