Sunteți pe pagina 1din 8

MIGRATIA FORTEI DE MUNCA DIN ROMANIA

Migraia reprezint deplasarea n vederea schimbrii locului de trai i de munc, determinat de factori sociali, politici, economici sau naturali. Fenomenul migraionist a existat nc din cele mai vechi timpuri. Acesta nu a ncetat n timp, dar a nregistrat schimbri i a cptat noi forme. Procesele migratorii se nregistreaz n toate rile lumii, dar sunt mai pregnante n rile slab dezvoltate datorit nivelului sczut de trai i a economiei foarte puin dezvoltate. n Romnia, de exemplu, fenomenul migraiei a nceput dup 1989 i s-a accentuat dup anul 2002, atunci cnd a fost liberalizat circulaia romnilor n spaiul Schengen. n prezent, numrul celor care aleg s plece la lucru n strintate este de aproximativ de trei ori mai mare dect n anul 2002. Ponderea persoanelor ntre 18 i 59 de ani care au lucrat n strintate dup 1989 este de 12%. Sunt trei etape n care se mparte valul plecrii romnilor pentru cautarea de munc n strintate (n special n Europa): - Etapa I: ntre 90-95, existau cinci destinaii cu o pondere de peste 7% din totalul plecrilor: Israel, Turcia, Italia, Ungaria i Germania - Etapa a II-a: 96 - 2002, la cele cinci ri din prima etap se adaug Canada, Spania i SUA. - A III-a etapa: a nceput n 2002, iar romnii i-au concentrat plecrile spre Spania i Italia. n perioada 1990- 1995 fiecare a plecat pe cont propriu, fr s aib susinere sau ajutor din partea cuiva, doar 22% din totalul celor plecai n aceast perioad fiind ajutai de cunotinte. Odat cu creterea plecrilor s-au extins i reelele personale, astfel c n perioada 1996-2001, 40% din cei ce au optat pentru un loc de munc n strinate au beneficiat de ajutor pentru plecare, ca dup 2001, ponderea lor s urce la 60%. Principalele ocupaii ale romnilor n strinatate sunt construciile pentru brbai ( 98% au muncit cel puin o dat n acest domeniu), munca menajer pentru femei (88%) i agricultura (72% barbai i 28% femei). Practica ilegal n cazul acestor ocupaii este destul de ridicat n cazul activitilor menajere i agricole, ponderea celor care au muncit clandestin fiind n crestere de la 34% n perioada 1990-1995, la 53% dup 2001. Munca ilegal este practicat mai ales n rndul menajerelor (78%) i a celor din domeniul agricol (56%). Clandestin, romnii au lucrat n Italia i Turcia, iar legal n Germania, Grecia, Israel, Canada i SUA. n Spania, decalajul ntre cei care au lucrat ilegal i cei ce au optat pentru munca legal este mai mic dect n cazul celor plecai n Italia i Turcia. n prezent, fenomenul plecrii temporare la lucru n strintate este de trei ori mai mare dect n anul 2002, principalele destinaii ale romnilor care muncesc n strintate fiind Italia i Spania. n ultimii 5 ani, 50% din plecrile de lucru n afar au fost n Italia i 25% n Spania. Fenomenul migraionist nu a ncetat nici dup aderarea Romniei la Uniunea Europeana, nregistrnd chiar o continu cretere. Migraia forei de munc n rile comunitii europene a dus att la cretere economic, ct i la ameliorarea i modernizarea sistemelor de securitate

social exisente i crearea unui sistem comunitar care s asigure protecia social a lucrtorilor. Migraia ca i fenomen impune dezvoltarea a cel puin trei teme relevante: gestionarea migraiei legale, combaterea migraiei ilegale i integrarea migranilor legali n societile de primire. Astfel, n semestrul I 2008, numrul lucrtorilor mediai din Romnia, pentru rile cu care au fost semnate acorduri bilaterale ntre instituiile guvernamentale de profil (Germania, Spania, Frana i Elveia) a fost de 32.645, n timp ce, n aceeai perioad a anului 2007, numrul lucrtorilor a fost de 24.063, ceea ce reprezint o cretere cu 35,66 %, fa de semestrul I 2007. n ceea ce privete zona de provenien a lucrtorilor mediai, att n semestrul I 2008 ct i n semestrul I 2007, cei mai muli solicitani ai unui contract de munc n strintate au provenit din zona geografica Centru (9.157 respectiv 5.235), ceea ce reprezint 28,05% din numrul total de persoane mediate, respectiv 21,75%. ara n care s-au obinut cele mai multe contracte de munc de ctre lucrtorii mediai a fost Germania. n semestrul I 2008 numrul contractelor de munc obinute pentru destinaia Germania a crescut cu 50,08%, comparativ cu semestrul I 2007. n ceea ce privete numrul contractelor de munc obinute de lucrtorii romni pentru destinaia Spania, aceastea au nregistrat o scdere cu 40,0%.

Caracteristici Deplasarea dintr-un loc n altul reprezint una din cele mai importante caracteristici ale populatiei. Dreptul de a se deplasa a fost recunoscut la nivel mondial de peste o jumtate de secol, prin adoptarea Declaraiei Universale a Drepturilor Omului. Declaraia stipuleaz n Articolul 13: Oricine are dreptul s se deplaseze liber i s-i stabileasc reedina pe teritoriul oricrui stat i Oricine are dreptul s prseasc o ar, inclusiv cea de origine, i s se ntoarc n ara sa. Migraia forei de munc fiind un fenomen economic, social si politic prezint o serie de caracteristici .Printre acestea se numar faptul ca imigranii accept compromisuri n ceea ce privete activitatea pe care o vor desfasur, de multe ori aceasta nefiind n concordanta cu studiile, aptitudinile i calificrile dobndite n Romnia. Acest aspect poate fi privit ca un dezavantaj la ntoarcerea n ara ,din punctual de vedere al continuitii n munc. Migraia a determinat ameliorarea i modernizarea sistemelor de securitate social existente i crearea unui sistem comunitar care s asigure protecia social a muncitorilor migrani. Prsirea familiei, chiar i pentru o perioad limitat are deseori efecte negative asupra educaiei copiilor sau asupra evolutiei viitoare a familiei, astfel ctig teren emigraia orientat pe considerente de legturi familiale rude mai ndeprtate sau prietenie .

O alt caracteristic o reprezint faptul c lucrtorii imigrani sunt n medie, mai tineri dect restul forei de munc, acetia sunt distribuii n majoritatea sectoarelor economiei: agricultur, construcii, turism, activiti casnice, servicii IT, etc. Diminuarea productivitii muncii i starea de incertitudine n ceea ce privete planul de dezvoltare a companiilor pe termen mediu i lung reprezint o alt caracteristic a fenomenului migraionist. Fenomenul migraiei prezint i efecte pozitive dintre care amintim: cererea i oferta pe piaa forei de munc se consolideaz, nivelul de salarizare crete datorit faptului c muncitorii migrani pltesc mai multe taxe in comparaie cu valoarea serviciilor publice pe care le primesc. n acelai timp, muncitorii migrani nu supra-populeaz piaa forei de munc naionala, numrul locurilor de munca nefiind unul fix iar dinamica pieei face ca muncitorii migrani s reduc potenialele decalaje dintre cererea i oferta de locuri de munc, contribuind astfel la creterea economic . Factori care au condus la apariia acestor evoluii Datorit faptului ca dup anul 2001 s-au desfiinat vizele de intrare n aproape toate rile europene, sute de mii de romni au plecat n rile din sudul i vestul Europei pentru a scpa de srcie si mizerie. Un alt factor l reprezint salariile mici ,principalul avantaj n trile strine l constituie posibilitatea de a-i gsi un loc de munc de cele mai multe ori mai bine pltit dect n ara de origine. Oportuniti de formare n Romnia fiind limitate, imigranii opteaz pentru munca n strintate lund contact cu noi practici referitoare la modul de desfurare al activitii i de asemenea cu un nou tip de cultur antreprenorial. n Romnia posibilitile de carier sunt limitate spre deosebire de trile cu un grad mai nalt de dezvoltare unde lucrtorii imigrani pot participa la cursuri de formare profesional, ca i cetenii statului respectiv. Ali factori ce conduc la apariia fenomenului migraei sunt: condiiile proaste de munc, lipsa resurselor necesare unei munci eficiente i instabilitatea economica. Evoluii n domeniul migraiei forei de munc Situaia actual Piaa forei de munc din Romnia este subdimensionat iar organizaiile patronale din sectorul de construcii au raportat un deficit de 50% de for de munc, adica 300 000 de locuri de munc neocupate. Angajatorilor le este foarte greu s gseasc lucrtori pentru anumite posturi de munc deoarece exist orae i zone din Romani unde omajul este aproape de zero. n momentul actual Romnia are o rat a omajului cu 10% mai mic dect media european. i dup aderarea noastr la Uniunea European s-a registrat o continu cretere a fenomenului migraionist. Nivel ridicat al creterii economice, ameliorarea i modernizarea sistemelor de securitate social existente i creearea unui sistem comunitar care s asigure protecia social a lucrtorilor migrani in rile comunitii europene a fost stimulat de migraia forei de munc.

Fenomenul migraiei forei de munc impune dezvoltarea a cel puin trei teme relevante: gestionarea imigraiei legale, combaterea imigraiei ilegale i integrarea imigranilor legali n societile de primire.

Peste o treime dintre gospodariile tarii - 2 milioane si jumatate, au avut cel putin unul dintre membri plecat la munca in strainatate, dupa 1989. Dupa 2002, majoritatea celor plecati au ales ca destinatii Spania si Italia. Cei din noul val al celor care pleaca nu se mai gandesc la munca in constructii, ci la afaceri in strainatate. Conditiile de munca mai bune, acumularea si studiile intra, de asemenea, in planurile romanilor plecati. [EurActiv.ro] Background: Peste o treime dintre gospodariile tarii 2 milioane si jumatate, au avut cel putin unul dintre membri plecat in strainatate dupa 1989, potrivit studiului 'Locuirea temporara in strainatate. Migratia economica a romanilor' publicat de Fundatia pentru o Societate Deschisa (FSD). La nivel de individ, ponderea persoanelor intre 18 si 59 de ani care au lucrat in strainatate dupa 1989 este de 12%. Insa, fenomenul s-a accentuat in special dupa anul 2002, odata cu liberalizarea circulatiei in spatiul Schengen pentru romani. Drumurile romanilor pentru cautarea de lucru in lume (in special in Europa): - prima etapa 90-95, existau cinci destinatii cu o pondere de peste 7% din totalul plecarilor: Israel, Turcia, Italia, Ungaria si Germania. - etapa a doua 96 - 2002, la cele cinci tari din prima etapa se adauga Canada, Spania si SUA. - a treia etapa a inceput in 2002, iar romanii si-au concentrat plecarile spre Spania si Italia. Cum au ajuns la lucru in strainatate: In perioada 1990-1995 s-a plecat fara sustinere sau ajutor din partea cuiva. Numai 22% dintre cei care au plecat la lucru in acea perioada au fost ajutati de cineva. Odata cu cresterea plecarilor sau extins si retelele personale, astfel ca in perioada 1996-2001 beneficiau de ajutor pentru plecare 40% dintre migranti, ca dupa 2001, ponderea lor sa urce la 60%. Constructiile, pentru barbati (98% au muncit cel putin o data in acest domeniu), munca menajera pentru femei (88%) si agricultura (72% barbati si 28% femei), sunt principalele ocupatii ale romanilor in strainatate. Practica ilegala a acestor ocupatii este deosebit de ridicata in cazul activitatilor menajere si agricole, iar ponderea celor care au muncit clandestin era in crestere, de la 34% in perioada 1990-1995, la 53% dupa 2001. Munca ilegala este practicata mai ales de catre menajere (78%) si agricultori (56%). Romanii au lucrat clandestin mai ales in Turcia si Italia, si legal in Germania, Grecia, Israel, Canada si SUA. In ceea ce priveste Spania, romanii au lucrat preponderant ilegal, dar cu un decalaj intre legal si ilegal mai mic decat in cazul celor plecati in Italia si Turcia.

In prezent, fenomenul plecarii temporare la lucru in strainatate este de trei ori mai intens decat in 2002. Moldova, Muntenia si Oltenia sunt regiunile in care emigrarea temporara pentru munca prevaleaza asupra plecarilor temporare de tip turism-viza, mai frecvente in Banat, Transilvania, Dobrogea si Bucuresti. In acest sens, rudele din localitatea de destinatie sunt cel mai des folosite la plecare (pentru 23% dintre migranti), urmate de prieteni din localitate (16%) si de cunostinte (5%) In acest moment, Italia si Spania sunt principalele destinatii ale romanilor care muncesc in strainatate: in ultimii cinci ani, 50% dintre plecarile la lucru in afara au fost in Italia si 25% in Spania. Marea Britanie: Cercetarile OIM din toamna lui 2006 arata ca romanii au o imagine distorsionata asupra conditiilor de pe piata muncii din Regatul Unit. Probleme relevante: - Migrantul potential din Romania crede ca romanii pot castiga mai bine in Marea Britanie decat in alte tari; ca acolo se traieste mai bine si ca angajatorii sunt mai de incredere decat in alte tari. - Nu toti migrantii potentiali din Romania stiu ca pentru a lucra in Marea Britanie este nevoie de permis de munca si de asigurare medicala. - Majoritatea migrantilor potentiali nu stiu ca nu pot beneficia de asitenta sociala sau de servicii medicale in Marea Britanie, daca nu vor fi contribuit deja, in Marea Britanie, la plata taxelor aferente - Si mai multi cetateni romani care ar dori sa plece la munca in Marea Britanie nu stiu ca pentru a lucra in aceasta tara trebuie sa se inregistreze la autoritatile britanice. - Costul vietii destul de ridicat din Marea Britanie este necunoscut, ignorat sau trecut cu vederea de majoritatea romanilor potential interesati de plecarea in Marea Britanie cu scopul gasirii unui loc de munca. De asemenea, muncitorii cu studii superioare pot merge la munca in Marea Britanie, dar trebuie sa dovedeasca ca indeplinesc toate conditiile. Angajatorul va trebui sa demonstreze, la randul sau, ca nu a gasit un muncitor britanic in domeniul respectiv, in timp ce in domeniul agricol si alimentar s-a demonstrat deja ca nu exista muncitori britanici. In caz contrar, daca un muncitor roman sau bulgar este gasit muncind ilegal in Marea Britanie va fi amendat cu 1000 de lire sau pedepsit legal. Angajatorul va primi si el o amenda de 5000 de lire / angajat si este posibil sa fie la randul lui judecat. In plus, migrantii trebuie sa fie constienti de faptul ca firmele care anagajeaza ilegal de obicei nu respecta regulile de angajare, drepturile omului sau alte drepturi ale muncii, si nici nu platesc taxele aferente la stat. Potrivit lui Christophe Prince, reprezentant al Ministerului Britanic de Interne, prezenta romanilor pe piata muncii din Marea Britanie a avut un impact pozitiv. Din 2001, in Marea Britanie sunt 12 000 de romani, dintre care nu toti sunt lucratori. Nu se cunoaste deocamdata numarul celor care au fost trimisi acasa. In 2005 au fost eliberate 3900 de premise de munca si pentru 2006 s-au estimat aceleasi valori.

Din 2008, pentru romanii si bulgarii care lucreaza in agricultura si agroalimentatie vor exista 20 000 de permise de munca, in timp ce pentru anul 2007 va exista o faza tranzitionala, unde vor fi acceptati si muncitori din tari care nu sunt inca in UE. Iar pentru cei inalt calificati urmeaza sa se ia decizii, atat timp cat angajatorii demonstreaza ca au nevoie de acest lucru. Numarul celor care vor veni la munca in Marea Britanie va depinde de piata muncii. Permisele de munca pentru romani sunt gratuite, din 1 ianuarie 2007, iar perioada de valabilitate va depinde de tipul muncii. In acest caz, angajatorul va face rost de permisul de munca pentru angajatul lui inalt calificat, care trebuie sa indeplineasca, la randul lui, cateva criterii de angajare: un anumit nivel de educatie, experienta si castiguri din activitati anterioare. (Informatii exacte pe aceasta tema pot fi gasite pe site-ul OIM: www.oim.ro) Ambasadorul Marii Britanii la Bucuresti, Robin Barnett, a prezentat cateva dintre conditiile impuse dupa 1 ianuarie 2007: "Persoanele cu pregatire deosebita care se califica pentru programul destinat lucratorilor migranti cu inalta calificare vor fi admisi la fel ca in prezent. Studentii vor putea continua sa lucreze cu numar redus, pana la 20 de ore pe saptamana, iar lucratorii calificati vor putea lucra acolo unde exista un deficit intern de forta de munca. De asemenea, muncitorii necalificati din Romania si Bulgaria vor putea accesa schemele sezoniere de angajare pe locurile vacante din sectorul agro-alimentar" - a anuntat diplomatul. Spania Povestile celor care emigreaza seamana intre ele, de multe ori oamenii trecand prin aceleasi statii. Posibilitati de plecare in Spania 1. Contract de munca mediat de una dintre institutiile statului roman. Asta inseamna ca migrantul semneaza un contract de munca, are o iesire din tara legala si se duce catre sectorul formal. El se va orienta catre slujbe si zone prestabilite din Spania. Acest traseu a aparut in 2002, cand s-a semnat acordul cu Spania. 2. Potentialul migrant poate pleca in Spania pe baza unui contract de munca pe care il semneaza in Romania si iese legal din tara. De obicei este utilizat pentru a doua migratie sau in cazul persoanelor care au conexiuni foarte bune cu retele de emigranti si relatii in Spania. 3. Iesirea pentru reintregirea familiei. Acest traseu a aparut dupa ce migrantul avea deja un membru al familiei in Spania cu o situatie legalizata. Este valabil doar din 2006. 4. Cineva poate sa plece pur si simplu (acesta este traseul cel mai des utilizat) utilizand dreptul de libera circulatie in UE, insa in primele 3 luni are drept de sedere, nu si drept de munca. Traseul limpieselor si peonilor este un traseu dezvoltat pe baza de retele de migranti. Plecarile se fac catre rude, prieteni si cunostinte. La inceput, migrantul locuieste in apartament cu mai multi romani, ca subcontractant. Femeile inevitabil ajung sa lucreze, in prima faza, ca limpiese, in domeniul casnic: interna, externa, plata cu ora (plata mai buna in ordinea enumerata) In ultima perioada insa, femeile se angajeaza tot mai mult ca vanzatoare si chelnerite in baruri.

In ceea ce-i priveste pe barbati, de la peon (salahor muncitor necalificat in constructii), tendinta este slujba de supraveghetor (security - vigilante= bodyguard). Dupa inscrierea pe un traseu, asteptarea ca, odata ajuns in Spania, sa poti face cu totul altceva este departe de ceea ce se intampla. Rudele deja aflate acolo isi pot sprijini noii veniti doar in situatiile pe care le presupune traseul ales. Romania are un acord bilateral cu Spania, dar nu si cu Italia. Italia Majoritatea romanilor plecati la munca in Italia, din punctul de vedere al oficialitatilor, se afla acolo ilegal. Potrivit Ministerului Italian de Interne, in Italia sunt, in prezent, 2 milioane si jumatate de romani, urmati de Albania si Maroc. In schimb, surse neoficiale anunta 1 milion de romani in Italia, in timp ce parerea romanilor din Italia despre ei este ca sunt cu milioanele. Situatia actuala a migrantilor arata ca doar 300 de mii de persoane au acte oficiale (permessi di soggiorno anuali sau permanenti), altele folosesc permise expirate sau au solicitat permise de munca si asteapta solutionarea situatiei lor legale, si altii care nu au depus actele si nici nu au intentia sa faca acest lucru. Cei mai multi romani din Italia au un loc de munca relativ stabil si incearca sa treaca din secotrul agricol si al constructiilor spre cel al serviciilor. Dupa 2003, retelele de migratii au devenit mai putin eficiente prin supradimensionarea si supra saturarea lor. In acest moment, exista depozite pentru munca in constructii si depozite pentru munca in agricultura. Statistici: Ultimele cifre indica ca 10% din gospodariile romanesti au pe cineva in strainatate care trimite bani (in 2006, romanii plecati la munca in afara au adus in tara 3 miliarde de euro). Dintre cei care au lucrat in strainatate, 61% spun ca pentru ei munca este foarte importanta. Acesti oameni dupa ce se intorc sunt altii: au alta etica a muncii, au inceput sa inteleaga valoarea timpului liber, si valoarea disciplinei, iar interesul lor pentru politica este mult mai activ (pentru40% din cazuri). Consecinte valori: noul val care vrea sa plece este centrat pe afaceri, ideea de afacere prin migratie este mult mai clara. La nivel national, circa 10% din volumul fiecarui tip de investitie din ultimii cinci ani de zile este realizat cu ajutorul veniturilor din migratia internationala. In ceea ce priveste tipul cheltuielilor, cele mai importante sunt investitiile in locuinta, urmate de cumparare de bunuri electrocasnice, masini si alte bunuri de lunga durata. In mediul rural banii sunt investiti in principal in activitati de tip agricol, pe cand in mediul urban banii sunt investiti si in alte tipuri de afaceri.

Persoanele care au lucrat in afara sunt mai critice in ceea ce priveste situatia din Romania, dar in acelasi timp sunt mai optimisti in ceea ce priveste viitorul. Ei vin cu aspiratii superioare, care favorizeaza critica sociala asupra starii localitatii in care traiesc, dar si critica asupra starii sociale actuale din Romania. Fata de optimismul lor dinamic, la pol opus se situeaza pesimismul cronic e rau si va fi si mai rau al celor lipsiti de experienta migratiei. Principalele consecinte negative ale migratiei temporare pentru munca se rasfrang mai ales asupra familiei, in perceptia a 46% dintre respondentii la sondaj. Departarea de familie se resimte mai ales in sfera nevoilor de afectivitate pentru 35% dintre intervievati. Pe de alta parte, 89% din migrantii pentru munca cred ca in Romania de azi succesul este legat de asumarea riscurilor, in timp ce doar 73% din cei care ies din tara pentru turism si 72% care au doar intentia sa plece din tara cred acelasi lucru, dintr-un esantion total de 69%. Investitii realizate cu venituri din migratia internationala: Datele la nivel national arata ca, in ultimii cinci ani, o parte semnificativa a romanilor a investit in bunuri de lunga durata: 50% dintre romani si-au cumparat electrocasnice, 37% si-au extins / modernizat locuinta, iar 16% si-au cumparat autoturisme. Cei care merg in strainatate cumpara in proportie mai mare bunuri de folosinta indelungata pentru confort si mai putin bunuri ce pot fi folosite in activitati productive. Aproape 90% dintre cei care au lucrat in strainatate considera ca pentru a reusi in viata este important si foarte important sa stii sa risti, comparativ cu 70% care impartasesc aceasta opinie la nivelul celorlalte categorii de populatie. De asemenea, numarul antreprenorilor este redus la nivelul populatiei, pe ansamblu. Doar 10% din populatia adulta sunt intreprinzatori pe cont propriu sau au pe cineva in gospodarie cu o afacere proprie. In randul celor care au lucrat sau au calatorit in strainatate ponderea de antreprenori este mai mare: 16% si, respectiv, 23%. Migratia pentru munca si antreprenoriatul sunt strategii de viata strans legate intre ele. Pe masura ce migrantul acumuleaza capital material, uman si relational in strainatate si isi satisface necesitatile de baza, el tinde sa investeasca acest capital in activitati productive, pe cont propriu. Planuri de viitor ale migrantilor: - Schimbare prin imbunatatirea conditiilor de trai, cresterea veniturilor lucrand suplimentar, cautarea unui alt loc de munca si schimbarea felului de viata. - Acumulare achizitii de bunuri, mutarea intr-o casa mai buna, construirea unei case, deschiderea unei afaceri, cumpararea unui teren si petrecera unui concediu in strainatate. - Studii planuri specifice tinerilor care vor sa isi continue studiile, sa se mute la oras intr-un apartament mai mic.