Sunteți pe pagina 1din 1

Confederaia German (german Deutscher Bund) a fost o confederaie statal ntre statele Europei Centrale ce a existat ntre 1815

i 1866. A fost format n urma Congresului de la Viena ca succesor al Sfntului Imperiu Roman ce fusese desfiinat n anul 1804. Reunea fostele state membre al Confederaiei Rinuluimpreun cu Prusia i Austria plus o serie de teritorii ce fuseser ncorporate n Primul Imperiu Francez. n urma Revoluia de la 1848 confederaia a fost dizolvat, dar a fost restabilit 2 ani mai trziu n 1850. Rivalitatea dintre cele dou state importante Prusia i Austria a dus la Rzboiul Austro-Prusac din 1866 i la dizolvarea confederaiei. O serie de state au format Confederaia German de Nord n jurul Prusiei, celelalte, cu excepia Austriei, alturndu-se acesteia n1871 pentru a forma Imperiul German.

Membrii Confederaiei Germane


Confederaiei German era o confederaie ce regrupa 39 de state. Adunarea Federal din Frankfurt reprezenta suveranii, i nu popoarele acestor state. Dimensiunea i influena statelor individuale era variabil, astfel: Imperiul Austriac i Regatul Prusiei erau cele mai mari i cele mai puternice membre ale confederaiei. Mare parte din teritoriul controlat de acestea nu fcea parte din confederaie. De asemenea mare parte din armatele respective nu au fost incorporate n armata federal. Astfel cele dou state au continuat s func ioneze ca state independente. Amndou statele aveau cte un vot n Adunarea Federal. 3 state membre erau conduse de monarhi strini: Regatul Danemarcei,Regatul Unit al rilor de Jos i Regatul Unit (pn n 1837) erau membri ai confederaiei sub titlurile de Duce de Holstein, Mare Duce de Luxemburg iRege al Hanovrei. Fiecare dintre acetia avea un vot n Adunarea Federal. 6 alte state mari aveau fiecare cte un vot n Adunarea Federal: Regatul Bavariei, Regatul Saxoniei, Regatul Wrttembergului, Prin Elector al Hessei,Mare Duce de Baden i Marele Ducat Hessa. 23 state mici i minuscule partajau cinci voturi n Adunarea Federal. Cele 4 orae libere Lbeck, Frankfurt, Brema i Hamburg partajau un vot n Adunarea Federal.

S-ar putea să vă placă și