Cauciucul

Natural si sintetic

Introducere
Cauciucul este un termen general care defineste polimere elastice din guma, poate fi de origine naturala, sau cauciucul sintetic obtinut din izopren, acesta din urma este o forma mai pura omogena si cheltuielile de obtinere sunt mai reduse dect cele ale cauciucului natural. Utilizarea principala a cauciucului sintetic este pentru fabricarea anvelopelor, sau ca nlocuitor al cauciucului natural care se obtine din latexul rasina produs de arborele de cauciuc (Hevea brasiliensis)

Analiza
ri importante productoare de cauciuc natural:

Rang 1 2 3 4 5 6

Stat Thailanda Indonezia Malaysia India China Vietnam

Productie (in mii.t) 3030 1792 1000 694 550 391

Opt state produc peste 88 % din producia mondilal

Cauciucul Natural
Cauciucul natural este un produs de origine vegetala
continut in latexul (suspensia apoasa) secretat sau sub forma unor incluziuni in celulele cojii sau frunzelor plantelor producatoare de cauciuc.

Recoltare
Un arbore este apt pentru recoltarea latexului de la vrsta de 5 - 6 ani pn la vrsta de 25 de ani (30-40m. nlime cu diametrul trunchiului de 35 cm), aceasta se realizeaz prin ncrestarea n form de spiral a scoarei spre o ncresttur central unde sunt fixate vasele de recoltare. Din plantajele arborilor de cauciuc se obine cca. ~50 mil. m pe an, lemnul lui este de o esen mai tare ca a fagului, paltinului sau stejarului fiind adecvat pentru fabricare de mobil. De asemenea, seva lui este toxica. Originar din America tropical i sudul Africii,arborele de cauciuc poate atinge o inltime de 7-10 m.Este foarte potrivit pentru spaii cu lumin mult.Vara se poate ine in aer liber dar trebuie ferit de razele puternice ale soarelui.Iarna se ine in spaii rcoroase i se ud mai rar.Solul trebuie s fie aerisit, uor nisipos iar primvara la 2-4 ani se transplanteaz.

Compozitie
Cauciucul natural contine 93-94% hidrocarbura cauciuc (poliizopren) si alte componenete. In extractul acetonic, care este 1,50-3,50%, se gasesc acid oleic, acid linoleic, acid stearic,sterine,glucide,carotinoide. Substantele cu continut de azot prezente in cauciucul natural sunt in principal albuminele si aminoacizii rezultati din descompunerea acestora, influentand viteza de vulcanizare si conferind o anumita protectie antidegradanta, marind absobtia de apa.

Proprietati
Este stabil la apa (absorbtia in 24h la 20C

este 1%; la 70C 3,5%) Nu se dizolva in alcool, acetona Putin solubil in esteri, cetone superioare Se dizolva in toluen, xilen, benzina, tetraclorura de carbon, cloroform, sulfura de carbon Este amorf la temperaturi peste 10C Cauciucul natural vulcanizat cristalizeaza la temperatura camerei la intinderi peste 200%. Datorita nesaturarii mari, cauciucul natural reactioneaza cu oxigenul, ozonul, halogenii, acizii halogenati, anhidrida maleica, tioacizii, mercaptanii etc

Vulcanizarea cauciucului-Istoric
Charles Goodyear a fost primul care a vulcanizat cauciucul,un proces care a fost descoperit n 1839 i patentat pe 15 iunie 1844. Dupa ani de chinuri plini de incercari, cu amestecuri de magneziu, acid nitric, zeama de lamaie, pulbere de bronz si alti compusi, Goodyear era pe cale sa renunte. Din greseala, a scapat peste o plita sulfura si putina pulbere de cauciuc. Dupa ce amestecul s-a topit, respetiv intarit, Charles l-a luat din curiozitate si a vazut ca este mult mai elastic, mai rezistent si indiferent la conditiile de mediu. Vulcanizarea fusese facuta!

Vulcanizarea cauciucului
Dintre toate transformrile chimice ale cauciucului, cea mai important din punct de vedere tehnic este reacia cu sulful, numit vulcanizare. Reacia se realizeaz ncalzind un amestec de cauciuc si sulf, la o temperatura superioara punctului de topire a sulfului (115,50), de obicei la 130-1450. sulful se combin chimic, ireversibil.

Cauciucul vulcanizat nu se nmoaie la cald, iar la rece i pstreaz elasticitatea la temperaturi mai joase dect cauciucul brut. Rezistena la rupere este mult mrit, solubilitatea este suprimat. Dac se vulcanizeaz cauciucul cu cantiti mari de sulf (25 40%), se obine un produs dur, cu mare rezisten mecanic i care nu se poate alungi, ebonita.

Cauciucul sintetic
Cauciucul sintetic este un compus macromolecular cu proprietati asemanatoare celor ale cauciucului natural, care se obtine prin polimerizarea izoprenului sau prin polimerizarea butadienei ori prin copolimerizarea lor cu stiren sau cu nitril-acrilic etc.

Istoric
In anul 1860 Greville Williams reuseste sa obtina si sa stabileasca formula chimica a izoprenului (C5H8) prin distilarea cauciucului natural. Aceasta descoperire face posibila etapa urmatoare de sintetizare a cauciucului artificial din izopren si acid clorhidric, in anul 1879 de catre Gustave Bouchardat. Prin anul 1900 J. Kondakow reuseste sintetizarea din dimetilbutadiena, patentul de obtinere a cauciucului artificial a fost acordat n anul 1909 lui Fritz Hofmann. Aceasta descoperire permite firmei Bayer din Leverkusen sa produca intre anii 1915 -1918 o cantitate de 2 500 de tone cauciuc artificial.

Prima producie de cauciuc sintetic reentabil din punct de vedere economic a fost cauciucul (SBR) produs n 1929 prin metoda de polimerizare a emulsiei a lui Walter Bock din 1,3-Butadien i styrol. In anul 1930 Erich Konrad i Eduard Tschunkur reuec s produc n Germania cauciucul (NBR), iar n USA firma DuPont produce cauciucul (CR), care azi este numit neopren. In 1942 n USA se reuete producerea cauciucului-silicon, iar n 1948 cauciucul-fluor, ca n anii urmtori s fie perfecionat tot mai mult producia de cauciucuri sintetice.

Utilizari
Proprietatile valoroase ale cauciucului natural vulcanizat asociate cu buna comportare in variate moduri de prelucrare deschid posibilitati mari de utilizare. Principalul domeniu este industria pneurilor. De asemenea este utilizat in fabricarea de benzi trensportoare, curele de transmisie, furtunuri, amortizoare, garnituri etc. In industria cablurilor se utilizeaza in realizarea unei game largi de acoperiri protectoare antierozive si anticorozive, in realizarea de valturi cauciucate, in fabricarea de produse expandate, ebonite , precum si numeroase compozitii adezive. Un domeniu larg de aplicare pentru cauciucul natural se afla in productia bunurilor de consum (incaltamine, jucarii, mingi), in produse sanitare si farmaceutice

Tipuri principale de cauciucuri sintetice Cauciucul butadien-stirenic. Copolimerii butadien-stiren, de tipul celor fabricate n cursul celui de-al doilea rzboi mondial, conin cele dou componente n proporie de circa 70:30. polimerizarea se efectueaz n emulsie. Drept mediu de reacie servete apa deionizat, drept emulgator un alchil-aril-sulfonat, iar drept iniiator persulfat de potasiu. Soluia mai conine un spun (linolat de potasiu) i drept modificator un mercaptan. n marea lor majoritate, macromoleculele astfel obinute sunt polimeri 1,4 ai butadienei, dar din loc n loc apar i catene laterale vinilice, ca rezultat al unei polimerizri 1,2:

 Cauciucul butadien- stirenic se utilizeaz

pentru anvelope, de obicei, n amestec cu cauciucul natural (i cu ingredientele obinuite, n special cu negru de fum). Se fabric i un copolimer butadienmetilstiren. Cauciucurile butadien-stirenice se vulcanizeaz cu sulf, dar este necesar s se foloseasc acceleratori.

Butadiena, cel mai important dintre monomerii folosii n prezent n industria cauciucului sintetic, se obine industrial numai prin dehidrogenarea de butan-butene din gazele de rafinrie.

1. n CH2 = CH CH =CH2 2.( - CH2 CH = CH CH2 -)

Izoprenul este relativ greu accesibil pe scar mare. Unul din procedeele
propuse porneste de la izobutena si formaldehida,care dau prin condensare in prezenta de acizi un 4,4-dimetil-1,3-dioxan.. Prin descompunere termic a acestuia, la 4000, sau catalitic, n prezen de acid fosforic i aburi, la 2000, se obine izopren:

 Acest proiect a fost realizat de:

Danila Raluca Iacob Alexandra-Ioana Colegiul Natinal Calistrat Hogas clasa a-XI-a C Realizat in cadrul optionalului Invatare pentru societatea cunoasterii.