Sunteți pe pagina 1din 14

1Peritonitele primitive au o sursa de contaminare: A. gastrica B. biliara C. extraperitoneala D. apendiculara E.

colonica 2Raspunsul cardiac la agresiunea microbiana n cazul unei peritonite acute difuze se datoreaza: A. hipovolemiei B. hipersecretiei de ADN C. hipoxiei D. acidozei E. factorului mecanic 3Simptomul predominant al peritonitei acute difuze este: A. setea B. oliguria C. varsatura D. anorexia E. durerea 4n peritonita acuta difuza, percutia pune n evidenta: A. contractura generalizata B. hipersonoritate C. n cazurile cu revarsat abundent, matitate deplasabila pe flancuri D. sensibilitatea fundului de sac Douglas E. bombarea fundului de sac Douglas 5n peste 80% din cazuri diagnosticul unei peritonite acute difuze trebuie sa fie un diagnostic: A. radiologic B. clinic C. ecografic D. precizat de probe de laborator E. precizat de computer tomografie 6Principiile de tratament chirurgical ale unei peritonite acute difuze sunt: A. tratamentul leziunii cauzale B. debridarea tuturor spatiilor peritoneale si compartimentarilor datorate fibrinei coagulate C. drenaj peritoneal limitat D. toaleta cavitatii peritoneale E. drenaj larg peritoneal 7Variantele de nchidere a peretelui abdominal ntr-o peritonita acuta difuza pot fi: A. plan total cu fire rare B. sutura planului musculo-aponevrotic cu pastrarea tegumentelor si tesutului celular subcutanat nesuturate C. evitarea oricarei suturi (laparostomie) n peritonitele grave D. plan total cu fire dese E. nchiderea parietala n planuri anatomice cat mai etansa 8Ocluziile prin strangulare se produc prin: A. volvulare B. invaginatie C. paralizia musculaturii intestinale D. corpi straini intralumenali E. strangularea lumenului si a unei portiuni din mezou n diverse defecte parietale 9Semnul clinic functional cel mai constant ntr-o ocluzie intestinala este: A. varsatura B. ntreruperea tranzitului pentru fecale si gaze

C. durerea D. distensia abdominala E. tumora abdominala 10n ocluzia intestinala, varsaturile apar precoce n: A. ocluziile joase B. ocluziile nalte C. ocluziile prin obstructie D. ocluziile paralitice E. ocluziile prin strangulare 11ntr-o ocluzie intestinala, radiografia abdominala simpla arata: A. distensia anselor B. imagini hidroaerice unice sau multiple C. imagini hidroaerice cu diametrul mic si vertical D. pneumoperitoneu E. imagini hidroaerice rare, mari si cu diametrul vertical mare 12Invaginatia intestinala este mai frecvent ntlnita la: A. adult B. batrn C. copil D. tnar E. nou nascut 13Irigografia este si o metoda terapeutica n ocluziile: A. nalta B. prin obstructie C. prin volvulare D. prin invaginatie E. paralitica (ileus) 14Obiectivele tratamentului ocluziilor sunt: A. reechilibrarea bolnavului B. decompresiunea abdominala C. rezolvarea cauzei de ocluzie D. drenajul cavitatii peritoneale E. profilaxia recidivelor 15n tratamentul ocluziei intestinale, decomprimarea abdominala este un obiectiv: A. tardiv B. imediat si esential C. de importanta mai mica D. care trebuie ndeplinit n ocluziile joase E. care trebuie ndeplinit numai n ocluziile nalte 16Sediul durerii la debut n apendicita acuta este: A. n fosa iliaca dreapta B. periombilical sau n epigastru C. n fosa iliaca stnga D. n hipogastru E. n ntreg abdomenul 17n apendicita acuta purulenta aspectul anatomo-patologic este: A. apendice hiperemiat B. apendice edematiat C. lumenul organului este ocupat de puroi D. seroasa este acoperita de false membrane E. n cavitatea peritoneala se afla exudat sero-purulent inodor 18Ce procent din cazurile de apendicita acuta pot evolua cu leucocitoza normala sau foarte usor crescuta? A. 10%

B. 50% C. 30-40% D. 20-30% E. 60% 19n apendicita acuta retrocecala se constata: A. semnele functionale lipsesc deseori B. tranzitul intestinal nu se modifica C. durere la palparea lombei D. durere abdominala difuza E. abdomenul ramne suplu n ansamblu 20Care dintre formele de apendicita acuta n care sediul organului este anormal poate evolua sub masca unui sindrom ocluziv cu sediul enteral? A. apendicita acuta retrocecala B. apendicita acuta pelvina C. apendicita acuta subhepatica D. apendicita acuta mezoceliaca E. apendicita acuta laterocecala 21Plastronul apendicular este o varietate de peritonita plastica si fibrinoasa cu aspect tumoral la constituirea careia participa: A. peritoneul parietal B. colonul descendent C. epiploonul D. ileonul terminal E. cecul 22Tratamentul apendicitei acute consta n: A. antibioticoterapie B. antispastice C. regim igienodietetic D. punga cu gheata pe abdomen E. interventie chirurgicala indiferent de vrsta 23Tratamentul initial al plastronului apendicular consta n: A. antibioticoterapie cu spectrul larg B. interventie chirurgicala imediata C. urmarirea permanenta a bolnavului D. punga cu gheata pe abdomen E. dieta 24Sindromul de iritatie peritoneala al traumatizatilor abdominali apare consecutiv lezarii: A. vaselor mari B. organelor parinchimatoase C. mezourilor D. organelor cavitare E. vaselor mici 25Sindromul de iritatie peritoneala traumatica se caracterizeaza clinic prin: A. durere abdominala B. contractura musculara C. sensibilitate crescuta la tuseul rectal sau vaginal D. disparitia matitatii prehepatice E. meteorism abdominal 26Organul cel mai frecvent interesat de traumatismele abdominale este: A. stomacul B. splina C. pancreasul D. colonul E. intestinul subtire

27Existenta unei perforatii postraumatice de intestin subtire poate declansa:


A. ocluzie intestinala B. pancreatita acuta C. hemoperitoneu masiv D. peritonita generalizata E. proces peritoneal blocat (peritonita localizata) 28Retroperitonita difuzanta secundara leziunilor traumatice ale duodenului se caracterizeaza prin: A. evolutie extrem de grava, de obicei fatala B. rasunet clinic mai estompat C. diagnostic mai tardiv D. hemoperitoneu masiv E. evolutie lenta, mai putin grava 29Traumatismele iatrogene ale colonului si rectului apar dupa: A. sigmoidoscopie B. plagi penetrante C. contuzii D. rectoscopie E. ingestia accidentala a unor obiecte ascutite 30Prin manevra PRINGLE (pensarea pediculului hepatic ntre degete) irigatia hepatica poate fi oprita pentru maximum: A. 5 minute B. 10 minute C. 15 minute D. 20 minute E. 25 minute 31Care din urmatoarele leziuni sunt prezente n forma purulenta a apendicitei acute: A. lumenul este ocupat de puroi B. apendicele apare gangrenat C. seroasa este acoperita de false membrane D. la nivelul apendicelui sunt prezente mai multe orificii de perforatie E. in cavitatea peritoneala isi face aparitia exudatul seropurulent inodor 32Cresterea leucocitozei la peste 20.000/mmc intr-o apendicita acuta evoca: A. inflamatia catarala B. blocul apendicular C. abcesul organului D. perforatia organului E. fistulizarea unui bloc apendicular abcedat 33Evitarea interventiei chirurgicale imediate este admisa drept cea mai verificata atitudine in: A. apendicita catarala B. apendicita purulenta C. apendicita gangrenoasa D. plastronul apendicular E. apendicita toxica 34Raspunsul cardiac din peritonite se datoreaza: A. factorului mecanic (distensia abdominala) B. hipoxiei C. hiposecretiei de catecolamine D. hipovolemiei E. acidozei 35Bolnavul cu peritonita necesita suport ventilator (intubatie si respiratie mecanica) in urmatoarele conditii: A. PaO2 < 60 mmHg

B. ritm respirator > 16/min C. PCO2 > 50 mmHg D. PaO2 < 55 mmHg E. PCO2 <50 mmHg 36Efectele secundare ale unor antibiotice, care le limiteaza utilizarea in peritonite, sunt urmatoarele: A. aminoglicozidele pot determina tulburari de coagulare B. aminoglicozidele sunt nefrotoxice C. cefoprazone poate determina tulburari de coagulare D. unele cefalosporine sunt hepatotoxice E. cloramfenicolul este toxic pentru maduva hematopoetica 37Principiile tratamentului chirurgical (operator) in peritonitele acute difuze secundare sunt: A. drenaj larg peritoneal B. antibioterapie C. debridarea tuturor spatiilor peritoneale si compartimentarilor D. tratamentul leziunii cauzale E. toaleta cavitatii peritoneale cu volume mari de lichid 38Gravitatea unei perforatii colo-rectale este determinata de: A. existenta segmentelor retroperitoneale ale colonului B. hemoragia intraluminala C. peritonita hiperseptica D. vascularizatia precara a cadrului colic E. asocierea cu alte leziuni intraabdominale 39Gradul II Flint consta in urmatoarele leziuni colice posttraumatice: A. ruptura asociata cu alte leziuni viscerale B. dilacerari de perete, perforatii extinse, contaminare medie a peritoneului C. devascularizatie colica si contaminare extinsa intraperitoneala D. soc toxico-septic sever E. leziuni colice izolate 40Severitatea leziunilor pancreatice traumatice este mai mare cind: A. intereseaza hilul splenic B. sunt situate cefalic C. contuziile sunt extinse D. este interesat si duodenul E. survin la un pacient diabetic 41Splenectomia este obligatorie in urmatoarele situatii: A. exista un hematom subcapsular B. ruptura in hil C. pacient peste 30 ani D. sunt prezente leziuni majore asociate E. leziuni multiple profunde 42Ocluziile intestinale pot fi determinate de urmatoarele cauze: A. infectii abdominale (peritonite, abcese, colecistite) B. traumatisme diverse (cranio-cerebrale) C. leziuni parietale intestinale congenitale sau inflamatorii D. infectiile parietale abdominale E. infectiile parietale abdominale 43Aspectul anatomopatologic al invaginatiei se caracterizeaza macroscopic prin: A. tumora alungita pastoasa B. localizarea cea mai frecventa este jejuno-jejunala C. mezourile sunt infiltrate, palide D. este formata din 3 sau mai multi cilindri E. intotdeauna numarul de cilindri este impar

44Semnele functionale ale ocluziei intestinale sunt:


A. alterarea starii generale B. durerea C. intreruperea tranzitului pentru fecale si gaze D. distensia abdomenului E. varsaturile 45Imaginile hidroaerice rare, mari,cu diametrul vertical mare observate la radiografia abdominala simpla sunt caracteristice pentru: A. ocluziile vechi cu distensie abdominala importanta B. ocluziile colonului C. ocluziile colonului prin volvulus D. ocluziile paralitice ale colonului E. infarctul enteromezenteric 46Peritonitele acute primitive: A. sunt consecinta perforatiilor digestive B. se produc prin contaminare limfatica C. afecteaza mai frecvent adultii cu ascita D. sunt de origine polimicrobiana E. la copil sunt datorate frecvent pneumococului 47Raspunsul renal in peritonite acute difuze: A. este datorat hipovolemiei cu scaderea debitului cardiac B. este datorat hipersecretiei de ADH si aldosteron C. presupune cresterea filtratului glomerular D. presupune scaderea reabsorbtiei tubulare E. contribuie la instalarea acidozei metabolice 48Care din urmatoarele semne fizice pot apare in peritonitele acute difuze: A. abdomenul nu participa la miscarile respiratorii B. la palpare, abdomenul prezinta aparare musculara C. percutia abdominala evidentiaza hipersonoritate D. ascultator, apar zgomote hidro-aerice spontane E. bombarea dureroasa a fundului de sac Douglas la tuseu rectal 49Eficienta reechilibrarii hidrice in peritonitele acute se apreciaza prin monitorizarea: A. pulsului B. tensiunii arteriale C. presiunii venoase centrale D. presiunii capilare pulmonare E. greutatea corporeala 50Principiile tratamentului chirurgical in peritonitele acute difuze include: A. laparotomie mediana larga supra si subombilicala B. tratamentul leziunii cauzale C. debridarea si toaleta cavitatii peritoneale D. drenaj, lavaj, peritoneal E. sutura etansa a plagii operatorii 51Ce organ este cel mai frecvent afectat in traumatismele abdominale? A. intestin B. stomac C. splina D. ficat E. pancreas 52Pentru definirea ca penetranta a unei plagi abdominale se presupune existenta unei solutii de continuitate la nivelul: A. pielii si tesutului celular al abdomenului B. peretelui musculo-aponevrotic abdominal C. peritoneul parietal

D. peretelui unui viscer cavitar E. structurilor unui viscer parenchimatos 53Care din urmatoarele elemente constituie criterii de clasificare a leziunilor traumatice ale pancreasului dupa Lucas: A. intinderea in suprafata a leziunii B. afectarea ductelor pancreatice C. situarea proximala sau distala pe pancreas a leziunii D. cointeresarea lezionala a duodenului E. prezenta pancreatitei acute 54In hematomul perisplenic semnul Balance este reprezentat de: A. durere la palparea in hipocondrul stang B. iradierea durerii in umarul stang la inspir profund C. matitate deplasabila pe flancuri D. matitate regionala la percutia flancului stang E. bombardarea fundului de sac Douglas 55In traumatismele colo-rectale tratamentul chirurgical are ca obiective: A. realizarea prin ileostomie sau colostomie a unei derivatii externe a materiilor fecale B. rezolvarea adecvata a leziunilor colorectale C. toaleta peritoneala D. drenaj-lavaj peritoneal E. alimentatie parenterala prelungita 56Sediul durerii la debut in apendicita acuta este in: A. hipogastru B. fosa iliaca dreapa C. fosa iliaca stanga D. epigastru E. hipocondrul drept 57Termenul de "amigdala abdominala" atribuit apendicelui se bazeaza pe: A. structura peretelui asemanatoare cu cea colonica B. origine embriologica comuna cu a amigalei faringiene C. prezenta terminatiilor nervoase Meissner si Auerbach submucos si intramuscular D. inervatia simpatica asigurata de plexul nervos ce insoteste artera mezenterica superioara E. bogatia tesutului limfoid mucos si submucos 58Cele mai frecvente cai de inflamatie apendiculara acuta sunt: A. toxiinfectie alimentara B. hepatita fulminanta C. calea hematogena D. calea limfatica E. obstructia luminala 59Care este cel mai precoce semn ce apare in ocluzia intestinala: A. intreruperea tranzitului pentru gaze si materii fecale B. varsatura biliara C. febra D. durerea E. meteorism abdominal 60Obiectivul primordial al tratamentului unei ocluzii intestinale este: A. sedarea bolnavului B. reechilibrare hidroelectrolitica si nutritiva C. prevenirea complicatiilor D. decompresiunea abdominala E. rezolvarea cauzei ocluzive 61 Cu privire la frecventa apendicitei acute se pot afirma urmatoarele cu EXCEPTIA: A. Este cea mai frecventa urgenta abdominala; B. Frecventa la vrstnici este mare;

C. n perioada pubertatii si la adolescenta sexul feminin pare a fi mai afectat; D. Frecventa este redusa la nou-nascut si sugar; E. Frecventa maxima este n primele trei decenii ale vietii. 62De obicei varsaturile din apendicita acuta: A. Apar precoce, naintea durerii; B. Sunt fecaloide nca de la debut; C. Sunt reflexe, iritative; D. Reprezinta un element de diagnostic fals daca preced aparitia durerii; E. La nceput sunt alimentare, apoi bilioase. 63Manevra Blumberg pozitiva consta n: A. Durere la nivelul fosei iliace drepte dupa palparea fosei iliace stngi; B. Durere pe traiectul nervului sciatic la flexia membrului inferior pe abdomen; C. Durere la palparea profunda n epigastru; D. Sensibilitate la nivelul fundului de sac vaginal la tuseu rectal sau vaginal; E. Durere la nivelul fosei iliace drepte aparuta la decompresia brusca dupa palparea profunda a acestei zone 64Indicati evolutiile posibile n cazul plastronului apendicular: A. Nefavorabila, daca nu se efectueaza ct mai urgent apendicectomia; B. Favorabila n urma tratamentului medical (antibioterapie, punga gheata, dieta), apendicectomia efectundu-se dupa 2-3 luni; C. Nefavorabila n pofida tratamentului medical, cu abcedarea plastronului si fistulizarea abcesului, de obicei n peritoneu; D. Nefavorabila, producndu-se abcesul apendicular care impune incizia si drenajul colectiei; E. ntotdeauna regreseaza spontan. 65Constitue semne clinice ale apendicitei acute urmatoarele: A. Durere cu debut n fosa iliaca dreapta; B. Inapetenta precoce; C. Febra peste 39 C; D. Limba saburala; E. Oprirea precoce a tranzitului pentru materii fecale. 66Aspectul macroscopic de anse destinse, pline de lichide si gaze, perete subtire, edem parietal si n mezou, si lichid n peritoneu, apare n: A. Ocluziile functionale paralitice; B. Volvulus gastric; C. Invaginatie; D. Hernie strangulata ; E. Ocluziile functionale spastice. 67Debutul n ocluzii poate fi: A. Insidios n strangulatii; B. Brusc n ocluziile spastice; C. Sub forma de varsaturi si dureri n ocluziile joase; D. Precedat de colici abdominale, crize subocluzive si scadere ponderala n ocluziile prin obstructie; E. Insidios cu febra, frisoane si dureri abdominale difuze n ocluziile postoperatorii. 68Urmatoarele afirmatii cu privire la invaginatie sunt adevarate, cu EXCEPTIA: A. Este mai frecventa la copii; B. Tuseul rectal scoate snge pe manusa; C. Clisma baritala are doar valoare diagnostica; D. Poate fi cauzata de ascarizi, diverticul Meckel; E. Face perte dintre ocluziile functionale. 69Obiectivele tratamentului ocluziilor sunt: A. Profilaxia recidivelor; B. Reechilibrarea bolnavului; C. Reluarea alimentatiei din primele ore;

D. Decomresia abdomenului; E. Rezolvarea cauzei care a produs obstructia. 70Despre ocluziile postoperatorii sunt adevarate urmatoarele afirmatii cu EXCEPTIA: A. Ocluziile precoce paralitice sunt cele mai frecvente; B. Ocluziile precoce comune apar ca urmare a pneumoperitoneului postoperator; C. Ocluziile tardive sunt ntotdeauna de natura mecanica; D. Ocluziile tardive se pot rezolva si prin clisme repetate; E. Ocluziile mecanice se datoreaza angajarii anselor n brese, orificii. 71Cea mai virulenta flora care poate fi ntlnita in peritonitele secundare provine din: A. Perforatia colecistului; B. Perforatia stomacului; C. Contaminarea directa n timpul unei interventii operatorii; D. Perforatia colonului; E. Perforatia intestinului subtire. 72Hipovolemia din peritonite se datoreaza: A. Pierderii de lichid intravascular nspre cavitatea peritoneala; B. Acumularii de lichid n tesutul lax subperitoneal si peretele tubului digestiv; C. Transpiratiilor abundente; D. Acumularii de lichide n lumenul dilatat si aton; E. Vasodilatatiei sistemice. 73Examenul obiectiv al abdomenului n peritonite poate arata: A. Abdomen imobil, rigid, indiferent de cauza peritonitei si de momentul evolutiv; B. Tegumente marmorate n peritonita apendiculara; C. Abdomen destins, imobil, n peritonita veche; D. Rigiditate musculara maxima (abdomen de lemn) n primele ore ale peritonitelor determinate de perforatiile de organ; E. Durere generalizata la percutie fara intensificare ntr-o anumita zona. 74Tratamentul peritonitelor cuprinde urmatoarele cu EXCEPTIA: A. Este chirurgical pentru toate tipurile; B. Are ca prima masura instituita reechilibrarea hidro-electrolitica; C. Antibioterapia asociaza o cefalosporina de generatia III si metrinidazol; D. Apeleaza la intubatia oro-traheala cnd PaCO2>50 mmHg si PaO2<55 mmHg; E. Este chirurgical si medical n peritonitele secundare. 75Privind explorarile de laborator n peritonitele acute difuze se pot afirma urmatoarele: A. E prezenta leucocitoza cu limfocitoza; B. E prezenta uree sanghina moderat crescuta; C. Echografia ofera informatii cu o acuratete inferioara CT; D. Folosirea radioizotopilor reprezinta un mijloc curent de diagnostic; E. Radiografia abdominala pe gol arata anse dilatate. 76Cu privire la frecventa afectarii viscerale n traumatismele abdominale, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu EXCEPTIA uneia: A. Splina este cel mai des afectata; B. Traumatismele intestinului subtire sunt mai frecvente dect cele ale duodenului si colonului; C. Contuziile stomacului sunt mai frecvente dect plagile penetrante gastrice; D. Ficatul si splina sunt mai mult interesate datorita volumului lor, proiectiei mai mari pe suprafata abdomenului si faptului ca sunt fixe; E. Traumatismele iatrogene ale colonului apar intr-un procent mic. 77Cu privire la tabloul clinic din traumatismele abdominale sunt adevarate afirmatiile: A. Poate fi necaracteristic si nselator din cauza leziunilor asociate ce pot coexista; B. Socul poate modifica tabloul clinic, mascnd semne importante; C. Sindromul de hemoragie interna intraperitoneala nu apare n cazul lezarii organelor parenchimatoase; D. Sindromul de iritatie peritoneala este consecutive lezarii organelor cavitare; E. Hipovolemia caracterizeaza sindromul de iritatie peritoneala traumatica.

78Tratamentul chirurgical al plagilor intestinului subtire cuprinde:


A. Enteroplicatura B. Explorarea chirurgicala minutioasa pe toata lungimea intestinului; C. Sutura simpla a oricaror leziuni; D. Splenectomia E. Rezectia ansei afectate cu anastomoza termino terminala n cazul coafectarii mezenterului nvecinat. 79Sunt ADEVARATE urmatoarele afirmatii privind explorarile imagistice n traumatismele abdominale: A. Sigmoidoscopia nu are nici o valoare n cazul traumatismelor colonului; B. Radiografia abdominala pe gol si ecografia constitue metodele cele mai utilizate n traumatismele ficatului; C. Radiografia abdominala pe gol este esentiala pentru stabilirea diagnosticului de hematom subcapsular sau perisplenic; D. Pasajul baritat este recomandabil n suspiciunea de perforatie gastrica sau colonica pentru evidentierea localizarii plagii; E. Existenta unui hematom parietal duodenal la nivelul ampulei Vater va duce la o largire a diametrului luminal pe radiografia abdominala cu substanta de contrast. 80Splenectomia este obligatorie n urmatoarele cazuri de traumatism splenic: A. mposibilitatea realizarii hemostazei; B. Prezenta hematomului subscapular; C. Afectarea hilului hepatic; D. Prezenta hematomului subscapular; E. Existenta leziunilor majore associate. 81Peritonitele acute difuze primare (spontane) se caracterizeaza prin: A. sursa de contaminare extraperitoneala; B. sursa de contaminare de la un focar septic intraabdominal; C. agentii patogeni ajung in cavitatea peritoneala pe cale digestiva; D. etiologia este plurimicrobiana; E. apare numai la adulti. 82Agresiunea bacteriana asupra seroasei peritoneale determina: A. fenomene locale de raspuns initial inflamator cu exudat lichidian si resorbtie de produsi toxici; B. proces inflamator ce afecteaza motilitatea peretelui intestinal cu pareza, distensie, acumulare de lichid in perete si intraluminal; C. procesul initial local e dominat de hipovolemie; D. raspunsul initial dominat de socul toxico-septic; E. un raspuns inflamator general datorat actiunii si efectului unor produsi circulanti. 83Care din urmatoarele simptome si semne sunt caracteristice pentru diagnosticul de peritonita: A. durerea abdominala de la inceput generalizata; B. varsaturile fecaloide de la debut; C. contractura musculara abdominala difuza; D. tuseul rectal normal; E. apararea musculara localizata. 84Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul peritonitelor acute sunt adevarate: A. tratamentul in principal operator (chirurgical); B. nu se opereaza peritonitele secundare; C. pregatire preoperatorie intensiva, energica si de scurta durata; D. majoritatea peritonitelor trebuie operate imediat; E. antibioterapia este o masura medicala principala cu viza etiologica. 85Urmatoarele probe de laborator sprijina diagnosticul clinic de peritonita: A. leucograma care pune in evidenta leucocitoza; B. ureea sangvina normala;

C. glicemia este scazuta; D. fosfataza alcalina creste; E. examenul sumar de urina poate evidentia cilindri hialini. 86In etiopatogenia ocluziilor intestinale dinamice distingem urmatoarele cauze: A. infectii (abdominale, retroperitoneale, etc); B. traumatisme diverse; C. obstructii prin bride inflamatorii; D. dezechilibre hidro-electrolitice; E. invaginatia intestinala. 87Fiziopatologia ocluziei intestinale presupune printre altele: A. distensia hidroaerica a anselor intestinale; B. blocarea circulatiei de intoarcere in ansa intestinala ocluzata; C. extravazarea de lichide in lumenul intestinal; D. necroza peretelui intestinal in ocluziile dinamice; E. hipovolemia - cauza esentiala in evolutia perturbarilor biologice. 88Care din afirmatiile privind tratamentul ocluziilor intestinale sunt adevarate: A. reechlibrarea obligatorie hidro-electrolitica, nutritiva si combaterea septicitatii; B. decomprimarea abdominala prin aspiratie nazo-gastrica sau intubare recto-sigmoidiana cu tub Fauchet; C. momentul operator este cat mai rapid in ocluziile prin obstructie; D. postoperator se suprima aspiratia nazo-gastrica in primele 24 de ore; E. gastrostomia de alimentatie temporara. 89Care dintre semnele de mai jos nu este intalnit in ocluzia intestinala inalta: A. durerea intensa cu debut brusc; B. distensia abdominala; C. varsaturi precoce de staza sau bilioase; D. tranzit mentinut; E. retentia acuta de urina. 90Mecanismul patogenic al apendicitei acute declansat de obstructia luminala realizeaza printre altele: A. cresterea presiunii intraluminale; B. hiperplazie limfoida submucoasa; C. tulburari ale circulatiei venoase si limfatice; D. perforarea spontana apendiculare; E. tulburari circulatorii arteriale care le preced pe cele venoase si limfatice. 91Care este cel mai sugestiv simptom pentru diagnosticul de apendicita acuta: A. inapetenta; B. durerea in fosa iliaca dreapta si apararea musculara localizata; C. apararea musculara difuza; D. starea subfebrila si frisoanele; E. oprirea tranzitului pentru gaze. 92In cazul unei peritonite dufuze de cauza apendiculara atitudinea terapeutica corecta este: A. operatie imediata; B. operatia poate fi amanata cateva ore; C. masuri medicale de corectare a tulburarilor hidro-electrolitice; D. clisma evacuatorie preoperatorie; E. antibioterapia in functie de antibiograma. 93Consecinta cea mai frecventa a unui traumatism pancreatic este: A. hemoperitoneul; B. hematomul retroperitoneal; C. pancreatita acuta; D. peritonita acuta; E. supuratia retroperitoneala.

94In cazul suspectarii unei leziuni hepatice la un traumatizat abdominal urmatoarele


metode de investigatie sunt recomandate: A. radiografia abdominala simpla; B. scintigrama hepatica; C. ecografia abdominala; D. rezonanta magnetica nucleara; E. punctia abdominala. 95Pentru stabilirea diagnosticului de leziune splenica post-traumatica metodele cele mai utile si anodine sunt: A. punctia abdominala; B. ecografia abdominala; C. scintigrama cu hematii marcate; D. tomografia computerizata; E. arteriografia selectiva. 96Sediul durerii de debut n apendicita acuta este situat: A. n hipocondrul drept; B. n epigastru; C. n hipocondrul stng; D. La nivelul fosei iliace drepte; E. La nivelul fosei iliace stngi. 97Care dintre urmatoarele afirmatii privind ocluziile dinamice sunt adevarate: A. Lumenul este obstructionat; B. Apar prin leziuni parietale intestinale; C. Se produce paralizia musculaturii intestinale; D. Poate fi determinata de compresiuni extrinseci ale lumenului; E. Nici una din afirmatiile de mai sus nu este corecta. 98Raspunsul inflamator general al gazdei n peritonite: A. Precede raspunsul local; B. Nu este mediat de macrofage; C. Nu implica generarea de radicali liberi de oxigen; D. Este determinat de eliberarea n circulatie a imunoglobulinelor; E. Nu duce la insuficiente de organ. 99Durerea n peritonite se caracterizeaza prin: A. Poatefi mascata prin administrarea de opiacee; B. Se instaleaza brusc; C. Este precedata de sughit; D. Este strict localizata la nivelul leziunii generatoare; E. Se asociaza cu tulburari de ritm cardiac. 100Solutia obisnuita pentru rezolvarea unei plagi gastrice: A. Sutura simpla; B. Sutura cu epiplonoplastie si drenaj; C. Gastrectomia; D. Gastroenteroanastomoza; E. Vagotomia. 101Perforatiile posttraumatice de intestin determina de regula: A. Hemoragie digestiva; B. Ocluzie intestinala prin strmtorarea lumenului; C. Peritonita generalizata sau localizata; D. Pancreatita satelita; E. Insuficienta hepatica. 102Plastronul apendicular se caracterizeaza prin: A. Este o peritonita plastica si fibrinoasa; B. Este de aspect tumoral; C. Este nedureros, afebril, fara modificari de tranzit;

D. Poate abceda; E. Poate regresa progresiv, spontan; 103Cele mai importante examinari paraclinice n diagnosticul apendicitei acute sunt reprezentate de: A. Glicemia; B. Hemoleucograma; C. Amilaze serice; D. Sumar de urina; E. Examen radiologic abdominal pe gol. 104Cauzele ocluziilor mecanice pot fi: A. Traumatisme cranio-cerebrale; B. Aderente inflamatorii sau bride; C. Corpi straini intralumenali; D. Compresiuni extrinseci ale lumenului intestinal; E. Afectiuni vasculare. 105Ocluzia nalta prezinta urmatoarele semne clinice: A. Debut brusc, cu varsaturi de staza sau bilioase; B. Abdomen destins meteoristic; C. Tranzit intestinal mentinut; D. Absenta imaginilor hidroaerice; E. Dureri prezente nca de la debut. 106La examenul clinic al abomenului n peritonite, se constata urmatoarele: A. Abdomenul participa la miscarile respiratorii; B. Rigiditate (contractura) musculara cu grade diferite de intensitate; C. Percutia evidentiaza hipersonoritate; D. n cazurile cu revarsat abundent, matitate deplasabila pe flancuri; E. Tuseul rectal evidentiaza bombarea fundului de sac Douglas. 107Reechilibrarea hidro-electrolitica eficienta n tratamentul peritonitelor, are ca efecte: A. Normalizarea caracteristicilor pulsului si TA; B. Cresterea presiunii venoase centrale; C. Crestera debitului urinar orar; D. Reluarea tranzitului digestiv; E. Hiperpotasemie reactiva. 108Antibioterapia n peritonite se instituie: A. Imediat ce diagnosticul a fost stabilit; B. Numai dupa obtinerea rezultatelor antibiogramei din revarsatul peritoneal; C. Reprezinta singura metoda de tratament pentru peritonitele primitive; D. Se prefera monoterapia cu cefalosporine de generatie recenta; E. La pacientii cu evolutie accidentata postoperator. 109n cazul suspectarii unei leziuni hepatice la un traumatizat, sunt necesare urmatoarele investigatii: A. Radiografia abdominala simpla; B. Echografia abdominala; C. Computer tomografia; D. Rezonanta magnetica nucleara; E. Punctia-lavaj peritoneala. 110Indicatiile splenectomiei n traumatismele abdominale sunt reprezentate de: A. n caz de afectare a capsulei splenice; B. Leziuni multiple, profunde; C. n cazul leziunilor hilului vascular; D. Hemoragii necontrolabile; E. Leziuni majore asociate.